c my b

c my b

1. Borne deîmpotriviri șisânge pe dru-mul speranțelor... Îmi vine greusă uit sau săignor volumul

„Răscoala” almarelui scriitor

român Liviu Rebreanu. O atât dedramatică epopee a țărănimii româneîn debut de secol XX, după ce o țarăîntreagă sărbătorise cu fast șiadmirație jubileul regelui Carol I.Țărănimea, talpa țării, partea cea maimare a populației, era, fusese însăuitată. Ea gemea din greu de foameși trai cumplit sub apăsarea uneiduble exploatări: a boierilor, stăpâniide drept ai moșiilor și, chiar mai dur, aarendașilor, care jupuiau din greu pețărani în dorința lor de a deveni ei

înșiși stăpâni de moșii: le-ar fi plăcutteribil să devină boieri. Era un sistemde „învoileli agricole” venal, un sistemcare ajunsese, în substanța sa rea, laparoxism. Doctorul Ioan Claudian,profesor universitar la medicina dinCluj, în lucrarea sa „Alimentațiapoporului român” apărută prin anii1930 descria situația de atunci ațărănimii ca tragică, subalimentația eipunând sub semnul dispariției fibravitală a neamului românesc... Iarlumea petrecea, și, după cum își inti-tula poetul Alexandru Vlahuță una dintristele sale poezii, „Minciuna stă curegele la masă”.

Nu întâmplător, ceva mai înainte,marele George Coșbuc scrisese „Noivrem pământ”, o veritabilă frescă asituației și doleanțelor țărănimii atâtde asuprite.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Şcoala trebuie să teînveţe să fii propriul tăudascăl, cel mai bun şi cel

mai aspru.”

Nicolae Iorga

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 420 anul XI vineri, 23 ianuarie 2015 1 RONPUNCTUL PE EUROPA Revoltele muncitorești și grevele

– între economic, social, politic. – privire în timp și spațiu –

Erasmus + este noul program de 16 miliarde deeuro pentru educație, formare, tineret și sport.Acesta este construit pebine-cunoscutul și marca

de succes a UE, programulErasmus. Partea de tinereta programului va fiîmpărțită în trei AcțiuniCheie. Cele trei acțiunicheiesunt: Acțiunea cheie1: Mobilități de Învățarepentru Indivizi; Aici intramobilitățile si se adreseazătinerilor și personalului angajat. Acțiunea cheie 2:Cooperare pentru Inovaresi Schimb de Bune Practici; Se adreseazăuniversităților,instituțiilorpublice, ONG-urilor,firmelor care au departament de CSR siorganizațiilor culturale(teatre,librarii). Acțiuneacheie 3: Sprijin pentru reforma politicilor;

continuare ^n pag. 4-5

Un important program de învățaredeschisă: debut și derulare.

Implicaţii social-economice şi politice

ale domeniului tehnoeconomia nucleară(III)

Prof. Dan PoPeScu

revoltă rurală - Pictură a vremii

Ros

uG

albe

nA

lbas

tru

Neg

ru

În numărulurmător alrevistei vompublica con-t i n u a r e aacestui arti-col, semnatde profe-sorul Gheo-rghe Preda.

8.la jacK danIel’Sacasă

motto

În fiecare fleac poatefi inclus ceva din cir-

cuitul marilor cata-strofe.

adrian Păunescu

În statul Tennessee, dis-trictul Moore, la Lynch-burg, se află o fabricăde whiskey (whisky),recunoscută în StateleUnite ale Americii şi în-treaga lume: „JACKDANIEL’S ”.Distileria a fostînregistrată oficial înanul 1866 şi esteconsiderată a fi primadin SUA.

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan

continuare in pag. 7

Realităţi “in glissando”

continuare in pag. 3

Lect. Univ. Dr. Eduard StoIca

Prof. Dr. GheorghePreda

In paginile 2 şi 6 sumarul

EuroeconomiaXXI2014

alexandru Ioan cuza - domnul unIrII

24 IanuarIe 1859: unIrea PrIncIPatelor

*Tot în numărul următor al re-vistei, articolul “Probleme ac-tuale ale firmelor în contextulglobalizării” de masterandMladin Oana-Maria.

Sumar „EuroEconomia XXi”, anul 20142 VINERI 23 IANUARIE 2015

Punctul pe europaDivinitatea, economia şi criza,de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C. DanPopescu in Nr. 406/ 17 ianuarie2014„Trăim muncind sau murim lup-tând”, de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C.Dan Popescu in Nr. 407/ 31 ian-uarie 2014Lumea văzută de la Davos paremai bogată... Despre „miturile”sărăciei, de Lect. Univ. Dr. LiaBaltador in Nr. 408/ 14 februarie2014„Economistul” Napoleon Bona-parte, de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C.Dan Popescu in Nr. 409/ 14martie 2014Globalizarea ca stare reală şica stare de spirit, de GeorgianaDumitrică, masterand APESA,Univ. Bucuresti in Nr. 410/ 28martie 2014Căderea Romei şi decădereaactualei civilizaţii, de Prof. Univ.Dr. Dr. H.C. Dan Popescu in Nr.411/ 11 aprilie 2014Personalități ale gândirii eco-nomice universale medalionJean Jaurès, partizanul păcii,de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C. DanPopescu in Nr. 412/ 9 mai 2014Personalități ale gândirii eco-nomice universale MedalionJean Jaurès, partizanul păcii(II), de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C.Dan Popescu in Nr. 413/ 23 mai2014„Calea germană spre economiasocială de piață – de laFriederich List la integrareaeuropeană și euroatlantică –”(I),de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C. DanPopescu in Nr. 414/ 6 iunie2014„Calea germană spre economiasocială de piață – de laFriederich List la integrareaeuropeană și euroatlantică –”(II), de Prof. Univ. Dr. Dr. H.C.

Dan Popescu in Nr. 415/ 20iunie 2014Modele culturale (economice)europene: Reverberații ale ilu-minismului într-o lumeglobalizată (I), de Prof. Univ. Dr.Dr. H.C. Dan Popescu in Nr.416/ 17 octombrie 2014Modele culturale (economice)europene: Reverberații ale ilu-minismului într-o lumeglobalizată (II), de Prof. Univ.Dr. Dr. H.C. Dan Popescu in Nr.417/ 31 octombrie 2014Guvernanţă corporativă –performanţă globală – respons-abilitate globală, de Conf. Univ.Dr.Lucian Belaşcu in Nr. 418/ 5 de-cembrie 2014Fenomene, inovaţii, cuvintecare au schimbat istoria turis-mului, de Conf. univ. Dr. VirgilNicula in Nr. 419/ 19 decembrie2014teorie economicăInvestitiile responsabile social şiimplicarea socială a companiei(II), de dr. Lucian Belaşcu in Nr.406/ 17 ianuarie 2014Despre concepţia empiristă acunoaşterii, de Conf. Univ. Dr.Vasile Bratian in Nr. 407/ 31ianuarie 2014Abordarea teoriei economiceintre keynesism si monetarism(II), de asistent univ. dr. AlinOpreana in Nr. 408/ 14 febru-arie 2014Guvernarea deschisa - maimulta putere în mâinile cetate-nilor – de dr. Lia - AlexandraBaltador in Nr. 409/ 14 Martie2014Europe for all. Cetăţenie sidemocraţie, un model societalla feminin - consemnari, idei,semnificatii - de dr. Dan -Alexandru Popescu in Nr. 410/28 Martie 2014Interculturalitatea – ocomponentă nelipsită acomunicării în contextul globalactual – de dr. Lia - AlexandraBaltador in Nr. 411/ 11 aprilie2014

Andrei Şaguna (1808-1873) –Vocatie de ctitor – deProf.univ.dr. Elena Macavei inNr. 412/ 9 mai 2014Dan Popescu Ameninţări însecolul XXI, Continent, 2014,de Conf. Univ. Dr. Dorel Moran-dau in Nr. 415/ 20 iunie 2014Nobelul pentru Economie,2014, de Conf. Univ. Dr. SilviaMarginean in Nr. 416/ 17 oc-tombrie 2014Inovarea – soluția pentru afac-erile secolului 21 – de Dr. LiaBaltador in Nr. 417/ 31 oc-tombrie 2014Despre spargerea simetriilor, deConf. univ. Dr. Vasile Bratian inNr. 419/ 19 decembrie 2014Teoria economica intre keyne-sism si monetarism, de Dr. AlinOpreana in Nr. 407/ 31 ianuarie2014Trinomul guvernanta corpora-tiva - responsabilitate globala -guvernanta responsabila, de dr.Lucian Belascu in Nr. 408/ 14Februarie 2014Tehnologia informatiei (IT) punepresiune pe industria turismului,de conf. Univ. Virgil Nicula in Nr.409/ 14 Martie 2014Repere turistice în noul contextgeo-politic european, de conf.Univ. Virgil Nicula in Nr. 411/ 11aprilie 2014Transportul aerian mondial nueste afectat de turbulenţelecrizei mondiale, de Virgil Niculain Nr. 412/ 9 mai 2014Perspective noi asupra facto-rilor de producţie, de doctorandDragoș Radu in Nr 414/ 6 iunie2014Turismul de Conf. Univ. Dr. Vir-gil Nicula in Nr. 407/ 31 ianuarie2014Comertul Electronic si Eco-Bio-Economia, de dr. Razvan SorinSerbu 408/ 14 februarie 2014 Consideratii privind impactuleconomic al teoriei keynesiste,de asistent univ. dr. Alin Opre-ana in Nr. 409/ 14 Martie 2014Globalizarea de AlexandraValentina BOBOCEA mas-

terand apesa in Nr. 410/ 28Martie 2014Transportul între cele două con-tinente, prin coridorul Europa –Asia, de Conf. Univ. Dr. PaulLucian in Nr. 411/ 11 aprilie2014Înțelegerea rolului social mediaîn cadrul unei companii, deCălin BUCUR, director TurnulSfatului in Nr. 415/ 20 iunuie2014Seminarul Internațional „Penserl′Europe”, comunicarea Prof.Dr. D.H.C. Dan Popescu in Nr.418/ 5 decembrie 2014 Alte state care aspiră să devinămembre ale Uniunii europene,de Conf. univ. Dr. Paul Lucian inNr. 419/ 19 decembrie 2014Creșterea economică şi man-agementul - din perspectivaevoluţiilor lumii contemporane –de Georgiana Andronic si Prof.univ. dr. DHC Ioan Bogdan inNr. 416/ 17 octombrie 2014Provocarile globale pentrueconomia mediului si resurselorin tarile centrale si de est: sigu-ranta, securitate si sustenabili-tate, de Conf. Univ. Dr. GannaKharlamova, T.S. UnIv. OFKIEV in Nr. 417/ 31 octombrie2014Exista doua europe! Prof. Dr.D.H.C. Valeriu Ioan-Franc si Dr.Napoleon Pop in Nr. 418/ 5 de-cembrie 2014Migrația populației și capaci-tatea reală de ocupare aeconomiei românești (I), deprof. Dan Popescu in Nr. 416/17 octombrie 2014Migrația populației și capaci-tatea reală de ocupare aeconomiei românești (II), deprof. Dan Popescu in Nr. 417/31 octombrie 2014Istorie şi actualitateeconomicăCauzele care au generatcaderea Romei si cauzele caresubmineaza civilizatia noas-tra..., de masterand. DianaPopescu in Nr. 406/ 17 ianuarie2014

F.W. Raiffeisen, un om al U.E.,de Ramona Ungureanu, mas-terand apesa in Nr. 410/ 28Martie 2014Amintiri şi gânduri despreRegele Mihai, de Prof. Univ. Dr.Gheorghe Preda in Nr. 413/ 23mai 2014Amintiri şi gânduri despreRegele Mihai (II), de Prof. Univ.Dr. Gheorghe Preda in Nr. 414/6 iunie 2014O mare pagubă de recuperatde România de la fosta UniuneSovietică, de Prof. univ. dr.Gheorghe Preda in Nr. 412/ 9Mai 2014Amintiri despre Regele Mihai(III), de Prof. Univ. Dr. Gheo-rghe Preda in Nr. 415/ 20 iunie2014Implicaţii social-economice şipolitice ale domeniului tehnoe-conomia nucleară(II), de Prof.Dr. Gheorghe Preda in Nr. 419/19 decembrie 2014Din nou despre NapoleonBonaparte, de prof. DanPopescu in Nr. 419/ 19 decem-brie 2014Implicaţii social-economice şipolitice ale domeniului tehnoe-conomia nucleara (I), de Prof.Dr. Gheorghe Preda in Nr. 418/5 decembrie 2014Tratatul de la Roma 1957, deRamona Ungureanu masterandAPESA in Nr. 410/ 28 Martie2014Nicholas Georgescu-Roegen,de Prof. univ. dr. GheorghePreda in Nr. 411/ 11 Aprilie 2014Economia sibiana si targul demostre, de Nicolae Dadarlat inNr. 410/ 28 martie 2014realităţi „in glissando”Realităţi “in glissando”(I), deConf. Univ. Dr. Cornel Jucan inNr. 416/ 17 octombrie 2014Realităţi “in glissando”(II), deConf. Univ. Dr. Cornel Jucan inNr. 417/ 31 octombrie 2014Realităţi “in glissando”(III), deConf. Univ. Dr. Cornel Jucan inNr. 418/ 5 decembrie 2014

centrala nucleara de la cernavoda

Realizat de:Leonard şerBan,Alexandru jIanu,ulBS

SIBIu, PIaţa mare

continuare in pagina 6

3VINERI 23 IANUARIE 2015 un important program dE învăţarE dESchiSă: dEbut şi dErularE

urmare din pagina 1Universitatea “Lucian Blaga”din Sibiu, în calitate de man-ager de proiect, împreună cuparteneri din Germania, Italia,Malta, Marea Britanie și Ir-landa a demarat proiectul EU-StORe, luni, 19.01.2014.Directorul proiectului, d-naProf.univ.dr. Carmen Dușe aafirmat ca, “scopul principal alproiectului EU-STORE - Stan-dardele europene pentruOpen Educație și resurse deînvățare deschise este de aconceptualiza și a pune înaplicare un inventar europeande resurse de învățare de-schise, pentru a analiza sce-narii de învățare deschise șiresurse de învățare deschise,cât și de a crea standarde eu-ropene comune împărtășite șilinii directoare pentru openeducation.”

Resursele deschise deeducație și învățarereprezintă unul dintre princi-palele subiecte educaționaledin UE. În lucrarea ”Viziuneasupra educației deschise2030”, J.M. Pawlowski a de-clarat că educația estedistribuită pe o piață globală.Prin urmare, el a susținut căeste esențial ca Europa săangajeze o comunitate largăîn colaborare transfrontalierăpentru a avea succes în acestdomeniu. În lucrarea amintităprofesorul Pawlowski vine cușase recomandări: (VeziPawlowski, p 78)

1) a a crea un inventar alOpen Education Ressourcesși OEP 2) să se integrezecomunitățile existente 3) să se integreze curricula 4) să se creeze rețele re-gionale 5) să se creeze programe desensibilizare la nivel mondial 6) să se sprijine consolidareapoliticii educaționale deschise

Unul dintre obiective esteacela ca, precum într-un mag-azin imens, resurse deînvățare on-line să fiefurnizate în toată Europa gra-tuit. Deși este o șansă marede a realiza educația pentruun grup european larg decursanți interesați, profesoriși formatori, nu există nici oasigurare a calității cursurilor,resurselor de învățare, pre-cum și a altor măsuri.

Materiale pedagogice șieducaționale vor deveniriscante, în cazul în care nuexistă standarde pentru a seasigura corectitudineaconținutului precum și abor-darea didactică corectă înceea ce privește: - obiectivele proiectului, - metodele didactice folosite, - structura materialelor, - nivelul de dificultate, - informațiile furnizate și - sarcinile de lucru, precum și - în ceea ce privește nevoilegrupurilor țintă.

În trecut, experții in educațieerau responsabili pentruproiectarea curriculum-ului, acursurilor și materialelor deînvățare. În zilele noastre,odată cu realizarea unorforme nestructurate și foartevariate de conținut, trebuiesă creeze standarde și linii di-rectoare pentru a asiguraaceste aspecte de calitatepentru a nu-i defavoriza pecei care accesează acesteconținuturi și care pot aveaparte de informații șicunoștințe greșite, nestruc-turate sau care induc îneroare. Mai ales grupuriledezavantajate și marginal-izate din societate europeanăpot avea parte de astfel deinformații înșelătoare,datorită faptului că acestea seconfruntă cu o mulțime deprovocări. Cel mai grav lucrueste că aceste grupuri au maipuține șanse de a identificaproblemele și deficitele decalitate oferite de resurseleeducaționale deschise.Acesta este punctul în care(EU-StORe) UE-magazinintră în acțiune. Programul sebazează pe recomandărilePawlowski și ale UE șiconstruiește un inventar alresurselor de învățare on-line.Mai mult decât atât, experțiivor analiza aceste materialeși cursuri și vor crea stan-darde pentru activități deînvățare deschise, de o înaltăcalitate. Acest fapt va con-duce la orientări și standardecare pot fi utilizate:

(a) pentru a crea scenarii de-schise în viitor și (b) pentru creșterea ratei deactivități și resurse deînvățare deschise.

Pentru a integra acesteinformații în comunitatea deînvățare europeană, stan-dardele sunt oferite pe oplatformă online unde accesuleste, de asemenea, accesibil.Aceasta este o modalitate dea promova designul curricularși lucrările pe rețele re-gionale. Liniile directoare șistandardele trebuie să fiecombinate cu politica pentrucare se angajează ministerelediferite țări, ComisiaEuropeană și ceilalți multipli-catori din domeniul educațieiîn diferite țări europene, înprocesul de implementare astandardelor.

Pentru a consolida cooper-area și comunicarea eficientăpe tot parcursul proiectului deEU-STore, este important săse organizeze o structură decomunicare. Comunicarea șicooperarea vor avea loc prinintermediul internetului, prinîntâlniri on-line dar și lecțiifață-în-față întâlniri cu toțipartenerii de proiectRezultatele principale aleproiectului vor fi recomandăricu privire la materialele deînvățare și resurse pentruînvățământul deschis, un in-ventar al OER, o platformăonline UE-Store, precum șidiferite scenarii.

Lect. Univ. Dr. Eduard StoIca

c my b

c my b

provocări VINERI 23 IANUARIE 20154

urmare din pagina 1

Genialul Eminescu abordase șiel, și în proză și în versuri, unasemenea tablou trist. Iar, cevamai târziu, C. Dobrogeanu-Gherea, va publica, analitica„Neoiobăgia” pe când RaduRosetti va tipări veridica „Pen-tru ce s-au răsculat țăranii”. Amputea continua...

... Desigur, sunt secvențeromânești, prefațate de transil-vanele răscoale de la Bobîlna(1437), a lui Gheorghe Doja(1514) și a lui Horia, Cloșca șiCrișan (1784-1785). Pe urmă,„Tudor Vladimirescu”, în 1821,o veritabilă revoluție... Erau„țipăte”, erau strigăte dedurere: „Vrem pământ!” „Vrempământ!”. Patru cuvinte ce con-stituiau chintesența, sintezaunor probleme foarte grave ceapăsau, ce grevau din greu nudoar țărănimea, ci întreaga so-cietate românescă: „Problemaagrară” (problema socială aagriculturii, problema uneiproprietăți făcută, deseori, prin„silă”) și „Problema agricolă”(în speță, problemele tehniciiînapoiate, consistent depășite

pentru o agricultură naționalăce nu putea ține pasul cu tim-pul european, mult maiavansat decât cel românesc)....O soră a bunicii mele, mareboieroaică, căsătorităRusănescu, a pătimit mult, în1907, de pe urma țăranilorcare au atacat și apoi au in-cendiat conacul – în zonalocalității, iată, Rusănești –furioși pe boierul TitiRusănescu care stătea maitoată vremea în Franța, peCoasta de Azur și pierdea princazinouri uzufructul moșiilor, almosiilor pe care arendașii lesărăceau și mai tare. Și ea șifiica ei, verișoara mamei mele,nu au pățit nimic, au fost lăsatede țărani să plece cu trăsura,însă conacul cu tot ceea ceavea el înăuntru – mobilă,tablouri, bijuterii, ș.a. – a fostcomplet distrus. Episodul esteredat și în Culegerea de docu-mente a istoricului academi-cian săliștean Andrei Oțetea...De fapt, într-un timp industrial,într-un timp agricol industrial,apărea imaginea „primitivă” aunor „hoarde” țărănești cu as-pect (doar aspect) primitiv,dezlănțuite, brutale, ca urmarea regimului dur de aservire lacare erau supuse. Reven-

dicând, însă, inițial, nu visuri,nu „daruri”, ci dreptate. O drep-tate care nu ar fi dăunat altora,ci oricum ar fi făcut bine țării, latoți. Dar cine să înțeleagă...

Nu ajunsesem încă înRomânia la „regularizările” so-ciale caracteristice vestului eu-ropean. Aici, revoltele sociale,economice ale celor săraci șicondamnați într-un fel lasărăcie, nu așteptaseră pentrua dobândi amploare, o mareamploare socială, cum se scrieîntr-un recent și interesantstudiu (vezi „Dignité ouvrière,l′Histoire, octobre 2014)apariția mașinii cu abur,efectele revoluțiilor industrialecare vor concentra mari masede muncitori. Ci, aceste re-volte, violente, izbucniseră cuo mare forță încă din antichi-tate și mai ales în Evul Mediu.De exemplu, rebeliunilesalariaților din textile (din man-ufacturi) din Flandra sau Italia,ce au culminat cu celebrarăscoală din Florența, în 1378,atunci când „ciompii”, lucrătoriidin domeniul prelucrării man-uale a lânii, s-au revoltat atâtde puternic și „atât de struc-turat” – am spune astăzi –încât au reușit să ia pentrucâteva săptămâni guvernarea,

însăși guvernarea puterniceirepublici. Să ne mai referim, înAnglia la „Răscoala lui WatTyler”, un cunoscutmeșteșugar englez care în mai– iunie 1381 a reunit în jurulsău țărani memulțumiți și i-aridicat la luptă împotriva no-bililor și privilegiaților? „Ideo-logul răscoalei”, preotul JohnBall cerea, printre altele, con-fiscarea averilor mânăstirești șiîmpărțirea lor țăranilor, abolireaiobăgiei, comunitatea de avereși „egalitatea deplină”. Sau săne mai referim la ce s-a petre-cut în Germania cu „Războiulțărănesc” condus de ThomasMünzer? Să amintim demișcarea husită din Praga,Cehia, condusă de Jan Hus,inițial magistru și Rector alUniversității din Praga (J.Husurmând să fie excomunicat șiars pe rug în 1410 deoarececerea organizarea pe bază deobște a vieții social econom-ice)? Să amintim – și o putemface, fără să greșim, chiar dacănu era, nu este vorba de vestuleuropean – de bogomiliști saude Stenca Razin, cazac,conducătorul marelui războițărănesc din Rusia, executatdupă ce a fost înfrânt în 1671?Să reiterăm traiectoriile unor

răscoale românești, cele am-intite, dar și altele? Totuși, cugreu vom reuși despărțirea înacest cadru a intereselorțărănești de cele alemeșteșugarilor, de regulă micimeșteșugari, decantări impor-tante urmând să se petreacăodată cu dezvoltareaindustrială...

Erau, dar, începuturi aleunor dure „proteste” econom-ice. După cum se subliniază încunoscuta publicație amintită,in studiile din revistă – de ex-emplu, profesorul Xavier Vigneîn studiul său „Pourquois lesouvrieres se révoltent” – sec-olul XIX va conferi revoltelordin Europa de Vest – mai ales– o alură industrială,înspăimântând societățile șiputerile care urmăreau să lepacifice, acestea fiind efectivîngrozite, fiind îngroziți efectivcu toții de violența unor luptede clasă cu, cel mai adesea,alură de războaie civile. Sevădea, mai mult ca în alte vre-muri în industrializarea aflată laînceputurile ei o violență în fațacăreia populațiile respective,înainte de a se adapta, auacționat ca atare. Despre ce afost și este vorba?

Ros

uG

albe

nA

lbas

tru

Neg

ru

Secvenţe tImPurIIdIn euroPa

REvoltElE mUNcItoREștI șI gREvElE – îNtRE EcoNomIc, socIal, polItIc.– pRIvIRE îN tImp șI spațIU –

Prof. Dan PoPeScu

răscoala lui Wat tyler şi john Ball

pictură de O. Băncilă P. Bruegel

c my b

c my b

VINERI 23 IANUARIE 2015 5provocări

urmare din pagina 4Ce s-a făcut în acest cadrupentru a conferi „o albie”, omișcare ordonată, controlată,unor solicitări și revendicări cese vădeau oricum firești și caretrebuiau, ar fi trebuit rezolvate,finalizate în mod pașnic, nu cusânge, nu cu moarte, nu cu dis-trugeri? Va veni, deci, „o altăvârstă a revoltelor muncitoreștiși a grevelor”, la acestea nereferim în mod deosebit acum,ridicările sociale ale țărănimiica atare, pe fondul unor re-forme importante slăbind înVest din intensitate, rămânândtotuși, astfel, reprezentativestul.

Așadar, o această a douavârstă va fi, cum spuneam, înVest cea a unor „regularizări”,prin lege, a revoltelormuncitorești și a grevelor,. Pro-cesul are logica, dinamica sa.Asa cum scrie cercetătorulMichel Perrot, greva este ceacare se află la origineamișcărilor muncitorești. Nusindicatele au declanșat grev-ele, cum se petrec lucrurile ac-tualmente, ci chiar grevele, celmai adesea, spontane,declanșate din inteligența,voința și acțiunea câtorvamuncitori mai îndrăzneți, cuinițiativă, grevele, deci, aseme-

nea greve sunt cele care auantrenat crearea sindicatelor. ÎnMarea Britanie și apoi înFranța, grevele ca atare au fostrecunoscute prin lege în 1864,însă în Franța, de exemplu,sindicatele au fost recunoscute,tot prin lege, douăzeci de animai târziu, respectiv 1884. De-sigur că piața, în general, șipiața muncii, în special, suntcele care, prin legile lor sta-bilesc costul muncii, în spețăscăderea lui, o bună perioadă,în condițiile economiei mod-erne, ale sporirii productivității.Desigur, astăzi se diminuează,tot impus de piață, numărullocurilor de muncă, însă costulunui loc de muncă este multmai mare comparativ chiar cu50 de ani în urmă, crearea unuiloc de muncă cere investițiiscumpe, rafinate, de calitate......Dar să revenim. Desigur,piața a impus și impune legileei, însă muncitorii, salariații aufost – și sunt – cei care „lesuportă”. Iar visul lor de demulta fost, adeseori, „să scape” depatroni, să devină stăpâniimașinilor, ai producției, aisalariilor. Un vis greu realizabilîntr-o lume economică în carecei 3 factori clasici de producțieîn care se includ și neofactorii –în speță, munca, pământul,

capitalul – au, impun fiecare, orecompensă potrivită, în spețăsalariul, profitul, renta. Oricum,oprirea mai mult sau mai puținspontană a muncii a însemnatmai întâi, esențial, revolta îm-potriva mizeriei, insuportabili-tatea scăderii salariilor, luptadusă împotriva „muncii fărăpâine”. Odată cu organizareaca atare, cu sau fără sindicate,cuvintele de ordine au devenitși altele: revoluția socială, per-spectiva unei noi societăți,ceea ce a însemnat altceva. Sedorea, în economie, spargereafrontierelor dintre cei careordonă și cei care se supun.Mutație, practic, irealizabilă.Sunt elemente care, într-un felsau altul, au culminat cu expre-sii semnificative în secolul XX,și cărora, revoluția bolșevicădin octombrie, din Rusia, le-adat un semnal important. Unsemnal, însă, dovedit în timp,nedurabil și nesustenabil.Oricum, din ce în ce mai multsolicitările economice exprese– nemijlocite împotriva mizeriei,a vieții scumpe, a unui regim delucru exterminant – au îmbrăcatveșmintele mai largi ale so-cialului, și, aproape în acelașitimp, pe cele, mult mai compli-cate, ale politicului... (va urma).

REvoltElE mUNcItoREștI șI gREvElE – îNtRE EcoNomIc, socIal, polItIc.– pRIvIRE îN tImp șI spațIU –

Ros

uG

albe

nA

lbas

tru

Neg

ru

1821, PandurII la BucureştI

urmare din pagina 2

Realităţi “in glissando”(IV),de Conf. Univ. Dr. CornelJucan in Nr. 419/ 19 decem-brie 2014AplicaţiiAplicaţie de GiorgianaDumitrică, Aurelia Niculae siClaudia Ancuta, masterAAMM anul II in Nr. 412/ 9mai 2014

conferinţa Internaţională

Continuarea unei tradiții de21 de ani. Conferințainternațională IECS 2014, deprof. univ. dr. Liviu Mihaescuin Nr. 413/ 23 mai 2014Aniversarea a 45 de ani decontinuitate a învăţământuluisuperior ULBS, de prof. univ.dr. ing. Ioan Bondrea in Nr.413/ 23 mai 2014Săptamâna InternationalăU.L.B.S., o primă ediție desucces, de Dr. Răzvan SorinȘerbu in Nr. 413/ 23 Mai2014

corespondenţă din china

Corespondenţă din Shang-hai, China(I), de lector univ.dr. Dan Alexandru Popescuin Nr. 416/ 17 octombrie2014Corespondenţă din Shang-hai, China(II), de lector univ.dr. Dan Alexandru Popescuin Nr. 417/ 31 octombrie2014Corespondenţă din Shang-hai, China(III), de lectoruniv. dr. Dan AlexandruPopescu in Nr. 418/ 5 de-cembrie 2014La galop, prin universulcalului de lemn Aula Magna– ULBS, de dr. Dan-Alexan-dru Popescu in Nr. 408/ 14februarie 2014

mondo magazin – impresiide călătorie

Erotismul interesat si reusitasociala (VII), de prof. univ.dr. Elena Macavei in Nr. 406/17 ianuarie 2014Brazilia - capitala fotbaluluimondial, de Conf. Univ. Dr.,Virgil Nicula in Nr. 415/ 20iunie 2014Impresii de călătorie înAmerica de sud Brazilia (I)de Prof. univ. dr. ElenaMacavei in Nr. 414/ 6 iunie2014

uniunea europeană

Eficientizarea absorbţiei fon-durilor europene prinîmbunătăţirea sistemului deachiziții publice, de drd.Mădălina Butiuc in Nr. 407/31 ianuarie 2014E-business si rolul comuniti-tatilor virtuale, de dr. EduardStoica in Nr. 408/ 14 febru-arie 2014Acordurile de Asociere laUniunea Europeana, deconf.univ.dr. Paul Lucian inNr. 409/ 14 Martie 2014Dezvoltarea durabilă incomunitățile locale, de dr.Lia Baltador in Nr. 415/ 20iunie 2014

Sumar „EuroEconomia XXi”, anul 2014 VINERI 23 IANUARIE 20156

ScărIle SIBIuluI

SIBIu, vedere PanoramIcă

SIBIu, PIaţa mIcă

EpopEEa unui brandVINERI 23 IANUARIE 2015 7

urmare din pagina 1

Băutura se obţine prin fer-mentarea şi distilarea borhotuluide porumb (peste 8o la sută) şiapă naturală purificată dintr-opeşteră de calcar, care reţinefierul foarte toxic pentru puritateaşi aroma specifică. Apoi, produsuldistilat este îndulcit cu cărbunede salcâm ars stropit, fireşte, dinbelşug cu whisky!...

Aici sosesc în fiecare zi exact7 transporturi (camioane) de bu-toaie, care se pun în rafturi, man-ual,(cca 222 bucăţi), astfel încâtsă se asigure stabilitatea maga-ziilor. Echilibrarea se face dupămetoda tradiţională a unui fir cuplumb ce atârnă din vârful maga-ziei până la parter, iar depozitulse echilibrează prin aşezareacorespunzătoare a butoaielor.

În depozite din lemn acoperitecu tablă se realizează magiawhisky-ului, în cei 7 ani de mat-urare. Jumătate din aromă estedată de doagele din lemn de ste-jar alb. Căci în lemnul butoaielorstivuite la ultimul etaj, care se şinumeşte „cuibarul îngerilor” (sit-uat după cum spuneam pe alşaptelea nivel), intră circa 30 lasută din cantitatea de whisky, prinprocesul cunoscut şi recunoscutsub numele de „tainul îngerilor”.Datorită temperaturii foarte ridi-cate, deoarece raftul este chiarsub acoperişul de tablă care seîncinge sub soarele dogoritor, sepierde apa din volumul de whiskyînmagazinat după distilare.

Desigur că lichidul rămasare o tărie de cca. 80 de grade şicea mai grozavă aromă de„vinars” din toată lumea! Iar val-oarea unui astfel de butoi, plin,trece de 10 milioane de dolari...

Whisky-ul intră în butoaie„alb”, sau mai bine zis, incolor. Sedepozitează pe rafturi verticale,aşa cum arătam mai sus, oanumită perioadă, strictdeterminată. Abia după primii treiani îşi capătă culoarea extrasădin lemnul doagelor arse în inte-rior, la foc mic ce caramelizeazăzahărul natural al lemnului. Astfelse obţine şi savoarea originală şistrălucirea băuturii.

Whisky-ul iese din butoi, ur-mând a fi tras în sticlele pătrateparticularizate, cu o „culoare dechihlimbar” specifică produsuluiatât de apreciat de consumatoridin întrega lume. Dar înainte deîmbutelierea în sticle, whisky-ulprodus în butoaie se aduce latăria de fix 40 grade prin diluarecu „ apa distilată” natural (farănici o cheltuială) din izvorul aflatchiar în curtea fabricii. Acest izvorcu apă pură are un debit de 3000de litri (800 galoane) pe minut şicurge fără întrerupere la otemperatură constantă de 13grade Celsius.

Dacă în vremea lui JackDaniel, fondatorul distileriei care-i poartă numele, se produceauzilnic aproape 3490 litri , în zilelenoastre, când ea aparţine„corporaţiei „Brown-Forman-Cor-poration”, sunt vărsate în bu-toaiele de lemn cu o capacitatede exct 227 l, mai bine de350.000 litri. Aceste butoaie suntaşezate manual, printr-otehnologie proprie, cu foarte

bune rezultate, probate de-a lun-gul vremii, pe 7 nivele, în de-pozitele de lemn acoperite cutablă, în număr de fix 777, cerăsar ca nişte castele de basm,printre copaci seculari ...

Există 8 linii de îmbuteliere,care prind în cleşti câte 12 sticlepătrate, ce intră într-un caruselde umplere timp de mai puţin de8 secunde, incluzând aici şiaşezarea lor în binecunoscutelecutii de carton.

Şi ambalajul are istoria sa.Căci în anul 1866 whisky-ul eraîmbuteliat într-un vas deceramică, iar după anul 1895, unom de afaceri al Companiei„Alton Glass” din Illinois i-aprezentat lui Jack cunoscutasticlă pătrată cu gâtul subţire, ceeste folosită şi astăzi.

Desigur că tehnologia de am-balare asigură o etanşietateabsolută pentru a nu transformahala de îmbuteliere, în eventuali-tatea unor scăpări de vapori dealcool, într-o bombă explosivă cuurmări catastrofale.

Cu toate automatizările deultimă generaţie, este nevoie defoarte mulţi oameni ce asistă ne-mijlocit la întreg procesul tehno-logic. Prezenţa oamenilor esteindispensabilă. Mai ales în pro-cesul degustării, undesăptămânal, 100 de degustătorispecializaţi fac proba calităţii.Odată trecut testul calităţii, în„camera de mostre”, se aduce lapăstrare pentru o perioadă fixatăla doi ani, din fiecare lot, câte om o s t r ă .

Fiecare vizitator are posibili-tatea să cumpere de la magaz-inul aflat în incinta distilăriei oricesortiment de whisky marcă „JACK DANIEL’S ”(la un preţ deregulă mai mare de 50$USD/butelie) sau bere cu acelaşi(re)nume, în ambalaj original.Subliniez, să cumpere, căci înpreţul de vizitare intră doar aspi-rarea câtorva „dampf-uri” din par-fumul preţioasei băuturi!

Ca o CURIOZITATE,frapantă pentru orice turist, voispune că în afara magazinuluidistileriei, în oraş, se poatecumpăra aproape orice, de lahaine şi lenjerie intimă până lacelebrele motociclete HARLEYDAVIDSON. Dar nu se găseşteniciun fel de băutură alcoolică.Nici chiar berea sau whisky-ulprodus în apropiere...

Explicaţia, mai mult sau maipuţin legendară este foartesimplă şi clară:

„Pentru a se menţineperformanţa gustului celebreibăuturi locale, ce îmbină „aromadrojdiei” şi „vanilia din caramelullichidului”, pe lângă degustătoriiangajaţi să stabilească parametriide calitate, sunt solicitaţi şidegustători neutrii, aleşi la întâm-p l a r e . . .

Iată de ce, prin tradiţie, oricelocalnic sau persoană aflată întrecere prin oraş, trebuie să fietrează la orice oră şi, capabilă(dacă este solicitată) să degusteîn fabrică lichidul emblematic.Numai aşa se poate asigura pu-ritatea olfactivă care să exprimeo părere competentă asupraAROMEI ŞI GUSTULUI deWhiskey marca JACK DANIEL’S” .

Nu doresc să închei fără a

dedica câteva rânduri fondatoru-l u i :„Jack-Newton Daniel s-a născutîn toamna anului 1850, într-ofamilie cu foarte mulţi copii şi amurit în anul 1911 de septicemie,datorată unei răni infectate la

degetul mare al piciorului.Această rană a fost provocată deJack însuşi, într-o dimineaţă,când s-a enervat uitândcombinaţia cifrului de deschidereşi a clătinat şi lovit cu furie dulapulde fier în care-şi ţinea banii.” Una dintre glumele „negre” spusevizitatorilor arată că pentru a evitainfecţia, Jack trebuia doar să-şimoaie degetul în propriul whiskypentru a-şi dezinfecta rana!

Lăsând gluma deoparte,

putem trage câteva concluzii in-teresante. Dovedindu-se a fi unmare întreprinzător, Jack a re-spectat câteva din principalelereţete ale succesului în afaceri,r e s p e c t i v :-Amplasarea fabricii în inima re-

suselor de materii prime.-Asigurarea materialelor auxiliarede bază cu cele mai scăzute cos-t u r i .-Mijloace de transportcorespunzătoare şi căi de trans-port eficiente.

Prin amplasarea distilăriei încentrul culturilor de porumb decea mai bună calitate, aproapede pădurile de stejar alb, într-olocaţie cu temperaturi ridicatemajoritatea anului şi lângă o

sursă de „apă distilată” natural,fără nici o cheltuială, s-a consti-tuit garanţia succesului maxim şide lungă durată.

Jack a rămas în istorie nudoar prin crearea distileriei şi alegendarei băuturi.

Crezul său era :-„În fiecare zi de lucru îl vom facecât de bun putem”!

El constituie un exemplu lasuperlativ prin felul în care şi-atrăit viaţa, liber şi noncomformist,dar „cu respect total pentru lu-crurile bine făcute”!

De altfel, acest slogan a de-venit de puţin timp binecunoscutşi apreciat de majoritatearomânilor, nu-i aşa ?!...

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan

ButoaIele cu celeBra Băutură aşezate Pentru maturare

turIştI, (IncluSIv autorul), la Izvorul care a determInat amPlaSamentul dIStIlărIeI

PrIma clădIre dIn cadrul faBrIcII de WhISKey

c my b

c my b

lucrări noi VINERI 23 IANUARIE 20158

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la:

euroeconomiaxxi@gmail.com

Ros

uG

albe

nA

lbas

tru

Neg

ru

Este volumul de ver-

suri al unui talentat

poet, care prin sensi-

bilitatea, profunzimea,

imaginaţia şi chiar

rigoarea sa se apropie

de economie.

Apariţii editoriale

În acest amplu volum de sub egida AcademieiRomâne, profesorul dan Popescu semnează douăimportante studii, respectiv “diferenţe esenţiale întreplanificarea centralizată şi planificareapersuasivă. evoluţii pe exemplul economieiromâneşti(1918-1989)” precum şi “Secvenţe din is-toria şi actualitatea dictaturilor. chile, septembrie1973 şi reverberaţii”. Remarcam deopotrivă studiilesemnate de academician Iulian văcărel, prof. univ.dr. dalina dumitrescu, prof. univ. dr. emilian m. do-brescu, dr. teodor Brateş, prof. univ. dr. corneliurussu ş.a.

În volumul Penser l’europe 2013, de sub egida Acade-miei Române şi a altor instituţii ştiinţifice internaţionaleprestigioase, este publicată comunicarea profesoruluidan Popescu “des coups avec des effets graves”