Pentru CĂ:

Consiliul Europei acţionează în vede-rea apărării drepturilor omului, democra-ţiei şi a preeminenţei dreptului în Europa. Este şi cea mai veche instituţie politică eu-ropeană;

Consiliului Europei este organizaţia că-rea i se datorează elaborarea şi adoptarea singurei convenţii internaţionale privind drepturile omului cu forţă executorie;

Consiliul Europei tinde să găsească so-luţii pentru problemele principale cu care se confruntă societăţile, inclusiv rasismul, discriminarea minorităţilor, protecţia co-piilor, excluderea socială, lupta împotriva terorismului, crima organizată şi corupţia, dependenţa de droguri, violenţa împo-triva femeilor şi copiilor, traficul de fiinţe umane, bioetica şi clonarea, protecţia me-diului, calitatea medicamentelor şi protec-ţia sănătăţii. Soluţionarea acestor proble-me majore contemporane va fi posibilă numai prin dezvoltarea unei cooperări între toate statele membre;

Consiliul Europei recunoaşte impor-tanţa societăţii civile şi cooperează în mod activ cu organizaţiile neguvernamentale;

Sunt oferite diferite oportunităţi de a participa la seminare pan-europene de instruire a cadrelor didactice.

eurOPA eSte MAI MuLt DeCÂt CreZI

Care este scopul acestor fişe?

Fişele de informare se adresează elevilor începând cu vârsta de 12 ani. Ele prezintă subiecte importante şi uneori complexe, formulate în termeni clari şi pe înţelesul tuturor. Acest dosar educativ include de asemenea ilustraţii şi citate ale unor personalităţi celebre care elucidează esenţa subiectului şi ajută elevii să înţe-

leagă mai bine subiectele abordate.

Cum trebuie utilizate aceste fişe?

Fiecare fişă abordează o temă specială sau subiecte înrudite.

Fişele de activitate oferă sugestii de aprofundare a unor subiecte în clasă.

Fişele conţin glosare care explică anu-miţi termeni.

Sunt indicate legăturile între fişe pen-tru a evidenţia relaţia între diferite subiec-te.

Unele fişe conţin adresele electronice ale Consiliului Europei unde pot fi accesa-te informaţii suplimentare sau publicaţii.

PrOGrAMuL De InStruIre«PeStALOZZI»

Pentru CADreLe DIDACtICe

Timp de treizeci de ani Consiliului Europei organizează ateliere de lucru europene pentru cadrele didactice privind o multitu-dine de subiecte prioritare. Aceste ateliere de lucru vă permit să:

Întâlniţi colegi din întreaga Europă şi să faceţi schimb de experienţă;

Descoperiţi realizările noi sau inova-toare în sectorul învăţământului;

Participaţi la dezbateri privind priorită-ţile din învăţământ pe plan european.

În fiecare an, peste 2000 de învăţători eu-ropeni participă la ateliere de lucru, 500 dintre aceştia beneficiind de rambursarea costurilor de călătorie. Informaţii actuali-zate în mod regulat sunt disponibile la:

www.coe.int/pestalozzi

www.coe.int www.coe.int/pestalozzi www.book.coe.int

Consultaţi pagina web a Consiliului Europei pentru a afla ultimele noutăţi privind acti-vităţile organizaţiei, zilele tematice, chestionarele disponibile şi aflaţi de ce “Europa este mai mult decât crezi”! Aflaţi mai multe despre publicaţiile Consiliului Europei disponibile pentru a fi procurate la adresa: www.book.coe.int

PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII!

SIMOne VeIL (13 iulie1927)Membru al Academiei franceze, Simone Veil este un judecător şi politician francez care a exercitat funcţiile de Ministru al Sănătăţii în Guvernul francez, de Preşedinte al Parlamentului European şi ulterior de Ministru pentru Afaceri Sociale, Sănătate şi Oraşe în cadrul Guvernului francez. (fişa 3)

PABLO PICASSO (25 octombrie 1881 – 8 aprilie 1973)Pictor, sculptor şi artist grafic, născut la Malaga (Spania), Picasso a fost forţa majoră a artei secolului 20. (fişa 4)

JOHAnn WOLFGAnG VOn GOetHe (28 august 1749 – 22 martie 1832)Scriitor german, autorul unor opere poetice, teatrale, literale, teologice, umaniste şi ştiinţifice. Institutul cultural al Germaniei poartă numele său, Institutul Goethe. (fişa 5)

KrZYSZtOF KIeSLOWSKI (27 iunie 1941 – 13 martie 1996)Regizor de cinema şi scenarist polonez renumit, care a explorat aspectele sociale şi morale ale contemporanietăţii. (fişa 6)

KOFI AnnAn (8 aprilie 1938)Diplomat ganez care a exercitat funcţia de cel de-al şaptelea Secretar General al Naţiunilor Unite de la 1 ianuarie 1997 până la 1 ianuarie 2007. Kofi Annan şi Naţiunile Unite au obţinut împreună Premiul Nobel pentru Pace în 2003 (fişa 7)

MArIe CurIe (7 noiembrie 1867 – 4 iulie 1934)Fizician şi chimist de origine poloneză, ulterior devenind cetăţean francez. A primit premiul Nobel în domeniul fizicii şi chimiei şi a fost prima femeie profesor la Universitatea din Paris. (fişa 8)

GrO HArLeM BrunDtLAnD (20 aprilie 1939)Politician, diplomat şi fizician norvegian. A exercitat funcţia de Prim Ministru al Norvegiei, precum şi cea de Director General al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate. În prezent este Reprezentatul Special privind Schimbările Climei din partea Naţiunilor Unite. (fişa 9)

MIHAIL GOrBACHeV (2 martie 1931) Politician rus, ultimul şef de stat al URSS, care a exercitat această funcţie din 1985 până la colapsul URSS în 1991. El a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. (fişa 10)

WInStOn CHurCHILL (30 noiembrie 1874 – 24 ianuarie 1965)Politician britanic şi laureat al Premiului Nobel în domeniul literaturii. A exercitat funcţia de Prim Ministru al Regatului Unit în perioada 1940 - 1945, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi ulterior în perioada 1951 - 1955. (fişa 1)

AnDreI SAKHArOV (21 mai 1921 – 14 decembrie 1989)Fizician sovietic, specialist în fizică nucleară şi militant al drepturilor omului. Sakharov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1975. Premiul Sakharov, numit astfel în onoarea fizicianului, a fost creat în 1988 şi este decernat anual de către Parlamentul European persoanelor şi organizaţiilor care acţionează în apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. (fişa 2)

‘‘

1

DE LA ChurChiLL LA GorbAChEv

ŞI MAI DEPARTE...

Oricât de paradoxal ar părea, războaiele sunt unul din principalele motoare ale evoluţiei politice şi sociale; amintiţi-vă doar de dezvoltarea drepturilor femeilor după primul război mondial.

Ideea creării Consiliului Europei constituie unul din rezultatele majore ale mişcărilor populare dornice să reformeze societatea şi să instaureze o pace durabilă în urma celui de-al doilea război mondial. Aşa cum declara Winston Churchill într-un discurs celebru pronunţat la Zurich în septembrie 1946:

“Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei. Este unicul mijloc de a permite sutelor de milioane de muncitori să regăsească bucuriile simple şi speranţele care fac ca viaţa să merite a fi trăită… De ce n-ar exista un grup european capabil să dea un sentiment de patriotism extins şi de cetăţenie comună popoarelor înspăimântate ale acestui continent turbulent şi puternic?”

La scurt timp după această declaraţie, a fost creat Consiliul Europei: STATuTul 1 , său, care prevede posibilitatea aderării şi a altor state, a fost elaborat şi semnat la 5 mai 1949 de către zece state. După căderea Zidului de la Berlin în 1989, Consiliul Europei a cunoscut o creştere considerabilă a numărului de membri (a se vedea fişa de lucru 10), prin admiterea de state noi care şi-au demonstrat astfel angajamentul în favoarea construirii unei Europe bazate pe democraţie, drepturile omului şi preeminenţa dreptului. Primele indicii ale schimbării au fost semnalate clar în iulie 1989, când Mihail Gorbaciov, Preşedintele de atunci al Uniunii Sovietice, s-a adresat Adunării Parlamentare.

În prezent, Consiliul influenţează prin deciziile sale viaţa a aproape 800 mi-lioane de oameni. Este important de notat că, deşi Consiliul Europei şi Uni-unea Europeană cooperează în cadrul mai multor proiecte comune, aceste două organizaţii sunt complet distinc-te. (a se vedea fişa de informare 10).

DATE ESEnţIAlE

Consiliul Europei este o organizaţie InTERguvERnAMEnTAlĂ 2 care unmăreşte cu precădere următoarele obiective:

De a dezvolta o identitate europeană

culturală diversificată

De a promovacoeziunea socială

De a apăra drepturile omului, democraţia pluralistă şi

supremaţia dreptului

De a căuta soluţii comune pentru

problemele sociale, printre care :

Obiectivele principale ale

Consiliului Europei

Crima organizată

Terorismul

Cibercriminalitatea

Bioetica şi clonarea

Traficul de fiinţe umane

Violenţa împotriva femeilor şi copiilor

Combaterea rasismului şi intoleranţei

“Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei.“

Winston Churchill

->

CONSILIUL EUROPEI: ORIGINI ŞI SCOPURI

un ανSAMblu vASTDE AcTIvITĂţI

Consiliul Europei tratează toate pro-blemele majore cu care se confruntă societatea europeană, cu excepţia pro-blemelor apărării. Acestea includ drep-turile omului, mass-media, cooperarea juridică, problemele economice şi soci-ale, sănătatea, educaţia, cultura, dialo-gul intercultural, patrimoniul, sportul, tineretul, puterile locale şi regionale, şi mediul.

un cADRuDE cooPERARE

Guvernele, parlamentele naţionale şi autori-tăţile locale şi regionale sunt reprezentate în mod separat.

Comitetul Miniştrilor este organul de decizie al Consiliului Europei. Comitetul Miniştrilor stabileşte bugetul şi planifică activitatea organizaţiei. Este compus din miniştrii de externe ai celor 47 de state membre sau reprezentanţii lor permanenţi, ambasadori cu sediul la Strasbourg.

Adunarea Parlamentară este forumul unde sunt dezbătute şi adoptate recoman-dări şi rezoluţii privind o gamă largă de su-biecte. Frecvent, este calificată ca fiind forţa motrice a Consiliului. Adunarea este com-pusă din membrii sau delegaţii parlamen-telor naţionale ale statelor membre. Numă-rul membrilor din partea partidelor politice este calculat în funcţie de reprezentarea lor în cadrul parlamentelor naţionale.

Congresul Autorităţilor Locale şi Re-gionale al Consiliului Europei este vocea regiunilor şi municipiilor Eu-ropei. El protejează şi consolidează DEMocRAţIA 3 la nivel local şi regio-nal. Congresul reprezintă toate auto-rităţile locale şi regionale din Europa.

Oficiul Comisarului pentru Drepturile Omului este un organ independent, res-ponsabil pentru promovarea educaţiei, sensibilizarea şi respectarea drepturilor omului în statele membre, precum şi ga-rantarea respectării prevederilor convenţi-ilor şi recomandărilor Consiliului Europei.

Conferinţa ONGI (Conferinţa Organi-zaţiilor Neguvernamentale Internaţio-nale) stabileşte legături vitale între poli-ticieni şi publicul larg şi este porta voce a societăţii civile la Consiliul Europei.

Secretarul General, ales pentru un mandat de cinci ani de către Adunarea Parlamentară, este responsabil pentru orientarea strategică şi coordonarea activităţilor Organizaţiei.

conSTRuIREA EuRoPEIzi DE zi

Convenţiile sunt instrumentele juridice principale prin care Consiliului Europei exercită o influenţă asupra vieţii cotidiene a oamenilor: acestea sunt tratate interna-ţionale prin care statele se angajează să coopereze într-un anumit domeniu. Este vorba de documente oficiale de o mare eficacitate, întrucât ar fi necesare peste 130.000 de acorduri bilaterale între sta-te pentru a înlocui cele aproape 200 de convenţii elaborate în cadrul Consiliului. Fiecare stat care semnează şi ratifică o con-venţie are obligaţiunea juridică de a o res-pecta şi pune în aplicare. Consiliul Europei poate monitoriza activităţile unui anumit stat pentru a asigura aplicarea exigenţelor unei convenţii.

un PERSonAl InTERnAţIonAl ŞI o FInAnţARE EuRoPEAnĂ

Secretariatul Organizaţiei condus de Secre-tarul General are un personal permanent de aproximativ 2000 de funcţionari interna-ţionali recrutaţi din statele membre.

Consiliul Europei este finanţat de guvernele statelor membre, contribuţia lor la bugetul organizaţiei fiind calculată în funcţie de nu-mărul şi bunăstarea populaţiei.

Organizaţia îşi are sediul în Palatul Europei la Strasbourg (Franţa).

1CONSILIUL EUROPEI: ORIGINI ŞI SCOPURI

w w w . c o e . i n t w w w . b o o k . c o e . i n t

AFlAţI MAI MulTE!

1 În acest context, STATuTul înseamnă documentul oficial care a instituit Consiliul Europei în 1949.

2 InTERguvERnAMEnTAl presupune două sau mai multe guverne.

3 Pentru ca DEMocRAţIA să existe, toţi membrii societăţii trebuie să dispună de acces echitabil la putere şi drepturile fundamentale ale fiecărei persoane trebuie respectate. Iată de ce este important de a asigura alegeri libere şi echitabile şi de a proteja drepturile tuturor indivizilor.

1

Există mai multe modalităţi de a prezen-ta Consiliul Europei elevilor, s-ar putea să doriţi înainte să abordaţi anumite as-pecte specifice, să prezentaţi elevilor o privire de ansamblu asupra organizaţiei, sau să preferaţi ca ei să lucreze pornind de la concepte fundamentale.

REFlEcţII ASuPRA «conSIlIuluI EuRoPEI»

Împărţiţi elevii în grupuri şi propuneţi-le să-şi imagineze de ce ar trebui să existe «Consiliul Europei”?

Cine ar putea deveni membru?

Care ar fi rolul Consiliului?

Fiecare grup îşi expune concluziile şi sunt comparate rezultatele cu datele statistice existente.

vAloRI ŞI PRIncIPII

Drapelul european (12 stele aurii pe un fundal albastru) a fost adoptat de Consiliu

în 1955: ce reprezintă el pentru elevi?

Consiliul este fondat pe următoarele valori şi principii fundamentale: toleranţă, democraţie, cunoştinţe, diversitate, etică, solidaritate, cetăţenie, libertate, drepturile omului, justiţie, încredere şi egalitate.

Discutaţi aceste valori şi principii cu elevii. Ce înseamnă ele?

Cum pot fi puse în aplicare?

gEogRAFIA PolITIcĂ

Fotocopiaţi o hartă a Europei şi cereţi elevilor să găsească şi apoi să coloreze toate statele membre ale Consiliului.

Colectaţi drapelele statelor membre şi cereţi grupurilor să le identifice. Ce alte informaţii cunosc elevii despre aceste ţări?

ţARA DuMnEAvoASTRĂ ŞI conSIlIul EuRoPEI

Când a devenit ţara dumneavoastră membră a Consiliului Europei ?

Ce se întâmpla în ţara dumneavoastră în acea perioadă?

Cine vă reprezintă ţara în Adunarea Parlamentară a Consiliului?

Cine reprezintă regiunea dumneavoastră în Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale?

«Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei.“

CONSILIUL EUROPEI: origini Şi SCoPUri

FiŞĂ DE LUCrU

*Răspunsul este pe verso

cuI APARţInE AcEASTĂ AFIRMAţIE?

1CONSILIUL EUROPEI: origini Şi SCoPUri

FiŞĂ DE LUCrU

Winston Churchill: Extrase din discursului lui Winston Churchill din 19 septembrie 1946 pronunţat la Universita-tea din Zurich, publicat în “Provocările unei Europe Mari”, Publicaţii ale Consiliului Europei, Strasbourg, 1996

SurSE

*

www.coe.int www.book.coe.int

DATE ESEnţIAlE În ISToRIA noASTRĂ

1949 Semnarea Tratatului de la Londra instituind Consiliul Europei

1950 Semnarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

1954 Elaborarea Convenţiei Culturale Europene

1955 Elaborarea drapelului european

1957 Conferinţa Autorităţilor Locale din Europa, devenită în 1994 ” Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale”

1959 Crearea Curţii Europene a Drepturilor Omului

1961 Adoptarea Cartei Sociale Europene

1964 A fost creată Farmacopea Europeană

1972 Prima înregistrare a Imnului European

1972 Deschiderea Centrului European pentru Tineret la Strasbourg

1980 ”Grupul Pompidou”

1987 Adoptarea Convenţiei Europene pentru Prevenirea Torturii

1988 Crearea Eurimage

1989 Adoptarea Convenţiei Antidopaj

1999 Instituirea Comisarului pentru Drepturile Omului

2005 Adoptarea Convenţiei privind Acţiunea împotriva Traficului de Fiinţe Umane

2009 Cea de-a 60-a aniversare a Consiliului Europei

47 STATE MEMbRE În AcţIunE!

1949 : Belgia Danemarca Franţa Irlanda Italia Luxemburg Olanda Norvegia

Suedia Regatul Unit Grecia Turcia 1950 : Islanda Germania 1956 : Austria

1961 : Cipru 1963 : Elveţia 1965 : Malta 1976 : Portugalia 1977 : Spania

1978 : Liechtenstein 1988 : San Marino 1989 : Finlanda 1990 : Ungaria 1991 : Polonia

1992 : Bulgaria 1993 : Estonia Lituania Slovenia Republica Cehă Slovacia

România 1994 : Andora 1995 : Letonia Albania Moldova Ucraina “fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei“ 1996 : Federaţia Rusă Croaţia 1999 : Georgia 2001 : Armenia

Azerbaijan 2002 : Bosnia şi Herţegovina 2003 : Serbia 2004 : Monaco 2007 : Muntenegru

Dra

pel

ele

sun

t p

reze

nta

te d

oar

pen

tru

sco

pu

ri il

ust

rati

ve

convEnţIA EuRoPEAnĂ A DREPTuRIloR oMuluI

Dacă anterior aţi auzit vorbindu-se de Consiliul Europei, fără îndoială con-textul era cel al drepturilor omului. Consiliul dispune de un ansamblu vast de instrumente de protecţie a dreptu-rilor şi libertăţilor noastre. Declaraţia Universală a DREPTuRIloR oMu-Lui 1 , adoptată de Adunarea Gene-rală a Naţiunilor Unite în 1948, a fost folosită drept bază pentru Convenţia Europeană 2 a Drepturilor Omului, deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului în 1950. Importanţa aces-tei realizări rezidă în trei motive princi-pale. (a se vedea diagrama de mai jos)

www.coe.int/justice

o cuRTE unIcĂ A DREPTuRIloR oMuluI

Ca urmare a anumitor modificări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în 1998, a fost instituită o unică Curte Europeană a Drepturilor Omului care să substituie celor două instituţii anterioare ale Convenţiei. Curtea Eu-ropeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată în mod direct de către orice individ şi puterea ei juridică este obliga-torie pentru toate persoanele implica-te. Curtea, cu sediul la Strasbourg, este compusă dintr-un număr de judecători

egal cu numărul statelor contractante la Convenţie. Judecătorii sunt aleşi de că-tre Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ei sunt total independenţi în exercitarea obligaţiunilor şi nu reprezin-tă statele care i-au propus.

www.echr.coe.int

PREvEnIREA ÎncĂlcĂRIloR DREPTuRIloR oMuluI

Eforturile Consiliului Europei de apăra-re a drepturilor omului se concentrează tot mai mult asupra prevenirii încălcării drepturilor omului. Convenţia Europea-nă pentru Prevenirea Torturii şi Tra-tamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, a cărei obiectiv este prevenirea maltratării persoanelor priva-te de libertate, a fost elaborată în 1987. Un comitet special de experţi indepen-denţi (CPT) vizitează locurile de detenţie, precum penitenciare, comisariatele de poliţie, cazarmele militare şi spitalele de psihiatrie şi formulează recomandări pri-vind ameliorarea lor. În virtutea Conven-ţiei, delegaţiile CPT au acces nelimitat la locurile de detenţie şi libertate totală de mişcare în cadrul lor. Ele intervievează fără martori deţinuţii şi se pot întâlni cu oricare persoană care ar putea furniza informaţii relevante. Recomandările lor sunt incluse într-un raport care serveşte drept bază pentru dialogul cu statul in-teresat.

2

Drepturile şi libertăţilefiecărei persoane suntgarantate de statele

contractanteImportanţa

CEDO Pentru prima dată, ratificarea unui tratat internaţional

privind drepturile omului a fost însoţită de crearea unei curţi care să adopte hotărâri

cu putere obligatorie

Parlamentele şi sistemele juridice naţionale dispun de un cadru solid de referinţă

pentru a le ajuta la adoptarea şi interpretarea legilor

“Aceasta constituie o ameninţare la adresa independenţei şi esenţei personalităţii umane, o ameninţare a înţelesului propriu zis al vieţii umane.”

Andrei Sakharov

->

ProTECŢiA Şi ÎnŢELEgErEA DrEPTUriLor oMULUi

2ProTECŢiA Şi ÎnŢELEgErEADrEPTUriLor oMULUi

AFlAţI MAI MulTE!

www.coe.int/justice

www.echr.coe.int

www.coe.int/t/commissioner

un AgEnT InDEPEnDEnT În SERvIcIul DREPTuRIloR oMuluI

Comisarul pentru Drepturile Omului a jucat un rol tot mai activ în aplicarea în practică a standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului după crearea acestei in-stituţiei independente în 1999. Comisarul utilizează dialogul deschis cu statele mem-bre, emite rapoarte privind domenii temati-ce, cooperează cu alte organizaţii internaţi-onale şi dispune de libertatea de acţiona şi vorbi în cazurile când alţii nu au curajul să o facă. Comisarul acţionează pentru a asista alte instituţii să definească acţiuni justifica-te pentru combaterea terorismului.

www.coe.int/t/commissioner

DREPTuRI SocIAlE

Modul în care înţelegem drepturile omului a evoluat pe parcursul timpului. Drepturile ci-vile şi politice, precum dreptul la viaţă, des-fiinţarea torturii, dreptul la azil, libertatea de exprimare constituie baza Convenţiei Euro-pene a Drepturilor Omului. Dar ce presupun drepturile economice şi cele sociale?

Aici intervine Carta Socială Europeană.Carta prevede drepturi în următoarele domenii:

Locuinţă Sănătate Educaţie

Angajare Protecţie socială Mobilitatea persoanelor Nediscriminare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu dispune de jurisdicţie privind chesti-unile care cad sub rezerva Cartei Sociale, în pofida acestui fapt există un sistem de control care permite Comitetului euro-pean pentru drepturile sociale să identifi-ce încălcările prevederilor Cartei, iar Comi-tetului Miniştrilor să adopte recomandări adresate statelor care nu au acţionat sau nu au adoptat deciziile necesare pentru soluţionarea problemelor.

EgAlITATE ÎnTRE FEMEIŞI bĂRbAţI

Egalitatea între femei şi bărbaţi presupune vizibilitate echitabilă, autonomie, responsa-bilitate şi participarea femeilor şi bărbaţilor în toate domeniile vieţii publice şi private.

Consiliul Europei a fost prima instituţie internaţională care a recunoscut că egalitatea genurilor este parte integrantă a drepturilor omului, un principiu adoptat de Conferinţa Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului la Viena în 1993.

Consiliul Europei combate toate formele de violare a libertăţilor şi demnităţii femeilor. Organizaţia promovează participarea egală a femeilor şi bărbaţilor în viaţa publică şi politică şi încurajează introducerea acestui concept în toate programele şi politicile.

Cu toate acestea, violarea drepturilor fundamentale ale femeilor continuă a fi a practică frecventă.

Drept răspuns, Consiliul Europei atrage atenţia la costurile economice cauzate de astfel de inegalităţi şi se implică în mod activ în lupta îmotriva violenţei în familie şi traficului de fiinţe umane.

În 2003, o recomandare a Consiliului Europei stabilea un “prag de paritate” de participare a cel puţin 40% de fiecare sex în componenţa adunărilor alese, organelor consultative, sindicatelor şi organelor de decizie a serviciului media public.

SEnSIbIlIzAREA PRIvInDDREPTuRIlE oMuluI

De ce să beneficiezi de toate aceste mij-loace de protecţie a drepturile omului dacă nimeni nu cunoaşte ce prevăd aces-te drepturi sau cum se poate beneficia de ele? În acest scop au fost realizate progra-me de instruire pentru cei care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului, şi

anume judecătorii, ofiţerii de poliţie, per-sonalul penitenciarelor, asistenţii sociali şi reprezentanţii organizaţiilor neguverna-mentale. În plus, sunt elaborate diverse materiale didactice şi de informare pentru a sensibiliza publicul larg şi, în special, tine-rii cu privire la aceste subiecte. Sunt depuse eforturi considerabile pentru a sensibiliza astfel de grupuri vulnerabile ca REFugIA-ţII 3 şi solicitanţii de azil ale căror drepturi sunt cel mai mult ameninţate.

1 DREPTuRIlE oMuluI sunt drepturile de care trebuie să beneficieze orice persoană pentru a duce o viaţă decentă: spre exemplu, dreptul la viaţă, dreptul la un proces echitabil, sau dreptul de a nu fi supus torturii. Aceste drepturi aparţin fiecărei persoane de pe planetă, indiferent de genul, rasa, religia sau cultura acesteia. Aceasta înseamnă că de drepturile de care beneficiezi tu în egală măsură beneficiază şi alte persoane, iar aceste drepturi sunt însoţite şi de responsabilităţi.

2 convEnţIA este un acord juridic între două sau mai multe state. Statele sunt invitate la început să semneze o convenţie, demonstrând astfel intenţia de a respecta prevederile acestui acord, iar când ele sunt decise să-şi onoreze angajamentul documentul urmează a fi «ratificat» – ceea ce înseamnă că statele se angajează să respecte valorile şi prevederile acestui acord.

3 REFugIAT este o persoană care-şi părăseşte ţara pentru a căuta un loc mai sigur de trai, deoarece el/ea se teme sau este persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate sau opinie politică.

Nu este necesar de a fi avocat sau expert în drepturile omului pentru a discuta cu elevii despre drepturile omului; drepturile omului aparţin tuturor şi se bazează pe principiile care pot fi înţelese de către oricine.

cE SE ÎnţElEgE PRIn DREPTuRI AlE oMuluI?

Cereţi elevilor să formuleze exemple de drepturi ale omului şi solicitați-le să le formuleze în termeni precişi – dreptul la apă, spre exemplu?

Sau dreptul la muzică?

Ce presupune dreptul de a spune ceea ce doreşti?

Ar fi util ca ei să mediteze asupra diferitor modalităţi de abordare a diferenţei între “drepturile civile şi politice” (enunţate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi “cele economice, sociale şi culturale” (enunţate în Carta Socială Europeană din 1961).

DREPTuRI conFlIcTuAlE

Elevii sunt invitaţi să discute, în pereche, situaţii din viaţa lor de zi cu zi (acasă, la şcoală, colegiu, într-un grup de tineri sau în alte situaţii) când drepturile lor erau în conflict cu drepturile altor persoane; spre exemplu când ei doreau să organizeze o petrecere, iar vecinii lor intenţionau să se culce devreme sau când ei aveau nişte opinii susceptibile de a ofensa alte per-soane. Cum rezolvă ei o astfel de situaţie?

DREPTuRI ŞI RESPonSAbIlITĂţI

Ţineţi minte că drepturile aduc cu sine şi responsabilităţi; fiecare persoană care se bucură de un drept are, de asemenea, şi o responsabilitate care-l însoţeşte. Împărţiţi elevii în grupuri şi cereţi-le să formuleze responsabilităţile pe care

le comportă anumite drepturi – spre exemplu, dacă beneficiaţi de dreptul la viaţă, ce responsabilităţi acesta aduce cu sine?

Înţelegerea naturii dublicitare a unui drept contribuie în mare măsură la evitarea conflictului între drepturi.

o cARTĂ A DREPTuRIloR oMuluI PEnTRu clASA SAu ŞcoAlA DuMnEAvoASTRĂ

Când elevii stăpânesc deja subiectul, purcedeţi împreună cu ei la redactarea unei Cărţi a Drepturilor Omului pentru clasa sau şcoala dumneavoastră. Enu-meraţi responsabilităţile individuale şi de grup care rezultă din această cartă. Colectaţi răspunsurile elevilor şi ale cor-pului didactic şi, după şase luni, evaluaţi efectul produs asupra comportamentu-lui persoanelor.

APARIţIA DREPTuRIloR oMuluI

Fiecare ţară are propria sa istorie a drep-turilor omului: Ungaria, spre exemplu,a cunoscut în trecut importante revolte a sclavilor (1514/1710), care au culminat cu adoptarea în 1848 a unei legi care desfiinţa şerbia şi instituia libertatea pre-sei. Lucraţi în grup, daţi elevilor sarcini de cercetare privind persoanele, publicaţii-le, evenimentele şi mişcările care contri-buie la dezvoltarea drepturilor omului în ţara lor. Organizaţi o expoziţie destinată elevilor din alte clase.

Când a semnat şi ratificat ţara dumnea-voastră Convenţia Europeană a Dreptu-rilor Omului? Ce schimbări s-au produs în ţara dumneavoastră după aceasta?

Desigur, este posibil, de asemenea, de a adapta această activitate la alte teme, precum drepturile copiilor, sau la alte părţi ale lumii.

“ Aceasta constituie o ameninţare la adresa independenţei şi esenţei personalităţii umane, o ameninţatre a înţelesului propriu zis al vieţii umane.”

ProTECŢiA Şi ÎnŢELEgErEA DrEPTUriLor oMULUi

FiŞĂ DE LUCrU

2

*Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

IMPoRTAnţA oRgAnIzAţIIloR nEguvERnAMEnTAlE (ong)

ONG-urile joacă un rol important în exercitarea presiunii asupra guvernelor pentru ca ele să respecte drepturile omului, precum şi în sensibilizarea publicului privind cazurile de încălcare a drepturilor omului. Ce fel de organizaţii neguvernamentale activează în regiunea dumneavoastră? Care sunt principalele proiecte la care acestea lucrează în prezent? Grupuri de elevi ar putea contacta aceste organizaţii şi prezenta concluziile colegilor. De asemenea, ar putea fi invitaţi reprezentanţi ai acestor organizaţii pentru a vorbi în faţa elevilor.

Publicat prima dată în 2002, Compasul – un manual pentru instruirea tinerilor în materie de drepturi ale omului s-a dovedit, la

scurt timp, a fi o sursă formida-bilă şi un suport pentru Programul Consiliului Europei de Educaţie a Tineretului. Cel puţin 16 ediţii ling-vistice au fost deja publicate şi sunt planificate publicarea mai multor. Bazată pe abordări experimenta-le şi neformale a educaţiei, publi-caţia pune accentul pe interesele şi mediul tinerilor. Sunt abordate cincisprezece teme prioritare – de la tema “copiilor” până la cele de “mediu” şi “xenofobie” – Compasul subliniază problemele principale şi furnizează materiale suficiente tinerilor, persoanelor care lucrea-ză cu tinerii şi învăţătorilor care să faciliteze organizarea activităţilor de sensibilizare şi a acţiunilor. Dis-ponibil în prezent în limbile arabă, engleză, franceză şi rusă, situl publi-caţiei Compas (www.coe.int/com-pass) a fost dezvoltat astfel, încât să includă activităţile care nu sunt disponibile în varianta imprima-tă şi sunt legate de alte publicaţii.

ProTECŢiA Şi ÎnŢELEgErEA DrEPTUriLor oMULUi

FiŞĂ DE LUCrU

2

Andrei Sakharov: Extras din “Progres, Coexistenţă şi Libertate Intelectuală”, Andrei Sakharov, Publicat W W Norton & Co. Inc, traducere de New York Times (1968)

SurSE

*

www.coe.int/justice www.echr.coe.int www.coe.int/t/commissioner

3

Şcoala trebuie să fie un local sigur de studiere, ea trebuie să înveţe discipo-lii lucruri importante, inclusiv greşelile comise în trecut, pentru a evita comite-rea unor greşeli similare; ea trebuie să contribuie ca vocea dumneavoastră să fie auzită după ce acumulaţi cunoştinţe privind lumea înconjurătoare şi aveţi ce spune!

ASIguRAREA SEcuRITĂţIIÎn ŞcolI ...

Consiliul Europei doreşte ca şcoala să fie un mediu sigur pentru fiecare elev: aceasta include nu numai combaterea violenţei în rândul elevilor, inclusiv in-timidarea, dar de asemenea prevenirea atacurilor la adresa învăţătorilor sau corpului didactic şi a altor comporta-mente distructive. Consiliul a elaborat manuale practice privind aceste proble-me şi abordează astfel de subiecte cum ar fi modalităţile eficiente de combatere a rasismului în şcoli.

www.coe.int/children

... ŞI PE InTERnET

Internetul oferă multe posibilităţi de învăţare sau de delectare. Oricum, el comportă şi anumite riscuri, în special deoarece nu puteţi fi sigur că o persoa-nă este cu adevărat ceea ce pretinde a fi. Manualul Consiliul Europei «Cu-noaşterea Internetului» oferă linii di-rectoare de securitate practice pentru utilizarea reţelelor sociale online pre-cum MySpace, Facebook sau Friend-ster.

www.coe.int/internet-literacy-handbook

Cât priveşte elevii mai mici, accesaţi jocul Consiliului Europei Wild Web Woods.

Este un joc amuzant pentru toate grupurile de vârstă!

www.wildwebwoods.org

PREDAREA ISToRIEI conTInEnTuluI noSTRu

De ce este predată istoria în şcoli? Şi care este specificul predării istoriei europene? În mod tradiţional, predarea istoriei unei ţări în şcoli se axa pe perspectiva naţională, un accent special fiind pus pe bătăliile câştigate şi pierdute, şi pe eroii naţionali şi realizările principale. Totodată, există şi modalităţi alternative de abordare a acestui subiect.

Consiliul Europei a implementat un proiect privind “Învăţarea şi predarea istoriei Europei în secolul 20 ”, care s-a soldat cu elaborarea unor resurse ino-vatoare de predare pentru gimnazii. De asemenea, programul avea drept scop facilitarea dezvoltării de către în-văţători şi elevi a abilităţilor critice de investigare, care ar putea fi ulterior utilizate mai curând la studierea isto-riei decât la memorizarea unui şir de fapte, personalităţi şi bătălii. Aceasta ar permite elevilor să înţeleagă mai bine legăturile existente între trecut şi prezent, precum şi natura conflic-telor cu care se confruntă Europa în prezent.

Activităţile elaborate demonstrează că interpretarea dată de către oameni evenimentelor istorice poate varia considerabil şi că marea majoritate a persoanelor implicate erau mai curând victime decât actori în evenimentele istorice.

Mai multe informaţii pot fi găsite aici: www.coe.int/Culture

“Cea mai importantă parte a procesu-lui de instruire este de a preda ceea ce trebuie să se cunoască.”

Simone Veil

->

A DEVEni Un CETĂŢEAn rESPonSABiL

3A DEVEni Un CETĂŢEAn rESPonSABiL

AFlAţI MAI MulTE!

EDucAREA MEMoRIEI:EEDucAţIA În vEDEREA PRE-vEnIRII cRIMEloR ÎMPoTRIvA

uMAnITĂţII

În 2002, Miniştrii europeni pentru Educa-ţie s-au angajat să introducă în şcoli “Ziua comemorării Holocaustului şi Prevenirii Crimelor împotriva Umanităţii”. Consiliul Europei joacă un rol important în această iniţiativă prin acordarea asistenţei învăţă-torilor în pregătirile pentru comemorarea HolcAuSTuluI 1 , furnizând materiale de instruire şi explorând astfel de subiec-te ca gEnocIDul 2 şi crimele împotriva umanităţii cu scopul de a promova preve-nirea, înţelegerea, prietenia între naţiuni şi toleranţa între rase şi religii (a se vedea fişa 7).

www.coe.int/Holocauste

www.coe.int/t/e/cultural_ co-operation/education/Remembrance

cunoAŞTEţI DREPTuRIlE PEnTRu A DEvEnI un cETĂţEAn ADEvĂRAT!

Proiectul Educaţia pentru Cetăţenie De-mocratică (ECD) este un ansamblu de practici şi activităţi destinate să ajute ti-nerii şi adulţii să joace un rol activ în viaţa democratică şi să-şi exercite drepturile şi responsabilităţile în societate. Proiectul ECD include, în special, predarea drep-turilor omului, educaţia civică, educaţia pentru pace şi educaţia interculturală. Scopurile proiectului sunt:

Consolidarea actualelor democraţii şi a celor de viitor printr-o cultură vie;

Stimularea sentimentului apartenenţei cetăţenilor la aceste societăţi democrati-ce şi a dorinţei de a contribui la consoli-darea lor;

Sensibilizarea publicului privind va-lorile importante împărtăşite de toţi europenii şi edificarea unei societăţi europene mai libere, mai echitabile şi mai tolerante.

www.coe.int/edc

1 HolocAuST este un termen utilizat în mod general pentru a descrie uciderea a aproximativ şase milioane de evrei în timpul celui de-al doilea război mondial.

2 gEnocID este un termen care creează multe dezbateri privind semnificaţia sa datorită caracterului grav al problemei. În linii generale, genocid este atunci când un grup de oameni este persecutat de către un alt grup pentru motive de na-ţionalitate, etnie, rasă sau convin-geri religioase. Persecutarea poate duce la moarte, daune serioase sau chiar împiedicarea naşterii copiilor.

www.coe.int/children

www.coe.int/internet-literacy-handbook

www.wildwebwoods.org

www.coe.int/Culture

www.coe.int/Holocauste

www.coe.int/t/e/cultural_co-operation/education/Remembrance

www.coe.int/edc

3

Aici sunt propuse câteva activităţi privind drepturile copiilor, securita-tea şi responsabilităţile pe care pro-puneţi elevilor dumneavoastră.

cunoAŞTEţI DREPTuRIlE

Copiii şi adolescenţii nu au mai puţine drepturi decât adulţii – noi toţi avem aceleaşi drepturi. “Aplicarea pedepselor corporale este o practică inacceptabilă – copiii, ca şi adulţii, au dreptul de a nu fi loviţi”: întrebaţi elevii dacă sunt de acord cu această declaraţie. Dacă nu, de ce?

Pentru a accentua faptul că fiecare persoană beneficiază de drepturi egale, întrebaţi elevii dacă ei consideră că un anumit drept garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului li se aplică şi lor:

Spre exemplu, consideră ei că ar avea dreptul la educaţie?

Dar la căsătorie?

Sau dreptul de a se deplasa liber pe teri-toriul ţării lor (“libertatea de circulaţie”)?

Care din aceste drepturi ar putea fi aplicate la şcoală?

cETĂţEnIA DEMocRATIcĂ

În cadrul Programului “Educaţia pentru o Cetăţenie Democratică” au fost elaborate materiale destinate învăţătorilor pentru a fi utilizate în clasă în scopul aprofundării cunoştinţelor privind participarea într-o societate democratică. Următoarele ma-nuale ar putea suscita interesul dumnea-voastră şi ar putea fi comandate online:

1) ‘‘Viaţa în democraţie/ Living in democracy’’

Este un manual destinat profesorilor responsabili de promovarea educaţiei pentru o cetăţenie democratică (ECD) şi educaţiei pentru drepturile omului (HRE), redactorilor manualelor EDC/HRE şi specialiştilor care elaborează progra-mele de studiu pentru clasele 8 şi 9. Nouă unităţi de predare de aproximativ patru lecţii, fiecare axându-se pe con-ceptele cheie ale ECD/HRE. Obiectivul ECD/HRE este educarea unui cetăţean activ, dornic şi capabil să participe la viaţa societăţii democratice.

2) Guvernarea democratică a şcolilor/ Democratic Governance of Schools

Ce presupune guvernarea democra-tică şi cum poate aceasta ajuta şcolile la pregătirea tinerilor pentru a deveni cetăţeni adulţi, democratici şi partici-pativi? Cum ar putea şcolile şi alte in-stituţii educaţionale să evalueze modul în care ele contribuie la educaţia pentru cetăţenie democratică a elevilor?

Prin evaluarea modalităţilor de funcţio-nare a şcolilor zi de zi, autorii manualu-lui, ambii exercitâsnd funcţia de direc-tori de gimnaziu, descriu modul în care trebuie orientată calea spre democraţie, ajută cititorii să estimeze progresul rea-lizat de şcoala lor şi oferă sfaturi practice privind continuarea şi evaluarea drumu-lui spre democraţie.

www.coe.int/edc

Ştiaţi că...Suedia a fost prima ţară din lume care a abolit pedeapsa corporală în 1979.

“Cea mai importantă parte a procesului de predare este de a preda ceea ce trebuie să se cunoască. ”

A DEVEni Un CETĂŢEAn rESPonSABiLFiŞĂ DE LUCrU

*Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

3

SEcuRITATEA PE InTERnET

Puteţi lansa o discuţie privind modul de navigare fără pericol în internet.

Spre exemplu, ce informaţii pot fi comunicate pe un forum de discuţii?

Numele grupului preferat? Sau numele şcolii în care învăţaţi?

Ar trebui oare să discutaţi pe internet cu persoanele pe care nu le cunoaşteţi? În cazul elevilor care ar putea avea situri proprii în internet sau, “bloguri” – care informaţii ar putea fi plasate pe aceste situri?

Ce informaţii nu trebuie plasate în internet?

Descoperiţi instrucţiunile de participare fără risc în reţelele electronice sociale, precum MySpace, Facebook sau Friend-ster în manualul privind Cunoaşterea Internetului sau situl dedicat acestui su-biect.

Ştiaţi că 10 februarie este “Ziua securită-ţii pe Internet”?

Consultaţi adresele electronice:

www.saferinternet.org

w w w. c o e . i n t / i n t e r n e t - l i t e r a c y -handbook

Jocul Wild Web Woods propune elevilor mai mici o modalitate amuzantă şi accesibilă de utilizare a internetului în mod sigur.

www.wildwebwoods.org

A DEVEni Un CETĂŢEAn rESPonSABiLFiŞĂ DE LUCrU

Simone Veil: Extras din discursul dnei Simone Veil, Ministru de Stat pentru Afaceri Sociale, Sănătate şi Oraşe a Franţei, pronunţat la Summitul Mondial pentru Dezvoltare Socială, Copenhaga, 6 martie 1995

SurSE

*

www.wildwebwoods.org www.coe.int/edc www.coe.int/internet-literacy-handbook

4

“Pentru a deveni tânăr este necesar un interval lung de timp.“

Pablo Picasso

->

inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢiiDE CETĂŢEni

Fiind adolescent, uneori ai putea trăi sentimentul că nimeni nu ţine cont de opiniile tale şi că nu vei fi vreodată capabil să schimbi mersul lucrurilor. Totuşi, anume acţiunile tale vor modela Europa în viitor. Doreşti ca în viitor Europa să fie bazată pe principiile păcii, justiţiei şi egalităţii? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci trebuie să faci ca vocea ta să fie auzită!

Consiliul Europei a fost creat pentru a realiza aceste scopuri în scopul reconstruirii Europei după cel de-al doilea război mondial – pentru ca progresul să fie durabil este esenţial de a combina eforturile şi de a implica tinerii în acest proces.

Opinia tinerilor nu este mai puţin im-portantă decât opinia adulţilor: nu exis-tă “mini-persoane” cu “minidrepturi”. Consiliul Europei depune eforturi pen-tru a asigura ca opiniile tinerilor să fie luate în considerare, ca ei să fie implicaţi în procesul de luare a deciziilor şi să fie informaţi despre drepturile şi responsa-bilităţile lor. În consecinţă, tinerii trebu-ie să se implice cât mai activ!

cE oFERĂ conSIlIul EuRoPEI TInERIloR?

Activităţile desfăşurate de Consiliul Europei sunt menite să ofere tinerilor instrumente de abordare a problemelor cu care ei şi comuni-tăţile lor se confruntă, atât prin intermediul cursurilor de instruire, cercetărilor, cât şi prin implicarea lor în procesul de decizie. Toto-dată, în Europa sunt peste 150 milioane de tineri, iar Consiliul Europei nu se poate adresa fiecărui tânăr în mod direct. De aceea, Consi-liul cooperează cu grupuri de persoane care reprezintă opiniile tinerilor din regiunea lor, capabili să transmită mesajul lor.

DoMEnII DE AcTIvITATE

Consiliul Europei lucrează cu tinerii în următoarele domenii:

Educaţia pentru drepturile omului şi dialogul intercultural (a se vedea fişa de informare 2);

Participarea tinerilor şi cetăţenia democratică (a se vedea fişa de infor-mare 3);

Coeziunea socială şi includerea tinerilor;

Dezvoltarea politicilor de tineret pen-tru guverne şi reorientarea lor asupra unor astfel de probleme cum ar fi mo-bilitatea tinerilor, educaţia extraşcolară, serviciile de voluntariat, informarea şi participarea tinerilor.

Asigurarea implicării tinerilor în aceas-tă activitate, adoptarea deciziilor prin intermediul unui sistem de co-admi-nistrare, în care reprezentanţii organiza-ţiilor neguvernamentale (ONGuri) parti-cipă la lucrările comitetelor Consiliului.

Suplimentar, Consiliul a creat organisme specializate care se axează pe activitatea în favoarea şi sprijinul tineretului. Mai jos sunt câteva exemple:

cEnTRElE EuRoPEnE PEnTRu TInERET DE lA

buDAPESTA ŞI STRASbouRg

Acestea sunt centre internaţionale de instruire, reuniune şi educaţionale. Ele reunesc tinerii lideri din diferite medii pentru a participa la cursuri de instruire care le oferă posibilitatea de a participa la dezbateri, de a face schimb de expe-rienţă şi de a învăţa mai multe despre diversitate.

www.coe.int/youthcentres

4

FonDul EuRoPEAnPEnTRu TInERET

Fondul european pentru tineret acordă suport financiar pentru activităţile eu-ropene în domeniul tineretului. Graţie finanţării acordate, fondul a oferit posibi-litatea de a beneficia de instruire în cadrul reuniunilor internaţionale în întreaga Eu-ropă pentru circa 300 000 de tineri.

www.eyf.coe.int/fej

PARTEnERIATul PEnTRu TInERET

Lansat în 1998, Parteneriatul pentru Ti-neret constituie cadru de cooperare între Consiliul Europei şi Comisia Europeană în vederea organizării cursurilor de instruire pentru tinerii angajaţi în câmpul muncii şi tinerii lideri, precum şi înlesnirea cercetării şi cooperării.

www.youth-partnership.net/ youth-partnership/about/objectives.html

Alte iniţiative includ:

cARDuRI PEnTRu TInERI: cARTE blAncHE PEnTRu MobIlITATEA TInERIloR

Dacă nu aţi atins vârsta de 26, puteţi beneficia de un card pentru tineri care vă oferă informaţii, reduceri şi sfaturi, inclusiv informaţii de cultură generală (muzee, teatre, cinematografe), privind transportul (autobuze, trenuri, călătorii avia), călătoriile (cursuri de învăţare a limbilor, cazare) şi serviciile (asigurare şi centre comerciale.

www.eyca.org

colEcTAREA FonDuRIloR gRAţIE cĂlĂToRIIloR

Consiliul Europei şi Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC) şi-au unit forţele pen-

tru a crea un Fond de Solidaritate pentru Mobilitatea Tinerilor, care sprijină proiecte-le de mobilitate pentru tinerii defavorizaţi. Aproximativ un euro de pe fiecare cartelă Inter Rail este donată fondului, ceea ce permite tinerilor europeni să participe la activităţile internaţionale interculturale şi de descoperire. De la crearea sa în 1995, fondul a sprijinit aproape 300 de proiecte şi a permis unui număr de peste 5 000 de tineri să călătorească în întreaga Europă pentru a participa la reuniuni şi proiecte internaţionale.

www.eyf.coe.int/fsmj

inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢiiDE CETĂŢEni

AFlAţI MAI MulTE!

www.coe.int/youthcentres

www.eyf.coe.int/fej

www.youth-partnership.net

www.eyca.org

www.eyf.coe.int/fsmj

4

cE ÎnSEAMnĂ A FI TÂnĂR?

Modul în care percepem tinereţea se schimbă pe parcursul timpului şi diferă de la o cultură la alta. În unele culturi nu există un astfel de concept: copiii rămân copii până la depăşirea ritualului de devenire adult. În unele societăţi persoanele sunt considerate tinere până la vârsta de 40 de ani. Cereţi elevilor din şcoala dumneavoastră să definească caracteristicile principale ale calităţii de a fi “tânăr“.Consiliul Europei şi Uniunea Europeană finanţează proiecte pentru tineret: care sunt limitele de vârstă stabilite? Care sunt motivele unor astfel de limite de vârstă?

cETĂţEnIE

Utilizând modelul triunghiular al societăţii civile, exploraţi conceptul cetăţeniei cu elevii dumneavoastră.

Ce drepturi şi responsabilităţi are un cetăţean?

De ce este atât de important într-o democraţie pluralistă de a avea cetăţeni activi?

Cum trebuie să fie un “cetăţean european“?

PARTIcIPAREA TInERIloRlA vIAţA locAlĂ

Procuraţi un exemplar al “Cartei privind participarea tinerilor în afacerile munici-pale şi regionale“, publicaţie a Congresu-lui Autorităţilor Locale şi Regionale Ce cred elevii dumneavoastră despre ideile enunţate în cartă?Contactaţi autoritatea locală pentru a afla dacă aceasta intenţionează să implemen-teze prevederile cartei (în cazul în care încă nu a implementat-o). În cazul în care nu a realizat acest lucru, ce acţiuni întreprind pentru a implica tinerii în viaţa locală?

oRgAnIzAţIIlE locAlE DE TInERET

Una din modalităţile de participare a tinerilor la viaţa societăţii este de a fi membru al unei organizaţii de tineret.

Faceţi lista organizaţiilor locale care activează în domeniul tineretului: Ce fel de organizaţii sunt acestea? Cine sunt membrii lor? Au ele legături cu organizaţiile naţionale şi/sau internaţionale? Care din ele cooperează cu Consiliul?

Există printre elevii dumneavoastră membri ai organizaţilor de tineret?

Solicitaţi-le să facă, dacă doresc, o prezentare a acestor organizaţii pentru ceilalți colegi.

MobIlITATEA TInERIloR EuRoPEnI

Tinerii europeni călătoresc tot mai mult, fie pentru a vizita alte ţări, fie pentru a studia sau pentru a munci acolo.

În ce măsură elevii dumneavoastră se simt tineri europeni?

Unde le-ar plăcea să călătorească?

Ce le-ar plăcea fă facă şi de ce?

Creaţi un proiect imaginar de mobilitate care ar implica întreaga clasă : cum ar fi posibilă realizarea acestui obiectiv? De unde aţi putea obţine finanţare?

Găsiţi posibilităţile disponibile pentru persoane de a studia sau lucra într-o altă ţară europeană. Întrebaţi elevii dacă cunosc despre existenţa unor acorduri practice în Europa care facilitează şi încurajează acest tip de mobilitate.

“Pentru a deveni tânăr este nevoie de mult timp.“

inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢiiDE CETĂŢEni

FiŞĂ DE LUCrU

*Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

4inSPirArEA UnEi noi gEnErAŢii

DE CETĂŢEni FiŞĂ DE LUCrU

Pablo Picasso: Afirmaţia este atribuită faimosului artist spaniol Pablo Picasso (1881-1973)

SurSE

*

www.coe.int/youth www.coe.int/congress

“Cei care nu cunosc nici o limbă străină, nu cunosc nimic din ce le aparţine.”

5

Europa este un continent unde sunt vorbite diferite limbi, şi acest amestec de limbi se extinde tot mai mult odată cu sporirea călătoriilor în diverse state. Aţi putea cunoaşte doar una din limbile “oficiale” ale ţării dumneavoastră, dar aveţi şansa de a auzi multe alte limbi vorbite într-un oraş din apropiere. Căutaţi posibilităţile existente de studiere sau muncă într-o altă ţară europeană. Prindeţi diferite posturi radio în mai multe locuri din Europa şi veţi descoperi o gamă vastă de limbi vorbite.

Studierea unei limbi noi poate fi distrac-tivă şi utilă, fie pentru a călători, a întâlni prieteni noi, a descoperi alte culturi sau pentru a căuta un loc de lucru într-o altă ţară.

PREDAREA lIMbIloR MoDERnE

Una din cele mai importante abilităţi a europenilor zilei de mâine va fi abilita-tea de a comunica în mai multe limbi. Pe parcursul anilor, Consiliul a ocupat o poziţie unică în promovarea cooperă-rii şi diseminarea expertizei cu privire la predarea limbilor bazată pe principiile enunţate în Convenţia Culturală Europea-nă. Ideea fundamentală este că cunoaş-terea altor limbi şi culturi ameliorează comunicarea şi înţelegerea reciprocă şi ajută la lupta împotriva intoleranţei (a se vedea fişa de informare 7). Capacita-tea de a comunica în mod direct poate aduce beneficii culturale şi economice.

«cuM SE SPunE ...?»

Predarea limbilor nu este un proces sim-plu, acesta fiind motivul pentru care sunt dezvoltate metode de predare prin intermediul proiectelor privind limbile moderne la Consiliul Europei. Materiale de predare şi expertiză sunt diseminate

prin intermediul grupurilor de experţi, atelierelor de lucru şi seminarelor privind predarea limbilor. O mare parte din aces-tea sunt organizate la Centrul European pentru Limbi Moderne (ECML) cu sediul la Graz, Austria, misiunea căruia este de a încuraja excelenţa şi inovaţiile în predarea limbilor şi de a ajuta europenii să înveţe limbile mai eficient. Programele ECML sunt completate de cele administrate de Diviziunea pentru Politica Limbilor în ca-drul Consiliului Europei la Strasbourg.

www.ecml.at

PRoTEcţIA ŞI DEzvolTAREA lIMbIloR MInoRITARE ŞI

REgIonAlE

În majoritatea ţărilor, un număr mare de oameni vorbesc mai mult de o limbă, totuşi unele din aceste limbi sunt vorbite de tot mai puţini oameni sau nu sunt recunoscute suficient de către alte persoane. În consecinţă, ele sunt “pe cale de dispariţie”. Consiliul Europei acţionează întru protejarea acestor limbi şi, în acest scop, a elaborat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. (A se vedea de asemenea Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.) Scopul Cartei este de a proteja limbile istorice, regionale sau minoritare din Europa şi de a dezvolta tradiţiile şi patrimoniul cultural. Aceasta înseamnă respectarea şi promovarea utilizării acestor limbi, fie la şcoală fie în viaţa publică.

www.coe.int/minlang

Vorbiţi limba Sámi?”

Limba Sámi este vorbită în Finlanda, Norvegia, Suedia şi în unele părţi ale Rusiei

Johann Wolfgang von Goethe

->

STUDiErEA Şi VorBirEA LiMBiLor

5

cElEbRAREA lIMbIloR: zIuA EuRoPEAnĂ A lIMbIloR , 26

SEPTEMbRIE

Ziua Europeană a Limbilor este o zi când se celebrează diversitatea lingvistică – ceea ce înseamnă celebrarea diferitor limbi vorbite şi a diversităţii culturale pe care le aduc. Scopul acestei zile este de a afla mai multe despre limbile vorbite şi ceea ce ele oferă, precum şi de a:

Atrage atenţia publicului asupra importanţei învăţării limbilor şi diversificării gamei limbilor învăţate cu scopul de a spori plurilingvizmul şi înţelegerea interculturală;

Promova diversitatea lingvistică şi culturală a Europei;

Încuraja învăţarea continuă a limbilor atât la şcoală cât şi în afara ei.

www.coe.int/EDL

ScoATEţI În EvIDEnţĂ lIMbIlE PE cARE lE voRbIţI:

PoRToFolIul lIMbIloR EuRoPEnE

Cunoaşterea mai multor limbi este o abi-litate utilă. Dacă studiaţi o limbă, atunci Portofoliul Limbilor Europene (ELP) este pentru dumneavoastră! Este prevăzut pentru a face notiţe şi pentru a reflecta ceea ce studiaţi, astfel puteţi demonstra celor din jur ce cunoaşteţi şi nivelul la care aţi ajuns. Pentru a afla ce vă oferă Porto-foliul accesaţi adresa:

www.coe.int/portfolio/

STUDiErEA Şi VorBirEA LiMBiLor

AFlAţI MAI MulTE!

www.ecml.at

www.coe.int/minlang/

www.coe.int/EDL

www.coe.int/portfolio

5

Mândria pentru propria limbă este un lucru natural, dar ce se întâmplă când dorim să comunicăm cu persoanele care vorbesc o altă limbă? Trebuie ei să fie forţaţi să înveţe limba pe care o vorbim noi? Ar fi mai bine dacă am vorbi toţi aceiaşi limbă? Aici vom examina diversitatea lingvistică şi vom încerca să-i estimăm impactul asupra vieţilor noastre.

cARE lIMbI SunT voRbITE În REgIunEA

DuMnEAvoASTRĂ?

Majoritatea ţărilor au una sau mai multe limbi oficiale, dar în multe regiuni locu-iesc popoare care vorbesc un dialect sau chiar o limbă diferită. Cereţi elevilor să facă cercetări acasă cu rudele şi prie-tenii lor.

Câte limbi diferite şi /sau dialecte au putut fi depistate?

Care din ele sunt recunoscute oficial?

De cât timp sunt ele vorbite în regiune?

Care este originea lor? Care este viitorul lor? Sunt ele în continuare studiate?

STuDIEREA lIMbIloR În ŞcoAlĂ

În prezent se atribuie o atenţie sporită învăţării limbilor în şcoală. Care este situiaţia în şcoala dumneavoastră? Examinaţi următoarele întrebări cu elevii dumneavoastră:

Ce oportunităşi există în şcoala dumneavoastră?

Care limbi pot fin învăţate şi care motive stau la baza alegerii acestor limbi specifice?

Câte limbi ar dori să înveţe elevii dumneavoastră şi de ce?

Care sunt posibilităţile de a practica o limbă străină de care dispun elevii dumneavoastră?

cuM TE PoţI FAcE ÎnţElES

Uneori, când oamenii pleacă într-o altă ţară la odihnă, ei nu depun prea mari eforturi pentru a învăţa limba vorbită acolo înainte de a pleca acolo. Nu trebu-ie să învăţaţi decât câteva cuvinte uzua-le pentru a arăta respectul şi politeţea.

Împărţiţi elevii în perechi şi cereţi-le să-şi imagineze că se află într-o localitate unde limba lor nu este vorbită şi să mediteze asupra situaţiilor în care ar fi necesară cunoaşterea a cel puţin câtorva expresii cheie. Ce s-ar întâmpla în cazul în care se rătăcesc încercând să găsească hotelul unde sunt cazaţi? Ar avea nevoie de ajutor? Rugaţi elevii să aleagă un scenariu şi, dacă e posibil, să încerce să-l monteze pentru a demonstra cum ar putea soluţiona situaţia, folosind gesturile şi să depisteze când ar fi forţaţi să recurgă la cuvinte.

conTAcTAţI cu o ŞcoAlĂ DIn AlTĂ ţARĂ

Experienţa arată că motivaţia elevilor de a învăţa o altă limbă poate spori dacă ei ar avea posibilitatea de a o utiliza.

Există multe posibilităţi şi tehnici de cooperare cu şcolile din alte state:

Realizarea unui proiect comun de activitate cu altă clasă;

Schimburi de scrisori şi mesaje electronice şi lucru în comun pentru producerea unui site comun;

Producerea unui film video cu privire la o temă anumită.

“Cei care nu cunosc nici o limbă străină nu cunosc nimic din ceea ce le aparţine.”

STUDiErEA Şi VorBirEA LiMBiLor FiŞĂ DE LUCrU

*Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

5 STUDiErEA Şi VorBirEA LiMBiLor FiŞĂ DE LUCrU

Johann Wolfgang von Goethe: Maxime şi Reflecţii (Maximen und Reflexionen), Goethe, Rivages/ poche

SurSE

*

www.ecml.at www.coe.int/portfolio

Garantarea şi protejarea limbilor regionale sau minoritare

Carta Europeană pentru Limbile Minoritare şi Regionale protejează limbile «native» diferite de limba sau limbile oficiale şi de diferite dialecte ale acestora.

Carta nu se aplică limbilor vorbite de către migranţi, dar protejează, sub rezerva anumitor restricţii, limbile, “neteritoriale“, cu alte cuvinte limbile vorbite de cetăţenii unui stat care nu pot fi identificate cu o anumită zonă geografică. În Europa, aceasta se aplică, în special, limbilor idiş şi romani.

«Prin orice efort de a face ceva, fiecare persoană doreşte să producă o schim-bare»

6

Cultura şi mediul nostru sunt factorii cheie în asigurarea unei calităţi bune de viaţă, iar în cazul deteriorării lor, calitatea vieţii scade.

o culTuRĂ EuRoPEAnĂ?

Cultura este prezentă în toate aspectele vieţii noastre – ea reprezintă modul în care ne exprimăm valorile umane şi individualitatea. “Identitatea culturală europeană” poate să pară un lucru straniu, dat fiind diferenţa care există între culturile din zona europeană. Esenţa acestei legături nu este de a spune că culturile au multe trăsături comune, dar de a celebra diferenţele şi de a depista punctul forte al acestei diversităţi.

www.coe.int/culture

InFoRMAţII oFIcIAlE...

Statele membre ale Consiliului Europei au elaborat Convenţia Culturală Europeană în 1955, cu scopul de a contribui la înţelegerea reciprocă şi la diseminarea culturilor, precum şi de a le permite să se dezvolte prin studiere şi activităţi.

www.coe.int/T/E/Cultural_ Co-operation/

Graţie Convenţiei au fost create Centre-le Europene pentru Tineret (a se vedea fişa 4) şi Centrul pentru Limbi Moderne de la Graz ( a se vedea fişa 5), precum şi mai multe proiecte, unele din ele fiind enumerate în continuare:

luMInĂ! cAMERA! AcţIunE!

Eurimage este un Fond al Consiliului Europei care sprijină co-producţiile cinematografice europene. De la crearea sa în 1989, Eurimage a sprijinit co-producţia a peste 1000 de filme de lung metraj şi filme documentare, şi

susţine mai multe cinematografe în diferite state.

www.coe.int/eurimages

RuTElE culTuRAlE

În decursul istoriei umane în Europa, oa-menii au călătorit pe întregul continent pentru comerţ, cultură şi religie. Rutele Culturale reamintesc europenilor identi-tatea lor culturală europeană prin identi-ficarea momentelor majore şi eforturilor din trecut prin intermediul peisajului nostru geografic. Consiliul coordonează eforturile depuse pentru a stabili rutele, care variază de la descoperirea locurilor unde a locuit Mozart până la reconstitui-rea traseului Vikingilor.

www.coe.int/routes

InFoRMAţII gRATuITE!

În fiecare an, în una din zilele de duminică ale lunii septembrie, peste 30 000 de monumente, muzee şi alte localuri din întreaga Europă sunt deschise gratis sau la un preţ redus de intrare. Această iniţiativă are drept scop nu numai de a contribui la o mai bună înţelegere de către cetăţenii europeni a patrimoniului lor cultural, dar de asemenea, le permite să dezvolte o mai bună înţelegere a diferitor culturi care îi înconjoară.

www.ehd.coe.int/

PATRIMonIul TĂu

Toţi europenii sunt în egală măsură res-ponsabili pentru păstrarea şi menţinerea patrimoniul tradiţiilor culturale de pe continent şi transmiterea lor următoare-lor generaţii. Patrimoniul cultural dă un sens de identitate şi facilitează cunoaşte-rea diferenţelor dintre diferite comunităţi în contextul globalizării. De asemenea, el permite oamenilor aparţinând diferitor culturi să se înţeleagă reciproc.

->

ProTECŢiA PATriMoniULUi CULTUrAL Şi nATUrAL

Krzysztof Kieslowski

‘

6

Consiliul Europei contribuie la realizarea acestui obiectiv prin promovarea culturilor naţionale de pe continent prin diverse proiecte şi programe.

www.coe.int/EuropeanLandscape Convention

MEDIul

Un mediu sănătos este o condiţie indispensabilă a unei vieţi confortabile şi sănătoase. Planeta pe care o locuim este un spaţiu comun, şi capacitatea sa de a ne furniza combustibil şi energie se bazează pe un echilibru foarte delicat a mai multor factori. Spre exemplu, consecinţele acţiunilor unui individ sau a unui grup pot afecta oamenii de pe altă parte a planetei. Acesta este motivul importanţei cooperării şi coordonării eforturilor de protecţie a mediului la nivel local, naţional, regional şi internaţional.

Consiliul a elaborat mai multe modalităţi de încurajare a guvernelor să protejeze şi administreze mediul natural în Europa şi să conserveze mediul uman şi habitatului.

PRoTEcţIA TuTuRoR SPEcIIloR: convEnţIA DE

lA bERnA

Obiectivele principale ale Convenţiei pri-vind Conservarea Vieţii Sălbatice şi a Ha-bitatelor Naturale (de asemenea cunos-cută cu numele de Convenţia de la Berna) sunt:

De a proteja speciile rare care sunt AMEnInţATE 1 precum şi habitatele lor naturale;

De a preveni dispariţia SPEcIIloR PRoTEJATE 2 ;

De a stopa coMERţul IlEgAl 3 cu animale.

nu DoAR IARbĂ, PIETRE ŞI noRoI

Convenţia Europeană a Peisajului enunţă modalităţi de protecţie, gestionare şi planificare a peisajelor în întreaga Europă în vederea realizării unei DEzvolTĂRI DurAbiLE 4 a mediului social. Este important de a menţine un echilibru echitabil.

ProTECŢiA PATriMoniULUiCULTUrAL Şi nATUrAL

AFlAţI MAI MulTE!

1 AMEnInţATE înseamnă că spe-ciile sunt supuse riscului de dis-pariţie, deoarece natalitatea este mai înaltă decât numărul noilor născuţi.

2 SPEcIIlE PRoTEJATE sunt cele protejate de lege din cauza reducerii drastice a numărului lor. Aceasta de obicei presupune că ele nu pot fi legal prinse în capca-ne sau vânate.

3 coMERţ IlEgAl este când cum-peri sau vinzi ceva contrar prevederilor legale.

4 DEzvolTARE DuRAbIlĂ

înseamnă că utilizăm resursele planetei în aşa fel încât să asi-gurăm ca şi viitoarele generaţii să fie capabile să le utilizeze de aceeaşi manieră. Deci, dacă o pădure este tăiată, trebuie plan-taţi în loc copaci noi, astfel încât generaţiile viitoare să beneficie-ze de asemenea de păduri şi aer curat.

www.coe.int/culture

www.coe.int/T/E/Cultural_Co-operation/

www.coe.int/eurimages

www.coe.int/routes

www.ehd.coe.int/

www.coe.int/EuropeanLandscapeConvention

6

culTuRA

Domeniul “culturii“ este vast şi în con-tinuă schimbare. Abordarea chestiuni-lor de ordin cultural cu tinerii implică în mod inevitabil posibilitatea de a nu acoperi toate aspectele. Putem încerca să-i ajutăm să înţeleagă componente-le principale şi să găsească propria cale prin acest labirint.

culTuRA MEA, culTuRA TA, culTuRA noASTRĂ

Cultura este un termen destul de abs-tract care poate fi explicat prin aşa nu-mitul model al aisbergului.

Toate lucrurile, comportamentele etc. pe care le puteţi observa într-o cultură

constituie partea vizibilă a aisbergului (ceea ce este la suprafaţă); ceea ce nu puteţi vedea este fundamentul a tot ceea

ce puteţi vedea: valori, principii, tradiţii, estetică.

Un exemplu simplu: în multe culturi oamenii se salută prin strângerea mâinii. De ce? Cu secole în urmă aceasta era o modalitate de a demonstra că oamenii nu intenţionau să utilizeze săbiile.

Fiecare elev trebuie să interpreteze în mod individual cultura sa, bazându-se pe modelul unui aisberg - care este dedesubtul diferitor tradiţii şi obiceiuri. Comparaţi modelele de aisberg pentru a depista tangenţele şi diferenţele existente.

RuTElE noASTRE culTuRAlE

Peste tot în Europa oamenii redescope-ră sau reînvie patrimoniul lor cultural.

Cereţi elevilor să descopere momente-le importante şi tradiţiile caracteristice regiunii din apropierea şcolii. Identi-ficaţi acele tradiţii care au legături cu alte ţări europene. Utilizând rutele cul-turale ca exemplu, creaţi o nouă rută culturală care să includă şi regiunea unde locuiţi.

MEDIu : DE cE nE FAcEM gRIJI?

În istoria planetei noastre, milioane de forme de viaţă au încetat pur şi simplu să existe. Nu mai există. Uni consideră acest proces ca fiind “ o selecţie naturală sau supravieţuirea celui mai tare“. Astăzi, avem rezervaţii naturale, grădini zoologice şi alte proiecte - toate având drept scop “conservarea“ sau “protejarea“.

În afară de dinozauri (!), care forme de viaţă dispărute ar dori să le readucă la viaţă elevii dumneavoastră?

Discutaţi motivele conservării speciilor: cine alege? Suntem preocupaţi mai mult de conservarea animalelor şi plantelor “drăguţe“?

REzERvAţIIlE nATuRAlE LoCALE

Unde se află cea mai apropiată rezervaţie sălbatică sau naturală?

Planificaţi o excursie cu elevii dumneavoastră.

Ce i-ar interesa pe elevi să descopere acolo?

De ce a fost aleasă această regiune pentru a deveni rezervaţie naturală?

Este această rezervaţia parte a reţelei eu-ropene a rezervaţiilor “biogenetice“?

ProTECŢiA PATriMoniULUi CULTUrAL Şi nATUrAL

FiŞĂ DE LUCrU

*

«Prin orice efort de a face ceva, fiecare persoană doreşte să producă o schimbare».

Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

6

AcţIunI lA nIvEl locAl

Observaţi împreună cu elevii viaţa sălbatică din vecinătatea şcolii.

Câte specii puteţi depista?

Cunosc elevii dumneavoastră faptul că broaştele sunt indicatorii semnificativi ai sănătăţii mediului local?

Ce măsuri au fost luate de către autorităţile locale pentru a proteja viaţa sălbatică?

Contactaţi organizaţiile neguvernamen-tale locale implicate în soluţionarea pro-blemelor mediului?

Discutaţi cu elevii dumneavoastră acţiunile pe care le-ar lua ei. Sugestiile ar putea include: măsurarea nivelului de poluare şi comunicarea datelor obţinute celorlalţi colegi din şcoală; plantarea copacilor; crearea artificială a unui iaz, măsurarea poluării aerului, colectarea materialelor relevante pentru reciclare, demararea unei campanii de protecţie a mediului local.

Dacă şcoala dumneavoastră are contacte cu o scoală dintr-o altă ţară, comparaţi situaţia mediului din ambele ţări.

cATASTRoFE nATuRAlE

Ce exemple de catastrofe naturale şi /sau tehnologice pot determina elevii dumneavoastră?

Pot ei găsi exemple de catastrofe care au efecte ce depăşesc hotarele naţionale?

Ce sisteme sunt utilizate la nivel local pentru a informa populaţia în eventuali-tatea unei catastrofe?

ProTECŢiA PATriMoniULUiCULTUrAL Şi nATUrAL

FiŞĂ DE LUCrU

Krzysztof Kieslowski: Extras din interviul realizat cu Krzysztof Kieslowski de către Stanislas Zawislinski

SurSE

*

www.coe.int/culture

unIţI În DIvERSITATE!

Europa s-a schimbat dramatic în decursul secolului trecut : au fost schimbate hotarele iar oamenii călătoresc mai mult ceea ce a dus la schimbarea echilibrului între diferite culturi. Cultura este un ansamblu de tradiţii comune şi moduri de viaţă. Oamenii din lumea întreaga utilizează diferite metode de a găti bucate, de a se îmbrăca, vorbi, cânta etc. Descoperirea acestor diferenţe constituie esenţa celebrării DIvERSITĂţII culTuRAlE 1 Din păcate, unii oameni percep apariţia unei noi culturi ca o ameninţare.

Răspunsul Consiliului Europei la această provocare este de a încerca combinarea armonioasă a diferitor culturi. Consiliul speră să realize-ze acest obiectiv prin intermediul campaniilor şi documentelor oficiale adresate guvernelor, care urmează a fi implementate şi respectate de către guverne şi autorităţile locale, precum şi prin programe de instruire. În conti-nuare, vom evidenţia câteva domenii principale.

PAcE ŞI ÎnţElEgERE!

Educaţia interculturală este utilizată pentru a contribui la o înţelegere mai bună a propriei culturi şi a culturilor din lume, pentru a încuraja dezvoltarea unei toleranţe şi înţelegeri sporite. Aceasta poate fi în special important acolo unde există conflicte între diferite culturi. Scopul urmărit de Consiliul Europei este de a consolida armonia între culturi prin facilitarea comunicării între ele, dezvoltând cursuri de instruire şi diseminând materiale informative. Consiliul a jucat un rol esenţial în transferul accentului educaţiei interculturale de la familiile

muncitorilor migranţi, aşa cum era tendinţa anterior, substituindu-l cu necesitatea unor eforturi comune din partea tuturor părţilor. Din 2002, programele Consiliului privind educaţia interculturală au pus accentul pe diferenţele de ordin religios.

www.coe.int/dialogue

nu RASISMuluI ŞI InTolERAnţEI!

Rasismul şi intoleranţa aduc prejudicii indivizilor şi societăţii. Atunci când oamenii practică rasismul sau intoleranţa, rezultatul poate varia de la discriminare la locul de muncă la violenţă şi conflicte.

Consiliul Europei luptă pentru com-baterea tuturor formelor de rasism şi intoleranţă. La Summitul din 1993, statele membre au adoptat un Plan de Acţiune împotriva rasismului, xe-nofobiei, anti-Semitismului şi into-leranţei. Acesta includea campania pentru tineret “Toţi Diferiţi – Toţi Egali”, care încuraja mii de oameni din întreaga Europă să acţioneze şi s-a soldat cu organizarea demonstra-ţiilor, cursurilor de instruire pentru minorităţi şi cu producerea materia-lelor didactice.

Campania desfăşurată ulterior încura-ja tinerii să participe activ la constru-irea unor societăţi paşnice bazate pe diversitate, includere şi respect.

Activitatea Comisiei Europene îm-potriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) constă în special în examina-rea legislaţiei naţionale pentru com-baterea rasismului şi intoleranţei şi, în mod important, în elaborarea

7

“Putem avea religii diferite, culoarea dife-rită a pielii şi vorbi limbi diferite, dar toţi aparţinem unei singure rase umane.”

Kofi Annan

->

ToŢi APArŢinEM ACELEiAŞi rASE: rASA UMAnĂ

recomandărilor privind ameliorarea le-gislaţiei şi practicii în vigoare adresate guvernelor naţionale.

www.alldifferent-allequal.info

www.coe.int/ecri

PRoTEJAţI MInoRITĂţIlE nAţIonAlE!

Clasificarea unui grup ca fiind o “mino-ritate” poate uneori crea riscul izolării şi mai mari a acestui grup; pe de altă parte, aceasta poate de asemenea duce la spo-rirea cunoaşterii şi înţelegerii grupului dat, precum şi la o protecţie mai sporită a drepturilor lor şi recunoaşterea de că-tre ambele părţi a obligaţiunilor.

Consiliul Europei a început să studieze situaţia “minorităţilor naţionale” odată cu crearea sa în 1949. În 1994 statele sale membre au adoptat o convenţie cadru pentru protecţia minorităţilor. Această convenţie obligă statele care o semnează şi ratifică să permită minorităţilor naţionale

să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, în special religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural. (a se vedea fişa de informare 6).

www.coe.int/Minorities

7

Romii

În martie 2006, Consiliul Europei a lansat campania de sensibiliza-re “Dosta!” (un cuvânt RoMAnI 2 care înseamnă “destul!“). Această campanie este parte componentă a eforturilor sale în vederea protecţiei minorităţilor naţionale. Scopul cam-paniei este nu numai de a denunţa prejudecăţile şi stereotipurile, dar de a apropia neromii de romi (a se vedea fişa de informare 9).

www.dosta.org/

1 DIvERSITATEA culTuRAlĂ

presupune varietatea mediilor, ex-perienţelor, stilurilor, perceperilor, valorilor şi convingerilor oameni-lor.

2 RoMAnI este limba vorbită de 4-5 milioane de oameni.

ToŢi APArŢinEM ACELEiAŞi rASE:rASA UMAnĂ

PEnTRu InFoRMAţII MAI AMPlE!

www.coe.int/dialogue

www.alldifferent-allequal.info

www.coe.int/ecri

www.dosta.org/

www.coe.int/Minorities

www.coe.int/antidiscrimination

7

Educaţia Interculturală a copiilor şi tinerilor urmăreşte două scopuri principale:

A-i ajuta să-şi dezvolte capacitatea de a recunoaşte inegalitatea, lipsa jus-tiţiei, rasismul, stereotipurile şi preju-decăţile.

A le cultiva cunoştinţe şi abilităţi care să-i ajute să conteste aceste mecanisme de fiecare dacă când se confruntă cu ele în societate.

Educaţia interculturală implică exami-narea unor astfel de aspecte ale naturii umane ca atitudini, simţuri, percepţii, va-lori şi experienţe. Aceste aspecte nu pot fi examinate numai printr-o abordare in-telectuală, ele necesită de asemenea o di-mensiune experimentală. Consiliul a pro-dus mai multe publicaţii relevante care pot facilita activitatea ulterioară cu privire la aceste probleme.

DE unDE PRovEnIM?

“A descoperi alte persoane înseamnă a descoperi o relaţie şi nu un obstacol” (Claude Lévi-Strauss)

Se întâmplă destul de rar să întâlneşti pe cineva rudele căruia, pe parcursul a patru generaţii, să se fi născut şi să fi trăit în acelaşi oraş sau sat. Această activitate ajută elevii să exploreze şi să împărtăşească valorile lor culturale şi urmăreşte promovarea empatiei faţă de străinii şi minorităţi.

Cereţi elevilor să pregătească un arbore genealogic al familiei lor care să inclu-dă trei sau patru generaţii, încercând să includă cât mai multe relaţii de rudenie posibile. Ei trebuie să acorde atenţie specială rudelor care au emigrat sau imigrat.

În dependenţă de mărimea clasei, elevii pot să facă schimb de informaţii privind rezultatele obţinute cu membrii

grupului sau chiar cu toţi colegii. Acesta este un exerciţiu delicat, iar o atenţie specială se va acorda faptului ca elevii să divulge numai informaţii care nu le creează disconfort.

Întrebările pentru discuţii ar putea include următoarele: De ce au emigrat/imigrat unele rude? Cum au fost trataţi la sosire? Ce au luat cu ei? V-aţi gândit vreodată să plecaţi peste hotare? Cum aţi dori să fiţi trataţi?

cÂT DE MulTIculTuRAlĂ ESTE REgIunEA

DuMnEAvoASTRĂ?

Verificaţi împreună cu elevii câte culturi diferite sunt reprezentate în regiunea dumneavoastră. Discutaţi cum sunt reprezentate aceste culturi într-o loca-litate. Ce eforturi sunt depuse pentru a promova contactele şi dialogul între oa-menii care aparţin diferitor culturi?

MAJoRITATE ŞI MInoRITATE

În multe sisteme democratice este ac-ceptat faptul că vocea majorităţii trebu-ie să fie cea mai puternică – atâta timp cât nu se face abuz de această putere.

Cereţi elevilor să mediteze asupra situaţiilor când au avut sentimentul că aparţin: a) majorităţii şi b) minorităţii. Ce sentimente au trăit?

Ce fel de minorităţi pot fi identificate în societatea lor?

Studiaţi Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi comparaţi prevederile ei cu drepturile de care beneficiază minorităţile în ţara dumneavoastră.

“Putem avea religii diferite, culoare diferită a pielii şi putem vorbi limbi diferite, dar toţi aparţinem unei singure rase umane.”

ToŢi APArŢinEM ACELEiAŞi rASE:rASA UMAnĂ FiŞĂ DE LUCrU

*

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

Răspunsul pe verso

7ToŢi APArŢinEM ACELEiAŞi rASE:

rASA UMAnĂ FiŞĂ DE LUCrU

Kofi Annan: Extras din discursul lui Kofi Annan, cel de-al 7-lea Secretar General al Naţiunilor Unite, (1997-2006), pronunţat la Festivalul Mondial al Copiilor, Basle, Elveţia, 24 iunie 2000

SurSE

*

www.coe.int/ ecri www.coe.int/antidiscrimination

8

O democraţie sănătoasă este dezvoltată de o populaţie sănătoasă care are acces la îngrijire medicală şi medicamente sigure şi practică sport sigur.

lucRuRI SĂnĂToASE!

Aveţi dreptul la sănătate – drept garan-tat de Carta Socială a Consiliului Euro-pe. Pentru a asigura respectarea aces-tui drept, Consiliul Europei încurajează statele membre să armonizeze politicile lor de sănătate, să dezvolte educaţia pentru sănătate şi să promoveze acces echitabil la îngrijire medicală. În conti-nuare sunt enumerate câteva domenii de activitate a Consiliului Europei:

bolI ŞI MEDIcAMEnTE: PHARMA-coPA - cE?

Când vă îmbolnăţi, trebuie să aveţi în-credere în medicamentele ce vă sunt prescrise, indiferent de locul unde vă aflaţi. Aceasta constituie obiectul Pharmacopeei Europene – care are misiunea de a veghea ca toate medi-camentele să corespundă unor norme comune respectate în întreaga Europă. Dacă procuraţi medicamente în oricare altă ţară din Europa, sunteţi sigur că ele au aceiaşi calitate ca şi medicamente-le pe care le procuraţi în propria ţară. Pharmacopeea este parte a Directora-tului European pentru Calitatea Medi-camentelor (EDQM), care de asemenea deţine baze de date pentru transfuziile de sânge şi transplantul de organe.

www.edqm.eu

lucRuRI conTRovERSATE

bIoETIcA 1 este un subiect controver-sat; unii pot considera, spre exemplu, că cercetările efectuate asupra CELuLELor STERn 2 , TESTElE gEnETIcE 3 şi clonAREA 4 au un potenţial extra-ordinar, totuşi persistând sentimen-

tul că aceste cercetări ridică încă un şir de probleme de ordin etic. Cerce-tările biomedicale au permis atinge-rea unor progrese spectaculoase în domeniul sănătăţii, precum vaccina împotriva rujeolei sau poliomelitei şi ameliorarea în tratamentul SIDA. Alte descoperi majore pot duce la rezultate şi mai spectaculoase, dar este important ca tratamentul sau cercetarea să nu aducă prejudicii drepturilor şi demnităţii oamenilor. Scopul activităţii Consiliului Europei în acest domeniu este de a stabili un echilibru între progresul ştiinţific şi protecţia fiinţei umane.

Acest motiv a stat la baza creării Conven-ţiei privind Drepturile Omului şi Bio-medicina. Această Convenţie interzice crearea embrionilor umani pentru cer-cetări şi a elaborat standarde stricte privind condiţiile de autorizare a tes-telor genetice şi libertatea de a deci-de dacă să se aplice sau nu un anumit tratament. O nouă parte a convenţiei (protocol) interzice recurgerea la in-gineria genetică pentru a clona fiinţe umane. Există mai multe subiecte care sunt parte a bioeticii şi pentru a afla mai multe despre ele accesaţi:

www.coe.int/Bioethics

luPTA conTRA DRoguRIloR

Abuzul de droguri şi traficul cu sub-stanţe stupefiante afectează socie-tăţile, familia şi indivizii. Grupul care se ocupă de aceste probleme este Grupul de Cooperare pentru Com-baterea Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, de asemenea cunoscut ca Grupul Pompidou, în numele Pre-şedintelui francez care a propus cre-area unui astfel de grup. Acest grup este compus din membrii diferitor guverne pentru a permite schimbul

“Nu există nimic în viaţă de care trebuie să ne fie frică, există doar ceea ce trebuie să înţelegem. Acum este momentul să înţele-gem mai multe pentru a diminua frica.”

Marie Curie

->

ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrEŞi SĂnĂToASE

8

de experienţe în domeniul combaterii abuzului de droguri şi traficul de sub-stanţe stupefiante şi dezvoltarea unor politici mai eficiente şi inovatoare rela-tive la substanţele stupefiante.

www.coe.int/pompidou

SPoRTul

Este important să-ţi antrenezi corpul – exerciţiile te menţin sănătos şi fericit, deoarece eliberează EnDoRFInE 5 .Practicarea sportului poate fi un mod amuzant şi eficient de cunoaştere a altor persoane. Oamenilor, de asemenea, le place să vizioneze competiţii sportive, să se întâlnească pentru a sprijini jucători profesionişti şi amatori. Consiliul Europei apreciază înalt toate aceste aspecte şi doreşte să promoveze sportul pentru toţi şi să asigure accesul echitabil şi sigur la toate tipurile de sport.

Carta Europeană a Sporturilor este un document, adoptat în 1992, care după ce este semnat de către guverne impune obligaţiunea de a-i respecta principiile. Guvernele semnatare trebuie să garanteze ca sportul:

să fie accesibil tuturor, indiferent de situaţia financiară a persoanelor;

să fie sănătos, sigur, echitabil şi tolerant;

să nu prejudicieze mediul;

să se opună oricărei forme de exploa-tare din partea sportivilor, pentru a elimina orice condiţii neechitabile sau periculoase. (a se vedea Convenţia îm-potriva Dopajului).

Aflaţi mai multe informaţii despre Cartă aici:

w w w . c o e . i n t / t / d g 4 / s p o r t / sportinEurope/charter_en.asp

convEnţIA ÎMPoTRIvA DoPAJuluI

Oamenii care consumă substanţe stu-pefiante pentru a-şi spori performan-ţele sportive (fenomen cunoscut sub numele de ‘‘dopaj’’) îşi pun sănătatea în pericol şi afectează sportul pentru toţi ceilalţi prin trişare pentru a obţine re-zultate mai bune. Prin intermediul aces-tei Convenţii, Consiliul ajută guvernele să împiedice utilizarea unor astfel de practici.

convEnţIA EuRoPEAnĂ PRIvInD vIolEnţA SPEcTAToRIloR

În anii 1980, au avut loc mai multe in-cidente tragice în timpul manifestărilor sportive care au determinat liderii poli-tici să caute o nouă modalitate de com-batere a violenţei în sport. În 1985 Con-siliul Europei a elaborat o Convenţie pentru a pune capăt acestui fenomen. Un rezultat palpabil al acestei Conven-ţii este că spectatorilor li se interzice să aducă la jocuri obiecte periculoase. De asemenea, se pune un accent mai pro-nunţat asupra combaterii rasismului şi xenofobiei în timpul evenimentelor sportive.

“EPAS” – SPoRTul DIn PERSPEcTIvĂ PozITIvĂ

EPAS este sigla AcoRDuluI PARţIAl 6 European privind Sportul. Acest ti-

tlu nu numai că suscită atenţia, dar de asemenea evidenţiază în mod clar sco-purile sale: de a promova sportul, de a sublinia valorile pozitive, de a facilita semnarea unor acorduri între guverne în acest scop şi de a ajuta diferite gru-puri să facă sportul mai sănătos, mai echitabil şi mai bine administrat. EPAS

este, de asemenea, activ în domeniul combaterii rasismului şi discriminării în sport.

Mai multe informaţii sunt disponibile la:

www.coe.int/EPAS

ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrEŞi SĂnĂToASE

AFlAţI MAI MulTE!

www.edqm.eu

www.coe.int/Bioethics

www.coe.int/pompidou

www.coe.int/t/dg3/health

www.coe.int/t/dg4/sport/sportinEurope/charter_en.asp

www.coe.int/EPAS

1 bIoETIcA: etica cercetărilor medicale şi biologice.

2 cERcETAREA cElulEloR STERn investighează utilizarea în medicină a celulelor stern, care pot produce celule special pentru diferite ţesuturi din cor-pul uman.

3 TESTE gEnEnETIcE sunt teste medicale care identifică schimbările care au loc în cromo-zome, gene, sau proteine, care pot fi folosite pentru a depista vulne-rabilitatea unei persoane faţă de o anumită maladie.

4 clonAREA înseamnă a produ-ce o copie exactă a ceva. În acest context, clonarea se referă la re-producerea identică a ceva la ni-vel genetic.

5 EnDoRFInE sunt hormonii pro-duşi de creier care vă fac să vă simţiţi bine în mod natural.

6 Termenul "AcoRD PARţIAl" se referă la o activitate majoră de co-operare europeană care este or-ganizată de Consiliul Europei dar nu include toate statele membre.

8

ÎncETAţI clonAREA!

Oiţa Dolly este acum istorie – astăzi este posibilă clonarea a tot mai multor specii.

Ce gândesc elevii dumneavoastră despre clonare?

Examinaţi efectele posibile ale clonării asupra fiinţelor umane.

De ce a elaborat Consiliul Europe primul acord internaţional care interzice clonarea oamenilor?

Care, în viziunea elevilor dumneavoas-tră, vor fi următoarele descoperiri majo-re în domeniul cercetărilor medicale?

AcEASTA ESTE În SÂngE

În vinele fiecărei om curge sânge, dar atunci când ajungem să avem nevoie de mai mult sânge, procedurile utilizate în diferite ţări sunt de asemenea diferite.

Ce grupe de sânge au elevii din şcoala dumneavoastră ?

Dacă elevii dumneavoastră ar avea nevoie de o transfuzie de sânge, ce ar trebuie să facă?

Cereţi elevilor din şcoală să afle informaţii despre modul în care sunt organizate băncile de sânge în oraşul dumneavoastră. Donaţiile de sânge sunt voluntare şi gratuite?

Cine poate fi donator de sânge?

DRoguRI lEgAlE ŞI IlEgAlE

Imaginaţi-vă împreună cu elevii ce se poate întâmpla dacă ţigările sau alcoolul ar fi fost descoperite recent .

Care ar fi reacţia guvernului: ar fi aceste “droguri“ comercializate fără restricţii în magazine?

Aceste întrebări pot facilita organizarea unei discuţii generale despre controlul

drogurilor şi a medicamentelor: cine stabileşte ce este legal şi ce este ilegal?

Ce gândesc elevii despre aşa numitele “ droguri slabe“?

Ce măsuri sunt luate în ţara dumneavoastră pentru a informa tinerii despre efectele consumării drogurilor?

DRoguRI În SPoRT

După părerea elevilor dumneavoastră, când este justificată folosirea drogurilor în sport?

Când este vorba despre “trişare”?

Ce efecte are folosirea drogurilor asupra sportului?

Ce măsuri sunt luate în ţara dumneavoastră pentru a lupta împotriva folosirii drogurilor în sport?

Joc EcHITAbIl

Este important ca oamenii să beneficieze de echitate şi securitate când practică sport. De asemenea practicarea sportului poate fi extrem de distractiv.

Întrebaţi elevii dumneavoastră ce sport preferă şi de ce. Care sunt efectele pozitive ale sportului ?

Există efecte negative? Dacă da, care sunt acestea. Elevii ar putea examina efectele fizice, mintale şi emoţionale cauzate de practicarea sportului.

Cine este sportivul favorit al elevilor?

Ce calităţi speciale are această persoană?

Este important ca sportivii în rol de model să joace corect şi să nu consume droguri pentru a-şi spori performanţele?

“Nu există nimic în viaţă de care trebuie să ne fie frică, există doar ceea ce trebuie să înţelegem. Acum este momentul să înţelegem mai multe pentru a diminua frica.”

ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrEŞi SĂnĂToASE FiŞA DE LUCrU

*

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

Răspunsul pe verso

8ASigUrArEA UnEi ViEŢi SigUrE

Şi SĂnĂToASE FiŞA DE LUCrU

Marie Curie: Citatul este atribuit dnei Marie Curie, Laureat al premiului Nobel în fizică (1903) şi chimie (1911)

SurSE

*

www.book.coe.int www.coe.int/t/dg3/health www.coe.int/sport www.edqm.eu www.coe.int/epas

SPoRTuRIlE DIn luME

Cereţi elevilor să se gândească la sportul preferat şi la originea acestuia. Aceasta ar putea fi un proiect de cercetare a originii sporturilor preferate şi a evoluţiei lor ulterioare.

Ar dori ei să încerce un nou fel de sport?

Care sporturi sunt populare în alte state din Europa?

Ce sporturi sunt populare în afara Europei?

cHESTIunI DE oRDIn bIoETIcFIŞE DE InSTRuIRE PEnTRu

PRoFESoRI

Descoperiţi colţul învăţătorului la adresa:

www.coe.int/teachers-corner

Instruiţi elevii printr-o abordare participativă, care este fundamentală pentru educaţia cetăţeniei, şi include organizarea unor dezbateri cognitive, multidisciplinare privind probleme bioetice.

Acest suport didactic este destinat în special învăţătorilor de biologie, filosofie şi educaţie civică pentru clasele 4-6.

Trei teme iniţiale sunt abordate în această publicaţie: donarea de organe; procrearea medicală asistată, testarea genetică.

9

PARTIcIPARE AcTIvĂ

Campaniile Consiliului Europei oferă posibilitatea pentru o participare adevărată! Campaniile implementate până în prezent s-au axat pe drepturile omului – în special, dreptul la viaţă (cu siguranţă o campanie extrem de importantă!) – dar ele au subliniat de asemenea şi importanţa altor drepturi, precum drepturile sociale şi culturale (spre exemplu, campania “Dosta!” – a se vedea mai jos).

Unele din aceste campanii s-au finalizat deja, ceea ce nu înseamnă că lucrul a luat sfârşit – dar mai curând de abia a început! Ele constituie în continuare subiecte importante care necesită acţiuni concrete. Posibil că în prezent să fie implementată vreo campanie la nivel naţional sau chiar local? Găsiţi informaţia despre campanie şi încercaţi să vă aduceţi contribuţia.

cAMPAnIA «SPunEţI nu DIScRIMInĂRII»

Mijloacele de informare în masă (televiziune, ziare, radio, etc.) pot avea o influenţă majoră asupra atitudinilor unelor persoane faţă de altele. Noua campanie a Consiliului Europei “Spuneţi nu discriminării “ acționează cu şi prin intermediul mass media pentru a sensibiliza publicul despre drepturile diferitor indivizi şi grupuri care ar putea fi victime ale discriminării.

Campania prevede elaborarea materia-lelor de instruire pentru persoanele care lucrează în sectorul mass media şi pro-movează diversitatea.

Pentru a afla mai multe informaţii despre campanie, accesaţi pagina interactivă a campaniei la :

www.coe.int/antidiscrimination

oPRIţI vIolEnţAÎMPoTRIvA FEMEIloR

Este o atrocitate că violenţa împotriva femeilor este un fenomen care încă are loc aproape în fiecare zi fără a se face prea multe pentru a-l opri. Statistica demonstrează că 12% - 15% de femei în Europa sun supuse violenţei acasă în fiecare zi – adică fiecare a opta femeie din zece! Campania Opriţi Violenţa împotriva Femeilor urmăreşte să sensibilizeze publicul despre faptul că violenţa împotriva femeilor constituie o încălcare a drepturilor omului care trebuie oprită.

Campania a fost lansată cu scopul de a determina statele să considere violenţa în cadrul familiei drept o crimă, de a sprijini victimele şi de a crea o schimbare generală de atitudine, astfel încât violenţa împotriva femeilor în cadrul familiei să nu mai fie tolerată.

Aflaţi mai multe aici:

www.coe.int/StopViolence/

DoSTA!

“Dosta!”, un cuvânt în limba Romani care înseamnă ”destul”, este o campanie care are drept scop apropierea cetăţenilor neromi de cei RoMI 1 (a se vedea fişa de informare 7). Ea a fost lansată în 2006, fiind parte a eforturilor Consiliului de a proteja drepturile minorităţilor naţionale. Aflaţi mai multe despre poporul rom – popor care este prezent practic în fiecare ţară a Europei, dar care se confruntă cu discriminare şi prejudecăţi în multe dintre aceste ţări.

www.coe.int/RomaTravellers/

www.dosta.org

“Cei care închid ochii la rasism vor favoriza prejudecăţile şi violenţa, iar societatea în general va suferi.”

Gro Harlem Brundtland

->

PArTiCiPAŢi ACTiV LA ProMoVArEA CAMPAniiLor ConSiLiULUi EUroPEi

9

nu SunTEţI DE vÂnzARE! oPRIţI TRAFIcul DE FIInţE

uMAnE

ianuarie 2006 – ianuarie 2008

Dacă credeţi că sclavia a fost eradicată, greşiţi. Mai mult decât atât, acest fenomen mai există şi în ţările noastre – oamenii sunt vânduţi în fiecare zi şi sunt forţaţi să lucreze în condiţii de exploatare.

Campania Consiliului Europei de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane a fost lansată în 2006 cu sloganul ” Fiinţa umană – nu este de vânzare”. Traficul de persoane este ilegal şi este realizat de obicei de persoane din mediul crimei organizate. Femeile şi copiii traficaţi pot fi supuşi violenţei, abuzului şi exploatării sexuale.

Scopul campaniei este sensibilizarea pu-blicului cu privire la gravitatea proble-mei traficului de fiinţe umane în prezent în Europe. Ea este adresată guvernelor, autorităţilor locale şi regionale, organi-zaţiilor neguvernamentale şi întregii so-cietăţi. Ea a evidenţiat mai multe măsuri care pot fi luate pentru a preveni această formă nouă de sclavie, precum şi măsurile de protecţie a drepturilor victimelor şi de urmărire a traficanţilor.

www.coe.int/Trafficking/

www.coe.int/HumanTrafficking/

zIuA EuRoPEAnĂ ÎMPoTRIvA PEDEPSEI cu MoARTEA

Pedeapsa cu moartea este o măsură criticată în mod ferm de multe persoane, inclusiv de Consiliul Europei, şi este important de a înţelege de ce.

Când o persoană comite o crimă oribilă, cum ar fi omorul, supunerea ei unei pe-depse la fel de oribile nu îmbunătăţeşte

starea lucrurilor. În acest caz veţi coborî la nivelul autorului crimei. Până la urmă, fiecare persoană are dreptul la viaţă. (a se vedea fişa de informare 2).

Consiliul Europei a jucat un rol principal în lupta pentru abolirea pedepsei cu moar-tea, considerând că pedeapsa cu moartea nu poate exista într-o societate democra-tică. Astăzi, Europa este unica regiune din lume unde nu se mai aplică pedeapsa cu moartea. În 2007, s-a decis să se celebreze “Ziua Europeană împotriva Pedepsei cu Moartea” în fiecare an la 10 octombrie. Acest fapt evidenţiază susţinerea unei valori importante şi invită ferm statele să facă acelaşi lucru.

rESurSE

Disponibil on line pe pagina web a Consiliului: “Pedeapsa cu moartea în afara legii” – o publicaţie de 50 de pagini privind pedeapsa cu moartea în Europa.

book.coe.int/EN

Vezi de asemenea:

www.coe.int/notodeathpenalty/

SĂ conSTRuIM o EuRoPĂ PEnRTu ŞI cu coPII

Acesta este un program al Consiliului Europei pentru promovarea drepturilor copiilor şi protecţia copiilor de violenţă. Trebuie să ţinem minte faptul că copi-ii nu sunt “minifiinţe” cu “minidrepturi”. De fapt, copiii sunt mai vulnerabili decât adulţii, şi de aceea au nevoie de mai mul-tă protecţie. Consiliul Europei nu numai că condamnă violenţa împotriva copiilor – el declară că această violenţă poate fi com-bătută. Respectarea drepturilor copiilor este crucială pentru dezvoltarea regiunii din Europa unde locuim, deoarece copiii sunt viitorul acestei regiuni. Acest pro-

gram urmăreşte promovarea drepturilor copiilor şi protejarea lor împotriva violen-ţei prin încurajarea fiecărui stat membru să acţioneze activ în propria ţară şi să co-opereze cu alte state membre.

www.coe.int/children/

PArTiCiPAŢi ACTiV LA ProMoVArEA CAMPAniiLor ConSiLiULUi EUroPEi

AFlAţI MAI MulTE!

www.coe.int/antidiscrimination

www.coe.int/StopViolence/

www.coe.int/RomaTravellers/

www.dosta.org

www.coe.int/Trafficking/

www.coe.int/HumanTrafficking/

book.coe.int/EN

www.coe.int/notodeathpenalty/

www.coe.int/children/

1 RoMII locuiesc aproape în fiecare din statele europene. Descenden-ţii lor se consideră a se trage din nordul Indiei şi au ajuns în Europa pentru prima dată în secolul 14. De atunci, romii s-au confruntat cu discriminare şi respingere, une-ori chiar şi persecutare.

9

Implicarea în promovarea campaniilor poate fi informativă, recompensatoare şi distractivă! Deseori, tinerii dau dova-dă de mult entuziasm şi multe idei noi de implementare a campaniei. La rândul lor, ei beneficiază de posibilitatea de a învăţa multe lucruri noi, şi să-şi dezvolte astfel de aptitudini ca lucrul în echipă, arta oratorică sau îndeplinirea sarcinilor într-un interval anumit de timp.

Unele campanii ale Consiliului Euro-pei abordează nişte subiecte extrem de sensibile, printre care pedeapsa cu moartea sau violenţa împotriva femei-lor. Oricum, dacă consideraţi posibil de a aborda aceste subiecte, s-ar putea să fie interesant să alegeţi o campanie şi să discutaţi subiectele cu elevii în clasă. De asemenea, aţi putea verifica dacă exis-tă vreo organizaţie locală care lucrează asupra unei probleme similare şi dacă se poate organiza o întâlnire cu un vo-luntar care ar putea prezenta informaţii relevante.

Între timp, vă propunem câteva idei principale relative campaniilor menţionate:

oPRIţI vIolEnţA ÎMPoTRIvA FEMEIloR

Cu toate că această campanie se axează în special pe violenţa în cadrul familiei, puteţi aborda acest subiect şi în timpul discuţiei privind drepturile femeilor, subliniind faptul, că bărbaţii şi femeile beneficiază de drepturi egale şi, de aceea, trebuie trataţi în mod echitabil.

DREPTuRIlE oMuluI APARţIn ŞI FEMEIloR

Toate statele membre ale Consiliului Europei au ratificat două texte de bază a Naţiunilor Unite privind drepturile femeilor:

■ Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care confirmă că bărbaţii şi femeile se bucură de drepturi egale;

Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (1979).

În prezent, Consiliul Europei elaborează un instrument juridic în vederea prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în cadrul familiei.

Care este situaţia în ţara dumneavoas-tră? Încercaţi să stabiliţi o limită de timp pentru a demonstra schimbările majore care s-au produs în favoarea femeilor în secolul 20 şi ulterior.

Spre exemplu, au femeile dreptul de a divorţa ? Dacă da, când a fost adoptată o decizie în acest sens?

Când a ratificat ţara dumneavoastră Convenţia din 1979?

Există oare vreo lege privind reprezen-tarea femeilor în guvern sau în câmpul muncii?

vIolEnţA DoMESTIcĂ: nu TREbuIE AccEPTATĂ Sub

nIcI o FoRMĂ

Dacă discutaţi subiectul violenţei în cadrul familiei cu elevii dumneavoastră, este im-portant de subliniat că violenţa domesti-că nu este “vina” victimei şi nu trebuie ac-ceptată vreodată. Violenţa domestică are multe forme, adică nu presupune numai abuzul fizic. Dacă consideraţi a fi relevant de a discuta problema dată cu elevii dum-neavoastră, ar fi de dorit să contactaţi un consilier pentru a afla ce sprijin poate fi acordat la nivel local în cazul în care ele-vii ar avea nevoie de ajutor. Comunicaţi elevilor această informaţie când discutaţi subiectul.

“Cei care închid ochii la rasism vor favoriza prejudecăţile şi violenţa, iar societatea în general va suferi.”

PArTiCiPAŢi ACTiV LA ProMoVArEA CAMPAniiLor ConSiLiULUi EUroPEi

FiŞĂ DE LUCrU

*Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

9

DoSTA! coMbATEREA PREJuDEcĂţIloR

ÎMPoTRIvA RoMIloR

Romii de bucură de protecţie în calitate de popor minoritar. Campania comună a Consiliului Europei şi Uniunii Europene “Dosta!” are drept scop aducerea în prim plan a acestui mesaj. Dacă doriţi să discu-taţi cu elevii dumneavostră ssituaţia dife-ritor gruprui etnice care conveţuiesc în ar-monie, “ dosarul educaţional “Toţi diferiţi - toţi egali” este o resursă extraordinară şi poate fi accesată aici:

eycb.coe.int/edupack/

nu SunTEţI DE vÂnzARE! oPRIţI TRAFIcul DE FIInţE

uMAnE

Când discutaţi problema traficului de fi-inţe umane, ţineţi minte că mulţi oameni sunt traficaţi pentru a fi exploataţi sexu-al, de aceea trebuie să decideţi în primul rând dacă abordarea acestei probleme este relevantă în funcţie de vârsta şi ma-turitatea grupului.

Pentru a explora acest subiect, aţi putea la început adresa elevilor întrebarea dacă ei au auzit despre fenomenul traficului de fiinţe umane. Cunosc ei oare faptul că aproape 1.2 milioane de copii sunt traficaţi în fiecare an? Sunt ei surprinşi de aceste date statistice? De ce oamenii ajung a fi traficanţi? Cum ajung oamenii să fie cumpăraţi şi vânduţi?

După ce aţi obţinut informaţii despre traficul de fiinţe umane, posibil de la o organizaţie locală, aţi putea scrie o scrisoare comună către deputaţii în Parlament, solicitând sprijinirea luptei împotriva acestei crime.

www.coe.int/trafficking

www.coe.int/HumanTrafficking

“zIuA EuRoPEAnĂ ÎMPoTRIvA PEDEPSEI cu MoARTEA”

Aţi putea iniţia o dezbatere asupra aces-tui subiect. Împărţiţi grupul în două subgrupuri, făcând abstracţie de opini-ile lor reale privind această problemă. Cereţi-le să se gândească la mai multe motive pentru care pedeapsa cu moar-tea nu trebuie aplicată, în funcţie de partea pe care o reprezintă. Organizaţi o minidezbatere, oferind fiecărei părţi posibilitatea de a-şi prezenta opiniile. În continuare, examinaţi dacă anumite puncte trasate sunt cu adevărat valide, dat fiind că fiecare persoană are drep-tul la viaţă – un drept de care nimeni nu poate fi privat.

În continuare, puteţi examina alterna-tivele existente pentru pedeapsa cu moartea şi ce poate fi obţinut prin apli-carea acestor alternative.

www.coe.int/notodeathpenalty

SPunEţI nu DIScRIMInĂRII

Au visat elevii dumneavoastră vreodată să activeze în domeniul mass-media?

Posibil în calitate de jurnalist sportiv la me-ciurile de fotbal sau prezentator de nou-tăţi?

Consideră ei profesia de jurnalist ca fiind una extrem de dificil de exercitat sau dificil de dobândit din cauza mediului din care provin sau identităţii lor culturale?

Poate că dumneavoastră sau elevii dum-neavoastră aţi remarcat reportaje cu conţi-nut discriminatoriu la adresa anumitor gru-puri minoritare.

Pagina web a Campaniei vă propune un centru de resurse unde puteţi consulta pli-ante, broşuri şi afişe, şi vă permite viziona-rea unor materiale video.

Dacă doriţi ca elevii dumneavoastră să afle mai multe informaţii despre drepturile pe care le deţin, puteţi subscrie la revista elec-tronică a campaniei. Participarea dumnea-voastră în această campanie contează foar-te mult.

www.coe.int/antidiscrimination

SĂ conSTRuIM o EuRoPĂ PEnTRu ŞI cu coPIII

Acest program promovează drepturile copiilor şi-i protejează împotriva tuturor forme de violenţă. Pedeapsa corporală este cea mai răspândită formă de violenţă aplicată copiilor şi constituie o încălcare a drepturilor copiilor în calitatea lor de fiinţe umane. Consiliul Europei luptă pentru a elimina pedepsele corporale de pe întregul continent prin intermediul campaniei “Ridică mâna împotriva bătăii”, promovând parentalitatea pozitivă şi nonviolenţă în toate cele 47 de state membre.

Câte state au înterzis pedepsele corporale?

Este statul dumneavostră membru al acestui grup?

www.coe.int/children/

www.coe.int/t/dg3/corporalpunishment/presentation_EN.asp?

PArTiCiPAŢi ACTiV LA ProMoVArEA CAMPAniiLor ConSiLiULUi EUroPEi

FiŞĂ DE LUCrU

Gro Harlem Brundtland: Extras din discursul lui Gro Harlem Brundtland, Prim Ministru al Norvegiei pronunţat la Adunarea Parlamentară, Consiliul Europei, 4 februarie 1993. Publicat în “Voices of Europe“, Publicaţii ale Consiliului Europei

SurSE

*

www.eycb.coe.int/edupack/ www.coe.int/antidiscrimination

www.coe.int/HumanTrafficking www.coe.int/children

www.coe.int/notodeathpenalty www.coe.int/t/dg3/corporalpunishment/presentation_EN.asp?

10

Consiliul Europei cooperează cu alte organizaţii pentru a-şi realiza obiectivele, chiar şi cu organizaţiile din afara Europei, în special cele care vizează DREPTuRIlE oMuluI 1 , DEMocRAţIE 2 şi SuPREMAţIA DREPTuluI 3 .

oRgAnISME EuRoPEnE: cARE ESTE DISTIncţIA

ÎnTRE ElE?

Mulţi oameni confundă Consiliul Europei cu Uniunea Europeană (UE)! Această confuzie este explicabilă, dat fiind că aceste instituţii folosesc aceleaşi simboluri, deşi în realitate sunt două instituţii distincte şi separate.

Consiliul Europei regrupea-ză

47 de state membre, şi ac-

tivează în vederea protecţiei şi promo-vării democraţiei, drepturilor omului şi preeminenţei dreptului pentru cei 800 milioane de cetăţeni.

www.coe.int

Uniunea Europeană (UE), pe de altă parte, regrupează 27

de state membre şi reprezintă un parteneriat economic şi politici unic între statele sale membre, care depun eforturi comune pentru a construi o Europă mai bogată şi mai sigură pentru cei 495 milioane cetăţeni.

www.europa.eu

Nici un stat nu a aderat la UE fără a fi membru al Consiliului Europei.

conSIlIul EuRoPEI ŞIunIunEA EuRoPEAnĂ:InSTITuţII DISTIncTE cu

SIMboluRI coMunE!

Unul din motivele principale ale confu-ziei existente cu privire la aceste două

instituţii este că ele împărtăşesc ace-leaşi simboluri. Drapelul european a fost aprobat de către Adunarea Parla-mentară a Consiliului Europei în 1955. Doar în 1986 acelaşi drapel a fost adop-tat de Uniunea Europeană. Sunt 12 ste-le deoarece acest număr este conside-rat a fi simbolul perfecţiunii şi unităţii. Cercul reprezintă uniunea popoarelor Europei.

cu cARE AlTE oRgAnIzAţII colAboREAzĂ conSIlIul

EuRoPEI?

Consiliul Europei cooperează de ase-menea cu multe alte organizaţii inter-naţionale, în special:

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în dome-niul unor astfel de probleme ca lupta îm-potriva terorismului, protecţia minorităţilor naţionale şi lupta împotriva traficului de fi-inţe umane;

www.osce.org

Naţiunile Unite cu privire la o gamă largă de probleme inclusiv

promovarea drepturilor copiilor, stoparea violenţei împotriva femeilor şi prevenirea torturii;

www.un.org

Cooperarea cu cele cinci state cu sta-tut de observator la Consiliul Euro-pei (Canada, Vatican, Japonia, Mexic şi Statele Unite ale Americii ) asigură o posibilitate unică de a extinde câmpul de acţiune în mai multe domenii cheie – deci este evident faptul că Consiliul este cu desăvârşire un jucător interna-ţional!

“Suntem convinşi că ceea de ce au nevoie acum europenii este o Europă paşnică şi democratică, ... care întinde mâna spre restul lumii.”

Mikhail Gorbachev

->

rEFLECŢii ASUPrA ConSiLiULUi EUroPEi Şi ALTor inSTiTUŢii

10

A nu SE conFunDA

Diferite organisme au denumiri similare, ceea ce induce o confuzie şi mai mare!

Consiliul Europei: o organizaţie internaţională

cu sediul la Strasbourg, regrupând 47 de state democratice din Europa.

şi

Consiliul Uniunii Europene (UE): Consiliul Uniunii Europene

este organul principal de decizie al Uniunii Europene. El reuneşte în mod regulat miniştrii din statele membre.

şi

Comisia Europeană (UE): organul executiv al Uniunii

Europene, cu sediul la Brussels, care supraveghează aplicarea adecvată a tratatelor şi deciziilor UE în practică. Ea este responsabilă pentru activitatea de zi cu zi a Uniunii Europene.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: este locul

de reuniune a celor 318 reprezentanţi la Consiliul Europei (şi a unui număr similar de supleanţi), care dezbat subiecte importante şi adoptă recomandări către statele membre. Ei sunt numiţi de către parlamentele naţionale ale statelor membre.

şi

Parlamentul European (UE): organul parlamentar al Uniunii

Europene care este compus din 736 deputaţi europeni din cele 27 de state ale UE, aleşi prin voT unIvERSAl 4 .

Curtea Europeană a Dreptu-rilor Omului, cu sediul la Stras-

bourg, este organul judiciar permanent al

Consiliului Europei responsabil pentru controlul respectării prevederilor Con-venţiei Europene a Drepturilor Omului.

şi

Curtea de Justiţie a Comuni-tăţilor Europene îşi are sediul

la Luxembourg şi asigură respectarea legislaţiei Uniunii Europene la interpre-tarea şi aplicarea tratatelor UE.

şi

Curtea Internaţională de Justiţie (ONU): Organ judiciar

al Naţiunilor Unite cu sediul la Haga (Olanda).

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: Tratatul

prin care statele membre ale Consiliului Europei s-au angajat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale.

şi

Declaraţia Universală a Drep-turilor Omului (ONU): Text

adoptat de Naţiunile Unite în 1948 în scopul consolidării protecţiei drepturi-lor omului la nivel internaţional.

şi

Carta Drepturilor Fundamen-tale (UE): textul Uniunii Euro-

pene privind drepturile omului şi liber-tăţile fundamentale, adoptat în 2000.

şi

Agenţia Uniunii Europene pen-tru Drepturile Fundamentale

(ADO): este o agenţie a Uniunii Europe-ne cu sediul la Viena, creată în 2007.

rEFLECŢii ASUPrA ConSiLiULUi EUroPEi Şi ALTor inSTiTUŢii

AFlAţI MAI MulTE InFoRMAţII AccESÂnD uRMĂToARElE ADRESE ElEcTRonIcE!

www.coe.int – Consiliul Europei

www.europa.eu – Uniunea Europeană (UE)

www.osce.org – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

www.un.org – Naţiunile Unite (ONU)

1 DREPTuRIlE oMuluI descriu ansamblul de drepturi de care trebuie să beneficieze fiecare persoană pentru a trăi o viaţă decentă: spre exemplu, dreptul la viaţă, dreptul la un proces echitabil, dreptul de a nu fi torturat. Aceste drepturi aparţin fiecărui individ de pe planetă, indiferent de genul, rasa, religia sau mediul cultural.

2 Pentru ca DEMocRAţIA să existe, toţi membrii societăţii trebuie să aibă acces echitabil la putere şi să li se respecte drepturile lor. Iată de ce este atât de important de a avea alegeri libere şi corecte şi de a proteja drepturile tuturor persoanelor.

3 În termeni simpli SuPREMA-ţIA DREPTuluI înseamnă că nimeni nu poate fi deasupra legii şi că legea este una pentru toţi. Termenul se referă la principiul separării puterilor, existenţa şi ac-cesul la un organ judiciar eficient şi independent, certitudine juridi-că în loc de arbitrar, egalitate în faţa legii în loc de discriminare şi dreptul la un proces echitabil, in-clusiv executarea eficientă a de-ciziilor instanţelor judiciare în loc de decizii care rămân a fi decizii pe hârtie.

4 voT unIvERSAl conferă drep-tul la vot tuturor cetăţenilor adulţi, fără nici o distincţie bazată pe rasă, gen, convingere, inteligenţă, statut economic sau social.

Dra

pel

ele

şi lo

go

-uri

le n

um

ai p

entr

u s

cop

uri

ilu

stra

tive

10

Înţelegerea diferenţei între instituţiile din Europa şi restul lumii este importan-tă, din moment ce acestea joacă un rol important în viaţa noastră, chiar dacă am putea să nu realizăm în mare măsu-ră acest fapt.

Care alte organizaţii internaţionale în Eu-ropa cunosc elevii dumneavoastră (spre exemplu, Uniunea Europeană (a se vedea fişa 10), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) sau Na-ţiunile Unite (ONU)? Utilizaţi o culoare diferită pentru a le identifica pe hartă. Comparaţi calitatea de membru şi sco-purile urmărite de aceste organizaţii.

Câte state membre ale Consiliului Europei pot numi elevii fără a se uita pe listă? Le pot ei găsi pe hartă? Acordaţi-le un punct bonus dacă vor numi capitala!

Care sunt alte domenii de cooperare a Consiliului Europei cu alte organizaţii?

conSIlIul EuRoPEI ŞI AlTE oRgAnIzAţII -

concERTAREA EFoRTuRIloR PEnTRu A ScHIMbA luMEA!

Naţiunile Unite (ONU), la fel ca şi Consiliul Europei, activează în vederea apărării drepturilor omului.

Care este diferenţa în a avea o organizaţie similară Consiliului Europei care activează în special la nivel european? Care este distincţia intre aceste două organizaţii?

Cum apără Consiliul Europei şi ONU drepturile copiilor? Daţi câteva exemple concrete.

Împărţiţi elevii în şase grupuri, un grup pentru fiecare continent, şi cereţi-le să găsească informaţii despre viaţa cotidiană şi problemele importante cu

care se confruntă tinerii din diferite ţări.

Invitaţi elevii să organizeze o conferinţă cu privire la un subiect particular pe care-l consideră important pentru toţi europenii. Împărţiţi elevii în grupuri pentru a-şi argumenta subiectul ales.

A nu SE conFuRnDA!

Cunosc oare elevii dumneavoastră care este diferenţa între aceste organizaţii europene?

conSIlIul EuRoPEI

O organizaţie politică intergu-vernamentală cu sediul la Strasbourg (Franţa) care urmăreşte promovarea de-mocraţiei, drepturilor omului şi preemi-nenţei dreptului în cele 47 state mem-bre.

şi

conSIlIul unIunII EuRoPEnE

Consiliul este organul de decizie prin-cipal al Uniunii Europene. El reuneşte în mod regulat miniştrii din cele 27 de state membre.

ADunAREA PARlAMEn-TARĂ Organul deliberativ al

Consiliului Europei, compus din 318 re-prezentanţi (şi un număr egal de suple-anţi) numiţi de parlamentele naţionale ale statelor membre.

şi

PARlAMEnTul EuRo-PEAn Organul parlamentar

al Uniunii Europene care este compus din 785 deputaţi din cele 27 de state ale Uniunii Europene, aleşi prin sufragiu universal.

“Suntem convinşi că ceea de ce ei au nevoie este o Europă paşnică şi democratică, ... care-şi întinde mâna spre restul lumii.”

rEFLECŢii ASUPrA ConSiLiULUi EUroPEi Şi ALTor inSTiTUŢii

FiŞĂ DE LUCrU

*Răspunsul pe verso

cu I APARţ InE AcEASTĂ AF IRMAţ IE?

10rEFLECŢii ASUPrA ConSiLiULUi

EUroPEi Şi ALTor inSTiTUŢiiFiŞĂ DE LUCrU

Mikhail Gorbachev: Extras din discursul lui Mihail Gorbachev pronunţat la Consiliului Europei, 6 iulie 1989, publi-cat în “The challenges of a Greater Europe“. Publicaţii ale Consiliului Europei, La Nuée Bleue, Strasbourg, 1996

AFlAţI MAI MulTE!

*

www.coe.int europa.eu www.osce.org www.un.org

cElE 47 DE STATE MEMbRE AlE conSIlIuluI EuRoPEI

La care alte organizaţii internaţionale aparţin aceste state?

* A

m e

nu

mer

at d

oar

ace

le ţ

ări c

are

sun

t d

e as

emen

ea m

emb

re a

le C

on

siliu

lui E

uro

pei

. To

ate

stat

ele

mem

bre

ale

Un

iun

ii Eu

rop

ene

au d

even

it in

iţia

l mem

bri

ai C

on

siliu

lui E

uro

pei

Dra

pel

ele

şi lo

go

-uri

le n

um

ai p

entr

u s

cop

uri

ilu

stra

tive

.

obSERvAToRI: Canada, Vatican, Japonia, Mexic şi SUA

STAT cAnDIDAT: Belarus (12.03.1993)

STATE MEMBRE COE UE OSCE ONU

Albania

Armenia

Azerbaijan

Bosnia şi Herţegovina

Republica Cehă

Croaţia

Elveţia

Finlanda

Georgia

Grecia

Islanda

Letonia

Lituania

“ fosta Republică Iugo-slavă a Macedoniei”

Moldova

Muntenegru

Olanda

Portugalia

România

San Marino

Slovacia

Spania

Turcia

STATE MEMBRE COE UE OSCE ONU

Andora

Austria

Belgia

Bulgaria

Cipru

Danemarca

Estonia

Franţa

Germania

Irlanda

Italia

Liechtenstein

Luxembourg

Malta

Monaco

Norvegia

Polonia

Regatul Unit

Federaţia Rusă

Serbia

Slovenia

Suedia

Ucraina

Ungaria