Semințe și Material SăditorAnul XIII, Numărul 6, Decembrie 2011, Preț 9 lei

ISSN 2068-6862

La mulți ani!AMSEM și colectivul Revistei

Info AMSEM vă urează Crăciunîmbelșugat și Anul Nou

cu bucurii, sănătate și fericire!

La multi ani!,

La multi ani!

La multi ani!

La multi ani!

La multi ani!

La multi ani!

La multi ani!

La multi ani!

multi ,

ani!

!

Alin Dobre

Adunarea Generală a Asociației Eu-ropene a Semințelor (ESA), desfășuratărecent la Budapesta, a fost deschisă ofi-cial de preşedintele Christoph Amberger.În cuvântarea sa, a salutat reprezentanţiiComisiei Europene, Oficiului Europeande Brevete, Oficiului Comunitar pentruSoiuri de Plante, Asociaţiei Internaţionalede Testare a Seminţelor şi Organizaţieipentru Alimentaţie şi Agricultură. Deasemenea, a adresat bun venit reprezen-tanţilor asociaţiilor de seminţe regionaledin Africa (AFSTA) şi din Asia şi Pacific(APSA), precum şi ai Federaţiei Inter-naţionale a Seminţelor (ISF). Totodată, amenționat în mod special prezența luiZsolt Feldmann, secretar de stat la Min-isterul Agriculturii al Ungariei (țară orga-nizatoare), şi a lui Elta Smith, seniorconsultant GHK Consulting Londra.

Discuții deschiseChristoph Amberger l-a invitat să ia cu-vântul pe Zsolt Feldmann, care a vorbitdespre „Promovarea inovaţiei în Ungaria,pentru seminţe şi sectorul agricol“.În continuare, Elta Smith s-a adresat par-ticipanților, vorbind despre „Rezultatulevaluării sistemului european al drep-turilor amelioratorilor“.În următorul moment, preşedintele Am-berger a invitat-o la microfon pe SzonjaCsorgo, membră a Secretariatului ESA,care a atins domeniul ei favorit, „Poziția

Industriei europene a semințelor, referi-toare la protecția proprietății intelectualeasupra plantelor şi seminţelor“.Mai departe, a avut loc o discuție co-mună, în care membrii ESA au supusatenției câteva propuneri concrete,privind îmbunătăţirea sistemului CPBR,care nu au fost incluse în concluziile ra-portului de evaluare. Vorbitorii au pre-cizat că definițiile de mic fermier şiexploataţie proprie ar necesita modi-ficări. Elta Smith a confirmat că aceste sugestiiau fost într-adevăr făcute de către ESA,precum şi de organizaţii naţionale aleamelioratorilor. Numai că, din analizaglobală a datelor (de exemplu, răspun-suri de la alte părţi interesate etc.), nu arezultat o recomandare clară şi fărăechivoc, care să ducă la aceste modificărişi modul în care ar putea fi realizate.

Cel mai bun amelioratorChristoph Amberger a informatAdunarea Generală că, pentru primadată, ESA îl premiază pe cel mai bun cur-sant care a urmat programul AcademieiEuropene de Ameliorare a Plantelor(EPBA), organizat de UC Davis, membruasociat al ESA.Preşedintele a subliniat că este necesarun nivel ridicat al numărului de compe-tenţe, pentru o carieră de succes îndomeniul ameliorării plantelor, mai alesîn condițiile actuale, când este dificil degăsit suficienți amelioratori bine

pregătiţi, pentru diferitele programe dereproducere.Rale Gjuric, directorul programului EPBA,a confirmat observaţiile formulate decătre preşedintele Amberger şi amenționat necesitatea existenței maimultor programe strategice a resurselorumane, în domeniul ameliorării şibiotehnologiei plantelor.Gjuric a mulțumit ESA pentru sprijin şiconsiliere, în elaborarea şi punerea înaplicare a programului EPBA. De aseme-nea, a informat Adunarea Generală că,între timp, a început seria a II-a a EPBA şică un program similar se află, în prezent,în curs de desfăşurare, pentru Asia.Apoi, a prezentat-o pe Inga Kottmann dela DSV Deutsche Saatveredelung (Ger-mania), premianta primei serii depregătire în cadrul EPBA.Christoph Amberger i-a înmânatdiploma de onoare și a felicitat-o, dupăcare, suplimentar, i-a oferit un cadou înnume personal şi a invitat-o peKottmann, împreună cu soțul ei, să pe-treacă un weekend, la Bruxelles.

Priorități ale eSA, în 2012Garlich von Essen, secretarul general alESA, a vorbit în fața participanților, de-spre priorităţile stabilite de către consiliulde conducere al ESA, în anul 2012. Astfel,a menționat că principalele priorităţisunt orizontale, care vor fi completate înviitor, de cele specifice culturilor, așa cumsunt definite de Secţiuni.În plus, a menționat importanța politiciide dezvoltare, cum ar fi, de exemplu, re-forma politicii agricole comune (PAC) şipregătirea următorului program al UEpentru cercetare și inovaţie, care trebuiesă fie abordate de către Secretariatul şiorganismele ESA.

Premiu de la SyngentaÎn continuare, Garlich von Essen i-a invi-tat la tribună pe Martin Farber şi NicoleRegenass, de la Protecția Plantelor Syn-genta, sponsorul principal al reuniuniianuale a ESA, pentru a desena câştigă-torul la loterie. Norocoasa a fost Anke vanden Hurk, de la Plantum, care a primit otabletă computer, ca premiu special.

Decembrie 2011 3

Eveniment

Reuniunea anuală a ESA

EvENIMENT

Raportul anual al ESA, la Adunarea Generală de la Budapesta 8

INFORMAțII EuROPENE

Definirea conceptului „Delegarea sarcinilor sub supraveghere oficială“ 10

CERCETARE

Diversitate versus uniformitate 12Istoria ameliorării plantelor 16

DILEMA OMG

Aspecte privind culturile şi politicile legate de organismele modificate genetic 22

PANORAMIC

Agricultura are un buget mai mic în 2012 decât în 2011 24Sem-Luca, de la mic comerciant la furnizor angro de semințe și material săditor 26Colaborare științifică româno-bulgară 29Obiective pentru cercetarea ştiinţifică la cartof 30

LEGISLAțIE

Aplicațiile minore şi culturile speciale, în pericol 32

REFORMA PAC

Explicarea elementelor principale 33

MuLTIPLICARE SEMINțE

Programul de multiplicare a semințelor 36

STuDIu AMSEM

Exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate și

crearea sistemului de colectare a redevențelor (V) 40

Decembrie 20114

Cuprins

TALON DE ABONAMENTDa, doresc să mă abonez la revista Info AMSEM pentru apariții

Numele Prenumele

S.C. C.I.F.

Reg. Com. Cont IBAN

Banca Adresa

Localitatea Județul

Cod poștal Tel Fax

Mobil E-mail

Banii pentru abonamente se vor achita prin mandat poștal sau prin ordin de plată pentru

Asociația AMSEM, cod fiscal 12138946, cont IBAN RO 14 BRDE 445 SV007 4138 4160,

deschis la BRD, sucursala Triumf București

Decupează talonul și expediează-l completat, însoțit de dovada plății , prin

poștă pe adresa Str. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1, parter, sector 2, Bucu-rești, cod poștal 021984 sau prin fax 021-317.72.91 sau prin e-mail com-pletând talonul din site-ul www.amsem.ro

RedacțiaInfo AMSEM este proprietatea AMSEM.Președinte: Gheorghe NedelcuPreședinte executiv: GheorgheHedeşan

responsabil revistăGheorghe Hedeşan

redactoriTudor AlexandruAlin DobreColaboratoriAlexandru Viorel VrânceanuMircea PopPaul Mihail VargaIon DuţuGheorghe IttuRodica BadeaPetre DiaconuAdrian ŞerdinescuConcepție grafică și DTPBogdan Anghelredacția și administrațiaStr. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1,parter, sector 2, Bucureşti, Cod poştal021984, Telefon 021-320.0420Tel./Fax: 021-317.72.91, e-mail office@amsem.ro, info-amsem@amsem.ro,site www.amsem.ro.

Tipar executat la Tipografia AKTISwww.aktis.com.ro

Abonamente la revista

Decembrie 20116

Raportul anual al ESA,la Adunarea Generală de la Budapesta

Eveniment

Gheorghe HeDeȘAN

n Selecțiuni din prezentarea făcutăde Garlich von Essen, secretarul gen-eral al ESA

Prezentarea activităţilor noastre în ul-timele 12 luni, în cadrul AdunăriiGenerale, constituie o bună ocazie săamintesc cele mai importanteevoluţii în cadrul organizaţiei noas-tre, pe tot parcursul anului trecut, deasemenea, îmi oferă posibilitatea dea sublinia principalele provocări cu

care asociaţia noastra şi sectorul deseminţe se vor confrunta în viitorulimediat. Alături de priorităţile pentru anul2011, stabilite de către Consiliul ESA,comitetelor şi grupurile lor de lucru,precum şi cu secţiunile individualepe culturi, avem și numeroase prob-leme suplimentare orizontale şispecifice. Totodată, este o necesitate să nepropunem menţinerea nivelului ridi-cat de angajare a reprezentanţilorcompaniilor şi asociaţiilor naţionale,

rezultând o gestionare eficientă şieficace a resurselor noastre cele maipreţioase - de timp.Această provocare va deveni şi maimare, având în vedere ceea ce se aflăîn faţa noastră.La reuniunea anuală de anul trecut,au fost prezentat Parlamentului Euro-pean, proiectul ESTA, privind sis-temul de asigurare a calităţiiseminţelor tratate.A fost un angajament ferm al indus-triei de seminţe, de la companiile im-plicate în tratamentul seminţelor şi

de protecţie a plantelor, pentru a sta-bili o industrie condusă de un sistemde asigurare a calităţii, care să prote-jeze această importantă tehnologie,în interesul mediului, al fermierilor, alcompaniilor de seminţe şi al producă-torilor de produse de protecţie aplantelor, deopotrivă.Am stabilit cu succes standardulESTA, care stabileşte codul de acordde bune practici şi standarde; aceststandard care tocmai a fost publicatpe site-ul ESA va fi acum pus la încer-care în aplicaţii practice, de un numarde companii din diferite ţări, cuscopul de a verifica soliditatea aces-tuia. Odată găsit adecvat, vom începecu extinderea lui în cadrul UE, dinprimăvara anului viitor, cu scopulatingerii unui înalt nivel de certificareal instalaţiilor de tratarea seminţelor,în următoarele 24 de luni.În paralel, am continuat schimburile

noastre cu Comisia Europeană şistatele membre, având în vedere ac-ceptarea acestui sistem de către au-torităţile de reglementare. Aceastainclude dezbaterea dificilă cu privirela obligaţiile de etichetare. Aici, sun-tem încă departe de o soluţie satis-făcătoare. Dar vom continua muncanoastră, cu speranţa că seriozitateacu care sectorul de seminţe pune înaplicare ESTA va ajuta să convingăautorităţile de reglementare la toatenivelurile relevante.

Există noi provocări pentru o piaţa in-ternă eficientă a seminţelor, pentruamelioratorii şi agricultorii din Eu-ropa.În timp ce rezultatele evaluărilor leg-islaţiei UE privind comercializareaseminţelor, precum şi a regimului desănătate a plantelor au confirmat, în

mod clar, concluziile noastre de eval-uare internă şi – în timp ce reco-mandările făcute de către evaluatorpreiau multe dintre propunerile efec-tuate de către grupurile de lucru aleESA – nu este deloc sigur că acestease vor materializa în cele din urmă, înpropunerea legislativă a Comisiei,anunţată pentru toamna 2012; să numai vorbim de acordul final între Par-lamentul European şi statele mem-bre.Prin urmare, ultimele luni au fostfolosite pentru pregătirea unei cam-panii globale de lobby, prin care ESAsă-şi apere poziţiile şi propunerilenoastre şi să însoţească procesul deluare a deciziilor UE.

Atrag atenţia asupra noii broşuri ESA,privind o mai bună legiferare (Better

Eveniment

Decembrie 2011 7

Decembrie 20118

Eveniment

Regulation), pe care a-ţi gasit-o pemesele dumneavoastră şi care va fiurmată de lucrări similare pe altesubiecte cheie, în următoarele 12luni, folosind internetul ca instru-ment de comunicare şi informarepentru membrii noştri.Acestea vor ajuta pentru a facilitareacţia rapidă a sectorului de seminţeşi având în vedere poziţia de forţă aESA, în calitate de voce a industriei,în dezbaterea politică.Ne dăm seama de faptul că vocea sin-gulară a ESA nu va fi suficientă. Avemnevoie de a coagula toţi membrii ESAîntr-o căutare comună, pentru uncadru juridic modern pentru plante şiseminţe, care să menţină principiilede încredere din trecut, dar care săîmbunătăţească şi să accelereze pro-cesele, să reducă costurile şi sarcinileinutile, să fie suficient de flexibilă,

pentru a permite diferenţierile, încazul în care culturile şi pieţele potbeneficia de acestea. În Comitet şi grupuri de lucru, amacordat o atenţie deosebită necesi-tatii unei abordări de lobby pe douăniveluri, care să aducă la aceeașimasă ESA, asociaţiile naţionale şi so-cietăţile individuale, într-o mobilizarecomună de efort pentru susţinere.Toate acestea, desigur, vor fi posibiledoar dacă ni se alocă resurse speci-fice, pentru astfel de eforturi. În ace-laşi timp, nu dorim să scadăactivităţile noastre regulate şi de ser-vicii, pentru membrii noştri. În acestcontext, Consiliul a decis să con-solideze Secretariatul ESA, cu o poz-iţie suplimentară dedicată special,pentru a sprijini punerea în aplicareşi diferite activităţi de lobby în urmă-torii ani.

După cum am declarat în MisiuneaESA, protecţia eficientă a proprietăţiiintelectuale, legată de plante şi sem-inţe, este una dintre zonele noastreprincipale de lucru.

La reuniunea anuală de anul trecut,au fost prezentate multe poziții,privind diferite aspecte ale IP, elabo-rate de Comitetul nostru. Cele maimulte dintre acestea au abordat as-pecte mai degrabă clasice de pro-tecţie a soiurilor de plante, care aufost refăcute, având în vedere evalu-area comunitară a legislaţiei, privinddrepturile soiurilor de plante. Iatăîncă o evaluare orientată spre re-vizuirea noastră ca o piatră detemelie a cadrului legal. După cum ştiţi bine cu toţii, ele-mentele importante ale unei poziţii

Decembrie 2011 9

Eveniment

globale a ESA pe domeniul IP, pentruplante şi seminţe, încă lipsesc.Anume, este în creştere interfaţa din-tre drepturile amelioratorilor deplante şi brevetele acordate pentruinvenții biotehnologice, condusă deprogresele în tehnologiile de amelio-rare, precum şi de prelucrareadatelor, care a fost definită ca unsubiect de preocupare deosebită, decătre mai mulţi membri ai ESA. Bazat pe principiul călăuzitor că acce-sul la materialul biologic pentru ame-liorare în continuare continuă sădefinească poziţia ESA, Comitetul şiConsiliul ESA au muncit din greu peparcursul ultimelor douăsprezeceluni, pentru a redefini un echilibrucorect între instrumentele juridicedisponibile, pentru a îmbunătăţicadrul juridic, cu certitudinea şi infor-maţiile practice, pentru amelioratorişi pentru a se asigura că titlurile acor-date deţin încă o valoare. Personal, consider că noua Poziţie aESA este un succes. În ciuda dificul-tatii specifice şi sensibilitatea subiec-tului şi, în ciuda faptului că mulţidintre noi au avut îndoieli serioase cădecalajul dintre cele două abordăridistincte ar putea fi remediate, amfăcut exact acest lucru.

Pentru prima dată în istorie, întâl-nirea noastră anuală are loc în afaraBruxelles-ului. ESA a crescut şi creşteconsiderabil. Astăzi, vi se cere să aprobaţi noimembri din Ucraina, din Macedonia(fosta republică iugoslavă), din Israel,Pakistan şi Afganistan. ESA continuăsă atragă noi membri din Europa şide dincolo de ea. În 2010, EESNET a fost integrat pedeplin în ESA. Aşa cum s-a convenit,o reuniune specială cu reprezentanţiiasociaţiilor noastre în Europa Cen-trală şi ţările Europei de Est a avut locla începutul lunii mai, în colaborarecu noul stat asociat Serbia şi vomcontinua astfel de adunări regionale,având în vedere problemele speci-fice sectorului cu care se confruntăaceste ţări.Acesta este motivul pentru care afost luată decizia de a aduce întâl-

nirea noastră anuală ESA în Ungaria.Nu este o exagerare, dacă spun cărezultatul a fost copleşitor. Cu 700 departicipanţi din mai multe ţări şiregiuni decât oricând înainte şi cu oparticipare deosebit de puternicădin Europa Centrală şi de Est, nu doarne-am atins obiectivul nostru, darne-am depăşit cu mult aşteptărilenoastre.

Aş dori să menţionez un aspect spe-cific, legat de această întâlnire anu-ală. În ultimii ani, încălcareadrepturilor de ameliorator, reproduc-erea ilegală şi comercializarea ilegalăa seminţelor au devenit o preocu-pare tot mai mare pentru membriinoştri. În consecinţă, aceste prob-leme au fost abordate în detaliu înmulte din secţiunile noastre, ca deexemplu Cereale, Ierburi, Cartofi şiLegume. Ca rezultat, un număr degrupuri de lucru specifice au fost sta-bilite şi unele propuneri concrete s-au dezvoltat pentru a răspunde celmai bine problemelor. Secţiunea Ier-buri a stabilit un cod specific de con-duită pentru societăţile de seminţede ierburi - şi aceia dintre voi care auintrat în zona de comerţ au văzut unpanou mare cu acest cod, precum şilista impresionantă de companii careau semnat-o între timp.Dar noi am făcut mai mult. Am dez-voltat un cod de conduită generalpentru ESA. Acesta stabileşte uneleprincipii de conduită în afaceri şi amcerut semnarea obligatorie pentruparticipanţii la congresul din acestan, pentru a confirma că respectăacest cod, ca o condiţie prealabilăpentru înregistrare.Desigur, orice astfel de cod poate fiun succes doar prin aplicarea aces-tuia. Împreună cu voi, membriinoştri, vom continua să lucrăm pen-tru o implementare eficientă a codu-lui şi a principiilor consacrate în el.

Au fost multe alte probleme pe or-dinea de zi a ESA in ultimele luni.Ne-am adus relaţia noastră cu CPVOla un nou nivel, în calitate de obser-vator oficial la Consiliul de adminis-

traţie şi, în special, în activitateanoastră comună, pentru a îmbunătăţiîn practică prevederile privind semi-nţele agricole salvate în fermă (FSS).Împreună cu fermierii, industria deprotecţie a plantelor, producătorii defructe proaspete şi de legume, pre-cum şi cu alte organizaţii, am cerutintroducerea în dezbatere, la lu-crările Comisiei, a unui fond posibilal UE, pentru a îmbunătăţi şi a facilitaautorizaţiile de produse fitosanitare,pentru utilizări minore şi culturi spe-cialiale.Încercăm să revigorăm Grupul delucru pentru Seminţe al Comisiei şisă-l transformăm într-o platformăreală de schimb de idei între Sectorulde seminţe şi Direcţia Generală pen-tru Agricultură, o parte a Comisiei,care de prea mult timp pare să fineglijat vocea industriilor în propriilepolitici şi de susţinere faţă de alte Di-recţii.ESA a fost foarte implicată în dez-baterea în curs, cu privire la statutulde reglementare posibil şi cerinţelenoilor tehnici de ameliorare. Împre-ună cu alţii, am lucrat cu succes îm-potriva unei abordări nepractice şianti-inovaţie, privind alimentele noişi am reuşit să prevenim oficializareaaceastei noi legislaţii. Însă discuţiaeste departe de final, iar noi trebuiesă rămânem vigilenţi.Grupul nostru de lucru privind Biodi-versitatea este foarte activ, pentru ase asigura că viitoarele normeprivind accesul şi beneficiul vor fipractice, echitabile şi posibil de ges-tionat, în special pentru întreprinder-ile mici şi mijlocii.

Raportul anual întotdeauna îmi oferăposibilitatea de a vă mulţumi vouă,membrilor noştri, pentru contribuţi-ile dumneavoastră la munca şi succe-sul organizației noastre.O mai bună legiferare, seminţe agri-cole salvate, reglementări fitosan-itare - multe provocări se aflăînaintea sectorului. Numai împreună,cu angajamentul şi sprijinul dvs.Continuu, vom fi capabili să le abor-dăm în mod eficient şi în conformi-tate cu aşteptările dumneavoastră.

Decembrie 201110

Informatii europene

„Delegarea sarcinilorsub supraveghere oficială“

Gheorghe HeDeȘAN

Vă prezentăm concluziile în urma dezba-terilor industriei europene de seminţe dela Adunarea Generală de la budapesta,privind activităţile de delegare de către au-toritatea oficială a sarcinilor sub supraveg-here oficială, aşa cum sunt prevăzute înprezent în directivele seminţelor Ce, pre-cum şi preconizata generalizare a acestora,în următoarele reglementări din 2012. AMSeM este de acord cu această definire aconceptului de delegare a atribuţiilor subsupraveghere oficială, care şi-a dovedit efi-cienţa în ţările din europa de Vest.

opţiuni pentru implicarea sectorului privatScenariile pentru o mai bună reglementare CEîn sectorul seminţelor („Better Regulation”)oferă mai multe opţiuni pentru implicarea sec-torului privat în testarea, precum şi în certifi-carea seminţelor. Industria de seminţe europeană solicită intro-ducerea acestei opţiuni şi în domeniul testăriisănătăţii plantelor.

Posibilitatea unei mai mari implicări a sectoru-lui privat în domeniile de mai sus oferă ben-eficii întregului sistem: aduce economii decost importante pentru toţi actorii din sistem,permite utilizarea expertizei care există deja încadrul industriei şi facilitează activitatea oper-ativă a societăţilor în cauză, în aşa fel încât oastfel de implicare să servească mai binefuncţionării logistice a industriei de seminţe,respectiv mai eficient.În momentul actual, atât în domeniul semi-nţelor, cât şi al sănătăţii plantelor, sistemul îşipoate păstra mai bine credibilitatea şi o ac-ceptare mai largă în interiorul şi în afara UE,dacă o astfel de implicare este realizată subsupraveghere oficială.

Ce înseamnă delegarea de atribuțiiDelegarea de atribuții sub supraveghere ofi-cială înseamnă că:

n operatorii privaţi pot solicita delegarea pen-tru propria activitate şi, prin excepție, pe bazăde contract pentru alţi operatori;

DG SANCO impune Codul deBune PracticiDirecţia Generală a Comisiei Europenepentru Sănătate şi Consumatori (DGSANCO) a adoptat în mod oficialCodul de bune practici, pentru politicasa viitoare, de consultare a părţilor in-teresate. Documentul nu înlocuieștestandardele generale minime ale CEpentru consultări, dar le completeazăcu o abordare specifică mai elaborată,având în vedere responsabilităţile DGSANCO. Deși nu are efect din punct devedere juridic, comisarul John Dalli şidirector general Paola Testori Coggi auspus clar că Direcţia va aplica noulstandard în mod consecvent, îndiferite domenii de politică, iar codulva fi, de asemenea, împărtăşit şi uti-lizat orientativ, de alte părţi aleComisiei.Codul a fost elaborat de Grupul DGSANCO de dialog cu părţile interesate,un grup alcătuit din experţi individualiai UE, numiți pentru elaborarea depolitici şi procese de consultare şi deinstrumente. Totodată, grupul oferăconsultanţă Comisiei, cu privire lamodalităţile de îmbunătăţire a calităţiiconsultărilor sale şi facilitarea implicăriipărţilor interesate în activitatea Di-recţiei.Membrii grupului au experienţă atâtdin industrie, cât şi în ONG, inclusiv lanivelul reţelelor europene, în domeni-ile Sănătate şi Consumatori.Garlich von Essen, secretarul general alAsiciației Europene a Semințelor (ESA),este unul dintre cei 20 de membri aigrupului care a redactat documentul.„Consultarea efectivă aduce informaţiivaloroase, care pot ajuta la proiectareade soluţii de succes de politică pe bazade decizii informate. În timp ce con-sultarea părţilor interesate este în gen-eral foarte răspândită în instituţiile UEşi, în special, în cadrul DG SANCO, a ex-istat întotdeauna o lipsă a unui stan-dard mai mult formal, la care Comisiaar putea să se angajeze. Noul Cod esteîn mod clar un mare pas înainte şi vaajuta, sperăm, să înceapă discuţii simi-lare în toate direcţiile“ – a declarat vonEssen. (A.D.)

Definirea conceptului

Decembrie 2011 11

Informatii europene

Declaraţia comună apreşedinţilorESA şi COPA –COGECALa o întâlnire de la Bruxelles, GerdSonnleitner, preşedintele COPA (Or-ganizaţia Agricultorilor Europeni) şiAmberger Christoph, președinteleESA (Asociaţia Europeană a Semi-nţelor), au discutat despre marileprovocări privind securitatea alimen-tară, conservarea resurselor naturaleşi a intensificării durabile a pro-ducţiei, a contribuţiei agricultorilor şiamelioratorilor de plante, la abor-darea acestora, precum şi suportulpolitic şi legislativ necesar din parteasocietăţilor şi autorităţilor de regle-mentare ale UE şi la nivel naţional.Cei doi au subliniat în special impor-tanţa promovării inovaţiei în lanţulagroalimentar european şi au con-venit să însărcineze secretarii gener-ali ai organizaţiilor lor, PekkaPesonen (COPA-COGECA), şi Garlichvon Essen (ESA), pentru a elabora unplan de lucru pentru un „parteneriatpentru inovare“, pe baza unei coop-erări deja stabilite în cadrul Plat-formei Tehnologice Europene„Plante pentru viitor“, unde agricul-torii şi amelioratorii colaborează cucercetarea publică.Președinții au căzut de acord ca asig-urarea identităţii, performanţei, cal-ităţii şi sănătăţii seminţei săconstituie pilonii unui lanţ de succesal producţiei vegetale. De asemenea,au convenit că cele două organizaţiitrebuie să fie menţinute în viitoarearevizuire a cadrului juridic al UE,pentru comercializarea seminţelor şisănătatea plantelor.Preşedinţii au ajuns la concluzia caschimbul periodic între agricultori şiamelioratori la nivel european să fiemenţinut şi intensificat, având învedere revizuirea unei mari părți acadrului legislativ, care regle-mentează agricultura şi sectorul deameliorare al plantelor în următoriiani, bazat pe interesele şi priorităţilecomune.

n pentru unele sau pentru toate sarcinilelegate de testarea şi certificarea seminţelor, deinspecţii şi testarea legate de sănătateaplantelor, în special al materialului săditor;

n se menţine caracterul oficial al certificatuluieliberat;

n autoritatea oficială urmăreşte prin controloficial şi prin controale aleatorii în post-con-trol, ca aceşti operatori privaţi să indeplineascăstandardele internaţionale recunoscute.Criteriile conform standardelor sunt aceleacare trebuie să fie îndeplinite de către opera-torii privaţi care doresc să-şi îndeplineascasarcinile sub control oficial, cum ar fi sistemelede gestionare a calităţii, metodele de exam-inare şi de testare aplicate, metodele de prel-evare de probe, testarea instalaţiilor şiechipamentelor utilizate, calificarea person-alului,eliberarea documentelor şi etichetelor,etc.

Nu-i vorba de privatizarea testării şi certi-ficăriiRezultatele testelor şi examinărilor, precum şidocumentele şi etichetele utilizate pe sacii deseminţe rămân astfel oficiale şi nu se de-osebesc, dacă un test a fost efectuat de cătreautoritatea în sine sau a fost delegat la o enti-tate privată, iar rezultatul rămâne întotdeauna

sub controlul autorităţii oficiale.Deci, delegarea sub supraveghere oficială nuînseamnă în nici un fel privatizarea testării şicertificării!În scopul de a menţine fiabilitatea şi credibili-tatea sistemului, este necesar să se păstrezetoate sarcinile delegate sub supraveghere ofi-cială. Pe de altă parte, acest lucru nu înseamnăeliminarea treptată a autorităţilor oficiale, fiecă acestea continuă să ofere aceleaşi servicii şiefectuarea de către ea însăşi de teste pentrualţi operatori şi de post-control.

Decembrie 201112

Cercetare

Dr. ing. Mihai CriSTeA, membru titular al Academiei de ȘtiințeAgricole și Silvice

Uniformitatea și diversitatea reprezintădouă aspecte contradictorii ale materiei.Un produs este uniform atunci când ele-mentele ce îl alcătuiesc sunt asemănă-toare și este divers, când acele elementecomponente ale produsului nu suntasemănătoare. Elementele care se com-pară pot consta în volume, forme, culori,utilizare, etc, care pot fi asemănătoare saupot diferi, fie în cadrul produsului, fieîntre produse, în proporție bine studiate.

Opțiunea pentru uniformitate sau diver-sitate este o problemă cu o mare încărcă-tură subiectivă, în funcție de interes, degust sau de modă. În general se constatăo tendință mai mare pentru diversitate,decât pentru uniformitate. Există senti-mentul că uniformitatea generează sen-zația de monotonie, de disconfort psihic,chiar de tristețe. Contrar, diversitatea in-duce optimism, confort psihic și fizic și di-namism. Starea de bine generată dediversitate este rezultatul jocului armo-nios al elementelor ce concură la fru-musețea și utilitatea unui „produs”,plăcerea și satisfacția ce se degajă atuncicând omul folosește acel „produs” (o casă,un cartier, un obiect, un parc, o zonă deagrement, un peisaj natural etc).Dincolo de starea emoțională, opțiuneapentru uniform sau divers poate avea și obază rațională, în funcție de intereselepuse în joc (economice, estetice, comer-ciale etc), care nu întotdeauna se supra-pun, total sau parțial, cu stărileemoționale. Cu toate acestea, din ceea cese observă în jurul nostru, se poate con-stata că, în general, la alegerea unui „pro-dus” există o preferință mai mare pentrudiversitate, decât pentru uniformitate.Probabil că jocul armonios de forme, devolume, de culori și de utilizări, trezește

un interes și o plăcere mai mare pentrualegerea formelor diverse decât pentrucele uniforme. Cu toate acestea, nicio ex-agerare nu este benefică, chiar și în acestcaz. Armonia și echilibrul între toate ele-mentele ce caracterizează valorile unui„produs” natural sau artificial sunt deci-sive, în calitatea „produsului finit”. Pon-derea elementelor de diversitate și a celorde uniformitate poate fi diferită, înfuncție de specificul individual a ele-mentelor care concură la calitatea deansamblu al „produsului”, precum și deopțiunea celui care-l creează sau îl apre-ciază.

Care sunt persoanele interesateStarea diversă sau uniformă a „pro-duselor” naturale sau artificiale preocupăși interesează marele public care, fie in-teresat sau nu, prin natura și formatul lor,le întâlnește la tot pasul, făcând aprecierigenerale asupra valorilor. Însă intereseazăși unele categorii de oameni avizați dindomeniul culturii, precum pictori, poețisau scriitori, cercetători din diferite zoneale științei (ecologie, biologie, genetică,botanică, arhitectură etc). Și unii și alții, în

funcție de interes, de pregătire, de vo-cație sau de pasiune, abordează în lu-crările lor subiective specifice, fie dindomeniul culturii, fie din cel al științei.Măsura în care se regăsesc diversitatea șiuniformitatea în „produsele” elaborate,atât în domeniul culturii, cât și în cel al ști-inței, nu poate fi cuantificată statistic, el-ementele fiind percepute cu prioritate depopulație pe plan emoțional, prin senti-mente de plăcere, de admirație, de satis-facție, de confort psihic și fizic, care le potgenera.

Genetică și agriculturăStarea de uniformitate sau de diversitateau o relevanță deosebită în biologie.Numai dacă ne-am referi la cel mai im-portant fenomen biologic al naturii,evoluția, constatăm că ea nu poate avealoc în afara diversității, iar diversitatea nupoate exista în afara evoluției. Lumeaevoluează neîntrerupt, pentru că este di-versă din punct de vedere biologic. Bio-diversitatea reprezintă „materia primă”din care se construiește evoluția. Legă-tura între biodiversitate și evoluție esteatât de strânsă, încât dependența lor este

Diversitate versus uniformitate

Decembrie 2011 13

Cercetare

totală. Evoluția nu reprezintă altcevadecât o modificare a constelației genelor,respectiv a structurii genetice a popu-lației, îndreptată spre progres.Pentru menținerea stării de diversitate,esențiale sunt „variațiile ereditare”, care,odată apărute într-o populație, nu sepierd prin încrucișări, ci se păstrează înfondul genetic al acesteia. Asupra variați-ilor ereditare acționează selecția naturală,în vederea construirii de noi forme bio-logice.Un anumit grad de variabilitate geneticăcontribuie la adaptarea populației laschimbările climatice, precum și la extin-derea lor în noi teritorii.Deși diversitatea este hotărâtoare în pro-cesul evoluției, există în procesul evolutivși perioade de uniformitate. Pentru re-alizarea acestora, acționează alternativfactorii naturali ai evoluției, precum mu-tația, recombinarea genetică și migrația,care produc variații ereditare (diversitate)și selecția naturală și driftul genetic caresortează variațiile ereditare optime, pen-tru realizarea unui nou progres evolutiv(uniformitatea). Din acest joc neîntreruptal factorilor naturali ai evoluției, din careunii diversifică materia vie, iar alții o uni-formizează, se realizează cel mai intere-sant și fascinant fenomen al vieții,evoluția. Dar, în acest caz, uniformitateanu trebuie înțeleasă prin sărăcirea bazeigenetice a populației, întrucât așa cevanu are loc, ci prin armonia și echilibrul cese realizează între genele care alcătuiescconstelația de gene a populației, ca ur-

mare a eliminării, prin acțiunea selecțieinaturale și a driftului genetic, a variațiilorereditare nefavorabile (dăunătoare) pro-cesului evolutiv. Selecția și driftul vorreține în populație numai acea diversitategenetică, care să o facă aptă desupravieţuire, în condițiile unei deplinecooperări între gene, a unei armonii a di-versității, îndreptată în același scopcomun: evoluția.Prin acțiunea factorilor naturali aievoluției, organismele vii de pe Terraconțin structuri genetice complexe, carele asigură supraviețuirea, cu toate că, întimpul evoluției, apar și perioade dificile,generate de acțiunea factorilor naturalinefavorabili.

Unde poate duce uniformitateaCând baza genetică a unei populațiidevine săracă în variații ereditare (uni-formă), posibilitățile populației de a luptacu factorii naturali distructivi sau cu at-acul bolilor și dăunătorilor sunt foarte re-duse. Uniformitatea genetică determinăvulnerabilitate genetică la diferiți factorinaturali. Efectele uniformității geneticepot fi clasificate în două mari grupe.Prima și cea mai importantă grupăcuprinde efectele atacului bolilor șidăunătorilor care, pe fondul unei vigorimai slabe a populației uniforme, facplantele să sufere până la compromiterealor totală. Cea de a doua grupă de vulner-abilități, provocată de uniformități genet-ice, constă în sensibilizarea organismelorla condițiile de stres ale mediului.

Efectele sensibilității organismelor la at-acul bolilor și dăunătorilor, ca urmare auniformității sau îngustării bazei genet-ice, au fost constatate în numeroasecazuri. Astfel în SUA, în anul 1970, s-asemnalat un atac puternic dehelmintosporioză (Helminthosporiummaydis) a porumbului cu citoplasmă ster-ilă masculină de tip Texas, care reprezintă80% din totalul suprafeței cultivate cuporumb în SUA. Din cauza uniformității întipul de citoplasmă conținut în plantelerespective, atacul a dus la o pierderefoarte mare a producției de porumb, de15% pe întreg cuprinsul Statelor Unite.Tot în SUA, din totalul suprafeței de ovăz,80% a fost cultivată cu soiuri proveninddin aceeași sursă de germoplasmă a soiu-lui Victoria, al cărui genotip combinăgena PC2 pentru rezistență la ruginacaronariană a ovăzului, cu gena strâns în-lănțuită a sensibilității la helmitosporioză(Helminthosporium victoriae) , boală careproduce foarte mari piereri de recoltă.Și în țara noastră, s-au petrecut astfel desituații. Este cazul soiului de orz detoamnă Miraj, care s-a dovedit foarte pro-ductiv, motiv pentru care s-a extins înproducție. După introducerea sa în cul-tură în anul 1974, soiul Miraj a fost intro-dus în cultură în așa măsură, încât a ajunssă ocupe aproape în întregime toatezonele ecologice din țară, înlocuind dincultură soiurile folosite până atunci:Cenad 345, Cenad 396, Cluj 230, Intensiv1 și Intensiv 2. Aceste soiuri erau și ele at-acate de helmintosporioză(Helminthosporium teres), dar în micămăsură, practic fără pierderi semnifica-tive. Din cauza uniformității genetice asuprafețelor cu orz, în anul 1980, când afost un puternic atac a helmintosporiozei,soiul Miraj a avut pierderi mari, de 60%,iar pe unele suprafețe chiar mai mult.

Alte cazuri relevanteÎn anul 1846, în Irlanda, ca urmare a cul-tivării unor soiuri de cartof uniforme, aizbucnit o epidemie de mană care a dis-trus aproape în întregime această cultură,hotărâtoare în acea vreme în asigurareahranei în Irlanda. În această situație, omare parte din populația țării a muritefectiv de foame, iar o parte a emigrat înSUA.Uniformizarea sau îngustarea genetică aplantelor predispune organismele la

Decembrie 201114

Cercetare

suferință, provocată de condițiile de stresale factorilor naturali nefavorabili. Astfel,în Canada, în urma cercetărilor efectuatela porumb, s-a constatat că potențialul fo-tosintetic pe unitatea de suprafață a frun-zei și proporția de materie uscată alocatăbobului nu pot contribui la formarea pro-ducției în condițiile stresului de mediu.Cercetările au arătat că influența condiți-ilor de stres al mediului este atât de put-ernică, încât, în prezența lor, producția deporumb a fost de trei ori mai mică, decâtatunci când porumbul a fost cultivat încondiții lipsite de stres, prin climatizarecontrolată. Soiul de grâu Bezostaia, datorită perfor-manțelor sale, s-a extins exagerat în cul-tură, ocupând suprafețe improprii pentrucultivarea sa, ajungându-se ca, în anul1972, să ajungă la 15 milioane de hectare.Iarna anului 1972, în unele zone unde afost cultivat, a fost foarte geroasă, pesteposibilitățile fiziologice de rezistență lager a acestui soi, ceea ce a determinatmoartea plantelor prin îngheț, pe nu-meroase suprafețe.Extinderea în cultură, în perioada 1960-1970 a soiului Bezostaia pe 90% dinsuprafața ocupată cu grâu, și a soiurilor

Aurora și Kankaz, în anul 1973, pe 45%, acondus la pierderi însemnate de pro-ducție, ca urmare a răspândirii unoragenți patogeni cu virulență ridicată, carugina brună și făinarea, cauza fiind uni-formizarea reacției la variația condițiilorde mediu. Pe baza acestor constatări, înanii următori, au fost luate măsuri pentrucontracararea acestor efecte negative,prin diversificarea sortimentului de soiuride grâu folosite în cultură. Pentru condiți-ile din țara noastră, se recomandă culti-varea a 15-20 soiuri de grâu și 5-10 soiuride orz. Acest aspect este valabil pentrutoate plantele de cultură.

Drama britanicăExtinderea rapidă în cultură a unui soi sauhibrid foarte productiv este îmbrățișatăde cultivatori cu multă încredere și en-tuziasm, în dorința, de altfel justificată, dea obține rezultate, cât mai favorabile. Înacest entuziasm general, de multe ori,situația este scăpată de sub control, încâtextinderea nu poate fi oprită, cu toate ex-plicațiile oferite de specialiști. Astfel, înMarea Britanie, condițiile ecologice suntvariate, fiind necesară cultivarea mai mul-tor soiuri din aceași specie, dar diferite

din punct de vedere genetic, pentru aacoperi diversitatea de condiții climaticeși pedologice. Aici, la un moment dat, secultivau numai patru soiuri de grâu șicinci soiuri de orz și orzoaică. Aceastăsituație a provocat atacul de rugină gal-benă la grâu și de făină la orz. Pentru astavili atacul acestor boli, ulterior, s-auluat măsuri ca fiecare fermă să cultive celpuțin trei soiuri diferite cu rezistență laboli. O situație asemănătoare s-a întâmplat lacultura de secară, unde la un moment datse cultivau numai soiuri creiate dinaceeași sursă de germoplasmă din secaratip Petkus. Și în acest caz au fost necesaremăsuri de diversificarea bazei genetice decreare a noi soiuri, cu rezistență la boli, darși la cădere. Au fost creiate soiurileDankovskie zlote, Dankovskie nove și Pa-terne în Polonia, Prima, Dragomirna șiCarpați în România, Odeskaia în Rusia, etc. Se poate trage concluzia că diversitateagenetică poate determina reducerea fluc-tuațiilor de recoltă, cauzată de atacul bo-lilor și dăunătorilor, asigură o mai bunăprotecție împotriva adversităților demediu și, în consecință, o mai bună stabil-itate a producției.

Decembrie 2011 15

Cercetare

Lista soiurilor şi hibrizilor de cereale, plante tehnice şi plante furajere prote-jate prin brevete de invenţie sau brevete de soi în anul agricol 2011-2012

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolã Fundulea

Nr.crt. Specia Denumire soi/hibrid Nr. brevet Data eliberarii hotarârii de brevet 1. DROPIA 111.978 31.03.1997 2. ARDEAL 1 00014 30.03.2003 3. BOEMA 1 (BOEMA) 00024 30.06.2003 4. CRINA 00015 30.03.2003 5. DELABRAD 2 (DELABRAD) 00054 30.03.2004 6. DOR 00053 30.03.2004 7. FAUR 00120 27.03.2007 8. GRUIA 00148 28.03.2008 9. GLOSA 00150 28.03.2008

10.

Grãu de toamnã

IZVOR 00229 22.10.2010 11. TITAN 00035 30.06.2003 12. TRIL (TRILSTAR) 00025 30.12.2004 13. STIL 00107 30.05.2006 14. HAIDUC 00149 28.03.2008 15. GORUN 1 00178 10.12.2008 16.

Triticale

CASCADOR F 00230 22.10.2010 17. DANA 112.074 30.04.1997 18. CARDINAL FD (LILIANA) 00106 30.04.2006 19. REGAL (MAREŞAL) 00097 30.12.2005 20.

Orz

UNIVERS 00105 30.06.2006 21. Orzoaicã ANDREEA (ANDRA) 112.797 31.12.1997 22. F-376 111.010 31.05.1996 23. OLT 109.800 31.05.1995 24. F-322 111.525 31.10.1996 25. RAPSODIA 113.514 31.07.1998 26. GENEROS 00113 30.10.2006 27. BRATES 00112 30.10.2006 28.

Porumb

OLIMPIUS (OLIMP) 00118 31.01.2007 29. FAVORIT 110.749 29.03.1996 30. JUSTIN 00018 30.03.2003 31. PERFORMER 00019 30.03.2003 32. SANDRINA 00102 31.03.2006 33. SPLENDOR 00101 31.03.2006 34. FUNDULEA 261 00208 18.12.2009 35. VENUS 00195 30.06.2009 36.

Floarea-soarelui

NEPTUN 00197 30.06.2009 37. TRIUMF 111.897 28.02.1997 38.

Soia DACIANA 00199 30.07.2009

39. In de ulei CRISTINA 00071 30.09.2004 40. MAGNAT 113.605 31.08.1998 41. DANIELA (DANA) 00079 28.02.2006 42. COSMINA 00095 30.12.2005 43. MADALINA 00042 30.12.2003 44. SANDRA 00069 30.09.2004 45. ROXANA 00231 04.11.2011 46. CATINCA 00245 15.03.2011 47.

Lucernã

ADIN 00244 15.03.2011 48. Golomãţ MARIUS (ADRIAN) 00108 30.06.2006 49. Raigras hibrid CÃTÃLIN 00139 30.10.2007 50. Iarbã de Sudan SABIN 00065 30.12.2004 51. Mei MARIUS 00213 30.09.2009

Decembrie 201116

Cercetare

Cercetarea științifică este sămânța bogăției care asigură recolte performante numai în condiții de bună organizare și fertilizare (finan-țare)

Prof. univ. dr. ing. Petre DIACONU

Agricultura a constituit, întotdeuna, în-deletnicirea de bază a omenirii, temelia pe cares-a sprijinit întreaga economie a națiunilor, iarmai târziu puterea militară și bogăția statelor. Sta-rea agriculturii a depins, însă, permanent, de or-ganizarea, dotarea și sprijinirea celor care aupracticat-o. În România preocuparea de înființarea unui Minister, ca instituție a statului care să ur-mărească și să sprijine dezvoltarea agriculturii,datează din 30 noiembrie 1861, când un patriot,rămas anonim, a întocmit un prioect propunândca Adunarea Legiuitoare de la Focșani să îl ia înstudiu și să înființeze un M i n i s t e r d e A g r i cu l t u r ă, Industrie și Comerț, ceea ce nu s-a rea-lizat deși erau numeroși susținători, de mare im-portanță și bine documentate fiind insistențeleagronomului Petru S. Aurelian întors cu un anînainte de la studii din Franța. Marele domnitoral Principatelor Române, Alexandru ioan Cuza,preluând ideile lui P. A u r e l i a n, a aprobat înfi-ințarea unei secțiuni pentru Agricultură și Co-merț, în anul 1862. Prin legea din 30 martie 1882susținută de guvernul i.C.brătianu, s-a înființatMinisterul de Agricultură, Industrie , Comerț și Do-menii, care a rămas, în vigoare până în anul 1900.După mai multe reorganizări, guvernul I.C.B r ă ti a n u, în anul 1900, a înființat Ministerul Agricul-turii și Domeniilor, care a fost reorganizat din nouîn anul 1929 și apoi în anul 1937. În perioada1885-1937, Ministerul Agriculturii și Domeniilora fost condus de 58 de miniștri, dintre care men-ționăm: I. C. B r ă t i a n u; Al. L a h o v a r y; Al. M ar g h i l o m a n; P.S. A u r e l i a n; C.G a r o f l i d; I.M i h a l a c h e; C. A r g e t o i a n u; V. M a d g e a ru; V.P. S a s s u și G h e o r g h e I o n e s c u -Ș i ș eș t i; toți fiind apreciați ca mari personalități.

În comparație cu țările din vestul Eu-ropei, atât Ministerul Agriculturii cât și AcademiaRomâniei, Stațiunile, Institutele și apoi A c a d em i a de Ș t i i n ț e A g r i c o l e și S i l v i c e aufost înființate cu o întârziere de circa 100 de ani.În Germania, de exemplu, în anul 1818 a fost în-ființată Universitatea Hohenheim din Stuttgardde către regele William de Württemberg. Înanul 1848 Universitatea a primit rangul de Aca-demie de Agricultură și Silvicultură. Cercetărileștiințifice de agricultură se efectuau ,deja, în maimulte stațiuni experimentale, de interes și re-nume mondial devenind cea din Giessen. ÎnFranța, cercetările științifice de agricultură, efec-tuate în mod organizat, datează din anul 1761,când regele Louis iV a înființat Societatea Fran-ceză de Agricultură. Academia de Agricultură dinFranța a fost organizată în anul 1915, în curândurmând a împlini vârsta de 100 de ani. Vorbindde organizarea cercetării științifice agricole înFranța, neputând menționa numeroasele insti-tute și stațiuni, organizate în diferite zone ecolo-gice, amintim Institutul Național de CercetăriAgronomice, cunoscut sub prescurtarea deiNrA, fondat în anul 1946, considerat ca cel maiimportant din Europa și al doilea în lume.

O importanță deosebită s-a acordat organizăriiși funcționării cercetării științifice în toate țărileeuropene și America de Nord. Printre primeleAcademii de științe Agricole trebuie menționate:cea din Italia (1753), Academia de științe Agricoledin Suedia (1813); Academia Agricolă Timiriazevdin Moscova, fondată în anul 1865, unde, printrenumeroși specialiști din toate țările lumii, s-auformat, după anul 1949, circa 40 ingineri agro-nomi și 60 doctori în științe agricole, unii dintreei contribuind la obținerea de performanțe or-ganizatorice, tehnologice și în crearea de soiuriapreciate ca premiere mondiale.

La mijlocul secolului XIX, când în țăriledin vestul Europei industrializarea era în plin

avânt, iar creșterea populației globului ajungeala un miliard locuitori (1850), apoi la 2,5 miliardeîn 1950, iar în prezent la peste 6,7 miliarde, cer-cetările științifice de agricultură, în mod deosebitcele de ameliorare, erau declarate ca sursă prin-cipală și cea mai ieftină pentru sporirea produc-ției. Cercetările se efectuau în stațiuni, multedintre ele devenind renumite pe plan mondial:Rhotamsted, înființată în Anglia în anul 1843,Giessen în Germania, Bechebronn în Franța etc.Convinși că progresul în agricultură este depen-dent de nivelul de pregătire al celor care o reali-zează, cadrele universitare colaborau cucercetătorii din stațiuni. Dintre exemplele meri-torii amintim colaborarea dintre ronald Fischer,matematician, statistician și genetician, profesoruniversitar la universitatea din Londra și cercetă-tor la Stațiunea experimentală agricolă R h o t am s t e d, înființată în anul 1843. Din această co-laborare a rezultat fundamentarea și introduce-rea metodelor de matematică și biostatistică învalorificarea datelor obținute în experiențele deagricultură. După modelul europenilor, GeorgeSnedecor, profesor de matematică și director laColegiul de Stat din Iowa (SUA), a format o școală

Organizarea cercetării științifice–fundament al sporirii producției agricole

Istoria ameliorării plantelor

Ionescu de la Brad

Decembrie 2011 17

Cercetare

de biostatisticieni, antrenând cercetătorii în exe-cutarea experianțelor de agricultură în conformi-tate cu cerințele de tehnică experimentală și învalorificarea rezultatelor obținute prin aplicareaanalizelor de varianță, în producție urmând a fi in-troduse numai cele care se deosebeau de va-rianta (variantele) martor cu sporuri distinctsemnificative sau foarte semnificative, notate prinxx și xxx.

În România, primul Institut de Agricul-tură a fost înființat la Pantelimon, în anul 1852, decătre profesorul Alexandru Slătineanu, după re-comandările și modelul Universității din Hohen-heim din Germania. A urmat, prima StațiuneExperimentală agricolă, înființată în anul 1870 decătre ion ionescu de la brad, stațiune care a pur-tat numele fondatorului. Experiențele efectuatela Stațiunea experimentală de la Brad, au consti-tuit primele trepte în consolidarea biostatisticii șia tehnicii experimentale în România. I o n I o n es c u d e l a B r a d, absolvent al facultății de Agro-nomie de la Roville și Sorbona , este consideratîntemeietorul științei agricole în România, fiindprimul profesor universitar de agricultură în învă-țământul superior, primul care a clasificat soluriledin țara noastră etc. Marelui om de știință și pa-triot român îi revine și meritul de a fi înființatprima catedră de agricultură în învățământul uni-versitar de la Academia Mihăileană din Iași, pre-cum și de a fi introdus în cultură sfecla de zahăr șifloarea-soarelui. În plus, I o n I o n e s c u de la B ra d este considerat și o personalitate reprezenta-tivă în genetica animală și unul dintre primii oa-meni de știință darviniști români. Principiiledarviniste și cele de genetică animală sunt clarprezentate în lucrarea intitulată ”Vitele albe din En-glitera”, tipărită în anul 1952 și în Lețiuni elementariide agricultură”- București 1870. Din cele 507 pa-gini ale acestei lucrări, în 161 sunt tratate pro-bleme de genetică animală și zootehnie generală.Contribuțiile renumitului om de știință român ladezvoltarea științei agricole românești sunt deta-liat prezentete de G h. I o n e s c u Ș i ș e ș t i în”Viața și opera lui Ion Ionescu de la Brad” publicatăîn anul 1943 și ”A g r o n o m u l I o n I o n e s c ude la B r a d (1955). Dintre celelalte lucrări, în carecompatriotul nostru este omagiat amintim pecea intitulată ”Ion Ionescu de la Brad enciclopedistromân”, publicată în anul 2000 de profesorulPetre Popa de la Universitatea din Pitești. Recu-noscând meritele de organizator și om de știință,Academia de Științe Agricole și Silvice a amplasat

bustul din bronz al marelui savant la intrarea înaula ASAS, alături de G h e o r g h e I o n e s c u-Și ș e ș t i.

În aceeași perioadă are loc inființareaStațiunii experimentale de la Brad, și apoi mai târ-ziu, înaintașii agriculturii României efectuau ex-periențe în fermele statului, în Școli de agricultură,Camere Agricole, etc. Rezultate deosebite s-auobținut în acea vreme la Stațiunea sămânța dinCenad, Societatea Națională de Agricultură, înfi-ințată în anul 1913, Stațiunea Centrală de Agricul-tură, înființată în anul 1866 etc. Rezultate meritoriipentru nivelul cunoștințelor de atunci au fost ob-ținute de agricultori , deosebit de pricepuți, inte-resați de îmbunătățirea populațiilor și soiurilorintroduse din străinătate și cultivate în România.Creațiile acestor agricultori se realizau fără un pro-gram unitar și fără coordonare științifică. Fiind maiproductive și superioare calitativ, comparativ, cucele aflate în cultură, aceste creații s-au extins pesuprafețe mai mari, sub denumirea localitățiiunde au fost obținute. După anul 1930 acesteaau fost utilizate ca material inițial pentru amelio-rare. În prezent, eșantioanele valoroase de mate-rial inițial sunt conservate în Banca de Gene de laSuceava, la cerere putând fi puse la dispoziția ori-cărui ameliorator din lume.

Cel care a dezvoltat ideile lui I o n I o n e s cu de la B r a d şi a pus bazele biometriei , atehnicii experimentale şi ameliorării plantelorprin experienţe , fundamentate genetic , a fostNicolae Săulescu , absolvent al Şcolii Supe-rioare de Agricultură din Bucureşti în anul1921 şi doctor în ştiinţe agronomice sub con-ducerea marelui genetist erwin baur de la În-alta Şcoala de Agricultură din Berlin .

Importanţa experienţelor , efectuate de cătreN i c o l a e S ă u l e s c u în ameliorarea grâului, este menţionată în lucrările celui mai maregenetician al vremii Nicolae i. Vavilov (1935) ,negat de absurditatea ”ştiinţei biologice” Lâsen-kiste , declarată oficială pe timpul lui S t a l i n .După perioada Lâsenkistă , când în fostaUniune Sovietică s-a revenit la principiile ge-neticii clasice , a fost publicată în Editura Aca-demiei de Ştiinţe a URSS , lucrarea “ Opere alese“ ale lui V a v i l o v , în care la pagina 216 (1962)este apreciată activitatea de ameliorare a lui N.S ă u l e s c u . Ramâne încă , inegalabil tratatulintitulat “ Câmpul de Experienţă “ , care serveşte

model de lucru în amplasarea experienţelor şiîn valorificarea rezultatelor experimentale . Pen-tru meritele deosebite , N. S Ă U L E S C U a fostales membru corespondent al Academiilor deAgricultură din Cehoslovacia (1939) şi RepublicaDemocrată Germania . În România , a fost mem-bru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricoleşi Silvice “ Gheorghe Ionescu – Şişeşti” . Secţia deCultura Plantelor din ASA S , acordă anual “ Pre-miul Nicolae Săulescu “ autorilor cu lucrări me-ritorii în domeniu . Fără a epuiza meritelemarelui genetician şi ameliorator adăugăm :membru al Societăţii de genetică din Germaniaşi SUA ( 1930) , al Societăţii de ameliorarea plan-telor din Austria (1931) , membru în comitetulde redacţie al revistei internaţionale de amelio-rarea plantelor “ Zeitschrift fur Pflanzenzuchtung” şi multe altele .

Un deosebit om de ştiinţă , care s-a afirmatîn anul 1937 , alături de N.S ă u l e s c u , în calitatede coautor al lucrării “ Elemente de biometrie “precum şi prin rezultate în ameliorarea grâuluia fost Alois Mudrea , apreciat ca unul din pre-cursorii citogeneticii vegetale , biometriei şi altehnicii experimentale în agricultură şi biologie.

O pagină prestigioasă în dezvoltarea geneticiişi ameliorării plantelor , din ţara noastră a înscrisNichifor Ceapoiu , care a activat cu succes încercetarea ştiinţifică şi în învătământul superioragricol . Doctor în ştiinţe agricole , din 1948 ,doctor docent în ştiinţe agricole din anul 1955, profesor universitar titular din 1963 , membrucorespondent al Academiei R.S.R. din 1963 şititular din 1964 şi membru titular ASAS din1969 , N. C e a p o i u , datorită contribuţiilorştiinţifice , deosebit de relevante , a fost ales

Gh. Ionescu Sisesti

Decembrie 201118

Cercetare

membru al Societăţii Europene în domeniulaneuploidiei din Cambrige – Anglia (1961) şi alSocietăţii Internaţionale de Biometrie (1968). Înameliorarea plantelor a realizat mai multe so-iuri de cânepă , în colaborare cu e.itoafă , iarapoi cu A. Giura , în domeniul aneuploidiei lagrâu , obţinând serii complete de linii de sub-stituţie , rezistente la boală . O iniţiativă meritoriei-a revenit lui N.Ceapoiu în organizarea întoc-mirii referatelor de genetic de la I.C.C.P.T. – Fun-dulea de către absolvenţii facultăţii deagronomie şi biologie din perioada când ge-netic a clasică era înlocuită de Lâsenkism , carenega mendelismul şi morganismul . Pentrupregătirea tinerilor cercetători şi a cadrelor di-dactice , o importanţă deosebită au avut celedouă volume de Ameliorarea plantelor (1960) şitratatul Metode statistice aplicate în experienţelede agricultură şi biologie .

Din istoria organizării cercetării ştiinţifice , dinRomânia , nu poate lipsi Academia română ,în cadrul căreia , de multe decenii , funcţioneazăSecţia de Ştiinţe Biologice şi Agricole , condusăde distinşi oameni de ştiinţă . A c a d e m i a R om â n ă a fost înfiinţată în anul 1866 sub de-numirea de S o c i e t a t e a A c a d e m i c ă R om â n ă, iar în anul 1867 a fost stabilit numelede Academia Română . În prima etapă , rolulprincipal al Academiei Române a constat înperfecţionarea limbii române şi în întregireaistoriei ,iar apoi în studierea celor mai impor-tante domenii ale ştiinţei . Primul Preşedinte alSocietăţii Academice Române a fost ion He-liade rădulescu , între 1865-1870 . Pentru a nuse mai repeta , trebuie menţionată situaţia dinperioada 1948 – 1989 , când criteriile ştiinţificeau fost completate sau înlocuite cu cele ale “originei sănătoase” şi ale “ meritelor de partid “.

Înfiinţarea unui Institut de Cercetări Agricoleîn România , în mare parte , este datorată luiC.Garoflid , pe atunci Ministrul Agriculturii .Acesta , cunoscând visul lui Gheorghe Ionescu– Şişeşti de creare a unui mediu organizatoric, favorabil cercetării ştiinţifice pentru progresulagriculturii , i-a solicitat redactarea unui proiectde lege pentru înfiinţarea institutului de Cer-cetări Agronomice din românia (iCAr) şi astaţiunilor experimentale agricole . Proiectul afost întocmit în colaborare cu eminenţii oa-meni de ştiinţă: Sandu Aldea , Teodor Saidel , Tra-

ian Săvulescu şi Alexandru Nastea . A urmat pre-zentarea acestui document în Parlament şiSenat . Vintilă i.C.brătianu , Ministrul de Finanţeal vremii , susţinând , cu bucurie, înfiinţarea ICAR–ului , printre altele a spus :…..,” Dați Institu-tului pământ de unde nu se ştie şi bani deunde nu aveţi “. Înfiinţarea ICAR-ului a fost vo-tată în Senat ( 11 aprilie 1927) şi în AdunareaDeputaţilor ( 13 aprilie 1927) , iar Legea nr.1205 a fost promulgată prin Înaltul Decretregal din 4 mai 1927 , semnat de MajestateaSa Carol al doilea .

La 1 ianuarie 1928 a fost numit director ge-neral profesorul Gheorghe ionescu Şişeşti .

Deşi , despre marele patriot şi om se ştiinţăs-au scris mii de pagini , vom încerca , pe scurt, să reîmprospătăm , în memoria cititorilor , uneledin datele biografice ale lui Gheorghe Ionescu, care în anul 1908 , când era student , şi-aadăugat la numele şi prenumele , înscrise încertificatul de naştere pe cel de ŞiŞeŞTi , de-numirea satului în care s-a născut la data de16 octombrie 1885 , fiind primul dintre cei optcopii ai familiei Constantin şi Maria Ionescu . Aurmat primele trei clase primare la şcoala dinŞişeşti , clasa a patra şi liceul Traian , ca bursierîn Turnu Severin – secţia reală . La examenul dematuritate a obţinut calificativul “ foarte bine” .Rezultatele de excepţie, obţinute în timpul şco-larizării , i-au fost răsplătite cu o bursă de stat, elevul optând pentru cariera de agronom , afir-mând : “ Mă interesează în general starea ţărăni-mii din ţările Europei şi în special starea ţărănimiiromâne “ . Studiile au fost făcute la şcoala deAgricultură din Hohenheim din Stuttgard , înperioada 1906-1909 , una dintre cele mai renu-mite instituţii de învăţământ agricol superiordin acea vreme , pe care a absolvit-o cu di-stincţie şi calificativul “ foarte bine /eminent”.

Continuând doctoratul la Universitatea dinJena , în anul 1911 a susţinut teza cu tema“Agricultura ţărănescă din românia “, cu ca-lificativul Magne cum laudae “. Nu putem conti-nua relatările noastre fără a menţiona unelemerite istorice ale locuitorilor din Şişeşti , la careurmaşul lor a adăugat Gloria cercetării ştiinţifice. Mulţi dintre înaintaşii savantului au fost pan-duri în oastea lui Tudor Vladimirescu , 14 au par-ticipat la revoluţia din 1848 , în luptele cu turcii

, ostaşii din Şişteşti au fost însoţiţi de preotulIon Gheorghe Dascălu , bunicul viitorului savant.

La reîntoarecerea din prizonierat , în anul 1918, renumitul om de ştiinţă Anghel Saligny ,preşedintele Academiei, l-a angajat în cadrulDirecţiei Generale a Îmbunătăţirilor Funciare ,încredinţându-i administrarea fermei de statClinciu – Spanţov în suprafaţă de 1700 ha , decurând îndiguite din Lunca Dunării . Preo-cupările de producţie , din cadrul fermeiSpanţov , au fost însoţite de cercetări ştiinţifice, combinând recuperarea terenurilor inundabilecu experienţe în care se urmărea comportareadiferitelor specii de plante de cultură, în spe-cial a soiurilor de grâu . Din anul 1913 , înaintede război , i-a fost încredinţată administrareaŞcolii Superioare de Agricultură de la Herăstrău, unde rezultatele experimentale au fost valori-ficate prin calculul erorilor , menţionând că ace-sta este o cerinţă a tehnicii experimentale . Înaceeaşi perioadă a întocmit monografia fermeiHerăstrău .

În anul 1914 a început să predea cursul deeconomie rurală şi politică rurală la Universita-tea din Iaşi , pe care l-a interupt în anul 1915 ,fiind concentrat în prejma intrării României înrăzboi .

În timpul retragerii din Transilvania , pe valeaOltului , a căzut prizonier . Este puţin cunoscutăHotărârea Conferinţei delegaţilor germane şiaustro – maghiari de a se lua din România totceea ce se poate , stabilându-se şi proporţiilede împărţire a produselor vegetale , au sacrificatcirca optsute de mii de vite , trei milioane de oi, peste douăsute de mii de porci , etc. La acesteas-a adăugat exportul în Germania (45,9% dintotal) , în Austo – Ungaria (46,6%) , în Turcia(7,7%) , iar în Bulgaria ( 0,8%). În plus , fiecareostaş al armatei de ocupaţie avea voie să ex-pedieze sau să ia , la plecarea in permisie , câte25 kg de alimente . În august 1917 a fost inregi-strată o expediere de 1002 vagoane a 10 tonefiecare , cu astfel de colete .

In timpul ocupatiei au fost exportate 25.870bovine , 97563 oi si caprine etc , mari cantitatide fructe , legume , conserve , vin , ţuica , zahar ,tutun , şi altele . Producţia agricola – fiind extrem

Decembrie 2011 19

Cercetare

de mica , din lipsa seminţelor şi a specialiştilor, ocupanţii , prin generalul M a k h e n s e n , auimpus

Ministrului Agriculturii aducerea din prizonierata renumitului specialist român. Patriotul no-stru, escortat în faţa Ministrului Agriculturii , arefuzat afirmând : “ Legile ţării mele interzic unuiofiţer să pună la dispoziţie serviciile sale , direct sauindirect , autorităţii militare din teritoriul ocupat .”

Refuzul , continuând şi în grelele condiţii de in-ternare în lagărul din Cotroceni , prizonierul afost

retrimis în lagărul Pan din Boemia , de unde ,datorită lui Grigore Antipa , a fost eliberat în1918, făcând parte dintr-un lot de 45.000 deprizonieri .

Activitatea fondatorului Institutului de Cer-cetări Agronomice din România , dupa anul1918 , este detaliat prezentată cu prilejul ani-versării zilei de naştere , recent şi suficient decomplet fiind volumul publicat în Editura Aca-demiei Române , intitulat – 125 de ani de la naşte-rea acad. Gheorghe Ionescu Şișeşti, subcoordonarea acad. Cristian Hera . Considerăm, totuşi , util , spicuirea unor momente :

- patru mandate de Ministru al Agriculturiiîn perioadele aprilie 1931-iunie 1932 , în plinăcriză economică ; noiembrie – decembrie 1937; 1938 – 1939 şi 1939- 1940. Despre MinistrulAgriculturii de atunci, presa menționa : un omla locul lui (1937) şi „ Revenirea dnului Ionescu –Șișeşti înseamnă garanţia unei împliniri între şti-inţă şi practica agricolă, între laborator și câmp, între teorie şi practică ”;

- participarea cu lucrări ştiinţifice la nume-roase Congrese: Paris - 1923, Varşovia – 1923 ,Roma – 192, la Conferinţa Internaţională de laRoma – 1932 , la Amsterdam – 1933 , etc ;

- în anul 1933 a devenit membru fondator alCentrului Internaţional de Îngrăşăminte Chimice(CIEC). Cercetătorul ştiinţific de atunci , acade-micianul C r i s t i a n H e r a de astăzi , a avutşansa şi d e o s e b i t a o n o a r e de a participa, în anul 1961, alături de Gheorghe IonescuŞişeşti , la al patrulea Congres Mondial CIEC ,organizat in Jugoslavia . Cu acestă ocazie a ho-tărât ca viitoarea activitate de cercetare şti-

inţifică a Domniei Sale să fie afiliată planuluitematic de la acest forum , pe care în perioada1996-2010 l-a condus în calitate de preşedinte. Trebuie menţionat că cercetătorul C r i s t i a nH e r a s-a format sub îndrumarea marelui sa-vant , care vazând în tânărul de 26 de ani uncercetător de mare perspectivă, l-a numit Se-cretar Ştiinţific al Secţiei de Biologie şi Agricul-tură din Academia Română, societate pe careo conducea;

- în perioada 1921 – 1960 i-au fost acordatenumeroase distincţii, în ţară, dintre care nouăsunt foarte importante , iar în 1963, împreunăcu Irimie Staicu i-a fost înmânat titlul de Laureatal Premiului de Stat . Statul francez i-a acordatdouă distincţii deosebit de importante;

- în anul 1925 a fost ales membru cores-pondent al Academiei Române , în anul 1926fiind titularizat ;

- în perioadele 1938-1941 şi 1959 – 1963 afost ales Vicepreşedinte al Academiei Române;

- în străinătate , în anul 1928 , Academia deAgricultură din Cehoslovacia l-a ales membrucorespondent , iar în anul 1957 acelaşi titlu i-afost conferit de către Academia de Ştiinţe Agri-cole din URSS .

Succesele , obţinute de Gheorghe Ionescu –Şişeşti pe linie organizatorică , ştiinţifică şi di-dactică nu au putut rămâne indiferente . Invi-dioșii care urmau să îi ia locul, au organizat ,dar fără succes , discutarea activităţii în cadrulcatedrei la data de 28 aprilie 1952 , fiind învinuitde ploconire faţă de ştiinţa din ţările capitalisteşi neglijarea celei sovietice , la care s-a adăugato moşioară moştenită de către soţie în judeţulBotoşani. La 30 martie 1948 , marele savant derenume mondial a fost schimbat din funcţiade director general al ICAR – ului şi i-a fost re-trasă calitatea de membru al Academiei Ro-mâne . Răspunsurile academicianului, binedocumentate şi însoţite de exemple din ţară şistrăinătate prin care se dovedea contrariul , audirecţionat Comisia de analiză spre concluziiliniştitoare . S-a hotărât că învăţământul agricolnu se poate lipsi de profesorul Ş i ş e ş t i . Pre-zidiul Academiei Române , reparând greşala din1948, i-a redat calitatea de membru al Acade-

miei Române deabia în anul 1955 şi l-a numitpreşedinte al Secţiei de ştiinţe Biologice şi Agri-cole .

O altă hotărâre , de data aceasta comunistă ,nefavorabilă dezvoltării ştiinţei , a fost desfi-inţarea Academiei de Ştiinţe Agricole de cătreGuvernul Groza , în anul 1945 , infiinţată în anul1941 , al cărui preşedinte era Constantin Garo-flid , profesorul Şişeşti vicepreşedinte , iar profe-sorul Nicolae Săulescu , secretar general .

În afară de redarea agriculturii a unor marisuprafeţe inundabile , de experienţele prin cares-au pus bazele ştiinţifice ale fertilizării solului, de înfiinţarea obştilor şi altele , lui Gh. I o n es c u – Ş i ş e ş t i îi revine meritul de a fi creatprimul soi de grâu de toamnă productiv , re-zistent la secetă , cădere şi rugini, numit A-15,utilizând selecţia individuală repetată din des-cedenţele unui soi american Tenmarq . Soiul A– 15 a fost cultivat pe mari suprafeţe timp decirca 30 de ani .

Sprijinit de Miniştrii din Agricultură şi de ceidin Finanţe cu fonduri guvernamentale şi desurse private , în perioada care a urmat înfi-inţării ICAR –ului , Gheorghe Ionescu – Şişeşti areuşit să organizeze cercetătile ştiinţifice agri-cole în instituţii aliniate la progresele europeneşi mondiale, fiind convins de realitatea pe carea exprimat-o în cuvintele : „ un motor , construitoriunde în lume, va funcţiona la fel de bine şi lanoi , în timp ce un soi de grâu , creat în altă ţarăşi introdus în cultură şi la noi , poate să dea rezul-tate mediocre sau chiar negative ”.

După ce i-a fost retrasă conducerea ICAR-ului, funcţia de director general a fost încredinţatăprofesorului Traian Săvulescu, care din motiveneînţelese a dorit excluderea lui G h e o r g he i o n e s c u – Ş i ş e ş t i din învăţământul su-perior , deşi savantul , dovedind omenie aleasă ,îl salvase de la moarte în timpul progromuluilegionar .

Supărat și bolnav, dar cu speranță cădrumul, pe care a direcționat știința agricolă dinRomânia, va fi glorios și mai ales fără obstacole,Gh. I o n e s c u- Ş i ş e ş t i, se stinge din viață la 4iunie 1967.

(Va urma)

Decembrie 201120

itC- inPUtURi de CALitAteFirma itC ofera fermierilor pentru campania de primavara: seminte create in de-partamentul nostru de cercetare precum si produse de noi, pesticide, ingrasaminte

SeminteFLOAReA SOARe-LUiVeRA Hibrid TimpuriuHibrid creat de SC ITCSRL, total adaptat lacondiţiile din RomâniaAvantajeconţinut bogat în acid

oleic 90-91%conţinut de ulei: 50%mediu tolerant la boli

Phomopsis h., Screloti-nia s. şi Plasmopara

tolerant la căderepotenţial de producţie

de 3.6-4 to/ha

mUŞtAR ALBALeX Soi antinemato-dicSoi propriu de mustaralb, total adaptat conditii-lor din Romania, premer-gator excelent pentrulegume, cartof si sfecla dezaharAvantajerezistent la seceta si scutu-

rarecontinutul de ulei:25-26%potential de productie

bunfoarte bun ingrasamant

verde

ORZ pe 2 randuripentru bereSCARLettSoi semitimpuriu cu ex-celente calitati pentrumaltificareAvantajerezistent la cadererezistent la patarea

bruna, fainare si sfasie-rea frunzelor

continut de proteina

<10,5% SUproductii realizate de

5.000-5.600 kg/ha

StReiF Soi semitim-puriuAvantajerezistent la arşiţă, secetă

şi şiştăvirerezistent la cădererezistent la făinare,

sfâşierea frunzelor şifusarium şi tolerant lapătarea brună reticu-lară

conţinut mediu de pro-teină de 10,5-11,5 %

PORUmBHibrizi produsi in Ame-rica cu capacitate de pro-ductie ridicata 15-17to/haAvantajerezistenta excelenta la ca-

deretoleranta puternica la se-

cetarezistenta la principalele

boli

ASteRiX FAO 280Pierderea apei extrem derapidă care dă oportuni-tatea recoltării lasfârşitul lunii august

UnimeZA FAO 350Uscare rapidă datoritădeschiderii pănuşilor înultima parte a vegetaţiei.Hibrid cu caracteristicăstay-green foarte bună

GWOO2 FAO 380Pierde apa rapid la matu-ritate

StAtUS FAO 480Pierde foarte rapid apala maturitate

APeX FAO 550

Performanţă excelentă sistabilă în fiecare an

KOnSUR FAO 590Planta viguroasa cu po-tenţial de producţie ex-trem de ridicat

ORGAnZA FAO 490Pornire in vegetatiefoarte rapida

Din gama pesticidelor,ITC va ofera pentru cam-pania de primavara ur-matoarele:

inSeCtiCideCyperguArd 25 eCCipermetrin 250 g/lAvantajecombate eficient o gamă

largă de insecte lafoarte multe culturi

deosebită siguranţă pen-tru cultură

impact minim asupramediului

compatibil cu majorita-tea produselor fitosani-tare şi îngrăşămintelorfoliare

midASH 200 SLimidacloprid 200 g/lAvantajespectru larg de comba-

tere a dăunătoriloracţiune sistemica a pro-

dusuluiacţiune rapidă si de du-

rata asupra dăunători-lor

eRBiCideSiKOStOglifosat acid 360g/lAvantajeerbicid total

se poate utiliza pe în-treaga perioadă de ve-getaţie

se translocă rapid dinfrunze spre rădăcina şirizomi

niCO 40 SCnicosulfuron 40g/lAvantajeselectivitate foarte bună

pentru hibrizii de po-rumb

fara restricţii pentru ro-tatia culturilor

acţiune sigură asupracostreiului din rizomi

actionează eficient împo-triva infestărilor puter-nice

eLeGAnt 05 eCquizalofop-p-etil 50 g/lAvantajespectru larg de acţiune

pentru buruienile mo-nocotiledonate

combate regenerarea ri-zomilor

nu lasă reziduuri toxiceîn sol

FUnGiCideKinG 250 eWtebuconazol 250 g/lAvantajespectru larg de acţiunefungicid sistemic cu

acţiune preventivă, cu-rativă şi de eradicare

efect sigur şi îndelungat(3-4 săptămâni)

tRAtAment SĂ-mÂnŢA

SPOnSOR 6 FStebuconazol 60 g/lAvantajeefect protector de lungă

duratăcreştere viguroasă în primele sta-

dii de dezvoltareacţiune sistematică împotriva

agenţilor patogeniuşor de utilizat (aderenţa foarte

buna la suprafaţa seminţelor)compatibilitate bună cu majorita-

tea produselor fitosanitare

midASH 600 FSImidacloprid 600g/lconferă protecţie sigură şi de

lungă durată a culturiloracţionează prin ingestie şi contact

ÎnGRăSăminteinGRASAminte BiOBiOCOmplex 900ingrasamant organic bogat nutri-tional, cu alge marine, enzimenaturale comlexe si componentepro-bioticeAvantajestimuleaza cresterea radacinilorscade nevoia de apa a plantelorscade cu 50% necesarul de pesti-

cidecreste durabil fertilitatea solului,

scazand progresiv necesarul deingrasamant

inGRASAminte COn-VentiOnALeÎncepând din ianuarie 2012 vomoferi clienţilor noştri îngrăsăminteperformate la preţuri avanta-joase:ingrăşăminte complexeureeazotatingrasaminte foliarepentru detalii vizitati-ne la:www.itcseeds.roContact:0372/711731; 0730/713966;0723/266669; 0744/303395

Decembrie 2011

Dilema OMG

22

Aspecte privind culturile şi politicile legatede organismele modificate genetic (I)

În lunile septembrie și octombrie, auavut loc mai multe dezbateri, privindperspectivele culturilor transgenice înEuropa și România.Agricultura va trece prin încercări se-rioase în anii care vin, dar Europa poateajuta lumea, pentru a face faţă acestorîncercări.

i. introducereAgricultura se va confrunta cu încercăriserioase în anii care vin: de la o popu-laţie mondială în creştere, care va ex-ercita o presiune din ce în ce mai mareasupra ofertei mondiale de alimente,până la schimbările climatice şi efectulacestora asupra disponibilului de apă şisuprafeţelor arabile şi îngrijorărilelegate de mediu şi biodiversitate. Europa poate ajuta lumea pentru a facefaţă acestor încercări. Cum? Utilizândmai puţină apă, mărind productivitateasolului pentru a combate nesiguranţaalimentară de la nivel mondial, ex-ploatând mai puţine terenuri în alte ţăripentru nevoile alimentare şi ocupându-se de rezolvarea efectelor schimbărilorclimatice. Însă acest lucru este posibil numai dacăorganismele de reglementare le asigurăagricultorilor instrumentele de care aunevoie, pentru a fi competitivi şi arezista într-o lume în schimbare.Tehnologiile din domeniul ameliorăriiplantelor de cultură şi ingineriei genet-ice au un istoric îndelungat pe direcţiaîmbunătăţirii agriculturii şi joacă un rolimportant în abordarea problemeloractuale şi viitoare. Culturile transgenicenu constituie singurul răspuns, daravantajele faţă de mediu şi producţiilemedii pe care le oferă acestea le fac săfie o opţiune valabilă pentru agricultori,care ar trebui să aibă libertatea de a lealege. De 15 ani, plantele transgenice sunt dince în ce mai mult cultivate şi consumateîn toată lumea. Îngrijorările legate deposibilele efecte negative ale acestoraasupra sănătăţii şi mediului s-audovedit a fi neîntemeiate. Pretutindeni

în lume, un număr total de 15,4 mil-ioane de agricultori cultivă plantetransgenice, pe o suprafaţă totală de148 de milioane de hectare. Cu toateacestea, Europa nu adoptă rapidaceastă tehnologie. Scopul ghidului defaţă este acela de a furniza informaţiibazate pe fapte reale, pentru organis-mele de reglementare, către ziarişti şipublicul larg şi de a arăta motivele pen-tru care agricultorii europeni ar trebuisă aibă libertatea alegerii, la fel ca şiomologii lor din celelalte ţări.

Timpul şi tehnologia merg înainte –este europa gata să ţină pasul cu ele?

Ce părere au fermierii Nume: GabrielaProfesie: agricultor, a patra generaţie Ţara: PortugaliaProblematică: eroziunea solului,menţinerea rezervei de apă, agriculturadurabilă

Gabriela: „Culturile transgenice consti-tuie un mod prin care agricultorii pot fiîncurajaţi să-şi păstreze şi să-şi lucrezeîn continuare exploataţiile. Dacă nu

vom avea mai multe culturi trans-genice, vom deveni mai puţin compet-itivi şi vom fi nevoiţi să importăm maimulte produse alimentare; totodată,vom folosi tehnologii de cultură maipuţin durabile”.

Toată exploataţia familiei Gabrielei esteinclusă într-o zonă protejată, în cadrulProgramului pentru agricultura de con-servare. Aceasta implică practici fărăarătură şi aratul pe zone, timp de 12 ani.De asemenea, suprafaţa este inclusă şiîn cadrul Programului integrat de com-batere a dăunătorilor.

2. organismele modificate genetic(transgenice)

realităţi

Ce este modificarea genetică?Prin modificare genetică se înţelegemodificarea unor gene existente sau in-cluderea unor gene noi, care le conferăsoiurilor de plante anumite caracteris-tici, cum ar fi rezistenţa la anumiţidăunători sau erbicide, ori fortificareavitaminică. Datorită faptului că numai

câteva gene, cu caracteristici cunos-cute, fac obiectul transferului, metodeletransgenice sunt mult mai bine ţintiteşi mai rapide decât ameliorarea clasică.Ele sunt folosite în paralel cu amelio-rarea vegetală convenţională.

De ce este nevoie să „îmbunătățim“plantele?Modificarea genetică le permite oame-nilor de ştiinţă să-i ajute pe agricultori,prin obţinerea unor plante adaptate laanumite condiţii şi cu producţii mediimai bune. Spre exemplu, porumbultransgenic este mai bine înzestrat pen-tru a rezista sfredelitorului european alporumbului, un dăunător care poateafecta grav culturile de porumb (şi careprovoacă din ce în ce mai multepagube în culturile europene la ora ac-tuală) şi care nu poate fi combătut cumijloacele convenţionale. De asemenea, tehnologia transgenică îipoate ajuta pe agricultori să facă faţăschimbărilor climatice, prin obţinereaunor culturi rezistente la inundaţii saula secetă.

Culturile transgenice pot ajuta la îm-bunătăţirea stării de sănătate a con-sumatorilor, de exemplu, prinproducerea unor uleiuri pentru gătitmai bune, care nu conţin grăsimi nesat-urate şi/sau au niveluri mai mari deuleiuri benefice sănătăţii, de tipOmega-3. Sunt create culturi transgenice pentrua ajuta la combaterea subnutriţiei. Deexemplu, orezul auriu este biofortificatcu beta-caroten, în scopul combateriideficienţei de vitamină A, din cauzacăreia mor zilnic 3000 de bebeluşi şi500.000 orbesc, în ţările în curs de dez-voltare.

Organismele transgenice sunt sigurepentru sănătate și mediu?Da! Toate culturile transgenice care seaflă pe piaţă la ora actuală suntdovedite a fi sigure. Toate produseletransgenice trebuie să treacă printr-oevaluare riguroasă din punctul devedere al siguranţei, efectuată de Au-toritatea Europeană pentru SiguranţaAlimentelor (EFSA).

Pentru mai multe informaţii, consultaţisecţiunea „Cadrul european de regle-mentare al organismelor transgenice”.

În 2000 şi 2010, Comisia Europeană apublicat două rapoarte, rezultatul a 25de ani de cercetare a potenţialelorefecte dăunătoare ale culturilor sau ali-mentelor transgenice asupra sănătăţiiumane sau mediului: „Un deceniu decercetări cu finanţare europeană, îndomeniul organismelor transgenice(2001-2010)” şi „Cercetări finanţate deComunitatea Europeană referitoare lasiguranţa organismelor transgenice(1985-2000)”.

Concluzia?„Conform rezultatelor acestor rapoarte,la ora actuală nu există nicio dovadă şti-inţifică a faptului că organismele trans-genice prezintă riscuri mai mari faţă demediu sau siguranţa alimentelor şi fu-rajelor, prin comparaţie cu plantele şiorganismele convenţionale”.

(Continuare în numărul viitor)

Dilema OMG

Decembrie 201124

Panoramic

Tudor ALexANDrU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Ru-rale (MADR) și Ministerul FinanțelorPublice (MFP) au hotărât ca, în anul2012, bugetul Agriculturii să fie de14.977.561.000 lei. Această sumăreprezintă 2,54% din PIB, care a fost cal-culat la 588,94 miliarde de lei.Din păcate, în ciuda rezultatelor ex-cepționale ale Agriculturii și contribuțieisemnificative la formarea PIB, suma alo-cată este mai mică decât cea din 2011,cu 878.967.000 lei. În 2011, bugetulMADR, după două rectificări, a fost de15.856.528.000 lei, față de11.676.518.000 lei inițial.Cea mai mare reducere în 2012 față de2011, de 1.073.879.000 lei, a fost făcutăla programele cu finanțare externă ner-ambursabilă, cofinanțare și cheltuielineeligibile FEADR, FEP, FEGA. În princi-pal, a fost micșorat cuantumul CNDP însectorul vegetal, la 30 de euro/ha.De asemenea, au fost reduse subvențiilecu 187.420.000 lei. Este vorba despresprijinul acordat producătorilor agricolidin sectorul vegetal și cel zootehnic,conform strategiei fiscale bugetare2011-2015.Altă scădere semnificativă, de281.669.000 lei, apare la Alte transferuri(programe Phare, antigrindină, cotizațiiinternaționale, din cauza shimbării titlu-lui de finanţare a ANIF și necuprinderiisumelor reprezentând arieratele insti-tutelor de cercetare din subordinea/co-ordonarea ASAS).

Surse de finanţareBuget de stat - 5.204.236.000 lei, dincare: cheltuieli de personal, întreținereși funcţionare, cheltuieli de capital -904.917.000 lei; ajutoare de stat acor-date producătorilor agricoli din fondurinaţionale - 2.370.193.000 lei; finanțareacheltuielilor neeligibile (TVA) și cofi-nanțarea fondurilor externe neram-bursabile aferente FEGA , FEADR și FEP- 1.878.331.000 lei; prefinanțarea împru-

muturilor externe de la BERD, destinatefinanțării unitatilor de management aproiectului Modernizarea Sistemului deInformare și Cunoaştere în Agricultură sia proiectului Reabilitarea și Modern-izarea Sistemelor de Irigaţii - 50.795.000lei.Avans acordat de UE - 5.929.125.000 lei,pentru finanţarea programelor PNDR șiPOP. Suma este rulată de 2-3 ori pe an,iar banii se reîntorc de la Uniunea Euro-peană, prin decontare.Împrumut angajat de MADR -3.800.000.000 lei. Împrumutul este acor-dat MADR de către MFP, din venituri dinprivatizare, pentru prefinanțareaschemei de plată pe suprafață (SAPS) șia măsurilor de piaţă pe anul acesta.Venituri proprii MADR - 44.200.000 lei.

Acestea provin din Fondul de amelio-rare a fondului funciar agricol.

Ajutoare de statCum ajutoarele de stat existente la mo-mentul aderării nu mai pot fi acordate,MADR a pregătit o serie de scheme mul-tianuale noi de ajutor de stat, compati-bile cu legislaţia comunitară, care seacordă numai până în 2013, după noti-ficarea şi/sau aprobarea Comisiei Eu-ropene.Baza legală pentru acordarea acestorbani este OUG nr. 14 din 29 ianuarie2010, privind măsuri financiare pentrureglementarea ajutoarelor de stat acor-date producătorilor agricoli, începândcu anul 2010, aprobată prin Legea nr.74/2010.

Agricultura are un buget maimic în 2012 decât în 2011

Program 2011 Program 2012 Procent 2012/2011Total subvenții, din care 1.996.800 1.807.863 90,5a) Total sprijin, din care: 1.993.484 1.802.048 90,4- bunăstare păsări 388.700 195.000 50.2- bunăstare porci 304.126 155.000 51,0- plăţi naţionale complementare bovine

533.818 665.531,7 124,7

- plăţi naţionale complementare ovine/caprine

263.673,7 336.491,5 127,6

- credit agricol pentru producţie

70.904.3 0,0 0.0

- sprijin motorină 398.002 380.995 95,7-prime asigurare 16.876 42.549 252.1- plata execuţiei scrisorilor de garantare, certi$cate de depozite

0,0 5.480,8 0,0

- ameliorarea raselor de animale

467,3 21.000 4.493,9

b) Ecarisaj- colectare cadavre animale 3.316 5.815 175,4

Ajutoare de stat acordate producătorilor agricoli în 2012 (mii lei)

Cum putem ob dintr-o

PIC PLOAIE?

depinde de resurse naturale vitale. G -singur lucru:

dulce ale lumii.

ploaia. Pentru fermieri,

de ploaie, iar pentru aceasta

eficace mijloace puse la

biotehnologie. Obiectivul nostru

-/3 mai pu

Producem mai m

agricultorilor. Aceasta este

produce 60% din hrana lumii. În curând, va

www.monsanto.ro

Decembrie 201126

Panoramic

De la mic comerciant la furnizorangro de semințe și material săditor

Tudor ALexANDrU

Cunoscuta deja firmă Sem-Luca și-a în-ceput activitatea prin anii 2004-2005,când vindea semințe, într-un chioșc(tonetă), situat în Piața agroalimentarăIosefin din Timișoara. Dezvoltarea a fostaproape incredibilă, într-un timp foartescurt, ceea ce anunța un managementperformant. A izbutit să se impună pe opiață în care companiile multinaționale„fac legea“. Gama depășește 900 de pro-duse diferite, cu aproximativ 1500soiuri, fiind unul dintre principalii furni-zori angro specializați pe piață.„Din simplu comerciant, am creat pro-pria gama de plicuri cu semințe, person-alizate, sub marca SEM-LUCA®,înregistrată la OSIM în 2007. De la sem-ințe ne-am extins la bulbii de flori, bu-tași de trandafir, viță de vie, pomifructiferi, arbuști și plante ornamentaleetc. Începând cu 2007, toate produselele-am comercializat sub marca proprie.Tot în 2007, am început investițiile înliniile de ambalare și echipamente,autoutilitarele pentru distribuție etc.“ –a declarat Tinel Ionel Doboș, patronulSem-Luca, pentru „Info AMSEM“.Domnia sa – cunoscut în lumea agricolădrept Luca – este singurul asociat șimanagerul firmei. Încă de la începutulactivității, profitul a fost în cea mai mareparte reinvestit, astfel încât, în momen-tul de față, firma are o situație financiarăsănătoasă și nu este îngrădită de insti-tuții de creditare.La început, firma a avut trei angajați.Acum, numărul lor a ajuns la 30. În urmadezvoltării, au apărut mai multe depar-tamente: conducere, vânzări, marketing,contabilitate, logistică, producție și am-balare.

Cele mai mici prețuri posibileÎn prezent, firma dispune de 15 mașinide ambalat, specializate pe diferitetipuri de produse, de la plicurile de sem-ințe până la pomi fructiferi sau semințede lucernă și un parc auto cu 10

autoutilitare și autoturisme. Astfel, dincomerciant cu amănuntul la început, adevenit în scurt timp furnizor angro desemințe și material săditor pentru com-ercianți din toata țara.„În permanență, am avut în vedere îm-bunătățirea ambalajelor, dar și păstrareacelor mai mici prețuri posibile. Însă, înacelași timp, am menținut calitateaseminţelor la nivel înalt, calitate cu careclienții s-au obișnuit în timp“ – a pre-cizat interlocutorul nostru.La ora actuală, Sem-Luca colaborează cupeste 50 de furnizori specializați din Eu-ropa și nu numai. În ultimii ani, cerereamare de produse a permis o nouă formade colaborare cu furnizorii. Este vorbade contractarea întregii producții, faptcare a dus la o eficientizare sporită acosturilor. De exemplu, plicurile cu sem-ințe sunt comercializate, și astăzi, la ace-lași preț practicat în 2006.În anul 2011, portofoliul de clienți aajuns la peste 1.000 de comercianți dintoată țara. Distribuția comenzilor se facela nivel național.Doboș a menționat că unul dintre prin-cipalele avantaje oferite clienților, înmajoritatea lor comercianți, este flexibil-itatea și rapiditatea cu care sunt onorate

comenzile. Într-un singur transport,clientul este aprovizionat cu o gamăvariată de produse, de la plicuri de sem-ințe la bulbi de flori, butași de trandafir,viță de vie, pomi fructiferi, semințe deplante furajere sau tehnice și până lagazon, arpagic, cartofi de sămânță sauarbuști decorativi.De asemenea, Sem-Luca are colaborăride succes și cu mari producători de

Tinel ionel Doboș, zis Luca

Familia Doboș, la standul Sem-Luca de la indagra 2011

Decembrie 2011 27

Panoramic

legume, fermieri sau cei care au înființatlivezi, plantații de viță de vie, trandafirisau fructe de pădure.Speciile și soiurile comercializate provin,în general, din Uniunea Europeană, dela furnizori specializați, din țări precumGermania, Franța, Olanda, Belgia, Italia,Austria, Ungaria, Polonia etc. Suntnumai soiuri înscrise în catalogul oficialeuropean de soiuri, aprobate spre com-ercializare şi care s-au dovedit că daubune rezultate în România.

Producție de material semincerTot din 2007, an care a constituit un pasimportant în dezvoltarea firmei, a de-marat producția de material semincer.S-au făcut investiții majore în utilajeagricole. Astfel, la finele lui 2009, Sem-Luca lucra deja peste 500 ha de terenagricol, în Timiș. Pentru acest sector, aufost alese soiuri românești, precumlucerna Sandra sau trifoiul roșu Rotrif.„Din păcate, în ultimii ani, soiurile 100%românești s-au pierdut, fie prin negli-jența sau indiferența autorităților, fieprin concurența de pe piață, din parteasoiurilor străine. Această stare de faptreiese și din sortimentul nostru de sem-ințe de legume. Din cele aproximativ200 de soiuri, doar două sunt românești,anume ardeiul-gogoșar Cornel și Varzade Buzău. Povestea este lungă. Însă, cafapt divers, vă spun că un soi olandezbun de varză de toamnă, similar Verzeide Buzău, se comercializează pe piațaeuropeană la un preț de cel putin zece

ori mai mic decât cel practicat demenținătorul de soi din România, com-petitivitatea pe piață a soiului românescfiind astfel grav afectată“ – a spusDoboș.

Calitatea, garanția existenței firmeiToate semințele și materialul semincercomercializate de Sem-Luca sunt în-soțite de certificatul de calitate al furni-zorului, conform normelor românești șieuropene în vigoare. Materialul săditor,conform acelorași norme, beneficiazăde pașaport fitosanitar.„Avem o colaborare foarte strânsă cu fil-ialele Inspecției Naționale pentru Cali-tatea Semințelor din toată țara, înspecial cu cea din Timiș și cu MinisterulAgriculturii și Dezvoltării Rurale. Ținempermanent legătura cu aceste instituții,pentru procedurile de achizitiții, certifi-care, control și comercializare“ – a de-clarat Doboș.Calitatea produselor reprezintă, înprimul rând garanția existenței în con-tinuare a firmei. Cel mai important as-pect, pe lîngă preț sau ambalaj estecalitatea.„Dacă de-a lungul existenței noastre, nuam fi oferit clienților calitatea pe careaceștia deja o așteaptă de la noi, nu amfi ajuns astăzi, aici. Unul dintre criteriilecele mai importante, atunci cândalegem un furnizor, este calitatea pro-duselor pe care le oferă. Acest fapt neeste confirmat, an de an, atât de produ-catorii care s-au aprovizionat de la noicu material semincer sau săditor, cât și

de comercianții care intră în contact cuclientul final. Mai mult decât atât, peri-odic organizăm, cu ajutorul personalu-lui calificat din firmă, loturidemonstrative și teste de germinație șipuritate, tocmai pentru a ne asigura căsemințele și materialul săditor careajung pe piață sunt de cea mai bună cal-itate și respectă toate prevederile im-puse de lege“ – a afirmat managerul.

Perspective de viitorTinel Ionel Doboș ne-a spus, în final, căare în vedere continua dezvoltare afirmei. În viitorul apropiat, sunt planifi-cate investiții majore în liniile de pro-ducție, parcul auto și marketing.Urmează construirea unui nou sediu,care va fi compus din clădirea de birouriși spații de depozitare de aproximativ4.000 mp. Astfel, se răspunde nevoilorlogistice din ce în ce mai elaborate alefirmei.Dacă, până la momentul de față, Sem-Luca a făcut livrări doar pe piațaromâneascâ, în următoarea perioadă detimp intenționează să iasă la export, fă-cand primii pași în vânzările intra șiextra-comunitare.Sem-Luca este memberă AMSEM, ISF(International Seed Federation), CCIAT(Camera de Comerț Industie și Agricul-tură Timiș) și este prezentă la multemanifestări din țara și străinatate dindomeniul semințelor și materialului sa-ditor. A participat la târguri și expoziții,precum Indagra, organizat anual laRomexpo București.

Câmp demonstrativ

Standurile exterioareStandurile exterioareale Sem-Luca de la indagra 2011ale Sem-Luca de la indagra 2011

Tiberiu Mureșan, părintele hibrizilor românești de porumb

Decembrie 2011

Panoramic

Teodor MAriAN

Profesorul Tiberiu Mureşan a coordonat şia participat direct la crearea primilor hib-rizi de porumb cu linii americane şi aprimilor hibrizi româneşti. A promovatgeneralizarea hibrizilor în cultură, înnumai 7 ani, la scară naţională. A stabilitvaloarea combinativă a liniilor con-sangvinizate; a descoperit linii cu andros-terilitate citoplasmatică şi liniiandrosterile restauratoare de fertilitate; astabilit schema de menţinere a purităţiibiologice la linii de porumb. De aseme-nea, a efectuat cercetări profunde asupramanifestării fenomenului heterozis la po-rumb; a creat hibrizi de porumb şi sorg(col.), a stabilit scheme de producere aseminţelor hibride la porumb şi sorg şi al-tele.Eram student la Facultatea de Agronomiedin Cluj, când l-am cunoscut pe TiberiuMureşan, ca proaspăt asistent la catedrade Ameliorarea Plantelor. Auzeam numaiaprecieri bune la adresa domniei sale.Cunoscut şi preţuit de profesorii săi, a fostavansat ca şef de lucrări, chiar în anul ur-mător, de unde a pleacat la Institutul deAgronomie din Bucureşti, pe acelaşi postdidactic, pentru încă doi ani.Era după război. Într-o perioadă, intensăde organizare a fermelor, când au fost în-fiinţate gospodăriile agricole de stat(GAS), T. Mureşan a funcţionat ca directorîn Ministerul Agriculturii, părăsind activi-tatea didactică în favoarea acţiunilorpractice. Apoi a fost solicitat să lucreze di-rect în producţie. Astfel în anii 1954-1956,l-am regăsit director la GAS Ţepeş Vodă,judeţul Constanţa.După doi ani, s-a reîntors la „MinisterulGostat“. Era tocmai perioada când profe-sorul Nicolae Giosan înfiinţa ICCP Fund-ulea. Cum Tiberiu Mureşan îi era foartecunoscut profesorului din perioada studi-ilor la Cluj, i-a propus intrarea în echipapersonalului noii unităţi, primind impor-tanta sarcină de şef al Laboratorului deameliorare a porumbului. Am putea

spune că, după şapte ani de la absolvireafacultăţii, la vârsta de 34 de ani, era osarcină de mare răspundere şi dificultate.Iar alegerea s-a dovedit inspirată.După 4 ani de activitate, în 1962, când s-au înfăptuit transformările din ICAR, iarInstitutul de Cercetări pentru Cultura Po-rumbului devenea ICCPT Fundulea, adicăInstitutul de Cercetări pentru Cereale şiPlante Tehnice – Fundulea, s-a înfiinţatSecţia de ameliorare a plantelor, care i-afost atribuită spre organizare şi conduc-ere lui T. Mureşan. În cei trei ani cât a con-dus această secţie, a realizat cea maiputernică reţea de laboratoare cu special-işti tineri, împreună cu amelioratorii deseamă din vechiul ICAR: N. Ceapoiu şi N.Săulescu, G. Lazăr.După trecerea profesorului N. Giosan laconducerea ICCA, în anul 1962, direcţia In-stitutului de Cercetări pentru Cereale şiPlante Tehnice (ICCPT) Fundulea a fostatribuită lui T. Mureşan. În perioada de 11ani, ca director general, s-a încheiat con-strucţia pavilionului central de cercetare,s-a finalizat „fitotronul“ și s-a dezvoltatbaza de mecanizare în fermele pentruproducerea seminţelor. Apoi, a fost numit profesor la Catedra„Ameliorarea plantelor” și, ulterior, preşed-inte al ASAS, până în anul 1993, când s-apensionat.

Dintre lucrările de cercetare reprezenta-tive pentru contribuţia sa, amintimnumai „Obţinerea seminţei hibride la po-rumb“, „Linii consangvinizate de porumbnou create la ICCPT Fundulea“ (1962) sau„Androsterilitatea citoplasmatică şifolosirea ei în ameliorare şi producereade sămânţă la plantele agricole“ (1969).Profesorul T. Mureşan a elaborat lucrăride sinteză, de excepţională valoare şti-inţifică şi practică: „Metode de amelio-rare şi producerea seminţelor” (378 pag.,1966), „Porumbul” (autor participant - 85pag., 1973); „Producerea de sămânţă laplantele agricole” în Manualul Ingineru-lui Agronom, vol. I, 1967. Ca rector a in-stituit un regim de disciplină beneficăstudenţilor şi activităţii didactice. A ridi-cat prestigiul personalului didactic şinivelul procesului de învăţământ. Aretrei certificate de invenţie. A fost distinscu premiul Academiei Române. Estemembru al Academiei de Ştiinţe Agri-cole a URSS și membru titular, fondatoral ASAS (1970).Nici acum n-are deloc astâmpăr.„Toată ziua am treabă. Mă deplasezdestul de des la Vălenii de Munte, undeam o mică plantaţie de pomi şi toate lu-crările, de primăvara până toamna le facpersonal. E destulă muncă, meticuloasă,dar plăcută“ – mi s-a destăinuit.

28

Decembrie 2011 29

Panoramic

Teodor MAriAN

Prof. dr. Gheorghe Sin, președinteleAcademiei de Științe Agricole și Silvice,însoțit de dr. Mihai Coman, directorulICDP Pitești, dr. Ioana Nicolae, directorulICDB Balotești și dr. Matilda Ciucă,cercetător la INCDA Fundulea, a efectuatrecent, o scurtă vizită în câteva unități decercetare agricolă din Bulgaria.La întâlnirea cu dr. Gheorghi Kostov,președintele Academiei de Științe Agri-cole, s-a analizat stadiul colaborărilorromâno-bulgare, în vederea intensificării

acestora, pe teme de interes reciproc.Acestea pot constitui proiecte comunecu finanțare europeană.Delegația română a vizitat Institutul deCercetări de Agrobiologie și Institutul deȘtiință a Solului din Sofia, Institutul deCercetări pentru Pomicultură și Institutulde Cercetări Alimentare din Plovdiv. Deasemenea, a fost la Centrul de CercetăriGenomice (CCG) din Sofia, înființat re-cent prin decizia comună a MinisteruluiAgriculturii, Ministerului Finanțelor șiMinisterului Educației și Cercetării.Aceste instituții au alocat fondurile nece-sare, pentru dezvoltarea infrastructuriiCCG, care are ca obiectiv creșterea com-petitivității bioeconomiei bulgare, abor-darea genomică în cercetările de

ameliorare a organismelor vegetale șianimale, identificarea și utilizarea unorsubstanțe cu calități antioxidante, antivi-rale, antimicrobiene, antiinflamatoare șiantitumorale existente în biodiversitateanaturală. Totodată are în atribuții sta-bilirea unor bănci de gene pentru con-servarea ADN, țesuturilor și organelordin organisme selectate și pentru speci-ile locale amenințate de dispariție.Ambele părți au convenit definitivarea,până la sfârșitul anului, a unui programde colaborare între instituțiile de cerc-etare din cele două țări, cu obiective

concrete, a căror realizare se va urmări șianaliza în fiecare an.Pentru dezvoltarea colaborării între CCGși ASAS, a fost semnat un Memorandum,de prof. Gheorghe Sin și prof. At.Atanasov, directorul CCG. Actul prevedecooperarea în domeniul tehnologiilor cuaplicații de bioinformatică, pentru îm-bunătățirea eficienței în programele deameliorare a plantelor, în evaluarea șimanagementul riscurilor și biosiguranțeialimentelor și furajelor. Documentul maiare în vedere schimburi de specialiști, dematerial biologic și de informații, pre-cum și organizarea de seminarii și work-shop-uri bilaterale, participarea larealizarea unor proiecte comune organi-zate pe plan național și internațional.

Delegația română a fost primită și deprof. Ivan Ilcev, rectorul Universității„Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, cu cares-a făcut un schimb de informațiiprivind cercetarea în domeniulbiotehnologiilor.Menționăm că, în Bulgaria, finanțareacercetării agricole se face prin alocațiibugetare de la Ministerul Agriculturii,prin Academia de Științe Agricole, careasigură salariile personalului de cerc-etare, și proiecte câștigate prin com-petiție.

Colaborare științifică româno-bulgară

ValorificareaproducţieihorticoleInstitutul de Cercetare-Dezvoltarepentru Industrializarea şi Mar-ketingul Produselor Horticole „Hort-ing” – Bucureşti, din subordineaAcademiei de Ştiinţe Agricole şi Sil-vice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti”, aorganizat recent, la Sibiu, o dez-batere pe tema „Valorificarea pro-ducţiei horticole, trecut, prezent,perspective”.După prezentarea comunicărilor şti-inţifice (dr.ing. Marian Bogoescu,conf. dr. Marian Vintilă, ing. PetracheParaschivescu), participanţii au viz-itat SC Holding Atlassib – Sibiu, li-vada cu meri înfiinţată în anul 2010pe o suprafaţă de 98 ha şi depozitulde păstrare a merelor cu o capaci-tate de 5.000 de tone şi staţia desortare cu un randament de 500 kgde mere/oră, realizate cu fonduri eu-ropene (4 milioane de euro) şi fon-duri proprii, unde s-au concretizatprogramele teoretice dezbătute. Manifestarea s-a bucurat de un realinteres din partea participanţilor,producători agricoli şi procesatori, îndomeniul horticol. (T. Marian)

Decembrie 2011

Panoramic

30

Obiective pentru cercetarea ştiinţifică la cartofTudor ALexANDrU

„În domeniul ameliorării și selecției, obiec-tivele noastre de viitor prevăd obţinerea denoi genotipuri, care să corespundă exi-genţelor actuale şi de perspectivă privindproducerea de alimente mai sănătoase, decalitate superioară, precum și realizarea degenotipuri pretabile la industrializare. Toto-dată, vizăm îmbunătăţirea calităţii pro-ducţiei de cartof, mărirea diversităţii şirealizarea de genotipuri cu însuşiri speciale– antioxidanţi, vitamine, aminoacizi esenţialietc – și crearea de genotipuri rezistente lastres, pentru reducerea efectelor condiţiiloradverse – schimbări climatice, concentraţieCO2, poluare și altele“ – a declarat AndreeaNistor, cercetătoare la Institutul Naţional deCercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclăde Zahăr (INCDCSZ) Braşov, în timpul sim-pozionului cu tema „Tehnologii specifice șisoiuri românești de cartof – Soluţii pentrufermieri, în condiţiile modificărilor climaticeşi economice“. Evenimentul a avut loc încadrul Indagra 2011, la inițiativa lăudabilă aAcademiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice(ASAS) „Gheorghe Ionescu-Șișeşti“.

obiective actualeInstitutul brașovean are drept principalăsarcină ameliorarea și crearea de soiuri noide cartof, adaptate la condiţiile climatice dințara noastră. Astfel, urmărește reorganizareazonelor închise la cartof prin stabilirea demicrozone și îmbunătăţirea calitații fitosan-itare a materialului de plantat, prin pro-movarea unor soiuri adaptate la condiţiilede climă şi sol din România. De asemenea,vrea să realizeze un modul de biotehnolo-gie, prin care să modernizeze producţia dematerial clonal, pornind de la metodebiotehnologice şi obţinerea a peste 1 milionde microtuberculi, annual, precum și recon-versia varietală şi aplicarea de tehnologiiprotective, faţă de mediu, în contextul mod-ificărilor climatice actuale, pentru creştereacalităţii producţiei. Nu în ultimul rând,cercetătorii își doresc să ajute la înființareaunor forme asociative, implicate şi în

mecanismele de funcţionare a pieţii carto-fului (rolul FNC-R) și la susţinerea financiarăa unui program naţional de cercetare adăunătorilor şi bolilor de carantină, la cul-tura cartofului.

Noi tehnologiiCercetătoarea a afirmat că, pentru realizareațintelor propuse, atât în prezent, cât și în vi-itor, pe de o parte, trebuie dezvoltatetehnologii „curate“, care să acopere întregullanţ alimentar, de la fermă până la consuma-tor, în concordanţă cu principiile agriculturiidurabile, creşterea securităţii alimentare, asiguranţei alimentelor şi cu respectarea cer-inţelor generale şi specifice ale pieţei.Dintre acestea, a menționat:

n optimizarea tehnologiilor şi elaborareaghidurilor de Bune Practici Agricole (BPA);

n elaborarea de sisteme suport pentru de-cizii (DSS) specifice, pentru toate proceseleimplicate (producţie, controlul bolilor şidăunătorilor, managementul fermei etc.);

npromovarea principiilor de Agricultură dePrecizie prin organizarea unui Centru de Ex-celenţă, bazat pe cele mai noi realizări şti-inţifice, precum sisteme inteligente şicognitive pentru monitorizarea, modelareaşi conducerea proceselor din agroecosis-temele de cartof.Pe de altă parte, sunt necesare tehnologii al-ternative în cultura cartofului, pentru

pe categorii biologice

Baz! Certificat! Anul

Suprafata

plantat!

ha

Pre-

baz! SE E Clasa A Clasa B

1999 6438,50 369,60 1201,30 1857,20 1938,30

2000 4945,00 82,50 658,70 1391,30 1414,80

2001 5185,00 2,80 86,50 579,20 1279,20 2200,30

2002 3353,40 1,00 65,00 158,10 1252,60 1316,30

2003 2810,10 44,00 140,00 213,70 1030,00 1382,50

2004 3095,80 35,00 146,80 510,30 1167,20 1027,00

2005 1731,00 64,80 80,00 181,50 960,70 444,50

2006 2257,00 30,00 175,00 152,00 1212,00 686,00

2007 2620,64 38,50 102,80 304,28 1106,72 1068,34

2008 2174,32 8,00 54,00 158,30 1201,50 752,52

2009 1973,09 37,00 68,70 194,60 919,81 752,98

Situaţia evoluţiei loturilor semincere la cartof (1999-2009)

obţinerea produselor ecologice şi energet-ice (bioetanol). Aici, Nistor a enumerat elab-orarea şi promovarea tehnologiilorspecifice producerii de cartof ecologic șipromovarea cartofului, ca materie primăpentru noi produse industriale şi pentruproducerea de energie neconvenţională.

realizări de-a lungul timpuluiINCDCSZ Brașov a creat 76 de soiuri noi decartof. La unele s-a renunțat, dar 17 seregăsesc în listele oficiale cu soiuri dinRomânia. La ora actuală, în cadrul Labora-torului de ameliorare, se află în studiu maimulte linii de perspectivă, care pot să dev-ină soiuri noi, după omologare și brevetare.La sfeclă de zahăr, au fost create nouă soiuri,dintre care cinci monogerme genetic(Stupini, Monorom, Braşov 519, Bârsa șiAndra).De asemenea, institutul a mai obținutbrevete, pentru soiuri de cicoare, valeriană,de degeţel roşu, de mac de grădină și desaschiu, precum și pentru populaţie se-lecţionată de chimion de Ghimbav.

Producție constantăDatele statistice prezentate de Andreea Nis-tor arată că producția de cartofi a Românieieste aproape constantă în ultimii ani, de 3,5-4 milioane de tone, care ar putea acoperitotal consumul intern. La fel și suprafețelecultivate cu cartof se mențin la aproximativ280.000 ha.Din toată suprafaţa cultivată de 8,9 milioaneha, primele trei culturi sunt cereale 62%,plante oleaginoase 15% și cartof 3,2%.

La nivel european, țara noastră ocupă locul2-3, ca suprafață cultivată cu cartofi (250-280 mii ha), după Polonia, dar aproximativla fel cu Germania. Problema este că agri-cultura României, deşi are un potenţial nat-ural foarte bun, este încă departe de nivelulagricol al ţărilor din Uniunea Europeană.Drept dovadă, ca și la alte culturi, randa-mentele sunt foarte mici la cartof, situândțara noastră pe ultimul loc, în rândul prim-ilor zece mari cultivatori din UE.Conform datelor MADR, România a obţinut,în 2011, o producţie de cartofi de 3,55 demilioane to, în creştere uşoară faţă de cele3,3 milioane to în 2010. Randamentul lahectar a fost de 17,5 to, în 2011, puțin pestenivelul anilor anteriori.Nici la producția cartofului de sămânţă nustăm prea bine, din cauza reducerii drasticea suprafeţelor. Dacă în 1999 erau cultivate6.438,50 ha, acum nu mai sunt nici măcar1.000 ha.La nivel de județe, cele mai mari suprafețecultivate cu cartof pentru sămânţă se află înCovasna, Brașov, Suceava și Harghita.În opinia specialiștilor, reducereasuprafețelor este rezultatul eliminării sub-venţiilor la cartoful pentru sămânţă şi al cir-culaţiei, parţial necontrolate, a cartofului deconsum vândut drept sămânţă.Românii consumă anual, în medie, 92,2 kgde cartofi pe locuitor, situându-se pe locul4 în UE. Pe primele locuri se află Portugaliacu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7kg/locuitor/an şi Marea Britanie cu 112,4kg/locuitor/an.

Decembrie 2011 31

Panoramic

Soiuri de cartof pentru sămânță, cultivate în RomâniaAdora, Agata, Aladin, Alegria, Alwara, Andante, Armada, Arnova, Arrow, Artemis, Atlantic,Barna, Bellarosa, Burren, Carnaval, Carrera, Christian, Cleopatra, Cosmos, Cumidava, Dacia,Desiree, Emma, Everest, Fabula, Finka, Gared, Hermes, Impala, Jelly, Kondor, Kuroda, Laba-dia, Labella, Lady Claire, Laura, Madelaine, Magic, Marabel, Marfona, Milenium, Monaco,Nemere, Omega, Opal, Orla, Patricia, Pekaro, Picasso, Pirol, Red Fantasy, Red Lady, RedScarlett, Redsec, Rikea, Riviera, Roko, Romano, Rosara, Sante, Saphire, Satina, Saturna,Shannon, Solist, Spunta, Tentant, Tresor, Velox, Verdi.

Factori limitativiîn cultura carto-fului • Mărimea redusă a exploataţiilor agri-cole• Calitatea materialului semincer• Modificarea condiţilor climatice în ul-timii ani• Surse financiare reduse și nivelul scăzutal educaţiei tehnice a cultivatorilor

Evoluția soiurilorcreate la INCDCSZ Braşov

• 1923: 5 soiuri, printre care Maikonigși Edelrosen• 1930-1945: 3 soiuri, Ardeal, Someșan șiNapoca• 1950-1966: 8 soiuri, printre care Bucur,Colina, Poiana și Carpatin• 1967- 2000: 30 de soiuri, printre careSuper, Redsec, Roclas, Robusta, Cristian șiSucevița• 2001-2009: 30 de soiuri, printre careTransilvania, Luiza, Dumbrava, Amicii,Magic și Speranța

Decembrie 2011

Legislatie

32

Alin Dobre

Recent, a avut loc o conferinţă organizatăde către zece asociaţii din lanţul agro-ali-mentar al UE. Participanţii au căzut deacord asupra necesității unor schemeadecvate de investiţii, pentru a îm-bunătăţi disponibilitatea de soluţii per-sonalizate, în vederea protecţiei lor.Denumirea de culturi minore se referă înspecial la fructe, legume, cereale, semi-nţe, flori şi plante care au nevoie de unprodus adaptat, un pesticid făcut pentruprotecţia acestora, în perioada de dez-voltare, depozitare sau transport.Deoarece există o reducere previzibilă asoluţiilor disponibile pentru protecţie,apar dificultăţi în cultivarea lor. Prin cul-turi speciale se înțelege pomicultură, viti-cultură și legumicultură.La conferinţă, participanții au recunoscut(inclusiv Comisia Europeană!) necesitateavitală ca populația din UE să aibă acces lao gamă largă de produse agricole şi ali-mentare, la un preţ accesibil. De aseme-nea, au fost de acord că trebuie păstrateaceste sectoare, pentru că valoarea cul-turilor minore şi a culturilor specialereprezintă aproximativ 20-22% din val-oarea producţiei agricole totale a UE,fiind de importanţă strategică.Reprezentanții celor zece asociaţii auconvenit că securitatea alimentară a UE şicompetitivitatea întregului lanț agro-ali-mentar pus sub ameninţare, reducerea însubstanţe active şi soluţii disponibile(care este prevăzută) nu pot fi ignorate.Un studiu privind culturile minore, solici-tate de către Comisie, a confirmat că noulRegulament 1107/2009 nu poate rezolvamajoritatea problemelor.Participanţii la conferinţă au ajuns la unconsens general cu privire la mai multepuncte.

Programe europene Crearea unor programe UE pentru culturiminore și culturi speciale ar trebui să fierealizată printr-o mai bună cunoaştere şicomunicare între autorităţi şi lanţul agro-

alimentar, precum şi prin finanţare pen-tru proiecte ale UE, conducând la soluţii.Un centru de coordonare pentru organi-zarea lucrărilor efectuate în statele mem-bre, cu întregul lanţ agro-alimentar, esteconsiderat crucial.

Comisia, gata să preia conducereaDG SANCO va comunica nevoile în do-meniul culturilor minore la alte direcţii şi,în special, la DG Cercetare. Este impor-tant să se instituie un cadru core-spunzător pentru coordonare şicooperare a activităţii, pentru găsirea desoluţii pentru culturi minore şi culturispeciale. DG SANCO, de asemenea, a în-curajat părţile interesate pentru a con-tacta direct DG Cercetare.

Soluţii practiceMai multe soluţii concrete pot îm-bunătăți situaţia. Punctul de vederecomun al partenerilor din lanţul agro-ali-mentar constă în necesitatea finanţăriiiniţiativelor de sprijin pentru culturi spe-ciale şi aplicații minore:n ar trebui o bază de date a UE, pentruprodusele şi aplicațiile autorizate la nive-lul statelor membre, deoarece în prezentexistă foarte puţine schimburi de cu-noştinţe între statele membre;

n ar fi necesară dezvoltarea recunoaşteriireciproce a substanţelor active autorizatela nivelul statelor membre;

n ar trebui create protocoale comune,pentru simplificarea studiilor, privind cul-turile minore şi culturile speciale, deoareceo serie de studii simplificate acceptate decătre unele state membre nu sunt accep-tate de către alţii;

n ar fi utilă o finanţare pentru grupurile delucru ale UE, privind culturile minore.

Măsuri ale Ce, în așteptare„Această conferinţă a oferit o înţelegereclară şi concretă a situaţiei şi problemelorcu care se confruntă întregul lanț agro-alimentar. Aşteptăm cu nerăbdare săvedem ce măsuri va lua Comisia Europe-ană, care ar trebui să se regăsească înurmătorul raport al Comisiei, în decem-brie 2011. Aceasta este o oportunitateunică, ce nu poate fi ratată. Încurajate decătre Comisia însăşi, facem apel din noula DG SANCO şi la toate direcţiile rele-vante ale Comisiei Europene – DG Agri-cultură şi Dezvoltare Rurală, DGCercetare, DG Întreprinderi şi Industrie,DG Concurenţă, DG Comerţ şi DG Buget– de a veni cu programe eficiente pentruculturi minore şi culturi speciale. În cazcontrar, ar exista consecinţe negativesemnificative pe termen lung, pentruagricultura durabilă şi securitatea alimen-tară în Europa“ – a declarat Luc Peeters,președintele Grupului fitosanitar din ca-drul COPA-COGECA.

Culturile speciale şi cele cu utilizare redusă, în pericol ?

Decembrie 2011 33

Reforma PAC

Comisia a publicat patru propuneri deregulamente de bază ale ParlamentuluiEuropean și Consiliului care țin de politicaagricolă comună: i) privind plățile directe,ii) privind organizarea comună a piețelor(OCP) unică, iii) privind dezvoltarea ruralăși iv) un regulament orizontal privind fi-nanțarea, gestionarea și monitorizareaPAC. În plus, există 3 regulamente maimici care conțin dispoziții pentru tranzițiaspre noile norme. Pachetul conține, deasemenea: o expunere de motive, unrezumat pentru cetățeni și anexele refer-itoare la diferite aspecte ale evaluării im-pactului.Elementele principale ale propunerilorpot fi rezumate după cum urmează:

Plăți directe

Schema de plată de bazăPentru a se renunța treptat la diferitelesisteme din cadrul schemei de platăunică din UE-15 (care permite aplicareareferințelor istorice sau a unei plăți la hec-tar sau a unei combinații „hibride” întrecele două) și la schema de plată unică pesuprafață (SAPS) din majoritatea statelorUE-12, după 2013 se va aplica o nouă„schemă de plată de bază”. Modelele ac-tuale din fiecare stat membru pot fi con-sultate la adresa”http://ec.europa.eu/agriculture/markets/sfp/pdf/ms_en.pdf

La fel ca în prezent, această schemă vaface obiectul „ecocondiționalității” (re-spectarea anumitor norme privindmediul, bunăstarea animalelor etc.), deșicerințele actuale sunt întrucâtva simplifi-cate (a se vedea mai jos). Scopul este re-ducerea semnificativă a discrepanțelordintre fermieri, dintre regiuni (la nivelnaţional) și dintre statele membre ( lanivel european) din punctul de vedere alcuantumului plăților obținute după im-plementarea completă a legislației ac-tuale. Până la începutul anului 2019,toate statele membre vor fi obligate sătreacă la o plată uniformă per hectar lanivel național sau regional. În conformi-tate cu propunerile Comisiei din cadrul fi-nanciar multianual, pachetele financiarenaționale pentru plățile directe vor fiajustate, astfel încât cei care primesc maipuțin de 90 % din plata medie per hectarîn UE vor primi mai mult. Diferența dintrecuantumurile prevăzute în prezent și90 % din media UE-27 este redusă cu otreime. De exemplu, dacă un stat mem-bru primește acum un cuantum mediuper hectar care echivalează cu 75 % dinmedia UE, deci cu 15 % mai puțin decâtacel 90 %, atunci statul membru respectivva primi treptat mai mult, până va ajungela 80 %. Comisia este hotărâtă să discuteun obiective pe termen mai lung, cel dea realiza „convergența completă” prin dis-tribuirea egală a sprijinului direct în în-

treaga Uniune Europeană în următoareleperspective financiare, după 2020.

Plăţi pentru practici agricole durabilePe lângă plata de bază, fiecare ex-ploatație va primi o plată la hectar pentrurespectarea anumitor practici agricolebenefice pentru climă și mediu. Statelemembre vor utiliza 30 % din pachetul fi-nanciar național pentru a finanţa aceastămăsură, care este obligatorie, şi care nuva face obiectul plafonării. Cele 3 măsuri prevăzute sunt: - menținerea pajiștilor permanente; - diversificarea culturilor (un fermier tre-buie să cultive cel puțin trei culturi peterenul arabil pe care îl deține, dar nici-una dintre cele trei nu trebuie să ocupemai mult de 70 % din suprafață, iar a treiacultură trebuie să ocupe cel puțin 5 % dinsuprafața arabilă;- menținerea unei „zone de interes eco-logic” de cel puțin 7 % din suprafața agri-colă (fără luarea în calcul a pajiștilorpermanente) - mai exact marginile câm-purilor, gardurile vii, arborii, elementelede peisaj, biotopurile, zonele tampon,suprafețele împădurite. NB: Producătorii de produse ecologice nutrebuie să respecte nicio cerință supli-mentară, deoarece s-a dovedit căgenerează un beneficiu ecologic clar.

Zonele care se confruntă cu constrân-geri naturaleStatele membre (sau regiunile) potacorda o plată suplimentară - de până la5 % din pachetul financiar național - pen-tru zonele care se confruntă cu constrân-geri naturale (astfel cum sunt definite înnormele privind dezvoltarea rurală).Această plată suplimentară este opțion-ală și nu afectează acţiunile referitoare lazonele defavorizate disponibile în cadruldezvoltării rurale. NB: ca răspuns la criti-cile exprimate de Curtea de Conturi,definiția „zonelor defavorizate” a fost ajus-tată pentru a reflecta criterii obiective.

(Continuare în numărul viitor)

Reforma PAC – explicareaelementelor principale (I)

Pentru campania de primavară vă putem oferi următoarele soiuri:

Mazăre de tip afila ALISSA, BELMONDO, CAMILLA

Orzoaică pentru bere TUNIKA, MARGRET, PAULA

Grau durum de primavara FLORADUR; - Soia SIGALIA ”00”

Decembrie 2011 35

ing. ec. Valentin SeCUiU Director TehnicProbstdorfer Saatzuct românia

Noi, Probstdorfer Saatzucht Romania,credem că fiecare om, fiecare român-european, are dreptul la o pâine gus-toasă şi sănătoasă.Suntem primul producator de grâu Pre-mium din România, avem soiuri demare performanţă, cu indici de panifi-caţie excelenţi, cu un conţinut ridicatde proteină şi cu un gust al pâinii ce-ţilasă gura "apă".Compania austriacă ProbstdorferSaatzucht Ges.m.b.H & CoKG cu oexperienta de peste 50 de ani in dome-niul cercetarii, ameliorarii si produceriide grane de cea mai buna calitate dinEuropa, a creat si dezvoltat incepandcu anul 2004 o structura similara şi înRomânia. În tot acest timp, specialiştii

Probstdorfer au creat excelente modulede modelare genetică, inclusiv forma-rea unei şcoli de proeminenţi geneti-cieni şi amelioratori, care au datnaştere unor soiuri excelente, atât capotenţial de producţie cât mai ales caplasticitate ecologică şi înaltă calitate aproducţiei.

Suntem în plină dezvoltare în România.Numeroşi agricultori au făcut frontcomun cu Probstdorfer pentru a cultivasoiurile cele mai bune şi au creat îm-preună Centrul European pentru cul-tura grânelor Premium ( CEPW–RO),cu scopul declarat de a obţine un preţmai bun pentru o calitate mai bună.Nici în România, nici în Austria, Italia,Cehia, Slovacia, Ungaria, etc., Probst-dorfer n-ar exista fără agricultorii ei,acei agricultori care iubesc perfor-manţa, calitatea şi seriorizatea lucruluibine făcut.

Seminţe certificate de ceamai bună calitate

Pentru campania de primavară vă putem oferi următoarele soiuri:

Mazăre de tip afila ALISSA, BELMONDO, CAMILLA

Orzoaică pentru bere TUNIKA, MARGRET, PAULA

Grau durum de primavara FLORADUR; - Soia SIGALIA ”00”

Decembrie 2011

Multiplicare seminte

36

25.11.2011

1. Specia Grâu comun

AdelaideCertificata C1 248 toneCertificata C2 60 tone Total 308 tone Akratos Baza 15 tone Certificata C1 95 tone Total 110 tone Akteur Certificata C1 275,88 tone Certificata C2 79,88 tone Total 355,76 tone Alex Prebaza G2 300 tone Baza 2088,88 tone Certificata C1 9021,978 tone Certificata C2 4307,1 tone Total 15717,958 tone AltigoCertificata C1 20 tone Total 20 tone AndalouCertificata C1 85,68 tone Certificata C2 560,24 tone Total 645,92 tone AndinoCertificata C1 40,5 tone Total 40,5 tone AntilleCertificata C1 40,05 tone Total 40,05 tone AntoniusCertificata C1 1272,24 tone Certificata C2 405 tone Total 1677,24 tone ApacheBaza 54,4 tone Certificata C1 4257,25 tone Certificata C2 824,52 tone Total 5136,17 tone ApullumBaza 48 tone Certificata C1 30 tone Certificata C2 60 tone Total 138 tone Ardeal 1 Baza 29 tone Total 29 tone Ariesan Prebaza G1 3,8 tone Prebaza G2 62,12 tone Baza 476,52 tone Certificata C1 2580,32 tone Certificata C2 1147,64 tone Total 4270,4 tone Arlequin Baza 98,5 tone Certificata C1 1058,95 tone Certificata C2 120 tone Total 1277,45 tone Arnold Baza 29,3 tone Certificata C1 10 tone Total 39,3 tone Aron Certificata C1 60 tone Total 60 tone ArticoCertificata C1 70,05 tone Total 70,05 tone AstardoBaza 28,4 tone Certificata C1 98,23 tone Total 126,63 tone AtriumBaza 45 tone Certificata C2 140 tone Total 185 tone Avorio Certificata C1 92,55 tone Total 92,55 tone Azimut

Certificata C1 287,09 tone Certificata C2 100,8 tone Total 387,89 tone bC renata Certificata C1 90 tone Total 90 tone balatonCertificata C1 322,4 tone Total 322,4 tone bardotkaCertificata C1 60 tone Certificata C2 110 tone Total 170 tone barokCertificata C2 25 tone Total 25 tone barrytonCertificata C2 20 tone Total 20 tone bitop Baza 50 tone Certificata C1 726,745 tone Certificata C2 180 tone Total 956,745 tone boema 1 Prebaza G1 50,84 tone Prebaza G2 574,83 tone Baza 7252,54 tone Certificata C1 27677,16 tone Certificata C2 10038,45 tone Total 45593,82 tone boomer Certificata C1 154 tone Total 154 tone brilliantCertificata C1 148,84 tone Total 148,84 tone CapoBaza 37,4 tone Certificata C1 114,8 tone Certificata C2 952,6 tone Total 1104,8 tone Centro Certificata C1 55,5 tone Total 55,5 tone ChevalierCertificata C1 210 tone Certificata C2 60 tone Total 270 tone CiprianPrebaza G2 90 tone Certificata C1 334,98 tone Certificata C2 88,2 tone Total 513,18 tone Crina Baza 6 tone Certificata C1 544,48 tone Certificata C2 644,8 tone Total 1195,28 tone CrisanaBaza 210 tone Certificata C1 400 tone Total 610 tone CubusCertificata C1 146 tone Certificata C2 140 tone Total 286 tone Delabrad 2 Baza 267,56 tone Certificata C1 418,8 tone Certificata C2 316 tone Total 1002,36 tone Dor F Certificata C1 1025,04 tone Certificata C2 1678,04 tone Total 2703,08 tone DropiaPrebaza G1 17,32 tone Prebaza G2 125,24 tone Baza 2651,14 tone Certificata C1 10522,44 tone Certificata C2 6280,22 tone Total 19596,36 tone Dumbrava

Prebaza G1 3,88 tone Prebaza G2 28 tone Baza 123 tone Certificata C1 255 tone Certificata C2 47 tone Total 456,88 tone einstein Certificata C2 42,24 tone Total 42,24 tone elementCertificata C1 566,37 tone Certificata C2 180 tone Total 746,37 tone eliana Pi Certificata C2 15 tone Total 15 tone emerino Certificata C1 27,5 tone Certificata C2 300 tone Total 327,5 tone energo Certificata C1 90 tone Total 90 tone enola Certificata C1 45,6 tone Total 45,6 tone eriwanCertificata C1 30 tone Total 30 tone esketCertificata C2 30 tone Total 30 tone estevan Certificata C1 30 tone Certificata C2 28,55 tone Total 58,55 tone etelaCertificata C1 31,5 tone Total 31,5 tone exoticCertificata C1 1066,26 tone Certificata C2 2670,949 tone Total 3737,209 tone FabulaBaza 43,7 tone Certificata C1 600,91 tone Certificata C2 321,5 tone Total 966,11 tone Faur F Prebaza G2 8 tone Baza 494,8 tone Certificata C1 328 tone Certificata C2 100 tone Total 930,8 tone Felix Certificata C1 210 tone Certificata C2 166 tone Total 376 tone Fidelius Certificata C1 120 tone Total 120 tone Flamura 85 Prebaza G1 7,6 tone Baza 448,68 tone Certificata C1 88,68 tone Total 544,96 tone FulvioBaza 30 tone Certificata C1 54 tone Total 84 tone GK bÈkÈs Certificata C1 32,7 tone Certificata C2 280,4 tone Total 313,1 tone GK Csillag Certificata C1 460,28 tone Certificata C2 30 tone Total 490,28 tone GK Hatty˙ Certificata C1 53,12 tone Certificata C2 78,5 tone Total 131,62 tone GK Kal·sz Certificata C1 407,76 tone

Certificata C2 205,5 tone Total 613,26 tone GK Petur Baza 85 tone Certificata C1 590,48 tone Total 675,48 tone Gallus Certificata C1 10 tone Certificata C2 294,2 tone Total 304,2 tone GalvanoCertificata C2 60 tone Total 60 tone Garcia Certificata C2 198,05 tone Total 198,05 tone GasparomPrebaza G2 30 tone Baza 124 tone Certificata C1 63 tone Certificata C2 40 tone Total 257 tone Generale Baza 67,725 tone Total 67,725 tone Genius Baza 20 tone Certificata C1 65 tone Total 85 tone Glosa Prebaza G1 67,62 tone Prebaza G2 745,75 tone Baza 10011,6 tone Certificata C1 43973,6 tone Certificata C2 10079,57 tone Total 64878,14 tone Gruia Prebaza G2 27,96 tone Baza 296,72 tone Certificata C1 1508,74 tone Certificata C2 627,62 tone Total 2461,04 tone ilincaCertificata C1 150 tone Total 150 tone iridiumCertificata C1 30 tone Certificata C2 135 tone Total 165 tone izvorPrebaza G1 45,52 tone Prebaza G2 191,12 tone Baza 1319,96 tone Certificata C1 1405,88 tone Total 2962,48 tone Jb Asano Certificata C1 90 tone Total 90 tone JosefBaza 31,5 tone Certificata C1 524,5 tone Certificata C2 1111,24 tone Total 1667,24 tone Jubilejnaja 50 Certificata C1 57,6 tone Total 57,6 tone KG SzÈphalom Certificata C2 5 tone Total 5 tone Kalango Certificata C1 99,554 tone Certificata C2 82,6 tone Total 182,154 tone Karolinum Certificata C1 128,3 tone Total 128,3 tone Kerubino Certificata C1 60 tone Total 60 tone Kiskun Gold Baza 22 tone Certificata C1 263 tone Certificata C2 125 tone Total 410 tone

Realizarea programului de multiplicareSoiul to. Soiul to. Soiul to. Soiul to.

Multiplicare seminte

Decembrie 2011 37

Kiskun SerinaBaza 21 tone Certificata C1 941,5 tone Certificata C2 460 tone Total 1422,5 tone Kontrast Certificata C1 210,28 tone Total 210,28 tone KristinaCertificata C2 60 tone Total 60 tone LevendisCertificata C2 138,06 tone Total 138,06 tone LiteraPrebaza G1 14,52 tone Prebaza G2 29 tone Total 43,52 tone Lovrin 34 Prebaza G2 90 tone Total 90 tone LudwigCertificata C1 215 tone Total 215 tone LukullusCertificata C2 30 tone Total 30 tone LupusCertificata C1 10 tone Certificata C2 318,76 tone Total 328,76 tone MidasBaza 62 tone Certificata C1 496,01 tone Certificata C2 112,96 tone Total 670,97 tone MirandaPrebaza G1 14 tone Total 14 tone MulanBaza 74 tone Certificata C1 1065,92 tone Certificata C2 146,4 tone Total 1286,32 tone Mv bÈres Certificata C1 86,2 tone Total 86,2 tone Mv Cs·rd·s Baza 23 tone Certificata C1 85 tone Certificata C2 66,12 tone Total 174,12 tone Mv Kolo Baza 30 tone Certificata C1 100,4 tone Certificata C2 184 tone

Total 314,4 tone Mv MagdalÈna Certificata C1 116 tone Certificata C2 62 tone Total 178 tone Mv Suba Certificata C1 29 tone Certificata C2 114 tone Total 143 tone Mv S¸veges Certificata C1 100 tone Total 100 tone Mv Toborzo Certificata C2 2 tone Total 2 tone Mv ToborzÛ Baza 18,52 tone Certificata C1 30 tone Certificata C2 31,5 tone Total 80,02 tone Mv Verbunkos Certificata C2 15 tone Total 15 tone PKb Kristina Certificata C2 513,65 tone Total 513,65 tone Pannonia NS Certificata C1 352 tone Total 352 tone Pannonikus Certificata C1 45 tone Certificata C2 712,12 tone Total 757,12 tone PannÛnia NS Certificata C1 25 tone Total 25 tone Peppino Baza 17,4 tone Total 17,4 tone PhilippCertificata C1 322,72 tone Certificata C2 150 tone Total 472,72 tone PireneoBaza 23,4 tone Total 23,4 tone PitbullCertificata C1 60 tone Total 60 tone Pobeda Certificata C1 1048 tone Certificata C2 20 tone Total 1068 tone PotenzialCertificata C1 123 tone Certificata C2 17,6 tone

Total 140,6 tone PrivilegCertificata C1 300 tone Total 300 tone PutnaPrebaza G1 3 tone Total 3 tone QuebonBaza 20 tone Certificata C1 78,56 tone Total 98,56 tone renanBaza 80 tone Certificata C1 2713,845 tone Certificata C2 525,5 tone Total 3319,345 tone renataCertificata C1 120 tone Total 120 tone renesansaCertificata C1 2159 tone Total 2159 tone romulus LV Certificata C2 189 tone Total 189 tone rusijaCertificata C1 1680,09 tone Certificata C2 20 tone Total 1700,09 tone So207 Baza 25,3 tone Certificata C1 482,6 tone Certificata C2 391,1 tone Total 899 tone SW Maxi Certificata C1 36,2 tone Total 36,2 tone SaturnusCertificata C1 83 tone Total 83 tone SerinaCertificata C2 60 tone Total 60 tone Simnic 30 Certificata C2 306 tone Total 306 tone Simnic 50 Baza 251,84 tone Certificata C1 485,92 tone Certificata C2 390 tone Total 1127,76 tone SobbelBaza 105,775 tone Certificata C1 159,25 tone Certificata C2 397,55 tone Total 662,575 tone

SoissonsCertificata C1 111,66 tone Certificata C2 104,725 tone Total 216,385 tone SollarioCertificata C1 1,3 tone Total 1,3 tone SorrialBaza 44,625 tone Certificata C1 1486,025 tone Total 1530,65 tone StefanusCertificata C1 896,28 tone Certificata C2 206,5 tone Total 1102,78 tone TrakiykaCertificata C1 72 tone Total 72 tone TrivalePrebaza G1 3,76 tone Prebaza G2 54 tone Baza 129,6 tone Certificata C1 54,5 tone Certificata C2 356 tone Total 597,86 tone Xenos Certificata C1 60 tone Certificata C2 395 tone Total 455 tone Zimbru Certificata C1 30 tone Total 30 tone Total specia 214692,166 tone

2. Specia Grau durum

Auradur Baza 53 tone Certificata C1 286 tone Total 339 tone CondurumCertificata C1 20,01 tone Total 20,01 tone GK Selyemdur Certificata C2 23,01 tone Total 23,01 tone GrandurCertificata C2 60 tone Total 60 tone PescadouCertificata C1 27 tone Certificata C2 93 tone Total 120 tone Total specia 562,02 tone

ToTAL GrAU 215254 tone

Soiul to. Soiul to. Soiul to. Soiul to.

Decembrie 2011

Multiplicare seminte

38

25.11.2011

1. Specia Floarea Soarelui

Soiul: Alexandra PrCertificata 65,5 76Total soi 65,5 76Soiul: AlvarezCertificata 25 17Total soi 25 17Soiul: Anna Pr-VeljaCertificata 50 75Total soi 50 75Soiul: b-ro-011ABaza 2 2Total soi 2 2Soiul: b-ro-015ABaza 2 1,5Total soi 2 1,5Soiul: b-ro-01ABaza 4 6Total soi 4 6Soiul: b-ro-03ABaza 1 1,5Total soi 1 1,5Soiul: b-ro-54ABaza 5 1,92Total soi 5 1,92Soiul: baroloCertificata 60 120Total soi 60 120Soiul: CSF 9110Certificata 75 81Total soi 75 81Soiul: CSF 9305Certificata 15 3Total soi 15 3Soiul: CSF9110Certificata 20 18Total soi 20 18Soiul: CSF9305Certificata 80 62Total soi 80 62Soiul: Celia CLCertificata 30 12Total soi 30 12Soiul: Dalia CSCertificata 57 58,1Total soi 57 58,1Soiul: Dusko-LeoneCertificata 60 100Total soi 60 100Soiul: eD765ABaza 4 3,5Total soi 4 3,5Soiul: eD869ABaza 3 3Total soi 3 3Soiul: FavoritCertificata 280 412Total soi 280 412Soiul: GoldimiCertificata 12 6Total soi 12 6Soiul: imeria CSCertificata 352 508Total soi 352 508Soiul: LC1085Prebaza G1 1 0,5Total soi 1 0,5Soiul: La Pampa SUCertificata 50 65Total soi 50 65Soiul: Lc 985Prebaza G2 4 4Total soi 4 4Soiul: ManitouCertificata 30 36Total soi 30 36Soiul: Mateol roCertificata 40 70Total soi 40 70Soiul: Morena CLCertificata 15 15Total soi 15 15Soiul: NK brio

Certificata 90 93Total soi 90 93Soiul: NK NeomaCertificata 150 170Total soi 150 170Soiul: NK rockyCertificata 245 345Total soi 245 345Soiul: NKbrioCertificata 52 25Total soi 52 25Soiul: P64Le19Certificata 100 112Total soi 100 112Soiul: P64Le20Certificata 40 70Total soi 40 70Soiul: PAL 0117Certificata 25 10Total soi 25 10Soiul: PF100Certificata 65 56,4Total soi 65 56,4Soiul: Pr63A90Certificata 470 867Total soi 470 867Soiul: Pr64A15Certificata 30 30Total soi 30 30Soiul: Pr64e83Certificata 150 281Total soi 150 281Soiul: Pro 229Certificata 50 40Total soi 50 40Soiul: Paraiso 102 CLCertificata 250 314Total soi 250 314Soiul: PerformerCertificata 209,5 256,56Total soi 209,5 256,56Soiul: QC GringoCertificata 20 9Total soi 20 9Soiul: rHA-PeS-25rFPrebaza G2 1 1Total soi 1 1Soiul: rHA-PeS-26rfPrebaza G1 1 1Total soi 1 1Soiul: rHA-SUr-3 rfBaza 0,5 0,3Total soi 0,5 0,3Soiul: rigasol orCertificata 248 348Total soi 248 348Soiul: robia CSCertificata 83 90,5Total soi 83 90,5Soiul: SU ClarissaCertificata 9 9Total soi 9 9Soiul: SU iNeSSACertificata 1 1Total soi 1 1Soiul: SandrinaCertificata 9 3,5Total soi 9 3,5Soiul: SimsonCertificata 30 20Total soi 30 20Soiul: SulfosolCertificata 30 7Total soi 30 7Soiul: Sunflora CLCertificata 60 100Total soi 60 100Soiul: SupersolCertificata 25 12Total soi 25 12Soiul: Tamara CLCertificata 50 40Total soi 50 40Soiul: Toledo

Certificata 30 25Total soi 30 25Soiul: Toro SUCertificata 50 40Total soi 50 40

Total specie 3916,5 5135,28

2. Specia Mustar Alb

Soiul: AbaCertificata 50 50Total soi 50 50Soiul: AbrahamCertificata 56 60Total soi 56 60Soiul: AlbatrosCertificata 305 388Total soi 305 388Soiul: AlexPrebaza G2 1 0,7Baza 3 3Certificata 263 520Total soi 267 523,7Soiul: AscotCertificata 125 79Total soi 125 79Soiul: AstaCertificata 462 507Total soi 462 507Soiul: CabriCertificata 188 141Total soi 188 141Soiul: CandelaCertificata 136 70,55Total soi 136 70,55Soiul: CarabosseCertificata 160 64Total soi 160 64Soiul: CargoldCertificata 54 15,2Total soi 54 15,2Soiul: CarianeCertificata 50 28Total soi 50 28Soiul: CaribellaCertificata 60 82Total soi 60 82Soiul: CarlaCertificata 625 582,45Total soi 625 582,45Soiul: CarnavalCertificata 102 90Total soi 102 90Soiul: ChachaCertificata 105 80Total soi 105 80Soiul: CoverCertificata 360 382,8Total soi 360 382,8Soiul: ericaCertificata 60 90Total soi 60 90Soiul: espritCertificata 102 41,5Total soi 102 41,5Soiul: GisilbaCertificata 130 130Total soi 130 130Soiul: MegaCertificata 82 60Total soi 82 60Soiul: PolkaCertificata 45 47Total soi 45 47Soiul: rumbaCertificata 90 135Total soi 90 135Soiul: SaloonCertificata 90 46Total soi 90 46Soiul: SalsaCertificata 40 17Total soi 40 17

Soiul: SecoCertificata 590 524Total soi 590 524Soiul: SemperCertificata 331,45 175,1Total soi 331,45 175,1Soiul: SignalCertificata 482 655Total soi 482 655Soiul: SignoCertificata 425 270Total soi 425 270Soiul: SinusCertificata 160 166,64Total soi 160 166,64Soiul: SirtakiCertificata 167 124Total soi 167 124Soiul: SirteCertificata 38,5 28,3Total soi 38,5 28,3Soiul: ZlataCertificata 75 75Total soi 75 75Total specie 6012,95 5728,24

3. Specia Soia

Soiul: banjo CSCertificata C1 46 66Total soi 46 66Soiul: CondorCertificata C1 35 117Total soi 35 117Soiul: eugenPrebaza G1 2 6Prebaza G2 19,13 49,1Baza 57,6 155,2Certificata C1 151 393Certificata C2 348 659Total soi 577,73 1262,3Soiul: Fasto CSCertificata C1 47 180Total soi 47 180Soiul: FelixBaza 88 243Certificata C1 49 111Total soi 137 354Soiul: onixPrebaza G1 0,4 1,5Baza 61,2 174,8Certificata C2 10 15Total soi 71,6 191,3Soiul: Pr91M10Certificata C2 25 82Total soi 25 82Soiul: Pr92b63Certificata C2 185 615Total soi 185 615Soiul: Pr92M22Certificata C2 190 630Total soi 190 630Soiul: TriumfBaza 25 75Certificata C1 188 403Total soi 213 478Soiul: VigoBaza 1,5 0,7Total soi 1,5 0,7Soiul: ZoraCertificata C1 30 90Total soi 30 90Total specie 1558,83 4066,3

Soiul ha. to. Soiul ha. to. Soiul ha. to. Soiul ha. to.

Realizarea programului de multiplicare

Decembrie 2011 39

Multiplicare seminte

LeGUMe

1. Specia Ardei

Soiul: CornelCertificata 1 0,16Total soi 1 0,16Soiul: CosminPrebaza G1 0,1 0,002Certificata 0,4 0,1Total soi 0,5 0,102Soiul: CreolaCertificata 1 0,08Total soi 1 0,08Soiul: DucuStandard 2 0,15Total soi 2 0,15Soiul: exportCertificata 0,6 0,055Total soi 0,6 0,055Soiul: FermierStandard 1 0,16Total soi 1 0,16Soiul: iuliaPrebaza G1 0,05 0,0047Certificata 0,45 0,045Total soi 0,5 0,0497Soiul: opalPrebaza G1 0,8 0,01Total soi 0,8 0,01Soiul: SiretCertificata 0,5 0,045Total soi 0,5 0,045Total specie 7,9 0,8117

2. Specia Castravete

Soiul: CodrutPrebaza G1 1 1Prebaza G2 1 1,4Total soi 2 2,4Total specie 2 2,4

3. Specia Castravete cornison

Soiul: CornistarPrebaza G2 1 0,8Total soi 1 0,8Soiul: MondialPrebaza G1 2 0,8Total soi 2 0,8Total specie 3 1,6

4. Specia Ceapa

Soiul: rosie de AriesPrebaza G1 0,1 0,025Total soi 0,1 0,025Total specie 0,1 0,025

5. Specia Cimbru de gradina

Soiul: DariaCertificata 0,5 0,15Total soi 0,5 0,15Soiul: FavoritPrebaza G1 0,5 0,105Total soi 0,5 0,105Total specie 1 0,255

6. Specia Dovlecel

Soiul: CrisanCertificata 0,3 0,11Total soi 0,3 0,11Total specie 0,3 0,11

7. Specia Fasole de camp

Soiul: DeliaPrebaza G1 0,5 1,8Certificata 11 21,5Total soi 11,5 23,3Total specie 11,5 23,3

8. Specia Fasole pitica

Soiul: MargaretaPrebaza G1 2,5 3,03Prebaza G2 2 1,1Certificata 1,5 1,5Total soi 6 5,63Soiul: MileniuCertificata 2 0,5

Total soi 2 0,5Total specie 8 6,13

9. Specia Fasole urcatoare

Soiul: AlexiaStandard 2 4Total soi 2 4Soiul: Auria bacauluiCertificata 4,5 3,2Total soi 4,5 3,2Soiul: barladeanaPrebaza G1 2 3Total soi 2 3Soiul: MadaraseniPrebaza G1 0,2 0,1Total soi 0,2 0,1Total specie 8,7 10,3

10. Specia Fenicul

Soiul: HestiaPrebaza G2 0,222 1,3Total soi 0,222 1,3Total specie 0,222 1,3

11. Specia Gulie

Soiul: Albastru de iernutPrebaza G1 0,1 0,02Total soi 0,1 0,02Total specie 0,1 0,02

12. Specia Leustean

Soiul: De izvorStandard 0,6 0,3Total soi 0,6 0,3Soiul: rarauCertificata 0,2 0,035Total soi 0,2 0,035Soiul: SnagovCertificata 0,3 0,042Total soi 0,3 0,042Total specie 1,1 0,377

13. Specia Mazare cu bob zbarcit

Soiul: ConstantBaza 1 1,2Total soi 1 1,2Soiul: GeticaPrebaza G1 0,05 0,02Baza 0,15 0,2Certificata 0,8 0,65Total soi 1 0,87Soiul: ialomita 1Baza 2 2Certificata 8 28Total soi 10 30Total specie 12 32,07

14. Specia Morcov

Soiul: NabucoPrebaza G1 0,01 0,01Baza 0,02 0,05Certificata 0,07 0,1Total soi 0,1 0,16Total specie 0,1 0,16

15. Specia Naut

Soiul: burnasPrebaza G1 1 1,5Prebaza G2 4 5,6Baza 10 20,9Total soi 15 28Soiul: RodinPrebaza G1 1 1,5Prebaza G2 4 5,5Baza 10 21,3Total soi 15 28,3Total specie 30 56,3

16. Specia Pastarnac

Soiul: Alb lungPrebaza G1 0,5 0,4Total soi 0,5 0,4Soiul: SemilungPrebaza G1 2 2,5Total soi 2 2,5Total specie 2,5 2,9

17. Specia Patrunjel de radacina

Soiul: ArsemPrebaza G1 2 2,4Total soi 2 2,4Total specie 2 2,4

18. Specia Pepene galben

Soiul: briliantCertificata 0,06 0,015Total soi 0,06 0,015Total specie 0,06 0,015

19. Specia Pepene verde

Soiul: olteniaCertificata 0,75 0,005Total soi 0,75 0,005Total specie 0,75 0,005

20. Specia Porumb zaharat

Soiul: Deliciul veriiCertificata 1 1,3Total soi 1 1,3Soiul: Dulce de bacauCertificata 0,75 1,5Total soi 0,75 1,5Total specie 1,75 2,8

21. Specia Ridichi

Soiul: iuliaBaza 0,005 0,005Certificata 0,005 0,005Total soi 0,01 0,01Soiul: Negre rotundeCertificata 1 1,4Total soi 1 1,4Total specie 1,01 1,41

22. Specia Ridichi de luna

Soiul: rodicaPrebaza G2 1,5 1,5Baza 0,5 0,105Certificata 1,5 1,01Total soi 3,5 2,615Soiul: rosioaraCertificata 0,2 0,14Total soi 0,2 0,14Total specie 3,7 2,755

23. Specia Salata

Soiul: De AradCertificata 1,5 0,6

Total soi 1,5 0,6Soiul: GratiaCertificata 0,5 0,08Total soi 0,5 0,08Soiul: MarilenaCertificata 0,1 0,08Total soi 0,1 0,08Soiul: SilviaCertificata 0,1 0,035Total soi 0,1 0,035Total specie 2,2 0,795

24. Specia Sfecla rosie

Soiul: rubiniuCertificata 0,1 0,015Total soi 0,1 0,015Total specie 0,1 0,015

25. Specia Spanac

Soiul: SelectCertificata 0,2 0,4Total soi 0,2 0,4Total specie 0,2 0,4

26. Specia Tomate

Soiul: buzau 47Baza 0,1 0,005Certificata 0,4 0,08Total soi 0,5 0,085Soiul: PadureancaPrebaza G1 0,25 0,025Certificata 0,25 0,015Total soi 0,5 0,04Soiul: UnibacCertificata 1 0,1Total soi 1 0,1Total specie 2 0,225

27. Specia Varza alba

Soiul: buzoianaPrebaza G2 0,02 0,012Certificata 1,5 1Total soi 1,52 1,012Soiul: De buzauBaza 0,03 0,02Certificata 0,12 0,1Total soi 0,15 0,12Soiul: MociraPrebaza G1 0,25 0,05Total soi 0,25 0,05Total specie 1,92 1,182

Total 104,212 150,0607

Soiul ha. to. Soiul ha. to. Soiul ha. to. Soiul ha. to.

Decembrie 2011

Studiu AMSEM

40

Exercitarea drepturilor amelioratorilorpentru soiurile protejate și crearea sistemului de colectare a redevențelor (v)

Urmare din numărul 5/2011

Autor: dr. ing. Adriana PArASCHiV

3. Situația legislativă în românia, îndomeniul protecției soiurilor nou createși exercitarea drepturilor titularilor debrevet pentru soi

Protecția soiurilor a fost inițiată în 1974, fiindintrodusă în Legea invențiilor nr. 62/1974.Soiurile noi create erau protejate pe bazacriteriilor de brevetabilitate pentru invenții,repectiv noutate, activitate inventivă șiaplicabilitate industrială, pe baza descrieriicaractrelor morfologice, de producție și derezistență la boli confirmate, printr-un cer-tificat de omologare emis de Comisia deStat pentru Încercare și OmologareaSourilor (CIOS). Brevetele de invenție acor-date aparțineau statului, amelioratorii fiindobligați să cesioneze unității de cercetaredreptul la brevet. Rareori primea recom-pense bănești sub formă de prime, pentrusoiurile create.Ulterior, Legea invențiilor a fost revizuită, de-venind Legea nr. 64/1991 privind brevetelede invenție, lege în care s-au introdus pentruprima dată criteriile de protectie sui generis,respectiv noutate, distinctivitate, uniformi-tate, stabilitate, detalierile cu privire la pro-cedura de acordare a protecției fiinddetaliată într-un capitol special al regula-mentului de aplicare al Legii invențiilor. S-apornit de la premisa că, pe baza acestei legi,România va putea adera la Uniunea Inter-naționala a Noilor Soiuri de Plante (UPOV).Dar secretariatul UPOV nu a avizat favorabilaceastă lege, astfel că OSIM a inițiat elabo-rarea unei legi speciale, destinate protecțieilegale a soiurilor.În toată această perioadă, soiurile nou crateau fost protejate prin brevete de invenție, cuaplicarea criteriilor de protecție sui generis.Respectiv soiul trebuia să fie distinct, uni-form, stabil, nou, adică să nu fi fost comer-cializat și să poarte o denumire care să

permită identificarea acestuia pe piață.Legea nr. 255, privind protecția soiurilor deplante, a fost elaborată de OSIM în 1996 și afost promulgată de Parlament în 1998. Dinacest moment, pe baza Legii nr. 255/1998 șia regulamentului de aplicare, au început de-mersurile de aderare la Convenția UPOV.Schimbarea criteriilor de protecție și a pro-cedurilor de acordare a brevetelor pentrusoiuri a necesitat eforturi susținute, pentruimplementarea noului sistem sui generis,deoarece acestea au coincis cu modificărilede fond din economia românească, ca ur-mare a evenimentelor din1989.Ca urmare a acceptării Legii nr. 255/1998 șia regulamentului de aplicare de către Con-siliul UPOV, România a depus instrumentelede aderare la Convenția UPOV, Actul 1991,pe data de 16 martie 2000, devenind statmembru UPOV, din 16 martie 2001.Acest eveniment a stimulat protecția noilorsoiuri de plante, într-o perioadă în care mareparte din activitatea de cercetare și selecțiede noi soiuri, care înainte se desfășura sub

egida statului, a început să aibă dificultățidin lipsă de fonduri.Astfel, o parte din soiurile valoroase createau fost protejate pe baza Legii nr. 255/1998,obținindu-se brevete de soiuri, care confer-eau titularilor drepturi exclusive de ex-ploatare.De beneficiile aderării la UPOV, au beneficiatși specialiștii în examinarea soiurilor deplante, care, prin participarea la sesiunileUPOV și la grupele tehnice de lucru organi-zate de Secretariat, și-au perfecționatcunoștințele practice, privind examinareacaracterelor soiurilor, în vederea stabiliriiDUS, în conformitate cu normele de exam-inare, elaborate prin consens de către ex-perții statelor membre.Un alt moment important în protecțiasoiurilor de plante l-a constituit îndeplinireaaquisului comunitar de către România, caurmare a aderării în 2007 la Uniunea Euro-peană. Alinierea la regulamentele și direc-tivele UE a fost o adevarată provocarepentru specialiștii din domeniul tuturor ra-

Decembrie 2011 41

Studiu AMSEM

murilor economiei, agricultura reprezen-tând unul dintre cele mai grele capitole.Măsurile de implementare au necesitat, înprimul rând, schimbări legislative și de reor-ganizare a activităților, conform comparti-mentelor existente la nivel Comisiei,Consiliului și Parlamentului European.În domeniul protecției soiurilor, până laaderare, delegația româna a avut statut deobservator, ceea ce a permis familiarizareacu protecția comunitară, cu CPVO și cu pro-tocoalele de examinare pentru diferitespecii de plante elaborate de CPVO, de-venite obligatorii în examinarea soiurilor șila nivel național. Ca urmare, Legea privindprotecția soiurilor a fost amendată în 2006și republicată în 2007, pentru a permite in-troducerea unor prevederi legate de regle-mentările europene.Ca urmare, în art. 31, privind drepturile titu-larului de brevet pentru soi, în alin. (5), searata: „Titularul de brevet de soi este îndrep-tățit să solicite redevențe sau o remunerațieechitabilă, pentru exploatarea soiului prote-jat în cazul acordării de licențe pe bază con-tractuală, licențiatul fiind obligat la platasumelor cuvenite (6), litigiile se soluționeazăde către instanță, conform dreptuluicomun“.Excepțiile de la drepurile titularului debrevet de soi cuprise în art 32 alin. (2) pre-

văd: „Persoanele care folosesc soiul protejatfără autorizatie sunt obligate să informezetitularul“.În completare, în art. 33, se face referire laprivilegiul fermierului.Alin(1) - Pentru stimularea producției agri-cole la speciile de plante prevăzute în anexala lege, fermierii pot să exploateze, săîmulțeasca soiul pe terenul lor, să îl cultive,să obțină recolte pentru folosul propriu, fărăa deține o licență de la titular, cu excepțiasoiurilor care sunt hibrizi sau soiuri sintetice.(2) - Fermierii pot folosi sămânță pentrusemănat și/sau prin procesatorii desămânță.(3) - În situația în care sămânța se foloseșteprin procesatori, aceasta trebuie să ramânăidentică cu sămânța din soiul protejat și cuprodusul recoltat.(4) - Fermierii sunt obligați să plătească titu-larului o remunerație echitabilă, pentrufolosirea seminței din soiul protejat, maiscăzută decât prețul pentru o licență de în-mulțire a materialului de cea mai slabă cali-tate, folosită pentru certificarea oficială asoiului protejat.(5) - Titularul este îndreptățit să ceară în scrisinformațiile necesare, în legătură cusămânța din soiul protejat, produsă de fer-mier.În alineatele (6), (7), (8), (9) și (10) sunt

prevederi legate de obligațiile fermierului șiprocesatorului, de a furniza informații cuprivire la cantitatea de sămânță procesată șiutilizată, cu precizarea datelor de identifi-care și obligația titularului de a furniza infor-mații cu privire la prețul încasat pentru olicență de exploatare, în vederea stabilirii re-munerației.Deși prevederile referitoare le excepțiile dela exercitarea dreptului titularului sunt pre-văzute în lege și, respectiv, regulamentul deaplicare, în fapt aceste prevederi nu sunt im-plementate și, de aici, se produc multenereguli, din cauza inexistenței unui sistemorganizat de raportare și de control, titularii nu își pot recupera redevențele sauremunerația pentru soiurile protejate.Sunt necesare măsuri bine articulate, pentrufuncționarea colectării drepturilor băneșticuvenite titularilor, în vederea stimulării ac-tivităților private de cercetare, pentrucrearea de soiuri.

4. Prezentarea diferitelor sisteme decolectare a drepturilor bănești, a modu-lui de înregistrare și urmărire, colectareși retransmitere către beneficiari, amelio-ratori și/sau menținători, în vedereacreării de noi soiuri

4.1 Considerații generale privind pro-tecția și managementul soiurilorManagementul soiurilor de plante se referăla conservarea, folosirea și exploatarea com-ercială a soiurilor de către fermieri,ameloratori care își comercializează soiurile,companii private sau de stat, organe guver-namentale de specialitate, organizațiinaționale și internaționale.Protectia soiurilor de plante nou create esteun domeniu de activitate care se referă ex-clusiv la cunoștiințele științifice ce pot fi ex-ploatate din punct de vedere comercial. Cualte cuvinte, PVP se referă la drepturile deproprietate intelectuală IPR asupra soiurilorde plante create, care garantează dețină-torului drepturilor – titularului – drepturicomerciale exclusive, pentru o perioadă lim-itată de timp.

(Continuare în numărul 1/2012)

Notă:1. Toate drepturile de utilizare, numai cu acordul scrisal AMSEM2. Explicația termenilor folosiți și semnificația abrevier-ilor au fost prezentate în Partea întâi, Nr 2/2011.

Decembrie 201142

Celebrari

Teodor MAriAN

Universitatea „Valahia“ din Târgoviște i-aacordat lui Radu Ray, titlul de Doctor Hon-oris Causa. Evenimentul a avut loc în sep-tembrie, în prezenţa a peste 150 depersonalităţi ale lumii ştiinţifice şi de ad-ministraţie din toată ţara, marcând 40 deani de consacrare în favoarea economiei,mediului şi populaţiei montane.A fost o atmosfera academică, cu un au-ditoriu format din academicieni, profesori,cercetători şi studenţi, reprezentând Aca-demia Română, Academia de Ştiinţe Agri-cole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti”şi, bineînţeles, mediul universitar. Toți aurecunoscut tenacitatea dr. Radu Rey, înpromovarea şi apărarea unei idei: zonamontană a Carpaţilor, atât intern cât şi ex-tern, înainte şi după 1989.În cuvântul său Laudatio, prof. univ. dr.ing. Ion Bold a spus că Universitatea„Valahia“ şi Radu Rey sunt ca doi parteneridintr-o căsătorie veche şi probată de timp.„Problema fidelităţii între cei doi a devenitimplicită dovadă şi evenimentul la caresuntem prezenţi. Ce pot face împreună –ca şi până acum, dar într-o manieră nouă?Este să continue în mod creativ, să dez-volte şi să menţină în atenţia generalăzona montană, nu numai muntenii, ci şipublicul larg şi mai ales organele de de-cizie, în scopul asigurării dezvoltării dura-bile a zonei montane. Aceasta estechemarea unei vieţi puse în slujbamuntelui, prin cunoaşterea şi promovareavalorilor şi, totodată, ridicarea gradului decivilizaţie a locuitorilor, creând instituţii,legislaţie, modele de dezvoltare, instruindserii de oameni cu funcţii publice şi maiales generaţia tânără de munteni, în spir-itul armoniei dintre om şi natură“ – a afir-mat Bold.În opinia sa, rodnica activitate a lui RaduRay lasă în urmă o amprentă luminoasă,în măsură să genereze schimbarea înbine, să fixeze repere, să inspire și să ori-enteze generaţiile viitoare, spre o direcţiede înaintare favorabilă, perenă omului şiecosistemului căruia îi aparţine.

„Am ajuns în stadiul în care când spunemRey la munţi ne gândim, iar munţi cândspunem, pe Rey îl numim!“ – a adăugatIon Bold.Vorbitorii au evocat activitatea practică,de cercetare şi universitară, dar şi edito-rială. Dintre acștia, îi amintim pe prof.univ. dr. Ion Velcea sub titlul „Valorile dausubstanţă şi motivaţie profesiei alese”,prof. univ. dr. Corneliu Bucur, cu inter-venţia „Academicianul prof. dr. D.H.C.Radu Rey”, Constantin Pehoiu cu „Un omşi o viaţă dedicate muntelui”, prof.univ.dr.Gheorghe Sin cu „Devotat o viaţă, zoneimontane”. Au mai luat cuvântul prof.Alexandru Mironov, acad. AlexandruBogdan care au evocat rolul lui Radu Reyîn fondarea primelor instituţii adminis-trative şi de cercetare precum şi formareaprofesională consacrate zonelor demunte, organizaţii neguvernamentaleprecum şi iniţierea unor acte legislativepentru munte din România (LegeaMuntelui adoptată în 2004, a treia în Eu-ropa după Italia şi Franţa).Radu Rey s-a născut la 17 septembrie1940. A absolvit Facultatea de MedicinăVeterinară din Timişoara (1967). A par-curs toate treptele consacrării, de la pro-ducţie (1967-1989) la titlul de doctor înmedicină veterinară obţinut la InstitutulAgronomic „Dr. Petru Groza” din ClujNapoca (1987), de la cercetător ştiinţific

la Institutul Naţional de Cercetări Eco-nomice (2006-2011) la cea de profesoruniversitar (asociat) la universităţile deștiinţe agricole şi medicină veterinară dinCluj şi Iaşi, Universitatea Ecologică Bu-cureşti, Universitatea Bioterra Bucureşti,Universitatea Valahia din Târgovişte, pre-cum şi de demnitate în stat, precum ceade preşedinte (cu rang de secretar destat) al Comisiei Montane din România(1990-1993) şi director general alAgenţiei Naţionale a Zonei Montane dincadrul MAP (1994-1997), consilier MAP(1998-2000 şi 2002-2004) pentru zonamontană.În acelaşi timp, a fost iniţiatorul politiciimontane în România (1981), a înfiinţatComisia Zonei Montane şi a AgenţieiNaţionale a Zonei Montane. Este cre-atorul Institutului de Cercetare Dez-voltare de Montanologie, Cristian – Sibiu(1991) şi a Centrului – CEFIDEC – VatraDornei (1994 cu circa 5000 de absolvenţi1994-2000). A fondat Federaţia Agricul-torilor de Munte Dorna (1993), AsociaţiaNaţională pentru Dezvoltare Rurală„ROMONTANA” (2000) şi a Centrului deEconomie Montană din cadrul Institutu-lui de Cercetări Economice al AcademieiRomâne (2008).Din păcate, spaţiul tipografic nu ne per-mite să dezvoltăm întreaga activitatedesfăşurată la prof. univ. dr. Radu Rey.

Prof. univ. dr. Radu Rey, Doctor Honoris Causa

Reclama Saaten union

vine!