ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANLE

DICTIONARUL

LIMBEI ISTORICE SI POPORA\EA

ROMANILORLUCR AT DUPA DORINTA SI CU CHELTUIELA

M. S. REGELUI CAROL I

SUB AUSPICIELE

1=Z 0 1VI A 1\1

DE

B. PETRIOEICIT-HASDEUMembru al Academia Romtine, al Academia Imperiale de Sciinfe ,ri al Societdta Imperiale archeologice

dela St. Petersburg, al Sociellitir de Linguistia din Paris, al Academia Regale din Belgrad, alSocieatir Academia din Sofia, al SylloguluY filaogic ellenic din Constantinopole, al Societal, Neo-lingwistice Americane din Baltimore ete.; Director general al Archivelor Slatulur; profesor de Filologia

comparativil la Universitatea din Bucuresa.

Mantinem dar aceste frumdse expresiuni. intrebuintate de strabuni, si nu ne temem decuvinte earl aü cApdtat de vbcurI inpamin-tenirea

CAROL I.... marl si &dodo socotelo etimologhicesti

adeca talcuitke do cuvinte.Cantemir-voda (Ohron. I, 84)

TOMUL IV.

INTRODUCEREA

BUCURESCISTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

59 Strada Berzei 59

1898.

, .

I ,

'

° '

' '. . .

a.ADEMIE ]

5-

'

r

,S.

- .

1 ,

_

`

`

,

,

www.dacoromanica.ro

B. PETRICEICU-HASDEO

ETYMOLOGICUM MAGNUM

ROMA NIA.]

www.dacoromanica.ro

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANUE

DICTIONARUL

LIMBEI ISTORICE SI POPORANEA

ROMANILORLUCR AT DUPA.. DORINTA SI CU CHELTUIELA..

M. S. REGELUI CAROL ISUB AUSPICIELE

Ldn. C A nmmimi i. o A i EDE

B. PETRICEICU-HASDEUMembru al Academid Ronuine, al Academid Imperiale de Sciin/e i al Societaid Imperiale archeologice

dela St. Petersburg, al SocietiVil de Linguisticd din Paris, al Academies' Regale din Belgrad, alSocietbilY Academice din Sofia, al SylloguluY filologic ellenic din Constantinople, al SocietaPY Neo-linguistice Americane din Baltimore etc.; Director general al Archivelor Statulul; brofesor de Filoloo,la

comparativel Ia Universitatea din Bucuresd,

Mántinem dar aceste frumdse expresiuniintrebuifitate de stabum, i nu ne temem decuvinte earl aü capötat de vtlicuri inpamin-tenirea

CAROL I.... marl si nétede socotble etimologhicetl,

adecl. talcuitbre de cuvinte.Cantemir-voda (ohron. I, 84).

TOMUL IV.

INTRODUCEREA

BUCURESCISTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECt

59 Strada Berzei 59

1898.

www.dacoromanica.ro

NEGRU-VODA

Do secol i jumatate din Inceputurile Statului Terei-Romanesci

(1230-4380)

CA INTRODUCERE LA TOMUL IV

DIN

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIirDE

B. P. HASDEU

BUCURESCI

1898.

www.dacoromanica.ro

PRE-CUVIN TARE

Aveam in cuget de a da in fruntea tomulm IV al Etimo-logicului o introducere de vfo trei-patru cOle de tipar dupemustra tomurilor trecute. 0 intelegere luata in sinul Academiel&name, in sedintele din 27 i 29 Martie 1897, pune capetlucrarii mole, ingaduindifmi urmarea numal pina la anul 1898.RIO, en ac6sta urmare, adeca curmare din partea doctului corp,de vreme ce nu voiu mai pai inainte, m'am hotarit de a maexecuta pe mine insumi printr'un nec-plits-ultra dupa mCsuramijlOcelor mole. Iata de ce Negru-voda" ese aa cum ese.

Este o datoria a mea do inima i de minte de a rosti acio whined, o nemarginita. 0 adeverata recunoscinta

care singur m'a indemnat la munch' astfelea Intemeidtorului Regatuld Românilor i so ineldna siudiulmen despre Intemeidtorii Statului terei-Romanesci.

ispravind. minidru de ciite am faeut. facemd coca ce amvoit en a face, las Etimologicului un maret vq.nic adio, man-gaindu-me en WY 1 ),1 Stqfmulta men: sint multe lacatie" . . .

Hascleik.aimpina, 1 hinuarie 1898.

07/(c-ties/a/a gaie

Fegeizzi;

i nu-a inlesnit'o,

www.dacoromanica.ro

N FGRU-VODA

.UN SEMI_ I JUMATATE DIN INCEPUTURILE STATULUI TEREI-110fiNESCI

(1230-1380).

Fie-care torn din Magnum, Etymologicum este preces de cate ointroducere, cuprinclend o monografia istorico-filologid, pre-intinsasat pre-generala pentru a pute figura ca un simplu articol inrul cel alfabetic al cuvintelor, dar menitä a arunca o lumina me-todologica asupra operel ,intregi. Rite aceste introduceri vor formacu timpul o colonada de Propylee Ia Acropolea limbei rornane.

Ca introducere Ta tomul al patrulea, mi-am ales anume peNegr u-v oda, cu care m'arn ocupat fOrte mult sint acum trel-cleci de ani, numai astaqi insa nu me mai sfiesc de a crede ca amreqt pe deplin in deslegarea acestel anevoiOse problerne. In stu-diul met despre Basarabi am limpeclit mai intaiu elementul cellegendar ; imi mai remane dara momentul cel istoric despre inte-meiarea Terel-Rornanesci. Mai lamurit, din colectivitatea voevoqilorno§tri celor Negri din vecul de mijloc, dintre acei Basarabi cari sta-panisera numai cate o portiune din teritoriul muntenesc inainte deunificarea Statului, trebui sa precisarn acurn intr'un mod definitivpe cel intaiu unificator saü pe unificatorii eel de'ntalu, o represen-tqiune concretä, personalitatea sat mai bine epoca lui Negru-voddcelui in specie.

Atat in privinta Basarabilor", cat acea a lui Negru-voda", sint fericit de a constata Ca din capul locului nemerisempunctul de plecare cel adeverat, astfel ca tot ce'mi mai lipsia atuncl

51,080. IV.

§i

1

www.dacoromanica.ro

II

erati numal unele fapte documentale, Ore-cari amarunte necesarepentru o desavir§ita demonstratiune. Imi mai lipsia Inca ce-va : tern-peramentul. Vrista cu multä greutate mi-a dat sangele rece de aputé judeca fara superare gre§elile une-ori fOrte supöraciöse ale al-tora. Gre§elile altora, gre§elile mele, gre§elile tuturor acelora cari sesilesc a sparge o cale viitOre sail a indrepta calea cea trecuta, sintsimptome ale transforinatiunil succesive, sint crize ale progresului ;neiertate sint numal gre§elile cel6r ingurqiti de a sta pe loc sailde a se opri in ruptul capului indärit. Tata de ce sä nu se mireneminea, cand voiu vorbi adesea cu amicia §i chiar cu admiratiune,cel putin nici o data cu du§mania, despre acel muncitori earl nuse impaca sat intarqid de a se intelege cu vederile mele. T2ic

n d espr e muncitori" ; cat despre secaturi, nu voiu vorbi nemic: deminim is non curat praetor".

Studiul de fata se imparte in trel capitole :1. Literatura inainte de Istoria criticd a Romdnilor ;2. Literatura dupa Istoria criticd a Romdnilor ;3. Intemeiarea Terel-Romanesci.A§ecland Istoria criticd a Romdnilor la mijloc intre ceea ce'i

precede i intre ceea ce'i urmeza, intre literatura prealabila §iintre cea ulteriOra, imi este dat de a pute studia intrega evolu-tiune a propriei mele idei intr'un sens hegelian : de'ntalu controlaiafirmatiunea veche cea neverificata, controlul met hind controlatapol de catra dupa mine, pe Carl controlandul et-insumila rindul met, controlul cel multiplu ambilateral imi va aduce onoua afirmatiune verificata.

Pentru a constitui intrega evolutiune, dupa cum am numit'o,volu notifica in literatura cea prealabila tOte puncturile carl imiservisera ca jalOne pentru Istoria critice, §i voiu notifica nu maiputin in literatura cea ulteriOra t6te cate me ajuta mai departe laconclusiunea de astaqi, adeca, la ideea cea definitiva actualä.

Primele doue capitole sint premerse fie-care de a sa propriabibliografid, pentru a nu se repeta meret in cursul textului nescecitatiuni obositOre pentru atentiunea lectorului. In capitolul al treileainsa, fie-care paragraf i§i are bibliografia sa a-parte, fiind de totspeciala.

Cele trei capitole se incheia printr'un duplu Apendice documentalprin cate-va. importantisime Fac-simile.

cei-lalti

§i

www.dacoromanica.ro

III

I.

LITERATURA iNAINTE IDE (ISTORIA CRITICA A ROMANILOR

§ 1. Bibliografia.

Cantemir, Hronicul Romano.moldo-vlachilor alcatuit la aniI 1710, Ia§1 1835-6 in-8t. II p. 359 402, XX. 0 copiä mal corecta, executat a. de d. Gr. Tocilescu dupa manu-scriptul original, in biblioteca .A.cademiel Rornane. Filipescu (Constantin Cdpitanul),Istoriile Domnilor prif-Romanesci, la Laurian-Balcescu, Magazin istoric t. I p. 83-7 ;cfr. ib. p. 10-12. Rada Grecénu, Fragmente, in Revista Romana t. I p. 577, II p. 250sq. Stefan Ieromonahul, Vieta lui Nicodim Santitul, Bucurescl 1883 in-8 p. 30 sqq.; cfr.Stefulescu, Mdnastirea Tismana p. 18. Samuil Clain (Micul), Annales Principum Trans-alpinorum, ap. Engel I p. 90-4; cfr. N. Densusianu, Monumente pentru istoria tore! Fa-garasulu1 p. 104 sq.Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, Halle 1804 in-4, t. Ip. 57, 59, 63, 91 6, 148 9. Idem, Geschichte der Bulgarey, 1797 P. 436. Idem, Geschichtevon Serwien, 1801 p. 235. Miron Costin, Cartea pentru deschlecatul dintalu a tell! Mol-dove!, la Cogalnicdnu, Letopisetele t. I p. 21. Ident, Chronika ziem moldawskich ymultailskich, la I. Bogdan, Cronice inedite p. 160, 167. Idem, Opisanie ziemie Moldaw-skiej i Multafiskiej, la Dunin-Borkowski, Pisma, Lwów 1856, cfr. Hasdeii, Archiva istoricat. I p. 159 sqq. Luccari, Copioso ristretto degli Annali di Rausa, Venetia 1605 in-8 p.43, 96, 104-5. Gebhardi, Geschichte der mit Hungarn verbundenen Staaten: Bulgarien,Walachey, Moldau. Leipzig 1782 in-8 p. 280 sqq.--41)e.) tei 6s, latopia. r tXc ustEas,

th vCv Tpotvat),(3avicts, BXa.ziag Itch: MoMaDius, Wien 1E18 in-8 t. I p. 288-- 94, t. II p.2-8, 20-21. Filstich, Schediasma historicum de Valachorum historia annalium Tran-silvanensium multis in punctis magistra et ministra, Jenae 1743 in-4 p. 18. Hurmuzaki,Fragmente din istoria Romanilor, Bucuresci 1879 in-8 t. I p. 227-32, 258; dr. Hunfalvy,Rumanische Geschichtschreibung p. 52.-1. Ec?er, Observationes criticae et pragmaticaead historiam Transilvaniae, Cibinii 1803 in-16 p. 53-4. incai, Chronica Romanilor,14 1853-4 in-4 t. I p. 248-9, 288, 290, 298. Laurian, Istoria Rornanilor, ed- IVBucurescl 1873 in-8 p. 243. (DatTcitES-tis, `kropin. Toup.00veac, Leipzig 1816 in-8t. I p. 437 sq. Florian Aaron, Idee repede de Istoria principatuluI Teril-Romanescl,Bucurescl 1835 in-8 t. I p. XIX, 35 sq. Heliade, Historia Romanilor, ed. II Bucuresel1870 in-8 p. 48, 89, 92, 98, 101 sq. B(auer), MOmoires historiques et gdographiquessur la Valachie, Francfort et Leipsic 1778 in-8 p. 82. B eaconon T, Bozrapcnist nIcan,Moscva 1855 in8 p. 6 9, 18, 42, 43, 69, 70, in Bpenennium 06fit. HaT. 11 ApennocTeilt. XX. Idem, BbiJnrn& PLI611MWBa, Moscva 1862 in-8 p. CCCXXX sqq.- Roesler,Die .Anfange des walachischen Fiirstenthums, Wien 1867 in-8 p. 6 sqq. /dem, Roma-nische Studien, Leipzig 1871 in-8 p. 268 sqq. Kogalnitchan, Histoire de la Dacie, desValaques Transdanubiens et de la Valachie, Berlin 1837 in-8 t. I p. 47 sq. Sulzer,Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist der Walathey, Moldau und Bessara-biens, Wien 1781-2 in-8 t. II p. 33, t. III p. 631. C. Aricescu, Istoria Campulungulul,Bucurescl 1855 in 8, III. Tunusli frati, Istoria politica §i geografica a Terel-Roma-nesci, trad. de G. Sion, Bucurescl 1863 in-8 p. IL 8, 12 sq.; originalul `Icrcopecc vcBaXuxicK noktur.41 scal. TecuTpultrA, Wien 1806 in 8. Vaillant, La Romani() ou histoire,langue etc. des Ardialiens, Vallaques et Moldaves, Paris 1844 in-8 t. I p. 138 sqq.

azaya o B T, Pystrzncicia rocnoppurna Banaxin 11 Monnanin, studiul publicat inrevista OTenementmul 3auncita, 1858 p. 254 7. Ubicini, Provinces d'origine roumaine(L'univers, Paris 1856 in-8) p. 29 sqq.

qç

tits

www.dacoromanica.ro

IV

§. 2. Cronicele muntenesci. Miron Costin.

Punctul cel culminant al inceputurilor Terel-Rornanesci esteMircea cel Mare (1387-1418), dupa cum pentru Moldova punctulcel culminant este Alexandru cel Bun (1399-1432), amindoue punc-turile cele culminante incalecand anul 1400 §i formand o trasurade unire intre ambii secoll al XLV-lea i al XV-lea.

Intr'o epoca anteriora. lui Mircea cel Mare i lui Alexandrucel Bun, ce-va mai curand sat ce-va mai tarçliu, se intamplasenascerea celor doue Staturi romanesci dela Dunäre, aa numitadescalecatore, adeca un Domn in Moldova §i un alt Domn inTera-Romanesca sosind d'a-calarelea din partile Ardélului §i oprin-du-se pe loc pentru a descaleca §i a remane aci pentru tot-d'a-una intr'un chip hotarit i apclat.

Inlaturand .acum Moldova, me voiu märgini de asta data nu-mai cu Tera-RomAnesca.

Tote cronicele muntenesci, dintre carl cele mai vorbarete sinta lui Radu Grecenu §i a lui Constantin CApitanul Filipescu, se unescasupra urmatOrelor cinci particularitqi:

10. Intemeietorul se nurnia Negru-vod a;2°. Intemeietorul venise din Fagara§;3°. Intemeietorul stapania peste Carpati nu numai Fagara§ul,

dar i Amla§u1;4°. Intemeietorul a fost primit in Oltenia cu bratele deschise

fara lupta50 . Intemeietorul a inflintat mai multe ora§e in Muntenia, nu

in Oltenia.Repet Inca o data, aceste cinci particularitati sint comune tu-

turor cronicelor muntenesci, tuturora fara exceptiune ; §inotatibine de pe acumanurnai aceste cinci particularitati, a§a cum sintele redactate mai sus, se vor constata in fond a fi adeverate.

Divergintele se incep printr'o simpla amplificatiune a primelparticularitati : unele cronice lasä singuratec numele Negru, pecancl cele mai multe if acata pe Radu, f5cend astfel pe R a d u-Negr u.

Apoi desbinarea cea mare este acea cronologica : 1080, 1215,1241, 1280, 1290, 1313. ..

;

www.dacoromanica.ro

V

Intre cronicaril muntenesci nu trebul sä perdem din vederepe Miron Costin, cronicar moldovenesc, dar care utilisase totu§1 oveche cronica muntenésca, necunoscuta astaill. El pune nurnai peNegru- v o d a, fara, amplificativul Ra du, vorbind cu trei oca-siuni despre acest intemeietor al Terel-Romanesci :

1°. In Cartea pentru descalecatul dintalu", Miron Costin clice :bra dupa, ce s'aa pustiit de Atila, c unii mutati preste Dunare2)la Dobroge, unil preste munti asupra Oltului eel din tara Munte-

nesca, cestilalti la Mararnord§ pina la vremea lui Laslaa cralulcre§tin unguresc, la a carula vrerne s'ati descalecat al doele rind :de Drago§ Voevod tara nOstra §i de Ne gru Voevod tara Mun-ntenésca. Care craiu unguresc aa statut la velOtul dela Hristos1080. . .

In scurt, Miron Costin aêä in Oltenia pe Negr u- vo d a laanul 1080, facOndu'l tot-o-data contimpurén cu Drago§-vocla, dinMoldova.

2°. Intr'o alta, lucrare analoga, in limba polóna, Miron Costinurca, la acela§1 an 1080 pe ambil intemeietori, pe cel muntenescnumindu'l Negr u , de douö on a§a, färä nici un R a du. Dupa le-genclä mai adaoga el acel intemeietor era, bastard al unui voevodardelenesc. Apol desvolta, pe larg irnpregiurarea ca toti Munteniisint negricio§1 la fata, §i cã deci nu cel de'ntalu Domn la din§iipurtase numele de Ne gr u : zla consequentia .2e czarnym tegopierwszego ich hospodara zwano". In fine, Miron Costin pune acestaimpregiurare in legatura cu epitetul Kara-iflak", adeca Negri-Romani", pe care Turcil Ii daa Muntenilor : dla czego y Turcypostrzegszy to Karawlachami to iest czarnymi Wiochami ich zowie.Acest intreg epizod e fOrte interesant, dar este confus, §i tot-o-data Miron Costin scapa, din vedere ca §i pe Moldoveni Turcii iinumiat de asemenea n egri : Kara-bogdan".

30 In poema despre arnindouë terile rornane, scrisa tot polo-nesce anume la 1684; Miron Costin ne lämuresce mai intaiu ca seraclima pe cronice de prin manastiri moldovenesci §i muntenesci :

kTwoty et annales HospodarOw po inonasterach MoIdawskich yMultanskich", apol repeta legenda despre Negr u- vo d ca bas-tard al unui voevod ardelenesc, numindu'l de mai multe ori numaiNegru fara nici un R a du; in sfir§it, precisOza epoca descalecariicu totul altfel dent in lucrarile cele precedinti : nu la 1080, citocmai intre anii 1280-1290, adeca dupa, socotéla Muntenilor

www.dacoromanica.ro

VI

sint aprOpe patru-sute de ani" : blisko czterech set lat swych odNegrula calculandu-se ca basa data 1684 cand scriea MironCostin, §i mai adaoga ca intemeietorul Moldovei este mai not nu-mai cu 20 de ani, prin urmare intre 1300-1310.

In secolul trecut generalul rus Bauer, care petrecuse mai multavreme in Tera-Romanesca, a cunoscut, direct sat indirect, o cro-nica muntenésca cu Radu-Negru la anul 1313, dar §i cronica mol-dovenésca a lui Miron Costin cea cu Negru-voda la 1080.

Cam tot pe timpul lui Bauer, cronica lui Miron Costin cea cuanul 1080 a fost consultata de stolnicul Constantin Cantacuzin, acaruia lucrare e publicata grecesce la 1806 de fratil Tunusli.

Vom vedO mai jos ca. acea data 1080 din Miron Costin a fostcercetata de asemenea de Fotino.

Contimpuranitatea lui Negru-voda cu voda Drago§ §i coinci-dinta lui Negru-voda cu Negrii-Romani, acestea douö ne pregatescdeja la teoria lui Cantemir, care insa nu mai este cronicar caMiron Costin, ci istoric in tOta puterea cuvintului.

§ 3. Boierul Murgul. Stefan Ieromonahul.

Cronica muntenésca cea mai veche, din cele cunoscute pina,acum, s'a pastrat numai in vr'o cate-va extracte la Ragusanul Luc-cari, care o utilisa pe la anul 1590. Pentru cea de'ntalu data intipar ne intimpina acolo, ca intemeietor al Terei-Romanesci, unNegro Voievoda", MIA adaos de Rade. Acest Negr u-voda neeste dat la anul 1310 ca tath al lui Vladislav-vodä, prin urmarenu alt cine-va decat Alexandru Basaraba. Aci, ca §i in cronicelecele obicinuite, intemeiarea Statului muntenesc se atribue uneldescalecari din Ardél.

La Luccari se vorbesce d'o potriva despre interneiarea Mol-dovel ca §i a Terei-Rornanesci, in§irandu-se primil Domni pina pela anul 1450. Luccari ne spune ca el avea la mama, o relatiunescrisä de boierul muntenesc Murgul", pe care '1 trimisese Dan-voda ca sa se impace cu sultanul Amurat pe la anul 1450. Ace1a§1

www.dacoromanica.ro

VII

an final 1450 este pentru Moldova §i Tera-RomanOscd. AcOstä indica-tiune cronologica corespundend pe deplin, este invederat ca anumeMurgul a fost autorul acelei cronice moldo-muntene, o cronica scrisänumal vr'o trei-cleci sat patru-cleci de ani dupd mOrtea mareluiMircea.

Boierul Murgul fiind cel mai vechiu, cel mai not cronicarmuntenesc in privinta lui Negru-voda este un calugar dela ma-nästirea Tisména pe la inceputul secolului nostru, ieromonahul§i duhovnicul Stefan", care ne spune ca : adunand de prin hri-))sOvele cele vechi' ale sfintel manastiri §i dela cel cu sciinta ba-trani parinti monahi al sfintel manastiri ce at vietuit mai 'nainte,de nol, precum at avut sciintä dela a41 bdtrani cu sciinta maldin vechime decat el, a§a o am scris §1 o am a§eclat. . ."

CrisOvele manastirii Tisména aflandu-se acum depuse in Ar-chiva Statului, am putut constata deplina exactitate a tuturordatelor cronologice ; flu mai putin exacta, prin urmare, trebuisä fie la ierornonahul Stefan traditiunea cea culOsa din gura ba-tranilor, cari audisera ei-in§il dela alti bdtrani mai din vechirnedecat el". 0 tradif-giune monastica, in genere, transmitendu-se dinsecol in secol intr'un cerc f6rte restrins, se conservä fard aldtu-rare mai bine dent o traditiune poporand proprit 4isa. lath de cequasi-cronica cea dela TismOna are o importanta a sa incontestabild,cu atat mai ales cd acesta mänästire este cea mai veche din tOtecele existente in intrOga Romania.

Dupd ieromonahul Stefan, Radu-Negru este tatal lui Mirceacel Mare. Acest Radu-Negru a descalecat Tera-Romanesca, dar nusingur, ci impreund cu fratele set mai mare Vladislav-voda, careel anume se pogorise din ArdOl. Pind la amindol fratii, teritoriulMunteniel era trunchiat: numal din§ii at isbutit a uni ambele la-turi ale Oltulul cu pdrtile de peste Carpatl. A§a dard descalecareas'a indeplinit treptat intro anil 1365-1385. In trasuri esentiale,acesta este traditiunea cea strecurath prin dece generatiunl de calu-gari in curs de cinci secoll, de cand fiinteza manastirea Tismëna.

La ieromonahul Stefan s'a repercutat tot-o-data o alth legendd,care nu este o traditiune monastica, .despre rolul Romanilor inteolupta a regelui unguresc Vladislav contra Tatarilor. Amestecul ace-stel legende constitua in tradiVunea cea dela Tisména un corpstrain, care lesne se extrage §i care n'are a face de loc cu Negru-

:

.

www.dacoromanica.ro

'V III

voda. Acea legenda despre regele unguresc altfel Laslat,noi o inlaturam aci cu desdvir§ire, insistand din not exclusiva-mente asupra fondului celui documental §i traditional din relatiuneaierornonahului Stefan : Radu-Negru nu se numia alt cine-va denttatal marelui Mircea, iar uniEcarea Statului muntenesc, a§a clisaclescalecare din Ardél, a fost opera colectiva a aminduror fratilorBasarabiVladislav-voda §i Radu-Negru.

Rap, de lumina cea mai vie asupra intemeidril Terii-Roma-nesci plea astfel din manastirea Tisména, care este ea-insa§1 inte-meiata tocmai din acea epoca. Inceputurile cele inainte de 1365 iireman cu totul necunoscute. Ieromonahul Stefan nu scie nernicdespre Alexandru Basaraba. Cu atat mai virtos el nu se dumerescea banui macar dinastia N egr i 1 o r, cad Oltenil in genere nu cunoscpe Negri, ci numal pe Basarabi.

Vom vedé mai jos ca d. A. Xenopol este acela care a aratattOta importanta cronicarului Murgul, iar d. Onciul are meritul dea Ii apretiat pe Stefan Ieromonahul.

§ 4. Cantemir.

Cel intalu istoric, care §i-a dat ostenéla de a studia persona-litatea lui Negrii-voda, a fost Cantemir, un cap genial, caruia nicio data nu 1-a lipsit puterea de a strabate prin problemele cele in-tunecöse .ale trecutului, dar mai tot-d'a-una s'a isbit de lipsa ma-terialelor. El insu§1 ni-o spune intr'o romanOsca admirabild: Mar-)) turisim, §i nu fara putina tanguela ne cutrernuram de mare §i denepurtat greuirqa, care asupra-ne vine, cad marl stand in mij-

locul drumului ca neclatite stati, §i multe §i impletecite impede-, caturi inaintea pa§ilor ni se aruncd, carile §i pa§ii inainte a-1 mutane opresc, §i calea cronicului nostru slobod a alerga tare astupa ;

ca trolanil omeWor de vifor §i vicol, in tOte partile spulberaV§i arunc4i, canine cele mai de 'nainte de alVi calcate atata leacoper §i le ascund, ca nu fail mare fried, primejdia ne este, ca

21nu cum-va pirtea ratacind §i cararea, pe care a merge am apucat,

perclend, cursul istoriei nOstre in adanci vartopi §i neumblaV codri,de povata lipsit, sa cada, §i a§a la doritul popas §i odihna sa,)7nu putem ajunge...

Ylanislav,

www.dacoromanica.ro

Ix

In privinta lul Negru-vocla, intre alte puncturi obscure dinistoria romand, cele multe i impletecite impedecaturi" at incurcat§i pe marele nostru Cantemir; l'at incurcat insä fail a puté salsperie §i sa oprésca o minte atat de agera §i petrunptOre de ayicroi totu§i o noud cale.

Iatit elementeley asupra carora Cantemir 41 clAdesce edificiul :

1°. Pe la 1274 exista deja o Domnid in Tera-Rornanesca, devreme ce tocmal pe atuncl regele serbesc Milutin luase in casatoriape o feta a Domnului din Tera-Romanesca, ceea ce se constattiintr'un mod positiv la Bizantinul Nicefor Gregoras.

2°. De aci urrnéza ca nu putea sa se fi intamplat mai tarpcleat pe la anul 1274 intemelarea Terei-Romanesci de cdtra RadulVoda Negrul dela Ardel", nu pe la 1290 ca in acea cronica aDomnilor Muntenesci, despre care Cantemir regretä ca o cunescenumal dupa un singur exemplar ferte not, anume: dela RadulVoda incepend pind la Domnia lui Constantin Voda Brancovenul".

3°. Fundatorul Moldovel, fie Bogdan, fie Drago§, trebuia sä fifost din aceia§1 farni1i Negru ca i fundatorul Terel-Romanesci,caci altfel nu s'ar pute intelege epitetul de Negr a al Terel-Roma-nesci §i al Moldovei tot-o-data. : Acestui Bogdan Vodd sa.'i fie fostporecla Negrul se dovedesce cd i Radul Vodd in Tera Muntenoscans'aft chemat Negrul, amindoue una s'at chemat Vlabianegrd, lard alta Bogdania negra. ."

4°. Niel Bogdan sat Drago in Moldova, nici Radu-vodd inTera-Romanesca, nu se ved de nicdiri a fi fost cuceritori sat co-tropitori din gall, ci ne apar ca nesce mo§neni pornqi intr'o vremede pe campia cea dunärend, adapostiV cat-va timp in muntii Ar-délului i re'ntor0 apol ca stdpani netOgaduiV dupa o lunga in-strainare ; cu alte cuvinte, sträini fusesera el in Fagara §i 'n Ma-ramura§, lar nu erat sträini in Moldova i 'n Tera-Romanesca.

In modul acesta Cantemir urea intenielarea Terei-Romanesci

§i

1

terile

www.dacoromanica.ro

X

la anul 1274 cel mai putin, rectificand cifra pe care o gäsesce incronica muntenOsca, unde e§irea Radului Voda Negrul o pune la27anul dela Adam 6798, carele este dela Cristos 1290, adeca, cu16 ani mai pre urma decat Domnul dela Gregoras pomenit".

Apoi in cronica lui Nicolae Costin, precurn in izvodul ce aü avut)70 insemn6z1", Cantemir afla ca. Moldova a fost intemeiata, decatra, un Drago§-voda, venit din Ard Ol la anul dela Adam 6807,))carele este dela Hristos 1299, adeca cu 9 ani mai pre urma dee§irea Radului Voda §i cu 25 ani mai pre urma de Domnul Ro-manilor dela Gregoras pomenit".. Fiind astfel intre ambele inte-meieri, a Terei-Romanesci §i a Moldovei, o deosebire abia de 9 ani,Cantemir nu se sfiesce a fixa pentru Moldova aceia§1 cifra ca §i

pentru TOra-Romanesca, adeca amindouö Domniile se vor fi intemeiatpe la ace1a§1 an 1274. Inca un pas mai departe. Intru cat RaduNegrul §i Drago§ sint contimpurani, veniti in acela§1 timp de pesteCarpati amindol din aceia§1 familia Negrul, Cantemir II inrudescepe intemeietorul Moldovel cu al Terei-Romanesci, numindul veriintre din§ii sail chiar frati, fil al unui Domn din Ardél. i a§afiind, de ce öre acel tata Domn din Ardél" sä nu fi fost ace1a§1Bogdan Arode, pe care istoria Moldovel ii mentionéza inainte deDrago§? In sfir§it, dupa Cantemir d es Gale car ea spre Dunarea tatalui fratilor Drago§ §i Radu Negrul n'a fost in realitate decato re 'nturnare din Ardél ;,la mo§iile lor" cele strabune pe §esulRomaniei dunarene, unde parintil lor domnisera din vechime §i deunde fusesera goniti de 'Ayala Mongolilor pe la anul 1237.

Acésta este teoria lui Cantemir, din care dupa cum ne vomincredinta mai jos vor remane trel fapte autentice :

1°. Negru-voda n'a lost de loc un Ardelén, ci numal s'a in-tors din Ardél in Tera-Rornanésca, de unde era din mo§i-stramo§1de baltina

2°. IntOrcerea lui Negru-voda, din Ardél in Tera-Romanescas'a intamplat aprOpe tot atunci cand s'a descalecat Moldova

30 Negru-voda, o personalitate istorica precisa, trebul deo-sebit de vita cea domnesca colectiva a Ne grilo r, din care erailtoti : §i Bogdan §i Drago§ §i Radu.

;

www.dacoromanica.ro

XI

5 Samuil Micul.

Cantemir, cu tot dreptul, este §i rneritä de a fi o ilustratiuneeuropeand. 0 ilustrapne curat romanescd a fost Transilvanénul Sa-muil Klain, mai corect Micul, cdruia if placuse a'§i. germaniza po-recla. Teo log, fflolog §i istoric, mai ales ca istoric, el stralucia intreRornanii de peste Carp* pe la sfir§itul secolului trecut.

Micul a cunoscut Cronicul lui Cantemir i n'a putut sa nuobserve pe prima linid marea importantd. a Bizantinului Gregorasdespre Domnul romanesc cel inainte de anul 1290, adeca inainte dedata cea atribuita lui Negru-voda ca intemeietor al Terei-Romanesci.Pentru a inlätura acesta dificultate cronologica, Micul presupune caGregoras vorbesce nu despre vre-o casatoria inainte de 1290, cidupa 1290 : nihil est, quod computum annorum impediat, quin

dictus Radu Negru inchoaverit Valachiae Principatum anno 1290,Met dein non multo post Filiarn suam nuptui Regi Serviae dedit".

Micul a. uitat cä pasagiul din Gregoras se arid anume subanul 1299, referindu-se atunci la un eveniment intamplat cu celputin douödeci de ani inainte, adeca dupa urmatorea socoteld :la 1299 regele serbesc Milutin se casdtoresce cu o Greed, inaintede care avusese deja succesiv alte trei neveste o Bulgara §io calugariA 'far ca pe cea de 'ntaiu tinuse pe o filed a Domnuluicelui romanesc, prin urmare cronologicesce cea mai departata deanul 1299. Micul nu baga in samd ca cronologia lui Gregoras inacestd privinta fusese fOrte bine lirnpeclita de cdtrd Cantemir,cand el clice : Avern datorie a ardta, precum acest Milutin CraiulSarbilor sä fie luat pe fata Domnului Romanesc pe la anul 1274,precum nol mai sus am pomenit. Pachimeres Istoricul scrie, pre-cum nunta acestul Milutin cu Simonidis fata lui Andronic

pdrat sä sd fie Mcut la anul 1299, fiind atuncO Milutin la varstdMde 45 aril. AcOsta varsta a lui Milutin o samaluesce Posonie inMnotele lui Gregoras la capul VI. De vrerne qice ce singur Gre-goras scrie cd atunce Milutin era cu 5 ani mai batran decat An-dronic Imparatul iara Andronic, cand §'ati dat rata dupa dansul,

era de 40 de aril iata cd Milutin cand àü luat pe fata lui Andronicflab' fost de 45 ani. Acurn de aice lesne putem socoti, ca Milutin72 cand s'aii insurat intdi de va fi fost la varsta de 20 ani iatä cacu 25 ani de acestä nuntä a Simonidei mai inainte àü luat pe

rata Domnului Muntenesc, care an cade, precum am qis, in anul

§

11Im-

;

;

www.dacoromanica.ro

XII

1274. Tara de va fi fost i mai Omar de 20 ani (care se si pOtecr e de) , asé inca mai cu multi ani inainte se dovedesce precumacel Domn Romanesc sa fie fost in tara sa cu Domnie intemelata

si asezata. . ." Argumentatiunea lui Cantemir e perfectä nu numalprin textul lui G-regoras, dar Inca prin confruntareal cu textullui Pachymeres. Casatoria filcel Domnului Rornanilor" la 1290e peste putinta ; si mai peste putinta mai tarp, dupa cum oadmite Micul. Remane sigur un minimum de anul 1274 ca laCantemir.

Publicand pasagiul din Micul, Engel afirma ca prin DomnulBXazEctc" la Gregoras se intelege principele bulgaresc Terteres,

o afirmatiune cu desavirsire nepermisa, cad la G-regoras BXcizot"nu se confunda cu BotAya.poc". Chiar acelasi pasagiu despre amovI3XnEac" vorbesce alaturea deosebit despre apzuw BotAyapfae.Ce-va mai mult, anume tocmai pe Terteres ii mentionéza Gregorasclicend cä, stapania Bulgaria : Taw BouX1ipcov apxtv". Asupra afirma-tiunil lui Engel noi vorn reveni mai jos (§ 6). In ori-ce cas, ea estemai putin sciintifica decat ipotesa lui Micul, de altmintrelea o sim-pla ipotesa, la care istoricul ardelén nu tine pre-mult, ci se grabescea recurge la o alta teoria.

In satul Vinetia-de-jos, in téra FAgarasului, Micul a gasit zi-dita in paretele casei protopopului Ionas Moue o petra cu urma-tOrea inscriptiune, pe care intr'o copia mai exacta decat la Engela reprodus'o d. N. Densusianu si a transcris'o cu completarea abre-viatiunilor : Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 1185.,,Genealogia authentica Monestica. Gregorius Venetus Thesaurarius

27V aiv o d a e Nigr o (sic), a quo donatus quatuor vallibus curn

silvis et campis ; genuit Gregorium secundum Anno 1216. Hicgenuit Gregorium ex quo Mailath, 1250 filia Komana et secundusGregorius. Hi divisi (1279) Mailath primam vallem Kutsulata, Ko-mana secundam vallem, Gregorius tertiam vallem (1390), hoc est Ire-netia(m) et Rivulum salsum sortiti sunt, et Gregorius genuit tertiurn

77Gregorium, Komanum, Stoicam, Thomam; divisi Gregorius quartam

//integram sortitus genuit Stephanum, (et) Gregorium (1449). Hic ge-nuit Salamonem (a matre Moue dictum) et Stephanum Moue. Salamongenuit Man Moue 1499. Hic genuit Stephanum Moue secundum.Hic genuit Voik Mone. Hic genuit secundum Man Moue. Hic ge-J)nuit Ioannem Mone, ex quo Ionas Moue venerabilis Vicarius ge-1, neralis. 1728. In traducerea d-lui Densusianu : A trait Grigorie

Tfic

www.dacoromanica.ro

XIII

cel Venetianu1 in anul Domnului 1185. Genealogia au-tentica, a Familiel Monea (e urmatOrea). G-rigorie Venetianul,

lui Negru-Voda, din partea caruia a fost däruit cu patruval, cu paduri §i campuri, a nascut pe Grigorie al doilea (anul1216). Iar acesta a nascut pe Grigorie, din care s'a nascut Mailat(1250), flea Comana i Grigorie al doilea. Acepa irnpartindu se17(1279), Mailat a capëtat valea de 'ntaiii Cuciulata, far Comanavalea a doua, Grigorie valea a treia (1390) adeca Venetia 0 Pa-riul sarat. i G-rigorie a näscut pe al treilea Grigorie, pe Coman,.,pe Stoica §i pe Toma. Ace§tia impartindu-se, Grigorie a capetatintrega valea a patra, i a näscut pe Stefan §i pe Grigorie (1449).Iar acesta a nascut pe Solomon (care dupa muma-sa s'a numitMonea) §i pe Stefan Monea. Si. Solomon a nascut pe Man Monea(1499). Acesta a nascut pe al doilea Stefan Monea, iar acesta pe

Voicu Monea, acesta pe al doilea Man Monea, i acesta pe IonMonea, din care s'a nascut Ionacu Monea, venerabilul Yicariügeneral. 1728.

Tot d. Densu0anu observa cu drept cuvint ca data 1185 dininscriptiunea de mai sus cata, sa fi fost cunoscuta Sasului Filstich,care in disertatiunea sa din 1743 pune de asemenea pe Negru-voda, in secolul XII, qicOnd ca a§a, o aflase el dela batranil Romanidupa o traditiune strabuna.

De0 inscriptiunea datéza abia din inceputul .secolului XVIII §ide0 intre anii 1279-1390 in genealogia cea lapidara este o lacuna,totu0 Micul vice Ca protopopul Iona§ Mone nu putea sä näscoc6sca,o minciuna : non enim credibile est talern virum mentiri voluisse,§i deci admite ca acea petra este o fantana istorica pentru secolulXII §i ca un Negru-voda" existase in realitate pe la anul 1185,dar nu Radu Negrul", ci nurnai un simplu Negrul", adeca, cunumele de familia Negrul", vre-un strabun al lui Radn-Negrul".Cu alte cuvinte, Micul imbratiVza, in fond explicatiunea lui CantemirCa a fost un n6m intreg N egr u- voda traditional, din care s'atras Negru- v oda. cel istoric, o personalitate deosebita, descale-calor al Terei-Romanesci.

Ideea, o idee fOrte lumindsa, Micul a imprumutat'o dela Can-temir, dar a modificat'o a§a, clicend ardelenesce, impacand amorulpropriti al Transilvaniei : el staruesce adeca cu ori-ce pret a lasaintacta in textul cronicei muntenesci internelarea Terel-Romanesci decatra un FagaraVn de vita Radu-Negrul la 1290, pe cand la Can-

vi-

11stierul

deMtain

www.dacoromanica.ro

XIV

temir acel intemeietor fusese numal cat-va timp pribég in Fagara§,re'ntors de acolo in patria sa Romania dunaréna pe la 1274.

Cum Ore ajunge Micul a argumenta ac6stä intorsetura ? I-a servitca punct de plecare inscriptiunea cea atat de §ubreda a protopopuluiIonal Mone, sustinuta apol de diploma regelui unguresc Bela IVdin 1247, unde se mentioneza voevogii rornanesci Lynioy i Sene-slay : ace§tiagice Micul erat nesce voevogi Negri din tOra Fa-garaplui, pogoritori din Negru-voda cel dela 1185 §i din earl s'atras in urma Negru-voda cel dela 1290, toti Fagaralani. Din ne-norocire pentru acésta teoria, regele Bela IV nu vorbesce nicairiin acea diploma despre regiunea Fagaraplui. Textul este aci totce 'Dote fi mai lamurit : voevodul Lynioy era din Oltenia propritgisa, numita tota terra de Zewrino", iar voevodul Seneslav erain directiunea Moldovei, specificata prin tota Curnania".

Intre Cantemir §i intre Micul este un punct comun in :

Un Negru-voda, personalitatea istorica cea represintata ca in-temeiator al Terel-Romanesci, mai corect ca unificator al StatuluiMuntenesc, era din familia cea princiara a Negrilor, cari domniseracu mult mai de 'nainte, dar pe o intindere teritoriala mai micasaü bucatita.

Cheea problemel, simburele solutiunii, se aflä deja pe de'ntregulla Micul §i mai cu sama la Cantemir. Dupa din§ii insa, pergendu-sepirtea inceputuhri, cestiunea s'a incurcat din not, incalcit iteleteseturei, mai ales la Engel, a caruia opera se bucura de o auto-ritate precumpënitOre.

§ 6. Engel. Gebhardi. Eder.

Prin cele douë tomuri de Istoria Valachiei i a Moldovei",publicate la 1804 §i facend parte din voluminOsa Istoria a Sta-tului Ungurese, Austriacul Engel aduse pentru timpul seü un ser-viciti neprquit Romanilor. Lesne i se WO, directiunea cea retacitapolitica de a baga natiunea romana sub corOna Santului §tefan :o simpla eticheta, ca §i cand ar lipi cine-va un petec de hartiascrisa vin unguresc" pe o sticla de Bordeaux", ceea ce n'ar stricaintru nemic calitatea Bordoului. Meritul cel netagaduit al lui Engeleste de a fi cules cel intalu o farte mare gramada, bibliografica dematerialuri asupra totalitatii istoriei romane, uprand astfel sar-cina urma§ilor, pe prima liniä a lui §incal.

principal

s'at

www.dacoromanica.ro

XV

Dar a gramadi, numal a gramadi, era singura preocupatiunea lui Engel, zorit de a ticlui in scurt timp pentru Romania capentru Bulgaria, pentru Serbia, pentru Galitia, pentru Cazaci etc.El nu avea destul rdgaz pentru a poposi a supra analisel critice, macarca adesea avea multe mijlOce la dispositiune. Tot ma, de pripit afost el §i in privinta lui Negru-voda.

De§i cunösce pe Cantemir, de§i reproduce din manuscript peSamuil Micul, de§i cetesce pe Luccari, adeca pe boierul Murgul, §icitéza diferite diplome unguresci fOrte importante, totu§1 Engel,cand ajunge la capitolul sell pragmatic despre intemelarea Terei-Roma-nesci, uita tOte §i repeta fara, nici o controversa afirmatmnea cro-nicei muntenesci : Radu Negrul sati Negru-voda, 24 ani, intre1290-1314". Nici o scantee de lumina !

Neputend a manui cu inlesnire namolul d materialuri pentruo multime de teri tot-o-data, Engel adesea se contraqice, scapanddin vedere ceea ce o mai spusese deja. A§a mai sus, de exemplu,cu ocasiunea lui Samuil Micul despre insuratOrea regelui serbescMilutin in prima casatoria cu fOta Domnului Romanilor" din Gre-goras, noi am vëclut ca Engel pe acel Dornn al Romanilor" il identified,cu Bulgarul Terteres. El bine, cu trel ani inainte, in Istoria Serbia,el identificase pe acela0 Domn al Romanilor" cu sebastocratorulIon Angel din Tesalia. Contradictiunea e i mai mare cu §Opte aniinainte, in Istoria Bulgaria, unde Engel vorbia nu despre regeleserbesc Milutin, ci despre filul acestuia Stefan Uro§, pe care '1 ca-satoresce de'ntalu cu fata sebastocratorului Ion Angel, apoi cu fOtalui Terteres, §'apoi, schimbandu-se immediat, pe cea de'ntalu o nu-mesce Romanca" : die erste Wlachische Frau". Este o con-fusiune späimintatdre. i totu0 Engel face meret confus pe Luc-cari, pe care'l desprquesce fdra nici o vina sericisa, cel putin subraportul istoriel romane.

IIai vechiu decat Engel §i mai putin erudit, Gebhardi estemai critic §i mai metodic. El construesce un edificiti armonic, iarnu se muqumesce a stringe material peste material, fara a alegesail fail a sci sa a1ega, elemente bune §i elemente rele, adeseaimponcipte, fall a aye in vedere vre-un plan combinat mai de'nainte. Ca §i Engel, Gebhardi intercalCza Romania in fantasia gi-ganticului Stat unguresc, o adevërata caricatura a Imperiului Roman

§i

www.dacoromanica.ro

XVI

sag a Imperiului lui Carol-Magnul, pe cand in fapta Maghiarii nureu§isera de a cladi vre-o data, nici macar momentan, un fel deImperiA al lui Cinghis-han. Ca §1 lui Engel, acesta utopia, acestacopilarosa vanitate a Ungurilor, trebul s'o lertarn de asemenea luIGebhardi. Despre Negru-voda in specie, Gebhardi are meritul de afi inteles importanta lui Luccari, pe care'l nesocotesce tot d'a-unaEngel, prefacendu-se obicinuit ca, par'ca n'ar cunOsce nici pe Geb-hardi. El fixézä descalecarea lui Negru-vocla intre anil 1310-1313,explicand'o prin starea anarchica de atunci in Ungaria dupa mOrtearegelui Ladislag Cumanul. Frail acestui Negru-voclaclice Gebhardiera Vladislav Basaraba. Deosebind insa pe acel Negru-voda decatra Alexandru Basaraba, adeveratul tata al lui Vladislav Basaraba,Gebhardi e silit a admite un al doilea Vladislav, facend astfeldoue persOne dintr'una singura, ceea ce incurca.

Inainte de Engel, dar dupa Gebhardi, Sasul Eder, un spiritfate ager, cunoscea deja cronica muntenésca a lul Radu Grecenu,dar despre intemeiarea Statului Terel-Romanesci el nu se hotarescenici pentru anul 1215, nici pentru 1290, nici pentru o descalecaredin Fagara§, clicend cä sigur este nurnai faptul contrarig al uneldescalecarl tocmai din Tera-Romanesca in Fagara§ pe la 1372 subDomnul muntenesc Vladislav Basaraba, a caruia diploma vorbescelimpede despre o nova plantatie romanesca pe acolo. Eder celintaiu a atras atenVunea asupra acestui punct, care constitua unnog element de discutiune.

Despre Sulzer n'am nemic de clis. El considera ca inteme-iator al Statului Terel-RornanescI pe un Radu-Negru pe la 1290intocmai dupa cronica muntenesca cea tipica ; dar in amarunte elnu intra, cad aces-0, cestiune ii era reservata pentru partea a douaa operei sale, pe care n'a publicat'o.

§ 7. §incai. Laurian.

Sincal" cunoscea pe Cantemir §i pe Micul prin extractele dinEngel ; totql pe din§ii I-a trecut cu vederea, fara a menOona

ii

www.dacoromanica.ro

XVII

macar pluralitatea Ne grilo r, admitend numai pe un singur N egr u-v o d a. El respinge cu drept cuvint anul 1290 cel admis decatra Engel ca an al interneierii Terei-Romanesci ; dar ratacescede a gäsi o alta cifra mai potrivitä.

Pe de o parte, nenorocirile lui §incai de a pribegi rnereti dinloc in loc, fara a puté sa lucreze lini§tit intr'o bibliotecã posedendmai multe mijlOce la indemana ; pe de altä parte, forma cea strictanalistica a Cronicei sale, impedecandu'l intru cat-va de a concentraintr'un singur punct o cestiune cronologica controversata asupradiferitelor date ; acestea justifica incurcatura.

§incal argumenteza sub anul 1215 : ca Andreiu III indecretul seti din anul 1291 apriat Vice ca, Fagarmul este al lui

Ugrin §i a fost mai 'nainte al mai marilor lui, de unde incheiu4 eil ca nigarmul n'a putut fi al 1u Negru-voda in anul 1290cand Vice cronica cea veche ca a trecut Negru-voda, in Valahia ;

27drept aceea a trebuit sa tréca, cu mult mai nainte".. Apoi sub

anul 1258 combinat cu 1247 §incai ajunge la conclusiunea caNegru-voda a putut sa fi domnit la 1215, dar adaoga ca niciacesta, nici urmmil lui pina la 1300, nemine n'a domnit pestet6ta Tera-Muntenesca, ci numai peste cate o parte a el". A§afiind pina la anul 1300, nu fusese Inca nici tin Negru-voda" insensul de intemeietor al Statului, de Ora-ce, dupa incai, Statul erape atunci bucatit in mai multe voevodaturi §i chinezaturi marunteca in diploma cea din 1247 a regelui Bela IV. Resultatul e negativ.

§incai cunOsce pretiosul pasagiu din Nicefor Gregoras cel cuDomnul Romanilor" ; nu cuteza totu§1 sub anul 1299 a se rostiasupra nurnelui Vlachia" din acel text : eti nu pocIu hotari prinVlachia carea trebue sa se intelega : cea de acuma care se chlarna4 Tera-Muntenesca, aü Vlachia cea mare ce se Vice §1 Moglena".Acesta indoelä, negre§it, ii era fOrte permisa ; no)" o vom studiacu d'amaruntul mai departe ; ori-cum insa, e constatat ca la §incalNegru-voda remane cu mult mai intunecos decum l'am véclut laCantemir §i la Micul.

Tot ma de nedecisa sta problerna la Laurian, care se tineintr'o reserva, absoluta, fOrte prudenta ma cu soma intr'o cartedidactica. Ajungend la anul 1290, el intitulOza capitolul Radu-Negru" apoi urmézii :

61,080. iv. 2

Scift

si

www.dacoromanica.ro

Pe timpurile acestea spun cronicele Terel-Romanesci Ca treatRadu-Negru, ducele Fägaraplui 0 al Amnaplui, peste mun0 inI, Dacia australd, i a§eda scaunul la Campulung, de unde apol semuta la Arge§, edified, o curte domnèsct i o mandstire. Subdinsul se unird diversele ducate intr'un principat. Radu Negrudomni cu multa gloria 24 ani. La lildgara§, pe la anul 1291domnia magistrul Ugrin, precum se vede dintr'o diploma fOrte

7)insemnatä dela regele Andreiu

Astfelne face a intelege Laurian din cronice se spunedespre un Radu-Negru, se vede insä dintr'o diploma fOrte insern-natd un Ugrin in locul lui Radu-Negru ; deci Ugrin este un per-sonagiu istoric, Radu-Negruo legenda.

§ 8. Fotino. Cogálnicénu. Palauzow.

Pe la inceputul secolului nostru, un Grec de nOm §i de limbd,dar om de casä al Banului Dinu Filipescu, Dionisie Fotino simtlaromanesce §i numal din iubire pentru tera a scris o Istorid a tu-turor Romanilor, fOrte importantä pentru acea epocd. El nu cu-noscea pe Engel, nici pe Gebhardi. IsvOrele sale sint deosebite.Intru cat se atinge de ineeputurile Terel-Romanesci, Fotino ne in-teresdza prin fantanele sale cele serbesci §i rornanesci manuscripte,pOte unele disparute.

Despre timpul lui Negru-voda in specie, pe care'l numesceTciaouX BoaPoaag Ngypog Botacsapkine, Fotino a stat multä vreme lanedumeiire. In tornul I el a desbdtut una dupa alta diferite dateincepnd dela Miron Costin cu 1080 pina la 1215 a manastrilCampulung §i ping la 1290 a cronicelor muntenesci, dar le-a res-pins pe tOte, ajungend la conclusiunea ca data cea mai conformacu mersul evenimentelor este anul 1241, cand navala Mongolilora trebuit sa produca o mare mi§care generala in regiunea Carpa-Won Dupa aceea in tomul II, primind data 1241 ca acea cernuta§i recunoscuta, deja definitiv, Fotino descrie apol domnia lui Radu-Negru dupd cronice, mai adaogend ildicarea episcopului de Fdgarala scaunul mitropolitan al Terei-Romanesci §i presupunend ca epi-tetul Negru i se va fi. dat descalecatorului din causa cd era ne-gricios la fata pActizptvoc.

Mal jos este fOrte important capitolul despre Radu-voda fra-

11

:

:

XVHI

www.dacoromanica.ro

XIX

tele lui Viadislav-voda §i tatal lui Mircea cel Mare" la anul 1376.Intre altele, Fotino ne spune aci ca la manastirea TismOna se afläun crisov dela Dan-voda din 1386, fratele lui Mircea cel Mare,unde pe tatäl lor 11 numesce Radu-voda Negr u. Cu acesta ocasiuneFotino constatä ca unil dintre urma§if descalecatorului Negru-vodaaü purtat de asernenea numele Negru ca titlu sag epitet : ta1\1-1poq eug TETXov, .71 Wg i7tEDszov".

In acest mod Fotino ghicise cel de'ntaiu dualitatea sag chiarpluralitatea Negrilor-voevoch in prima perioda a istoriei Terel..-Ro-

manesci, a§a ca'i lipsia numal third de a identifica numele Negrucu numele Basarab a.

Un adept direct al lui Fotino a fost mareIe nostril CogalnicOnu,cand la vrista de 18 ani, student atunci la Berlin, el a pubhcatfrantusesce o istoria a Romanilor. De§i consulta mereg pe Engel,el a preferit totu§1 pe Fotino.

Dupa Fotino, sag mai adevOrat dupa Cogalnicenu, urrnOzaPalauzow, mai observand ca epoca emanciparii lui Radu-Negru desub dominatiunea corOnel Santulul Stefan era cea mai potrivitaanume pe la jumatatea secolului XIII, de Orã-ce tocmai atunci Un-garia era incurcata intr'un rësboiu contra Venetiei (1244) §i contraAustriel (1248-53), mai hind amenintata de Tatari (1261).

Din cele-lalte doue cartl grecesci contimpurane lui Fotino, nume opresc de loc asupra lui Dimitrie Filippide, iar despre fratilTunusli mö marginesc a rnentiona notita mea, intercalata in pre-fata lui Sion la traducerea rornanesca a publicatiunil bor. DespreDimitrie Filippide in parte me tern a me atinge in ori-ce mod, inbine sag in reg, cad nepotul sag stranepotul set, d. profesor Ale-xandru Filippide dela Ia§1, se supera foc cand eti yorbesc despreDimitrie Filippide, se supOra &AO( foC cand eir nu vorbesc despreDirnitrie Filippide, §i de sigur se va supera foc §i acurna cand eg,fara a vorbi, Ic numal ca nu vorbesë despre Dimitrie Filippide.Ierte-mö !

www.dacoromanica.ro

XX

§ 9. Aron Florian. Heliade.

La Romani prirnul manual didactic de istoria nationala a fostTdeea repede" a lui Aron Florian sail Florian Aaron, dupd cumse numia el la Inceput. Publicata la 1835, cartea lui Florian estefOrte remarcabila pina astadi, nu ca o lucrare critica, ci ad narrandum,cu mult bun simt §i intr'o limba curat romanesca. In prefata Flo-rian ne spune : Inteacesta vreme, cand Rumanii sint pu§1 pedrumul inaintarii, cand duhul §i chipul lor de a se gandi le die-

))zA§uesce tot binele, trebuinta de istoria teril s'a simtit mai mult§i mai adanc decat tot-d'a-una. Dar o ast-fel de istoria a patriei,care sa corespunga cu trebuinta §i dorinta de ob§te §i care sase potrivesca cu adeverul ce se cere intr'acest vec §i dupa cea

?)d'acurn stare a lucrurilor, este un fapt Mae indrasnet, supus lamil de pedice nebiruite §i care aduc la desnadajduire i pe celmai infocat 0 mai intreprincletor duh de Ruman. IsvOrele ce pOtecine-va consulta spre a scOte fapte si intamplari spre a le clasi-fica dupa vreme, loc §i persOne, ca sa urclesca §i sa, tesa o istoriaa Terei-Rumanesci, sint multe aid insa pentru pilda numescnurnai done : hronografurile terii §i istoriile straine, §i din cer-cetarea acestora se va vede greutatea la care e supusa alca-tuirea de istoria Terii-Rumanescl. Dintr'o multime de hronografurice se afla pe la unii-altii nu se potrivesc done istoriile straine,afara ca nu conglasuese Mel de cum cu hronografurile teril, apol

4 ele singure i§1 contraclic una alteia. . .Necunoscend pe Fotino, cad nu sciea grecesce, iar pe Samuil

Micul §i pe Sincal cunoscendu'i numal din aucjite, cad nu eraiipublicate, Florian se conducea aprOpe exclusiv de cronica munte-nesca cea obicinuitä 0 de Engel. El a lasat neatins pe Radu-Negrucel dela 1290, apoi mil a incalcit pe urma§ii lui, pe Mircea celMare il face filu al lui Dan-voda, pe adeveratul Radu-Negru dela1373 il uitä cu desavir§ire etc. Si totu§i o lunga generqiune deRomani invelasera in §cOla istoria romana numai dupl Florian,atat de ademenitor prin frurnusetea limbei de pe atunci. Pentrumine insurni, departe in Basarabia, cea de'ntalu carte romanesca,pe care o citil incantat §i o scieam pe din afara la vrista de seseani, ail fost extractele din Florian, intercalate in Crestomatia cearuso-moldovenesca a lui Hincu.

n

;

;

www.dacoromanica.ro

XX I

Al nostru Heliade nu era poet, nu era filosof, nu era istoric;dar totu§i era un orn de geniti. Geniul nu scie, nu vede, ci bro-desce. Dad, geniul a invqat multa carte, el poite sä controleze, saverifice §i sa rectifice ghicitura sa pe o cale metodica. Dna, n'ainvetat, remane numai cu ghicitura, o ghicitura necontrolata, ne-verificata, nerectificata, adesea o singura picatura de adever intreo multime de gre§ell. Acea picatura insa merita, de a fi semnalata,dupa cum merita a se scete dintr'o rnovila de nasip o foita de aur.Bätranul Asachi, pe care unii 11 compara, cu Heliade, era invetat,forte invetat, doba de sciinta §i de arta tot-o-data, mai vorbindvr'o dece limbi, dar Asachi nu avea nici o schintee de genii' :dela dinsul nu va remane nemic.

In privinta lui Negru-vodd Heliade a dibait, cä punctul de ple-care cel luminos se afla numal la Cantemir. Apucand insa punctulde plecare, Heliade a impins conclusiunile pre departe, lipsit cudesavir§ire de metoda sciintifica. El recunesce ca tuturor vechilorvoevodi din familia Basarabilor li se putea qice Negri, incependtocmal din epoca de formatiune a nationalitatil rornane. Dintre aceiNegri aprOpe in acela§i timp s'a tras de o potriva cate un deo-sebit descalecator pentru Tera-Romanosca, pentru Moldova §i pentruIrnperiul romano bulgar. Cat despre Tera-Rornanesca in specie, He-liade nu primesce anul descalecaril 1215, nici pe 1290, ci preferadela Fotino pe 1241, fiind mai apropiat de Doninul Romanilor celdin 1274, mentionat de catra Nicefora Gregoras.

Am dat scheletul teoriei Jul Heliade, inlaturand cu totul ama-runtele §i nomenclatura.

§ o. Hurmuzaki. Hunfalvy.

Mare, immens este serviciul adus istoriei romane de CodiceleDiplomatic cel in §Opte volume al lui Eudoxitt Hurmuzaki. A§aeste publicatiunea cea intitulata : Documente privitore la istoriaRomanilor". Aci me 'nchin. Dar cu totul alt ce-va este propriaopera a Jul Hurmuzaki : Fragrnente". N'ar fi trebuit ca Mini-

steriul Instructiunii Publice sa se grabesca a publica acesta ne-ispravita lucrare a reposatului Benedictin, caci el-insu§i, de sigur,n'ar fi dat'o la lumina in starea in care a lasat'o. Modest §i rab-dator, s'ar pute dice chiar sfiicios, tot o data cople§it de nesce

www.dacoromanica.ro

XXII

ocupatiuni oficiale, in privinta cdrora era fOrte migAlos, HurmuzakilAsa ani intregi Mr% a indrepta §i fArd a mai completa prima re-dactiune a notitelor sale. and l'am cunoscut eti personal in Vienala 1868, venerabilul batran eti eram tinër atunciimi spunea cdmai are mult, mult de Mart, dar n'are de o cam data destuldvreme pentru a se intOrce la manuscriptul seti. Peste cinci sati §éseani, el a murit. Repet incA o data, pentru a nu §tirbi nemuritOreamemorid a ilustrului BucovinOn, am fi datorl sA pastram cu sfin-tenia, dar nu sa ne pripim a publica nerevoclute Fragrnentele dinistoria Romanilor" ale lui Hurmuzaki, cari in ori-ce cas ni se infa-Aézd ca ce-va ne-gata.

Despre Negru-vodd Hurmuzaki nu aduce nernic in sprijinulafirrnatiunii sale : absolut nemic. Dicend cd : spune traditia lesnede impacat cu fapta istoricd", el ne asigurd ed. Radu-Negru pro-clamd Valachia neatarnata ca stat proprie in 1290, apoi domnesceintre 1290-1314, la 1304 infiintezd episcopia Rimnicului, lasa dolfii Dan §i Radu dintre cari cel intdiu domnesce imrnediat" dupdtatd-set la anul 1333 (la 1333 immediat dupa 1314 !), in fine de-scrie pe lang institutiunile politice §i juridice la descalecarea Terel-Romanesci, §i despre tOte acestea nici o citatiune, decat numal peMiklosich despre cuvintul boier".

Repet dard inca o data, lucrarea lui Hurmuzaki este o confusAschita preliminard pentru usul intim ad referendum, care nu tre-bula publicata pe cat timp nu era Inca, de publicat §i pe care noinu avem dreptul de a o imputa autorului, de vreme ce totul s'afacut contra vointei sale. Recunoscinta Romanilor se datorOzd luiHurmuzaki pe deplin pentru bogata colectiune de documente, nuinsd pentru a§a numitele Fragmente", considerandu-le ca nule §ineavenite.

Este instructiv cd din totalitatea literaturel istorice a Rorna-nilor faimosul agitator maghiar Hunfalvy i§1 gasise pe gust nurnal§i numai Fragmentele" lui Hurmuzaki, declarand cd acesta singurse mi§cA pe un teren cu totul istoric (bewegt sich durchaus aufhistorischem Boden)". 0 asemenea apreciatiune ne scutesce de avorbi despre Hunfalvy in privinta lui Negru-vodd in specie, iar catse atinge de originile cele medievale ale nationalitAtil romane ingenere, acest polemist nu este cleat o fOrte palida repercutiunea lui Rosier.

www.dacoromanica.ro

XXIII

In adevër, Hunfalvy n'ar trebui st figureze aci in capitolulde fa0, de Ora-ce el este posterior Istoriei critice a Ronidnilor. Darfie inainte, fie dupg, o minte de acest calibru fiind subiectiva ping,in rnaduva creerului, o asernenea minte in ori-ce epoca §i'n ori-cesituatiune scie nu ceea ce este in realitate, ci numai ceea ce vreasa scie. Chiar peste un secol, Hunfalvy ar persista tot la punctulnFragrnentelor" lui Hurmuzaki.

g ii. Bezsonov.

Publicand o colecOune de poesiile poporane bulgare in textuleruditul rus Bezsonov i§1 d modestul titlu de editor"

pe cand mai mult decat jurnatatea volumului intreg este o lucrarepropria fOrte interesanta §i importanta, nu numal adnotqiuni, unglosar §i un tractat de grarnaticg, dar mai cu sarna un vast studitiintroductiv despre : Eposul serb §i bulgar in raportul reciproc is-tonic §i topografic", o lucrare magistrala pentru timpul cand s'ascris §i care rernane in picicire ping, astacli.

Adanc cunoscötor al poesiei epice serbo-bulgare, Bezsonov aurmarit in ea cu dinadinsul rolul Rornanilor intre eroii Slavilormeridionali §i tot-o-datg antagonismul intre ambele nOmuri. Acestantagonism in specie ne preocupa aci. Bezsonov nu scie nemicdespre Basarabi, nici despre descalecarea Terei-Romanesci ; el nucunOsce de loc pe Canternir §i pe Miron Costin, earl ar fi pututsa'i de§tepte o suggestiune; §i totu§i, prin simpla concep0une in-ternt a texturilor poporane, el a descoperit cel intain ca in vOculde mijloc Serbo-bulgarii caracterisail adesea pe du§manii Romanica Negri §i tocrnai ca Arabi. Scriind de'ntaiu la 1855, Bezsonova revenit apol din noir in 1862 la aceia§1 cestiune, dar §i de astädata fara cauta un raclern in istoria.

Asertiunea lui Bezsonov, mai mult un fel de vagami-a dat o mang, de ajutor pentru a cerceta mai departe in aceia§1directiune, a controla, a completa arabizarea Rom anilor, a ocombing, cu resultatele altor directiuni §i a .ajunge in sfir§it a des-tainui, din ce in ce mai pe deplin, adevörata origine a 'lui N e -gru-voda.

original,

divinatiune,a'pl

www.dacoromanica.ro

§ 12. Rosier.

Dupa cum pentru istoria Romei antice era necesara critica ceanegativa a lui Niebuhr, tot a§a de necesar e Rosier pentru perk,-dele cele obscure din istoria Romani lor. Niebuhr mo§tenise o ideea lui Beaufort ; ROsler pe a lui Sulzer ; totu§1 Beaufort §i Sulzer,adevëratil parinti al ideel, reman departe in umbra, posteritatealor aparend pré-luminosa pe primul plan prin parunderea spiritului§i puterea muncel.

Inchipuiti-vë un peisagiu, ale carula elemente constitutive abiase zaresc la o distanta pre-departata. Este o padure, Qic unil ; esteo .insula pe un lac, gic altii ; este un ora§ pe un munte, lie osama. Niebuhr si Rosier respund : nu se vede ; §i el dem onstr6za.ca nu se vede. 0 asemenea negatiune este un merit necontestabilde a opri pe cel pripii §1 de al ageri sä merga din ce in ce maiaprOpe de peisagiu. Acela care demonstréza cã nu se vede, nudemonstrèza, prin ac6sta ca nu este, dar impinge pe cel-lalti de acerceta cu staruinta pentru a se vedé ceea ce e s t e.

Un Niebuhr sag un Rosier produc o impresiune profunda atatde durabilä, incat sintem datorl a recum5sce marimea lor chiaratunci cand nu se mai mantine mai nemic in piciOre din nega-tiunea lor, cad din§ii ne-at silit a e§i fara voe din lenea nOstracea rutinara, a sgandari, a munci, a ajunge in sfir§it la adeverultotal sat partial, pe care '1 inlocuiam in trecut printr'o minclunOsaafirmutiune.

Riisler a murit tinër Inca. El era pe cale de a se intari totmai mult §i mai mult treptat. Dela 1871, cand publicase StudieleRomdnesci, pina la 1873, cand a scris .Punctul cronologic al RepriiSlavilor la Duneirea de jos, el cresce prin vigOrea analisel. ROslernu prO sciea de o cam data romanesce §i era fOrte slab in metoda linguistica, pe care cu timpul §1-ar fi apropriat'o, devenindpóte mai grOznic prin scepticism, 'Ate insa renuntand macar la oparte sceptica, dar in orl-ce cas §i mai util ca indemn la urmit-rirea adeverului. Vorbind ca in filosofia hegeliana, a§ putO clice caRosier represinta negatiunea afirmatiunil nu pentru a nimici ideea,ci pentru a servi la dobandirea integratiunii din ce in ce maiperfecte.

Sa ne marginim cu Negru-vod a. Rosier cunOsce aprOpeintrOga literatura a cestiunil. El respinge cu despret a§a clisa Cro-

www.dacoromanica.ro

XXV

nica a lui Huru din 1495 §i Actul Magistratului Sas-Sebe§uluidela 1396, douë invederate falsificatiuni, pe cari noi n'am creptde cuviinta, nici de a le mentiona macar, de§i ele n'afi uitat, intrealtele, de a atinge descalecarea Terei-Romanesci. Data 1290 dincronicele muntenesci, ca §i datele cele admise de Miron Costin, deCantemir, de incal, de Fotino etc., ROsler le respinge de o po-triva pe tOte, mai respingend §i inscriptiunea cea campulungenadin quasi-1215.. Despre Basarabi in secolul XIII Rosier nu scienernic. Nici o pogorire din Fagara§ nu s'a intamplat. Pasagiul dinNicefor Gregoras este ctitat in trOcët, dar fara a i se acorda vre-oimportanta. Tot a§a nu se cla nici o importanta lui Ottocar de Hor-neck, pe care'l citéza. Pe Luccari nu'l cunOsce ROsler, nici pe Geb-hardi. Resultatul final este §tergerea cu buretele a ori-ce intemeiarea Terei-Romanesci. Nici vechimea Basarabilor, nici vre-un Negru-voda, nernic. Dupa o hmga i laboriOsa cercetare, executata intr'unmod magistral, Rosier ne lasä o fOia, alba, remanend ca alp s'oumple.

Fara negatiunea cea fOrte seridsä. a lui Rosier, en n'a§ fi simtitimperiOsa datoria, fail a mai arnana, de a intreprinde Istoria criticda Romdnilor, urrnatä apoi de lucrarile d-lui Oneiul §i de opera d-luiXenopol, eü cel de'ntain in acosta cruciata pentru redobandireaSantului Mormint.

LITERATURA DUPA ISTORIA CRITICA A ROMANILORv.

§ 13. Bibliografia.

Ilusden, Istoria ciilic a Romanilor, Bueurescl 1873 in-4; ed. II 1874. Idem, Hi-sloire critique des Roumains, edition entièrement refondue, trad. p. F. Dame, lr fasei-cnle, Bucarest 1878 in 8. Mem, Originile Craiovel 1230-1400, BucureseT 1878 in-8.Mem, Basarabil: eine? de unde? de ca.nd? Bucuresci 1894 in-4 (cfr. Etym.-magnumt. III p. 2540-92). Idem, Strat si substrat : genealogia popOrelor BAlcanice, Bucuresci1893 in-4 (eft. Etym. magnum t. III p. VXXXVI1). Idem, RomaniI Banateni, Bu-curescl 1896 in-4. A. Xevopol, Istoria Romanilor dela intemetarea terilor romane pintiIa Petru Rares, last 1890 in-8 p. 1:1-33, 68-77; cfr. la Tocileseu, Rev. pentru istoria1885 p. 13-28.-1dem, Istoria Roinânilor pentru clasele primare, ed. IV Bucurescl 1881in-8 p. 47-8, 116-7; ed. X Ias1 1891 in-8 p. 63 sq. Mein, Histoire des Roumains dela Dacie Trajane, Paris 1896 in-8 t. I p. 194 sqq. D. Oneida, Rada Negru i origi-nile princinatulul Terif-Romanesci, in Cony, lit. t. XXIV p. 817-33, 944-58, 1044-55;t. XXV p. 41-50, 100-10, 520-39; t. XXVI p. 24 - 68, 237-58, 332-7. Gr. Toci-lescu, Manual de Istoria romfma pentru scOlele secundare, Bucuresd 1894 in-8 p. 25, 26,

www.dacoromanica.ro

XXVI

30; dr. D. Dan, Toponirnia.-Pugariii, Date istorice privitóre la familiele nobile romane,Sibiu 1892-5 in-4 t. I p. 154, t. II p. 256, 322, 388. - S. Krz?Actnowski, Poczqtki Wo-loszczyzny, KrakOw 1889 in-8 - N. &Imescu, Domnul B. P. Hasdeil ci Radu-Negru,Bucuresci 1885 in-8. - Dr. Bethy, Az Oldh nyelv Os nernzet megalakulasa, Nagybecs-kereken, 1890 in-8 p. 164 sqq ; cfr. Sercambi, Le croniche lucchese, t. I p. 326-8. -Idem, Deslegarea cestiunil originil Rornanilor, trad. de I. Costa, Budapesta 1896 in-8 p.24 sq.; cfr. Rakovsky, Bump= c'rapriva p.124, 194.- E. Kalu2niac1ci, Historische Noti-zen, in Miklosich,_Wanderungen der Rumunen P. 39 sqq.- T. Tarnm, Ueber den TJrsprung derRumanen, Bonn, 1891 in-8 p. 136.-Miletió et Agura, llaIOpOMLHllT If TtxxaTa caa-WIHCKa urroremocm, &Dia 1893 in-8 p. 17 sq., 36, 48. V. A. Urechia, Comisiunea in-shrcinata de Ministeriul de Interne cu cercetarea sternelor Regatului si ale judetelor,Bucuresci 1891 in-4 p. 9-10. - N. Beldicénu, Elernente de istoria Romftnilor, Ias 1894 in-16,II p. 25, III p. 19. A. Mihaelescu, Istoria Teril-Romanescl, Ploiescl 1894 in-8 p. 25. - Idem,Legende istorice, Ploiesci 1894 in-8 p. 17-20.- B. Drageseu, Estract din istoria Roma-nilor pentru usul scaelor prirnare. Ed. IX. Ploesci, 1889 in-8, p. 21. B. Seccirenu, Prescur-tare din Istoria Romanilor pentru elevil scOlelor primare. Ed. X. Bucuresc11893 in-8 p. 25,30.-- C. Gatlin, Lectiuni din istoria Romani] or pentru scolile primare. Ed. If I.Botosani 1893in 8 p. 27.- Prcut A. Popescu, Noua metoda pentru invht,amintul istoriel Romaniel. Bu-curesci 1881 in-8 p. 12-14. - E. Ropald, Notiuni de istoria Romanilor pentru scOleleprimare, ed. III, Iasi 1883 in-8 p. 23 5. - M. Andreian, Mic curs de istoria Romanilor,Pitesci 1886 in-16, ed. III p. 42-8. .A. Putu, Prescurtare din istoria Romanilor, Iasi1887 in-16, ed. IV p. 8 sqq. I. Vasili21, Curs de istoria Rornanilor, 13Orlad 1883 in-8,ed. I p. 20-1 ; 1891, ed. V p. 29. - G. Cristescu, Manual de istoria Rornanilor pentruscólele primare, Ias1 1877 in-8 p. 39 -41, 170-72. G. Hrisoscoleu, Elemente de istoriaRomanilor, last 1878 in-32, ed. II p. 21. - C. Handocd, Prescurtare din istoria Roma-nilor, Galati 1877 in-8 p. 19 sq.- M. Florenyi Notiuni de istoria Romanilor, Thicuresci1882 in-8, ed. XIII p. 26-31.- Sera finz Ionescu, Istoria Romana conform nouei programe,Falticeni, 1893 in-8, I p. 13, II p. 30-32. M. Tintri, Curs elementar din istoria Ro-rnanilor, Focsani 1831 in-32 p. 22-26. C. Mofescu, Primele cunoscinte dupa istoriaRomanilor, Braila-Constanta 1880 in-8 p. 14 sq. G. R. Melidon, Istoria nationalh,Bucurescl 1876 in-8 p. 6, 36 etc.- Scraba, Negulescu i Teodositi, Carte de citire, Bucuresci1897 in-8 p. 114-15.- Ghenadie Endeinu, Crestinismul in Dacia si crestinarea Românilor,Bucurescl 1878 in-8 p. 184, 222 ; cfr. V. PredOnu, Existenta i organisatiunea ierarchielbisericesci la Romani, Bucurescl 1896 in-8 p. 76 sq. -A. Densufianu, Negriada, epopeianationala, Bucuresci 1879- 84, in-8.

§ 14. Istoria criticä a RomAnilor §i suplementele.

Immediat dupa publicarea Studielor romanesol" ale lui Rosier,sguduit prin acea maéstra lucrare, eil m'am apucat a scrie §i ampublicat la 1873 prima editiune din Istoria criticc, dupa care aurmat apoi a doua editiune revecluta §i Mite adacise la 1874.Titlul special al volurnului era tot-o data ca o programa, : PämintulTereI-Romanesci in secolul XIV : intinderea teritoriala nornencla-tura actiunea naturel reactiunea omului urbile danubianeurbile carpatineurbile campenesintesa. Primul cap din istoriaanalitica, a formatiunil Staturilor Romane. Din acea programa

aparuse nurnal primele trei puncturi ; lar primul punct singur, in-

-

-

www.dacoromanica.ro

XXVII

tinderea teritorialg, f6rte amplificat in mai multe privinte, a fostpublicat frantusesce la 1878, fiindu'rni cerut atunci de Ion Bratianupentru Congresul dela Berlin. Este de regretat ca editiunea francesaa remas aprOpe necunoscuta speciali§tilor i nu mai este de vinclare.

Aparitiunea operel mele produse o impresiune färä exemplula not Din prefata editiunii a doua extrag urmatorul pasagiu :

Publicand prima editiune in fasciOre, inainte de a fi inceputvolumul II, se cerea deja o a doua editiune a volurnului I. Par-

lamentul, in .edinta din 16 februarid 1873, votä un premiU pentru17continuarea Istoriei Critice a Romanilor. Sintem datori in acesta

privintä a rnulturni mai cu sama principelui Demetrit Ghica, d.

B. Boerescu, d. C. Gradi§tenu, d. Guna Vernescu, d. G. Chitu,d. T. L. Maiorescu, d. C. Anino§ianu etc. Domnitorul se prenu-11möra la mai multe exemplare, i a bine-voit a ne exprime do-

rinta de a vede o editiune francesa sub auspiciele Mariel Sale.1)Afara de acesta, printr'un decret din 3 februarid 1874, Domni-

torul a decernut autorului marea rnedaliä de aur pentru istorianationalä. D-nil E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, AugustPi§acov din Craiova, N. Mandrea, Dr. V. Vladescu i altii at con-n curs mult la respandirea operel, iar d. librar Socec s'a grabitdin propria initiativä a ne oferi hartia in conditiunile cele mai

Sintern recunoscetori d-lui Ion Bratianu de a fi con-)) ceput ideia infiintarii unel societati pentru sustinerea intreprinderilnOstre, de§i proverbul despre copil cu doue m6§e ne Meuse, con-

servand simtirnintul de gratitudine, a declina propunerea. D. prim-ministru Lascar Catargit a incuviintat a se tipari a doua editiunela Imprimeria Statului, iar d. General Tell, atunci ministru de Culte,lua prin prenumeratiune un numer insemnat de exemplare pentru/7a fi distribuite la examene scolastice. In fine, ceea-ce ne-a rinFatl) nu 'mai putin, Consiliul Permandnt al Instructiunii Publice adnnseca obligatere in invetamintul primar cartea de istoria romana ad-lui M. C. Florentit, basata pina la anul 1400 pe resultatele cer-n cetarilor nOstre, pe cari le-arn veclut adoptate de asemenea in17manualul colegial geografia a d-lui Anghel Demetrescu, inL'annuaire general de la Rournanie a d-lui Frederic Dame, etc.

In strainatate, ca prim resunet al acestui succes in Romaniaaü fost profesorii Hugo Schuchardt §i Gustav Meyer.

inlesnitOre.

n

de

www.dacoromanica.ro

XXVIII

Läsand acurn la o parte din Istoria criticd mai multe cestiumfOrte importante, desbatute acolo pentru cea de'ntalu data, darfärt o legatura directa cu lucrarea de fata, me volu margini a in-dica dupa a doua editiune in studiul al doilea unrnatoril paragrafi,in carl se limped.esce raportul intre Basaraba §1 Negr v o d a,precum §i realitatea cea concreta a unul R a d u- Negru:

§ 43. Doi Negri-voevodi.45. Personiflcarea originilor nationale la Romani.46. Originea fabulei despre venirea lui Negru din Fagara§.

. . 47. Originea fabulei despre inchinarea Basarabilor lui Ne-gru-voda.

§ 49. Resumat despre nnitul lui Negru-voda.50. Cine a fost Negru-voda cel adeverat.52. Radu-Negru §i Radu Grecenu.53. Originea manastiril Tisména.54. Originea manastiril Cozia.

1)

55. Originea manastirii Cotinena.56. Originea manastiril Campulung.57. Resumat despre Radu Grecenu.

1)

63. Resumat despre adeveratul Radu Negru.61. Tera Negrilor in sagele scandinave.

)) 65. Negra-Bulgaria, Negra-Ungaria §i Marea-negra.66. Charta epica a Arabiei dela Dunare.

Resultatul cercetarilor rnele a fost :In muntii Olteniei, al Hategului §i ai Terni§ianei elementul ro-

manesc, incepend din epoca lui Traian, s'a mantinut nestramutatin tot cursul vecului de mijloc.

Pe acesta intindere teritorialä, mai ales in Oltenia, domniapeste Romani nemul Basarabilor, a carora mamä nobilitara, adecaemblema pe steg, era capul negr u.

Basarabii, respandindu-se treptat afara din Oltenia spre resarit,capul cel negru de pe steg a dat nascere legendel poporane despreNegru-vod a, de unde apol Negri toti Rornanil din regiuneaDun Aril.

Statul Terel-Rornanesci n'a fost intemeiat vre-o-data de unsingur principe, ci opera succesiva a mai multora, dintre carl celmai insemnat a fost Alexandru Basaraba intre 1310-1360.

Ca personalitate concreta, n'a existat in istoria nestra nici un

.

u-

.

1)

1)

www.dacoromanica.ro

XXIX

alt Radu-Negru afarA numai de filul lui Alexandru BasarabA,tatal lui Mircea cel Mare, vestit mai ales prin fundarea de man/stet

Dintre predecesorii lui Alexandru BasarabA, do ati fost cudesevAr§ire necunoscuti inainte de Istoria critice insu§1 tatAl acestuiprincipe : Tugomir, mal corect Tehomir, inainte de 1310, iar la1240 banul Basarabe, deja atat de puternic incat cuteclase a seopune teribilei invasiuni a Mongolilor lui Batu-han.

Dupa aparitiunea Istoriei critice, n'a incetat de a me preocupaaceia§i teoriA, cautand a o completh §i a o perfectiona, anurne celetrei elemente esentiale : de'ntMu continuitatea nationalitatil rornanein Dacia lui Traian, apoi originea Basarabilor, in fine epoca §i mo-dalitatea formaVunil Statului Terei-Romanesci. Ca suplemente ul-teriOre la opera cea fundamentala, am publicat astfel succesiv :

Strat i substrat §i Thmdnii Beinateni, ca respuns definitiv laprima intrebare

Basarabif §i Originile Oraiovel, relativ la intrebarea a doua,cAtra care in Marele Etimologic se mai p6te adaoga articlul Ase'n.

Mai 1'61-pane acuma pentru a treia :Negru-vodei.Mai intaiu de t6te, voiu resuma intrega literatura a acestel

ultime probleme in intervalul de aprOpe un pAtrar de secol dela1874 pinA la 1897.

Tata al teoriei, am a§teptat destul timp, lasand'o sa se comaprintr'o indelungata critica. Ascultai tAcend doe-cleci i dol de ani.Regret a constata cA nu tocmal mult m'au folosit observaVunilealtora. Imi reieat dara pe Negru-vo d a pentru a me rosti eg-insumi asupra'i intr'un mod definitiv, intr'un mod definitiv cel puinpentru mine, caci batranetile imi arm* Ora plecarii, pe jumAtatefind deja plecat.

g 13 A. Xenopol.

Din cele doue redactiuni ale lucraril speciale a d-lui Xenopoldespre Negru-voda, una din 1885 §i cea-lalta din 1890, deosebin-du-se una de alta pre-putin, voit aye aci in vedere numai pe ceade'ntaiU, find indreptata §i mai cornpletd.

;

o

www.dacoromanica.ro

XXX

Adversarul cel mai farä reserva al teoriei mele din Istoriacritica este d. Xenopol, adversar fOrte cuviincios §i mai cu samafOrte me§ter.

El nu primesce pe lid un Negru-voda, afara de acela din cro-nica muntenOsca cea din epoca lui Mateiu Basaraba, adeca nu pri-mesce decat pe Radu-Negru cel descalecat din Fagara§ anurne laanul 1290. Dupa d. Xenopol acest Negru-voda era tot din familiaBasarabilor, dar nu Severinen, ci ArdelOn nOo§.

Pe linga cronica, d. Xenopol se raclimä pe documentele celedela Campulung. Inteo nota el clice : Este de observat Ca d. Ha§-der', pentru a '§i intemeia argumentarea, nu amintesce prin niciun cuvint de cele 6 documente, cari pornenesc despre hrisovullui Radu-Negru". In aparenta, obiectiunea e sdrobitOre. In realtate insa, cele 6 docurnente ale oraplui Campulung, chiar daca elear fi originaluri, nu nesce simple copie ca cele existente, sintintocmai omogene cu documentele cele despre TisrnOna, Cozia,Cotména, ba §i despre mänästirea tot dela Campulung, a caroraabsoluta falsitate eti am demonstrat'o in Istoria critied. Prin ur-mare, fatä cu o asemenea perfecta omogenitate, nu e1 trebuiam sdme mai opresc degiaba asupra mistificaVunil celei cronologice alecelor 6 documente relative la ora§ul Campulung, ci insu§1 d. Xeno-pol era dator sa se opresca asupra Tismenei, Coziei, Cotmenei, maiin specie asupra manastirii dela Campulung, pe cand pe t6te aces-tea el nu le amintesce prin nici un cuvint". A mö 'ntreba d. Xe-nopol pe mine in loc ca sa se 'ntrebe pe sine insu§1, Tata ceea ceeste o culme de abilitate.

Inca ce-va ca un apendice la acea abilitate. D. Xenopol se facea nu fi citit in Istoria criticd la pag. 148 un crisov original dinanul 1576, in care se constata limpede cä numele Negru-vodetpurtase tatal lui Mircea-cel-Mare, adeca Radu-voda cel de pe la 1370.Despre acest R a du-Ne gr u un adevërat R a d u-N egr u esteun crisov original, nu copia, §i este un crisov cu mult mai vechiudent tOte cronicele muntenesci cele pastrate pina astaqi. D. Xeno-pol nu vrea sa scie nimic despre acest crisov, Tar pe tatal lui Mirceacel Mare il numesce nurnal Radu fara nici un adaos de Negrul. 0asemenea adanca tacere despre un act necontestabil este inexpli-cabila altfel decat numal dOra ca un fel de abilitate, un hazliüneznaf al Muscalului.

0 altä abilitate este asertiunea d-lui Xenopol ca: Cronica ano-

ii

www.dacoromanica.ro

nima, care a fost redactata in partea lu cea veche cam pe timpullui Radu cel Mare ( 1493 1508), aa dar cu vre. o 200 de an/ inurma coboririf lui Radu-Negru, raportéza etc.". Dar cine ore a

dovedit vreo-dat c. acea parte a cronicei anonime este de pe la1493? In acea cronica s'a intercalat viqa patriarcului Nifon, scrisäin adever in prima jurnatate a secolului XVI, atata tot ; restul in-treg, fie inainte de Nifon, fie in urma, este din a doua ju-matate a secolului XVII, mult mai incOce decat crisovul de maisus din 1576 mult §i mai incoce mai ales dent relatiunea luiLuccari.

Despre acest Luccari, la care am ajuns, d. Xenopol vorbesceforte frurnos : Raguzanul Giacomo di Fietro Lucari scrie pe la1590 nisce anale ale patriel sale. Pentru a pretui InsemnatateanaratArilor lui Lucari asupra irnpregiurärilor istoriei romane, tre-bue sa scim ca mai multi membri din familia lui at jueat roluri11insemnate in Wile dela Dunare. A§a un strabun al set, MarcuLucari, fusese ambasador al republicei Raguzel la regele SerbielUro§ in anul 1323. Un altul, Nicolae Lucari, mijtheise ceva maitaiviti casatoria fiicei lui Vladislav Basarab domnul Munteniei,Slava, cu Uro§ al V-lea al Serbiel. Matei Lueari deveni ban alSlavoniei in timpul tineretelor lui loan Corvin de Huniade §iajuta mult acestuia a se urea in fruntea statului unguresc. Se11vede deci ca antecesoril lui Giacomo di Pietro se purtase §i prin

tërile romine sat träise in vecinatatea lor, incat el putuse culegeinformaple sale din insemnarile lAsate de ei. .AcOsta este cu atata

mai necesar de admis eu cat intre izvOrele consultate de Giaco-mo di Pietro, pentru alcatuirea cronicel sale, se vöd aratati numal

Bonfinius, Botero §i Cromer, cari tocmai nu contin nimic asuprafaptului descalecaril Munteniei, incat se cuncisce din acèsta im-pregiurare ca. el a trebuit sa'§i fi that sciintele privitore la acéstaparte a relatiunilor sale din alte isvOre...

Pina aci fOrte frurnos. Acum insä se ineurca. Pe la 1450, dupabätälia dela Cossovo, Domnul rnuntenesc Dan-voda trimise la sul-tanul Amurat pe boierul Murgul ca s. incheie cu Turcia un trac-tat de pace. Am vëclut mai sus (§ 2) ca acel ambasador roma-nese scrisese pe la 1460 o pretiosisimä notitä cronologica moldo-muntenOsea, pe care o poseda in manuscript Luccari. D. Xenopolrecunosce epoca §i extrema importanta a acelei notite. Este cea maiveche schita de cronica romanOsca tocmal de pe la jumatatea se-

XXXI

www.dacoromanica.ro

XXXII

colului XV, sub generatiunea immediat urmatOre dupd inarele Mir-cea. Inca o data, d. Xenopol o recunOsce. El bine, acea cronicaconfirma ea öre pe un Radu-Negru dela 1290? Nici decum. Luc-cari ne spune ca Negro-Voievoda" domnia la 1310 §i era tatallui Vladislav Basaraba, adeca nicl un fel de R a d u, ci celebrulAlexandru Basaraba, bunicul marelui Mircea.

Isbindu-se de acest text, d. Xenopol qice : Deosebirile in pri-virea datel, pe care Lucari o pune la 1310 in loc de 1290,numele nedeplin al intemeietorului Negru-vocla in loc de Radu-

Negru, ne arata tocrnai cä. Lucari nu reproduce traditia curatä,11astfel cum ea se afla in gura poporului, §i deci tocmal acésta va-

nriatiune, precum §i grepla invederatä care face din descaletortatal lui Vladislav Basarab, dati o mai mare valcire spuselor sale.0 mai mare valOre, da ; nu insa in favOrea teoriei dlui Xenopol,pe care o dararna cu desavir§ire cronica lui Murgul. Dad se vaapnea cine-va a lasa numal partea finala, din numele d-lui Xenopol

va atribui d-lui Xenopol o paternitate minclunOsa, fi-va acésta//a da o mai mare valöre spuselor sale" ? Ce fel de pledoaria esteuna ca asta ?

Tot a§a, bonne mine a mauvais jeu" face d. Xenopol in pri-vinta casatoriel regelui serbese Milutin cu flea unul Domn al Ro-manilor, o casatoria pe care atat de bine o fixéza Cantemir la anul1274 prin confruntarea textului lui Gregoras cu textul lui Pachy-meres. D. Xenopol nu baga in sama pe Pachymeres i gice : Nu pOtendeci sd se refere Valachia lui Nicefor Gregoras decat la Muntenia,;far principele a carui filed Milutin o tinuse in prima lui casatorianu pöte fi decat Radu-Negru, intru cat in cel 10 ani trecutl de-la 1290, data intemeieril statului munten, pina la 1300, epocacand Milutin voesce sa inchee a patra lui casatoria, el avuse tirnpul7)de a tinó i a lepeda pe cele trel ale lui femei. A lepeda 3 ne-veste in 9 aril*, fie ; dar d. Xenopol WO, ca. la 1299 Milutin era de45 ani, deci pentru prima öra se va fi casatorit in 1290 la virstade 36 ani, flacau unguresc, intargiand peste mesura pentru hatirulteoriel, de§i tot dupa aceiai teoriä a d-lui Xenopol regele sërbescera a§a de grabnic de a schimba 3 neveste in 9 ani ! Cantemir fixaacea casatoria la anul 1274, Engel la 1276, bunul simt nu per-mite a pogori data mai jos; dar atunci ce facem cu 1290?

In sfir§it, actul unguresc cel din 1291 despre Ugrin ca stapan'al Fagaraplui nu se pare d-lui Xenopol a fi o incompatibilitate pentru

§i

§i

www.dacoromanica.ro

XXXIII

a app. la 1290 pe un Radu-Negru ca duce al Rigaraplui : unulargumentOza d. Xenopol era stapan peste orapl Fagarq, eelalt

era duce al intregei -teri a FAgaraplui. Urméza darn ea Radu-Negrulera senior direct, lar Ugrin vasal. Fie. Cum de se intampla insa ca'vasalul Ugrin se duce a se judeca &parte tocmai la Belgrad, faraa se mentiona maear in diploma seniorul cel direct? S'ar put6 in-timpina ea Radu-Negrul ii va fi perdut ducatul cu un an inainteprin plecarea peste Carpati. Dar perdend ducatul, cum de mai rö-manea el duce ? Despre Ugrin eü unul sustin pur i simplu ea eln'a stapanit nici o data vre-o rno§ia in éra Fagaraplui, ci numaleapetase tin drept pe hartiä. D. Xenopol a scapat din vedere acestmotiv de recurs, singurul serios, dar prin care procesul lui Rid u-Negru cel dela 1290 totql nu se cn§tiga.

In sfera lui Negru-voda d. Xenopol profita din Istoria cr iticanumai de douë puneturi, earl aminclouë iaü fost de mil ogur.

Pina la mine niminea nu sciuse ea tatal lui Alexandru Basa-raba se numia Tugornir. D. Xenopol adopta acest punet documental

clice: Tatal lui Alexandru Basarab este deci dupd doeumentulrnaghiar Tugoinir, dupa acel muntenese Negru Basarab, de uncle

l) se vede ea arnbele aceste nurni erati purtate de una §i aceimipersOna §i ea intemeietorul Munteniel era e1-insu0 un Basarab".D. Xenopol -tine fOrte mult ea intemeietorul Munteniei sa fie tot-o.data Radu. Acurn dara acest intemeietor pc5rta nu un dublu, ciun triplu nume: Tugomir-Radu-Negru Basarab, ceva des la Spa-nioli, fiträ exemplu la Romani.

D. Xenopol mai tine in ace14 mod la titulatura lui Negru-voda cel din 1290 ca duce al Amlaplui i Fagaraplui, find caap este in cronica. Nesocotind acOstä particularitate, cand ajungeapoi la diploma Jul Vladislav Basaraba din 1372, uncle titula-tura se publica tot-d'a-una inainte: dux novae plantationis terraeFagaras", d. Xenopol observa : Credem cu D-1 Hasda 1st. Crit.p. 19, ca trebue citit novae plantationis et de Fagaras ; cad Fa-garmul, ducatul vechm de ba§tina al voevogor munteni, numai))nova plantatio nu putea Dar la mine acea n159, plantatioin diploma din 1372 se exPlica prin Amlae. D. Xefiroprcl)Irva tre-bui dart sa §térga Amla§ul din titulatura lui Negru-voda cel dela1290. §tergend pe Amla§, de ce sa nu §térgt §i pe FzIgaraV

01,080, IV, 8

§1

fi."

www.dacoromanica.ro

XXXIV

SA mai adaog ca tot dela mine, d. Xenopol adopteza intactpe Basaraba-ban" cel dela 1240.

Erudit, muncitor i Mite abil, dar mai pe sus de tOte ultra-conservator in sciinta, dqrnan instinctiv al vederilor noue, al ra-dicalismului sciintific, d. Xenopol este un factor necesar in litera-tura nOstrA istorica. Amindoi sintern pre-indrasneti, et" a spargectI nebataturite, d. Xenopol a propti cu ori-ce pret drumul cel

eti nemultamit cu ceea-ce este, d. Xenopol ingrijit ca nucutn-va sa OsA mai reg. Este o absolutA diferintl, de tendinte. Cad. Xenopol, nu scie niminea la noi a suspe mai cu taria si a ar-gumenta mai cu me§tepg datele cele inrAdAcinate in istoria. Estedara bine ca inovatiunile sa treat mai intAiA prin antagonismuld-lui Xenopol. Daca acest antagonism nu reu§esce, dad, inovatiunearesista pina la capet biruitOre, atunci d. Xenopol ar trebui sa seretraga, n'are incotro, dar se va retrage folositor ca mareplulMassena prin Elvetia. A trecut i .Negru-vodei prin cL Xenopol, uf !

Am spus ca eminentul istorie se va retrage. Este mai bine aqice ca el se va intOrce Ia mata. In adevOr, d. Xenopol incepusedin capul locului de a impartV aprOpe pe deplin teoria rnea, a-nume in manualul sea de Istoria Romanilor pentru clasele pri-mare". In primele editiuni, dintre cari e am de'nainte'mi pe a pa-tra revepta §i corectata", la 1881 d. Xenopol nu tinea la anul1290, se Pleca mai mult catra anul 1210, afirma cucerirea FAgara-vlui de Ultra Basarabi intro anii 1170 1180, recunoscea cl Radu-Negrul cel istoric este numai tatAl lui Mircea cel Mare etc. ; iar inNote pentru profesor" la finea volurnului d. Xenopol invOca me-reit autoritatea lstorig critice. Acele prime edqiuni nu semena insa

loc cu cele ulteriOre, dintre earl am la indemana pe a: qecearevequta, corectata §1 adaosa", la 1891, publicata peste un an dupa

aparitiunea operei celei vaste a d-lui Xenopol, uncle tatal lui Mir-cea cel Mare este numai Radu" farA Negru", lar Radu-Negruse app tOpën la 1290, intocmai in conformitate cu cronica ceatipica. In primele editiuni d. Xenopol imi stringe mana, in celeurmatore imi intOrce spatele. Et eram cam supOrat pentru acésta,dar nu mo mai supOr...

vechia,

www.dacoromanica.ro

e, 16 I. Pu§cariu.

Cele douö volume: Date istorice" ale d-lui I. Pu§cariu, sintde o mare importanta pentru istoria Romani lor peste tot, nu nu-mai ca o fOrte bogata adunare de materialuri, ci mai ales ca uncolosal indreptator pentru a intreprinde §i a utilisa cercetari §idescoperiri ultericire. Ni Se mai prornite un al treilea volum, pecare '1 a§teptam cu o legitima nerabdare. SA observarn ca d.Pu§cariu ne da material §1 Ora§1 material, dar nu pretinde a des-ccise el-insu§1 acele Date istorice", a le armonisa, a trage din eleconclusiunl definitive totale, §i nici macar pe cele partiale.

Cutioscend bine literatura istoriel romane, d. Puvariu o in-trebuinteza din cand in cand pentru a adnoth unele puncturi docu-mentale din colectiunea sa, se feresce insa cu staruinta de a serosti intr'un mod decisiv asupra cestiunilor celor controversate.

Tot a§a in privinta lui Negru-voda.Reproducem in-extenso un lung pasagiu :

Negru-voda, numit §i Radu-Negru-voda, Domnul Torei R0-1,rnanesci, duce al Fagaraplui §i Amla§ului. Despre existentatorica sail maid, a lui Radu Negru-voda all scris mai multi sa-vanti mai vechi §i moderni fara d'a fi putut veni la un resultat

positiv. Sint unii cari indigitOza ca trecerea Rornanilor din par-tile Faggraplui §1 Amla§ulur peste munti in Valachia s'a intam-plat in urrna strirntoriril lor prin colonisarea Sa§ilor in ArdOl cuocasiunea expeditiunilor cruciate pe la mijlocul secoIului XII. Altii

aduc ocuparea Valachiei prin Negru-voda in legatura cu funclareaIrnperiului Blacho-bulgar sub Asanich (1186-1205). Inscriptiunea

21dela Campulung arata ca manastirea de acolo e zidita de Negru-voda la 1215, prin urmare descalecarea lui a trebuit sa se in-

)) tample mai 'nainte de aceea. Hasdeti admite Ca Romanil din OraMigaravlui intre 1200 1210 au ocupat regiunile dela Campu-

lung §i Arge§, §i de aci incolo pe la 1270-1280 pina in direc-tiunea Kiliei; dar tine pe Negru-vocla nurnal de 0 firma ce o allpurtat I3asarabii §1 mai nainte §i dupa aceea, *far o perscina pc)-

))sitiva istorica numita Radu-Negru-Basarab all el numai in Radu

12tatäl lui Mircea I. Fotino pune descalecarea lui Radu-Negru dela

Fagara§ in Valachia la 1241 ca urmare a invasiunii Mongolilor.»Istoricii unguri, incepend dela Engel, Sulzer etc., ca sa, lase loc

nliber color cuprinse in diploma lui Bela IV data IoaniVlor in 1247

is-

))

M

www.dacoromanica.ro

XxxvI

si sa pOtä urma immediat si diploma lui Andreiu III din 1291,data lui Ugrin ca stapanitor al Fagarasului si Sambetei, strim-toresc descalecarea lui Negru-voda intre marginile anului 1290.Din tOte acestea, precum si din traditiunile poporului, care si as-taqt mai numesce ruinele din Co ltii Brezei lingd Fdgaras Cetatea

Negru-voda, din inscriptiunea manastiril Campulung din 1215,4 din nenumerate texte istorico-cronice, se 'Jae deduce faraindoat ca un Negru-vodd, care, descalecand dela lidgaras si tre-

ncend peste rnunti cu o. multime de locuitori, a fundat statul Va-n lachiei, a existat negresit; ti mpul in sa cand a trait si can d1)a urmat descalecarea lui, pina acutn n'o a putut fixanimenea, i cred cit n'o va pute determina nici cand...

In pasagiul de mai sus, resumand parerea mea din Istoriad. Puscariu a scapat din vedere afirmatiunea mea

cea medievala din FAgaras spre Campulung, spre Arges, spreKilia, nu se datoria F agar a se nilor de bastina, ci Severin e-n ilo r celor cuceritori mai de'nainte ai lidgarasului.

Cu tOta reserva sa, inteun alt pasagfu d. Puscariu se aratadispus, f6rte dispus a atribui lui Negru-vodd, ca intemeietor al

Terei-Rorndnesci, anul ce-va inainte de 1215, lar unui alt Ne-gru din aceiasi familia anul 1290, recunoscend tot-odata ca aceiNegri nu erat Fagaraseni, ci Severineni. Acest pasagit suna :

Radu Negru-voda, Donmul Terei-Romanesci, duce al Fdgarasuluisi Omlasului, a trecut cü o multime mare de Romani peste Car-pati inca thainte de 1215, pentru cd, inscriptiunea'ce se vede lamanästirea lui Radu Negru-voda din Campulung spune ca el o a

nzidit la 1215. Se vede ca el a reintemeiat statul Valachiei indata,,dupd infiintarea Imperiului Bulgaro-valah sub Asanic.11, Intrand cuace§tila in Ore-care confederatiune, din care apol at urmat multecontroverse cu statul Ungariel, carele aspira nu numai la Valachia,dar exercita Ore-care jurisdictiune suzerand i peste ducatul Fit-

,,garau1u1, unde Domnii Valachiel conferiat donatiuni etc. La 1291)) in adunarea regnicola a NObililor: Secuilor, Sa§ilor §i Olahilor,nOrecare Ugrin reclama i castiga dominiul Fagarasului ca eredi-tate dela protoparinti. Ei sint de parere ca i Ugrin acesta a fustnun urmator din dinastia lui Negru volt, transformanduse .Negrun in Ugrin .

ca

lui

crilica, mi;-carea

www.dacoromanica.ro

Uit And o distanta aprOpe seculard intre 1215-1291, un in-terval de 86 any, d. Purariu ne spune in sfir§it intr'un alt loc :Dup. ce Radu Negru-vodd, Domnul Fagitraplui, curAnd inaintede actul lul Ugrin mai sus amintit-(1291), a fost trecut peste Car-pati, venim la presurntiune cit el a trebuit sA fie unul dintre pro-topdrintil lui Ugrin, §i cit deosebirea intre numirea de NegruUgrin nu provine de alurea decra numil dela diferinta dialecticadintre limba romand i cea maghiara. De altcum numele Ugrinusocure §i intre voevoclii Ardelului la 1274 §1 intro banii Sever--nnului la 1268-75. Intr'un alt pasagiu, ce-va mai reservat, d.Pu§cariu pune un notabene : Dupd, ce Radu Negru-vodd, DomnulEdgitraplui, curand inainte de actul lui Ugrin mai sus amintita fost trecut poste Carpati, öre n'a fost §i el unul dintre proto-parintii lui Ugrin? i öre deosebirea numirii de Ugrin i Negrunu e numal o schimonositura stilisticä ?, uncle descalecarea luiNegru-vodd o pune putin inainte de anul 1291, nici decum inaintede 1215.

Contradictiunea intre diferitele pasage se explicit prin nesigu-ranta d-lui Pu§cariu Ltd cu diverginta pitrerilor §i a indicatiunilor.Pe de o parte, impresionat fOrte mult de inscriptiunea cea din 1215a manastirii dela Campulung, o inscriptiune pe care o adoptaseSincal, dar care este invederat apocrifd, de vreine ce nici o mit-nitstire n'a existat in Tera-Roinanescd, inainte de anul 1866, ceamai veche fiind aceea dela Vodita sub Vladislav Basarabd ; pe dealta parte, veqend in istoria criticd demonstratiunea ca aü fostmai multi Negri-voev4i, cari erail to-VI din tera Severinului, lar nudin Fagara§; in sfir§it, neputend a nu recunOsce importanta fap-tului documental al lui Ugrin din 1291, asupra caruia insistase maiales Laurian ; d. Pu§cariu a cdutat formeze un al seri modusvivendi, care sal rnultuméscit intr'un chip provisor, de§i nu estede loc rnultumitor nici chiar pentru dinsul. Ori-§i-cum, prin plura-litatea Negrilor veniti dela Severin §i trecuti prin Fagitra§ d. Pu§-cariu se apropia in principiti de Istokia criticd, mai mult in ori.cecas dent de ori-care altd teorid.

§i

sA'0

.X XXVII

www.dacoromanica.ro

§ 17. Gr. Tocilescu.

In privinta lui Negru-voda, d. Tocilescu se tine aprOpe de Is-toria criticd, dorind totql a nu se pre-depdrta de cronica cearnuntenOscd, adecd tot-o-data de ci. Xenopol. Din cronica el leaanul descdlecdrii la 1290, dar din Istoria criticd, ca i d. Xenopolde asta datd, adapteza la acea epoca pe Tugornir, punend: Tugomir1)Basarab numit in Domnid Radu-Negru-voda (1290-1320)",catrd care aplica erV amäruntele cronicei, incheiand ca : Tugomirputu sd unesca pe toti Romdnii i sd'O statornicesca stdpantreaasupra intreg Principatului", läsand insa la o parte Rigdrapl,contra d-lui Xenopol, pentru a nu se ciocni cu Ugrin. Dupd aceea,tot din Istoria criticd d. Toeilescu admite pe un al doilea Radu-Negru", anume pe tatAl lui Mircea cel Mare : Radu-vocld Basarabnumit i Negru-voda (1372)".

Acestea le dati dupa edqiunea din 1894 a Manualului d-luiTocilescu. Mal tarqiii, in anul trecut, el a revenit asupra cestiuniiintr'o conferintd, pe care insa, nefiind publicata, eti regret de a ocunOsce nurnai dupa o notitä anonima fOrte confusä in cliarul Epoca(3 Decembre 1896). Acestä notita conchide : D. Tocilescu e dispus)) dupa tOte aparentele sa identiftee pe Radu-Negru cu Barbat,22fratele lui Lythuon, pomeniti in documentul lui Ladislaü Cumanul

2)din 1355". Este o invederatä greVla de tipar 1355" in loc de

1280. Noua teoria a d-lui G-r. Tocilescu aprOpe coincidd cu anul1274 la Cantemir dupd Nicefor Gregoras.

Acesta framintare criticd e bucuratore.

In Manualul d-lui Tocilescu s'a strecurat o indiscretiune fOrtescusabila, pe care tocrnal de aceea eü me cred dator a o inregistrain trecet. Vorbind despre Litën-vodd, d. Toeilescu qice : Cel de

'ntAlu care a incercat sd unescd pe toti Romanil din Tera-Roma-nesca fu Liten-voda. El veqend (in 1272) pe tronul Ungariei un

copil nurnai de 10 ani, Ladislati IV sail Cumanul, cuprinse inunire cu fratii sel banatul Severinului, se declard, neatirnat de

:/ori-ce legatura de supunere catra Unguri i nu mai voi sä le plä-tesca nici o dare. Pind ce acetila sä vind cu armele, se sculardSerbii. Lite'n i bdtu In nenumërate rinduri, si asa de tare, incdtpind astdcji ci U pomenesc in cdntecele lor ca pe un vodd vite'z

www.dacoromanica.ro

resbornic. ." Despre resbolul intre Serbi §i LitOn-voclit istoria nune spune nernic. Cantecele serbesci nu vorbesc de Ice despre acestDomn rornanesc. De unde dara? Faptul este ca intr'o cornunica-tiune amicala orala eti imparta§ii d-lui Tocilescu ca am descoperitpe al nostru Litën-voda intr'o balada poporana serbosca, care po-vestesce o lupta pentru casatoria, nemic insa despre amestecul cuUngurii, nernic despre nenumërate rinduri", nemic despre mai multecantece". Comunicatiunea mea, pcite nu destul de clara, fiind orala,a incurcat pe d. Tocilescu, i nu mö sfiesc a marturisi vina mea.Cat despre acea balada poporana serbosca despre Liton-voda, o ha-lada fOrte pretiOsä, efl voiu vorbi pe larg mai jos.

Inca ce-va. In Manualul d-lui Tocilescu ni se spune ea pe laanul 1240 : Tot pe atunci in Tera-Rornanosca la resarit de Olt7) se afla un principat roman cu capitala in Tirgovkte. Peste eldornnia voevodul Seneslati ; din crap existati : T.-Severin, Craiova,R.-Valcii, Braila, Giurgiu, Carnpu-Lung, Argq, Pitesci, Slatina, Ce-tatea-de-Floci, Buzet i Bucuresci ; iar din rnanästiri : Govora,Glavacioc i Snagov. Tera era impartitä in judete, avea o admi-nnistratiune regulata, o armata bine intocrnitä... Tote acesteape la 12401 Acest pasagiu intreg, o adeverata Fata-Morgana, seva fi furkat in Manual fara scirea eruditului met' amic, atat decurnpötat, atat de pazit, atat de neincreptor chiar in privinta Is-

toriel critice. Ffind pro.grabit une on, pe semne, II va ft scdpat deasemenea, mai Ii1eIe trecute, de a pune un elogios imprimatur peo alta Fata-Morgana, o tesä de licenta curat alandala, pc) care euo respinsel, dar pe care d. Tocilescu o recomanda ca Inetodica.",rnetodica. numai (lora in felul paratoponimiei de mai sus.

8 V. A. Urechia.

Intr'o lucrare oficiala, d. Urecbia studiaza intre altele sternaTerei-Romanesci". Din cate aprofundOza acolo, mO vulu marginiasupra pasagelor celor relative la Isloria cnitict. Pentru a nu InOprO-intinde, voiu numeroth :

10. Convins ca blasonul cel cu capete negre" al Terei-Roma-

§

www.dacoromanica.ro

XL

nesci nu se afla decht nurnai la Levinus Hulsius, d. Urechia de-clara ca difera de Were cu d.. B. P. Hasdeil" i urmézii. :avut Basarabil saft Musätescii, dacd acestila sint rude cu Basarabil,,,n'aü avut el nici trel, nici doue capete de Arapi oil de negri instemele lor, i nici all fost aceste capete in herbul Munteniel si/)al Moldovel, ci all existat nurnal sub penelul on condelul igno-

rantului desemnator, oil si mai ignorantului scriitor strain. Maljos ci. Urechia adaoga ca: D. D. Sturdza se unesce cu opiniuneamea (a d-lui Urechia) cat privesce teoria dlui B. P. Hasdeq de-

spre cel trel negri al lui Hulsius.Pentru a nu me opri asupra condeiului igndrantului desem-

nator oil si mai ignorantului scriitor", caci ignoranta in genereme desgusta, trimit fara discutiune pe d. Urechia la studiul megBasarabii, unde va vede, capetele negre pe sterna cea oficiala aclinastiel muntenesci cu mai bine de un secol si jurnatate inaintede Hulsius, sub Mircea cel Mare si sub Vlad Dracul, pe timpulConciliului dela Constanta la 1417, da : 1417 ; i tot-o data va citiacolo propria definitiva opiniune a d-lui D. Sturdza, care in ori-cecas este un barbat serios.

D. Urechia a reusit de o cam data a desfiinta numele debotez al lui Miron Costin, facend din Miron un nume de familia,astfel ca bietul cronicar a remas nebotezat ; Miron fie, Costin fie,dar capetele cele negre ale dinastiel Basarabilor d. Urechia n'a pututa le desfiinta.

0 nostimada extrema este ca d. Urechia cuncisce un vechiuportulan italian din secolul V, care represinta litoralul Marii-negre,si asupra localitatilor dela Dunarea de jos este desemnat un scutcu trei capete". D. Urechia a veclut acel portulan din secolul V

biblioteca regala din Madrid, sectiunea manuscriptelor DUI B".Inca odata : din secolul V", tocmai din epoca lui Ammian Mar-cellin. permita d. Urechia a'l trage de n-ianeca. Un portulanitalian din secolul V, chiar din timpul Hunilor" mai adaoga in-susi d. Urechia pentru ca sa se scie ca nu este o erdre de tipar.0 mare minune se afla Ia Madiid. Tot in Madrid se vor fi pa-strand ochilarii lui Attila.

2°. In diploma lui Vladislav Basaraba din 1372 et indreptaltitulatura princiara altfel de cmn fusese ea publicata pina acuma,

N'ag

in

Sa'rni

www.dacoromanica.ro

XLI

adeca in loc de : Dux novae plantationis terrae Fogaras" eu pre-ferii lectura : Dux Novae plantationis et de Fogaras". Corectiuneaniea a fost admisa §i de d. Xenopol. D. Urechia me acusa pe minede a nu scie latinesce. Chiar daca ar fi et de" in originalul di-plomei, d. Urechia tot inca s'ar indoi. Vladislav Basaraba nu tre-buia sa fact o gre§ela de gramatica latina. 'atunci observa d.

Urechia m'a§ fi intrebat : öre putea un latinist 1ice : Dux de11

Fogaras? Genitivtil acesta nela ti n era, de sigur, cel putdn inlo-cuit cu adjectivul in ensis". Cu alte cuvinte, dupa d. Urechia,

s'ar putO Dux Fogarasensis", Did o data Dux de Fogaras". Faraa controversa clespre gramatica 1atint, pe care et nu contest cao SC1Ü altmintrelea decat d. Urechia, constat numal cã in cliplornelecele latine ale Domnilor Terei-Rornanesci, multe-putine cate se con-serva din secolul XIV, figureza anume : Dux de Fogaras". A§a :

pe sigilul diplomel lui Vladislav Basaraba din 1308 : Duxde Fugras" la Marienburg ;

in textul diplomei dela ace14 din 1369 : Dux de Fogaras"la Battyanyi ;

in diploma lui Mircea cel Mare din 1395: Dux de Fogaras"la Pray, etc.

Pardalnica de gramatica latina !Cu acCstä ocasiune volu atrage atentiunea asupra unui altfel

de specimen latinesc al lui insu§1 d. Urechia, care a reprodus din sar-cina Academiei Romane §i a resumat pe Codex Bandinus. Acolola pag. CLX, 156, textul latin sunä : CsObOrcsOk. Est oppidum in

ripa fluvij Nester situm, unde tribus Ungaricis milliaribus AlbumCastrum seu Nester Alba distat", adeca ni se spune ca pe malulNistrului se 'afla ora§ul aubdrcid fret milan unguresci departe deCetatea-albd, iar d. Urechia resuma : ora§ul Cetatea-albd saii pe un-guresce CsoborcsOk". Cu felul acesta s'ar pute qice : Bucuresci, peturcesce G-iurgiu".

D. Urechia e nu numai latinist", dar este tot-oclata numai Min geograf. El publicase dre-cand o Cartografia, romana".Cunoscend pina §i portulanul cel din timpul Hunilor", e de mirareca pe vechea carta a Moldovel de Reichersdorf d. Urechia n'a veclutpe acel CsöbeircsOk, anume Tuborcza : pe malul Nistrului intre Bender§i Akkerman.

D. Urechia e flu nurnal latinist §i geograf, dar mai esteInca tot-o-data nu mai putin slavist, de örä-ce Ore-cand imi in-

))

www.dacoromanica.ro

XLII

drepta traducerea mea din polonesce cu ocasiunea poemei lui MironCostin sad Costin Miron. Mo mir dara ca. in Zapiski a SocietAiiIstorice din alesa, t. 2 p. 563, d. Urechia n'a \rept pe aceiaCsoborcsök sub volt Pam Rare, anume pe parcalabul deCiobcrciü", adecaiertare nu de Ciobareie, ci Ciobarcensis"dupa gramatica latina.

3°. D. Urechia a citit Atoria critic:et, cel pup o citOza luand'opeste picior : prapadesce pe ignorantisimul Hulsius §i soap, dinignoranV pe genitivul latin, dar pe Radu-Negru cel dela 1990 ilprimesce cu br4e1e deschise ca ce-va dint fara discqiune, i '1

meld chiar pe marca Terel-Romanesci. Voevoclii Transalpiniqiced. Urechia ad introdus in sigilul lor icOna noului recent eveni-2,ment : pogorirea lul Radu-Negru". Pecepe cele domnesci cu unom de o parte §i o ferneid de alta, stand arnindoi linga Un arbore,nu represinta pentru d. Urechia alt ce-va decat pe acel Radu-Negru,negrejit cu cucOna d-sale, despre care se qice ea, era catolica, dartocmai acOsta ar caracterisa un duios simbol de toleraqa religiOsa.

In scurt, studiul d-lui Urechia avea tOta buna vointa de a da-rima Istoria critic& pe de'ntregul ; se acAa insa de mine prO, dodeparte §i Mr6, nici o arrna, fara nici o custura macar, cat delaClubarciti pina la Cetatea-alba, tribus Ungaricis milliaribus distans",rernanOnd astfel la o mare distanO cu o simpla gesticulatiune or-ganica, o gesticulaVune gratuita i obositdre pentru cocace'rni pare fOrte red.

Din respect pentru d. Urechia, eti eram dator a'i rOspunde ;din respect pentru mine insumi, eram dator a-I spune adevörul.

§ 19. Cartile didactice.

Laurian, Heliade, Aron. Florian, d. Xenopol i d. Tocilescu bindfrunta0, manualurile lor de istoria romana aü fost menVonate fie-care deosebit la locurl de onOre. Aci voiu iqra la olalta restulliteraturei nOstre didactice, in care cu pre-putine exceptiuniIstoria criticii a produs o mivare generala, fie d'a-dreptul, fie princompromisul d-lui Tocilescu.

Toma

www.dacoromanica.ro

XLIII

Voiu preveni totu§i ea, manualurile de acest fel nu'nfi sint tOtecunoscute. De o bucata de tirnp, fie-care institutor la nol, fie-careinvotator, pina. §i dascalii de prin sate, doresc de a fi autori cuori-ce pret, contribuind cu mult zel la o colectiva galimatia. peda-gogica. A vinde o carte de §cOla, este privit de catra dinii caun legitirn suplernent la lefa. Resultatul este un talmq-balmq increerii

D. Dragopscu se tine intocmai de cronicA. Nici macar despreTugomir el nu scie nemic. Are insa pretentiunea de a judeca printr'onota : Trecerea lui Radu-Negru se arata de istorici in deosebitetimpuri. Din aceste aratari, cea mai creclut a este cea dela 1290".

D. G. Hrisoscolet nu cunOsce Istoria criticd, dar nici de altaautoritate habar n'are. El ailse despre un Radu-Negru pe laanul 1215, altii pe la 1245 §i alii pe la 1290", dar nu'§.1 bate

capul cu asernenea maruntipri i conchide ca : tot ce se scie c u,,siguranä este ca Radu-Negru, domnul Mma,plui i al Faga-raplui din Transilvania, a venit la Campulung... Halal de fe-ricitul de Campulung, care n'are nevoe de cronologia !

Cam tot ma este manualul d-lui C. Handoca. El se rostesceinsa hotarit in favOrea anului 1290, punend pe descalecatorulTerei Rornanesci sub protectiunea d-lui doctor RininicOnu, caruia '1dedica opera chiar pe titlu.

De Heliade se tine preutul C. Mopscu.D. A. Pulu urrnOz5 dupa Istoria criticd, inlaturand ori-ce alLa

teoria.Preutul A. Popescu a utilisat Istoria criticd curn a putut :

Statul Roman s'a interneiat sub Alexandru Basarab. AlexandruBasarab a fost filul lui Tugornir. El ocupa tronul Terel-Rornanesclla anul 1310. Alexandru Basarab domni 50 de ani..." Apoi petatal lui Mircea cel Mare il pune ca Radu-Negru Basarab".

D. I. VasiliA in primele editiuni se tine de Istoria criticd, incele din urma, se conformeza cu variatiunea d-lui Tocilescu.

Tot de d. Tocilescu se tine, cu LitOn-voda cu tot, d. SerafirnIonescu, care mai ticluesce in versuri o legenda nationala" despreRadu-Negru" :

Dela ngarasTrece la Alrnas,Pe Romanl unesce

cu el pornesce...

§colarilor.

Qi

www.dacoromanica.ro

XLIV

D. Gal lin se tine de d. Tocilescu pina, cu Litén-voda batu//in mai multe rinduri pe Serbi", multumindu-se a perifrash pIn

greplele.D. SecarOnu urrndza i el dupa eclectismal Tocilescu.D. E. Ropala s'a incercat a impaca Istoria critica cu teoria lui

dar intr'un mod ciudat. El scie pe Tugomir Basarab inaintede 1310 §i recunosce c Radu-Negru este nurnal tatal lui Mirceacel Mare intre 1372-82 totqi pune pe un descalecator al Terel-Romanesci la 1215, pe care '1 numesce Rada Basarab MIA Negru".

Mai priceput intr'o incercare analOga, d. M. Andreian incepecu inca, fixand pe intemeietorul Terei-Romanesci dupa 1210, darnu pe un Radu, ci pe simplul Negru voda, ducele Fagaraplui",Tar pe Radu-Negru ml WO la 1372. Despre lungul interval de unsecol intreg dela 1210 pina la Alexandru Basaraba in 1310, d.Andreian se strecOra din incurcatura prin : urmaD acestui Domnnu se cunosc".

Tocmal acel lung interval speria cu drept cuvint pe d. G.Cristescu. El dice : A spune copiilor din §cOlele primare ca in//curs de un véc ail urmat la tronul terel mai multi Domni fara//a se sci nurnele lor, este pentru mintea copiilor un lucru greUde inteles". De aceea d. Cristescu urmOza dupa Istoria criticci de-spre cucerirea Fagarmului de catra Basarabi inainte de 1210, apoidupa incai despre Radu-Negru Domni pina la AlexandruBasaraba, i 'n fine dela 1310 iar41 dupa Istoria critica.

Din aceiV directiune, fOrte pe scurt, este d. M. Tinta.D. N. Beldicénu nu se desparte de d. Xenopol. Statul rnuntenesc

a fost fundat la 1290 : Tugomir Basarab, numit mai apoi RadaNegru, trecu muntii Carpati in fruntea unui mare numër de Ro-//maul din ducatul Fagaraplui in Muntenia". Dupa aceea d. Bel-dicOnu desfiinteza pe Vladislav Basaraba, unul din cel mai ilqtriDomni ai Rornanilor, §i. chiar pe Radu-Negru cel adevörat, tatallui Mircea cel Mare, qicend : Dupa Alexandra Basarab, mai multi17D omni slabi ocupara, pe rind tronul Terei-Romanesci pina laanul 1386".

D. A. Michaelescu urrnOza, de asernenea d-lui Xenopol, maireproclucend legenda lui BolintinOnu despre Radu-Negru :

Radu-Negru 'ntinde bratul spro hotare,sub el RomaniT fac o tOr mare...

di

d ui

;

di

www.dacoromanica.ro

XLV

In cartea didactica cea mai nouä, institutorii asociati dd. ScrabA,Negulescu §i TeodosiO, proced cu mult tact, deosebind legenda decronica, lar cronica de Istoria critic, tOte acestea fOrte metodic peintelesul copiilor.

Mai inca una.Cartea d-lui G-. Melidon porta pomposul titlu : Istoria natio-

), nail pentru popor saü némul, sapa, arma, casa §i mintea Roma-n nilor prin tote timpurile §i locurile". Ca devisa : Virtus Romanarediviva". Pe frontispicia ne mai incapend alte cuvinte, nu se spuneca este o carte didactica in prefata insa autorul o spune, maiadaogend : Nu am nici cum pretentiunea de a fi un descoperitorin domenul istoriel §i marturisesc chiar ca tOte datele istorice dinacosta carte le-arn luat numai din acea scrisa de D. Laurian. Dar

27istoria mistra presinta Inca atatea lacune §i o a§a confusiune, catistorici din cei mai eruditi, ca D. Hasdeti spre exemphi, sint si-

77141 Inca a procede in urmaririle lor mai mult prin inductiune. Ina§a situatiune, ocupandu-me cu studiul istoriei nationale ca pro-

77fesor in curs de mai multi ani, am avut §i eü ocasiune a mO

gandi, curn fie-care din evenimentele, cari se presinta une-ori in1)mod atat de incurcat sat contraclicotor, ar fi putut a se urma in

12mod natural, §i ast-fel a nemeri pOte mersul cel mai adevOrat alistoriel nOstre. Pentru mine sper §i sint convins ca vii torn] v a

aduce descoperiri cari sa lustifice mai tOte induc-tiunile

In a§teptarea unul viitor" Mae problematic, despre manualuld-lui Melidon eti nu mai pot vorbi.

20 D. Onciul.

D. Onciul mO pune din capul locului In antitesa cu ROsler :Cu mai mult succes decat Rosier a manuit stilul criticel d. Hasdetiin Istoria critic a Romanilor. In cestiunea nOstra, atinsa numai

77in lineamente generale cu ocasia cercetarilor facute asupra altorintrebari, critica constructiva a d-lui Hasdeti ajunge la resultate

;;mai indestulatOre decat cele ale criticei mai mult destructive a

lui Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa traditiunii indigeneclespre originile Principatului, inlaturata de Rosier fail a fi inlo-

coal prin o teoria intemeiata, care sä explice ceea ce traditiunea

mele..."

;

§

www.dacoromanica.ro

XLVI

tincle a explica". Si apol unnéza : Dad, §1 ingenidsa teoria aHasdeti, desvoltata cu cunoscutal maiestria, nu va putO fi

.7)su4inuta in intregimea el, de buna sama insa direqiunea data

J)de d-sa e singura dela care in mare parte putern a§tepta resol-

11virea cestiunii",D. Onciul combate pe d. Xenopol, pe care'l nurnesce cel mai

hotarit apologist al §cOlei vechi" in privinta Iu Negru-voda dela1290 ; spulbera cele §ése pretinse crisOve ale Campulungului, earltOte la un loc forrnéza o colectiune de copie dupa un singur crisovdela Matelu Basaraba ; i constata cã Radu-Negru cel descalecatoral Terel-Romanesci din cronicele muntenescl este Radu-voda, tatallui Mircea cel Mare, un Dorian fOrte bisericos, pe care calugariiradicat in slava.

Desfiintandu-se astfel mistificatiunea cea scrisa, mai rernametotu§i in picicire legenda cea poporana. Un Kegru-vodel mai traescepina. astacli pe ici pe colo in gura Muntenilor §i a Ardelenilor. 0asemenea legenclã nu 'Ate sa fie stOrsa cu buretele. Criticul estedator s'o limpeqesca, cel pup s'o scotocOsca.

D. Onciul resumã urmatorul mod al mei de a vedO acastilproblema Negru voda al tradqiunii poporale flu e decat o perso -

)1nificatiune a dinastiel Basarabilor pentru timpul mai vechlu, nume

poetic format de fantasia poporului din numele Basarab prin pre-), schimbarea WO arab cu negru arap). Din argumentele adusein sprijinul acestei ipotese, numim mai ales epitetul de negru datMunteniel de catra vecini, la cari se gasesce chiar §i forma arappe 1ing negru, i capetele de arap in sterna Munteniei dupa LevinnTIulsius (1597)". Apol in non, despre epitetul Arapi" §i Negri'aplicat Romanilor in eposul Slavilor meridionall, d. Onciul adaoga:Arabisarea Rornanilor in poesia poporana sud-slavica, asupra acestuipunct pr6-putin lam urit nu mö pot pronurqa hotarit, neavendla mana coleqiunile cantecelor respective. Sub Arabia din Nibelun-genlied §i din cronicele unguresci cred insa c trebue sa se in-))telOga numai irnperiul Arabilor din timpul Cruciatelor.

D. Onciul are o deplina dreptate ca eu am gre§it despre Arabia"din Nibelungenlied §i din cronicele unguresci. A§a este. Acestagre§ela e un epizod care se va suprime in noua edipne a Islovietcritice, fara a fi catu§1 de putin solidara cu restul textului. Regretca am gre§it, dar regret §i mai mult ca insu§1 d. Onciul n'a pututsä controleze pe Romanfi eel Arapi in baladele poporane bulgare

dIal

l'ati

www.dacoromanica.ro

XLVII

§i serbe regret §i mai mult di, sterna cea cu Negrii a Basara-bilor d. Onciul a cunoscut'o ca §i mai sus d. Urechia numaidin Levin Hulsius dela 1597 ba Inca a§ pute sa mai clic ca. re-gret §i mai mult ca un barbat ca d. Onciul, un istoric frunta§necontestabil, nu o reputatiune usurpata, nu un savant de reclama,s'a grabit a afirma ca, Basaraba n'are a face cu Ne grul, s'agrabit a afirma inainte de a'§i fi procurat in-Wu coleqiunile cante-color respective" §i inainte de a se fi incredirqat tot-o-data ca dejain secolii XIV §i XV scutul cu Negrii era sterna dinastica ceaoficiala a Basarabilor, dupa cum eil am dernonstrat'o. Ori-unde inafara din Oltenia se aratail cetele unui Basaraba, tocmai in afara dinOltenia era luicrul cel mai firesc ca stegul atat de caracteristic custerna Negrilor sä inspire altora pentru acele cete epitetul deNegri-Romani avend in frunte pe un Negru-voda. Nesocotindacest punct pré-putin larnurit", pe cel mai lamurit dupa convic-tiunea mea, pe cel mai plastic §i mai simplu, d. Onciul a fost silita presupune ca dela 'Mari capetasera Romanii cel din Munteniaepitetul de Negri, lar dupd ace§ti Munteni s'a clis apoi unui Domnal lor Negru-vod a, tOte acestea anume in afara din OlteniaBasarabilor.

D. Onciul qice : D. Hasdet a caracterisat mitul lui lklegru-vodd2)ca personificare a originilor Statului la Romanii numiti cu epitetul

2)de Negri. Acest punct de plecare trebue recunoscut ca cel mainimerit §i mai sigur. In istoria intalnirn, mai la tOte popOrele,

Dnenurnerate casuri de analogiä pentru asemenea personificari, in-cat no putem crede dispensati de a ne mai opri la acest punet.77Intrebarea ce are sa ne preocupe este : cine sint Negrii-Romcini?

La acesta intrebare, pe care §i-o pune d. Onciul, eti respunsel : Ba-sarabii avead pe stindarde imaginea unui cap negru, de aci pentruDomn epitetul de Negr u-v o d a, iar pentru cei supu§1 Negri-Ro -rn ini, ambele epitete inradacinandu-se nu in Oltenia, de Ora-ce acolonu era ce-va noU care sa impresioneze imaginatiunea poporana,ci inradacinandu-se anurne afara din Oltenia. La acela§1 intrebare d.Onciul respunde Avem a face cu o particularitate a pop6relorturanice, care distingea positiunea dorninanta sail centrul cu epi-)1tetul alb. Centrul fiind alb, o parte a periferiei devine prin con-

))trast ne'grd. 1;)icern numai o parte, caci nu tOta periferia e negra,ci numai partea din Mara. de teritoriul principal. Cu alte cuvinte :

2)tera irnpropria sail supusa se nurnesce ne'gra, spre deosebire de

;

;

:

www.dacoromanica.ro

XLVIII

téra propria sail dominantä nurnita albe . Prin urmare, Turanii aftcalificat Negri pe Romanil cei supu§i, de unde Domnul acestoraNegru-vod a. De aci conclusiunea : Deci §i maul lui Negru-voda.pcite fi primit numal ca personificare a originilor Statului la Ne-grii-Romani, nu insa §i ca personificare a dinastiei Basarabilor".Marturisesc ca nu inteleg, dar nu inteleg de loc, intrégadoctrina a d-lui Onciul : cu centrul, cu periferia, cu nu tOta peri-feria, cu numal partea din afara etc.

A fost o poticnela nenorocitä, care nu s'a oprit cel putin latimp, ci din pas in pas l'a impins pe d. Onciul la o teoria excen-tricl, o teoria noua, pe care am pute-o numi bulgarësc a. Dindata ce Negru-vocla nu este un Basaraba, trebui sä cautarn pcalt cine-va ca sä nu fie din dinastia cea oltenésca, astfel ca sa, sepotrivésca neapérat cu traditiunea despre inchinarea Basarabilor,care va fi avOnd Ore-care temelu istoric", cad singurul punct lacare d. Onciul mantine cu staruinta in totalitatea relatiunil din cro-nice rnuntenesci, este inchinarea Basarabilor la Negru-voda, de§ifie Qis In parentesl acelea§1 cronice muntenesci afirma cit Negru-voda era §i el unul din Basarabi, ceea ce este mult mai importantdecat particularitatea cea cu inchinarea". Urmarind bra pe atareNegru-voda, caruia sa i se inchine Basarabii, d. Onciul ii afla dinBulgaria.

S'ar puté argumenta Ca primil ASani, adeca cel trel frati, eraftoriginari din Romania carpatina, Ian nu din cea balcanica. S'ar maiputO argumenta ca prin acOsta origine se explica ajutOrele ce leveniail lor dela Cumani §i dela Romanil cis-danubiani in luptacontra Bizantiului. Acestea s'ar putO argumenta, dar d. Onciul nule utilisOza, nu le atinge macar, ci privesce pe primil Asani ca Ro-mani de peste Dunare, §i totu§1 sustine ca el stapaniati peste Bul-garia §i peste Tera-RomanOsca tot-o-data : Mitul bin Negru-voda,

caruia se inchina §i Basarabil din Oltenia, cata deci sa represinte,2)in forma sa originala (fan adaosul posterior despre pretinsul desca-lecat din Amla§ §i Fagara§) domnia Asenescilor in Tera-Romanesca,§i d. Onciul mai intaresce : Trebue sa tinern la Asenesci. El aftpus temelia Statului roman in stanga Oltului, §i lor inchinat)) Banff din Oltenia".

Acésta teoria nu se dovedesce absolut prin nemic, de vreme-ceea se intemelaza pe urmatOrele imaginare temeluri :

eti-unul

sail

www.dacoromanica.ro

XLIX

1°. Despre diploma lui Ioan Caliman Asén din 1250, in careimpëratul se intituléza, Domn al Bulgarilor §i G-recilor §i pesteMoldovlachia", d. Onciul marturisesce ca este un document falsi-ficat", dar observä : Pdrerea falsificatorului ca Moldovlachia fáceaparte din imperiul romano-bulgar tr ebue sa aib de basätraditiunee.

20. D. Onciul da o mare importarqa a§a numitului Tzarstven-nika, o istorid bulgaresca scrisa la 1762 de catra staretul Paisiedin Santagora, o lucrare moderna färã nic o valcire seriOsa, carene spune ca: Asén a luat in stapanirea sa §i amindoue ,

ceea ce constitud o gOla afirmatiune, o afirmatiune cu atat maigold cu cat ea este in concordantä cu Moldo-vlachia din diplomacea falsd de mai sus, aflatore tocmai la Santagora, unde scrieaautorul.

30 In diplornele cele slavice ale Asanilor : imperat al Bul-garilor §i Grecilor §i al celor-lalte parp'` , d. Onciul ne asigura ctprin cele-lalte parr se intelege Ter a-R om anesca, adeca Tera-Rornanesca este un et-caetera", 7« X0C7Cac", un argument ca lu-cus a non lucendo".

40 , In diploma regelui maghiar Bela IV din 1239, pasagiul :

1) circa partes Bulgariae in terra quae Zeuren nominatur", adeca :in vecinatatea Bulgariel téra numita Severin, d. Onciul explica :))ceea ce va sä qica cam at at a cat §i in part ile Bulgariel",ce-va ca proverbul : baculus in angulo, ergo pluit".

Atata tot.Unde este dard acea stapanire a Asanilor asupra Terei-Roma-

nesci ? Un vechiu document fals, de care se folosesce un not cä-

lugar agramat, apol un et-caetera, sfir§it un inläuntru" in locde un aprope".

Chiar daca Asanii §i Basarabii fost din aceia§i castä ol-

tenésca a Sarabilor, totql legatura de amicia sat de alianO, introdin§ii este sigura. Exista despre acésta un pretios document din1235, pe care oil ii voiu reproduce mai jos, un document nu cacele patru argumente de mai sus. Un filu al batranului Asan s'a

151,030. Iv. 4

§i'n

Wail

www.dacoromanica.ro

luptat in Oltenia pentru Romani contra Ungurilor. Iat un faptistoric. Dar o stapanire bulgaresca in regiunea Carpati1or, nici dupaAsan, nici inainte de Asan, nu infati§Oza nici o umbra de proba.Tocmai documentul cel din 1235 invederOza ca intemeietorul Sta-tului muntenesc n'a fost §i nu putea sä fi fost din Bulgaria.

Av Ond o consideratiune cu totul exceptionala pentru fOrte re-marcabila activitate sciintifica a d-lui Onciul, mai sciind ca esteInca tinOr §i are de'nainte'l un lung strälucit viitor pentru a sepeace-Vona din ce in ce mai mult, de aceea volu mai atrage aten-tiuneal asupra unela din nesce gre§e11 destul de grave.

Pentru a explica anexarea Fagaraplui catra pra-Rornanesca,d. Onciul Vice : se aflä in posesiunea Domnilor rornani prima datei17i n timpul lui Vladislav I tinutul numit mai tärViil Anila§ la 1366,

§i tera Fdgeiraslu): la 1369". De ce clan, Fitgara§ul nu inainte de1369 ? Fiind-ca d. Onciul cunOsce din colectiunea Hurmuzachi di-ploma lui Vladislav-vodä din 20 Ianuarie 1368, unde Domnul 1§1da titlul : Woyevoda Transalpinus et Banus de Zeurine faraFagara§. El bine, in colectiunea Hurmuzachi diploma in cestiunenu este reprodusa intréga, anume fara pecete. Docurnentul originalse pastreza in archivul municipal al Bra§ovului. Acest original afost pentru intaia Ora reprodus la 1806 de catra Marienburg cuamarunta descriere a pecetil. Pe pecete titlul lui Vladislav-vodasunä : Weyvoda Transalpinus Ban de Zeurinio et Dux de Fu-g u s". Diploma fiind din Ianuariti 1368, este invederat ca peceteafusese deja in fiinta cel putin din 1367, adeca: titlul cu Fagaraeeste cu mult anterior anului 1369. Necunoscènd pecetea, d. Onciultrage conclusiunea gre§ita, ca Basarabil stapanisera Amla§ul inaintede Fagara§, §i prin acOsta motivéza in titulatura diplomelor ulte-ricire Amlasl inainte de Feigeirq. Motivarea este tot a§a de ne-intetneiata ca §i conclusiunea. Nu urméza de loc Ca Amla§u1 vafi apartinut lui Vladislav-voda inainte de Fägara§, ci este probabiltocmal contrariul de a se da in titulatura prioritatea unel acuisi-tiuni prOspete, intru cat ea era mai importanta pentru Basarabiprin positiunea mai in inima Transilvaniei. lata de ceca o acuisitiune mai prOspetä, se numia o tOra noua," in ala-turare cu Fagara§ul cel stapanit mai de 'nainte. In diploma luiVladislav-voda din 1372 titlul este : Dux Novae Plantationis et de

Amla§ul,

r

www.dacoromanica.ro

LI

Fugaras", insemnand : ducele ArnlapluI §i al Fagara§ului", dupacum l'am stabilit en in Istoria criticd §i dupa cum a admis'o §id. Xenopol, iar nicI decum Novae Plantationis t err a e Fugaras",dupa cum o afirma dd. Urechia §i OncIul, uitand amindol ca indiplomele latine ale luf Vladislav-voda, ne intimpina nurnai deFugaras", fara terra".

g 21 Dr. L. Rethy.

In privinta istoriel §i a filologiel specifice rornane, d. Réthyeste considerat intro Unguri §i se considera e1-insu§1 ca cel maicompetinte ; ba inch printre Romanil de peste Carp* el §1-a gasit undisciplu ad.rnirator pe d. Ioan Costa, care sustine ca d. Réthy ne-apus in cOfa, pe noi totl : Numele lul Clain, SincaI, Major,Cipariu §i Hasdet vor stirni in noi tot-d'a-una simtul devotamen-tului §i reverenteI adeverate, pe carl, convin§1 noi de gre§elile

lor, nu'i vom batjocori, ci inchinandu-ne naintea genialitatil lor,

1)le vom arata smeritl calea cea veche gre§ita a lor §i acea noua

12a adeveruluI", adeca a d-lui Rethy. Mersi personal ca cel putin

/7nu me va batjocori" d. Costa, §i mersi tot-o-data din partea Ro-

manilor cis-carpatini ca, a acordat macar unuia din ei un locu§orlinga ceI patru trans-carpatint

Nu voiu desbate aci teoria fOrte nostima a d-lui Rethy desprevenirea Romanilor de peste Dundre in vecul de mijloc nu dinvre-o alta causa, ci numai §i numal fiind-ca argument seriosfonetica romanesca se asemena a§a, de mult cu fonetica italiana,ceea ce inainte de d. Rethy nerninea n'a observat'o. 0 las la oparte. Sint silit a me margini cu problema lui Negru-voda.

Nesciind ca slavonesce -in este un sufix adjectival §i genitival,d. Réthy citesce intr'un document serbesc : 6acapa6Inly 8enaro", casulacusativ dela 6acapathnra 3enuna", adeca tera basarabe,scd" , terra Ba-sarabice, §i apol conchide ca numele cel organic nu e Basarabe,ci este Basarabin". Acatandu-se de flexionarul slavic n, care deloc n'are a face cu tulpina numelui celui rornanesc, d. Rethysesce pe n in busurman saU musulman, precurn numIat po-pOrele -Ware §i slave ale RusieI sudice pe mohamedanI", ungu-

ga-

www.dacoromanica.ro

LII

resce bOszormeny", i etal ca exclama: Basarabin este busurman !"iar prin urmare Basarabii nu erat Romani, ci Cumani de cei ma-hometani. Pentru a face pe Basarabi sa'§i pera nationalitateareligiunea dintr'o data, era de ajuns Réthy suflxul slavic ge-nitivo-adjectival -in, care n'are absolut nici un fel de legatura cunumele Basaraba. Reposatul Bulgar Rakovski, orn fOrte cum secade, dar care nu sciea latinesce, zaresce la Amedée Thierry o ci-tatiune latina din Cicerone : Belgarum", adecd genitivul plural dinBelga" despre poporul celtic Belgi, §i declara cu o profundaconvictiune ca Cicerone vorbia despre Bulgari". Pe Rakovski l'abucurat casualul latin -r, pe d. Rethy casualul slavic -n.

Dar macar latinesce scie Ore d. ROthy cel apoteosat de d. JoanCosta ? Pentru a identifica pe Basaraba" cu Busurman", d. Rethyciteza done diplome fOrte interesante despre un Roman din Tran-silvania de pe la jumatatea secolului XIV. In diploma din 1350este : Egidius filius Johannis de Bezermen-Zanchal" ; in diplomadin 1361 : Egidius filius Bazarab de Zanchal". D. ROthy argu-mentëza : Prin aceste doue documente se elucidOza, Ca numile Be-ll zermen i Bazarab in vécul XIV at acei4 valcire, cea de'ntaiuforma a numelui fiind maghiara, cea din urma slavo romana".0 curiOsa equivalentã. Ambele documente se completeza la o-laltä

: Egidius filius Iohannis Bazarab de Bezermen-Zanchal". Estevorba despre fflul unui Ion Basaraba, : filius Iohannis" la 1350,filius Bazarab" la 1361, avend satul Beszermeny-Szancsal : la 1350de Bezermen-Zanchal", la 1361 de Zanchal", adeca : Bazarab"despre om, Bezermen" despre pamint, iar d. Réthy qice :zarab" este Bezermen". Ce-va mai minunat. Insu§1 d. ROthy nespune ca num): la 1350 regele Ludovic a daruit acelui Egiditmo§ia Bezermen-Zanchal, pe care o stapanisera inainte filii Paulidicti Pyrus de eadem". Deci pina la 1350 Egidit nu avea peBezermen". Totu§1 tatal set se nurnia Bazarab". Dad, daraBezermen" insemneza Bazarab", in casul de fga Bazarab" nuputea sä fi existat inainte de 1350. Consequenta firésca este caping, la 1350 Egidit traia deja, dar nu avea Inca pe tata. Resulta clarca Bazarab, tatal ml Egidit, nu se nascuse Inca el-insu§1 pina cefiiul set n'a reqt a capeta mai intalu satul Bezermen, de vremece Bazarab §i Bezermen sint tot una. Iata de ce et mai intrebinca o data : macar latinesce scie Ore d. ROthy? Cat despre d. IoanCosta, il las sa admire calea cea nouit a adevOrului".

d-lui

asa

www.dacoromanica.ro

Sufixul slavic -in i teoria filius ante patrem", atata a pututs'o scOta la lumina d. Röthy pentru a dovedi mahometismul Ba-sarabilor. El singur marturisesce ca n'are alte probe d o cu m en -t a e, ci numal combinatiuni etnog r afi ce, dintre cari cea maioriginala este o domnia, a Ungurilor Iazigi pe la 1330 in Tera-Romanesca. §i cum a§a ?

Sub regele maghiar Carol-Robert, Sa§il din Ardél ajunseserg lao insemnatate politica atat de mare, incat pe la 1320 el nu s'abternut chiar de a se rescula contra Ungariel cu arma in mana,condu§1 de contele lor Henning : comes Henningus de Villa Petrierecto vexillo, aggregata matitudine Saxonuin". Sap dara aveatipe atund o armata propria a lor, de care ii perrniteati a dispuneintr'un mod independinte de Ungaria. La 1330 Bulgarii i Rornaniipurtand un resbolu contra regelui serbesc Stefan Milutin, cu din§iierau aIiai i Sap, e cOta trimisa in ajutorul lui Alexandru Basa-raba, de sigur fârä autorisatiunea Ungariei. Vorbind despre acelresbolu, un act serbesc mentionézg pe pocnommgo caimco", adeca

/7 dominium Saxonum", dupg cum obicinuiati a se intitula cele §éptecetati ale ArdOlului. Printr'o erbre de lectura, editorul actului apublicat : rocnoAcTgo rzIWKO ca §i cand ar fi dominiurn Iasonurn",ceea ce n'are nici un sens istoric. Profitand de confusiunea graficacirilica intre ca" i m, d. Réthy ne asigura ca aliatil Romanilorerati Ungurl Iazigi, a§eclati in TOra-Romanesca, ba Inca maladaoga o ipotesa topografica : Principatul Iazigilor din Muntenian nu putem sal circumscriem d'o cam data, dar banuim ca putea

intre Olt §i intre Ialomita", afirmand ca acel Iazigi ere.' anurnemahometani, cad mahometani II trebui pretutindenl cu orl-ce pretd-lui Rethy. De asta data el mahometiséza pe Sa§i: Sa§i mahome-tani nu glurna.

Astfel la sufixul slavic -in §i la pater post filium", se maiacata acum un puternic principat unguresc mahometan intre Olt §iintre Ialomita, infiintat prin dreptul de cucérire al unui i in locde s. Daca ar citi cine-va gre§it &thy pentru Réthy, d. Rethy s'armetamorfosa intr'o femee Elisabetha, ceea ce n'ar fi mai de miraredecat mahometisarea Sa§ilor. Tar d. Ioan Costa se resgaia de man-dria, mai-mal gata de a b a tj ocori pe Clain, Sincai, Malor, Ci-

pariu §i Hasdeti".

LEI

Sa0

fi

www.dacoromanica.ro

LIV

Inca un argument de aceia0 natura din arsenalul d-lui Rdthy,nu documental, nici etnografic, ci Ore-cum din sfera belelor-arte.Ca proba ea, sterna cu capetele cele negre a Basarabilor caracteri-sOza pe mahometani, d. Rethy ne spune ct intr'o biserica ungu-resat. din Ardél se OA urmatOrea veche icOna :

II ;- -2- .1", -.1"-.! \-

)111, II

II

I ,

unde este represintata lupta intre regele maghiar santul Ladislag§i intre un Tatar sag un Peceneg sag un Cuman, un mahometanin orice cas. Pentru a face d-lui Rethy o deosebitä placere estetica,ii atrag atenOunea asupra miniaturelor din secolul XIV, reprodusein cronica italiana lucchesa a lui Sercambinde, in Walla delaNicopole din 1396, pe stegul turcesc figurOza un cap negru, mainegru decat chiar in biserica cea secuésca din Ardél. Arabii findpoporul ales al lui Mahornet, iar Arabii eel mai cuceritori in Europafiind Maurii, adeca Negrii", de aci cre§tinii se apucasera a figura pemusulrnani in genere prin Negri. Acésta o scie §i d. Rethy. NiciArabii insa, nici Turcil, nici cei-1a41 mahornetani, ceea ce d. Réthynu vrea s'o scie, nu'§i atribuiag vreo-data ei-in§ii blazonul cel cucapetele negre. Dupa cre§tini este negru §i dracul, dar nici dinsulnu se zugravesce a§a, nici nu joca vre-un rol in eraldica. Ceea ceéräsi n'o scie d. Réthy, este a, inainte de nascerea cre§tinismului§1 cu mai multi secoll inainte de Mahomet, deja sub Cesar (Strab.XVI, 4, 27) Grecii numiat une ori"pe Arabi negr nipstivoie, con-fundandu'I cu Etiopil. D. Rethy dara, sa lase in pace mahornetismulcu musulmanil sat busurmanii lui. Un Engles numit Muryson portain sterna nobilitara un cap negru", fiind-ca Mury" sOnlöna cu

0 t*41111.4 ... , = 1

6.-.4......,Jo.....

, .........,_,..

,,,,, I,.. ,, .,.

.. ..,..__,- 0,

_.

-

www.dacoromanica.ro

LV

Maurus" insenmand pe Arab. Intocmal a§a Romanul BasarabApOrta in sterna nobilitara de asemenea un cap negru", fiind-canumele se termind prin -a r ab. Nici Muryson, nici Basaraba nueraa mahometani. fost mahometani nici Italianii Saraceni,nici Romanil SArAcinidintre earl este in qilele nOstre generalulaustriac Saracin din Banat. El ail dreptul de a purta in sterna lornobilitara un cap negru, intru eat numile lor se asémönA cu Sa-racenusArabsMaurus". SA se observe insa cd la Romanideearl se interesOza d. ROthynumele de familia S dr cin, de unclenumele cel topic S Ara cin es cl, nu se trage de loc din ArabiiSaraceni", ci este o simpla formatiune din adjectivul saracpauvre", intocmal dupa cum Mu§atin din cronica moldoven6scaeste acela§1 sufixatiune din adjectivul rnu§at=frumos. Aa numitulr eb us in eraldica nu cere o equivalentA etimologicA, cu atatmai putin o proveninta etnica, multumindu-se cu o simpla asernë-nare foneticA.

A afirma dara, dupa cum o face d. Réthy, cumca ori-ce sternanobilitarA cu un cap negru indica prin acésta o origine mahome-tana, este un curat non-rebus". Cu o ast-fel de interpretare na-turalistA a blazonului ar fi permis d-lui Rethy sa, sustind intr'ocli cA Mold oveni a1 purtat Ore-cand come pe frunte, de vreme ceatl un zimbru in sterna lor. Nemic, absolut nemic nu pcite fi demirare la d. ROthy, care excelOza tot-d'a-una prin extrema naivi-tate a expuneril. Inca un exemplu. Pentru a apropia pe Basa-rabd de musulman, d. ROthy are aerul de finetA de a ne da a in-telege intr'un loc el forma cea corectd este Masarabei, find-ea intr'untext unguresc rea descifrat el a gasit Mazarath wayuoda". Maiincolo, vorbind despre chinezil rornani din diploma dela 1247, acolounde regele maghiar Bela IV ne spune cä din§ii erati Ro-mani, Olachi", anume Joan, Farkas §i Seneslav, d. ROthy ne spuneca. Farkas era Ungur, lar Seneslav era Bulgar. De ce Ore nu maiadauga ca acel al treilea chinez loan era Evreil, de vrerne ce nu-mele este de originea ebraica ? 0 asemenea copilAria. compromitesell* ma ghiard.

D. Réthy a citit Istoria criticd. 0 citezA nu o data. RecunOscechiar ea, s'a folosit de cartea mea : Hasdeu meg eppen nagyapparatussal bizonyitja (adataink JO rOszOt neki kOszOnhetjak)".

N'ati

:

www.dacoromanica.ro

LVI

El bine, ar fi trebuit sa se incredinteze de acolo cel p4in atataca provincia cea rornanesca dintre Prut §i Nistru se chiama intregaB as ar abia abia dela anul 1312 incece, iar in trecut se numiaa§a numal acea poqiune dunarena care apartinuse intr'o vremeDomnilor muntenesci Basara bi, mai ales sub Mircea cel Mare.Inainte de acea epoca nu exista vre-o Basarabia peste Prut.

totu§1 d. Réthy crede cu ttriä ca teritoriul dintre Prut §iNistru era o tera mahometana numita, Basarabiã inainte de aIt fost Basarabi in Oltenia, inainte de Mircea, Radu-Negru, Vla-dislav §1 Alexandru. A§a trebui sa fie, clice d. Réthy ; documentenu sint, dar nu pöte sa fie altmintrelea, adauga d. Réthy ; des-11§urarea istorica este acum evidenta", conchide triumfal d. Réthy ://e terténetek folytatasa mar vilagos". Ce sa'l fad.' d-lui Rethy ?

Réthy a convins pe d. _loan Costa. Me mai Wept de acuminainte pe d. Réthy de5coperind calea cea noua a adeverului" caet-insurni sint un mahometan renegat.

§ 22. Dr. Krzyzanowski.

Pe cele 28 pagine ale broprel sale, d. Krzy2anowski ne ieala resper pe cate-trei : §i pe mine, 0 pe d. Xenopol, ba §i peResler.; iar pe d. Onciul nu'l cunOsce, caci altmintrelea nici pedinsul, de sigur, nu l'ar fi iertat.

Chiar pe titlul lucraril sale d. Krzy2anowski manifesta un felde superb despret pentru Romani in genere. Acesta ar fi instructiv, daca n'ar fi comic. Acel titlu : Poczqtki Woloszczyzny" in-semneza : Inceputurile Valahimie . Dupa cum in trecut Rornanil nu-miati pe Polonl Lei sail Polonia Lehiä, tot a§a Polonii numiallalta data pe Romani Wolochy, iar Tera-Rornanesca Wolo s z-czy zn a. Dar un Roman bine crescut nu mai qice astacli PolonilorLe0", decat numal Mil in semn de superare. Un Polon bine-crescut, dad, nu e superat, qice asta41 Romanilor Rumuny", de-spre Romania Rumunija", despre Tera-RomanescaZiemia Ru-maska". De ce ere pe noi se va fi superand d. Krzy2anowski ?Inainte de a intra in materia, incepend deja dela frontispicit, leton fait la musique".

Constatand tonul, me interesezä acum numal cate me privescpe mine.

D.

www.dacoromanica.ro

LVII

D. Krzyanowski citeza nu numal textul rornanesc al Istorietenlace, dar §i traducerea franceza. El dice : Istoria critica a luiHasdeti nu pre corespunde titlului see. 0 condamnatiune preala-bila, scurta §i cuprindetOre. SA vedem.

Observ din capul locului ca d. Krzy2anowski, de§i Polon, to-tu§1 scrie fOrte incurcat polonesce. Stilul e greoiu §i expunereaconfusä. Cu anevoe II poti traduce cu destula claritate. A§a d.KrzT2anowski analiseza Istoria criticd in urrnatorul chip, ala canici eti-insumi n'o mai inteleg bine : Hasdeti nu nurnai crede incontinuitatea elernentului romanesc in Dacia, dar Inca II permite

71a persista pe §esurile Romaniei, unde apoi, impreuna cu path-)) zanii immigratiunil, vede renäscendu-se mai tarditi Statul, §i po-runcesce voevodilor romanesci sa piece de acolo pentru a cuceriin Ungaria in secolul XIII banatul Severinului, Arnla§ul §i Riga-nra§ul, silindu-se a lega intr'un mod öre-care istoria cu traditiunea".D. Krzyanowski habar n'are de argurnentatiunea mea. Intre altele,e caracteristic ca, pentru d. Krzy2anowski banatul Severinului seafla in Ungaria. De ce bre tot in Ungaria mr se afla Lembergul,de Ora ce regil Ungariel i§i dicearl : reges G-alitiae" ? Apoi dupad. Krzyanowski Romanii n'ar fi putut funda un Stat in Dacia,daca, ar fi locuit mai de 'nainte tot in Dacia, ci trebuiati neaperatveniti de peste Dunäre ad-hoc. 0 curiOsä logica. Presupun di ampriceput pasagiul de mai sus.

D. Krzy2anowski me mustra fOrte aspru, pe mine ca §i pe d.Xenopol §i pe Resler, ca noi toti am atribuit lui Alexandru Basarabavictoria asupra Ungurilor la 1330. Pupa d. Krzy2anowski, Alexandrunu era de loc Basaraba, ci fusese Basaraba numal tatal lui Alexan-dru, §i nici tatal acestui tata nu era Basaraba, ci fusese numaiTugomir, caciOra§1 dupa d. KrzyanowskiBasaraba era nurnelepersonal al unula singur, nici de cum un nume de familia sail dedinastia, acatandu-se acel nume personal mai in urma pe nedrept decatra urma§i ca un epitet onorific: potomkowie przybierali pOzniejchetnie czci4 powszechnq otoczone imie". Pentru a completa acestä

sumeta galimatia, d. Krzy2anowski ne mai mustra cu aceia§1 as-prime pe nol toti, intr'o lung notita, ca am cutezat noi toti a con-funda in do3umente1e unguresci nurnele Bazarad cu numele Ba-zarab, cacl Bazarab nu este Bazarad o nazwe sie nie troszcz4,

czy b r zrn i Bazarad czy Bazaradi, bo przernieniaj4 j4 zawsze na17Bassarab lub Bazarab". Aci d. Krzyhmowski intrece prin non-

:

www.dacoromanica.ro

sens chiar. . chiar pe d. Rethy, ceea ce mi s'ar fi parut a fi pesteputintg.

D. KrzT2anowski tine morti§ ca inainte de anul 1330 nu exi-stase in istoria rornana numele Basaraba. Ce face clara cu Fazel-ullah-Ra§id cel din Istoria criticd, utilisat apoi de d. Xenopol ?Acel text sung sub anul 1240 : dupg ce a trecut tdra Aluta,ii ese inainte Bazaran-bam Cu o armate etc., apol mai jos :trecu peste rnunti, intrand la Kara-ulaghi, §ia batut popOrele12ulaghice. .." Despre Ulaghi i Kara-ulaghi, adeca Romani §i Ne-

gri-Romani, d. Krzy2anowski nu vorbesce nemic, intocrnai ca omata care, cand 1§1 inchide ochil, crede ca nerninea n'o vede ;iar despre Bazaran-bam cel de linga Olt ci. KrzyMnowski clice canu pOte sä fi fost un ban Basaraba. Este o nascocire a lui Hasdet.Cat de me§te§ugita este o asemenea combinatiunerni-o taia scurtd. Krzi2anowski acésta nici n'are trebuinta de a fi dovalit (Jaksztucznq jest cala kombinacyja, nie potrzeba dowodzié)". Adeverulcel adeverat este ca pe cele 28 pagine, nu numal de astg data,ci la fie-care pas, nu se gäsesce nicairi vre-o umbra de dovada.Pretutindeni d. Krzy2anowski clice ca n'are trebuinta de a dovedi".eine Ore sa fi fost Bazaran-bam cel dela 1240? Cine ? pentru d.Krzy2anowski lucrul e f6rte simplu : era un general unguresc(wodz wqgierski)". Apol de ! Cu acela§1 temeiu d. Krzy2anowskiar pute sä pretinp ca regele polon Ion Sobieski era un generalrusesc.

Intr'o singura cestiune nici chiar d. Krzyhnowski nu me con-traclice. El recunOsce ca Radu-Negrul n'a fost alt cine-va decat nu-mai tatal lui Mircea cel Mare. Aprobarea d lui Krzy2anowski nume bucura.

§ 2 3 . Kaluzniacki. Tamm.

D. Ka1ur2niacki nu s'a ocupat in specie cu originile Terei-Ro-manesci. In principia insa, el nu numai se unesce cu Istoria criticdcontra lu ROsler, dar incg mai adaoga unele noue consideratiuniimportante, mai cu samg faptul ca deja inainte de anul 1230 opoporatiune curat rornanesca reu§ise a se a§ecla departe peste Nistruin regiunea Voliniei, fundand acolo cate va mici principate confc.

www.dacoromanica.ro

LTX

derate, cunoscute in cronica rusOsed sub numele de Principi Bo-lohovesci".

Sint acum trei qeci de sill, inteun modest Calendar pentrutoti pe 1867", editat de librarul bucurescén Wartha, eü publicalun articol intitulat: Pe unde sint §i pe unde aü fost Romanii",in care la pag. 4 este urmatorul pasagiu : In provincia numitä Po-dolia, la hotarele Basarabiel, pe la anil 1230-40 cronicele localem e ntion eza Bolohovskaia zemlia, adeca Tera-Rorndnescd, care

se intindea pe un spatiti destul de vast, dela malurile Nistruluipina la fluviul Buh. Romanii posedat in acéstã regiune o multimede orap saü tirguVre, precum Bakota, Kudin, Kornetin §i altele,iar fie-care din acele republice era administratä de cate un prin-

t,urr, toti uni0 prin cea mai strinsa aliarqa defensiva §i ofensivd,luptand cu fortele cornune contra invecinatel Polonie, dela careei ati reu§it a cuceri o parte a Voliniei. Pupa un moment deexistinta politica destul de sgomotosa, numele acelor Romanidespare pentru tot-d'a-una din istoria. Pu0 la mijloc intre Poloniidin Mazovia i Rutenii din Galitia, nu e indoéla cd timpul i-adesnationalizat i pe ei, precum desnationalizase pe Romanil dinMoravia".

Acestea le spuneam eu la 1867. Pupa clece ani, canoniculPetruszewicz dela Lemberg emise intocmai acei4 parere intr'unarticol publicat rusesce la 1877, fara a m6 mentiona, ca §i candar fi conceput'o el cel intalu. D. Kalaniacki dara, necunoscend notqamea, a atribuit canonicului Petruszewicz paternitatea Heel : Diese

Ansicht wurde z u m er st en Mal e von Petruszewicz geaussert",ceea ce e gre§it. Vina este a mea, in adevër, ca in Istoria criticala 1873 et n'am mai revenit asupra Principilor Bolohovesci", uu-teptand atunci a mai stringe elemente de argumentatiune, a le maicOce pina la o altä ocasiune.

Unele asemeni elemente de argumentatiune corroborOza toc-mai in lucrarea d-lui Kaldniacki.

Sub anul 1164 Bizantinul Niceta Choniates ne aratl ca cetede Romani locuiat in vecinatate cu Galitia un pre0os pasagiu,care imi scdpase cu totul din vedere in Istoria critic& i pe carecontra lul Rosier Ii aduce d, Kadniacki in legatura cu istoria Prin-cipilor Bolohovesci.

Pe de o parte, o impregiurare, observata mai intaiu de minein Istoria criticci ii reprodusa apol de d. Kalaniacki, cumca o lo-

;

www.dacoromanica.ro

LX

calitate in Volinia, cu mult inainte de secolul XVI, era cunoscutäsub nurnele Vadul lui Basarabe pe de altg, parte, tot din Istoriacriticd, textul dintr'o veche cronicA polonä sub anul 1259 : Thar-tari, subiugatis Bessarebenis, Lithvanis, Ruthenis", uncle indicatiuneatopicA se potrivesce pe deplin cu regiunea Voliniei ; aceste douefapte concOrda cu ipotesa ca, acel Principi Bolohovesci" erat anumeclintre Basarab I.

Asupra acestui punct eü voiu insista pe larg in studiul metdespre Berlad.

Astacli me marginesc numai de a nu uita pe d. Kalaniacki.

Tot aci voiu inregistra pe d. Tarnrn, un alt adversar al luiROsler, dar care atinge Istoria criticd abia in trécet §i mi se parecä a cunoscut'o nurnal pe la capetul lucräril sale, ceea ce et regretmult, cad.' mi-ar fi lirnpopt, p6te, unele puncturi controversate.

D. Tamtn, ca §i. 'n Istoria crated, nu recuncisce pe nici UnRadu-Negrul dela 1290 in sensul cronicel muntenesci. Rite ca.tei se atribue clice el nu apartin unui singur principe, ci UflUIintreg §ir de principi".

D. Tamm respinge insa cu desavir§ire itinerarul cuceririlorsuccesive ale Basarabilor din Severin in sus la Fiigara§ §1 apol deacolo in jos la Gampulung §i spre Marea-negra, dupa cum incercaia o stabili et in Istoria criticd. D. Tamm are deplina dreptate.Acel itinerar nu'l mai prirnesc nici et. III multurnesc dara et-insumipentru indreptarea unei

§ 24. Dr. Miletici §i Agura.

In importanta publicatiune bulgard oficiala Sbornik, dd. Miletici §i Agura, profesori la Universitatea din Sofia, at intercalatdone studie, reproduse apol deosebit : 1, NotiGe despre o caldtoridsciinpficd in Rorndnia ; 2, Daco-Romdnii i literatura lor cea slavica.

0 colaboratiune in genere a dol sat mai multi la o singurá mo-nografia, fie literara, fie sciintiftcä, are tocm61 marele pécat de afi o poligrafia: unitatea de conceptiune §i de executiune lipsesce,inlocuindu-se printr'un fel de contract synallagmatic. Prin conce-siuni dintr'o parte §i din cea-laltd, armonia aparenta maschezd o

gre§ell.

;

www.dacoromanica.ro

LX1

contradictiune realä, lar in casul cel mai bun lasa goluri asuprapuncturilor celor ne'mpdcate.

Ap aü patit'o dd. Agura §i Mileticl : fie-care din el, luat inparte, ar fi fost in stare de a produce o lucrare mai solida.

Autoril cunosc Istoria criticei, opera d-lui Xenopol §i studiele(Hui Onciul. Despre mine el se pronunta : ilustrul profesor i celmai vechiu slavist in Romania (\muumuu% llpo4)eCop If Haii-cTapona.lIplIfITOJIb Ha CJIBllCTllKT BT POMMIDI T. B. II. XlacAey)". Apol comparandpe d. Xenopol cu d. Onciul, el se rostesc in favOrea d-lui Onclul :ori-cum ar fi, Onciul e mult mai aprope de adevër (Bcticata, Onciul6 mum no-6.1r3y O ilanHam)". El bine, acolo unde el se opresc pelarg asupra lui Negru-voda, dd. Miletici §i Agura mö uitä pe minecu desavilre, pe d. Onciul il tree cu vederea, 0 se asociaza pede'ntregul cu d. Xenopol, adeca cu Radu-Negru dela 1290 cel cufalmOsele criscive ale Campulungului.

Dd. Agura i Miletici caltiga un plus prin ambilaterala erucli-tiune a amindurora, dar obin un minus sub raportul consequenteicelei dualistice, e0nd drept resultat un plus-minus.

Reg calculand maternaticesce ca dol lucreza neapërat de doueoil mai spornic decat unul singur, ambil autori nu nurnai §1. aüfacut unul altula nesce conciliatiuni reciprOce in dauna sintesel,dar inca au zorit a ispfavi lucrarea cu orl-ce prq pré lute, s'aitprecipitat färä cale, capëtand astfel o valOre efemera.

Un e xempl u.Dd. Agura §i Miletici Kill bine ca Rosier dete o lovitura de

mOrte asa isuiui Notar anonim al regelui Bela. Orl-ce punct din-tr'un asemenea isvor suspect trebui respins fdra crutare, intru catacel punct nu se pOte intemeia pe vre-o alta fantana sigura sail pemal multe fantane converginti. Tntre altele, contra unor autoritätiatat de respectabile ca Darnmler §i Budinger, ROsler a resturnatcu toptanul din sfera Notarului anonim teoria anteriöra despreexistenta medievald la nord de Dunare a vre-unui Stat bulgaresc.Bulgaril stapanind unde-va in Dacia cea medievala, este o curata,fantasia, Vice ROsler. De aceea Jireèek, istoricul cel mai recent §imai critic al Bulgarilor, se feresce en stäruintä de a vorbi despre

www.dacoromanica.ro

LXII

Salanus, despre Kean, despre cel-lalti duces Bulgarorum" din re-ginnea Carpatilor inainte de Asani. Dd. Xenopol §i Onciul s'agalunecat pe acest pripor ; dar nici intr'un cas nu trebuiati s'o facadd. Miletici §i Agura, de vreme ce el sint speciali§ti pe terenul istoriel bulgare; iar de pretind ct bine ag facut'o, atunci erag datoria demonstra er6rea lui ROsler. Neavend destul timp §i socotind deprisos a lucra incetivr pentru a aprofunda cestiunea, dd. Miletici§i Agura nu se sfiesc a vorbi cu sigurantä despre stapanirea ceaveche a Bulgarilor pe malul nordic al Dunäril : principele bulgarKean, principele bulgar Salanus, principele bulgar Achtum, princi-p3le bulgar Glad, principele bulgar Menumorut, Bulgari peste Bul-gari. Nici dupa Asani, nici inainte, nici in Terniiana, nici in Ardel,nici in Tera-Rornanesca, nici in Moldova, o dominatiune bulgarescaistoricesce doveditä n'a fiintat. Bulgari b ej en a ri in diferite tim-purl §i locuri aIi fost, fan indoélã, ca buna-Ora Bolgar-Cserged inTransilvania sag mai multe sate numite §chei pe aiurea ; darnicairi Bulgaril la nord de Dunare n'ag fost nici-odatä stäpanisag cuceritori, afara numal de prima epoca a treceril Bulgarilor,adeca a Slovenilor, in secolii VI VII la Iornande i la Procopig.Am vëclut mai sus, cat de ubreda a fost documentarea d-lui Onciul despre un Stat bulgaresc cis-danubian post-asanic ; tot a§a de§ubreda este contra lui ROsler ori-ce documentare pentru periOdelecis-danubiane cele ante-asanice. §'apoi dd. Agura i Miletiel nicinu se incerca macar de a documenta bine-reg.

Insistand asupra unel fictive periode bulgäresci in Romania,dd. Xenopol, Onciul, Miletici §i Agura, negreF §i d. Krz371anowski,toti la olalta combat in Istoria criticei o interpretare a mea in le-gatura cu cea mai veche a§eclare a Romanilor Dunäreni in Fagara,adica a Negrilor-Rornani.

0 voiu reproduce aci in-extenso :Cea mai veche mentiune despre Fagara§ ne intimpina intr'o

diploma din 1231. Primul punct, care ne isbesce intr'insa, estelaturea Fagara§6na se numia tot d'a-una, chiar cu mult inainte

de secolul XIII, Ora Romanilor": terra Blacorum. Acest dat,expres in modul cel mai clar, se ciocnesce cu o alta indicatiunede tot obscura, care nu p6te fi descurcata fära ajutorul unel la-boriOse critice. Actul povestesce, in ce chip satul Bola, de0 pri-mitivarnente nu facea parte din jurisdictiunea FagAraplui, totu0,,mal la urma i s'a supus prin forta: a temporibus jam, quibus

ca

www.dacoromanica.ro

ipsa terra Blacoruin terra Bulgaroru»z extitisse fertur". Aden :Numcei de cdnd se clice c'aa venit Bulgarii in acjstd terd a Romd-nilor. Bulgaril navaliti in Fagara§ §i anexand cAtra el un satuletdela margine, carele tinuse mai 'nainte de un alt scaun, éct oadevorata cimilitura. §'apoi sa se bage de sama o impregiurare.Intre anul diplome i intre anul acelei cuceriri bulgare cata sa,,N trecut cel putin vr'o cinci-cleci de ani, de Ora-ce naratorul pre-cis6za timpul evenimentulul nurnal printr'un se Oice, ca nesce lucruri departate, aflate dela batranl, nu vëclute §i aupe. Ar urrnadara c Bulgaril vor fi cuprins Fagarapl pe la 1160-1180. Insatocrnal atunci ei zAceati in sclavia G-recilor, de unde s'an smulsabia intro 1190-1200. Este invederat ca Bulgari din diplomainsemnéza alt ce-va. SA aruncarn o cautatura asupra geografieidin evulmediil, i totul se va irnpaca. Bizantinul Leone Gramaticdin secolul XI, vorbind despre transportarea unor compatrioti alsei pe malul nordic al Dun Aril in Tera-Romanesca, clice: in Bul-..garia de peste Istru. Carta catalana din 1375 da Romaniei danu-biane numele corupt de Burgaria, pe cand Bulgariei propriti clise

ii reserva forma cea corecta : Bulgaria. Cronicarul oriental R4d,carele trAia in Persia intre 1250-1300 i lucra dupa fantane ofi-ciale, cand descrie o invasiune mongola din 1240, numesce Bul-garid acea regiune unde se afla téra Karavlachilor §i a lui Ba-sarab ban , §i sa se observe ca in acea expeditiune 'Mara nutrecusera de loc peste DunAre. Acésta confusiune norninala aveain vedere mai ales banatul Severinului, despre care la 1237, nu-mai §ése ani dupä datul documentului de mai sus, regele maghiarBela IV scriea catra papa G-regoriti IX: terram Zernram circapartes Bulgariae , lar intr'o diploma din 1239: Circa partes Bul-gariae in terra quae Zeuren nominatur. Cu alte cuvinte, Olteniipentru Transilvani erat Bulgari prin vecindtate cu Bulgaria, in-tocmai precurn pentru Romanii cis-carpatini sint pina astAUngureni frap no§tri din Transilvania prin vecindtate cu Un- .

garia: circa partes Hungariae. Pinä in timpii mai noui, Arde-lenil ne botezail pe nol cate o data cu epitetul de Bulgari, incat

suburbiul rnuntenesc dela Bra§ov, remarcabil prin biserica lui Ne-goe Basaraba §i unde nu yeti aucli o singura vorba bulgaresca, seporoclesce in limba maghiara Bolgarszek saü scaunul Bulgarilor,Iar romanesce se clice precum cronicele nOstre cele vechlnumiati pe Bulgari. Sasul Reichersdorfer, scriOnd in prima juma-

n

LXIII

cli

Sobel,

www.dacoromanica.ro

LXIV

tate a secolului XVI, se rostesce despre suburbiele Bra§ovului :nunum incolunt Buigari, alter= Hungari, Saxones agricolae ter-

tium. Cine öre nu re3unOsce aci sintesa celor trel nationalitati aleArdélului ? Cu cate-va rinduri mai jos, insu§1 Reichersdorfer pune11in loc de Bulgari pe Valachi". Dar de ce sd. mai vorbirn despre

Brapv, cand avern o marturia tot atat de positiva cigar in pri-vinta Fagaraplui ? Un poet sasesc de pe la 1550 il descrie inurmätorul mod :

A.rx iacet ad ripas piscosae dives AlutaeCui Fogaras prisci nomen tribuere coloni,Undique cum fossis valido circumdata murofianc habitant circum fodientes rura TrabolliInnumeri, quibus arx leges et iura ministrat".

Adeca : Pe malurile pescosului Olt sta vestita cetate, cariia ye-locuitori II irnpusera numele de Fagara§, incungiurata de

pretutindeni cu §anturi §i cu puternicul zid, unde locuesc impregIur,dedati plugdriei, nenum6ratii Tribali, supu§1 legilor §i dreptuluidictate din acel castel". Celebrul Sas Eder, editand poerna lui Schesaeus, observa : Sub epitetul de Tribali, sinonim cu Bulgarii, sintintele0 Romdnii de lingd Fdgdra*, precum tot Bulgari se numescRomdnii dela Brapv". Aa dara asupra numelui Bulgari in intelesde Romani danubiani nol avern marturi : 1. Leone, scriitor grecde pe la anul 1010 ; 2. Ra§id, analist oriental din secolul XIII ;3. Mappa catalana din secolul XIV ; 4. Reichersdorfer, autor tran-silvan din secolul XVI; 5. Schesaeus, compatriot §i contimpurenal acestuia din urma ; 6. Acceptiunea actuala a vorbel Bolgarszekla Bra§ov. Primele trel mArturie sint pretiOse prin epoca lor dintresecolii XI XIV; ultimele trel sint nu mai putin importante prinnaceea cd emana tocmal din nesce sorgirrti transilvane, lar Schesaeus2)mai cu sama se referd anume la Fagara§. Ne resumam: Bra§ovul

nca §i Fdgära§ul, d'o potriva a§eclate la marginea Munteniel, pri-miserd in cursul evului mediu din portiunea danubiana a Dacielun nail contingent de element romanesc, pe care Sa§ii, Unguril

chiar fratil no§tri de peste Carpati nu scieat cum sal distingadecat numai atribuindu-1 porecla de Bulgari, fiind-ca veniati dinregiunea circa partes Bulgariae, pe cand Romanilor transcarpa-tim li se reserva mai cu preferintd, precum vedem in documentul12 din 1231, epitetul de BlacM. §i totu§1 in putine regiuni ale Pro-

...

§i

chil

www.dacoromanica.ro

LXV

vinciei Traiane vita romana e mai nearnestecata cu elementestraine, mai purl ca in téra Fagaraplui. Fagarl,§enil clice d. Barit

17-nu se incuscresc nici o data cu ne-Romani. Exegesa unui singurcuvint, asupra cam% noi ni-am dat ostenéla de a gramadi probe

peste probe, impra§tia tota negura. Termenul Bulgari din actuldela 1231 capaa o deplina claritate: erat Romani dela Dunare..."

Argurnentatiunea mea din Istoria eritieet, ori-cine s'o fi desa-probat, eti o mantin §i asticli in fond.

Pasagiul din diploma dela 1231 : terra Bulgarorum extitissefertur" 'Ate sa nu fie tradus: se glee cä s'ail a § e cl a t Bulgaril",cad latinul exto insemnéza : a resari, a se arata, a fi de fata.Schimbandu se expresiunea ori-§i-cum, sensul remane acela§i.

Argumentatiunii mele neminea Inca n'a opus o contra-argu-mentatiune. Dd. Agura §i Miletici in specie, cu obicinuita lor pripacolectiva, inlatura ori-ce discutinne: Provincia Fagaraplui aparti-

nuse in vechime Bulgarilor (AmenTa ti.orapallm e HpHaagneasaza 131 llp-JUIIHH Ha BlarapHr11)". Pentru ci remane necontestabil, .,,Heexat-

Heinle", o nediscutabila axioma ca : la Fagara§ in anul 1231 se)) mai aducea Inca a-minte primul imperiti bulgaresc, care stapanise §1peste Transilvania (1111)BOTO 6'LarapeHo Hapcno, 1C00TO 0 Hum mum II 131

TpalICIEJthallIffl)(1. Atata, §i tot. Acésta se chiarna a face istoria a vold'oiseau.

0 singura contra-argumentatiune s'ar puté opune argumenta-tiunil mele, §i tocrnal eti-insumi o voila. face. In actul dela 1231intro termenil Bulgari" §i Blachi" nu se manifesta un antagonismetnic, nu se vede nicl decum o vrajma§ia internationala, ci numaise mentioneza o schimbare de situatiune juridica : de cand s'ati in-trodus o noul stare de lucruri. In acest act nu se clice ca Bul-gari" nu mai sint in téra Fagaraplui la 1231 ; din contra, elpersista, de vreme ce mentiunea lor este o necesitate practica ;dar se constata ca nu existasera acolo ore-cand in terra Bla-corum", sfiind atunci fOrte de de-mult o alta situatiune juridica.De cand Fagara§enii figurOza in istoria Transilvaniel, trasura lorjuridica cea mai caracteristica este institutiunea boierilor, carinu ne apar nicairi la cei-lalti Ardeleni, afara de Fagara§ §i deHateg, cele doue regiuni strins legate cu casta nobilitara cea ol-tenOsca a Basarabilor. Bolan in paleo-slavica boUar, sonmpE, estela Romani un bulgarism, negre§it, insä nu insemnOza, de loo ca bo-ierii romani erat saa trebuiat sa fie Bulgari, dupa cum tot slavic

61,080. IV. 5

Bytmeaa

www.dacoromanica.ro

LXVI

este la noT kinez, paleo-slavicul knianzi, KHABK", pe care Slaviiimprurnutasera din germanul kuning, macar-ca nobilirnea lor nu

erail Nemti. A§a darg, cu mult inainte de anul 1231 Basarabilintroduseserg. la Ardelenil din Fagara§, in terra Blacorum", oschimbare de situatiune juridica, un not raport de proprietate te-ritorialg, anume tera boieresc a". Dupg, vechea foneticg, roma-nesca se qicea boliari. In paleografia latina este anevoia a deosebipe g de y. In actul din 1231 e dara permis de a ceti textul : aternporibus jam quibus ipsa terra Blacorum terra bulyar or u rnextitisse fertur". Deci ajungem tot la Basarabi, nici decum la Bulgari.

Dd. Miletici §i Agura, in conformitate chiar cu titlul celor douelucrari ale lor, ar fi adus un mare servicit Romanilor §i Slavilortot-o-data, dacä s'ar fi apucat a grupa elernentele romanesci isto-rice cele imprg§tiate cu prisos in poesia poporana a Bulgarilor, maiales in acea epica. Intre altele, buna-Ora, cu cati-va ani inaintede dd. Agura §i Miletici, d. Draganov a descoperit tocmal la Bul-garil din Macedonia un cantec despre cei doi voevo4i. romanesci:Iancul-voda §i Negrita-voda (auiyi Bormop H Milrpurka BortBoAa), poeti-sand cunoscuta du§rnania a lui Ioan Huniade contra lui Vlad Dracul,pe care'l omOrg, la 1446. Prin acest cantec, unde Vlad DraculpOrta numele de Negru-voda, dd. Agura §i Miletici ar fi priceputca epitetul de Negru se aplica de o potriva bine la orl-care B a-sara ba, tot): Basarabil a vend pe stegul lor c a pet e negr e.Incepend din vremile cele mai vechl ale relatiunilor internatio-nale, Romani): incetat nici o data de a ajuta pe Bulgari ; Tar

Bulgaril, drept o recunoscinta inconscientä, in baladele lor air cantatmereu bogata memoria a Basarabilor : pe Radu, pe Mircea, pe Dan§i altil. Despre acestea, dd. Agura §i Miletici tac mutesce. De sigur,nu printr'o nerecunoscinta conscienta.

Cele canthrite in capitolul de fata, incepend dela d. Xenopol§i ping, la dd. Miletici §i Agura, mi-at adus o viug,

Ele m'au luminat a me convinge prin contra-proba ca Istoriacritica in privinta luI Negru-voda a avut o desavirOta dreptate.

Verificarea facuta, planul aprobat, temelia find tare §i incer-cata, pot merge maI departe cu cugetul impacat, cladind acurn un

Ii

n'ail

lumina.

www.dacoromanica.ro

LXVIT

edificit definitiv, pentru care dupd ce nu voiu mai fi pe pdmintreparatiunile ulteri6re, necesare din timp in timp la ori-ce cla-dire, nu vor comprorniteparatiuni vor fi suficienti

In capitolul urmator,pasage din Istoria criticeifel de soclu architectonicOra ce1 avearn gata maitrel-cleci de ani.

opera architectului. Pentru asemenea re-nesce simpli calfe de architecturd.prin care se incheid munca mea, unelevor fi intercalate intregi, servind ca unla completarea §i terminarea operei, dede'nainte, nesguduit printr'o durata de

1NTEMEIAREA TEREI1ROMANESCI.

Boierul Murgul, cel mai vechit analist al Moldovel §i al Mun-teniel tot-o-datd, scriind pe la 1460, ne spune ca, Statul Terei-Rornanesci fusese intemeiat la anul 1310 de card tatäl lui Vla-dislav, adeca de caträ Alexandru Basarabd, pe care '1 numesceNegru- \Todd,.

Abia peste un secol dupd boierul Murgul, doue crisOve munte-nesci de cea mai perfecta autenticitate, pdstrate in Archiva Sta-tului printre ale manastiril TismOna §i reproduse aci in fac-simile,unul din 1569, cela-lalt din 1576, ambele numesc N eg ru-v od a deo potriva pe Vladislav §i pe Radu, cei dol ifi ai lui AlexandruBasarabd, anume crisovul din 1569 pe Vladislav ii califica Negru-

17vodd c el int diu int em eiator al Terei-Romanesci" (um< WT

Cr113AMIIE BildWKOE 3EMAE IlrhEW WT Ilerp8n 'locum), Tar crisovul din1576 lui Radu ii lice simplu: Negrul-voevoda".

Märturia celor dou6 crisOve din 1569 §i 1576 este pe deplinconforma cu biografia sfintului Nicodern, pe care, dupa traditiuneabatranilor calugari dela TismOna, a scris'o ieromonahul Stefan,spunOndu-ne ca Statul Terel-Romanesci fusese intemeiat de 'ntaitde catra Vladislav Basarabd, pe a doua linid de catra fratele maimic Radu.

Despre boierul Murgul §i despre ieromonahul Stefan et amvorbit deja pe larg mai sus In §§-fil 3 §i 13.

A§a dard, dupit cele mai vechi §i cele mai necontestabile datecronistice, intemeiarea Terei-Romanesci, treptata unificare a teri-

www.dacoromanica.ro

LXVIII

toriului pe ambele laturi ale Oltului de 'npreuna cu o parte dinArdél, se intamplase nu de o data §i nu sub un singur prin-cipe, ci in interval de trei patrare de secol, intre anil 1310-1385,de catra Alexandru §i apoi succesiv de catra fiii sei Vladislav §iRadu, cate-trei aparqndu-ne sub acela§1 epitet de Negru-vod a.

Lund ca punct de plecare pe boierul Murgul din 1460 §icele douö crisOve din 1569 §i 1576, et volu incepe prin a des-bate mai intaiu intréga epoca cea preliminara dela 1230 pina la1310, §'atunci voiu ajunge cu deslegarea definitiva, ca punct desosire, la aceia§i mareta triada: Alexandru-Vladislav-Radu, tatal cufiii sel, cei trei Negri in quintescenta, Urea Basar,ab il or,dintre cars Radu forméza apogeul, expresiunea cea mai completaa trinitAtii, intemeiätorul cel final al Statulul Terel-Romanesci,dinsul care intr'un crisov din 1379, reprodus in fac-simile, se in-tituléza. inainte de fiul sell Mircea : marele voevod §i Domn, oblädu-))ind §i stapanind Vita téra Ungro-vlahiei §i laturile de peste munti§i Inca terile cele tatäresci §i ducele Amlaplui §i al Fagaraplui §iban al Severinului §i pe ambele maluri ale Dunaril intregi chiarpina la Marea cea mare §i al ormului Silistria stapan".

§. 25. Mehediniul in stAphnirea Ungurilor.

Bibliografia: Istoria criticei t. I, p. 26-8. Archiva istoricd t. III p. 191-93.Kemény, Ueber die Knesen, in Kurz's Magazin t. II p. 304-5. Olahus, Hungaria etAtila, Vindobonae 1763 in-8 p. 76. Pesty, A Szorenyi bansag, Pest 1878 in-8 t. Ip. 248 sq. Idem, A Temesi bansdg, Pest 1868 in-8 p. 10. Fejer, Codex diplom.

Hungariae, t. III vol. 2. p. 348, t. IV, vol. I p. 22, vol. 3 p. 552. Marienburg, Kleinesiebenburgische Geschichte, Pest 1806 in-16 p. 224. Moldoran-Bar4, Diplomatariul inTransilvania 1871 P. 55. Szabó, Székely OklevOltar, Kolozsvdrtt 1872 in-8 t. Ip. 7. CIXHOUK aral Bopaca, in PaROBCICII, HIROAKO yha 0 AAH109 Bielgrad1860 in-4 p. 51.Stritter, Memoriae etc., t. II p. 459.Ph. de Mouskes In Du Cange, Hi-stoire de l'empire de Constantinople, Paris 1657 in-f. t. 1 p. 229. Katona, Historia cri-tica etc., t. V p. 653, 688, 714.

Cel de 'ntaiu Ban unguresc al Severinului a fost Luca : LucasBanus de Scevrin" intr'o diploma din 1233. Prin urmare, ce-vainainte de acel an Ungurii cucerisera pentru prima Ora Seve-rinul.

Prin banat de Severin", din punctul de vedere al Ungurilornu se intelegea Oltenia intréga, ci numai o parte a districtululMehedint, anexata catra o parte orientala a Teme§ianei.

www.dacoromanica.ro

LXIX

Acest punct de vedere trebue bine lAmurit.Despre secolii XIV §i XV intinderea teritoriall a banatului

celul unguresc al Severinului este necontestabilA.Pentru secolul XV, Nicolae Olãh, trAind in prima jumdtate

a secolului urmAtor, ne spune fOrte limpede cA la Unguri BanulSeverinului stapania cetatea Severin, cAruia Ii erati supuse Or-§ova, Mehadia §i Peth, nu mai mult decat atata: Severinurnarx, infra Trajani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Peth, Mi-hald, liii subditis, harum praefectus Banns ..."

Cam tot atata, plus valea Alma§uluf in Teme§iana, era in se-colul XIV, dui:4 cum resultd din alaturarea a trei acte autentice :unul unguresc §i done romanesci, t6te din acela§i an 1387.

Cel unguresc sung, : Nol Stefan Losonczy, Ban de Severin §ipintre cele-lalte demnitati comitele Teme§ianei, facem cunoscutpe viitor prin actul de fatA, cumca avend in vedere demnele delauda merite ale credinciOselor servicie, pe carl Petru fiiul 1111De§, kinez din districtul numit Alma§ al castelului regesc Me-hadia, precum §1 fratil sel uterini Cristea §i Mihaig, expunOndu'§inav er ea §i viOta in mal multe pericole i de mai mult timp,

adus maiestAVI regesci sub predecesorii no§tri Bani ai qi-sulul nostru banat, §i chiar noue pe cand lucram pentru liberareadOmnel regine Maria, deci in resplata acelor servicie, precum §ipentru a-I mai indemna la altele §i de acum inainte, 11-am con-nferit in virtutea oficiuluf nostru un sat regesc numit Patak indistrictul supra-scrisului castel Mehadia, cu tOte folOsele §i depen-diqele de orl-ce natural lor §i mo§tenitorilor lor, ca aibe §i

tind sub conditiunile §i darile de mai jos, adeca etc. Dat inIneti, a doua i dupl serbatorea santului confesor Alexiir (18

anul Domnului 1387. SA se observe cl Losonczy, de§inu numai Ban de Severin, dar §i comite al Teme§ianei in acela§1timp, totu§I daruiesce fratilor Derni satul din regiunea Alma§uluianume in calitate de Ban de Severin §i pentru nesce servicie fa-cute anume pe teritoriul banatului de Severin: videlicet Banisdicti nostri Banatus. Alma§ul, districtus vocatus Halmagy", im-preund cu castelul Mehadia, castrum Mihald", facea dar o parteintegranta nu din comitatul Teme§ian, comitatus Thernesiensis",ci din banatul de Severin, banatus Sewrinensis". Pe and Losonczy, dandu-§i titlul de Banus Sewrinensis, dam% la 1387 unorRomani din Alma§ un sat din acea lature, in acela§I an noi ye-

sal

le-ail

all

www.dacoromanica.ro

LXX

dem pe Mircea cel. Mare intitulandu-se de asemenea Ban de Severin.Cum öre banatus Sewrinensis" putea sa Ii aparting amindurorain acela§1 moment? Nu cum-va titulatura marelui Mircea va fifost numal de paradg ? Prin un azard fericit, tocmal din acel an1387 ni-aA remas doue cris6ve mirciane relative la Oltenia, dincart una pOrtg datul de 21 Iunitl, adecg este posteriOra abia cu olung donatiunii lui Losonczy. Acest crisov arath limpede, printr'un§ir de localitall : Tisména, Vodqa etc., cum-ca Unguril puteati stg-pani atunci termul danubian cel mult ping la Or§ova, iar teritoriulspre resarit de riuletul Cerna era intreg al Muntenilor. Mai pescurt, Losonczy se intitula Banus Sewrinensis, insä poseda numaiMehadia §i Alrna§ul. Chiar actul sell e scris nu in Oltenia, §i niciin apropiare, ci la Inea, actualmente o localitate inpari1e A radului.

Pentru Unguri darg, din totalitatea Olteniei numai Mehedintulfacea parte din banatul de Severin". Chiar la Romani banatulde Severin, luat din punctul de vedere cel unguresc, se numiaune-ori banat de Mehedint", bung. Ora in actul latinesc dela Vlad-vodg din 1511 : Radulo B an o de M eh e d in ce ". Legatura intreMehadia, mai romanesce Mehedia", §i intre banatul de Severin afost atat de intirng §i indelungatä, Meat nu numal portiunea vest-sudicg a Olteniei conserva ping asta-cli numele de Mehedint, darusul poporan intinde cate o data acesta denominqiune chiar asu-pra Olteniei intregi, bung-Org in doina la Alexandri :

Francla, verde maghiran,Voini col Mehedintén,Sint nAscut pe fruncli de fagCa sit fill la limo drag,

seeddat de nvie in OltSA mA fac yak de tot . . .

Urcandu-ne mai sus in secolul XIII, nu resultä de nicAiri cabanatul de Severin sa fi fost pe atunci pentru Unguri mai multdecat Mehedintul, total sail chiar numal in parte. in diploma re-gelui Bela IV din 1247, Oltenia peste tot se numesce tota terrade Zewrino", dar tocmai caracteristicul tota" arata cg din to-talitate numal o parte constituia, banatus de Zewrino"; §'apol in-sg§1 Ungaria nu pretindea acolo asupra acestei totalitql alt ce-vadecat o simpla suzeranitate. Invëtatul Ungur Pesty a publicat ovastg lucrare in trel tomuri despre banatul Severinului, incepend

BoroOneil,

No

www.dacoromanica.ro

LX XI

din secolul XIII. El reproduce o grarnada de documente. El bine,nu se afla la dinsul absolut niel o indicatiune de stapanireaUngurilor in Oltenia afarg. din regiunea Severinulul.

Ala dara, ce-va Inainte de anul 1233, Ungaria apucase delaOlteni regiunea Mehedintului, numind acolo pe Luca §i dandultitlul de Banus de Scevrina. Mal in urma acest titlu a putut de-veni in ierarchia 'Curtil dela Buda Lin ce de tot fictiv, dandu-setraditionalmente cate unui favorit regesc chiar cand Unguril nustapaniat in fapt nici un petec in Oltenia ; dar p en t r u prima

r a, ca temeit al deprinderii curat nominale ulteriOre, trebula safi fost la anul 1233 o ratiune seridsä, o posesiune öre-care realaasupra unel partl din teritoriul oltén.

Peste §épte ani, la 1240, vedern pe un al doilea Ban ungu-resc de Severin, numit Oslu: Oslu Bano de Zevreno". Dela acestane-a remas nu numal o mentiune in diplome maghiare, dar Incalucru mai semnificativ suveniri topografice in regiunea occiden-tala a Olteniei : in districtul Gorj valea Oslea §1 muntele Oslea,ambele la hotar, lar in Mehedint dol munti Oslea, de aserneneala hotar, pe cand nicl un nume local analog nu ne intimpina ni-dill in interiorul terei §i pe aluri in restul Romaniel. Ar fi im-portant de a cerceta, daca nu cum-va Mehedintenil §i G-orjeniivor fi pastrand vre-o legenda despre acel Ban Oslu.

Este sigur dara, mai repetam inca o data, intre anil 1230-1340Unguril cucerisera dela Romani Mehedintul, cel mult cu o faliamargina§a a Gorjului §i a Doljului, infiintand un banat al Seve-rinului.

Cucerind Mehedintul, in capul carula pusera pe Luca pe la 1233ca Ban al Severinulul, Unguril pe de o parte at respins de acolope Romani, Ian pe de alta s'at veclut in vecinatate cu Bulgaria, cucare pina atunci ei nu se invecinat nicairl la Dunarea de jos.Trebuira dara sa continue o lupta, in care pe Romani nu puteat

ajute mai bine decat Bulgarii, mai corect dinastia cea roma-néscg, a Asanilor. Domnia, atunci impëratul Joan Asan, fiTul pri-mului Asan, al fundatorului imperiului romano-bulgar. Era unul dincel mai marl, principl ai epocel, acela despre cars episcopul francescontimporan Filip de Mouskes qicea Ca era fOrte vitOz §i f6rte in-

sal

www.dacoromanica.ro

LXXII

telept : Ki mult ot valor et haut sens". In adevër, Bulgarii n'aUzabovit contra Ungurilor in ajutorul Oltenilor.

In archivul Szecsénian dela Pesta se pastr6za in original odiploma cu data 1235, pe care §1-a copiat'o contele Kemény, deunde fragmentata de canonicul Stefan Moldovan in FOia Asocia-iunii pentru literatura romana, insotita de surnarul

adnotat de reposatul Barit. Prin acea diploma regele Bela IV da-ruesce magistrului Dionisit trel sate in Ungaria, drept resplatapentru serviciele aduse intr'un crancen rësboiti contra lui Ale-xandru, fratelui imporatului bulgaresc: contra exercitum Ale-xandri fratris ipsius Imperatoris Bulgarorum".

Ca frate al lui Joan Asan, Alexandru este cunoscut de de-mult. In a§a numitul Sinodik din secolul XIV, intre membril fa-miliei Asanilor el este numit dupa Ioan Asan : SebastocratorulAlexandru, fratele marelui impërat Asan ". Bizantinul contimporanAkropolita clice : Primul rege bulgaresc Asan avusese dol ifi peloan §i pe Alexandru". De ad genealogia la Stritter:

Asan

Ioannes II Asan Alexander(1221-1245)

Callim anus IL(1257).

Reproducend fragmentul dupa canonicul Moldovan, Barg ob-serva: Vecle ori-cine ca aceste batai erati intre Unguri-Secul §iintre vecinii Romani confederati pe atunci cu Bulgaril". Canoni-

cul Moldovan scurtase peste mësura diploma cea din 1285, fa-cènd astfel pe Barq sa crecla, ba chiar sa fie convins ca Bul-garii se bateau cu Secuimea in Ard61, fiiird aliati cu Romanii deacolo. A ascunde dintr'un text o portiune esentialä, nu e cinstit.Canonicul Moldovan indusese intr'o grava er6re pe venerabilul Barit.Mai corect a fost profesorul Szab6 dela Cluj in diplomatariul se-cuesc, unde publica de asemenea un fragment, dar mai complet,anume urmatorul pasagiu, care lipsesce la Barit : Dum in obs i-d ione Ca stri Bu dung essemus constituti, egredientibus e Ca-stro militibus ex adverso, iam dictus Dionysius prirnus inter aliosconflictum iniens cum eisdem, ipsos in Castrum redire compulit,

Transilvane

www.dacoromanica.ro

LXXIII

absque ulla nostrorum lesione" mild, : acel Dionisi ft se luptasecontra Bulgarilor §1 i-a respins atunci cand regele Bela IV asediac e t at e a Vi d in u 1. NicI o alusiune la MM. Tocmai Vidinul,castrum Budung", este acela care ne lurninéza. Diploma nespune ca in aceia§i expedipne contra Vidinului sebastocratorulbulgar Alexandru surprindea merefl pe Unguri, impra§tiati pentrua despuia §i a pustii -Ora cea de linga Vidin, lovindu'i pe din§iifati§ sat prin stratageme, ba §i robise chiar pe comitele Bogomirnal lui Zuboslafi, capul Secuilor : qui (Alexander) per multasacies et latentes insidias, nostros homines ad depopulandam et

spoliandam terram dispersos frequenter invadere consveverat,qui etiam Bogomerum filium Zubuslay comitem et Ductorern Si-culorum captiverat. Din causa canonicului Moldo van, Barit in-

telegea Ca Bulgaril despuiat §i pustiiae Transilvania, pe candtextul este fOrte lAmurit : Ungurii despuiat i pustiiaft regiuneaVidinul ul.

Nic profesorul SzabO n'a facut bine de a se märgini cu unfragment. Numai diploma intrOga limpeclesce pe deplin situatiuneacea istorica. Acea diploma figuréza intrega in colectiunea lui FejOr, undeni se arata pe prima liniä ca data 1235 e gre§ita, ci datacea autentica este 1236, de vreme ce datOza din anul al doilea alregelui Bela INT. Apoi pe a doua linia din textul diplomeiintregi resultä ca resboiul cel dela Vidin fusese inainte de altedoue evenimente, cart amindoue se intamplasera in anul 1233 :un resboiu in Galitia §i un resbolu cu Austria, ambele inregistratela Katona. Resboiul in Galitia este mai cu sarna precis, fiind-caintre anii 1233 1236 n'a mai fost altul, pe cand cu Austriaregele Bela a mai avut o lupta cu Austria la 1235, in ambeleinsotind pe tatal soil regele Andreiu. Deci resboiul sebastocrato-rului Alexandru contra Ungurilor avusese loc ce-va inainte de1233. Am constatat cä tot ce-va inainte de 1233 avusese loc vic-toria Maghiarilor asupra Romanilor din Mehedint, cand s'a §i in-fiintat pentru prima Ora banatul cel unguresc al Severinului. Me-hedintul este fata 'n fata cu regiunea Vidinului de peste Dun are.E peste putinta de a nu recum5sce strinsa legatura intre ambeleresbOie. Oltenil §i Bulgaril ne apar aci ca aliati contra Ungurilor.Mehedintul fiind cucerit, Ungurii aü trecut immediat in Bulgariapentru a pedepsi pe a1iaii Oltenilor. D upa ce Unguril nu miseräpe Lucas Banus de Scevrin ", tot atunci la 1235, éra§i pentru

;

www.dacoromanica.ro

LXXIV

prima 6ra, corOna Santulul Stefan i§1 baga Bulgaria in titulaturacea regesca: rex Bulgariae".

Alianta Bulgarilor cu Oltenli, mai in specie alianta cu dina-stia cea romanesca a Asanilor, este fOrte semnificativa. Intre al-tele, diploma din 1235, adeca, acea din 1236, darama cu desavir-§ire teoria d-lui Onciul mai sus §-ful 20 despre intemeiareaStatului Terel-Romanesci de catra acea dinastiä. Daca o asemeneaintemeiare nu s'a indeplinit sub imporatul Ioan Asan, apoi maitarp ea era cu totul peste putinta din partea Bulgarilor, cacidupa mOrtea acestui mare principe, adeca dela 1245 in jos, putereaimperiului trans-danubian incepe a scade repede, stingendu-se tot-o-data posteritatea cea romanesca a primilor Asani.

§. 26. Doljul i Romanalul sub stäpAnirea Cumanilor.

Bibliografia: Originile Craiovel, Bucurescl 1878 in-8. Archiva istorica t. III p.192 etc.Albericus Trium fontium, Chronicon ed. Leibnitz Lipsiae 1698 700 in-4 part.II p. 573, 578-9.Du Cange, Hist. de Constantinople, t. II p. MCmoiresde Saint Louis, Paris 3859 in-16 p. 150-2. Kuun, Codex Cumanicus, Budapestini1880 in-8.Rabbi Petakhia op. Lelewel, GOographie du moyen-age, Bruxelles 1852 in-8 t.

p. 201. Berfennin, Baaxo-6oarapcKia rpanna, Petersb. 1840 in-8 p. 10, 56etc. Fotino, IcnopEa t. I p. 282-3. TunusK trad. Sion p. 10-11. Bolliac, Topogra-phie de la Rofimanie, Paris 1856 in-8 p. 23. Pappazoglu, Guide du voyageur de SO-verin a la Mer noire, Bucurescl 1863 in-16 p. 29. Margot, 0 viatoria in cele 17 di-stricte ale Rornâniel, BucurescI 1859 in-8 p. 51.Ubicini, Provinces roumaines p. 29.Paitoom, HIE0mto ptlin p. 64. Tincu-Velea, Istoridra bisericbsca, Sibiu 1865 in-8p. 245-6.Laurian-Beilcescu, Magazin istoric t. I. p. 10.A. Xenopol, Istoria Romanilort. I, p. 525-6.

Putin dupa cucerirea Mehedintului de catra, Ungurl, cam pela 1235 plus-minus, Cumanii cuprinsera restul cel dunaren al 01-teniei : Rornanatul §i Doljul.

Mal intMu, eine Ore s fi fost Cumanii ?S'a gäsit de de-mult in Venetia §i s'a dat la lumina un ma-

nual intreg de limba curnana, scris in anul 1303, cand Cumanilocupat inca mai Wta partea orientala a Rom aniel. Ca model, etacuvintele de sub rubrica intitulata calitätile timpilor", in carealaturi cu formele cumane noi punem pe cele turce, aa dupa cumse pronunta in Constantinopole :

resarit, curnanesce Gun tousin, turcesce ghiun dogusu ;apus cun batisi ghtun batisi ;

III

121.--,Toinot7e,--

www.dacoromanica.ro

LXXV

timp oucal alit ;noros bulud buluth;timp ploios iamgurlu haua lagmurlu hara ;obscur carangu qaranli ;nori bulutlar buluth-lar ;zapada char gar ;negura touman duman ;bruma, roua gig cih;vint yel iel etc.

In curs de vr'o trel secoli, acêsta odraslä turca, s'a aflat in-tr'un contact de tOte iIe1e cu strabunii no§tri, §'apol nu nurnaiin Moldova, dar §i In Muntenia pina la Olt. Distrietul Teleormanconservä pina asta-cli un nume curat cumanic. Dupa fonetica turcaar fi Deli-orman, adeca padure dosa", literalmente padure ne-bung". A§a se chiama, intre altele, o padure din Dobrogia. Dupafonetica curnana, turcului initial d fl corespunde tot-d'a-una t, incat Deli-orman trebui sa ne apara aci sub forma de Teli-orman. Invocabularul cuman din 1303 noi gAsim in fapt ambele elementeconstitutive ale acestui nume : telistultus" i ormanboscus" .

Cumanismul Teleormanului" este dara matematicesce sigur. Riulcapetase acest nume dupa vre-o padure de pe mal, lar dupa rigs'a numit apol districtul.

In dialectul peceneg, inainte de dominatiunea Cumanilor inRomania, se chiarna tot a§a un munte de prin Buzau sail Rimnic-sarat, pe care Bizantinul Cinnam, vorbind sub anul 1152 despreun resboiu intre Greci §i Pecenegi, II numesce &pp; Tbouopmv. A-

cOsta forma Tenuormon" presinta acea particularitate dialectalä,ca pecenegul tenu- corespunde cumanului teli-, adeca n intre vocalealternOza cu 1. Din putinele graiurf turanice, ale cdror dictionareimi sint la dispositiune, in limba tungusa nebunul se vice tencik,in limba buriata tenek §Vn dialectul tatar karagassic tencik, ceea-ceabia difera de pecenegul tenu, pOte mai corect teneh, caci Cinnarn§i Bizantinil in genere nu exceleza printr'o transcriptiune perfectexacta a numirilor barbare. Pecenegii §i Curnanil vorbiag aceealllimba; variantele Teli-orman ne arata totu§I intre ambele popOrenisce diverginte dialectale destul de pronuntate, cel pup sub ra-portul fonetic.

www.dacoromanica.ro

LXXVI

In ori-ce cas, Cumanii ail ocupat Teleormanul, si ocupatun timp atat de indelungat sail intr'un mod atat de durabil, in-cat meinoria lor se mai pastréza in numele districtulul.

Judecand dupa positiunea relativa a localitatilor, tocmal depe aci trebui s fi esit pe la 1235 cete de Cumani, pasind prinVadul Cumanilor" dela Olt in directiunea Craiovel, de unde maiin urma, prin Vadul Cumanilor" dela Dunare, dinii all trecut inBulgaria si dus la Constantinopole.

In districtul Qlt, Iing maretul tit dela care si-a imprumutatnumele, se aflä in plasa §erbanescil un sat numit Comanii, desprecare Frunclescu ne spune a are 1600 locuitori si este resedintasub-prefecturei.

In districtul Do lj, linga Dunare, in plasa Campului, se afla unalt sat numit Comanii, despre care érki Frunqescu ne spuneface o singura comunä cu invecinatele sate Maglavit si Go lent,avOnd peste tot 2590 locuitori.

In dictionarul lui Frunqescu se gasesc o multime de localitätinumite Comana (Vlasca), Comanca (Romanati, Valcea, Arges), Co-

mdnesci (Bacat, Mehedint, Covurluiu, Gorj, Dorohoiu), Comanqa(Olt) si Coman (N6mt, Bacat) ; dar numai cele douö de mai susse chiama Comanif.

Aruncand o clutatura asupra mapei, Ota positiunea relativa aambelor sate:

In acest mod, daca vom trage un segment dela Comanii-pe-Olt pina la Comanil-pe-Dunäre, spatiul intermediar va cuprindepartea sudica a districtelor Romanati si Do lj, avOnd Craiova in virf.

ct

s'an

www.dacoromanica.ro

LXXVII

Omonimitatea celor doe sate §i positiunea lor perfect analogla puncturile de trecere peste cele doe fluvie, sä fie 6re un simpluefect al azardului ?

Cata, mai intalu de tOte, sa restabilim forma cea corectä anumelui.

Satul Comanii" din Dolj este o proprietate a Tismenei.Gratia avutului archiv al acestel vechl manastirl, depus in

Archivele Statului §i care consistä din doe mari condice vechi, trelcondice noue §i sute de documente originale, istoria satului Comaniis'ar putd urmäri in sus pina pe la jurnatatea secolului XIV.

Cea mai veche diploma existinte este din 1385, dela \TopaDan, fratele §i predecesorul lul Mircea cel Mare, ambil flu ai luiRadu-Negrul, nepoti al lui Alexandru Basaraba. Acest crisov sunäliteral :

... mai confirmä domniamea tOte cdte dedese sdnt-repo-11satul parinte al domniei mele

Radu voevod : satul V a dul Gu-ll man ilor cu Toporna, §i baltaBistret dela Toplita ping, lagarla cea repede mai sus deCovacita cu satul Hrisomuintii,§i Tismena pe ambele particata a fost Ligkesca §i Ru-§esca, apol mai confirm §i tOtecate dedese in scris rnänästiriisantului Antoniti unchlul dom-)7niei mele sant-reposatul Vla-

dislav voevod: satul Jido§titacu päriul, §i tOtä pescaria du-))närdna cea din mijloc..."

§i la sfir§it :

TOte acestea scris inArge§ din porunca domnuluivoevod Dan, in anul 6894, in-dictionul 9, a lunel octobreqiva 3.

. CEM noirspz>KAa l'7110MH H

C-TOF101-1H11111H ptu,ATITM

INI40y411 KOE1104ll flpHAoRH. cfno K Or,

MAHCKIII spoya, crronorm. H HAtITO

EFICTIFELIT. WT TOFIAZIO AO upmoro

111111116 KOHALIFILI,Rt. c CMWM

xpkconitOitm,H. H THCMEHN. FIO WROPO

CTpiflI MUKO ik MirettlELLICK0 H

HIEWCK0 K% CHM HOTEpWKAAM. H

AHKA MWH4CTHpF0 C-TrO c1HTOHLI twit=3

110)1{11 H 1104FIHC4 CTr1HILIT P KaMH

HOLIHKWH EAAAHCAMI HOEROAtl. CMO

C HOTOKOM. H Hti

CA4FIk1H sup REC. . .

aa ark 341-111Cdal& oy aprHuni

11011FAHTEM P1.114 HOEKOAX 44114. Firrkr

)S-W, 11-4. HHAHKTIWII, WK.

rogpYa

s'ati

illiKd I'TBdA111

)KHAOHLIIHH,d AS.-

HAIrk

.0.. du,a

iHk, r.

;

1.

rpeAd

98=

1.

CPO=

www.dacoromanica.ro

LXXVIII

De aci resulta cä satul Cumanii, cu mult inainte de anul 1385,a existat deja sub caracteristicul nume de 11011MaICKKIII npo" adecaVadul Cumanilor". Cu acela§1 nume Ii gäsim in tOte documen-tele Tismenel din secolii XIV 0 XV. Abia in secolul XVI numeleVadul Cumanilor se inlocuesce printr'o forma mai scurta: CumaniIsat Comanii, buna Ora in crisovul dela Alexandru-voda din 28aprile 1576: CEA() ENt CE 3011ET KOMMITH cr 6A113 KOA i,1,iu (satulce se chiama Comanii, care se aflä aprdpe de Vidin)".

El bine, ce fel de inteles putea sa fi avut numele cel vechiu :Vadul Cumanilor"? Sub anul 1475, vorbind despre infrangereaTurcilor de cAtra Stefan cel Mare, cronicarul Urechea Vice : Iartefan-voda pornitu-s'a dupa din0i cu Moldovenii sei §i acei 2000de Le§1, §i all gonit pe Turci pina i-a trecut Siretul la Iona' psci,Pluncle se chiamei Vadul Turcilor i pincl asteicri. . ." Pe mapa lui Rei-chersdorffer de pe la 1550 acesta localitate se pune slavonesce :Tureczky broth, mai corect : TOWERKKIli apoAz. Vadul Cumanilor"sat ROIrilialiCKI1114 EpoAz i Vadul Turcilor" sat TOWERKI1111 Gp0A% ex-prima doue fapte analdge : pe de o parte retragerea Turcilor dinMoldova peste Siret, pe de alta retragerea Cumanilor din Olteniapeste Dunäre.

Dad, insä Cumanil a ti e t din Oltenia prin vadul" dunarënde linga Vidin, se nasce intrebarea : pe unde dre sa fi in tr at eiin acésté tOra ? Negre0t printr'un dre-care vad" al Oltului. Iatä-neadu0 vrênd nevrOnd la satul Cumanii-pe-Olt, unde trecerea riului,in adevër, este inlesnitadupa mijlOcele de transport pe apa dinacea epocaprin existenta cator-va insule, intocinal ca i 'n Du-nare de'naintea' Vidinului. iic dupa mijlOcele de transport pe apadin acea epoca", caci un martur ocular, calOtorul evreesc RabbiPetakhia, ne spune ca Cumanii nu aveat corabil sat luntri, ci tre-ceau riurile pe pei de cal cusute, ceea-cefiresceil silia a cautao plutire pe cat se putea mai scurta : dela o insula la alta.

Cumanil-pe-Olt este Vadul Cumanilor" cu acelmi drept ca §iCumanii-pe-Dunare, cu singura deosebire ca cel intaiu a servit Cu-manilor la intrare, Tar cel-lalt la e0re. Dar intre momentul intrarii

intre momentul e0rii cata sa fi fost un interval de timp, incursul cäruia cel putin o parte din districtele Romana i Doljs'a aflat sub dominatiunea Cumanilor.

Fiind-ca din secolul XIV nu avem nici o urma, de o aserneneadominatiune, ba nici macar o probabilitate, de vreme ce Cumanii

f21(

I

gi

www.dacoromanica.ro

LXXIX

despdrut atunci aprcipe cu desävir§ire de pe scena istorieI, faptultrebuia 0, se fi intamplat in secolul XIII.

Acuma, razemandu-ne pe desvoltdrile de mal sus, unde no-menclatura topografica ne-a procurat cea mai nea§teptatänu ne va fi gret de a intelege naratiunea caluggrulul Alberic despreun Rex Jonas, craiu Ion" de pe la 1235, pe care acest cronicarcontimpuran 11 numesce: major in Regibus Comanorum" (cel maImare dintre regii Curnanilor), iar un alt scriitor de asemenea con-timpuran, celebrul Joinville, II dä epitetul de: le grant roy desCommains" (marele rege al Cumanilor).

Scriitorul bizantin Georgit Acropolita, carele clescrisese celepetrecute in timpul set intre anii 1204-1261, ne spune sub 1239ca o armata cruciata de 60,000 Franci, venita prin Ungaria contraGrecilor in ajutorul Latinilor din Constantinopole, unde abia se ur-case atunci pe tron junele Baldovin de Courtenay, a fost bine pri-mita in cale de caträ Bulgarl §i avusese ajutOre dela Scitl". Subepitetul de Scitl", se scie cd Acropolita intelege pe Cumani.

Acea expeditiune a Francilor, cronicarul Alberic ni-o poves-tesce cu nesce amdrunte, pe carI nu le gasim aluri.

El ne spune cd in armata cruciata, de§i ere' 700 cavaleri80,000 de cdläreti, afard de pedestrime, totu§I ea cu anevoia ar fiputut strabate prin Bulgaria, daca n'ar fi fost ajutata de Cumani,cu carI Alberics'at incuscrit dol din capil cavalerilor: virnobilis Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fecerat matrimonium,ipse scilicet et Conestabulus".

Acest pasagit, cronica lui Alberic 11 explica completezasub anul 1241 in urrnAtorul mod :

Soronius insuper Traditor quidam duas habuit filias baptizatas11 in Constantinopoli, quarum unam duxit G-uillelmus Conestabulifilius, alteram Balduinus de Hainaco filiam vero regis Jonae, quividebatur esse major in Regibus Comanorum, duxerat Nargeldus(Nargoldus) Balivus, qui Nargeldus hoc anno decessit et praedictauxor ejus facta est monialis".

De aci resultd ca Cumanii, cu carT armata franca s'a intälnitin Bulgaria §i de catra earl a fost sustinuta, intr'un mod atat deeficace, aveat in fruntea lor doi principi mai insemnati : pe crafulIon, considerat ca cel maI mare dintre regil Cumanilor", §i pe

au

§i

lumina,

5i'l

;

www.dacoromanica.ro

LXXX

un altul numit, sat mai bine latinisat sub numele de Soronius"din ace§tila, pe fiica craiului Ion a luat'o de sotia ilustrul cavalerNariot de Toucy, regentul imperiului latin de Constantinopoledupa mcirtea imporatului Robert de Courtenay, iar cele douö fleeale lui Soronius s'at casätorit cu seniorii Baldovin de Hainaut §iGuile lm filul Conetabilului; peste putin insa murind Nariot de Toucy,fiica craiului Ion, remasa vöduva, s'a facut calugarita.

Tot a§a interpreteza pasagiul Du Cange, care scriea pe la ju-matatea secolului XVII, astfel ca cronica lui Alberic 1-a fost cu-noscuta Inca numal in manuscris ; cu singura deosebire putinesentialä ca el pune cele trel casatoril deja dupa intrarea armateifrance in Constantinopole, ceea-ce este mai probabil, de§i nu se cu-prinde in text.

Iatä comentarul set :27Au printemps ensuivant il (Baudouin) mit son armOe en cam-

pagne, qui fut fortifiem d'un grand nombre de Comains, qui luiarriv6rent sous la conduite de Ionas et de Soronius leurs rois ou

princes. . . Ces deux princes vinrent a Constantinople avec leursfamilles et y furent très bien accueillis par les barons français :lesquels afin de les intéresser et de les engager fortement dansleur parti, firent épouser a Guillaume fils de Geoffroy de Méry21connétable de Romania l'une des fines de Soronius et une autre

2)a. Baudouin qu'Alberic surnomme de Haynaut, par ce que peut-

etre il était originaire de ce comté, l'une et l'autre ayant rep le)7baptOme. Nariot de Toucy, seigneur puissant, qui avait été Bail

22de l'Empire probablement apr6s le cl6cès de Robert, étant lorsveuf de la fille de Branas, Opousa la fille de Ionas, qui était le

,plus grand d'entre les princes des Comains.Epitetul de tradator, pe care Alberic Ii cla lui Soronius, Du

Cange Ii comentOza inteun alt loc prin trecerea ulteriora a acestuiprincipe cuman in partea Grecilor contra Francilor ; inainte insade a adopta o asemenea interpretatiune, care nu se justifica prinfapte, ar trebui consultate tOte manuscrisele exist*" ale cronicei,pentru a vedO dad, nu cum-va traditor" ar fi o lectiune gre§ita.In loc de: Soronius insuper Traditor quidam duas habuit filias..."s'ar putO citi Soronius insuper traditur quidem duas habuissefilias. . .", §i atuncl sensul ar fi pur i simplu : cat despre Soro-nius, se (-sice a el a avut douë flee etc." Acest traditur quidem"(se qice), care indica o indoela din partea lui Alberic asupra nu-

;

www.dacoromanica.ro

LXXXI

mërului fetelor celor casatorite ale lui Soronius, se potrivesce cupasagiul de sub anul 1239, unde cronicarul, vorbincl despre ambitprincipi cumani, cralul Iona §i Soronius, clice : duplex matrimonium"(indoita casatoriä), acordand prin urmare fie-carula din el cate osingura filca.

Ori-cuin sa fie, nu Soronius, fie el tradAtor sat. ba, ne preo-cupa in casul de fata, ci numai craiul Iona, in privinta carula textullui Alberic este de o perfecta claritate, §i mai adaoga apol : Mor-tuus est hoc anno (1241) Rex Jonas praedictus nondurn baptizatus,et idcirco sepultus est extra muros civitatis (Constantinopolis) in72altissimo tumulo et octo armigeri suspensi sunt vivi a dextris etsinistris, et ita voluntarie mortui, et viginti sex equi vivi similiter

nsunt ibi appensi. Adeca : In acela§i an 1241 a murit mentio-natul rege Iona, §1 fiind-ca nu se botezase Inca, de aceea a fostingropat afara din murii Constantinopolii sub o mägura fOrte

inaltä, lar d'asupra'1, la drepta §i la stanga, aü fost spinclurati optosta§1, earl s'ati sacrificat de bunä voe, §i doue-deci §i §6se cal vii".

In acest mod, e§it din Curnania propriu Iis, adeca Moldova§i portiunea orientall a Munteniel, mal in specie prin Teleorman,de unde aü trecut apol in Oltenia, läsand aci urmele sale in celedouö vaduri ale Cumanilor, marele Craiu Iona" s'a aliat in Bul-garia la 1239 cu o cOta de cruciatl Francesi, s'a incuscrit acolo cuunul din capil lor §i a venit impreuna cu ginerele sea la Constan-tinopole, unde murind fiebotezat la 1241, a fost ingropat paganescesub o magurO, cu Orneni §i cal omoriti pe mormintul sea.

Trecerea regelui Iona din Oltenia peste Dunare in Bulgariase intamplase ce-va inainte de 1239, anul aliantei lui cu Francilcea descrisa de calugarul Alberic. Trebui sa admitem dar c §0-

derea Cumanilor in Rornanat §1 in Dolj durase un interval öre-care intro 1235 1238, adeca tocmal dupa stabilirea administrati-unil unguresci in Mehedint §i dupti, resboiul regelui Bela contrasebastocratorului Alexandru. Sub primil Asani, Cumanil din Ro-mania dunär6n5, uniti cu Romanii dela noi, erati necontenit inraporturl amicale cii Bulgaril, carora le trimiteat merea ajut6re.Este mai mult cleat probabil ca apprea regelui Iona in parteaOlteniel cea invecinata cu Vidinul fusese provocata anume contraUngurilor in impregiurarile funclarii Banatului de Severin. Cu altecuvinte, Cumanil nu veniati ca du§mani irnprotiva Oltenilor §i alAsanilor, ci ca prieteni, imprietenincl apoi cu Bulgaril pe Franci,

51,080. IV. 6

n

www.dacoromanica.ro

LXXXII

cu earl at pA§it ei-in§ii mai departe spre Constantinopole. Plecandcraiul Iona, Romanii ail remas singuri in Romanat §i in Do lj,conservand suvenirea celor doue Yaduri ale Curnanilor §i traditi-unea despre un craiu Ion" marele rege" dupa cum il numiati con-timporanii, major in Regibus Comanorum" la Alberic, le grandroy des Commains" la Joinville.

Fotino §i anonirnul publicat de fratil Tunusli, ambii de pe lainceputul secolului nostru, afi combinat cei de'ntalu, daca nu möin§éla memoria, o teoria despre originile actualei capitale a 01-teniei.

Fotino qice: Pe timpul acela craiul Lin al Bulgaro-rornani-lor stapanind §i peste cele cinci districte de peste Olt ale Daciei,7)sub el s'a fundat Craiova, numita ast-fel dup nurnele lui, fiind-ca

17romanesce §i bulgaresce Lin se chiama Iova sat Ivan, lar regele

kral, de unde Craliova : domnia lui IOn. Acest cralu Lin, la 1205,1)a cladit in Craiova §i vechia biserica numita Ranesca cu hramul))marelui martir Dimitrie." De unde va fi luat Fotino, cä imperatulIonitia din dinastia Asanilor stapania §i peste cele cinci districteale Olteniel" §i ca lui i se datoresce biserica tanesca" a santuluiDumitru din Craiova, pe care o va fi cladit anume la anul 1205,nici mai curand, nici mai tArclit ? acOsta nu se scie.

Anonimul Tunusliilor, rostind o parere analoga, are aerul dea o sprijini pe o fantana istorica ; in realitate insa, cand ii cum-pAnesci mai de aprOpe, este §i el tot atat de obscur ea §i Fotino.Iva cuvintele Sale: Petru §i Asan, doi frati Romani, earl facu-sera in téra lor o biserica in nurnele marelui martir Dimitrie...Apol mal departe: Aice cata sa spunem, c. ace§ti doi frati eraii11din domnitorii celor cinci districte ale Craiovel, caci acolo este §i

biserica cu serbarea rnarelui rnartir Dimitrie, numita BanOsca, pre-cum din hrisovul fundatorulul a se vede.' Ce fel de hrisov al

fundatw ulue , de vreme ce se pretinde a fi lost dol fundatori, iarnu unul? Ori-cati fundatori sa fi fost, unde Ore §i in ce conditiunise va fi afland acel problematic hrisov"?...

0 data asvarlindu-se in circulatiune de catra Fotino §i fratilTunusli, acésta genealogia a Cralovel altii s'ail grabit a o repro-duce fara control, une-ori mai impodobita cu ipotese secundare totatat de nedovedite.

))

www.dacoromanica.ro

CraIova qice Cesar Boliac doit son nom12dation a un empereur rournain, nommé Ionitza-Atsan,au commencement du treizième siècle." Aci lucrul

LXXXIII

et sa fon-qui régnaitse afirma

deja pur §i simplu, ca §i cand ar fi o axioma asupra carila nu sediscutä.

CraIova qice Pappazoglu ville batie au 10-me sièclepar le roi Iovan qui lui donna son nom." Iata imporatul Ionitiilstramutat pe negandite In secolul X, sarind in sus peste douësute de ani!

Craiova clice T. Margot este un ora§ Mite antic ; sepretinde cit, mai intaiu fu o cetate dacica, ce se dArima de catraRomani, cari apoi inaltara pe locul acela un ora§ not cu numelede Castra-nova (tabara noua); in urma Craiul fovan (Ioanita), re-gele Bulgarilor §i al Romanilor, il mai mari, ii infrumusqa §i Ii

ocoli cu fortificatiuni noue i mai intinse pe la anul .1180, §i Ii

))dede numele set §i d'atunci se numi Cralova. Ce de mai flori-cele, incepend dela Castra-nova pina la ocolire cu fortificatiuninoue §i mai intinse" de catra imperatul Ioniiü pe la anul 1180",adeca cu vr'o doue-qeci de ani inainte de urcarea sa pe tron !

roi des Valaques et des Bulgares ne spune UM-), cini possedait aussi le banat de Cralova. II passe pour le fon-), dateur de la ville qui porte ce nom, formO du sien (Cral ou Cral,Iov ou Ivan, Jean). Il y fit, dit on, construire l'eglise Banesa, quiexiste encore aujourd'hui"... i icêncl acestea, Ubicini citOza pe

Fotino.Fotino §i anonimul Tunusliilor, sustinOnd originea asanica a

lui St. Dumitru din Cralova, se pare a fi avut in vedere un textdin Bizantinul Niceta Choniat, scriitor pe la finea secolului XII,care ne spune, ca fantana contimpurana, cum-ca fratil Petru §i Asanar fi zidit o biserica in onOrea lui St. Dumitru. Acea biserica insäa fratilor Petru §i Asan va fi fost ea claditä in Romania? Nu.Biserica in cestiune se afla anume in acea parte superiOra aBalcanilor care se chiarna Muntil dela Sliven", unde primul Asan,dupa fantanele istorice bulgare, infiintase vr'o doue-cleci §i patrude manastiri, formand ca o republica calugaresca in felul aceleladela Santul-munte. TOte acestea n'ail a face cu capitala Olteniei.Fotino §i anonimul Tunusliilor nu intelesese textul lui Choniat.

Din§ii nu sint mai fericql in privinta etirnologiel Craioveldin Oraiulova.

)) Jean,

www.dacoromanica.ro

LXXXIV

Forma cea obiclnuith in vechile nOstre crisOve este Crarieva.Forma moderna Crcdova este o simpla mulare din slavicul Kra-Una, sag mal bins dintr'un tip vulgar Kralfova. Kralieva saflKratiova, la rindul seu, nu e dent un adjectiv posesiv ferneescdin [conk rege", intocmai ca Bucova din bukil fag", Sadova dinsadg planta", Rogova din rog4 corn", §i atatea alte localität1 dinRomania, unele &far in vecinatatea Cralovei. Deci, in compositi-unea cuvintului Craiova nu intra nici decurn numele personal lova.Ora§ul unui rege Andre Tu, Petru, Mihaiu, Constantin etc. se p6tenumi Kra lima saü KraRova cu acela§I drept ca §i ora§ul unuirege Ion ; §i nu numal un ora§, ci ori-ce fel de localitate, fie rig,fie baltä, fie mäguri, cAcI semniftcatiunea vorbei este aci de totgenerala : lucru regesc".

In acest mod, singura conclusiune legitima, pe care trebul s'otragem din cuvintul Craiova", este ca. va fi avut ore-cand, directsail indirect, a face cu vre-un cralu". Acel craiu" putea s fi

fost Ion, precum s'a §i intamplat a fi ; dar ac6sta nu resulta catu§1de putin din istoria bisericei santului Dumitru, unde nu este nernicanterior anului 1500 sag chlar 1652, i nu resulta catu§i de putindin numele CraioveI, in care nu figureza nici un element personal.

Fotino i anonimul Tunusliilor catä sa fi auqit peste Olt otraditiune despre Un cralu Ion", o personalitate legenclara pe care,nesciind curn s 0-o explice, ei aü legat-o cu pasagiul din NicetaChoniat §i cu numele Cralovel, identificancl-o intr'un mod destul deingenios cu celebrul imp6,at Ionitiü.

Ceea-ce insä Fotino §1 anonimul Tunusliilor n'ag sciut, este cao legenda analoga s'a conservat la Romanil din Teme§iana. Unpreut de acolo, Nicolae Tincu-Velea, : Poporul roman in Alrna§pastrOza din vécuri o traditiune curiOsA, ale caril urme cel pulinautorul nu le AA in istoria Banatului. Iaca traditiunea : curnca

pre ripa de ling, satul Lapo§nicel, unde se v6d §i asta-clI ruine//de zidire, sä fi fost un caste], unde sa fi re§equt regentul Alma-

nurnit de popor Crain 'lova" (lovan-Tovian-Ioan); curncaacesta, dupa un timp Ore-care, cu fOrte multe familie s'a dos in

Romania §i acolo a intemeiat ora§ul de astäch Craiova, numit a§adupa numele seg ; cumca §i riul ce curl pre sub ripa unde astat acel castel, apoI i intreg tinutul acela se chlama §i pina

dice

sului,

www.dacoromanica.ro

LXXXV

nastäcli Cralova", dar i Craina" sat Craina,". Tot acolo, ce-va2, mai departe catra resarit, in lunca Iablanitei sub délul Stragita,iar41 se afla rernasite de un castel mare si larg, unde tot tradi-tiunea qice ca ar fi locuit un dornn mare. Aci sapand Ornenii ad

scos mai multe monete antice rornane, dintre cari una de aur cuinscriptiunea : Traianus I-Iadrianus an. 60" (?) se afla astqf)) am voqut-o insumf in posesiunea parocului Iablanitei NicolaeTatuc..."

Acéstä traditiune, asa CUM o avem aci, ne presintä o impo-sibilitate logica.

Memoria until popor retine cateo-data in curs de secoli suve-nirea unei localitalt vOqute, dar nu a unei regiuni pe care n'o cu-noscuse. Daca o parte Ore-care din locuitorii Teine§ianef de pe ma-lurile CarasuluI ar fi emigrat in Oltenia d'a-stanga Jiului, fie cuun cralu-Iova" sag cu orl-cine altul, atunci in Almas ar fi pututsa remana o vaga aducere arninte despre plecarea pribegilor, nuinsa, amaruntul Ca: s'ag dus la Dolj §i ag interneiat acolo Cralova".In Doljclaar fi fost logica traditiunea ca. strabunii Craiovenilorvor fi venit in vechime din Alma§ ; ar fi fost logica, fiind-ca pentruacei strabuni Almasul fusese ce-va cunoscut, a caruia notiune, prinurmare, el a putut'o transmite posteritatii ; in Almas, din contra,o asemen ea legenda nu este logica, de Orace Banatenii eel remasInu avusesera nici o data a face cu Doljul, ba nici chiar cei ple-cap". dintre dinsil nu erag in stare de a Msa vorba a-casä ca seduc la Cralova, caci CraIova nu era inca in fiinta. Colonistil en-glesI din Boston sag din Washington wig prin cornunicatiune oraladela parinti si rno§i, cumca mosiT sag parintif lor ail trecut dinAnglia in America ; nu existä insa nici o localitate in Anglia, undesa ni se spuna din gura poporului, fara ajutorul cartilor, ca o cétade acolo se va fi dus intr'un timp pentru a fund t in America Bo-stonul sag Washingtonul.

Singura cale posibila de a scapa pe craiul Iova" al MAO-nilor din acest impas, este de a interverti itinerariul seg: el n'avenit din Alma§ la Crabova, ci din Cralova la Almas. Cu alte cu-vinte, o emigratiune olténä din Dolj a dus cu sine in Temesianalegenda despre fundatiunea Craiovel si, gasin I acolo la indemananesce ruine din epoca romana, ruine unde se descoper pina astaçllmonete de ale lui Adrian, ag aplicat catra aceste vechituff dinnoua patria, dupa obiceiul tuturor pribegilor, numirilo si remini-

www.dacoromanica.ro

LXXXVI

scintele patriei ce1e vechi. TincuVelea ne spune ca localitatea ceadin Mma§ se chiarna nu numal Craiova", dar i Craine. OrainainsemnOza slavonesce loc mArgina§" 0 nu are radicalmente nicio legatura cat de departata cu Oralieva loc regesc". Exista insa,negre§it, o mare asemOnare curat fonetica intre Craina §i Oraiova.AcOsta asemënare a fost de ajuns pentru ca coloni§tii din Do lj saprefaca cu atat mai lesne locul marginae, unde au venit sa sea§eqe, loc regesc", de unde plecasera §i pe care légan al lorcu grail puteati uite.

Numai astfel se explica cunoscinta Alma§enilor din Banat cuCraiova cea din Oltenia.

0 data acest punct stabilit, traditiunea se limpeclesce in tOteamaruntele sale.

Modul nostru de a interpreta pretiOsa legendA, pe care ni-ocornunica Tincu-Velea, decurge nu numai din bunul sirnt, dar seconfirma §i prin istoria cea positiva a Banatului, a caruia popora-tiune a fost adesea re'noita prin stoluri de terani fugiti din Ol-tenia, pe cand fenomenul contrar al ernigratiunilor din Teme§ianacatra Olt nu ne intimpina nicOiri. Ne ajunge a spune, cä intreanil 1641-1646, peste 10,000 de familii oltene a§eclat inBanat, colonisand acolo districtul Var§etului §i al Tirni§Orei. Ase-meni migratiuni s'ati Intamplat nu o data. 0 buna parte din impo-porarea actuala, a Teme0anel, mai ales top' aa numip Terani"de acolo, sint veniti din Oltenia.

Unele din aceste colonisari succesive cata sa fi fost forte vechi,astfel Ca cele mai antice douö cronice ale Terei-Romanesci, in cari

observati bine se vorbia f6rte mult anume despre origi-nile banatului Craiovei", probabil §i despre craiul Iova", all fostscrise tocmal in Banat. WA ce 1ice despre ele neuitatul Balcescu:Cele mai vechi cronice ale Terel-Romanesci ce am gasit sint dinvOcul XVII. Douë cronice, earl le credem mult mai vechi, nu le-amputut Inca gasi. Acestea sint : Oronologia dela Var§q (ora§ in Te-me§iana) §i Cronologia Iancului-vodd (Huniade). Dupa märturia iero-diaconului Naum ClococOnu, care le citOza intr'o precuvintare asa asupra cronologiei Domnilor Terel-Rornanesci, ele sint f6rteinteresante i vorbesc cu d'amaruntul despre intemeiarea banatuluiCraiovei.

In orice cas, traditiunea despre craiul lova", legendarul fun-

all

s'ail

l

www.dacoromanica.ro

LXXXVII

dator al Craiovei, a colindat intr'o epoca dre-care din Oltenia inTeme§iana.

Copia cea prOspeta din Alma, intaresce originalul cel invechitdin Do lj.

Lasand la o parte biserica santului Dumitru §i numele CraIoveI,earl ambele aü incurcat pe Fotino §i pe anonimul Tunusliilor, sane marginim dara a lua drept punct de plecare ac6sta traditiune,al carila caracter poporan se probeza prin variantul sea din Banat.Dic caracter poporan", cacl istoricul catä sa se feresca cu spalmade acele pretinse legende, pe earl le inventeza din cand in candsemi sciinta, ba cate o data reu§esce chiar a le altoi prin propa-ganda in unele

Ceea-ce distingea pe craiul Iona al Cumanilor, cata sä fi fostacea infaNare plina de demnitate, acel aer de impunere, acel pre-stigia exterior a-la Agamemnon sat' a-la Frederic Barbarossa, caredeosebesce cate o data chiar pe capil selbatecilor §i impresionezaadanc pe totl acel ce se apropla de un asemenea favorit al natureI,de§i in realitate el 'Ate fi de o capacitate fOrte rnediocra: nurnaIastfel despre acest cralu Iona se explica epitetul de mare rege"la Alberic §i la Joinville, consideratiunea ce-I aratat superbil haronlfeudall, conervarea memoriel sale peste Olt...

Sint acurn douö-ctecI de ani, la 1876, ea publicaI pentru primaOra cercetarea mea despre trecerea Cumanilor prin Oltenia. Asupraacelui studia, d. Xenopol a facut urrnatdrea observatiune: TOtecele spuse de d. Hasdea despre Cralul Ionas sint adevërate; darin ce legaturä stä acest mare rege al Cumanilor cu ora§ul Craiova,Ota, ceea ce nu reiese din scrierea d-lui Hasdet, §i de sigur ea,acesta era punctul interesant in originile Cralovel. D-sa singurcombate pe Fotino §i Tunusli, carl deduc acest cuvint dela CratulJoan, aratand ca Crafova contine in sine cuvintul Craiul, niel candinsa cuvintul Ioan. D. Hasdea, care respinge pe IonitSi al lul Fo-tino ea interneietor al Craiovel, II substitue pe lonas al Cumanilor.22Pe ce temeiu Ore?

D. Xenopol a scapat cu totul din vedere vechea legendaporana cea fOrte pretiOsa despre un Cralu Ion sail Craft& Iova cafundator al CraiOvd. Intru cat nu pOte fi vorba, despre Imperatulromano-bulgar Ionitä, care nu stapanise nicI o data in Oltenia,

po-

www.dacoromanica.ro

LXXXVIII

§'apol Asanii in genere pentru Romani eratl tot-d'a-una impörati,iar nu c r al ; intru cat insu§i d. Xenopol admite §i reproduce in-tocmal dupa mine ca marele rege Iona al Curnanilor stapaniseRomanatul §i Doljul, fie un timp ori-cat de scurt ; intru cat cuvintulCraIova insernn6za al cralului", WA a se put6 constata in regiuneaDoljului in secolul XIII §i chiar in secolul XIV vre-un alt craiugall de major rex Jonas" ; intru cat Craiova se afla singurulpunct strategic in calea regelui Iona dela Olt spre Dunare intrecele douë Vaduri ale Cumanilor" ; tOte acestea constitua un sua-cient temeiu", respunTend pe deplin la intrebarea d-lui Xenopol.Negre§it, Crafova nu insernnOza, ca craiul a fundat'o a§a dupa, cumPetersburgul apartine lui Petru cel Mare, adeca n'a fost o nouacreatiune edflicã, ci nurnai s'a pus un nume not, dandu-se unelvechi localitäti o aducere a minte a evenimentului ca pe aci locuisec r a I U 1. In scurt, Craiova pe la 1235 fusese conacul regelui Iona,un conacnemic mai mult decat atata. Cred ca ne-am inteles,

§ 27. Sa§ii in VAlcea.

Bibliografia : Istoria eritica p. 22. Teutsch-Firnliaber, Urkundenbuch zur GeschichteSiebenbürgens, Wien 1857 in 8 p. 56, 83.Fejér, Cod. diplom. t. VI vol. I p. 350; t. VIIvol. 4 p. 81, 129; t. VIII vol. 5 p. 276; t. X vol. 2 P. 332 ; t. XI p, 467-87, 502.Trausdh, Diplornatarium Transilvano-Saxonicum, in-4 t.1 ad ann. 1322-36, Mss. in Bibl.Evangelica. din Brasov. Eder, Exercitationes diplomaticae, 1802 in-4, Mss. ibidem.KOkseri, Auraria Romano-dacica, Posonii 1780 in-8, mapa. Del Chiaro, Ieoria delle mo-dune rivoluzioni della Valachia, Venezia 1718 in-4, mapa. Sulzer, Gesch. d. transalp.Daciens t. I p. 178.Tunuslii, trad. Sion p. 185. Schuler, Umrisse und kritische Studienzur Geschichte von Siebenbilrgen, Ilermannstadt 1872 in-16 part. II p. 144 III p. 37-8.

Springfels, Beschreibung der 6sterreichischen Walachey, in Ungrisches Magazin t. III(1738) p. 183. a Ianneseu, Studil de geografi militara, Bucurescl 1894 in-8 t. I p. 174.A. Napoleon, Curs de geograna militarA, BucurescI 1897 in-3 p. 29, 33, 37.

Pe la anil 1030 32, atunci cand Unguril cuprinsera Mehe-dit4u1, ce-va inainte de a se pripa§i Curnanii in Romanat §1 inDolj, tocmai in acela§T timp Sa§ii aü strabatut in Valcea, reu§inda pune mana pe o fa§ia fOrte irnportanta.

Intr'o diploma din 1233, regele Bela IV vorbesce pe larg de-spre marile merite ale contelui Corlard filul lui Cryspann: comitisCorlardi filii Cryspanni", care ser vise cu rivna, obosind §i cheltuindde mal multi ani in tOte chipurile, fie in Ungaria, fie in straina-tate : sumptibus suis multiplicibus non pepercit, et labores cor-

www.dacoromanica.ro

LXXXIX

porales in regno et extra regnum alacriter tolleravit", ba inca seaflase pe linga insa0 persona regala din copilaria : a prirnevispueritie nostre temporibus". Drept -kite acestea, diploma daruescecontelui Corlard pamintul numit Lovi§te dela riul Lotru pina undese versa in Olt : terram convenientem Loystha vocatam, ab aquaLothur vocata, que fluit ad aquam Olth". Dar acel conte Corlardera öre Sas? SA observam ca in docurnente numele variaza : Cor-lard, Corland, Corrard, reducOndu-se la forma cea corecta Conrad.A§a dara, mai intreb inca o data : acel conte Conrad era öre Sasde nOrn ?

Schuller a atras deja de de-mult atentiunea, macar ca numaiin trecet, asupra unui alt conte sasesc, anume stapanul CisnadieiPetrus dictus Cseh de Disznajou", care figuroza in istoria Tran-silvaniei mai tarliti, cu vr'un secol in urma, dar in legatura deinrudire cu contele Conrad. El bine, numele de familia Cseh, adecaCeh", insemneza Bohem, indicand astfel o origine cu totul ne-säsesca §i chiar negermana. Tot atat de negerman este nurneletatalui contelui Conrad filii C r y sp a n n Cryspann este curatbohem : Kr ysp an, contras din Kr ys t-pan, corespunclend pedeplin in onomastica lui Craciun", nascut cine-va in qiva na-sceril Mantuitorului saü botezat dupa acea qi, bohemesce Na-rozenj Krysta Pana". Kr ysp an dara nu pOte sa fie german, §i

nici alt ce-va decat numai bohem. Capetand dela corOna SantuluiStefan un intins teritoriti in partile Ardelului, cavalerul bohemConrad, venit de departe, om de casa al parintilor regelui Bela :patri nostro et matri nostre reverendus", nu era Sas, ci numaipeste Sa§i.

Nemul contal Ceh §i nernul contal Kryspanovié erair de opotriva boheme, §i tot-o-data strins legate, unul cu altul prin posi-tiunea teritoriala. Ambele familie se inrudiail prin alianta. GratianumerOselor documente, mai cu deosebire acelora din colectiunealui Fejer, genealogia se stabilesce in urmatorul mod :

contele Conrad, din doue casatorie, avusese dol flu: Nicolae§i Joan, §i trei fiice : Elisabeta, Caterina i una anonima ;

din cei dol fil, Nicolae nu avuse nici un Mat, ci numai ofiica, maritata cu contele Hezo de Insula Christiani, adeca seniorde G-rossaue de linga Sibilu ;

fiiul cel-alt, Joan, avuse un Mat Mihalu ;

www.dacoromanica.ro

XC

din cele trel filce, Elisabeta a fost maritata cu nobilul Nicolaede Spindorf, din care dol MeV Mihaiu §i Paul ;

anonima a fost maritata cu nobilul Hennyngh de FenyOfalwade linga Sibiiu, din care filul Cristian ;

Caterina a fost maritata cu contele Petru Ceh de Cisnadia,nemtesce Heltau, din care dol fil Nicolae §i Joan.

Astfel contele Petru Ceh de Cisnadia era ginere al contelulConrad filii Cryspanni". Amindol Bohemi, ei se nascusera afaradin cele §ëpte scaune ale Sa§ilor, unde s'ati germanisat apol prinproprietäti §i. prin incuscriri. Paternitatea contelui Petru Ceh estecunoscuta prin documente. Tatal sell era Michael Castellanus deSolmus", adeca avusese mai intaiu in Teme§iana un sat roma-nese numit unguresce Solyrnos in regiunea Aradului, unde se arlapina astacli ruinele vechiului caste" Un alt sat cu numele Solymosse aflä §i in Transilvania, insa in regiunea Turdel, gall din teri-toriul Sa§ilor. In ori-ce cas dara Michael Castellanus de Solmus"nu era din tera sas6scd. E fOrte remarcabil in genere de a indica§i de a urmari intre Sa§ii din ArdOl elemente aristocratice ne-ger-mane, pe cari istoricil indigeni, unil de prima ordine ca Schuller,Eder, Marienburg, Teutsch §i altii, le scapa din vedere sail le in-latura. Asemeni elemente se invederdza aci tocmai in partile Si-bilului in contact direct cu Oltenia §i cu téra Pagaraplui.

Sa fac in parentesi o apropiare linguistica. In actul de donatiunedin 1233 ambil termeni topici Lotru aqua Lothur" §i LoviVea terraLoystha" sint de o potriva bohemi. Din tOte dialectele slavice, lotrcu sensul hot', nemtesce Lotterbube din latinul latro, italienesceladrone, se afla exclusiv la Bohemi §i la Poloni, unguresce lator cuo diferinta fonetica, ca §i la Croati lotar cu o altä nuanta, ;

iar lovigte cu sensul loc de vinatOre", de§i se trage dintr'o rä-dëcinä pan-slavica tlOga, totu§1 nu ne intirnpina ca o formatiunelexica decat la Serbi §i la Bohemi, caci sinonimul polon towiskoare un alt sufix. Lotr §i lowi§t6 nu se gasesc la Bulgari §i la Ru§i.Deci in toponimia oltenesca numal Bohemilor sint propril ambiltermeni. La Moldoveni cuvintul comun lotru se 'datoreza vecina-tatil Polonilor ; ca termen insa topic oltenesc, Lotrul e bohem,aplicandu-se fOrte nimerit ca hot" unui 110 de munte lute §i vio-lent, die Lotoira eM schnelles und reissendes Wasser" dupa expre-siunea maiorulul austriac Springfels. Nu mai putin de bine s'a dat

logica

www.dacoromanica.ro

XCI

bohemesce numele Lodes unui teritoriil vestit prin vinatoria, fiede animale selbatece, fie de pesci.

Aci e necesara o lamurire.Astacli Lovi§te" se claim.% o plasa sat un plaiu, adeca un

arondisment, la nordul districtului Argq; in secolul trecut insa,acest nume se aplica tot-o-data, §i catra partea nordica invecinataa Valcii, la Sulzer §i la Tunuslil cuprinpnd ambele laturi sub-car-patine ale Oltului, acea din Vilcea §i acea din Arge§, laturl unitedeja in epoca Romanilor printr'o trecaOre: Pons Aluti".

Pe la 1720, cand Oltenia se afla sub dominatiunea austriaca,un inginer german a schitat o map, a celor cinci districte : Va-lachia cis-alutana in suos quinque districtus divisa", in care numelede Lovista" se da actualului arondisment de Cozia al Valcii, ina§a fel ca cuprinde in sine tot cursul riului Lotru pe amindouömalurile, dar trece in acelall -Limp §i 'n districtul Arge§, acolo undela Del Chiaro o alta mapa din aceiV epoca, scrisa italianesce,pune Monte di Lobisto".

Cu cinci sute de ani inainte, pe la 1233, aceia§1 portiune aValcii purta acela§l nume de Lovi§te", precum §i riul ce o stra-bate se chiama tot Lotru" ca §i astacli: terra Loystha vocata,/Jab aqua Lothur vocata, fluit ad aquam Olth. . ."

Acuma, pentru a ne da bine sama despre rolul contelui Conradin Oltenia fata cu Basarabii, la cari vom ajunge in paragraful ur-mator, cata mai intalu de tOte sä aruncam o privire asupra schiteide mai jos.

Contele Conrad apuca Lovi4tea cea de linga Lotru tocmaiatunci cand Unguril, la capotul cel-alalt al Olteniei, apucasera Me-hedintul. Regele Bela pe de o parte numesce la sud un Ban alSeverinului, lar pe de alta la nord däruesce o plasä intrOga dinValcea until senior fOrte devotat tronului unguresc. De aci doueimpregiurari resulta din capul locului : 10. Contele Conrad trebuiasa fi cuprins dela Romani Lovi§tea inainte de 1233 printr'o pose-siune de fapt anteriora, situata intr'o regiune cu totul ne-transilvana§i ne-unguresca, §'apoi mai de'nainte deja dinsul botezase bohemesceLotrul §i Lovktea. 2°. AcOsta cucerire trebuia sa fi fost prevoclutain planul Ungurilor contra Olteniei, adeca contra Basarabilor, deOra-ce ar fi anevoiä de a privi ca un simplu azard coincide* ceasemnificativa intre mi§carea la sud §i intre miFarea la nord, 0

www.dacoromanica.ro

XCII

mi§care in Mehedint §i cea-lalta in Valcea, ambele pornind de opotriva in interesul regelui Bela.

linportanta strategica a Lovi§tei a fost studiata de curand decatra dol eminenti militari Romani. Colonelul Iannescu MuntilLotrului forméza an tot care inglobéza intregul basin al Lotrului.Ei apar la sudul Lotrului intr'o puternica crésta, care, cu muntilParangului, formeza ca un adevërat zid ne'ntrerupt din Jilu ping.11in Olt; pecand in stanga Lotrului ridica ei o crésta,m ai im posant a ...", §i mai adaoga ca Ora Lotrului"- serviain secolul XIII ca o reduta In care se inculba viéta de stat aRornanilor ce'§i gäsesc aci scapare la adgpostul muntilor pe timpul2/ invasiunilor". Locotenentul Napoleon observa de asemenea: Ca))valOre defensivg, valea Lotrului posedg, bune positiuni de oprire,cari pot intercepta mersul ori-carui deta§ament care ar scobori

valea acestui riti, in scop de a ameninta sail intOrce linia Oltului/7 dela frontiera ping, la gura lui" ; §i mai jos lice ca din totalitateaa§a numitului defileil al Oltului, sectiunea cuprinsa intre gura 01-tului §i Calimänesci e cea mai important a". Ambii autori,atat de competinti, ne explica astfel marele interes, pe care '1

I)

dice:

si

www.dacoromanica.ro

Xe LIE

avea regele Bela de a pune mana pe malul Lotrului, in specie pecel stang, de unde i se deschidea o mare u§a de intrare in Olteniadin partea Transilvania mai cu sama in concordantä atuncf cucucerirea Mehedintului.

Basarabii se aflat intr'o positiune cu ant mai periculOsa, cucat contele Conrad n'a intarcliat de a se fortifica prin arta inexcelentul set retran§ament natural, inaltand la gura Lotrului o

cetate cunoscuta dupa aceea sub numele de Lothorvdr, cetatea delinga Lotru", asupra carria Sa§ii nu incetat de a radica pretentiunicontra Romanilor chiar in secolul XV. La 1453, regele maghiarVladislat autorisa pe cel dela Sibiiu de a o restaura contra Tur-cilor : prout melius poterunt fortificare, et praefatam viam muriset aliis fortalitiis ita praecludere debeant, ut hostium insultusetc." Nu e de mirare cä Sa§ii, cu tOta autorisatiunea cea regalä,n'at putut restaura acel castrurn Lothorwar", de vreme ce din§iinu'l stapaniat; dar romane totu§i constatat ca, pe la 1453 aceacetate era deja de de-mult claramata, firesce de catra Romani.

Ruinele mal existat inca pe la 1720, cand veclut Spring-fels, care ne spune urrnatOrele : Lotrul este o apa lute. La revör-/Jsarea sa in Olt, se vëcl pitulate d'a-stanga, pe virful muntelui,rerna§itele unui vechiu castel, numit Domnipr. Dupa spusa locui-torilor, a fost un castel de ho0. Cu acéstä ocasiune editorulSeyvert banuesce cu drept cuvint ca acolo trebuia sä fi fost ve-chlul Lothorvar : Sollte ich wohl irren, wann ich dieses geadchte,Dverfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset, Rh' das alte La-thorwar halte? In adever, Lotrul fiind mic i apartinend intregOlteniel, dela isvor pina la gura, castelul contelui Conrad nu puteasa, fie alurea.

De aci trei conclusiuni:10. Castelul contelui Conrad se afla in apropiare de actualul

sat Golotreni, al caruia insu§1 numele, ant de bine romanisat, darnecunoscut nicairl in nomenclatura topografica a Romaniei, nueste alt ce-va decat GentLothor (sat de ling', Lotru), traducereamedio-germana a maghiarului Lothor-vdr;

2°. Teranii Valceni qiceati lui Springfels c locul era CelateaLotrului. Printr'un qui-pro-quo fOrte scusabil, Nérrqul a int21es ceta-tea lotr il or" traducend'o prin ist es ein Raubschloss gewesen",un castel de hoti", ce-va ca in Europa cea feodala, maI ales pe

Rin. Nici o data in Romania hotif nu navallat din ziduri, ci nu-

le-a

www.dacoromanica.ro

XCIV

mai din paduri la aer slobod. Dupa traditiunea ndstra, poporanacea povestita lui Springfels, stapanul Celeitit Lotrului, din contra,nu era un hot, ci tocrnai un boier: Dornniprul.

30 Dupa cum memoria invasiunii curnane in Dolj a strabatutvécuri in persona craiului Ion", traditionalul fundator al Craiovel,a§a in Valcea poporul roman n'a uitat pe contele Conrad din ace-la§1 epocd, fundatorul castelului celui dela gura Lotrulul, numindu-1Domniorul, cuvint intrebuintat in cronicele nOstre tot-d'a-una insensul usurpator" saU pretendent la Domnia", buna-Ora la croni-carul Urechea sub Petru §chiopul : in anul 1578 Iulie 26 ni§tenCazaci cu un Domnipr aü venit la Nistru, §i acela top' §i-at puscapetele . ..", lar la 1592 sub Aron-voda: s'at rädicat Orheienil4 Sorocenil cu un Domnivr zicea Iona§co, pre carele rat fostn ales dintre el cap §i'i pusara nume Bogdan-voda..."

In scurt, profitand de o epoca fOrte grea pentru Oltenia, con-tele Conrad isbutise intemeia, un mic principat in Valcea, deunde acest Domnior se pregltia sä usurpeze apoi mai departeposesiunile Basarabilor. Pe la 1235, din intrega Oltenia Basarabilmai aveail abia G-orjul cu o parte mai putin insemnata din Valcea,restul apartinend Ungurilor, Cumanilor §i contelui Conrad. Instrai-narea Lovi§t,ei in specie era nu numal o perdere directa, dar Incao durerOsa lovire piezi§ä. Pus la mijloc, contele Conrad impedecaori.ce legatura a Basarabilor cu Ora Fagaraplui, cad contactulnu era cu putinta decat prin regiunea Lotrului. Din tOte punctu-rile de vedere, Sa§ii trebulat goniti din Lovi§tea. Peripetiile luptelne sint necunoscute, dar este sigur ct inainte de 1241, fie surprin-dere, fie tranta pe fata, contele Conrad a fost silit a parasi pentrutot-d'a-una superbul sett domen din Valcea, conservandu'§i dreptmangalare diploma cea din 1233 §i retragendu-se peste Carp*in directiunea Sibiului, unde §1-a injghebat mai tarqit, mult maitarp, un alt noir domen : ora§elul Talmaciu cu o multime desate.

La 1233 contele Conrad nu stapania inca Talmaciul. Nieldinsul atunci, nici tatäl set Kryspan inainte, nu erati de T ol-m a c h". Numal la 1265 contele Conrad ne apare pentru primaOra comes Corlardus de ,T olmac h", cand rOga pe regele Stefande a intari diploma cea din 1233: super concessione et donationeterre Loysta vocate confectum, petens a nobis humiliter, et de-,,vote, ut ipsum privilegium ratificare et nostro dignaremur privi-

ce'l

www.dacoromanica.ro

X Cy

legio confirmare. Filul set comes Nicolaus de Tolmach" ob-tine o noua confirmatiune la 1311 dela regele Carol-Robert. Dead intr'un lung §ir de acte figuréza Talmaciul cu alte proprietatinurnërOse, atat ale contelui Nicolae precum i ale fratelui set Ioan,tOte stapanite de fapt saü trecend prin transactiuni din mama inmana; dar cat despre Lovktea cea de pe Lotru, contele Conrad la1265 i posteritateal in urma, de cand ei devenisera de Tol-mach", pastrat numal dOra repetata confirrnatiune a diplornei din1233, insä vre-un petec de pamint in Oltenianu. Prin atari con-firmatiuni succesive le remanea, negre§it, un drept pe hartia carese putea realisa la cas de cucerirea Olteniei de catra Unguri, ceea cetotqf nu s'a mai intarnplat. La 1241, navälind Mongolii in tèraFágaraplui, la trecerea Oltului ei nu se intalnese de loc cu con-tele Conrad, care atunci nu se vede Inca nici vre-unde-va pe laTalmaciu, ci hanul Orda, fratele Iu Batü, da d'a-dreptul fata. 'nfata cu Ufl Basaraba.

§ 28. Invasiunea Mongolilor §i un Radu-Negrul.

Bibliografia: Istoria criticd p. 68. Fotino, `IaTopiu t. I p. 291. Ulianitzkii, Ma-Tepiazu unpin 131, XI V X VI whIcara, Moseva 1887 in-8 pag. 44. D'Ohsson,Histohe des Mongols, La Ilaye 1834 in-8 t. II pag. 627-8, dr. ib. t. I p. XXXV.

Klaproth, Asia polyglotta, Paris 1831 in-4 p. 4. Pertz, Monurnenta Gerrnaniae histo-rica, Scriptores t. XXIV p. 65; cfr. Denmiana, Documents, Bucurescl 1887 in-4 p.188, 190.S. Moldovan, Tem nOstra, Sibiiti 1894 in-16 p. 147 sq. I?ogerius in Endlicher,Monumenta Arpadiana, Sangalli 1819 in-8 p. 267.Kemény, Diplomatariul in f6ia Transil-vania" 1871 p, 55, cfr. 1874 p. 18. Karamin, licTopiff rocmapcna poceiliciaro ed.Einerling, Petersburg 1842 in-8 t. IV nota 8. Brcitescu, Moruzisi Alessandreseu, Dictionargeografic al judetulul Prahova, Tirgoviste 1897 in-8 p. 77; cfr. Inventarul Cotrocenilorp. 14 Mss. in Archiva Statulul; de asemenea ibidem Condica Mss. a Nucetului p. 14Letopisitile, ed. I t. I p. 140, t. ir p. 231, 236; I. VAcarescu, Poesil p. 352 etc. Marienburg, Karte der beiden Decanate, In Archiv d. Vereines f. siebenburg. Landeskunde,1871, t. IX.

Faptul cel mai pretios §i cel ma autentic asupra originilorStatului muntenesc din secolul XIII, adeca cel intaiu Domn oltOnnumit in istoria Basarabet aratandu-se deja ca un principe puternic§i fOrte indrasnet, a fost descoperit de catra tatäl met, caruia i sedatorOza de asemenea singurul document explicit asupra originilorStatului moldovenesc al Bërladului in secolul XII.

Despre Bërlad nu e aci locul. Sciü ca d. I, Bogdan a con-

xua

N

www.dacoromanica.ro

XCVI

testat autenticitatea docurnentului celui berläden din 1184, fiind-canu se potrivesce cu paleografia paleo-rusescä, macar ca nu este indesacord cu paleografia cea paleo-serbescd. Contestabila in acestaprivinta este numai (lora argurnentatiunea d-lui Bogdan. Un ne-rusism saü chiar un anti-rusism, inlocuit printr'un serbism intr'unact scris rusesce in Romania, unde se ciocniati diferite curenturislavice, cele orientale ca i cele occidentale, este departe de a fi oproba de falsitate, intru cat nici o altä proba de neautenticitate nuexista. Tot ce ar fi fost permis d-lui Bogdan, era de a conchidenumita diploma 1:lei-Mena nu e pe deplin rusesca. Iata tot. lip cred§i eü c trebula sä fie, de vreme ce Berladul nu era rusesc decatintr'o mica parte : se glair pe acolo Ruteni, Curnani, Bulgari, maiales Romani. Dar las in laturi de o cam data Berladul 0 me 'n-tore la Olteni, clic la Oltenii cel dela Jilu, caci de altrnintrelea pinain secolul XV in cris6vele moldovenesci o parte din regiunea Benladului purth tocmal numele Olt eni 1, nume nu pr6spet pe atunci.Ar fi de dorit ca d. Bogdan sä explice actul din 1435, publicatde Ulianitzkii la 1887, uncle tinutul Tutovei" cuprinde in sineOltenii" la un loc cu BOrladul, Covurlulul i Tecuciul : mmagyOT TyTolly H Tirkrix RpyCIckIH Crk yceio 110,10CTI110 H 14/11111kI 1101109,

AyrICKkIll H MKTO TEKrIrk CI. veto ROAOCTIII0 H Ovukti adeca in-tréga topografia a diplomel bërladene din 1134, de0 actul din.1435a fost de tot necunoscut pinA. la 1887. Scurt, rCmane nesguduitain piciOre autenticitatea acelei diplome; §i tree la cea-lalta desco-perire a tatalui meg, pe a cariia mare importanta nici insu0 d.Bogdan n'a contestat'o.

A§a dara tatal meti observase inainte de top' extrema insem-natate a urmatorului pasagiu din cronica persiana a lui Fazel ullah-Ra0d, care scriea pe la anul 1300 dupa raporturile oficiale ale au-toritatilor mongole, astfel ca naraOunea 'I ofera tOta ponderositateaunel märturil oculare :

In prima-vera anului 1240 principii mongoll trecurä munpGalitiel aylpentru a intra in tOra Bulgarilor (;6))) §i Ungurilor.Orda, carele mergea spre dropta, dupa ce a trecut tgra Aluta

ii ese inainte Bazaran-bam(r4oly) cu o armata, dar e ba-tut. Cadan §i Buri air mers asupra Sa0lor §i i-ati invins in trel

Bugek din tera Smilor trecu peste munti, intrand Ia Ka-?) ra-ulaghi, §i a batut popOrele ulaghice. . .

Din capul locului o larnurire cronologica. Pasagiul de mai sus

a§a

61",

batalif.

-

www.dacoromanica.ro

este dat aci dupa, D'Ohsson, care transformeza prin anul cre§tin1240 pe cel mahometan 638. In principit, transformatiunea e co-recta, cu singura insa deosebire ca anul Hegirei 633 se incepea inluna lui Iuliü, dupa primavOra anului nostru 1240, iar prin urmareinvasiunea Mongolilor in Transilvania avusese loc in primavéra nudin 1240, ci In 1241. In adevOr, t6te fantanele contimpurane sintunanirne in acOsta, privinta. E mai cu sama precisa, notita din ju-matatea secolului XIII cea reprodusa de Portz, uncle vorbesce toc-mai despre Transilvania §i in specie despre tOra Barsei Anno

incarnationis domini 1241. Ipsa die resurrectionis dominice Tartariper alpes et silvas irrunpentes Rodanam quoddam opidum Un-garie intraverunt et IIII. mil. hominum vel amplius ibidem inte-remerunt. Eodem die alter exhercitus eorundem tartarorum ingre-

diens provinciam que Burza dicitur ducem exhercitus transilvane terre72cum omnibus suis interfecit_ . Dupa calendarul medieval, Re-

surrectio Domini este 26 Marte. Aceia§i data o fixOza regele BelaIV in scrisOrea catra papa G-regoriti IX: circa festum dominice re-surrectionis . Deci pe la sfir§itul lui Marte din 1241 §i pe la in-ceputul lui Aprile s'ati intamplat cele povestite de Fazel-ullah-Ra§id.

In acea expeditiune capul suprem era vestitul Batü, cel maiin virsta §i cel mai cu vO0 dintre toti nepotii lui Cinghis-han ;clinsul insä, grabit a pa§i d'a-dreptul asupra centrului Ungariei, in-credintase cucerirea Transilvaniei la patru frati saü veri ai sei :Cadan filul lui Ogotai, Buri fiful lui Clagatal, Bugek fiiul lui Tuluiu,§i Orda fiiul lui Djuci. Prima trei navälisera asupra Sa§ilor in teraBarsei, unde §i sdrobit. Doi dintre ace§tiia, Cadan §i Buri, seopresc aci ; dar al treilea, Bugek, §i mai cu deosebire al patrulea,Orda, carT s'ati indrumat mai departe in doue directiuni contraRomanilor, ne preocupd in specie.

Despre Bugek cronica persiana ne spune ca din téra Smilorel treca peste m unti, intrand la Kara-ulaghi" ; Tar Orda, mer-gOnd spre drOpta", se intelege la apus de Bra§ov, n'a trecutmunti 1, ceea ce arata limpede ca tOra Aluta", pe unde el tineacalea, insemneza la Fazel-ullah Ra§id nu Oltenia cis-carpatina, ci

anume tOra Oltului" cea fagara§Ona, la marginea cariia, unde-vanu departe de Talmaciu, Mongolli aü fost intimpinati de Bazaran-barn cu armata".

Nomenclatura din pasagiul de mai sus nu cere aprope nici oexplicatiune, fiind fOrte lamuritä. :

51,080. IV. 7

XCVII

1-ab

Aqa,

www.dacoromanica.ro

X CVIII

1°. Regiunea Fagaraplui se chiama pina astacll Tera Oltu§i nici nu porta ea la Romani vre-un alt nume. D. Silvestru Mol-dovan ne spune c Fagtirl4enii nu se considera ca Ardeleni", cica Olteni", lar tinutul lor nu este pentru din§ii Ardel", ci nu-mai Tera

2°. Numele Bazaranbam" la Fazel-ullah-Ra§id pcite sä fie ocomposqiune contrasa din B as a r ab -b an, dar §i mai bine s'arpute lua fárä titlul b a n ca simplul Basarabä sub o forma. na-salisata. In ori-ce cas, fie intr'un chip sat in altul, este tot unain fond.

3°. Ulaghil, popOrele ulaghice", pe cari la Fazel-ullah-Ra§idrnuntii 11 desparpti de Sa§ii din Ardel, sint invederat Romanil celsub forma unguresca Oldh"; lar prin Kara-ulagh", literalmenteNegrii-Rornani", cu kara=negru" in -bite limbile tataresci, cro-nica persiana califica Muntenii cel isbiti de Bugek immediat dupatrecerea Carpatilor, adeca pe cei din Prahova.

Dintre cel patru nepoti de al lui Cinghis-han, navaliti. in Ardeldupa relatiunea lui Fazel-ullah-Ra§id, dela Cadan existä inteo lati-nitate ultra barbara un act din 1242, uncle se intituleza Kalka-zultan seu supremus .Dux", poruncind Sailor, Secuilor §i Roma-nilor : Flandry, Zycly et Blachy", ca moneta rnongolica : num.-)) mos nostros wulgo Keser chunich Tatar Pensa", s'o prhnesca elin circulatiune intocmai ca §i moneta bizantina: tanquam num-mos Byzantinos". Acel Cadan Ii organizase in graba, o admini-straVune propria : committimus vobis Rugas, Bylany, Korus,Castellani Comites". Ungurul contimpuran canonicul Rogerius inMiserabile Carmen super destructione regni Hungarie per Tartarosfacta", ne spune el-insu§1 ca dintre tot): regil Mongolilor de atunciCadan se bucura de reputatiunea de a fi eel mai drept : Cadanin probitate rnelior dicebatur". Dupa actul din 1.242, care nu separe a fi rals, Cadan se adreseza numal catra autoritatile din re-giunea Clujului §i a Turdei, p6te i a Belgradului, nici decurn catra,Bra§ov i Sibiiu.

Strins la un loc cu Cadan, cronica persiana pune pe a doualiniä pe Buri, despre care eti nu mai sciti nemic rernarcabil. LaKaramzin cronica rusesca cea numita a lui Nikon numesce de ase-menea strins la un loc pe arnindoi voevoclii", dar in ordinea in-versa, punend pe Buri mai sus de Cadan : Eliot* 14 RaAar0. Maijucat'a öre Buri vre-un rol in Transilvania ? Ori-cum, pe Romani,

Oltu WY".

www.dacoromanica.ro

XCIX

ami in specie pe Basarabi, ace§ti doi principi rnongoliinteresOzA.

Deosebit de Cadan §i de Bud este mentionat la Fazel-ullah-Ra§id principele Bugek in cronica rusOscA Bucekcare din tOraSa§ilor trecu peste munti, intrand la Kara-ulaghi §i a bAtut po-pOrele ulaghice". Mernoria acestui nAvAlitor s'a eternisat in topo-nimia romana, dupa cum vOquserAm deja cA pAstrat in acela§imod TJngurul Os lu-ban in numele de munte, Cumanul Iona Craiulin al unul orq, §i sAsescul conte Conrad Domni§orul" in nesceruine. Intrand la noi din pArtile Bra§ovului, Mongolii trebuiati sälovesca mai intalu in Prahova, unde tocmai in drumul lor se aflatmuntil numiti in urmA Bugeciu saA Bucegiu din Buceg satBugek, numele teribilului nAvalitor. Intru cat este istoricesce sciutcA la 1241 acel Bugek ingrozise pe Prahoveni; intru cat e nu maiputin sigur CA grOza se napustise atunci asupra Prahovei porninddin directiunea acelor munti ; intru cat alte localitati aIl fost bo-tezate de catrA Romani intr'un mod analog in aceiaV epoca dintreanii 1230-1250 ; intru cat, in fine, nici o origine lexica obici-nuitA pentru Bucegiu" saIl Bugeciu" nu ni se infAtipzA, eti-mologia cea propusA e apr6pe ne 'ndoiOsA. SA mai adaog cAunul din muntii aceluiaV grup pOrta un nume de asemenea mongolic: Car ai rn an, adecA Car a m an , probabil din aceleaV vremurituranice medievale, intemeiandu se V el pe vre-o legenda ultatA satinecunoscuta Inca, totu§1 perpetuandu-se in onomasticA. Ce e dreptul,autoril Dictionarului geografic al judetului Prahova ne spun ur-mAtOrele: Priviti din valea Ialomitel, Bucegii se vöd potati pe

linga c6stele de ling muchie de o multime de tufi§e de jnepl. Po-porul numesce huciu, huce'g ibuce'g un paduri§ des V jos, prin care11nu poti strabate decat cu gret. Cu put* e ca, cuvintul de bugegluat de plural, sA fi dat nascere vorbel ce servesce sA denumesca

tOta seria de inaltimi ce se infati§OzA priviril acoperitA cu jnepi.Din tot! muntii Carpatilor Bucegii sint cei mai inalti etc. Vorbahuce'g exista ; vorba buce'g insA ar trebui mai intaiu doveditä : etn'am auclit'o §i n'am cetit'o nicairea. SA presupunem cä acOstA vorbAexistA, i tot Inca sensul de paduri§ des i jos" nu se potrivescede loc cu ideia de din toti muntil Carpatilor eel mai inalti", chiardad, ar fi la plural, macar ca in fapta acest plural nu e organic, ci

§i nu'i prO-

Wail

12

www.dacoromanica.ro

modern. In limba veche figurOza totd'a-una singularul Bucegiul satBucedul. La Enachi Vacarescu :

Bucegiul l'an de Mein...

In Inventarul mangstirii Cotroceni din 1681 : §i lara sa, hie svintiimanästiri o mo§ie in muntele Bucdciului. . In crisovul lui NégoeBasaraba din 1516, dat rnAnastiril Nucetul, de asemenea: Buce'clu. Eumantin dara etimologia dela mongolul Bugek Bucek, cu finalul k tre-cut la popor in intocmai ca in copaciu= copac", melciu--melc" etc.Acésta transitiune fonetica e §i mai justificata in Bugeciu=Buceciu, devreme ce finalul 6 sat g resulta prin asirnilatiune cu medialul 6 sat g,pe cand in copaciu" sat melciu" asimilatiune nu este. Voiu maiadaoga la finea Minor cã dupla ace14 nume mongolic Bugek sailBucek din aceia§1 epoca a remas in Podolia in vecinatatea Basara-biei ora§elul polones Buczacz, pe care cronicele moldovene ii trans-forrnéza In Buceciu, de exemplu la Urechia sub anul 1493 : cetateaBucedul multä nevoe aü avut", iar la Neculcea sub Dimitra§co-

voda Cantacuzin: din Nistru dela Buced pe la SatanOva §i pana laNejiboje §i pe la Leticiova cat cuprinde Podolia toatA. . ." Las pealtil sa cerceteze originea tirgu§orului Bucece in districtul Boto§ani,a cartila vechime nu'mi e cunoscuta.

Primul loc in pasagiul din Fazel-ullah-Ra§id apartine prin-cipelui Orda. El era frate bun al lui Bata. Contimpuranul PlanoCarpini ne spune ca Ora, avea o prioritate intre toti generaliimongoll. Dinsul navalise in Transilvania anume asupra terei Fa-garaplui, pe care a ocupat'o intréga fan resistenta pina la mar-gine ; dar acolo, linga Olt, unde-va nu in departare de actualulTurnu-Ro§, i-a e§it inainte Basaraba in fruntea unei o§tiri. EraüRomanil din Oltenia. E afl fost batuti. Cronica persiana nu nearata consecintele luptei, lasandu-ne totu§i a vedé Ca Mongoliiinaintat mai incolo, de vreme ce ei n'at trecut Carpatil in aceadirectiune, §i deci batalia fusese fOrte crunta, astfel ca. Orda,mai isbindu-se in acela§l' timp de dificultati strategice ale terenulul,a lasat pe Basaraba fara a'l mai urrnari. Mafia, mai repet incao data, trebuia sa fi fost fOrte crunta, mai crunta decat cele treiclocniri in tOra Barsei §i cele-lalte in Prahova, de Ora-ce aceleat6te sint anonime, pe cand despre lupta de linga Olt se mentionezacu precisiune adversarul Mongolilor : Basaraba.

."

6

n'ail

www.dacoromanica.ro

CI

Daca Basaraba n'ar fi stapanit mai de'nainte Valcea, daca n'arfi gonit din Lovi§te pe contele Conrad §i n'ar fi apucat dela Sa§1o Niä de parnint mai jos de Sibiiu la hotarul F.Agaraplui inaintede anul 1241, intalnirea cu Orda ar fi imposibila. Acest resultatistoric devine dara absolut sigur. Nu sigura d'o-cam-data, ci numatprobabila, dar fOrte probabila, este posesiunea lut Basaraba in tOraMigara§ului, mai mult sail mai putin, in momentul invasiunii Mon-golilor. Fata cu textul lui Fazel-ullah Ra§id, este militaresce legitimurmatorul comentar: din data ce ajunge vestea despre navala, Ba-saraba se precipitëza din Ora Faggraplui la granita cea opusa in-trarit Mongolilor, concentrand linga Olt tOte fortele sale de ambelelaturi ale Carpatilor §i a§teptand acolo pe Ordh. In acela§i modar fi procedat ori-care bun general, cautand a oferi lupta in punctulcel mai resistinte prin pnterea numerica a armatel §i prin condi-tiunile topice tot-o-data.

Pentru Orda era nu numal anevoios de a pëtrunde in Olteniaprin muntit Lotrului, dar nu era tocmai u§or de a inainta 'Vicarpina acolo, caci spatiul intermediar dintre Fagara§ §i Hateg, maijos de Sibilu §i mai sus de Carpati, era pe atunci un immens codru,numit in diploma regelui unguresc Andreiu II din 1224: Sy lvaBlacorum", Padurea Romani lor", dupa cum a demonstrat'o Ma-rienburg, un codru pe care nu'l stapaniau §i nici nu pretindeata'l stgpani SaiY, ci se multumiau a'l utilisa impreuna cu Romanii§i cu resturile Pecenegilor : silvam Blacorum et Bissenorum cumaquis usus communes exercendo cum predictis scilicet Blacis etBissenis eisdern contulirnus". Intr'o asemenea regiune Basarabaa fost batut de catra. Mongoll, dar nu putea sa fie fugarit, ci nu-mai s'a infundat intr'un codru necunoscut du§manilor §i greti destrabatut, de uncle Romanilor le da mana de a negotia cu Orda.In ori-ce cas, Mongolit aa apucat pe o alta cale, tar Basaraba re-mase stapan nu numai in Oltenia pe admirabilul bulevard al Lo-trului, dar Inca §i la nord peste acea Sylva Blacorum", undo maitäriü s'a format a§a numitul ducat al Arnla§ului".

Pasagiul din Fazel-ullah-Ra§id scapëra multa lumina. Intre altele,el confirma vechea confusa credinta oltenësca despre o lupta a Ba-sarabilor contra lui Batt in legenda santului Nicodim cea scrisade Stefan Ieromonahul dupa traditiunile manastirii Tism6na. Inadevör, in capul Mongolilor din Fagara§ nu era insu§i Bata, dartotu§i era tocmai fratele acestuia: Ora,. Mal cu deosebire intere-

www.dacoromanica.ro

CII

santa e divinatiunea lui Fotino despre un Negru-voda pogorindu-sedin Transilvania in Oltenia la 1241 din causa invasiunil Mongolilor :

66v x Tatirtig 7-11; Eicr0aotK icrrop[ac, OTC O N1po3ó v ming) rq) 1241gzet I.LeT6.asos tbv 15pávov Tot) ix TpavatXpaNEac Ei riv BXazia.v, acat oyJ wpOTepoY

ilsT6neurcc..."

Cronica persiana conserva numal numele de familia, sat decasta : Basarabd, fara nici un nume personal. Intru cat lipsescevre-o alta lamurire, acel Basaraba din Fazel-ullah-Ra§id putea sa fifost un Mircea, un Ylad, un Dan, un Radu sag ori-§i cum altfel.SA presupunem ca era Radu ; Negru-vodd era de sigur ; cu Fdgdrapl§i cu Amiaul avusese a face.

Ajunge a constata crt:1°. Intre 1230-1235 Basarabil perdusera din totalitatea Olte-

niel Mehedintul, pe care rag cucerit Unguril, mai perpnd tot-o-data, nordu Vlci, cuprins de Sa§1 ;

2°. Intre 1235-1240 Basarabil ag reu§it a goni pe Sa§1 dinValcea §i all apucat peste Carpati hotarele Arnla§ului §i ale FAO-

fara totu§1 a redobandi Mehedintul ;3°. La 1241 Basarabil aü resistat cu vigOre invasiunii Mon-

golilor.Representantul Basarabilor la 1241 nu se vede a fi fost altul

decat acela§1 care se luptase la 1235 §i la 1230 : un principe Witprin resbOie §i puternic printeun indelungat prestigit, voevoduladectt peste toi kinezil oltenesci de atunci, caci vorn vedé indataca dintre mai multi kinezi se alegea la Olteni un singur voevod.

Este un fapt positiv ca Romanii din Re§inar, un vechiu mare satdin regiunea Sibiiului, mai corect din sfera fostului ducat al Amla-§ului" dupa cum o voiu dovedi mai la vale, asigurat intr'un procesla 1833 ca peste partile lor §i ale Cisnadiei un Radu-voda Negruldomnise la anul 6740" Principis Radul voda Negru anno 6740regnantis", 'far anul dela zidirea lumil 6740 corespunde anuluicre§tin 1232, tocmal Radul tocmai atunci §i tocmal pe acolo undetraia Basaraba cel din cronica lui Fazel-ullah-Ra§id.

Este o adevorata problema.Re§inarenil sustineati in aceiall ocasiune Ca acésta cronologia

a lul Radu-Negru o sciusera deja stramo§ii lor in timpul regeluiMateiu Corvin la 1488.

Neaporat, o asernenea asertiune nu pöte fi consifierata ca ofantana istorica propriti clisä. Ea se potrivesce insa de minune cu

.})

ra§ului,

AIX°,

:

www.dacoromanica.ro

CIII

fantanele istorice cele mai necontestabile dintre anii 1230-1241,pe can Rqnarenii la 1833 nu le puteati bAnui de nicairia, 'far textullui Fazel-ullah-Ra§id abia la 1834 s'a publicat §i s'a facut cunoscutin Europa. 'apoi anul precis 1232 are o invederata originalitate,care se deosebesce de tOte datele cronologice anteriOre, fie dincronicele romanesci, fie cele straine de pe aiurea despre Radu-Negru. Mal amintesc c Reinarenil n'ati in vedere o intemeiare aStatului muntenesc, nu o descAlecare, ci simplu un memorandumbiografic relativ la Sy lva Blacorum".

Repet inca o data: este o adevërata problema.A afirma, nu cutecl; a a§eda insa o ipotesa fOrte ponderosa,

o socotesc chiar ca o datoria. Fata cu impregiurarile de mai sus§i fata CU anonimitatea lui Basaraba in cronica lui Fazel-ullah-Ra§id, eft sciinVficesce imi permit a admite provisoriu numele per-sonal Radu, pina la o proba contrara. Acel prim Radu-Negru,pogorindu-se din Fagara §i din A.mla§ pe la 1232 din causa con-telui Conrad §i 'n urma a doua Ora la 1241 din causa Mongolilor,va fi remas in traditiunea poporana un fond durabil, cu care pesteo sutA cinci-4eci de ani s'a fusionat un alt Radu-Negru, de astadata autenticul interneiator al Statului muntenesc.

§ 29. Mihaiii-voclà Litenul.

Bibliografia Fessler, Geschichte von Ungarn, ed. Klein, Leipzig 1867 in-8 t. Ip. 386, 394. Katona, Historia critica t. VI p. 911-16, 959, cfr. p. 748- A. Xenopol,Isteria t. I p. 547 sqq. t. I p. 267, 270. Onciul in Corm lit. 1891 p. 914sqq. N. Densuqianu, Documente p. 240, 249 sq.; cfr. Theiner, Monumenta Hungariaet. I p. 208 sq.; FejOr, Cod. dipl. t. IV vol. I p. 447 sq.; Pesty, A. Szordnyi Banságt. I p. 332, etc. Endlicher, Monumenta Arpadiana p. 245. Hanka, Zbjrka neyda,w-nógAjch slownjkno, Praha 1833 in-16 p. 76; cfr. Jungmann, Slownjk Cesko-némeckyt: II p. 311. Pachymeres, De Palaeologis, ed. Bekker, Bonnae 1835 in-8 t. II p. 271sq. Gregoras, Byzantina historia, ed. Schopen, Bonnae 1829 in-8 t. I p. 203. St.Novakovie, Ueber Legjan-grad, in Archiv f. slay. Philol. III p. 121 sqq.; cfr. ibid, p. 641.Kapaung, Cpncice immure *me, Wien 1845 in-8 t. II p. 132 sqq. Na-rodna pjesmarica, Zadar 1879 in-8 p. 41 sqq.--DanW, Pjetimilt ICIODUBIIII1C cTapinia,1864 in-8 t. III p. 169 sq. Pejacsevich, Historia Serviae, Colocae 1799 in-f p. 219.; cfr.Schafarik, Gesch. d. sildslawischen Liter., Prag1865 in-8 t. III p. 241-2. ,pinénu, Sema-siologia Umbel rornâne, Bucuresci 1887 in-8 p. 235-7 ; cfr. Cihac, Diet. If p.173. Alecsandri,Poesil poporale, Iasi 1852 3 in-16 t. II p.30-34; ed. II Bucuresel 1866 in-8 p. 175-78.Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bee. 1872 in-8 p. 132; cfr. Marian, Nunta la Roman!,Brie. 1890 in 8 p. 610 sq. Bersonow, Boarapcitia 'demi p. 39. Miladinortzi,

0:neai

Pavlinovie,ma

EIJI-

www.dacoromanica.ro

CIV

rapcm llICH11, Agram 1861 in-8 p. 26 7, 117-23, 395.Coj1covif', AepHoropcica,Leigzig 1837 in-8 p. 122, 283 sq. C60pHIIK, Sofia 1896 in8 t. XIII p. 104 sq. ; cfr.Duvernois, CaoaapL burapercaro amica, Moscova 1888 in-8 t. V p. 1106. Folino,`IctopIa t. II. p. 8. Constantin Capitanul, in Magaz. ist. t. I p. 87 sq. etc.

Deja inainte de invasiunea lui Batt la 1241 autoritatea Un-gurilor asupra Olteniel era apr6pe null, de vreme ce nu numaicontele Conrad fusese gonit din Valcea, dar inca, fugarindu'l spreSibilu, Basaraba isbutise a apuca la nord de Carp*. rnarginileFaglraplui, uncle s'a §i luptat atunci cu Mongohi §i pe undeRomanil ii numiat pe dinsul Radu-vocla Negrul. Dupa retragereacea definitiva din hotarele Ungariei a palcurilor lui Batt la 1213,lucrul firesc este cl nu a§a de o data Maghiaril all putut sã segandesca Ia subjugarea Basarabilor. La 1246 regele Bela IV abia-abia fost'a in stare de a se balabani cu ducele Frederic al Aus-triei, carele cuprinsese dela Unguri un teritorit necontestabil alcorOnei santului Stefan ; cu atat mai putin in acela§i an 1246 arfi putut Ungaria, farl nici o bataia de cap, sä cuceresca pe nesirn-tite ambele maluri ale Oltului pina la Dunare, pe cand pe la1240, in precliva navalei Mongolilor, regele Bela nici mlcar dinsingura Oltenia, nu stapanise decat numal Mehedintul. E fictivadart, cu desavir§ire fictiva, faimOsa donapne din 1247, prin careUngaria cedéza, Cavalerilor Ioaniti dela Rodos intrega Romania cutoptanul, tota terra de Zeurino" §i tota Cumania" ; o donatiunefOrte pompOsa, dar remasa, pe hartil. Ori-cat de fictiva, insa, ori-cat de platonica, acea donatiune totu§1 este de o mare insemnatatedin punctul de vedere al unor amarunte istorice contimpurane,pe earl nu le cunOscem d'o cam data, din alte fantane.

Actul de donapne, neap6rat, trebui s fi avut o ratiuneöre-care teoretica. Pe de o parte, tronul unguresc datoria. nlultã recu-nosciritä Cavalerilor Ioaniti, caci dupa cum observa, Sincai sub anul1244 : plinind Tatarii trei ani in Ungaria, in anul de acum o at la-sat de§Ortä §i nacajita, lax/ Bela IV Craiul Ungariel prin ajutorulOspitalilor din Rod sat al Ioanitilor s'a inturnat a-casa, §i a inceput

2) a lecui cele stricate. Pe de alta parte, avend aerul de a resplatipe Ioanii, Ungaria nu le därula in fapt alt ce-va decat dreptul dea lua ei-in§ii Romania daca, o vor pute, un jus occupandi" care lacas de isbanda, ar fi adus fan, indoOla nesce marl folOse Ungariel §iCavalerilor tot-o-data, Ungariei mai cu saml. Cu alto cuvinte, unulacorda altuia autorisatiunea formala de a prinde pe ursul in pa-

111Ba11iff

www.dacoromanica.ro

CV

dure, inclicand cu precisiune barlogul unde se afla si cum anumeeste, cu conditiunea de a fi impartita apoi prOda in doue. Dar ur-sul fost'a el prins? Ba. Tractatul lice Fess ler n'a ajuns deloc la incleplinire" mai adaoga cu naivitate cg. bine ca nu s'aindeplinit una ea acOsta, fiind-ca mai tarp ar fi fost fOrte peri-culOsa, introducerea uma puternic Stat strain preotesc in sinul Sta-tului mirOn celul unguresc : Dieser Vertrag, der in der Folge farUngarn sehr gefahrlich hatte werden konnen, indem er einenausgedehnten Priesterstaat im Schose des Reichs schuf, k a m

27nicht zur Ausfahrun g". Ungaria darg dup. Fessler a scapat

de un mare pericol. A scapat insa cum ? Prin aceea ca Ioanitif n'atiputut sa capete dela regele Bela un ce-va pe care insusi regeleBela nu'l avea la dispositiune. Este de regretat ca d. Xenopolconsiderg actul din 1247 ea o proba de domnirea Ungariei pesteOltenia, ea un fel de punere In posesiune a Cavalerilor, pe candi se p6te da cel mult valOrea de o informatiune prealabilg, o in-semnätate 6re-care descriptivg.

La 1247 nu resulta de nicairi ca Ungaria va fi stgpanit incuprinsul O1tenie nic macar Mehedintul, caci un Banns de Zeu-rino" dispare din diplomele unguresci la 1243 in persona unuiStephanus filius Chak" si nu mai reapare tocmai ping. la 1249,

ceea ce arata ca pe la finea dominatiunii mongolice Basarabil apu-casera Mehedintul, profitand de extrema slabiciune de atunci aUngariei : das furchtbare Elend welches nach dem Abzuge derMongolen in Ungarn herrschte", dupa expresiunea liii Fessler. Unepiscop unguresc de Severin la 1246, Episcopus Zeuriniensis",pe care '1 mentioneza Pesty si pe care '1 admite d. N. Densu-sianu, este o invederatá gresOla de lectura in loc de EpiscopusGeurinensis", dupä cum fOrte bine o citise FejOr, un vechiaepiscopat curat unguresc facend parte din archiepiscopatal de Stri-gonia sat Gran si intercalat deja in Statutele regeha Bela III, toe-mai in aceiasi positiune ierarchicg, Iata cum la Bela IV : Bartholo-maeo Quinque-Ecciesiensi, Gregorio Geurinensi" ,lar la Bela III:Episcopus Quinqueeeclesiensis habens mille et quingentas1)mamas, episcopus Geuriensis habens mule. . ." N'are a face cu Se-

verinul, ci cu orasul Raab, in latinitatea medievala GeurinumJaurinuin, civitas Geuriensis sat Geurinensis, unguresce GyOr. In-fiintarea unui episcopat unguresc la Severin in 1246, este un non-sens istoric. Vom vedO la locul sett ca Ufl episcopat catolic, ca si

; i

www.dacoromanica.ro

CVI

un episcopat ortodox, n'a existat in Oltenia pina la Alexandru Ba-sarabd dupa anul 1350. Uncle dara sa fie vre-o umbra de autori-tate maghiara Ia Severin, fie civilä, fie ecclesiastica, in momentulactului din 1247 ? Chiar In acest act termenul cel concret Bana-tus de Zeurino" nu se aflä, ca §i cand n'ar fi fost nici o data,ci se intrebuinteza numal intr'un mod vag despre Oltenia intregat o t a terra de Zeurino" pe acela,§1 linia cu t o t a Cumania" de-spre restul Rornaniei, unde nedefinitult o t a" e caracteristic.

Este fOrte interesant cd in actul din 1247 regele Bela uitãfdrd nici o urind pe celebrul conte Conrad, cdrula acela§1 rege BelaII daruise la 1223 tera Lotrului §i care traia Inca mult mai tar-qit la 1265, cand cerea o confirmatiune regald asupra aceluia§1

Despre tOra Lotrului acest act vorbesce lamurit: terra Ly-tira" ; ne spune insä, marturisind'o tot a§a de lärnurit, ca ea apar-tine Romanilor, fara nici o virgula despre Sa§i. Navala lui Batadesfiintase pe contele Conrad ca §i Banatus de Zeurino", mdtu-rand din Oltenia ori-ce element unguresc, nu d'a-dreptul in inte-resul Mongolilor, ci indirect in folosul Basarabilor.

In sfir§it, singurul bun simt ar fi de ajuns pentru a ne incre-dinta ca la 1247, mai mult decat ori-cand, Ungaria nu avea deunde sa dea la mand Ioanitilor Oltenia, pe care regele Bela n'oavea el-insu§1 in mama §i nici o avusese vre-o data intrega. Pa-

printeo darnicia inchipuitä, Cavaleril zabavit de a seplange lui Innocentiti IV peste patru ani la 1251. Papa s'a grabita conarma donatiunea, ceea ce nu'l costa nemica. Unica conse-quenta practica a confirmatiunil a fost cd textul actului s'a conser-vat la Vatican in Regestele Pontificatului, de unde d. N. Densu-§ianu ne procurd importantele fac-simile ale unor pasage pina acurncontroversate saü reti descifrate. Mai jos, cu ocasiunea diplomeiregelui Ladislati Cumanul din 1285, nol vom vedO pretentiuneamaxima a Ungariei asupra Romanilor din Oltenia; prin acel maxi-mum vorn putO judeca acolo §i mai in cunoscintd de causa, cat defantasticd era suveranitatea corOnei santului Stefan asupra Basa-rabilor in actul din 1247.

G-ratia acestui act, nol scim cd la 1247 in Tera-Romanescadornniaü doi voevoqi romani deosebiti: unul in Muntenia Szene-slaus", mai corect Semeslav, cad in onomastica slavicd acest nume

te-ritorfil.

ealiti Man

www.dacoromanica.ro

MTH

figurdza tot-d'a-una cu m; lar in Oltenia un alt voevod rornanescOlacorum", al cäruia nume a fost in trecut fOrte problematic: laFejOr Lirtioy, la Pray §i la Theiner Lynioy, d. Onciul insa a de-monstrat prin analisa paleograhca a fac-similului ca trebui cititLytton. Afara de acest Lituon, mai erau inca ali dol princibi Ro-mani, earl' totu§i nu purtail titlul de voevoql: Ion §i Farca§. Isto-ricil no§tri, intre earl §i. d. Onciul, aft scapat din vedere Ca tus-trel, adeca Ion §i Farca§ ca §i Lituon, erail de o potriva kinez I:/lcum K en azat ibus Ioannis et Farcasii usque ad fluvium Olth,excepta terra K en a zatus Lytuon Woiavode." Numal unul dineel trel kinezi era voevod in Oltenia, dupa cum 0 'n Muntenia.Semeslav era un singur voevod. In actul din 1247 kinezil cel voe-v4 ne apar fOrte superiori celor simpli kinezi, pe carl regele Belain planul sell if tractOza Mra reserva, daruindu'i Ore-cum pe deplinCavalerilor, pe cand kinezilor voevog.1 in ace1a§1 plan li se accircläo neatarnare exceptionala, : excepta terra Kenazatus Lytuon Woia-vode" i excepta terra Szeneslai Woiavode". Acosta mare superio-ritate din punctul de vedere al regelui Bela concordoza tot-o-data §i cuinalta positiune, pe care in titulatura ungurOsca o avea pe atuncivoevodul, in specie acela din Transilvania, unde de asemenea era unulsingur peste Ora intrega. Ungurii, ca §i Romanii, cdpOtasera prinimprumut dela Slavi aceia§i nomenclatura oficiala : voevod, ki-nez, jupan sail i§pan etc., aplicand'o insa intr'un mod original, di-ferit intru cat-va de sorgintea cea slavica. Este de observat inprivinta voerodului pina §i contractiunea cea analOga : vocld la Ro-mani §i vajda la Unguri. Sensul dara al cuvintului woiavocia" inactul din 1247 nu este supus la nici un fel de indoiela sail ne-dumerire ; §i tocmal de aceea acest text arunca o viva luminaasupra celor doue voevodaturi inainte de unificarea Statului Terel-Romanesci.

Mo marginesc acurna nurnal cu voevodatul cel din Oltenia, de§ivoevodul Serneslav din Muntenia era §i el din casta Basarabilor,ctici purta §i el capete negre pe stOg, de Ora ce domnia peste acelNegri-Romani" despre earl, abia cu cinci all inainte, vorbesceFazel-ullah-Ra§id. In Oltenia dara erat mai multi' kinezi, nu cu in-telesul cel redus sat scaclut pe care '1 aveah kinezii romani pealuri sat mai in urma ca primari al satelor §i chiar ca terani li-beri, ci cu intelesul feodal de principi, sensul fundamental in paleo-slavica: KHA.3h, K'1111A3k=apx(ov, princeps; -insov = dux; p.sitotcivco

www.dacoromanica.ro

CVIII

elg = magnatum unus" ; lar ca verb : KNAMITH = regnare. Ace§tikinezi se asemena Mite mit cu kinezil rornani cel din Podolia, a§a,nurnitii principi Bolohovesci" din aceia§1 epoca, cari se distingeatiprin strinsa lor solidaritate §i despre earl et am vorbit mai sus(§ 23). In Oltenia dintre top kinezil unul singur era voevod, caprecunoscut peste representant al tuturor Basarabilor deacolo, un Basaraba prin excelinta, ca Radu Negrul cel din luptacu Mongolil. Ori-care kinez, orl-care Basaraba, putea deveni voevoddupa rnOrtea sati incetarea voevodului precedinte. Acésta funda-mentala institutiune oltenésca, de fapt saii cel putin in principit,dupa internelarea cea definitiva a Statului se mai 'Astra, Incain Tora-Romanesca, apoi in Moldova dupa urma§ii lui Petru Mu§at,remanend in criscive ca o formula traditionala sacramentala pina,§i sub Domnil cel mal autoritari. Ca specimen, lata acea for-mula, dintr'un :crisov al teribilului Tepe§: dupa mOrtea dorn-niei mele, ori pe eine va bine-voi a'l alege Durnneleti de a fiDomn Terei-Romanesci, fie din rodul de inimet al domniei mele,fie din rudele domnid mete, fie afar din pocatele nOstre un altnem (no cniffrrn rocnoACTEamn KOPO flp0113RO1HT POCROArk Eon& CHTN

POCIICANN% RAAWKON 3MM1, NAN WT CEMLINVO FIAOM POCROACTIOAIN)

1, NAN WT chpoilynnic rocnoArniamn, 1111-1 no FAXOM HAWNAI I.VT NNOHAE-

nMENNIC). Un alt specimen, dela Alexandru cel Bun din colec-tiunea lui Venelin: Iar dupa viéta mea, pe eine ii va alegeDumneleti a fi Domn al terel nOstre moldovenescl, fie din copiiino,stri, fie din némul nostru, ba fie §1 alt cine-va (WM OTIt HaWlirkATM, HMI HeallgrO 11AfMfF111, HMI RO ApSrk KTO)". Dela Mircea eelMare, dela marele tefan, dela altI Domni pina la 1500, acéstä for-mula ne intimpina adesea. 0 gasirn deja in crisovul romanesc celmai pretios, anume dela Vladislav Basaraba din 1372, posteriornumal cu un secol actului din 1247, unde acest principe, atat deputernic, nu lice de loc ca pe tron vor urma, din fill sel sail dinfamilia sa, ci se exprima despre urma§il sel intr'un mod dubita-tiv: nostris Successoribus, qui in nostro Vajvodatus Dorninio eruntSuccessores", §i pe acel urrna§1 II pune intr'o intima legatura cukinezil, calificati latinesce ca baroni: ac Baronibus supplicarnus".0 formula de felul acesta e fara exernplu la Unguri, la Polonl, la

vecini al Romanilor.La Olteni dara voevodatul era eligibil dintre §i de catra, kinezil

din casta Basarabilor. Putea sä fie ales d'a-dreptul fiiul fostului

OT%

cel-lalti

www.dacoromanica.ro

CIX

voevod ; dar acésta trebuia sd se intample rar, §i raritatea casuluilesne se explicd. U voevod pré tinër nu avea destul prestigiti §ise presupunea a nu fi in stare de a apëra intréga térd in impre-giurdrile cele grele. Tocmal din causa vristei se alegea immediatmai de preferinta fratele mai mic, tar flIul reposatului rernanea sdmai créscd i numAl une-ori reu§la in urrnd a se alege dupd mcirteaunchiului. La prima vedere, o asemenea sistema prejudeca in fa-milia voevoqilor o necontenita vrajbA intre frati pe de o parte,intre unchi i nepoti pe de alta ; ceea ce astimpöra insa acest rnotivde du§rridnid era multimea kinezilor, avOnd fie-care acela§i dreptde a deveni voevod ; tar prin urrnare fraii, unchil §i nepotil dinacela§i familth, ajunsA o-dat\A la voevodat, aveati interesul comunde a trdi in armonia unit cu alit pentru a nu fi inlocuiti printr'oand familia din casta Basarabilor, adecd, dupd expresiunea formuleicelei traditionale, de a nu fi ales la Domnid din pecatele nOstreun alt nëm". Sisterna dard se intemeia pe o ratiune de Stat, binecumpönitä din tOte puncturile de vedere.

Putem acuma sd ne oprim de aprOpe asupra voevodului ol-tenesc celui din actul dela 1247. Era el Ore ace1a§1 Basarabd"dela 1241? acela§i Radu Negrul" dela 1232 din memoria Re§i-ndrenilor ? vechiul luptator contra contelui Conrad §1 contra lion-golilor? Nu e de crept. El trebula atunci sa fi fost un bArbatde de-mult vestit printre kinezii oltenesci, cel putin de vr'o trei-cleci de ant pe la 1230, nascut cam pe la 1200. Pcite ,sA se finAscut chiar inainte intre anil 1180-1200, astfel cd la 1241 vafi fost de vr'o §ése-cleci de ant Voevodul insd cel nurnit Ly-tuon" in diploma din 1247 a regelui Bela a mai trait in putereavristel pind pe la 1278, purtand acela§1 nume de Litén (Lytuon,Lythen, Litua), cand a murit cu sabia in mama intr'o crancend bd-talid contra Ungurilor, ceea ce nu se prO potrivesce pentru unoctogenar.

LitOn-voda dela 1247 n'a fost dard acelaV cu voevodul dela1241, ci numai urma§ pe tron. Nu era nici un frate al aceluia,cad LitOn-voda avea e1-insu§1 mai multi frati mai mici pe la 1278,incat OrAV s'ar incurca cronologia. Deci putea sd fi fost un flu satnepot de frate al lui Basarabd dela 1241, pOte chiar un Basarabddintr'o and familia din pöcatele nOstre un alt nOrn". Nu rise d'ocam data nici o ipotesd.

www.dacoromanica.ro

Cx

Un punct fOrte important in actul din 1247 este mentiuneaHategului, al cArula nume ne intimping, aci pentru prima Oil in

desfigurat in Harszoc", dar topograficesce definit intr'unmod ne 'ndoios prin vecinnatea sa cu tOra Lotrului: ab Olacisterram Lytira habitantibus, excepta terra Harszoc". Litèn-vodAstApgnia darg, pe ambele laturi ale Jiiului dela isvorul set in re-giunea Hategului prin G-orjiti (=Jilul-de-sus) pina la revërsarea in Du-näre prin Do Uhl (=Jiiul-de-jos), intregul curs al acestui fluviü, fluvitcaracterisgnd in ade-rër ping, mult mai tarliti cuibul B as ar a bil o r,cari pastrati acolo in specie titlul de kinez I. Vorn vedO indatg,cä tocmai Hategul pare a fi fost causa resboiului, in care a peritla 1278 Litén-vodgi combatend pretentiunea Ungurilor de a nurnidinp pe un comes de Hatzek" algturea cu Banus de Zeurino".Inainte de 1247 Radu Negrul cel dela 1241 cata sa fi stäpamitdeja Hategul, de vreme ce'l läsg, el d'a-dreptul urmaplui set LitOn-voda, caci in scurtul interval dintre 1241-1247 n'a fost nici ocucerire. Este de crept ca tot dela Radu Negrul va fi conservatLitOn-voda, teritoriul cel trans-carpatin la resgrit de Hateg, adecg,

acea Sylva Blacorum" unde la marginea Fagaraplui avusese locla 1241 lupta cu Mongolii. Inteun cuvint, LitOn-vodg, ne apare caun principe fOrte puternic, princeps potentissimus" dupa cumpeste un secol numiatt Unguril pe Alexandru Basarabg,. Prin acéstase explica. incuscrirea voevodului oltenesc cu regele serbesc StefanMilutin pe la 1274. Sa sgrim insa, peste epizodul incuscririi, lirn-peqind mai intaiu documentele cele unguresci relative la mOrtealui LitOn-voda.

In diploma regelui Ladislati Cumanul din 1285, pastrata inoriginal la familia nobila maghiarg, Soos din Soovar, ni se spuneurrngtOrele : cum nos in etate puerili post obitum karissirni patrisnostri regnare cepissemus, Lython (al. Lythen) Woyuoda una cum

fratribus suis per suam infidelitatem aliquam partem de Regnonostro ultra alpes existentem pro se occuparat, et prouentus illius

parts nobis pertinentes nullis admonicionibus reddere curabat,pedictum Magistrum Georgium contra ipsum misimus, qui cumsummo fidelitatis opere pugnando cum eodem ipsum interfecit, etfratrem suum famine Barbath captivauit et nobis adduxit, superquo nos non modicam quantitatem pecunie fecimus extorquere, et

istoria,

se-

www.dacoromanica.ro

CXI

sic per eiusdem Magistri Georgij seruicium tributum nostrum inn eisdem partibus nobis fuit restauratum" ; adeca pe cand apuca-1)ram nol corOna regalä, fiind in vrista copilarOsca Inca dupa mOrtea.

pre-iubitului tatalui nostru, atunci Litën-voda de 'npreuna cu fratiisei, calcancl credinta, cuprinse pe sama sa o poqiune a Regatuluinostru cea aflatOre peste munV, §i nici intr'un chip nu se lasa a ne

n r estitui veniturile ce ni se cuveniati de acolo ; deci asupra lui tri-miserana pe des-citatul magistru Georgia, care cu o extrenia cre-dinta s'a luptat contra aceluia §i l'a si ucis, lar pe fratele acelula,numit Barbat, l'a robit §i ni l'a a dus nouë, ceea ce ne-a Mcut sä

stOrcem dela dinsul mulV bani, §i astfel, prin serviciul acestulmagistru G-eorgia, s'a restabifit tributul cel datorit nouë in aceatore. Insu§1 magistrul Georgia, intr'un act particular din 1288,mentioneza acela0 resboia cu LitOn-voda §i captivarea lui Barbat.In ce an insä petrecutu-s'a acel evenirnent, atat de insemnat pentruOlteni ? Contextul diplomel din 1285 preciseza data in cestiune,aratandu-ne ca mOrtea lui Liten-voda i robirea fratelui sea Barbats'ati intAmplat anurne dupa infrangerea Bohernilor de catra Ungurialiai cu imporatul Rudolf, prin urmare nu inainte de anul 1278.Acesta data o mai confirnia Katona printr'o and, diploma din 1288,relativa cu mai multä claritate la ace1a§1 rol al magistrului Georgiain victoria asupra Bohemilor. Inca o data, catastrofa lui LitOn-voditcade pe la finea anului 1278 sail in cursul anului 1279, mai tarcliapOte, cu siguranta insä in ori-ce cas nu inainte de 1278. Isto-ricil nostri, dd. Xenopol, Tocilescu, Densu§ianu i altil, aü comiso grava er6re de a pune mOrtea lui Liten-voda indata dupa 1272,ceea ce s'a petrecut cu §Ose ani mai taNia. Numal anul 1278corespunde textulul documental §i se potrivesce atat cu incuscrirealui Liten-voda cu Stefan Milutin pe la 1274, precum §i cu para-sirea de catra acest rege serbesc a filcei voevodului oltenesc dupa1278, cand dinsa remane orfana. Liten-voda mOre dara pe la1278. Regele Ladislaa mai invedereza in diploma sa cä revolta luiLitOn-voda isbucnise deja mai de de-mult inainte de resbolu, devreme ce lupta cea definitiva fusese precedata de refusuri repetatedin partea voevoclului oltenesc de a satisface pe Unguri : nullisadmonicionibus reddere curabat". Nu voiu fi departe de adevër,daca volu cauta inceputul du§maniel pe la anii 1275-1276; §i

iata cum.La 1247 Liton-vocla stgpania asupra Olteniel intregi, Cu Mehe-

1

www.dacoromanica.ro

CXII

dintul §i cu Hategul. Nu mult dupa aceea Ungurii aü reqt din not apune mana pe Mehedirq, re'nflintand banatul de Severin, mai cu dina-dinsul dela 1263 inc6ce, cand aprOpe in fie-care an ne intimpina in di-plomele regale un Banus de Zevrino", mai adesea un Laurentit, unUgrin, un Paul §i un Micud, acesta din urma strabun al familiel Vaca-rescilor, dupa cum vom vedé la locul set. AIial obicinuii ai Roma-nilor, Bulgarii nu incetat in acest interval de timp de a turbura admi-nistratiunea cea ungurésca din banatul de Severin, iar intr'un rindins4 impëratul Svetislav terram nostram de Zeurino miserabiliterdevastasset", dupa expresiunea regelui Stefan V, astfel ca Maghiarilfusesera atunci siliti de a intreprinde peste Dunare cincl resbOie,quinque vicibus", dupa o altä diploma dela acela§1 rege. Se pareinsa ca Litén-voda nu se amesteca fati§ in acea lupta, rnultumin-du-se cu restul Olteniei. Este prebabil ca pentru prima Ora subregele Stefan V, un principe fOrte neastimpërat §i resboinic, voe-vodul oltenesc incepuse a recunOsce suzeranitatea cea Laid, a Un-gariel, nu imaginara ca la 1247, platind corOnei santului Stefanun tribut Ore-care pentru posesiunea cea transilvana, aliqua pars deRegno nostro " §i proventus illius partis nobis pertinentes", in speciepentru Hateg. Dupa mOrtea lui Stefan V, adeca dupa anul 1272,urcandu-se pe tronul unguresc un copil de clece ani, LitOn-vodacrequ sosit timpul cel mai oportun pentru a se emancipa, cuatat mai virtos and insu§1 s'a simpt §i mai tare prin ahantacu Serbia pe la 1274. Oltenii ne mai platind tribut pentru Hateg,pe de o parte Liten-voda respingea pretentiunile Ungurilor nullisadmonicionibus", pe de altä parte Ungurii s'at hotarit a pedepsipe nesupusul vasal, suam infidelitatem". La 1276, cand regeleLadislat era abia de cinci-sprelece ani, intr'o diploma ne sparintre marturi : Ugrino Woievoda Transilvano Comite de Zonuk,Stephano magistro Dapiferorum Comite de Bors, Micud Banode Zeverino, Petro Magistro agasonum Comite de Hatzek. ."Intru cat titularul Petru ocupa o funqiune efectiva la curtea re-gala: magister agasonum", comis sat cap al grajdurilor, e cu putinVaca demnitatea de comite al Ha tegului era d'o cam data numal un ho-nor" ; acest titlu insa in ori-ce cas insemna o ostilitate, o rumpere delegaturi cu LitOn-voda. Resboiul cel f6rte indarjit §i indelungat contramarelui rege bohem Ottocar nevoise pe Unguri a mai amina vr'o dolani lovitura contra Basarabilor. La 1278 Ottocar perind pe campul debatalia, unul din eroii acelei victorie unguresci, magistrul G-eorgitl, a

.

www.dacoromanica.ro

CXIII

fost trimis contra lui Litén-voda. Vitézul voevod oltenesc amurit cu sabia in mana intocmal ca §i vitézul rege bohem. Ki-nezul Barbat, unul din fratil lui Litén-voda, a fost prins §i dusrob de'naintea curtil maghiare. Conclusiunea e descrisa intr'un modMae mercantil in diploma din 1285: Barbat s'a rescumperatdin robia prin mult banet : non moclicam quantitatem pecunie fe-cirnus extorquere", §i Oltenil sub noul voevod ati fost constrin§1a plati din nog Ungurilor tributul cel cuvenit suzeranului pentruportiunea cea vasala a teritoriului: aliquam partern ultra alpes",adeca parnintul cel nu de aluria decat din Transilvania, anume Ha-tegul cu certitudine, p6te i Sylva Blacorum" cea spre resarit delaHateg pina la Olt, viitorul ducat al Amlaplui.

Domnia lui Litén-voda se incepuse eel putin de pe la 1246,cel mult de pe la 1242, §i a durat apoi maximum pin/ pe la 1279,ceva ca douë-cleci §i patru de ani, intervalul pe care cronicelemuntenesci II atribue intemeietorului Statului Terei-Romanesci. In-temeetor al acestui Stat el n'a fost; necontestabil insä era un prin-cipe fOrte remarcabil. Din vieta lui un eveniment important a fostincuscrirea cu regele serbesc Stefan Milutin. Dar inainte de tOtesä me opresc o clipã asupra onomasticel.

Liten nu este un nurne de botez, nici un nurne romanesc po-poran. Intru cat Lildn nu figureza intr'o propria subscriere per-sonala, ci nutnal din partea altora, este mai curancl o porecla,dupa cum porecla era Cum an la regele unguresc contimpuran:Ladislaus Curnan us". Lui Ladislag Unguril 11 iceati Cumanul"din causa legaturilor celor intirne ale acestui rege cu Curnanil. Ro-manesce Litenul are o acceptiune fOrte apropiata, insemnand pa-gan". Etirnologia cuvintului e interesanta. Din -kite pop6rele indo-europee ale Europel, acela care a imbrati§at cretinismul mai tarp'§i mai cu anevoe decat cele-lalte, at fost Litvanii. In secolii XIII

XIV el top: erat idolatri. De aci la Romani Liftä spurcata",Lifta rea", Liten", aü remas ca sinonimi cu pagan". Tot apin limba bohema medievahl, aniline in Vocabularius lul Rozko-chany:

Barbarus---Lytwenyn,Saraceni.Lytwy ene" ;

iar inteun text din 1556 lit wa se intrebuinteza la Boherni cu51,080. IV. 8

§i

www.dacoromanica.ro

Oxi

sensul de pdgandtate". Nu urmezd cd Liten-vodd va fi fost ne-cre§tin, dar se vede orl §i-cum cd, er reft cre§tin, nu era un cre§tinortodox, erd, aplecat card ritul grecesc ma putin dent cardcel latin, acest din urma explicatiune confirmandu-se mai' la vale.Alexandri qice : Lit fd. e sinonim de nem reü §i fad, credinte.Cihac traduce tot ala Li t f a prin : hornrne sans foi et honneur".Pe larg §i fOrte bine ne dä d. dinenu urmatorea exemplificatiune,pe care me cred dator a o reproduce intrega :

C. Negruzzi in Sobieski §i Romanif (Opere J, 170): Cral'ul a trimisrspuns cMugärului, care §edea in clopotnitA, s deschidA, orl face mann.-

), stirea praf i pulbere.7) Audit'atI acolo litfa cea pAgan ..."Litfd insemn6z4 inainte de tote nepravoslavnic i, ca atare, inzestrat

cu tOte insu§irile ce caracterisa pe eretici.In balada Grue Grozovanu (Alexandri, p. 80):

Negrul meu sA nu rni'l vigi:Sä nu'l vincll la Ungurën,Niel la Turc tarigrAdén;SA nu'l vigl ilia la Liten,CA Litenu'l om vi cl én!

Generalisandu-se cuvintul litfd in sens de om sari popor necredincios,el fu aplicat, sub formele litfà sail liftd, tuturor celor strilini de credintapravoslavnia.

In balada Vulcan (Ibid. 138):

Ale!! MIA veninosa ILitfa rea, necredineldsAlCe rei, spune, tiam facut,Turcilor de m'al vindut?

In balada Constantin Brancovan (Ibid. 212) :

CAM turbatil Turc, liftei realmAnca i carnea mea,

SA scitl c'a murit cre§tinBrAncovanul Constantin.

Intr'o doinä bucovin6nä (Marian II, 164) :

Un pantir, lifiä spurcati,§i mipte nif;) tot cata...

Dell

pi

www.dacoromanica.ro

Cxy

Jipescu, Opincar, p. 25 : Linistea ne-o tulbura vrAjmasu dA Ungur,da ntar, db. Poleac, dn, Némt, (16. Turc, di. Muscal §i cate alte litfe,ghiol spurcate..."

In povestirea Mos Nichifor Cotcarlul de CrengA (Cony. lit. X, 378) :

De a§ aye eft atatia gonitori in ocol si d-ta bJe, cati cazac, cäpcan isi alte litfe sp ur cat e all cadut mc,_ Vi la GrumAzesci din vreme in vreme".

Alexandri, in piesa Creditorii (Teatru, p. 1062): Litfa do zar a f s'atispAriat de mine s'ati fugit, parc6. umflat n4badaica. . .

Audi Iuda? póte c, venia céra, parale ?"Acelasl, in Cetatea Nemtului, uncle e vorlA de Lesi (Ibid. 1483) :

voi cu totii, bArbati, femei, copii, pe apörare ! . . . Inarrnati-vë cu cellgAsi si dati de mOrte, ca sa nu dic5, litfa, c'o intrat in tara nOstrá ca in-tr'un sat Para cant.

Acelasi in poema Dumbrava-Rosa (Poesil III, 2, 8) :

cAláras1 din fugi prin sate, prin oraseCralnesc: S6,rit cu totil re litfele trufase!Vitdzul tefan-voda, v chOmá 'n vitejie ;Cine'l misel sã fuga, cine'l Roman s'a vie!

In Dan, apitan de plaia (Ibidem, p. 97) :

TatariI ca zãvotlil pa dinsul daü navala!Tn läturl, litfe!" strigb. la el vitezul Dan,PunOndu-se de pazá la capul lul Ursan.

Aceiasi consideratiune religids'A a fácut ca vorba letincapete in limba romana acceptiunea pejorativä de eretic. . .

Pentru vitdzul voevod oltenesc dintre anii 1246-1279 nu-mele Lit én, Lythen Wayuoda", lar intr'un document chiar Lit f a ,

Lytua Wayuoda", nu era alt-ceva decat o porecla cu sensul depagan", §i mai in specie cu acela de eretic" sail papistae.I se clicea Litén-voda", intocmal dupa cum mai tarcliu fiiulnepotul ml Mircea cel Mare, ambii Viaclislavi, erati poroc141 decatra a1ii ca Dracu-voda," i Tepe-voda". Neortodoxia, mai pro-priu catolicismul lui Litén.voda, este in legatura cu energica pro-paganda papala in Oltenia tocmai din acea epoca. Inteo bula din1238, inainte de urcarea pe tron a lui Litén-voda, pe cand el eraInca un simplu kinez, papa Gregoriti IX ne spune ca In era Se-verinului s'a immultit atat de tare numërul catolicilor, incat eralips/ de un Episcop deosebit. Episcop nu s'a infiintat, dar misionaritrebuia sa, fi fost destui. Pentru LitOn-voda papismul pcite sa nufi fost decat o dibacia politica.; ori-cum insa, acéstä §ovaire reli-

H-

sa'tiran

(----latinus) sit

pi

www.dacoromanica.ro

CXVI

acésta lepedare de lege", se vede a'l fi atras porecla deLitO n. Se nasce dará intrebarea : care sal fi fost lui Litén-vodanurnele de botez? Sper ca o voiu nemeri mai jos.

Cantemir descoperise cel intalu ct pe la 1274 regele serbescStefan Milutin tinea in casatoria, pe flea unui Dornn din Tera-Ro-rnanesca ; o descoperise, intemeianduV acestä asertiune pe texturilecombinate din cei dol Bizantini Nicefor Gregoras, nascut pe lafinea secolului XI[I, i George Pachymeres, nascut in prima juma-tate a acelulaV secol, amindoi contimpurani cu evenimentele. Ce-stiunea despre acel 6.Fi10 c B),otz[mg" et am discutat'o deja maisus in §§-ii 4-7 §i 13. Aci voiu incepe prin a confrunta celedone pasage, cel din Gregoras §i cel din Pachymeres, relative lafin acelui Dornn, earl concordéza perfect :

ea fusese prima din cele trei neveste ale regelui serbesc §i

singura legitima, de care fara divort s'a despartit dupa cati-va ani,trimitend'o inapoi in Romania, iar cu cele-lalte doue succesive afost necununat i s'a putut cununa apol numai cu o A patra la1299, cand el-insu§i ajunse la vrista de 45 ani i cand s'a intam-plat a muri. nevésta sa cea de'ntalu, adeca Romanca, desfacendu-seastfel de prima insotire bisericésca ;

cand se casátorise cu flea Domnului Romanesc, find cea de'ntalu casatoria din cele trei legate §i deslegate pina la 1299, Mi-lutin trebuia sa fi fost atunci plus-minus de 20 de ani, iar prinurmare, de vreme ce la 1299 el era de 45 de ani, scotendu-se 25,prima casatoria avusese loc pe la 1274 ;

casnicia cu flea Domnului Romanesc durand trei-patru ani,Zp6v011g Ttvas 6Dvootag", mai mult de dol §i mai putin de cinci, des-partirea cata sa fi avut loc pe la 1277-1278, in timpul resboiuluilui LitOn-voda cu Ungurii, sati mai bine dupa matea acestuiprincipe ;

flea Domnulul Romanesc casätorindu-se pa la 1274, ea trebuiasa fi fost atunci de vr'o 16 ani, barbatul find de vr'o 20, i decimurind ea in 1299 la vrista de peste patruleci ani, s'a fost nas-cut pe la 1258 ;

in fine, domnind Liten-vodä in Oltenia dela 1246 minimumpina la 1279 maximum, prima nevésta a lui Stefan Milutin era §inu putea sa fie alt cine-va decat flea lui Litên-voda.

giósa,

www.dacoromanica.ro

CXVII

Cilpötand acOsta traInica temelia istorica, sä trecern acurn lapoesia epica a Serbilor, pina la un punct si a Bulgarilor tot-o-datA,de unde vom ajunge apol la Lit6n-voda inteo balada poporana ro-manesca.

Dupa m6rtea regelul serbesc Stefan Uros la 1272 urma fiiulset Stefan Dragutin, certanduse apol meret cu fratele set maimic Stefan Milutin, carula peste putin la 1275 a fost adus a'l ldsatronul. La anil intermediary 1273 1274 se rapOrtd o baladd po-porana despre ambil frati Dragutin i Milutin, lar prin urmare too-mai la epoca insoVril hil Milutin cu fiica lui LitOn-voda. Acëstdbaladd, care ne intimpind in colectiunea lui Karad2ié sub titlul :

Milan-beiu si Dragutin-belu", se incepe prin :

,Aca ce 6paTa cpao mildocalia...(Cel do fray' mult se ubaü unul pe altul).

Milutin vrea sa se 'nsOre. Dragutin II sfatuesce de a nu's1 luanevéstä, cad prevede prin acOsta o desbinare intre frati. Milutininsd, nu ascultd si se 'nsOra, lar prima fapta a nevestel este alindOmnä sa ornOre pe Dragutin. Asa se face ; dar Milutin nu za-bavesce de a se cai, si atunci II omora si pe nevésta. Dupa istorianu s'ati intamplat cele douO omoruri, ci numal o dupla separ4une:Milutin a gonit pe nevésta si a resturnat pe Dragutin. Fondul istoriceste necontestabil. E totusl mai pretiOsa o alta balada din aceiaslcolectiune a lui KaraUié sub titlul : InsuratOrea lui Dusan",un titlu necorect; in locul cdrula ar lb trebuit sa fie : Insura-tOrea lui Stefan".

Totl prirnil regl al Serbiel din dinastia lui Nemania purtasera uniidupa alp acelasi nurne de Stefan aprOpe in curs de dol secoll : Ste-fan Nernanla, Stefan Intaiu-incununatul, Stefan-Radoslav, Stefan-171a-dislav, Stefan Uros, Stefan Dragutin, Stefan Milutin, Stefan dela De-clan, Stefan Dusan. Danièió ne aratA ca Stefan devenise atunci laSerbi un adevërat nume dinastic, astfel ca regii la incoronare si'l adau-gag la cel de botez, sag chlar II purtati singur parasind pe cel de mai''nainte. Tql se faceag Stefani. Din causa acestel omonimitAti nue de mirare, daca traditiunea serba confundd pe cel multi Stefani"

daca, mal cu samd, mernoria poporand atribue faptele anteriöresi

www.dacoromanica.ro

CXVIII

celui mai not si mai celebru dintre diiiii, anume lui Stefan Dusan,supranumit cel tare". Confusiunea, repet inca o data, n'ar fi demirare adeverul insA este ca balada cea publicata de Karad2i6 nupréconfunda, caci nu menVoneza de loc pe Dusan, ci pe irnpöratulStefan, Aap CTjenaue", ceea ce se aplica de o potriva bine la StefanMilutin, desi el insusi nu'si dedea titlul de imporat, ci nurnal derege : icpan. In poesia epica serba titlul imperat" se da i tataluilui Dusan, iarasi numai rege, ba chiar insusi Dusan fusese numalrege in prima parte a domniei sale. In ori-ce cas, balada in ce-stiune nu intrebuinOza nici numele Dusan", nici supranumele de

cel tare". Inca o data, aci este in joc insuratOrea lui Milutin cufiica 1u Liten-voda. Imperatul Stefan lice balada a trimis pepetitori sa'i aduca mirésa de departe din orasul papistäsesc cel nu-mit Ledian:

Y JlegjaHy rpaAy JIanmenme. .."

Las mai intaiu la o parte tOte cele-lalte particularitati, mar-ginindu-mo d'o cam data cu termenul Ledian in acea balada.trni inlesnesce acesta sarcina eminentul fflolog serbesc Stoian No-vakovié, desbatend pe larg opiniunile emise in trecut i ajungendel-insusi la conclusiunea cadupa eldeslegarea enigmei trebui OW-tata: din popOrele cele locuind la nord de Serbia numai dOra laUnguri si la Poloni (bleiben unter den nOrdlich von Serbien gelege-//nen VOlkerschaften nur noch die Magyaren und Polen abrig)"anume unguresce len gyel insemneza Polon, si asa dara baladane spune ca impëratul Stefan va fi trimis petitori in Polonia. Fiindinsa ca nici unul din regii Serbiei nu avusese o nevOsta din Po-Ionia, d. Novakovié crede ca acea balada cuprinde in sine o inter-polatiune de pe la inceputul secolului XVII, cand poetul dalmatGundulié desteptase la Slavil meridionali o mare simpatiä pentruPoloni : kein Zeitpunkt geeigneter war als der Anfang des XVII.Jahrh., in welchen die Sympathien der Sadslaven fOr die Polen derMuse Gundulies so herrliche Tone entlocken". SA observamaprOpe irnmediat dupa publicarea monografiei sale, d. Novakoviéa dat peste o varianta a aceleiasi balade, scrisa tocmai in secolulXVII intr'o coleqiune manuscripta de vechi cantece serbe poporane,unde se incepe :

Kad. se 2eni car srbski Stiep an1z L e gj e n a od kralja djevojka... ,

;

;

Ca,

www.dacoromanica.ro

CXIX

§i deci o baladd veche in secolul XVII nu putea sa fie noud inacela§i secol, de unde resulta ca Ledian este un termen multmai de mai 'nainte. Mind ca Romdnii, afara de Unguri §i de Po-loni, figuréza §i el' din popOrele cele locuind la nord de Serbia",fara coinparatiune mai aprOpe decn Polonil, d. Novakovié, de sigur,ar fi descoperit cel intalu adevërata genesa a baladei celei serbe,dad, ar fi aflat cuvintul romdnesc Lit én, §i mai cu deosebiredaca ar fi cunoscut o balada romanésca identica cu ace1a§1 Lit 6 n.

Iata acurna subiectul dupa redactiunea cea serba. ImpOratulStefan vrea sa'§i iea de nevésta din strainatate pe film regeluicelui catolic din Ledian. Regele din Ledian prirnesce incuscrirea,dar impune nesce marl dificult* pe earl imperatul Stefan el-in-su§i sail trimisul set sa le pOta birui, cea de'ntalu conditiune fiindde a sari peste trei cal sat de a sari calare peste porti, iar ceadin urma de a recun6sce pe Domnita dintre mai multe fete de opotriva tote la chip §i la vristd. Acesta este fondul, care intoc-mai a§a ne intimpina in balada romamOsca intitulata Bogdan", pu-blicata de Alexandri in doue variante. Dupa una mirele este fiiul lui

tefan-vodá cel vestitDomnul cel nebiruit...;

dupa cea-laltä este filul lui

LãpusnOnul cel cumplit,Sta pe scaun poleit...;

dar in ambele variante tatal fetel este acela§i

Urmezd textual :

...Litdn bogatde lege lep6dat...

Nuntmil incAleca,Cu Bogdan vesel pleca;El pleca pe la San-Petru

'ajungea pe la SAn-MetruLa Litenul cel bogat*i de lege lepëdat.tar Litdnul del vedea,P6rta curtil inchidea,Cu lantugurl o lega*i din gurá-asa striga:Care este mirele,Mirele, ginerele,

fi

www.dacoromanica.ro

Sara el zidurileSA deschidA portile I"Cat Bogdan il auclia,Desirg mi se rapeclia,Calul ii infierbinta5'un rApecl volnic II da:Calul rindunel sbura*i in curte cA era!tar in curte cum sArla,Bogdan timpul nu perdea,POrta curtil deschidea,Fi nuntasil totl intra.LitOnul ca se mira

mustéta resucia*i din gull Iar clicea:Care este mirele,Mire le, ginerele,Sara el tencurileSall lea postavurile".Cat Bogdan il auctia,Calul iar i1 rapegla,Peste tencurl el sbura,Apoi le desMsura,*i le da pe la nuntaslCarl in lupte sint fruntasi.Cum era si nuntasulA,a-I da i postavul :De era el nAltisor,II da postav rosiorSA fie strMucitor;De era el medior,II da postav galbiorCa sa princla binisor ;De era el mititel,II da postav albastrel,Ci sA se mandrosca 'n ol !LitOnul so bucura,-El in ma, ca intra,Lul Bogdan ca'i arAtaTrei copile tot de-un stat,Tot de-un chip asemënat,Albo gingase tustreleCa trel florl de viorele.Domnul tiner le privlaCu ochl child care steclia,tar Li tenul mi-I qicea:Care este wirele,Mirele, ginerele,CundscA'sl el mirOsa,Cununa-se cu dinsa!"Bogdan mintea null perdea,Inel din deget scotea,Pe covor ii arunca§i din pit cuvinta :

ii 's1

Mc%

www.dacoromanica.ro

CXXI

Care 'ml este miresaSA in6 iubesc cu dinsa,Cu légA-mi ea inelul,Inelul cu degetul,Cad am sabia 'nsetatACe doresce cap de fate.Din trel clout) nici miscaIar mirOsA se pleca,Pe covor ingenuchla,Ca o flOre se 'ndola,*i inelul culegea

degetel i1 punea.Ochil mirelul steclla,Inima-1 se 'nveselia,El mirdsa 's1 ridica,Pe ochl dulce-o sAruta*i pe brate mi-o purta

'n rAdvan ca o punea,*i spre Ora purcedea.DupA el inca venlaCar mare cu drusceleGr Mina cu florile,

o sutA de nuntaslTotI alesI din tAbArasl.El pleca pe la SAn-MetruTajungea pe la San-Petru,*i pe loc cat ajungeaMAndrA nunta CA Ikea,Vestile cA se duceaLa vecini depArtArlPeste nou trl i mArl!

E fOrte surprinptor ca neminea dintre filologil slavi n'a veclutInca absoluta identitate de fond intre redactiunea serba §i cea ro-rnanOsca. Ace 1a§1 fond a fost insä urmarit deja in nesce varianteale redactiunii bulgare. Mai intaiu, balada bulgara poporana cea in-titulata Valko in colectiunea lui Bezsonow, unde eroul pqescepe o fata de impërat de o alta religiune, adeca de lege lepOdat",§i se supune la conditiunile cele finale, dar despre Ledian nu sevorbesce acolo. Acest ora§ ne reapare intr'o alta balada bulgara,de asemenea necunoscuta d-lui Novakovié, anume intitulata : Re-gele Smeletin i imporatul Constantin", unde ni se spune ca irn-pöratul Constantin i§1 cauta pentru fiful seti Zmeul" (Ornemm) omirOsa flea a regelui Smeletin din ora§ul Ledian.

Dintre Romani, este nu mai putin Mae surprincletor ca aceaabsoluta identitate de fond a scapat din vederea dlui G. Dern.Teodorescu M excelenta 8a editiune a poesiilor nOstre poporane,

Si'n

yi

iii

gi'n

www.dacoromanica.ro

uncle in genere ii place a cita paralelurile serbe i unde a grupatmai multe variante romanesci afara de cele dou6 din Alexandri,§i anurne :

1°. Varianta banAenésca Coconul Raducan §i Iancu Sibinénul"in coleqiunea d-lui Marienescu, cea mai slaba din tOte ;

20. Varianta dobrogena Sava Letinul", reprodusa in caletoriad-lui Teodor Burada ;

30-40 . Dou6 variante muntenesci, culese de insu§1 d. Teodo-rescu : Nunul mare" §i Nunta lui Iancu-vocla".

In variantele NN. 2 4 L it 6n ul se preface in sinonirnulLetin:

saü:

Pe fdta LetinuluiPe fOta hainulul,&Arai. Letinul bogat

de lege lep6dat...

&Aral Le ti nu 1 bogat,SAval cânele spurcat*i de lege 1ep6dat

cruce nebotezat...

In varianta banaten6sca : colo 'n téra litänésc a".Pe poporanul Letin d. Teodorescu ii explica forte corect prin

un unit, un ortodox trecut la catolicism", ceea ce insemneza §iLitOn. Ace1a§1 sens §i tot-o-data o mare aseménare fonetica intreLetin §i Lit 6n aii facut ca in variantele romanesci aceste cuvinte,de§i etimologicesce diferite, totu§1 figuroza intr'un mod indiferent,cand unul, cand cela-lalt, nicairi amindouë la un loc. In redactiuneasud-slavica e alt ce-va. Neexistand serbesce §i bulgaresce o sino-nimitate intro Lit én i L e tin , ambii termeni acolo nu se iden-tifica, dar se amplifica unul prin altul : Ledian-grad Latinski",literalmente : ormul latinesc al lul LitOn". Este resultatul contac-tulu vifi intre nunta§ii Romani §i intre nunta§ii Slavi la 1274fata cu pers6na lui Li t On v o d a, despre care Romanil aü lamuritSerbilor catolicismul voevodului oltenesc, §i atunci Serbil ail capOtatdou6 notiuni : Lit On §i L et in , pe cand la Romani sinonimiiL i t 6n §i L e tin formaii o singura notiune. Niel Romaniiimitat o balada serba gata, nici Serbil imitat pe cea gata ro-manosca, ci unul §i acela§1 eveniment a fost vOclut §i apol cantatde Romani §i de Serbi in deosebi, represintand unul i acela§i

*i

n'atn'at

CXXM

Wn

www.dacoromanica.ro

fond pe doue cal neatirnate, de'ntaiu chiar in secolul XIII, in urniäcu rnodincari ulteri6re.

Varianturile cele grupate de d. Teodorescu ne permit a clasi-fica, sub raportul fondului celui primitiv, pe de o parte puncturilecele esentiale, iar pe de alta pe cele inlaturabile.

Puncturi esentiale din secolul XIII :a) Dupä, tOte variantele mirele nu traesce in aceiq tOra, cu

socrul, ducend pe mirOsa inteo regiune departatä :

El pleca pe la San-Metru*'ajungea pe la San-Petru,

adeca, o distantA dela limit' pina la Octobre.b) Dupä tOte variantele socrul este un papista§, LitOn sag

L etin, §i tot-o-datA fOrte avut.c) DupA tOte variantele mirele sag nuntapl eel de cApetenil

este un mare diläret, isbutind a invinge ori-ce greutate :

Bine vorba nu sfir§la,Bidiviu '§I repegla...

d) In fine, dupa, to:Ste variantele mirele sat nunta§ul cel decApetenia recunOsce pe mirOsa dintre mai multe fete.

Puncturi inlaturabile posteriOre secolului XIII:a) Nurnele ginerelui : Bogdan, cuconul Räducan,b) Numele nunului : Mihnea-vodä la unii, Iancu-vocIA la altii,

pe aiuria Tancu.vodä e mirele, in unele variante mirele luptandu-seel-insu§i, in altele luptandu-se numai nunul, pe and mirele

arnutiadin unierl ca'nälta,

Malta umereleCa §oimul aripeleCand St bat paserileTate 'n tOte partile;Iar nap-seu de'l vedea,El din gura eel gicea...

c) In unele variante se mentionézd tatal sail muma ginerelui:tefan-voda,, Lapu§rienul, coc6na Zinca...

Numai cele patru puncturi esentiale se gasesc de asemeneain redactiunea serba, ; aprOpe tot a§a §i la Bulgari.

MEM

Bädislav...

El

www.dacoromanica.ro

CX XIV

Printr'o comparatiune fundamentald nu e gra' de a constatadouO prototipuri, independente unul de altul, dar intemeiate am-bele .de o potrivä pe acela§1 intamplare epica sat poetisata : unprototip romanesc cu tatal fetei catolic numit Lit n, i un pro-totip serbo-bulgar cu tatal fetei de rege din ora§ul catolic numitLit On; iar mai departe in prototipul serbo-bulgar se mai patedeosebi originalul serbesc cel cu numele Stefan" §i imitatiuneabulgara cea cu introducerea altor personage. In scurt :

cãegttoria fiicel lul Litón-vodá

re dactlunea roman'a redactumea serM

redactiunea bulgarã.

SA mal adaog ca in redactiunea romand subiectul e farte sim-plu, lipsind cu desavir§ire rnentiunea diferitilor petitori, cari figu-rOza. la Serbi §i la Bulgari, complicand peripetiile actiunit Inlatu-randu-se redactiunea cea bulgarasca, de vreme ce ea este invederatsecundard, sd alaturam acuma numai cele-lalte douO redactiuni,cea romanescd §i cea serbesed.

Fiind in joc incuscrirea unui principe serbesc cu un principeromanesc pe pamintul romanesc, nu pe cel serbesc, urmaza delasine cä elementul romanesc din causa localitatil trebui sd cantä-rOsca, mult chlar in redactiunea cea serbOsca, pe cand Orki dincausa elementul strain in redactiunea romanOsca pate sase intunece. In adevOr, in balada romanesca nu se zaresce nemicaspecial serbesc. In balada cea serbesca, din -contra, ne isbesc dincapul locului patru sati cinci particularitati curat romanesci :

10. Ledian-gradorapl lu LitOn;20. Din partea miresei un eroti nurnit Balaciko, deminutiv

din BA laciu, nume eminamente romanesc ;30 . Intercalarea voevoclului romanesc Radul ;40 . Jocuti nuptiale equestre, proprie Rornanilor ;50 . Recunciscerea miresei.

Prirnele douO puncturi, farte interesante, le voiu desbate a-parte in urmatarele paragrafuri, studiand de astd data nurnal cele-lalte trel puncturi.

localitatil

www.dacoromanica.ro

Unul din obiceiele cele mai vechi la Romani inainte denunta era o intrecere de cai : equoruni certamen et praemium",pe care'l descrie Cantemir. La Serbi, acésta datina nu existä, de§iSlavil, ca §i diferite alte popOre moderne §i antice, cunosc vre-unfel de lupta simbolica pentru obVnerea nevestel, nu insa anumealergarea cailor. Acest obiceiu curat rornanesc- trebuià s fi fostde o splendOre deosebita la restrabunele nunti domnesci, astfel ctLitën-vodg, a cdruia bogAtia o inregistreza pina §i diploma rege-lui Ladislaü Cumanul la 1285, ca §i balada cea romanésd despre

Liténul ceI boga t", cata sa fi uimit pe Serbi prin acelejocuri equestre. Intre altele, representantul mirelui a sLit calarepeste trel cal in§euati, pe fie-care §ea fiind infipta cate o sabiacu virful in sus :

ETO, Aape, HoA J1eA;a1Iom rpaikontHa .71-Hea,ge TTl KoHja HnTesa,IfoA cexallma m mg( paToHniffa,14 Ha Hjnata, TpH maamella mama,Bpx0Bll UM Heó y orcpeHyTH ;

HpecHogllin Tpll NoHja Bum:ARO MI irx Hpecrimurrll He rpm,He Tjeul 11311V, HO 113Beef AjeeojHe...

Un alt obiceiu de nunta stravechiu la Romani este recunOscerea miresei de catrg petitoril mirelui. Pärinii prelungesc in totfelul ascunderea fetei prin diferite travestirl. E mai ales caracte-ristic aci desnoddmintul ea petitoril nu pot dobandi pe mirésapina ce nu recurg la amenintari §i la arme : tandem ubi v i met arma minit ant ur p r o ci, parentes filiam educunt", gleeCantemir. In balada serbésca luptãtorul Milo§ scOte sabia :

Taik wmajkir maga amenora,Ha rosopll 'Tuna gjesojrc ;

in balada roman6sca :

Care 'mi este mirósaSA rn6 iubesc eu dinsa,CulOg6. 'mi ea inelul,Inelul cu degetul,Cad am sable 'nsetatäCe doresce cap de fat. ;

sail in una din cele doue variante muntenescl :

CXXV

lIe

Ills.

www.dacoromanica.ro

Bine vorba nu sfirsTa,Spata din tóc5. trAgea,In maná cb. *1-o lua,CAW, fete se ducea.

In vechea nuntd romanesca, chiar dupd ce petitorii biruesctete greutatile §i reu§esc a recunesce pe mirësa, ii mai a§teptaacum o notia lupta, un adevërat simulacru de resbolu, cel maispecific ronikiesc : rudele miresei pregatesc pgitorilor o cursä, iiprind in drum, Ii 160 cot la cot §i aduc robi sub pazd. IAAtextul din Cantemir : Die doininica ad accersendam sponsam, on-i-7) nes sponsi consanguinei et affines congregantur, legatosque prae-))mittunt, sponsi adventum nunciaturos. His insidias in via struunt7,ad sponsam convocati, eosque, antequam ad illius aedes pervene-

rint, intercipere student, ut caveant, legati celerrimis uti solentequis. Si autem capti fuerint, inter inferioris conditionis hornines27stricte et inclementer ligantur, inversiquo equo irnponuntur, inter

11nobiliores autem a sponsae patronis septi quasi sub custodia adillius usque domum ducuntur. Eo cum pervenerint, interrogati,

quid sibi iiellent, respondent, se misses esse ad bellum indicen-dum, militem autem expugnandae arci sufficientem statim ad-futurum. ..

Prin acest resboiu, bellum indicendum, se incheid baladaserbéscd,. Serbil, cei trel-sute de petitori, 'feel mirésa §i pleca,ducOnd'o la mirele. Atunci tathl fetei, adecd LitOn-vodd, trdmitedupd din§ii pe furi§ §ése-sute de Let in i, meCT CTOTIIII' ffaTIIIICKIIIC Ka-

Tama, ca sä atace pe Serbi §i s rdpOscd, pe mirésa:

OTRACIIIIe Knrjern CBaTOB11,0,1pe)1,131110 mijeiry njesojKy,OcTa Munom y ropm geneaojII ca mjmme Tpa CTOTIIIle Apyra.Ea oome CBaTII /13 Jleyrjama,Epanj Aoamaa Eanaloa mojmony:0 Eanatnto, moja ejepma cnyro!Mozeia diii ce y co moyanaTm,Aa paurrjepam, Aapeoe coaTome14 na ontelo Poiccamny gjeeojicy?

Urrnézä drept final un teribil duel intre Serbul Milo§ §i Ro-m dnul

Intr'o variantä muntenésca a redactiunii romAnesci, nu tatälfetei pdndeke pe petitori, ci nunul mirelui isbutesce a prinde Incursd pe rudele miresei, ii imbétd §i:

77

Bälaciu.

CXXVI

www.dacoromanica.ro

Cxxv11

Daal, mitre, irn136th,CAlus.eil le prindea,COme-code le tAia,,Gurile le protApfa,Urechile clumpAvla,Pe Letinl apolCu zarpale mi'lSus pe cal mi'l aseclh,Spate'n spate mi'l punea. .

punea. spate'n spate pe inversi equo" dupa expresiunea luiCantemir. Pe cand insa in balada serbesca conclusiunea e fOrte se-riosa, ba chiar sangerOsa, cad. pentru Serbi nu era un simplu obi-celu cunoscut de nuntit ca la Romani, balada romanesca din con-tra se termina printr'o gluma :

CAnd Letinul vedea,Din gurit6, cuvinta:Cine-o mal face ca mine,Ca mine O. pate'n lume;Cin' s'o pune c'un nun mareLa luptA de rema§61A,Face o mare gresdld.

am fAcut'o cu virf,El cu virf si indesat,Mal pe jos de m'a

Este invederat Ca balada serbesca descrie o nunta curat ro-manOsca:

In palatele domnesciUnde nunta se faceaCum e Domnilor legea,Si legea i datina.. .

Afara de aceste obiceiuri nuptiale romanesci, cu totul ne-sla-vice, cel putin straine Slavilor trans-danubiani, balada serbOsca malcuprinde apoi o indicatiune directa la Romania. Milo§, principalulluptator in balada serbOsca, travestit in haine bulgaresci, inso-tesce pe petitori. NerecunoscOndul, ace§tiia nu pot a nu se mirade tovara§ia lui, §i catä intrebe: de unde vine §1 cu ce rostcalatoresce cu din§ii la ormul lui LitOn? Milo§, pe care'l invëta-sera mai de'nainte fratil sel, respunde ca este din Romania d intOra Negrilor-Romani", unde servise DomnuluiR a d u-voda":

Eag, AfiniOuty, ocTnrHem cBaToBe,IIIITaTje Te, TICO Cli H OTICTI Cif ;

TH ce Komi Bemaje EapaBgamBe :Caputo cam 6era Pagya-6era...

gralA,

§i'l

Ell

lásat..

cat",

www.dacoromanica.ro

Un asernenea respuns n'ar ave nic un sens, dacä drumulducea pe peVtori din Serbia la Po Ionia SàU pe aiuri departe deBulgaria. Intru cat insa mirésa era Rornanca, flea unui voevodoltenesc purure aliat cu Bulgarii, respunsul este tot ce e maipotrivit. In acesta balada numele Radu-voda din tera NegrilorRomani", un Domn rornanesc Radu-Negru 1, [Dote sä fie o in-tercalatiune posteriOra, fie din secolul XIV, fie mai tarqiii din se-

colul XV, relativ la alVi Basarabi cu numele Radu, e cu putintatotql nu mai putin Ca sä fie chiar din epoca evenirnentului, deOra-ce tocmai ap se numia predecesorul lui Litén-voda : Radu- Ne-grul cel dela 1232 al Rqnarenilor.

In sfir§it, balada serbésca ne destainuesce numele de botezal lui Litén-voda, pe care nu nil spune balada rornanesca, muqu-mindu-se cu supranumele cel poporan Lit én ul, dupa cum se mul-Omesce ea §i cu Lapurenul" fAra, Alexandru". Stramutand su-pr anumele Litén papistae asupra oraplui, balada serbésca, nearata ca principele se chiani a. din botez ih a i 1 :

Y JleAjaHy rpaAy JImmeRomeY JIaTillicKor Kpanja Milja TM a. ..

(In Ledlan, orauI eel catolie, la rogele catolic M i h. a i I).

Acest nume Mihail se repeta meret in balada :

. . . Moue TacTy, itpaAjy M H j y.

. . . lIpikjareAjy MffjaHao xpaajy.

. . . Tap pege M Hi a H (1 'Tuff. . .

roBopH Hpaajy Mujana o.. .a6opn Hpaajy MnjaH JI O. . .

Intr'o varianta bulgara, LitCn-voda WM, nurnele Smeletin,CitieJleniR", care ar putO sa, fie o fusiune etimologico.poporana dinambele nurni: Miu-L et i n:

,Aa mu HoIABBI 130 JIerbeHa rpaAa,Tory Biwa 'Tan-a CH one Tull a. . .

Un nume personal Smeletin nu se afla in onomastica bulgara,nici in calendarul slavic in genere. Daca nu e o transforrnatiunedin M iu -L e tin, atunci Bulgaril Mcut alt ce-va decat a aplicasocrului numele ginerelui Milutin, ceea ce mi se pare a fi mai

CXXVIII

A

. IIITO,I1co6po

n'at

..

www.dacoromanica.ro

CXXIX

probabil: Smeletin = Smilutin . In ambele casuri initialul S este prote-tic, adaogandu-se pentru ea numele cel neobicinuit sa se apropiecie termenul bulgaresc cm: un fel de fic5re de camp. SA ne maladucem a-minte cA un impërat bulgaresc se chiAma S m toc-mai contimpuran cu Litén §i cu Milutin.

Mihail, ca nutne de botez al lui LitOn-vodA, respandesce olumina cu totul nea§teptata asupra unei problerne nedescurcatepinl acum din cronica muntenéscA: Mihail BasarabA urmand petron dupa Radu-Negrul.

§ 30. Nedeia-cetate §i Vermeghia.

Bibliografia: Originile Cralovel p. 52 sqq. Rornânii Banatenl p. 26 sq. Ar-ehiva istorica III P. 155 sq. Fotino, 'faropi,z t. 11 p. 8, t. III p. 299 ; cfr. Bauer,Mémoires p. 206. rac1H Apyurrna cp6cKe CJICIBeCHOCTII t. V p. 66 sq., t. XXIp. 245. Mauro Orbini, II regno degli Slavi, Pesaro 1601 in-f. p. 251, 255. Miklosich,Monumenta Serbica, Viennae 1858 in-8 p. 54 sqq. Weselofsky, PaahIcitaxia B1 obaacmAPOMIX1 CTIIXOBI, in BarracKa AKmemig HayKT) No. 3 (Peterb. 1880) p. 90. Idem,XpfferiaKcKaa aereffga, in aCypna.in MIL Hap. Hpocntm,eniff t. CLXXXIX (1877)p. 130. G. D. Teodorescu, Poesil populare rornane, Bucurescl 1885 in-8 p. 653 58, cfr.p. 639 nota. Ispirescu, FiTul vinatorului, in Col. 1. Traian 1876 p. 86-7. Marienescu ,Balade, Viena 1867 in-16 t. II p. 68-71. T. Burada, 0 calatoria in Dobrogia,1880 in-16 p. 211-217. (M. Drdghicescu), Dunarea dela Orsova" la Mare, Galati S. a.in.4 p. 51-2. Karadiil, op. cit. t. II p. 2, 132 sq. Verkovi6, Hapme nem Ma-RegolicItil Byrapa, Belgrad 1860 in-8 t. I p. 229 sq., 293. Miladinovtzi, op. cit. p. 26sq.,117 sq., 395. C6opHFIK (Mum) t. II p. 100, t. IX p. 81, t. XIII p. 104. Heyd,Le colonie cornmerciali degli Italiani in Oriente, Venezia 1868 in-16 t. II p. 5 sqq. ;cfr. Tafel, Symbolae criticae ad geographiarn Byzantinarn, MUnchen 1819 t. I p. 7 sqq.I. Bogdan, Vechile cronice moldovenesci, Bucurescl 1891 in-4 p. 183. Melchisedec, No-tite istorice §i archeologice, Bucuresa 1885 in-8 p. 37. dinénu, Basmele romane, Bu-curescl 1895 in-8 p. 331. Condica Sfintei manästirl Sadova, 1793 in-f., Mss. In Archiva StatuluI din Bucuresci f. 36 sqq. Du Cange, Glossarium Latinitatis, ed. Car-penterii t. IV ad voc. Nundinae. Pravila luI Vasile-voda, Lupul, Iasi 1616 in-f. p. 127.G. lannescu, Studil de geografia militarã, Bucuresci 1891 in-8 p. 206, 215. Karamzin,op. cit. IV nota 387. Mutinelli, Del commercio dei Veneziani, Venezia 1835 in-8p. 73-6. Sagrcdo, Arti edificative in Venezia, Venezia 1856 in-8 passim. Boerio, Di-zionario del dialetto Veneziano, etc.

Dup l. fantane istorice positive, in secolii XIII i XIV se con-tractara numai doue incuscriri domnesci Mtre Serbia §i Romania :cAsAtoria regelui Stefan Milutin cu filca Domnulul Romaniel" pela 1274 dupA Bizantinul Nicefor Gregoras, §i cAsAtoria regelui Vu-ca§in pe la 1370 cu o ffcä a lut Alexandru Basaraba dupA, mar-turia autentica, a unei bulle papale. Prin urmare, intru cat se

51,080. IV. 9

IasT

t,

- --- -

- - --

---

-- -

www.dacoromanica.ro

cxxx

atinge de acei doi secoll, XIII 0 XIV,. ori-ce cronica serbesca mainoua va vorbi despre incuscrirea unui voevod rornanesc cu vre-unprincipe serbesc numit St ef a n, nu p6te sa fie in realitate altcine-va dent Milutin. Tata dara, un criteriti necontestabil.

Am spus deja o data (§' 29) ca. la Serbi toti regil §i impo-ratii din dinastia lui Nemania purtasera unul dupa altul acelaslnuma de S t ef a n. De aceea nu numai literatura poporana, darcronicele serbesci sint expuse a confunda pe acei multi Stefan i.Sa leat aci ca cel de'ntalu specimen pe invetatul Ragusan MauroOrbini de pe la 1600. El insu0 sciea forte bine ca : t utti i Re)) di Servia, che furono di casa Nemagna, si chiama-r ono Stefan o" ; §'auoi cu vre-o doe fol mai jos, Mtand de a

se feri de un quiproquo, el-insu0 aplica pasagiul din Nicefor Gre-goras la Stefan Urcl cel orb, nil lui Stefan Milutin: La sua prima

moglie lii figliuola del Principe di Valachia, laquale dopb esserestata congionta seco in matrimonio etc.", i citeza lärnurit: comedice Niceforo Gregora." SA, se calculeze matematicesce absurclita-tea asertiunii. Stefan Milutin a murit la 1321. La 1321 se ureape tron filul set Stefan Uro cel orb. Casatoria in ces iune cufiica Domnului Romanesc se afla nu numai là Gregoras, dar seconfirma §i de George Pachymeres. Acest George Pachymeres arnurit intre anil 1308-1310, cel putin qece ani inainte de urca-rea pe tron a lui Stefan Urq cel orb. Astfel George PachymeresmOre, i apoi peste clece ani dupa mOrte scrie despre casatoria re-gelui serbesc cu la figliuola del Principe di Valachia".

Ceea ce rnaresce confusiunea este ea, Milutin in crisOvele salei§1 cla tot-d'a-una numele duplu de Stefan-Uroj : Oxe(Daub Oypolub". In-tocmai a§a se subscrill amindoi tatal seti i mul set cel orb : Ore-(Daub Ypoull,". In urma stranepotul lu Milutin, filul lui Stefan Du§an,se iscalesce CTechub Ypomb". In acest chip patru din acela0.dinastia sint nu numal St ef a ni, dar §i Ur o §i tot-o-data, aa cafaptele lui Milutin, färä ca sä mai vorbim de tata-seu, se pot fortelesne atribui filului i stranepotului, ceea ce s'a i intamplat, baInca eil-insumi me zapacisem ore-cand. 0 astfel de zapacela a orili-cui in cursul studielor istorice se asemena cu un fenomen obici-nuit in caletoria cu drurnul de fer: cancl §eQ.1 intr'un tren care stäpe loc la o gara, de uncle pled, alaturea un alt tren, ti se pare cusiguranta ca s'a mivat nu cela-lalt, ci chiar trenul tet, macar cäin realitate el remane nemi§cat, §i nu te poti dumeri altfel decat

§i

Iarasi:

www.dacoromanica.ro

hitandu-te impregiur la obiectele cele nemiFatOre din gard. Candistoricului i se intampla o asemenea nevinovatä greVld de a lua unce-va drept un alt ce-va, cata sa '§i fixeze atenVunea asupra irn-pregiurimilor, iar daca cum-va impregiurirni nu sint sail nu le bagide &tura, atunci vrend-nevrend in§elat vei starui intr'o pärere min-cluncisa.

Am v6qut ca Mauro Orbini inlocuia pe Milutin prin StefanUro§ cel orb, adeca prin regele dela Decian" dupa cum il su-pranurnesc Serbil.

mai explicit se exprima in acel4 mod o cronica serbOscadin secolul XVII:

,Eacapa6a noenoga gapona gainepn men H aeTy Cretbany npagio getiancxoml

i1acT1 gepmane el:ma napalming Epaglno H rpag% ceR wg1 Texygarw AyRana go

,Cagry H go naaanEcnia ropna.

Mica : Basaraba-voda a däruit fiicei sale §i ginerelui seaStefan regelui dela De ci an o parte craiovéna a voevodatuluinegru-rornanesc, atat orapl precum i litoralul dunärén dela Oltpina la munte".

0 alta cronia serbesca nu mai veche vorbesce despre StefanDupn :

II Boma% Ha Yrpongaxim 11 (a H11% nu, Hexaa mtcra, w6age HOTOMI B03-

,BpaTual .Ra mnpy, erga Eacapa6a grbiRepl w6ppingl aa cRRa cnoero maagaro

,Ypoma."

Adica : Avusese §i un resboiti cu Ungrovlachia §i apucasedela ea nesce locuri, pe cart' insä le-a inapoiat la incheiarea pacii,cand s'a logodit fiica ml Basaraba cu filul seü tinërul Uror

Intru cat criteriul cel necontestabil de mai sus, pina, a nu ise opune vre-o non fantand istorica positiva, ne asigura ca acelepasage §i altele analOge se rapOrta tOte la regele Stefan Milutin,nu la vre-un alt Stefan, prin urmare §i nu la alt Basaraba de-cat anurne la LitOn-voda, resultä ca cele doue cronice serbesci potfi interesante dintr'un singur punct de vedere: In acele croniceori-cate amarunte nu se afla la Nicefor G-regoras, ele trebue sa fieluate din vre-un isvor necunoscut dintr'o epoca nedefinitä, fie untext, fie o tradqiune. Atari amarunte interesante sint :

10. a fost un resbolu intre Serbi §i Romani inainte de incu-scrirea domnOsca ;

2°. scena intamplaril s'a petrecut in judetele Dolj i Roma-

CXXXI

Si

www.dacoromanica.ro

CXXXII

nat, dela Dunare prin Craiova ping la Olt i ping la rnuntil Gor-julul.

Ambele aceste amdrunte coincidd cu balada cea serb6sca dinparagraful precedinte : lupta cea epica de acolo a socrului contrapetitorilor, mai ales conclusiunea despre duelul intre Serbul§i intre Romgnul Bdlaciu, s'a transformat intr'un mare resbolu in-chipuit ; lar oralul L e di a n al regelui Mihail trebui cdutat unde-vain regiunea Cralovel. Fondul dard e curat traditional, dar forteimportant devine el prin critica istoricd.

Basaraba eel dela 1241, Radu-vodd Negi u al Re§indrenilor,intr'un mod documental ne apare pogorindu-se dela nord, din re-oiunea Amlaplul §i dela hotarele FAgaraplui. Tot a§a pe Radu-\Todd Negru ii vedem §i'n cronica muntenOsca. In acela0 cronicamuntenesca ne intimpind immediat un despre care seVice ca fusese mai intalu ban al Cralovel, adeca un Basarabd nu de-la nord, nu un kinez din Vglcea, ci dela sud, un kinez din Dolj.El bine, dupa istoria cea legendara a Serbilor incuscrirea regeluiMilutin cu un Basarabd numit Mihail' are Ice tocmai in Dolj, §itocmal Mihail erg numele cel de botez al Domnului romanese Li-tOn-vodd. In scurt, datele traditionale ale Romgnilor fiind pe de-plin conforme cu datele traditionale ale Serbilor, cele done curen-turi traditionale independente ar constitui un tapt istoric verificat,chiar de nu i-ar veni in ajutor alte consideratiunl concordante.

Daca n'ar fi acel Mihail-voda LitOnul" dintre anil 12461278, ar trebui sa admitem ca cronicarul muntenesc a stramutatdupd Radu-Negrul pe singurul alt Mihail" din intréga seria a ve-chilor Basarabi, adeca pe filul lui Mircea cel Mare numit de ase-menea Mihail-vocld care dupa mOrtea lui tatd-seil domni abia unan la 1418. 0 ipotesa atat de fortata, atat de putin verisimild dincausa unel domnil pré-efernere i a unei sarituri peste un secol §ijumdtate, se inläturd acurna dela sine'l In cronica muntenescdse justified astfel cu desdvir§ire succesiunea unui Mihail-voda dupaun Radu-vodd Negru, negrqit numai ca nomenclatura, nu ca or-dinea pragrnaticit. De altmintrea ins4i cronologia se apropia i chiarse identified in genialul calcul al lui Fotino, unde mocla pe acelMihail-voda al cronicei intro anil 1261-1283, dintre earl intre1264-1278 a domnit in adevör Mihail-vodd LitOnul cel istoric.De ar fi putut sa cunOscd isvOrele documentale unguresci, Fotinoar fi brodit de de-mult a reconstitui verita tea intrOgd.

Milo§

Mihail-voda,

www.dacoromanica.ro

Re§edinta lui Litén-voda, a lui Mihail" din balada cea ser-béscg, era, dara, in Do lj. Acolo acel Mihail" cerea pe prima liniadela ginerele sett ca sa-§1 arate vitejia sarind peste mai multi cal :

IrpecKotniur Tpu RoHja...

Este fOrte interesant tocrnal la Doljeni proverbialul Mihalu s 6,-

r in d pest e m ai m u 1 ti cal intr'un cantec poporan aplicat maitarcliii la Mihalu VitOzul, dar a caruia origine trebul sä fie cu multmai veche :

Auclit'ati d'un MihalCe sare pe sépte cal.

Alaturarea acestel locutiuni oltenesci cu textul baladel serbesci, olocutiune care nu se explica de loc in privinta lut Mihalu VitOzul,nu pOte sa, fie trecuta cu vederea. A nu se trece tot-o-data cuvederea ca imaginea cea iperbolica a saririi peste mai multi. caleste romanesca, straina Serbilor.

Re§edinta dara a lui LitOn-vocla era, in Dolj. Totu§1 ea nu esteCraiova, de§i Craiova exista, deja mai de'nainte din epoca trecerilCumanilor pe la 1235, cand conacise pe acolo regele Iona §i candLiten-voda era un simplu kinez. Pe de o parte, tocma de pe atuncidin causa Cumanilor el trebula sä fi avut o and re§edinta, de sigurnu la Cralova, probabil nici in directiunea de acolo spre VadulCumanilor, ci mai spre resarit pe de alta, parte, mai cu deosebire,ora§ul Ledian cel din poesia epica a Serbilor §i a Bulgarilor nuse potrivesce cu Craiova, care se afla departe de Dunare, pe candacel Ledian avea a face cu navigatiunea, ba §i variantele bala-dei celei romanesci indica o positiune dunärOna.

MO opresc mai intaiu asupra texturilor poporane sud-slavicerelative la L e di an sau L e g he n. Prototipul acestor forme esteinvederat romanul L i t0n , de unde d'a-dreptul serbul Ledlan,JIeAjafi", apol prin Serbi bulgarul Leghen, Jlerell". Volu urrnarimai jos inriurirea fonetica a transipnii romAnului t in serbulcare nu este normal, de vreme ce ar trebui Tj. Acuma texturile.

In balada serbOsca cea fundarnentala nu este un ora§ deschis,ci o cetate, a 1 bul Ledlan" :

Aa ran luketa 6irjeay Jleicjany,

CxxX.111

;

www.dacoromanica.ro

C xxxlIT

avend porti inchise :

ae,ajanena BpaTa 3aTnopena,

turnuri inalte :

IIo najmnny nyay y

dominând o carnpi:

Ha on oAe y nonje .ileAjaneno...

In balada bu1gar6sca cea cu regele Sineletin, este un mareora maritim saiA in apropiare de Mare :

avend palaturi :

CH nperanna OIM CHID Mope,Mn nenaxma HOT Amen rpaAa,

MH 711,CHEMZ jlerLeneitbn capan...

Un cantec bulgaresc, cules de fratii Miladinovtzi, ne spune ca :dela Mare pind la Dundre sint §epte-deci §i §6pte orap, dintreearl insa nici unul nu e mai mare decat Ledianul :

Haug niaaT OT mope To AT:tan,CenmeeeT if cevai rpaAO'H,OT jlerella HOPOHOM rpm, nemaT...,

unde e fOrte instructivä mentiunea Dunarii, care nu insemna altce-va dent 77 orap dundrene in sus dela reversare in Marea-nOgra, 'far intre ele strälucind ora§ul lui LitOn.

Dar caracteristica sud-slavica cea mai comma. a Ledianuluieste aceia de a fi un cuib de eretici, de rei cre§tini, de Letin 1.

Unul din motivele epice cele mai respdndite la Serbi §i laBulgari este ap nurnita impärtire a pdmintului intre Sfinti. Voiusemnala mai intdiu redactiunea cea bulgara. In varianta din colec-tiunea fratilor Miladinovtzi, Fecidra Maria §1 Maria Magdalena de-nuntä sfintului Ilie pe crepnii eel din Ledian, cari nu serbezaVineria i Durninica :

Hie 61xne rio BOMS1 derencica,EOr a 6ierr JlerefICHH xplICTHHH!He et main nourapo, nomaap,fle en emu cntTnn OT manna,He cn AN,fram Hem H

An'

den;any...,

0

www.dacoromanica.ro

Cxxxv

unde Letinii de acolo nu sint numiti pagani, ci cretini, xpimmin",dar calcatori de obiceiele bisericesci. 0 alta varianta bulgarA, culesade Verkovié in Macedonia, inlocuesce Ledianul prin Romania sagNegrii-Romani" i revérsa asupra lor cele mai cumplite blasteme,rugand pe Dumneqeg ca sa'i terga de pe pamint, trimiteliduletrei ani de cluma".:

Joj Thr floxe, 3111.41I &me!Ja nyeTall Nil a'paa myma,

coTpilair TiP Kapaniracir,Ta CII nycTaa a'pra tryma,Ta iix 6E.Dra Tprr

In loc de Ledian=Rornania" din redactiunea cea bulgare-sca,in cea serbesca ne intimpina pe de o parte blastëmata In di a":

IcaA ja rrAen 113 3erturje FInnjuje,113 11Hj1jaje 113 aemaje aporuleTe ?Y l4HjIIjll Teinao 6enaoHje :He uoniTyje auraii,ja eTapirjera,He caymajy Ajega pojkaTenja...,

unde acea Indeia nu e dent o forma rnetatetica din romanul N e-d ei a , la care volu trece mai jos indata iar pe de alta parte,bla stèmatul ora Troia n" :

joj npormeTor Tpojana,Y Rome ce 6e3amaje

acel Troian" al Slavilor meridionali, a caruia origine romanéscaeu am demonstrat'o in studiul meti despre Banat.

Resumand data traditiunea serbo-bulgara, positiunea cea maiprobabila a oraplui Ledian este unde-va in Romania un portcomercial linga Dunare, acolo pina unde p1utia col-nine din Marea-négra i unde era respandit catolicismul.

Marele nostru culegetor de basmuri, Petre Ispirescu, cu atat maiimportant aci cu cat nu sciea de loc carte, auclise in Muntenianu la Oltenio poveste intitulata Fiiul vinatorului", din care tragurmatorul lung pasagiu :

Filule al vinAtorului, mi s'a spus de un óre-cine cA tu te-ai fi lAudatc. poti sa aduci muted dela Nedeiacetate, sa'rni zidesci un palat, cum nus'a mai vëdut pirA acurn, cu Osele astea de fildq, i sn:1 invëlesci cu pielede aspida ce mi-al adus.

AaRome

Ja

;

www.dacoromanica.ro

Ea, pre-marite Imp6rate, respunse filul vinatorului, nici c mi-atrecut prin minte una ca acésta. Dar cu vrerea lui Dumnegeil cre c voiupute arata celor piritori, ce pOte Romanul cand voesce i cand are nadejdein Cel-de-sus. Maine iti volt' aduce r6spunsu1.

DupA ce afla dela mósa-sa ce trebue sa faca ca sa irnplinesca po-runca impëratesca, se intOrse a douadi la Imperatul si qise:

)) Pro-marite Imperate, ca sit me pot inchina cu slujba ce mi-aldat Maria Ta, am trebuinta de mila Mariei Tale.

)1Cere i vei ave, respunse Imporatul.

11-Scemi dai, Vise filul vindtorului, o sutd de cordbii cu sare.

P2 SA ti se implinésca cererea, porunci Imperatul.Ludnd cele o sutd de cordbii pline cu sare, fiiul vindtorului plecd cu

dinsele pe mare.A curn nu'l mai parea rea de slujba dase Imperatul. Bucuria lui

era fail margini cand se vècju pe Mare, lucru ce nu mai v6c1use de cand iifacuse ma-sa. Lui Ii placea pr6 mult sa se uite la corablile care mergeatla rind ca cocoril. Salta de veselia cand vedea dimineta ca sOrele, esind dinpOrta raiului, se imbaia in Mare mai intaiu, i apoi ii facea calötoriape cer...

stand astfel pe ganduri, leenat de valurile apelor, adormia.Acestea i altele, despre care nici prin gand nu'i plesnia pina ce nu

caletorise pe Mare, il facea sa se silesca a sfirsi slujba cat se !Ate mai bine.Dupd o cdlatorid lungd forte, ajunse la Nedeta-cetate.Acestd cetate era vestitd pentru me§terii et, care invAase mestesugul

dela vine, si nu putea nimeni sa intre acolo.Filul vinatorului daca ajunse, se cobora la uscat i voi sd intre in

cetate; dard la porti ii oprird ostagi..."

Acea cetate, ale cArila porti sint inchise §i pina unde c5.-lëtoresc corábil pe Mar e, fiind un ora§ fOrte industrial, v es titp en tru m e§t eri, Nedeia din legenda cea romanesa nu se deo-sebesce prin fond de legendarul serbo-bulgar Ledian. Aci totu§1 inlegenda romaneset se mai adaoga pe fatä ce-va importantisirn, careabia se sub-intelege in legenda slavidt. Stapanii cei din Nedeia-cetate dtutat de pretutindeni s a r e, safe cu ori-ce pret, luand saredin tëri depktate §i dandu-le in schimb industriä, mai ales pe marlzi cl a r I. In vOcul de mijloc aceste douë amärunte distingeat inspecie pe Venetiani, numai pe Venetiani, despre cari habar n'aveareposatul Ispirescu §i asupra carora eü volu insista mai la vale.A se mai citi la capötul acestui paragraf intr'un Nota-bene pasagluldin Mutinelli despre sarea la Venetiani.

In geogratia existilt öre vre-undeva o localitate Ledian, care

CxxxvI

ce'l

Si

www.dacoromanica.ro

CX XXVII

sa se potrivéscA cu datele traditiunii ? Nu. Verkovié ne spune cdin Rumelia, pe un costi§ al Rodopului, la depdrtare de vr'o treiciasuri dela Seres, se gasesce un sat numit Legh en sk o. Potrivéldtopicd nu este, lar sub raportul onomastic nu mi se pare a fi altce-va decat bulgarul leghen bassin, cuvette, aiguiere, romdnescelighe n, derivat din turcul leien cu acela§1 sens.

Din contra, romanul Nedeia este o realitate geografica. In di-strictul Doljului, in plasa BMW, chiar lingd Dunare, in apropiarede gura JiinlM, se afld o mare cornund rurald Nedeia, a§eclata lao baltd eel clice de asernenea Nedeia, care comunicd cu Dundreaprintr'un mic curs de apd numit §i el G-irla Nedeilor". Pentru ase intelege bine natura acestel positiuni, iatd o schita de cartd :

Nedeia dard formézd pe Dundre un punct intermediar introCalafat pe de o parte, intre Celeiu §1 Corabia pe de alta, nu de-parte de Rahova din Bulgaria. Trag mai de'nainte cu tot dina-dinsul bagarea de samd asupra celor doue puncturi : Calafat, Co-rabi,a, §1 voiu reveni apol mai jos cu tin not capital de observa-tiuni, din observatiune in observatiune, cdci critica istoricA trebuisA procédd in acela§1 mod ca si dobandirea resultatelor in sciintelenaturale.

La Olteni ned&i insemnezA balciu sat t i rg. Cuvintul insdin vechime pare a fi fost comun tuturor Roindnilor. Astfel in Mol-dova, pe la jumatatea secolului XVII, se chiAma nedeiet 0 nume-rOsa adunare de Omeni. Iatd un pasagiu Mae precis din Pravilalui Vasile Lupul : ALM Mapf CSA4mta, CZ K144111 Kixlirikk Rd c8ASH minimHOE aArlirlk 4 Roe 81-111, AOK Ka atifila ATE 1-111HCTE, 41,1,E Hop ZISH M84111,H WI:MUNK

T4C6.P1,

www.dacoromanica.ro

CXXXVIII

cTplffimi, KMISH 4 /1111)1{AOKS4 TiMPSASH, cat; Ad W HEKkE CAS

IcSin-k Aoiturkum cat; Act EpSti npa311111{K". Acest cuvint n'are a facecu slavicul 1-10414 duminicd", termen nurnal bisericesc chiar laSlavi §i'n care finalul la s'ar fi pastrat la nol ca §i 'n jalea" dinslavicul mama. Romanul nedeid represinta perfect prin sens pe la-tinul nun dina , nund in a e balciu, tirg", in glosele medio-latine:nund in a e =locus mercati, nundinae = commercia, stationes". Sub

raportul fonetic, nedeic cu ne nu ca in particula cea ne-gativa latina nenon, implied pe un rustic nun din e a intocmalca femeid = femlnea". Fie insa, latin sat nelatin, cuvintul estefOrte vechiu la Romani, astdcli aprOpe desparut din gralu, avrid osemnificatiune concreta, necontroversata, care nu se 'Ate aped,decat la o localitate comerciala, inteun mod permanent sat pe-riodictot una. lata dara ce este prin origine satul cel dundrénNedeia din Dolj. Nici un alt sat cu acest nume neexistand absolutnicdiri in intrOga Romania, deci la el i numal la el se rapOrtaNed eia- cetate cea din basmul muntenesc al lui Ispirescu.

Nu Kit nernic despre marimea sat insemnatatea actuald aNedeil. Fotino citeza acOstä Nea61ta" intre cele cinci porturi sauchele din Dolj. Generalul Bauer o menVonOzd : NeclOya village

avec une Oglise". In dictionarul lui Frunlescu i se dd. peste 1000de locuitori. In ori-ce cas, de vr'o doi secoll incOce Nedeia a sea.-lut, perlend din ce in ce mai mult rolul ce'l va fi jucat tre-candmai 'nainte, ceea ce se dovedesceepe o cale documentala, gratiäcondicel manuscrise a mdndstiril Sadova. Cel mai vechiu act estecrisovul lui Vlad-vodd din 1530, unde se lice ca Nedela cu tOtehotarale pe unde au fost hotardle cele batrane", apartinuse lui

Parvul ban al Cralovel", adeca unui Basarabd de pe la finea seco-lului XV, a cdruia mo§ia era prin mo§tenire", prin urmare o vecheproprietate a Basarabilor din Dolj. Pind la secolul XVII acestamoia o sthpanise manastirea Sadova, cand s'a lacomit s'o leaConstantin Brancovan, dandul in schimb alte dont mo§ii. La 1777s'a ndscut apoi un proces intre calugari §i intre cIucerul ManolacheBrancoven, de unde s'a constatat ca Nedela avusese o intinderefOrte mare, astfel ca o parte se chiama Nedei a proprit lisä, Iarcea-lalta parte, formand o mo§id deosebitä, se chiama Nedeita,care acOsta din urma se invecina cu pamintul satului Zavalul, acumdestul de departe de Nedela de astall. Tocmal din causa celor dou6

HVE 4

www.dacoromanica.ro

CXXXIX

Nedei de alta data, &la de acolo se numesce la plural : a N e -

deilor.Locuitorii din Nedeia sint Nedei an I. Inteo epoca nedetermi-

nata un numer öre care dintre ditVi an emigrat, mutandu-se inmuntii Moldovel i intemeiand acolo un mare sat in districtul Nein-tului, numit Ned ei a ni , de unde prin rnetatesa In delani: me-tatesä identica cu acea serbesca, pe care am vëclut'o mai sus. La1657 acel sat Indelani Nedelani avea o biserica, despre care epis-copul Melchisedec a publicat o notiti : vficiorul popii Gligorii deIn deiani (1111AFAHH).. .", afirmand din greVla invetatul prelat ca :Indeani este cu grepla scris numele satului". Astadi acel sat senumesce Ghind ao a n 1, printr'o etimologia poporana dela ghinda",satenii ne mai intelegend numele cel vechiu, pe cand derivatiuneacea istorica este dela Nedela din Dolj, singurul sat romanesc cuacest nume.

Dupa ce am vadit c satul Nedeia din Dolj, Nedeia-cetate"din basmuri muntenesci, era o vasta strabuna proprietate a Basa-rabilor, putem sa trecern la Letinil de acolo.

In secolii XII §i XIII, inainte de a cumisce pe Genovesi, Ro-manii cunoscusera mai intaiu pe Venetiani, ale carora corabii, pa-tronate de imperiul bizantin, cutreerati Marea-negra i nu puteatide acolo sa nu visiteze din cand in cand Dunarea pina unde e na-vigabila, mai ales dara, pina la Vidin, clod pina la Calafat. Insu0nurnele Cala fa t este un termen italian, care insemnéza ca cora-biile se opriati aci §i se reparati pentru intorcere : italienesce c alafa to, c al a fa tar e, la Bizantini xxXvp4c-iiq. Calafatul" ne ex-plica Corabia", prin care trebuiati mai intaiu sa tréca corabiil ecele venetiane, 'far la mijloc intre Corabia i intre Calafat esteNedei a, Nundinea", punctul cel mai coinercial la reversarea Jiiu-lui in Dunare.

Venetianii aü fost cel de'ntalu Italieni, cu cari d'a-lungulDunäril, incepend negreit din téra Berladului, mai cu sama insain Oltenia cea avuta, Romanii facusera cunoscintä in vécul dernijloc, de unde resulta ca :

10. Asupra tuturor strainilor s'a generalisat in graiul ro-manesc termenul ven e tic , care prin etimologia poporana selega in aparenta cu notiunea de venire", in realitate insa nueste alt-ceva decat nurnele bizantin al Yenetianilor : Bevemóg, Beve-

msoE. Cu sensul romanisat, dela nol cuvintul a trecut la Unguri :

-

www.dacoromanica.ro

CXL

venedek Ospe". E ciudat ca pe romanul venetic §i pe maghiartl.venedek Cihac le trage de o potriva din turcul Venediklu Vene-tian", necunoscOnd de loc pe bizantinul Bsysmk, pe care l'a scapatdin vedere i KOrting, aducend pe al nostru venetic d'a-dreptul dinlatinul clasic Veneticus.

2°. Fie strabätuti prin Ungaria, fie inaintand dela Dunare, Ve-netianii reqisera in evul medig a se colonisa chiar pe a-locuriain Romania §i proba cea mai isbitOre despre acésta este Venetiacea din Rigarm, asta4i douë marl sate romanesci : Vinetia-de-sus§i Vinetia-de-jos, o localitate veche deja la 1372, cand VladislavBasaraba a daruit'o strabunului Vacarescilor, dupä cum o voinarata mai la vale. 0 familia fagaraVna boeresca de acolo (veclimai sus § 5) il pune in capul genealogiei pe un Venetian tocmaidin anul 1185 : Vixit Gregorius primus Ven et us Anno Domini1185", acleca numai vr'o jumatate de secol inainte de Litén-voda.Sint nu mai putin interesanti Venetianil cel dela nordul Olteniel.Dupa o informatiune cap6tata dela d. W. Rola-Piekarski, care cumulta rivna nu inceteza de a studia G-orjul, a§a numiii Aurari"dela Novaci nu pot fi, dupa convingerea mea, decat posteritateaunel colonie venetiane. Ei nu sint de loc Tigani ca obicinuitil ru-dari", eel mai multi sint blonqi cu ochil albmtri, toti vorbesc nu-mai romanesce, dar pastreza traditiunea de a fi fost adql in ve-chime la nol pentru a lucra aur", lar G-orjeni II privescca un alt nérn, nu Romani néol, ci frail cu Romanii". Acestaproblerna merita de a fi urmarita, §i chiar et-insumi volu da in-data o doveda dialectologica decisiva despre venetianismulacelor Aurari. Ori-cum insa, primul contact medieval cu Venetianil

marea aseménare a gralului nostru cu dialectul lur a fost sin-gura impregiurare cue dete nascere unei fOrte curiOse asertiuniintr'una din cele mai vechi cronice moldovenesci cumca Romanilse trag din Venetia. Acea cronica, scrisä slavonesce inainte de 1520,incepe prin venirea fabuloVor patriarchi al nOmului romanesc: doifrati Roman §i Vlahata on rpaga BuorrOff npiggoma", o genesä ye-netiana pe care n'a explicat'o §i nicl n'a atins'o macar d. Bogdan.

Sa revenim la Auraril cel dela Novaci. D. Rola-Piekarski iwiimparta§esce vr'o qece cuvinte din gralul lor, pe earl nu le intre-buintza cei-lalti Gorjeni i earl tot-o-datä sint necunoscute Roma-nilor do pe aluri. Din qece, am recunoScut din capul locului cadouë slat exclusiv venetiane, i cu acestea doué inO cred In drept

;

cel-lalti

5i

www.dacoromanica.ro

CXLI

de a me multumi pe deplin, de Ora ce ele, mai repet inca, sintex clu siv v en etiane. Unul din cele clone este un termen de zi-dAria. Acoperipl casey, stre§ina" la cel-lalti Gorjeni, in graiulAurarilor se chiama sugr un d e, la Venetiani sotogr onda 1,in glosarul lui Boerio : Sottogrondal, quella parte del gocciolatoiodella cornice per la banda al di sotto, che si forma incavata ondel'acqua non s'appicchi alle membra della cornice o altre, ma ne-cessariamente si spicchi e cada. Cuvintul cela-lalt este i maiconvingetor, caci face parte din viéta poporana cea mai familiaraintirnä a Venetianului. La Aurari, clice d. Rola-Piekarski, c o le11insemneza ce-va fraged, slab, neinsemnat, mal cu sarna despre co-

pH mici, de ex.: eral o c ol ie pind mai de-una-cli. lata acurn dupaBoerio : Cu 11 a, colla, maniera vezzeggiativa molto usata da'Veneziani nel parlar familiare, detta ancora talvolta per apostrofe :))cara colei! Espressione d'affetto e di tenerezza verso persona chesi ama e che non 6 presente : cuor mio ; anima mia dolee ; ben

77mio ; occbi del cuor mio e simili, son frasi analoghe di tenerezza,

ma la nostra è piü efficace ed espressiva".. .Sint dator de a recunOsce aci d-lui Rola-Piekarski o perspica-

citate cu atat mai remarcabila, cu cat nu e filolog. In epistola sacatra mine el lginuesce ca Aurarii din Gorj sint posteritatea unorDalmatini adu0 in Oltenia pentru lucrarea minelor de aur". Dal-matini Venetiani, aprOpe tot una, Dalmatia din evul meditifiind tot ce putea fi mai venetian.

Nurnele, sensul i positiunea cea dunarena a Nedeil intre Co-rabia §i intre Calafat ar fi ele singure destule pentru a intrevedeacolo amestecul Venetianilor in secolii XIIXIII. Traditiunea mun-tenesca despre portul cel industrial. Nedeia-cetate" §i identitatealui cu traditionalul mare ora. romanesc Ledian al Serbo-bulgariloryin apoi a intgri acea bAnuelä. Sa mai adaog acuma cercetariled-lui colonel Iannescu, frunta§ul geografiei nOstre militare, careconstata ca lacul Nedela intra alta data in matca Dunaril", larprin urmare comuna Nedeia era atunci immediat fluviala, dupacum §i figureza ea in secolul trecut pe harta lui Sulzer; apoi d.Iannescu ne mai procura urmatOrele doue observatiuni pretiOse :

a) la Nedeia se afla urme de zidaril vechi" ;b) la Nedeia pe marginea Dunarii se MIA urmele unui pod

peste flu yin".

sail

www.dacoromanica.ro

CXLII

E regretabil ca archeologil no§tri, earl nu odata invirtitprin Romanat, prin Do lj §i prin Mehedint, totu§i par'ca intr'adinsaü ocolit Nedela intr'un mod sistematic.

Venetianil erat catolici, adeca Lit eni sat L e t in I. Mercan-till insa la culme, zarafi, negqitori §i meseria§i mai pe sus detOte, din§il dintre Italieni at fost tot-d'a-una eel mai rel cre§tinichlar din punctul de vedere al papismului. Intru cat el trebuiatsa alba o importantä statiune dunarena la Nedela, pOte chiar ocolonia, mai ales child §i domnia acolo un principe roman trecutla catolicism, kinezul §i'n urma voevodul Mihail Basaraba, supra-numit Li t n sat L e tin eel lepedat de lege", blästemele celeortodoxe asupra acelui ora§ in poesia poporana a Serbo-bulgarilorse justifica.

Pupa mOrtea DoljOnului LitOn-voda §i dupa ce Genovesil aüisbutit a goni cu totul din comerciul Marii-negre pe Venetiani, Ne-dela nu putea sa'§I mai mantilla mult timp fOsta'l stralucire. Insecolul XIV ii mai remane totu§i memoria internationala intr'unfragment geografic de atunci, intercalat in cronica rusOsca a§a clisaVoskresenskala. Numele Slavic al Nedeil cata sä fi fost Nedin-grad"sat Nedin", fie cu sufixul adjectival topic -llul care este forteobicinuit, tie prin analogia cu apropiatul trans-danubian Vidin".Ei bine, in acel fragment geografic se in§ira mai multe ora§e peDunare, dintre cart in Tera-Romanesca ne intimpind o singuralocalitate: Mewan, a o61 oily apaffy TepHoss (Medin, 'far pe cea-lalta parte a Dunaril TOrnov)", unde acel Medin Nedin nu e chipsa fie alt ce-va decat Nedeid. Trisu§i Karamzin, reproducend pasa-giul, adnotOza despre Medin : oral in Tera-Romanesca (Memnn 131Bagaxill)", 'far initialul M in loc de N in onomastica este un vechiurusism, a§a ca pe acela§1 pagina la Karamzin (nota HO) figurezaintr'un alt text Mincr4opl" pentru Hintmrpopi" = Nicephorus". He-deid in acel fragment geografic din secolul XIV pune un fel depecete ca un punct final la desvoltarile precedente.

Ajung ad la momentul de a liinpei foneticesce pe epicul sud-slavic L e di an ; ba mai bine qicend, se limpeclesce acum el-insu§i,fiind la Serbi §i la Bulgari un invederat compromis poporan intrenumele oraplui Nedin §i intre numele stapanului LitOn.

Mai este ce-va de lamurit.

s'at

,Ifyitaff

www.dacoromanica.ro

Varianta dobrogena §i cele done muntenesci iml permit a re-constitui in prototipul baladel romanescl numele Nedda, desparutin aparenta, conservat insa ca intr'un fel de palimpsest. Este oreconstituire fOrte indrilsne0, o marturisesc dar ea nu me speria,cad chiar daca de asta data n'a§ aye dreptate, totu§1 erOrea vaforma o simpla anexa la cele demonstrate mai sus, astfel ca ean'ar pute sa le sguduie.

Sa presupunem ca in prototipul baladel va fi fost :

*i feta de unde-o lea ?D n oras din Nedela...

In locul acestul distic ipotetic nol gasim in varianta dobrogena:

Dar feta de unde-o lea ?Kez din tirg din Dobrogea...;

in prima varianta muntenesca :feta de unde-o lea?

Tot din tirg din Dobrogea,Din orasul Hirsova...;

in a doua varianta muntenésca :

Dar feta de undeo lea?De col° din Rasova...

Rima cea eminamente poporana intre unde-o lea" §i Nedela"incurca pe lautarul posterior, care nu mai sciea nemic despre Ne-dela" oltenesca cea de de-mult cacluta in ultare, i lata ca o in-locuesce prin localitati cunoscute lui : cand Dobrogea", cand Har-pva", cand Rasova", cari insa rimeza fOrte re cu unde-o lea".

Conservandu-se pretutindenea versul initial din prototip :

feta de undeo lea... ,

et nu me sfiesc a reconstitui in acelml prototip versul cel singurpe deplin corespuncletor :

Din oras din Nedela...

Varianta cea moldovenesca din colectiunea lui Alexandri esteradicala : ne'ntelegend pe Nedeia §i negasind in locu'i vre-un alttermen topic cu cantäretul a preterit s'o desfiinteze d'o datacu iniia1u1 unde-o lea", inlaturand disticul intreg. Tot in Moldova

-eta,

CXLIII

*i

www.dacoromanica.ro

CXLIV

poporul nemerise mai expeditiv a scapa de ne-mai-intelesul numeNedeict, cand dupa cum am vëclut'o mai sus pe Nedeianiidin Mint teranii inlocuit prin G- h in d am a ni dela ghinda" pecare digit o inteleg. Acestea sint nesce procedeuri poporane pecari eti le-am asemënat cu palimpsestele din paleografia : pestece-va scris in vechime s'a scris alt ce-va nou, iar criticul desci-fréza ceea ce se pitesce ascuns.

Litenul fusese de baOna, un bogat kinez doljen ;devenind insä In urma voevod, el trebuia mai intaiu sa fie ales§i recunoscut de catra toti Basarabi intr'un alt punct: uncentru politic al Olteniei intregi. Dela Nedekt, necunoscuta pinaacum istoricilor ngtri, s trecein la Vermoghia cea §i mai necuno-scuta, atat de necunoscuta incat ea nu figureza nici pe o mapa

vre-unui Stat major, nici in vre-unul din numerOsele dictionareale Societatil Geografice.

Cronicarul Urechea, vorbind despre urcarea pe tron a lui Stefancel Mare, clice : Stefan -voda aü strins bolaril §i marl i mid

alta curte marunta impreunä cu Theoctist Mitropolitul §i cucalugari la Direptate, §i 1-ati intrebat pre toti: este cu volatuturor sa le fie Domn ? . . . §i de acolo àü luat Stefan-voda schip-trul tarii Moldovil §i au mers la scaonul donmesc la Sucev a.Yrea sa clica, in vechea Moldova alegerea domnOsca nu se faceaatunci la Suciava, ci la D ir ep ta te, de unde pina la capitalaera o cale de mers, de ora-ce Stefan cel Mare ati mers". AceaDireptate nu este un nume de ora, saa de sat, ci totgl o loca-litate 6re-care nu pr6 departe de Sucéva, dee! un fel de camp consa-crat alegeril domnesci, numit tocmal de aceea Direp tat e, adecala justice", unde la actul suprem de punerea la cale a terei sase pOta intruni la qiva hotarita tott alegtoril, insa numai alegé-toril, fara participarea tergovetilor saü satenilor celor fara vot. Insecolul XIII cam in acela§1 mod procedat Mongolil dupa mOrtealui Cenghis-han : toti principii din familia imperiala, chiamati ad-hoc, se adunat pe o campia i alegest clintre dinii pe noul stapan.Prin Curnani saA prin Pecenegi, aces-0, institutiune turanica pare ase fi introdus de de-mult la Romani in tolul vécului de mijloc, maiintalu probabil intre kinezii eel Basarabi din Oltenia.

In secolul XIII, pe cand voevodatul oltenesc se intindea la

1-ag

Mihail-voda

§i

ali

a

www.dacoromanica.ro

CXLV

nord asupra Hategului §i peste Sy lva Blacorum" pina la Fagara§sat chiar in Fagara§, atunci punctul politic cel mai central, cel maiaperat din tOte partile, era regiunea superiOra a Jiiului. In ade-ver, din tOte ora§ele oltenesci numai unul 'Arta pina astacli nurnelespecific de Tirg, adeca 7cOXtc zat'aortjv, urbe prin excelenta. De§iCralova e linga Jiiu, de§i linga Jilu era Nedeia, totu§1 punctulcel din Gorj se numia exclusiv Tirgul Jiiulu 1. Ca scaun dom-nese, el se qicea §i Curt e, de unde o comuna rurala invecinatase chiarna pina acurn deminutiv CurtiOra. Basaraba cel numit decatra Re§inareni Radu-Negrul trebuia sa fi plecat din Tirgu-Jilucand a gonit pe contele Conrad din Valcea §i din Sylva Blacorum".Tot din TirguJiiu can, sa se fi urnit Mihaiu-voda Litenul, cands'a dus sa combata pe navalitorii Unguri in Hateg. Pentru OlteniTirgu-Jilu era intr'o vreme ca Sucéva in urma pentru Stefan celMare. Dar unde sa, fi fost D er eptatea Gorjenilor? Pe ce campia,Ore, fall ora§eni §i farã erani, se adunail kinezil pentru a res-punde la intrebarea despre voia tuturora de a le fi Domn"?

Sint mai multi ani de cand me preocupa Tirgu-Jilu, a caruiamare importanta medievala, imi resulta din logica faptelor, imilipsiail insä faptele logicei. Cand dd. A. §tefulescu §i Rola-Piekarski

incercat de a injgheba un core literar serios in centrul G-or-

jului, m'am grabit a le adresa urmatOrea comunicatiune : Nu meindoesc ca la Gorjeni nu pOte sa nu fie vre-o traditiune despreLiten-voda". Dupa o cercetare indelungata, mi s'a respuns mai in-taiu ca, chiar in regiunea Tirgu-Jilului, in plaiul Novacilor, maiales in comunele Novaci §i Stancesci, poporul cunOsce fOrte binepe Letin-voda, un mare vitez vestit pe G-ilort in sus la V er m e-ghia §i care se batuse cu Ungurii dincolo peste munti. La Ver-)2meghie se numesce ping, ast4i o campiä, unde se mai cunosc

urmele araturilor". i d. Rola-Piekarski adaoga : Vermeghia, cu-vint intrebuintat chiar acum in Ardél, unguresce V armegy,insemneza ocolul oraplui, Stadt-kreis".

In acest mod, sciind mai de'nainte ca Tirgu-Jiiu fusese 6re_cand scaun al voevodatului oltenesc, mi s'a destainuit in fine aceacampia, acea Dereptat e, acel loc retras unde, cand era vacanttronul, se intruniau Basarabii pentru alegerea Domnului §i unde,mai in specie, s'a eternisat mernoria eroicului Mihalu-voda Liténul :Vermeghia.

51,080. IV. 10

s'ail

www.dacoromanica.ro

CXLVI

Cato lic, crescut la Nedeia pintre Venetiani, este de credut catot LitOn-voda adusese la Novaci acea colonia venetiand de a u-r a r I, despre care s'a vorbit mai sus. Puternic prin vitejia, prinbogatia §i prin cultura occidentald tot-o-datd, acest principe nudegiaba devenise un personagiu epic la Romani i la Slavil depeste Dundre, pOte ca mai traesce chiar unde-va in traditiuneaunguresca, ceea ce ar merita s'o cerceteze a1ii, cad eti-unul sintpré-pqin sciutor in folkloristica maghiara. Cat despre Gorj, in re-giunea Novacilor exista un vechlu cantec batranesc despre Letin-voda, pe care '1 audisera in tineretile lor §i'0 mai aduc Inca a-rninteurmätorii locuitori :

Ion Surdul, cloban, de 80 ani ;Dumitru Gheburel, 76 ani ;Ion Furdul, aurar, 80 ani ;Nicolae Drag, 70 ani ;Gheorghe Bircea, peste 70 ani ;

toti din Novaci sat din cornuna invecinata Cernadia, iar din satulStancesci o cunoscea teranul Gheorghe Barbea de 75 ani. Aceabaladd o canta mai ales un vestit lautar gorj6n Rodocan, care amurit de vr'o 10-15 ani. Este de sperat ea ea n'a perit Inca detot i o sa se regäsdsca unde-va inteo di. .

Nota-bene. Pentru a fi inteles pe deplin v en etiani s mul portuhfi Ne-deia-cetate din basmul muntenesc, unde erati bine primite numal corniilecele incArcate cu sare, reproduc aci textual cuvintele lui Fabiointemeiate pe istoria cea documentaM a comerciului venetian de Marin(Storia del commercio dei Yeneziani)§i de Filiasi (Saggio sull'antico commerciodei Veneziani): Somministrato una volta il sale ai Goti e agli altri barbari,77i Veneziani continuarono ad esserne i provveditori ad una gran parte dei

popoli della terra ferma d'Italia. Avvenondosi perb, che le proprie salinebastevoli non erano a saziare le ricerche dei forestieri, alle saline di Chioggiae di Cervia si rivolsero da prima, indi a quelle dell'Istria, della Dalmazia,della Sicilia, di Astracano, ed a quelle dei Berberi. Salis Clugiae chiarnavasiil sale Veneziano, salts marls lo straniero. Acquistati adunque i sali, po-nevansi in certi magazzini o canove dette Saliniere, e chi voleva famecompera volgevasi a coloro, i quali, in numero di quattro constituiti inmagistrato, presiedevano alla regolare amministrazione di questa in teres -san ti ssi m a merce, nel di cui spaccio usavasi di ogni maggiore diligenza ;giacchè, posta prima la salimbacca sopra ciascheduna soma di sale, stende-vasi poscia, a risparmio di adulterazione, una credenziale, in cui era descrittoil nome del conduttore, la quantita e qualita del sale stesso, ed ii luogo

Mutinelli,

www.dacoromanica.ro

CXLVII

per cui era diretto, credenziale che dovea consegnarsi a chi rappresentavala repubblica nel paese, dove il sale stava per essere inviato. Eransi inoltrecerte compagnie appellate dei Salinari, le quali per appalto recavano esomministravano il sale ai forestieri. E siccome i Veneziani giunti eranoa tale da conoscere a qual gente meglio piacesse un sale anzichè un altro,cosi una di queste societa:Provvedeva, per esempio, di sale chioggioto edi africano Pavia, Novara, Tortona, Alessandria della paglia, Valenza, Vi -gevano, Casale, Domodossola e tutto ii Lago maggiore ; un'altra del nostraleMilano, Cremona, Crema e Brescia, vendendolo poi a un prezzo tanto vileche i G-enovesi, ben pin vicini dei Veneziani alle citta, anzidette, non po-tevano fare altrettanto. Squadre di barche armate invigilavano in golfo, ealle foci dei fiumi, onde non fosse turbato questo commercio ; e se gli Sca-ligeri, i Carraresi ed altri principi osarono per questo soggetto molestarealcuna volta i Veneziani, essi non ebbero che a dolersi della loro temerith:nel 1381 imponevasi allo stesso rè di Ungheria di chiodere le miniere disale fossile, che aveva egli nella Croazia, per un'annua pensione di scudid'oro settemila.. .

§ 31. Originea Balacenilor.

Bibliografia : Etymologicum magnum t. III p. 2981 verbo : BAlticOnu. KaradVe,Lex. v. Balaeko. Pejacsevich, op..cit. p. 266. Danilo, ZEIBOTII Epaajeaa, ed. Danièié,Agram 1866 in 8 p. 110-12; cfr. Safarik, G-esch: d. serb. Literatur, Prag 1865 in-8 t.I P. 116. Engel, Geschichte von Serwien, Halle 1801 in-4 p. 237.

Pe la 1235 (v. § 26) Curnanil regelui Ionas retragendu-se dinTeleorman, trecend prin Romana i prin Dolj, apoi plecand pe la1239 peste Dunare, de unde nu s'ail mai intors, literalul danubiandela Olt spre resarit in directiunea Vla§cai s'a deschis slobod pen-tru respandirea treptata a elementului romdnesc din Oltenia catraMarea-négra. 0 poporapne cumana, firesce, n'a desparut acolointréga, astfel ca. resturile lor trebuiat, ca §i pe aiuria, sa se con-topesca cu Romdnil, cu cari fraternisasera mai de'nainte. Retragerearegelui Jonas profitd Basarabilor din Romanat §i din Dolj, iar inspecie kinezului Mihalu Liténul, mai cu sama dupa incetarea do-minatiunii Mongolilor pe la 1243, cdnd el devine voevod oltenesc.Se 'Ate afirmd cd unificarea Statului Teril-Romanesci prin lipireaMunteniel de Oltenia nu s'a inceput la nord, dupa cum gre§it secrede pina acuma, ci in lungul Dunaril, anexdndu-se mai intdiuTeleormanul, unde ne apare atunci de o data in istoria un kinezoltenesc: Basaraba dela Balaciu.

www.dacoromanica.ro

CXLVIII

Balacenii sint unul din nOmurile nöstre boeresci cele mai stra-lucite. Sub Mate lu Basaraba ei capaara dela Austria titlul dO conte:conte§ul Badea Balacénu, unul din spiritele cele mai aventurOse.In fruntea genealogiei lor figur6za : Constantin ce'l aratä letopi-sétul ca, aü fost cgpetenie inpretna cu alte 2 capetenil ai o§tilorMircii-voda Cozilanul care at domnit la anul 1387. Cu vr'unsecol inainte, pe la 1270-80, un bunic sat strabun al acelui Con-stantin, al acelui frunta§ sub Mircea cel Mare, jOca un interesantrol, epic §i istoric tot-o-datg, pe timpul Litén-voda.

Mai multe sate muntenesci WO, numele Balaciu: in Ialo-mita, in Valcea, in Teleorman. Numai cel din Teleorman insa esteprivit ca baltina Balacenilor. Traditiunea lor familiara asigura dinvechime ca stramo§iI lor stapanisera acolo linga Dunare. Parteacea fundamentath, a blazonului lor, confirmat de Curtea din Viena:

leul cel judiciar cu sabia §i cu cumpana in faV unui fluviü, repre-sinta deninitatea de kinez in Teleorman.

0 caracteristica ereditara, a némului Balacenilor din tata, infilu, care nu s'a contraqis in curs de vécuri pina la celebrul agaConstantin cel din vrernea Brancovanului, este inscrisa intr'o cro .

nica muntenesca din secolul XVII: Balacenii t ot-d' a-un a i§itindea mintea dupa ni§te pareri nebune, adeca dupa

Primul Balkén, cel de'ntMu nebun de v it ejia din némulset, ne intimpina in faimOsa balada poporana serba, pe care et amstudiat'o in cele douë paragrafuri precedente. Acolo singurul luptatorroman, de care se temeat Serbil, este Banamto, derninutiv din

ca §i cand s'ar qice Balaciu cel mic" in antitesa cu staturalul cea de uria§: Name eines Riesen" dupa definitiunea lui Ka.racUie. In acea balada gigantul Balaciu este cap al o§tirii roma-nesci, serbesce BojBoo," cu sensul cel exclusiv militäresc, nu admi-nistrativ sat politic. El e favoritul lui Liten-vocla §i al DOrnnel, al

lul

Bang,

in-vitejil.

www.dacoromanica.ro

CXLIX

regelui Mihail §i al reginei", earl intr'un glas ii rOga de aspulbera céta lui Milutin §1 de a smulge din manile lor pe Domnitacea prinsa §i dusa :

0 Eagaqmo, Moja Bjepma cayro !Momem 3111 ce y ce Homan],

pallajepam HapeBe cBaroBe..."

Adversarul lui Balaciu este eroul serbesc Mi1o, Amindol ei secunosc bine de de mult unul pe altul prin renurnele lor de vitejia,ceea ce da a irqelege ca Romanul va fi luat parte Ore-cand in res-böiele de pe atunci de peste Dunäre. Despre vechea lor cunoscintaMilo§ qice :

OBAje Hma y aeAjamy rpaycy,Hma jeHam Baaaqmo BojBma,Ja ra aumem, H 011 me Hoamaje...

Balaciu de asernenea :

Berj je 0110 3111./10111 130111101311Tj,

1111 Hap Orjeman Hjera He Homaje,AH' ja Hjera manna Hoamajem...

Milo§ descrie apol firea cea apucata a lui Balaciu, clicOnd ca elare trei capete, din cari unul arunca flacari asupra du§manului,lar un al doilea sufla un vint rece : cand arde, cand frige. Acéstäimagine poetica se potrivesce de minune despre intregul nOrn alBalacenilor dupa judecata cea posteriOra a cronicarului muntenesc :pareri nebune dupa vitejii" :

Ha Eagatimy jecy io TIM ramBe :Ha jeAme my moAap Hamm 6Hje,A 113 Apyre na,Aam Bjerap HyBa ;EaH HBa Bjerpa n ram 11311iy,Banamma je ;memo noryôurm...

In balada deci furiosul Balaciu, punendu-se in fruntea a §ése-sute de Romani, pornesce in gOna dupa Serbi. Milo§ insa il bi-ruesce, Ii omOra §i asvirla capul lui Balaciu de'naintea impëra-tului, primind drept resplatä o miia de galbeni" :

Ifpe ujer' 6aHn BaJfammoBy rmy,Hap my Ame muljagy juisaTa...

,TAa

www.dacoromanica.ro

CL

Capul lui Balaciu a fost in realitate inchinat lui Milutin, darnu tocmai cu ocasiunea cea nepotrivita a nuntei regelui cu fiicalui Liten-voda, and de sigur Romanil §i Serbii nu se omorat unulpe altul, ci mai tarqit, peste vr'o trei-patru ani, and domniain Oltenia un alt voevod §i cand, Dornnita cea roman6sca fiindalungata cu ru§ine din Serbia, s'a intämplat un adevOrat resboiu,resbolu mentionat intr'o cronica, serbesca chiar din acea epoca,nu poetisat numal intr'o balada poporang.

Nol scirn deja ca Litén-voda apse inteo batalia contra TJn-gurilor la 1279. Dintr'o diploma, a regelui Ladislat Cumanul noiscim de asernenea ca dupa Liten-voda fratele set Barbat a urmatpe tronul oltenesc i mai traia Inca pe la 1285, cand s'a scrisacea Noi scim apoi cä pe la 1278, ce-va inainte de mOrtealui Litën-voda, se rupsese deja legatura de amicia intre Serbia §iOltenia, §i astfel noul voevod Barbat, unchiul Domnitei celei go-nite de catra regele Milutin, era acum vrajma§ al Serbilor. Nolscirn, in digit, ca Teleormanul, o regiune pina atunci cumanica, baInca mai 'nainte pecenegicA, intrase de curand in sfera de actiunea Basarabilor celor din Oltenia §i avea in capu'l kinezi Balaceni,earl stapaniat acolo peste un element romanese amestecat cu ra-ma§ite turanice, de unde Serbil incepusera a'i numi une-oribuna-Ora Tartari Bassarabi" intr'un text la Pejacsevich. Sciindu-setOte acestea, lesne vom putO intelege un eveniment f6rte interesantdin anul 1282 sat 1283.

Arhiepiscopul Daniil, unul din scriitoril serbesci cei mai vechl,care in tinerete servise la curtea regelui Milutin, prin urmare Mn-tana istorica in tOta puterea cuvintului, ne spune ca immediatdupa urcarea pe tronul bizantin a imporatului Andronic Paleologo puternica armata de G-reci, cu cari se aliase o multime de altenOmurl, Tatari, Turd §i Italienl (mumaemerthim Iennua, Ta mina I Toypmcia II

(1)poym), navalisera asupra Serbiel. Milutin s'a retras, ferindu-se delupta. Bizantinii at pustiit tot ce le sta inainte pina unde àü ajuns,§i apol incarcati de prOda s'at intors top', afarä de o singura cOta, carea mers inainte pustiind pina la riul Drin. Hatmanul lor era numitCap- n egru : cTapInmlilloy maromeamaro ilindioraaBa", la Engel :nihr Aeltester genannt Tchernoglawi oder Schwarzkop f", adecaun Basaraba de cel cu cap-negru pe stOg. Intre aliaii Bizaqiuluiera dara §i un contingent de Romani, trimi§1 de Barbat-voda contralui Milutin i pe earl ii ducea un Basaraba cu Capul negru pe

Tatari,

11Th

diploma.

www.dacoromanica.ro

CLI

stég. Era kinezul Balaciu cel devenit mai de'nainte vestit prin vitejiapeste Dungre. Dei Drinul era mare, Oltenii §i Teleormanenii s'atbizuit pe puterea cailor i ca nesce flare flamande" s'at repeclitin apg, pentru a nemicl pe Serbil de pe cel-lalt mal : Ian aatpuHeCLITH oycrprAmme ce Ha CTOXI xplICTOBO, H oylloamourre Ha cHnoy ROHE, C.13011XI

Brilugome". Cel mal multi s'au innecat, intre cari i hatmanul lorC a p -.n e g ru. Serbil Fat prins, taiat capul, I-at Mcut o cu-nuna de margäritare, Fat infipt pe o sulita §i rat adds in dar re-gelui Milutin : oraptaanme rnaaoy iemoy oyapameHoy 6ncepla HbeTb1H1114MH,

BbIlLablIle Ha HOMO upfiHecome HE. 6JrarOTIHTHBOMOy paiiio Lan napa". LIU Capul acela pe care Milq il inching, lui Milutin in balada cea ser-bésca. Poesia poporana §i cronica se completeza una pe alta, re-stituindu-ne siluetul indraznetului Basaraba dela Balaciu, care cudrept cuvint s'a aratat un nebun de vitejia", un cap cu flacari

cu vint".

Acum ne despartim de pretiOsa balada serbd, care concordezaatat de bine cu datele cele mai documentale. Ea se compune dindouë pall constitutive deosebite : jocurile cele equestre la petireaflicel lui Liten-voda pe la 1274, i peirea cavalerescului restrginoal boierilor Balaceni intr'o lupta contra Serbilor pe la 1283. Ba-lada peste tot, prin ambele sale WO, se refera la impregiurari in-ternationale serbo-oltenesci din prima jumatate a domniei regeluiStefan Milutin, al carora simbure, träsura lor de unire, este Domnita,cea romanesca, de'ntaiu luata, apoi cautand a fi resbunata, o

miniatura de Iliada.0 importanta cu totul deosebita pentru desfg§urarea forma-

tiunil succesive a Statului Terei-Rornanesci ne ofera aci Teleormanul,ca prima veriga prin care Basarabil dela Jiiu se apucara a fguricu o stäruitOre rabdare un }ant ferecat din zala in zala pina lagurele Dunaril. Dupa fratil voevocli Litén §i Barbat, un pas maideparte il face un Dan-voda.

§ 32. Dan-vodä

Bibliografia : Istoria criticd p. 15 sq. Cuvinte den batrani t. I p. . 402N. Den-suqianu, Docurnente t. I p. 454, 483. Fotino, 'IcT.opEa t. II p. 9. Pachymeres, DoPalaeologis lib. III, 26. Laurian-Balcescu, Magazin t. I p. 91, t. IV p. 233. IstoriaTerel-Românescl, ed. Ioanid, Bueurescl 1839 in-8 t. II p. 3. I. Bogdan, Ein Beitrag,

II

§i

www.dacoromanica.ro

CLII

in Arch. f. slay. Philologie t. XIII p. 526, 530 nota. Jire6ek, Geschichte der Bulgaren,Prag 1876 in-8 p. 282, 285. Dozon, Chansons populaires bulgares, Paris 1875 in-16 p.67. llepirowiecito crilicaime, Braila 1870 in-8 t. II p. 106. Draganow, Maamoricao-mamas-Edit C6OpHIIKL, Petersb. 1894 in 8 p. 216. C6opriaa sa Hamm' punsopeum(Am) t. II p. 4 6, t. V p. 16, t. VII p. 16 t. IX p. 13 ; cfr. Schwandtner, Scripturesrerurn Hungaricarum t. I p. 231. Locustinu, Dictionar geografic, Bucurescl 1889 in-8 p. 84.

Barbat-voda. domnise de sigur pina la 1285, pOte sa mai fitrait Inca pe la 1288, cand 11 citeza un document unguresc, nu insadestul de limpede. Cronica muntenésca nu'l mentionOza de loc, ca §icand l'ar identifica inteo singura personalitate cu fratele set multmai celebru Mihaiu-vodä, §i d'a-dreptul dupa acel Mihalu-voda punepe un Dan. Acordandu-se lui Barbat-voda intervalul cel istoricesCeadmisibil de vr'o clece ani dintre 1279 1289, urméza ca un Dan-vodaputea in realitate sa se fi urcat pe tron cam pe la 1289. Acestaipotesä se impaca, §i cu calculul lui Fotino, care se intemelaza peun text. El cunoscea o cronica, slavica inedita a unul Simeon,unde se (lice ca Dan-voda a perit peste Dunäre la 1298 ajutandpe un MvxcdiX Kokfig" contra unui Aecsicarriq nallay". Cine Ore sa fifost acel craiu Mihail §i acel Despot §i§man din anul 1298? Deladeslegarea acestel intrebari atirna verificarea existentel unui Dan-voda dupa Barbat-voda, intregindu-se §irul voevoclilor oltenesci dinsecolul XIII.

In adevër, archiepiscopul serbesc Danilo, scriitor contirnpuran,vorbesce pe larg despre principele §i§man, care inainte de anul1300 stapania la Vidin §i peste intrOga Bulgaria de pe 'mpregiur,fiind atat de puternic incat sustinuse un crancen resbolu ofensivcontra regelui Milutin. §i§man se vede a fi fost aliat de'ntru'ntaiucu Basarabil, cãci intr'un rind el trecuse Dunärea §i se addpostiin Dolj atunci cand Serbil isbutira a cuprinde Vidinul. In urma insael s'a impacat, ba chiar s'a incuscrit cu Milutin, §i a putut sa secerte cu Basarabil. Acesta dara 'este Despot §i§man" cel dela 1298din cronica lui Simeon cea cunoscuta lui Fotino.

Cat privesce pe craiul Mihail", este de asemenea o perso-nalitate reala tocmal din anu11298, despre care vorbesce mult Bi-zantinul Pachymeres, anume o ramura destronata din dinastia Asa-nilor. Acest Mihail, nil impOratului Constantin Asan, era un pre--tendent la corOna imperiala din Tirnov contra adversarului setSvetislav. Suqinut de Bizantini, el navalise in Bulgaria cu o Viregrecésca, dar a fost respins.

www.dacoromanica.ro

CLIII

A§a stand lucrurile, resultä cd Dan-vodd, amic al Bizantinilorca §i predecesorul set Bärbat-vodd, tot-o-datã intr'o strinsä lega-tura cu dinastia cea romanescd a Asanilor dupa cum erat Basa-rabil in genere, a trecut peste Dunare in ajutorul pretendentuluiMihail, contra carula, de asta, data §i contra Basarabilor, era Si§-man dela Vidin, inchiclOndu'l calea. Urma o batdlia §i Dan-vodda fost ucis.

Find aci dara e fOrte importantä prin verificare fantana ceanecunoscutd a lui Fotino ; dinsul insa mai la vale pe acel craiuMihail", care n'a domnit nici o data, il confunda, cu regele serbescMilutin, socrul lui Litén-voda, o er6re de altmintrea u§Ord deindreptat, §i latä cum. Fotino mai cunoscuse o alta fantana slavica,

sylg Eeppcalq xpovoxoTEce, dupd care acel Mihail tinuse in asätoridpe fOta lui Dan-vodd, : atott 6 ML)cocilX auveCEberi Tuvcdxn. 7Cp6rfp v b.pia-'cepa zoti Aav BospOax ilistióvog BXaxEci.e. E cu putintd. In acest cas sintdouö casatoril, pe carl le-a amalgamat Fotino :

a) flea lui Liten-voda cu regele serbesc Milutin, dupd NiceforGregoras ;

b) flea lui Dan-voda cu principele bulgar Mihail, dupd, o cro-nicd slavicd ;

douë casdtorii cu totul deosebite §i ambele de o potrivdimportante pentru istoria Olteniel din secolul XIII. Repet Inca odata : e cu put* ; §i indicele find o data cdpötat, ar trebui ur-rnärit. Sigur totu§1 este numai atata ca Dan-vodd era fOrte ames-tecat in afacerile Bulgariei, §i ant de iubit acolo, incat numele luia remas ping, astacli ca cel mai respandit Domn romanesc in poesiapoporand a Bulgarilor, ceea ce o voiu arata indata.

Cronica muntenOsca a contopit pe Dan-voda cel dela 1298cu Dan-voda fratele lui Mircea cel Mare : Dan-vodd at domnitnani 23. Acesta at fost frate cu Mircea-voda batranul, §i Vag ucis§ivnan-vodd Domnul Serbilor, cand era cursul anilor 6861 (1356)."Constantin Cdpitanul urea cronologia ce-va mai sus la 6841 (1333)§i numesce mai cu reserva pe un frate Mircea", nu pe celMare: Acesta at stAtut Domn in TOra-RomanOsca dupdvocid, avea §i frate pre Mircea. Insa ce sa fie fãcut in 23 de aril

)2al domniei lui, nu se pomenesce, färä numal scrie ca Vat ucis

§fuman Voivodul Sarbilor, dar pentru ce §i cum nu se scie." Cine

Mihapc-,

ix

www.dacoromanica.ro

airy

a fost Mihaiu-vodA", am vq.ut'o ; eine a fost avea §i frate preMircea" o vom vedO la locul se-a; aci me marginesc a constata nu-mai ea, Dan-voda cel ucis de Si§man a trait pe la 1290, pe cAndDan-vodA cel cu un secol mai nog muri intr'o lupta fratricidA cuMircea cel Mare la 1385, descrisa in cronica unguresca la Thurocz.S. mai adaog CA pe la 1333 i 1356 n'a domnit nici un Si§manin Bulgaria, ci mai taalit intre anil 1365-1393 a fost là Tirnovun alt irnan, care pe fratele marelui Mircea nu putea sal ucidA,de vreme ce '1 ucisese altul Despre acest alt §i§rnan se va vorbimai jos sub domnia lui Radu-vodA Negrul eel din secolul XIV,unde voiu reveni asupra confusiunil intre eel dol Danl.

In scurt, un Dan-voda, un Dan-voda cel de'ntalu, domnisein Oltenia pe la 1290 inainte de interneiarea Statului Terei-Roma-nesci. Negre§it, erA un Basaraba dar de unde öre? SA fi fostfrate cu LitOn-voda. i cu Barbat, sat fiig al vre-unuia din ace-§tila, adeca dintre Basarabii eel catolici dela Nedela? SA fi fostfiiu al lui Radu-Negru cel dela 1241, sag din ramura Basarabilordin Valcea? Nu. Nici Valcen, nici DoljOn ba nici din Gorj satdin Mehedint. Acest Dan-vocla fusese un kinez nu de aluri de-cat din Romanat, forte legat cu politica trans-danubianA inaintede a ajunge voevod, cad domnirea lui, de vr'o clece ani eelmult dintre 1288-1298, n'ar explich marea lui popularitate prin-tre Bulgari, earl il cunose nu numal ca voevod", ci adesea cape Ban, une-ori chiar ca pe gelepin" sag celebi" adeca bole rkin e z. Este de adaos in acela§i timp CA, voevodatul oltenesc sta-panind peste Teleorman deja din epoca lui LitOn-voda, RomanatenulDan Basaraba se va fi intins peste Vla§ca, pote Inca. peste Ialo-mita, invecinandu-se cu Bulgaria mai intrOga, in contact intim curegiunea Vidinului, dar mai ales cu impernia Tirnovului.

Inainte de a pa§i mai departe, voiu observa in trecët ca. nu-mele D a n , pe care '1 purta acest Basaraba din Romanq §i'n nO-mul cAruia se pare a fi fost familiar, dupa cum o voiu arAta intr'unalt loc, este o simpla scurtare poporana din Bogdan, mantinan-du-se numal finalul, intocmal ca in Din Constandin", Tache=Dumitrache", Fanica= Stefanica", Sandu= Alexandru", italienesceCola.= Nicola" etc. Forma nominala intrega Bogdan o conser-vase acea ramura a Basarabilor din Romanat, care tot in secolulXIII emigrase in Maramuras, dand acolo nascere dinastiel moldo-venesci a lui Drago§. Reservandu-se acOsta cestiune pentru

;

;

=

www.dacoromanica.ro

CLV

urmator, putem trece acuma la Dan-vocla in literatura poporana aBulgarilor.

Tinend cu partitul bulgar grecofil, care i§1 aducea din Constan-tinopole pe pretendentul Mihail, einige griechenfreundliche Bol-jaren" dupa expresiunea lui Jirgek, Dan-voda prevedea deja peri-colul cuceriril otomane, §i tocmai acésta o canta o frumOsa baladapoporana bulgara, tradusa frantusesce de Dozon sub titlul : Lescommencements de l'empire tune". Textul se incepe a§a, :

Ave 6aHe kiwieffinie,aH MFI 6a11 MR MHO mije...

In traducere: Banul Dan boierul, banul Dan bea yin cu satenii,cu frunta§ii. Satenil II clic lui : Banule Dan boierule, am bëutnoi destul yin profir : lata slut trel luni intregi de cand bem nolvin profir, la Dumneclen nu ne gandirn, nu dam nimic sfintului ;

haide dara sä clädim biserici tot de argint §i de aur. Banul Dan len v orb es ce : 0 sateni ! o, frunta§i! nu trebue sa mai cladim bisericitot de argint §i de aur, cad irnpërätia nOstra se ispravesce, sen in cep e imporatia Turcilor : ei vor darima bisericile, din argint vorfauri §elele cailor, din aur vor topi frane. Haide mai bine sa cla-dirn biserici din pétra alba §i din rnarmura, var alb, pamint galben.L'ati §i ascultat pe dinsul satenii. .

Sub raportul acestei balade este de adnotat ca, dupa cronicabulgaresca cea publican, de d. Bogdan,. la Slavil de peste Dunareprima grija de Turd este tocmai sub anul 1296 : 131 JATO 6804

IMOTa 1113ICTO adeca tocmai cand domnia Dan-voda, atat deingrijit de impëratia Turcilor.

Tot ca boier", Am que6usi", apare Dan-voda intr'un cantecbulgar macedonén, publicat de d. Draganov, unde editorul scie cae vorba de un Dornn romanesc §i ca a fost ucis de Bulgarul §i§man,dar il face Dan tata al marelui Mircea, ceea ce e fals, §i 'Ifixéza mOrtea la anul 1378, cand nu domnia nici un Dan-vocla, ciRadu-voda.

Intr'o colinda bulgarésca, gasita, de d. Iakimov, Dan estev o ev o d : Aall noiesoga", §i e pus in legatura tocrnal cu §i§man: Aap

Illumman", dar amindoi sint fOrte prieteni. Faptul istoric este ca §i§-man fusese o data adapostit in Oltenia, cand trebuia sa fuga dinVidin de 'naintea lui Milutin ; acuma in colinda bulgaresca pe

."

OTIBH11".",

www.dacoromanica.ro

CLVI

voevodul oltenesc Dan il primesce §i§man cu multa cinste in Vidin,ii poftesce ca na§ la botez, pune copilului numele na§ului, farcantecul se incheia prin sanatatea lui Dan- voda :

Oi Ha 8Apaml jail HomoAal..

Este de observat ca in poesia poporana bulgara in genereDan-voda e un tinêr, un voinic, mai tot-d'a-una incalecand, gatasä plece la o nunta, sag la o vinatOre, sag la resboiu, sag dupa ofeta : curtea e deschisa, calul e in§euat §i inkingat, ling cal e su-lita, lInga su1it sint ogari sag prepelicari" :

AaHe balm, AaH Hoilmo!111To TH CT011 ABOP oTHopell,AHop OTB0p0H KOH HoAcexirjaH,Eon noAcexrjaH icou HoererHaT,14 B03 KoHja 6yino xonjeH B03 KOHje &pH pancH?

rimeamu ROB AO, HOBHHI ?Awn" uneaniu 6oi a Hiem?HRH nmeam Aanreo A'n,geut3a AeHoioja Apyroaena?,AaHe 6aHe owoHapa:HHTO Nom Aaneo A'HAa3a AeHoixja ApyroaemKa;HHTO rimeaa 6oi a 6Hia,Hon/ 111HCJIH JIOB a aoHa;CHOHITH MO Ca logrracaallOT Tprf cipaHrf Tinf KaaeGEH...

Poesia poporana serba cunOsce pe LitOn-voda cu grOznicul Ba-laciu §i celebreza nu o data pe Radu-Negrul cu fratele sea Vladi-slay §i cu filul set Mircea cel Mare ; nici o data insa nemic laSerbi despre Dan-voda, absolut nici o pomenire, pe cand la Bul-gari acest Dan-voda e fOrte simpatic §i figureza, in cantece el singurmal des decat toti voevocli romanesci la un loc. Este in-vederat ca Dan-voda nu petrecea in vecinatatea Serbilor sail inapropiare, adeca in Mehedir4 sad in Dolj, ci lucra departe in Ro-manat §i de acolo spre resarit faa 'n faä cu intregul mal dunarénal Bulgariel.

Inteo colinda din Kotel, in fundul Bulgariei, se indica expedi-tiunile cele ostalesci ale lui Dan-voda chiar in interiorul Rornaniei,prin urmare in afara din Oltenia : se gandesce Ore voevodul Dana da fuga pe'n Tera Romanesca sag a face prada

Awls

cel-lalti

?..."

www.dacoromanica.ro

CL \TH

Xopaat, c iyy tlyrbeT:Till iiiy macaa Aaa-aoilco,aa,Alum 3111CJIII 6511' ia 6gra,Bar Aa 6ffra BJIanhtca 3111110,

icaeic a mem! !..

Intr'o balada intitulata Deli-Marco" indicatiunea e 0 mai pre-cisa. Banul Dan este aci un Domn romanesc locuind intr'un satde asernenea rornanesc, unde el are un palat cu poqi aurite i pe-trece merea in ospete, iar satul se ell pe un ses intins, numitSat- din-vale :

HITe aa HAem wie, oae,aoae B Biaiiiico eea o,

Baaanto ceao, B Aoaao ceao,Baaillicy B aic y na cayraTa,Cera Taro rocabe xmaT,H intim arre rocabe A'aAem.Ha ()imam na maaoaeHa HaAOJI0 B Aoaao ceao,B AOJI110 ceao, Baammo ceao.arnAoxa y Am{ o an,Hopmirre my noaaaTeau.Hommcaxa, novitaxa :

Maea, It3.31e3, Baauiico Ball o 1..

Dupa cum mai sus (§ 30) noi vöcluram ca in God s'a pastratun sat numit C ur ti pert in prOjma unui ora§ cu scaunul dom-nesc, tot a§a existä in Romanat o OurtiOra, despre care d. Lo-custénu qice : Acli e un sat neinsemnat, dar in vechime fu unscaun domnesc", negre0t numal dupa o traditiune locala. Curti-sOra insa se afla in partea de sus a Romanatului, pe cand e sigurcä Dan-voda §edea de preferinta linga Dunare. Linga Dunare cata sa fifost acea re§edinta a Banului Dan", numita in balada de mai' sus,Ikoaaoceao : Sat-din-vale" sail Valea-satului", unde dinsul locuia a§adicend printre Bulgari, carl tocmai de aceea ne procura amäruntepina §i despre viOta lui cea : intr'un cantec ni se spune caDan-voda are o sora iubita f6rte viteza, dupa un alt cantec el nue insurat inca, intr'o a treia ni se povestesce rnOrtea nevestei salecelei aduse dintr'o tOrä straina, de linga Marea-negra. Fata cu bo-gata literatura poporana bulgara despre Dan-voda, kinezatul acestulBasaraba este nu numal in Romanat, dar neapërat in partea cea du-narena, unde-va in regiunea Co rabi el, adecä in sfera acelelqiinriuriri venetiane, pe care o resimtisera cel doT voevoqi precedenVi.

Han MICAH

Ame,

intima

43

www.dacoromanica.ro

S'ar putO clice c Litén-voda, Barbat-voda i Danvoda represintaintre 1246-1298 o periOda italiana a istoriei oltenesci, tot4 cuacea mare deosebire asupra earn voiu reveni ri §-ful urma-tor ca Basarabil doljeni trecusera pina la un punct la catolicism,lar romanatenil mantineail cu staruinta ritul grecesc : Mihait-vodaera un Letin lepëdat de lege", pe cand Dan-voda pune la cale peBulgarii cei ortodoxi la cladirea bisericilor.

Pe cat timp Dan Basaraba fusese un simplu kinez din Ro-manat, sat numai boierul Ban Dan" dupa graiul poesiel popo-rane bulgare, el nu avea a face cu Ungaria. E adeverat ca regeleBela IV in diploma sa din 1247 se pretindea a ft stapan §i pestegura Oltulu), mentionand acolo anume bogatele pescarii dela Ce-leiu : piscationes Danubii ac piscine de Ch el e y", cari trebuiail säfi apart.inut atunci tatalui lui Dan-voda ; dar noi am vëlut deja(§ 29) ca acel act nu era dent un proiect pe hartia, fail a se firealisat vre-o data. Din momentul insa cand kinezul Dan a devenitvoevod oltenesc, el trebuia acum sä recunOsca suzeranitatea corOneisantului Stefan, intru cat el stapania o insemnata bucata de pa-mint peste Carpati, pentru care Barbat-voda se indatorise a platiun tribut. Dela plata regulata anuala depindea prietepgul cu TJn-garia, la care Basarabii in genere nu tinead de loc, incercandu-sedin timp in timp a se emancipa de tribut. Tot a§a s'a intamplatdupa mOrtea lui Barbat-voda.

0 balada bulgar6sca ne spune ca du§manul Ungur pandescepe Dan-voda"

Ha Appif cep! icapHo Barp e...,

§i acest vers e fOrte semnificativ, cu atat mai semnificativ ca ter-menul etnic Barp = BxrpT, Hungarus" este astacli necunoscut in limbabulgara, fiind deci o preticisä supravietuire epica din redactiuneacea prototipica a acelei balade. Forma paleo-slavica la Miklosicheste : Bmrplial, &mins, Bx.rpLewL ; in cel mai vechiu crisov slavo-ro-manesc, anume dela Vladislav Basaraba, inainte de 1372 Barpo.

manna ; in dialectul sloven vOger" sag vogrin" ; dar pe bulgarulBan) eti in de§ert l'am cautat pretutindenea, i totu§i el nu 'Jae fialt ce-va decat Ungur".

Aci este locul cel mal proprill de a arunca 0 privire sintetica

CLVIII

:

:

www.dacoromanica.ro

CLIX

asupra Orel Fagaraplui, incepOnd dela lupta Basarabilor contracontelui Konrad (§ 27) §i dela primul act fagara§6n cel din 1231(§ 24) ping la Danvodg inclusiv, adeca un interval de vr'o §epte-cleci de ani.

Pe la 1230 Ungurii ataca Mehedintul. Voevodul oltenesc deatunci se repede in acea directiune, lgsand astfel mai pqin ocrotiteposesiunile sale nordice. Atunci SaiI, condu0 de contele Konrad,profita de acea slabire §i apuca partea de sus a Valcii. PerclendLovi§tea, Basarabil din Oltenia se véd d'o data despartiV de Amla,0 de Faggrq, ping unde el nu mai puteat strgbate prin téra Lo-trului. In acela0 moment, simtindu-se pe deplin la adapost contraBasarabilor, Sa§ii pun mana pe Fagara§, cand s'a §i scris actulfaggra§en la 1231. Din concursul tuturor acestor fapte docurnentale,earl sint intr'o vederatg inverigare unele cu altele, resulta Ca

Basarabil nu mai stapanisera tOra Fagaraplui la 1230, dar o sta-paniserg deci inainte de 1230.

Pe la 1240 contele Konrad find gonit din Valcea §i impinsmai departe spre Sibilu, voevodul oltenesc cuprinde Sy lva Blaco-rum, adeca téra Amlaplui, in ajunul navaliril Mongolilor, pe earlla 1241 dinsul ii intimping la hotarul Fagaraplul §i resistä acolo. Pela 1243 Mongolii parasesc Ungaria i A.rdélul. De nicairi nu sevede cg ping atunci voevodul oltenesc va mai fi perdut din notposesiunile cele reca§tigate prin alungarea contelui Konrad. Delaanul 1231 incOce in curs de §ése-cleci de aril. nu se mai arata ceamai mica, urma administrativa ungurésca in éra Fagaraplui. DintOte acestea resulta ca Basarabil, dupg ce o perduserg pe la 1230,o stapanisera apol ne'ntrerupt dupa 1240 pina la 1291, cand 6rallel sint ameninNi a o perde.

In acest mod, mai' intarit prin cercetäri ulteriOre, et mantinintacte cele afirmate in urmatorul pasagit din istoria criticd :

Dela 1170 pina la 1360, Fagara§ul se pare a fi §ovait intreMunteni §i Maghiari. In 1231 el era al Ungariei, dar nu de de-mult,cad actul din acel an indrOpta in favOrea unui Maghiar o stram-batate comisa in intervalul stapaniril muntene. In 1291 el este

din not unguresc, insg 6110' de pqin timp, precurn se vede dinfamOsa diploma, meret citatg §i nicl o data explicatg, prin careregele maghiar Andreiu III acOrda ormul Eagara §i un sat dinaceimi téra Ungurului numit Ugrin, find-ca: i s'at fost räpit

pe nedrept". Ceea-ce caracteriza d'o potrivg ambele aceste docu-

www.dacoromanica.ro

CLX

mente, din 1231 §i din 1291, este tendinta lor comuna de a des-fiinta pe tarimul proprietatil consecintele ',succesivelor ocupatiuni17rnuntene. De cate ori Basarabil apucat Fagara§ul, boiarii lor luat

)/acolo prin donatiuni princiare parninturi, sate, munti §i ape, con-fiscate cu drept sat fara drept pe sama fiscului dela posesorii un-guri, cari insa profitat §i ei de cea de'ntait ocasiune pentru arevindeca mo§iele lor, din data ce autoritatea maghiara reu§ia ainlocui pe cea rornana. Pe la 1300 Fagara§ul depindea iara§i deUngaria, caci voevodul transilvan Ladislat ii fortifica atunci, ne-greOt contra vre-uneia din cele dese tentative din partea Mon-teniel. Dela 1300 pina la 1369 nici un act maghiar, intru cat neaducem a-minte, nu mentionAza téra Fagaraplui, de§i exista sute17de pergamene pentru aprOpe Vote 'Llocalitatile Transilvaniel, ceea-

ce probeza, cä noua cetate n'a putut resiste Basarabilor, incat17chiar de pe la inceputul secolului XIV regiunea intrega redeveni

munténa. Putinatatea cea extraordinara a documentelor ungaredespre Fagara§ a fost de de-mult observata cu mirare. Nimeni insa,n'a voit sa ghicAsca adevArata sorginte a ciudatului fenomen : Ma-

ghiaril nu puteat regula adesea afacerile unei provincie, care liapartinea din cand in cand numai in trécAt"...

In Istoria criticet et nu cunoscearn inca pe Dan-voda cel dinsecolul XIII, cad asertiunea lui lootino nu se putea admite fail afi verificata mai intait prin cele doué fantane contimporane : ar-hiepiscopul Danilo i George Pachymeres, mai completate mai cusama prin literatura poporana bulgara. Cunoscend acuma bine pevoevodul oltenesc eel din Romanat istoria Fagaraplui se limpe-clesce.

Dan-voda certandu-se cu Unguril

Ha gym mut Ampao Barp e...,

regele Andreiu III se hotaresce a relua dela Basarabi tOra Riga-raplui du diploma cea din 1291 remasese atunci de o cam datacurat platonica, de vreme ce magistrul Ugrin n'a intrat nici el,nici posteritatea lui, in posesiunea frumOsel donatiuni. Este pro-babil ca Dan-voda se va fi impacat cu regele Andreiu III intr'unfel Ore-care, i numal dupa §épte ani mai tarp, perind voevoduloltenesc peste Dunare in lupta contra lul i§man dela Vidin la1298, Ungurif s'ati grabit a cuprinde Fagarapl, §i'n data rat §ifortificat la 1300, cand domnia deja Mircea fratele lui Dan-voda.

:

.

;

www.dacoromanica.ro

CLXI

§ 33. Letinii §i Romanatii.

Bibliografia : Etymologicum magnum, verbo Antina. Katona, Hist. critica t. VIp. 904 sqq.. 998. Fessler, Gesch. v. ITngarn t. I p.439. I. Bogdan, Vechile cronice,p. 65 sq., 185 sq., 235 sq. Onciul, Zur Geschichte der Romänen in Marmarosch, in Ro-manische Revue 1890 No. III. Schliizer, Geschichte von Littauen, Halle 1785 in4 p.93 sq. Karamzin, ileTOpiff t. IV nota 383. Onclul, Dragos si Bogdan, in Cony. liter.1884 P. 306 sqq. Picot, La famille de Dragos, la Tocilescu, Rev. 1885 t. V p. 310 sq.Szilcigyi, Mdramarosmegye dltaldnos tOrtOnelmObol, ap. Onciul. G. Wenzel, KritikaifejtegetOsek Máramaros megye tOrtOnetehez, in Magyar Akademiai Ortesf1-6 1857 p. 326sq. Engel, Geschichte der Bulgaren in MOsien, Halle 1797 in-4 p. 430 sq. Rosier,Roman. Stud. p. 119. Mangiuca, Die Chronik des Huru, in Romanische Revue 1887p. 400 sqq.; cfr. Puscariu, Date istorice t. II p. 92 etc.

Prin divinatiune sag prin asa qisul azard, descopere cine-vaintr'o gi o franta lespede purtand o scurta inscriptiune. Acea bu-cata de petra a fost de ajuns pentru a atrage atentiunea asupralocalitatii. Acelasi caletor sag altul se 'ntOrce a doua ch. si se apucade astä data a sapa cu tot din-adinsul. Peste putin se desmormin-téza acolo treptat-treptat un oras intreg, care ar ft remas ingropatpentru tot-d'a-una, daca nu se intampla acea frantura. In acelaslmod, cate-va reslatite legende serbe i bulgare, de'ntain ghicite, apoicontrolate, mi-ag permis a reconstitui pe de'ntregul dol mari Domniromanesci cu totul necunoscuti pina acuma : pe catolicul MihaiuBasaraba din Dolj i pe ortodoxul Dan Basaraba din Romanat, earlamindoi, o data reconstituiti in legatura lor cea organica, aruncao neasteptata intinsa lumina asupra unei strabune traditiuni ma-ramuräsene de cea mai mare importanta, o traditiune ne'ntelésain trecut i peste putinta de a fi intelésa de aci inainte altfel decatnurnal prin acel dol Basarabi rechiamati la viéta.

Am vorbit deja mai sus (p. CXL) despre cronica moldovenéscacea scrisä inainte de 1520, care trage némul romanesc din -Venetia.D. Bogdan a reprodus'o intrega in text si'n traducere, observandfOrte drept ca : Importanta cronicei anonime consta in partea ei delainceput". Tocinal dela inceput" insa d. Bogdan a scapat din vedere

o scapare din vedere a editiunil antericire, sag pcite a ma-nuscriptului, care trebula ori-si-cum neaperat indreptata, cu atatmai virtos ca era suticienta o simpla punctuatiune. Traducerea d-luiBogdan debuta asa : Povestire in scurt despre Domnil Moldove-

nesci, de cand s'a inceput tOra MoldovenOsca. La anul 6867 (=1359)pornit'ad din cetatea Venetiei doi frati, Roman si Vlahata, ceDerail de legea crestinOsca i fugiad de gOna, ereticilor in potriva

51,080. IV. 11

el-insu§i

.

www.dacoromanica.ro

CLXII

cre§tinilor, §i ajuns'ail la locul ce se chiama Vechiul Rim §i §1-at17zidit cetate dupa numele lor Roman, §i §1-ati trait tralul,

,,ei §i nemul lor, ping ce aü trecut Formos papa dela pravoslavia lalatinia". Papa Formosus traind intre 891-896 dupA ce Rornaniiplecasera din Venetia la 1359, urméza dara. CA secolul XIV esteinainte de secolul IX ! Causa acestei absurditatI e ea, textul s'apublicat: Cnaaaffie Expankt o monnancm-x% rocpcapers, oTnont natlaca MOJI-Aasettaa MEM 131 HtTO 6867 om rpana BHHE14114 npinnoma Ana 6paTa...", §i d.

Bogdan a tradus'o literalmente, pe cand punctuatiunea corecta cere: ...onont imam Nonnancnan MUTH YE ATO 6867. Om rpma BHH111011

npinnoma...", i atunci traducerea cea normala este : Povestire in77scurt despre Domnii Moldovenescl, de cand s'a inceput téra Mol-

dovenéscA la anul 6867 (-1359). Pornit'ati din cetatea Venetieldot fratI etc.". Deja Karamzin, vorbind despre cronica cea anoni-ma, despArtise plecarea cea legendara din Venetia de data cea is-toricA 1359, care apartine exclusiv intemeiAril : FL 1359r. naaanoca EHHZOCTBO Moanancnoe".

Cronica cea anonima se impartesce darA in dou6: ultimaparte cea cronologica e moldovenésca, incepend dela Drago§ vodala 1359 pinA la mortea lul Stefan cel Mare la 1504 prima parteinsa, fara cronologia, este numal maramura§ena, pOte scrisA chlardin secolul XIV. Et am aratat deja CA legenda despre origineaRomanilor din Venetia nu se putea nasce aiuria §i'ntr'o alta epocadent in Oltenia in secolul XIII, cand Venetianil se a§eclasera laNedela §i de acolo din Dolj all inaintat prin Gorj pina la Nova&Acolo atunci pentru prima Ora, surprin§l de asemënarea dialectalAcea isbitOre Intre gralul romanesc §i intre cel venetian, Oltenilall constatat CA el sint fratl cu Venetianil, §i de aci apol credintadespre venirea inteo antica epocA a Romanilor din Venetia. FiMdacésta un oltenism, nu cum-va tot oltenesc sa fie restul din primaparte a cronicel celei anonime ?

Iata pasagiul in text cu traducerea d-lul Bogdan :

14 no omplenin ntpia Xpn-CTOBLI coanama ce61 .11a I'm{ a HOBLA

nponania ero HOTTA PninOBaum Kb cen FE. JIaTLIHECTBO P o-

il a H 0 13 %H0131 FE HOBLIff PHEL

POMaHOB%101 ace HO BOCXOTIHTH

}mama maim 6panb cl) HThnK 1111HHTH H

dupn, desOrtirea legii luiHristos §1-at zidit Ltinii o nouacetate i I-ail pus numele NoulRim §i all chemat pe Rom enIla sine in 1atini5, in Noul Rim ;dar R o mA,n enii n'ati voit, ci atinceput lupt 5. mare cu diniT i nu

a§a

Moldovel

rpm% r

H

;

www.dacoromanica.ro

He on-y.111111am or% HtpLI XpiterrOBLI ;

H OTL Toro ace Hpenaan 6L1Hla BO ópa-RH O ApTaaBhI BilmacaaHa icopona

Yrophelcoro. A BJMAHCJIHFL icpaal)

6paTen CLINE, Cant, apxienHeicony Ce-pmmutoray, a pegeHT) 6Eacm orm Hero

AI:macaw H13py XplECTOBy BO cepA-Ai( Taiillo, a 118EZE0RT. H ITOMBI3CISHEL

ppameHiein 6Hwe aarrEamm.

CLXIII

desprtit de legea crestinesc6.de atuncl incOce aü fost mereh

in lupta Uflil cu altil pina la dom-nia lui Vladislav, cralul unguresc.Iar Vladislav craiul era nepot defrate WI Sava, a rchiepiscop serbesc,

fusese botezat de dinsul si se ti-nea de legea crestinésca in launtruiinirnei sale, dar dupa vorb i dupapodObele craesci era latin.

Schlazer recunoscuse cel de'ntMu de de-mult, §i este chiar im-posibil de a n'o recunösce, cg Vladislav craiul" din acest pasagiueste anume regele Ladisla0 Curnanul, care in adevër se §i inrudiacu sfintul Sava al Serbilor, de Ora ce nepotul de frate al acestuia,Stefan Dragutin, tinuse in cgsgtorig pe o soil a acelui rege ungu-rese, astfel cg Vladislav cralul" se putea numi in realitate nepotde frate al lui Sava ; §'apoi, in acelali timp, Ladislati Cumanul erain fapta latin numai dupg vorbg §i dupg podnele crdiesci", cacitop' catolicii cu Papa in frunte ii considerati ca eretic. A§a hind,d. Onclul desnaturézä pe deplin textul cronicei anonime, eand pre-face pe Vladislav in Ludovic, schimband secolul XIII in secolulXIV, §i tOte acestea Mit a ajunge cel putin bine-reil la o expli-catiune plausibila a acelui text. Vladislav cralul" repet inca odatgeste pur §i simplu regele maghiar Ladislati Cumanul, caredomnise intre anii 1272-1290. In acesta privinta este mai corectEngel, urmat de Szilagyi, de Wenzel §i de alii, earl ineai ail me-ritul de a conserva intact adavëratul punct de plecare cronologic§i nominal. Teoria lor cea explicativa, admisä §i de ROsler, curn-cgacei Romani din cronica anonimg insemneza pe nesce Vlachl venitide peste Dungre, nu se intemeiazg absolut pe nemic serios, dupgcum II obiectOzg cu drept cuvint d. Onciul ; dar vre-o altä teorigmai solidd, nici din§ii, nici insu§i d. Onciul, nu erati in stare de ao ggsi, pe cata, vreme nu era cunoscutä istoria celor douö ramureale Basarabilor : una catolica din Dolj §1 cea-lalta ortodoxl dinRomanat. Aceste douë ramure find in sfir§it destginuite, cronicacea anonirng incetOzg de a mai fi fabula, lauter Fabeln" dupgcum clicea Fessler ; §i n'ar mai ave nici macar trebuintã de a ficomentatä, cad ea se lirnpeclesce acuma dela sine insa§1 §i se con-firma pe deplin in tOte träsurile cele esentiale.

6t

H

s'at§i

www.dacoromanica.ro

CLXIV

Tocmai in intervalul de timp cat domnise regele Ladislati Cu-manul, la voevodatul oltenesc, cel mai puternic Stat romanescatunci §i ping atunci, se a§eclaserA unul dupA altul Mihaiu-vodAL e tin u 1 cel dela Nedela §i Dan-vodA cel pravoslavnic dinRomanat. Dela urcarea pe tron a Doljenului Mihalu-vodA, adecA ce-vadui:A 1242, catolicismul Basarabilor celor lepedati de lege', de-veniti mai tan prin voevodat, cata sä fi exercitat o presiune dince in ce mai simtith asupra Basarabilor celor protivnici papismului,dintre earl cel mai hothriti erail kinezii din Romanat, fOrte legaticu Bulgarii. Fiind un Domn mare prin brat, prin minte §i prinpunga, Mihalu-vodA nu lesne putea sA fie resturnat. Murind el la1279 pe campul de Wail, fratele sell BArbat usurpa tronul, in-telegendu-se cu Unguril, carora le-a recunoscut suzeranitatea. Esteinvederat ca kinezil eel ortodoxi se resculat meret, fie pe fatd,fie pe ascuns, in casul cel mai bun murmurati contra voevoduluicelui letin, a§teptand. momentul propice de a'l premeni, ceea ces'a §i intAmplat la mOrtea lui Barbat-voda, pe la 1286 sat ce-vamai tarp. Intruniti atunci la Vermeghia, kinezil au inlAturat delatron pe Basarabil cei dela Nedeia §i at ales voevod pe RomAna-tenul Dan.

Cronica anonimA vorbesce dath despre frAminthri inainte de is-banda lul Dan-vodA. Ele ajunsesera la culme sub voevodul BArbat. Erao lupth invier§unata intro Letinii, .1lairimn", dela Nedela = Romacea noua" papista§A a Doljenilor, care se intinsese pina in Gorj,§i intre Romanil cei pravo sl a vni c 1 din Romanat, uncle existhchiar din clilele lui Traian dupa inscriptiuni ora§ul Romula, adeve-rata Roma veche" a Daciel. Insu§1 termenul de done off repetatin cronica anonimA Poniammica", formatiune de tot ne-slavicA, tra-dusA aproxirnativ de d. Bogdan prin Romaneni" §i pe care SchlOzero traducea prin Romanenses", InsemnezA d'a-dreptul Rornanateni:Rornanati =-Romulates", cu n / intocmai ca in semen = simile".

SA urmam inainte textul, reveclut §i tradus de d. Bogdan:

11 HI atm B narkttcaaHa Hoparre-BUTBa BO3ABIDICeeff Ha Yrpm 6pallb OTT,

Tagapl, Orb Ellff3a IIKIMOTa Ub CBOHX1

Hotresingb, crs plEst flpyTa H CI OH&Mowni, n perniorua pei. Emcorderopht ii Horreperi aerium yropLcHia Ep-lona, m Hpirnicqua Ha plxy Mopeurr, H

§i in vremile luT Vladislavcraiul s'at pornit cu resboit in po-triva Ungurilor Taarii cu cn6zulNeirnet din pustiile lor dela apaPrutului si dela apa Moldovel si attrecut peste munii cei inalti dinArdOl si dela -Ora UnguréscA si aü

www.dacoromanica.ro

era Ty. ll Ca YrophcHiii xpanBaaArtcgairE Haxoacexie TarapEcHoe, it

nocaama Hc Hoyt B1 PRI% KS HecaptoH Hart, Aa6m Hpinuari RT. Remy Ha Ho-NOM, ic HOMADIT. PIIMA5I110111 II inPonationceml Hocaaura ace. RORER acePiriffome H crapme humane coHoityini-maca it upiwkoina Ho Yrpta BaaAticaaByHopomo na IIODIOIAb.

CLXV

ajuns la apa Moresului opritacolo. Auqind Vladislav, craiul un-guresc, de n6,vala Tatarilor, trimiseindata la Rim, la impëratul si lapapa, s6,-I vie in ajutor ; trimise i lanoil Rimleni si la Romänenl. Atuncis'at unit noil Rimleni cu vechiiRimleni i aü venit la tOra Ungu-résa spre ajutor craTulul Vladislav.

Voiu corege mai intaiu in trOcAt o scapare din vedere. Textul :Hpergollia tipeas 'weenie row:a it notrepers smut yropcicia EpAe.ira" e

tradus la d. Bogdan : at trecut peste muntil cel inalti din Ardél§i dela tera Unguresca", pe cand traclucerea cea corectä fOrteclan, este: aii trecut peste muntii eel inalti i cur m e cli§ printAra cea unguresca a ArdAlului",

A§a clan, Tatarii pornind dela Prut §i dela Moldova asupraUngariei, regele Ladislail Cumanul chiama pe Romanii Letini §ipe cel Romanat 1, cari venit impreuna in ajutor. ErailRomani nu din Ungaria, ci de afara, din vecinatate, tdeci Olteni.Cand insa.? Invasiunea s'a intamplat tocrnal in anul 1285, nu peurma §i nu inainte. Punctul cronologic nu admite alta controversädecat numai 'lora cu vr'o cate-va luni mai sus in anul 1284, prinurmare in orice cas tot sub domnia lui Barbat-voda.

Deja vechlul istoric unguresc Katona a elucidat perfect subanul 1285 invasiunea Tatarilor, ale carora ciambuluri ajunseseräpina la Pesta, unde curtea regala tremura inchisa in castelul delaBuda, astfel ca regina märturisesce inteo diploma : quum21in Castro Budensi inclusae propter metum Tartarorum fuissemussimul cum fidelibus Baronibus". Retragendu-se incarcati de prada

§i de robi, Tataril aü fost surprin§1 i sdrobiti in apropiare deTransilvania. Din cele citate de Katona, documentul cel mai im-portant chiar dupa dinsul este cronica austriaca, din care Ian, pa-sagiul textual : MCCLX.XXV. Comani et Tartan cum innumerabilimultitudine intraverunt Ungariam, et vastaverunt earn, et occi-

derunt et deduxerunt ex ea innumerabiles viros et mulieres etparvulos eorum. Tandem vero ab incolis terrae circa septem castraturpiter sunt de terra fugati, occisa ex eis innumerabili multitudine ;nreliqui vero, qui evaserant quamvis pauci, fugientes, latitantesinter montes et valles nemorosas, divino iudicio ibidem fere omnes

e si s'aü

ea-insd0

11

I-ad i

www.dacoromanica.ro

CLXVI

perierunt..." Si Katona comentéza acest text : Non est dubiurn :Tartaros etiam ab incolis terrae circa septem castra, seu Transil-vanis, fusos et caesos esse". Neapërat, Septern castra", nemtesce

Siebenbtrgen ", slavonesce Cemmrpms", literalmen te SOpte-cetatl ",insemnéza Transilvania Katona insa nu baga in sama prepositiuneacirca". Expresiunea : incolae terrae circa septem castra" nu vreasa qicA : locuitoril Transilvaniel", ci : locuitoril de linga Transil-vanie. Nurnal reliqui", resturile cele scapate din batalia cea mare,intrasera in interiorul Transilvaniel §i at fost lovite acolo de catra,Sacul, dupa cum o atesta o diploma din 1289 : quum perflda gensTartarorum regnum nostrum hostiliter et crudeliter adijsset, etmaximam partem regni nostri vastibus duris et spolijs peragras-

set, ac infinitam multitudinem incolarum regni nostri in suaroci captivitate abduceret, et ijdem Tartari spolijs, bonis et rebusregni nostri honerati, ad propria remearent, predicti Siculi contrainsultum et rabiem eorundem Tartarorum pro liberacione patrie

gentis sub castro Turuskou (ToroczkO) se viriliter obiecerunt, et',contra eosdem Tartaros laudabiliter dimicarunt, et in eosdem con-flictu ultra quam mille homines de miserabili et enormi captivi-tate eorundem Tartarorum liberarunt...

Cronica anonima, este intr'un acord deplin cu pretiosa relatiunea cronicel austriace : batalia cea decisiva cu Tataril nu se intam-plase chlar in Ardél, ci numai in apropiare : circa septem castra.Armata cre§tina, se compunea din Unguri i din o§tirea auxiliaracea oltenasca, pe care ca vasal o trimise Barbat-voda. Mers'a incapul el insu§l voevodul ? nu se scie. Cand o céta de Olteni tre-cuse Dunarea in ajutorul Bizantinilor contra Serbilor, Barbat-vodaremase in Oltenia, trimitend in locul set pe Basaraba dela Balaciue probabil rindul acesta in fruntea contingentului oltenescse afla vre-un Basaraba, devotat lui Barbat-voda, de sigur dintrecel catolici. Primind porunca voevodului, Letinil §i Romanatii cukinezil lor trebulat sä merga vrend-nevr^end impreunä : commcylni-

mace , macarca ortodoxil i catolicil nu traiat bine unil cuBarbat-voda fiind catolic, i se infati§a acum ocasiunea cea mai pro-pria de a expune la mOrte pe cel mai primejdiV du§rnani al seldintre ortodoxi. Acésta ne i face a o intelege cronica anonima,imaginand urmatörea epistola din partea Letinilor catra regeleLadislat :

;

fe-

l)

;

ca

altil.

bin

www.dacoromanica.ro

HoT1 orb Ham ópan o HtptcTapme Pout He, He xoTsnue ci aim

pllincluaii Bo, Hoar}, II MIBMIIe

BO rpetsecIcoll olpt BO uraponn. Prot ;a immtia milt out Hpisucoma c% HalmEs TOO Ha HOMOHIL, e):0-nlla MICH& II

OTH IMMO ocrasmoa BO Graporn Piot ;II Dna ecnia CT. To6oio opuis oalcoHl,upiaTeaexT, coolin. MTH oaogruts aprn-reur IT HenpiffTeffen. CBOHN% ecrom aao-

A1111% HenpiaTeall ; a HX% 6111 eel( Hoc-

awn HanpeHH Bars Himeji HpoTHo%Tamp, TITO6L1 01111 110611T1,1 61,13111, HIM

OTS TaKOBEIX% BOP% CB060AHIS, H

TES 61,1 MX% OCTOBHJIS y ceba BO coon

oemni, TOME() 61,1 ORR He B08BpaTHAHCII

BO crapoii II MI zeni HICS HOTH noentaerL Hs COO BS puma:ailaalcoEs.

CLXVII

Vechil Rimleni sint In luptdcu noi din pricina legil, caci n'atvoit sd trOcd cu nol la legea noualatinèscd, ci trdesc in legea grecèsedin vechiul Rim. Iar acum at venitcu totii impreund cu noi spre aju-torul tet, lasandu-sl in vechiul Rimnumal femeile i copiii cel micY. Iarnot' sintem de aceiai lege cu tine,prietinilor tel sintem prietini, du--manilor tel du§mani ; deci bine aiface, dacd i-ai trimite pe ei inain-tea tuturor celor-1a1t1 Omeni in po-triva Tatarilor, cd third vor cade cutotil in luptd ; iard dacd Dumnedetii va feri de Mari, sa,-1 last' in -Orata, ca sd nu se mai intOrca, in ve-chiul Rim, lar pe femeile i copiiilor II vom lua in legea nOstra, läti-nOscd.

Ca epistolele cele intercalate in ori-ce cronicd, medievald, seri-sdrea de mai sus nu este nici ea autentica, dar servesce fOrte ni-merit a caracterisd, situatiunea Olteniel, sub voevodatul celor doisuccesivi Basarabi

Urmarea din cronica anonimä :

II He nmory Bpeldellif mitHyouly, H

Omen &ma Hezmca B.Yagricaany iopo-uio ci, TaTapm, CT, HeHne-TOM% Hamems, Ha ,plitt Ha TlIct, HHorukoma Grapiae PiniuraHe HallepeHl,

Han. II OHOCA NKOMO MIOAH YrpooePHIllaalle 0AHH1 MaTHMICHill samm,

H Hokum, TaTap% upeace cTaphie Piirth-iae HOTOMS YITOBe H HOBLIe

H Hermon naHoma craprarL PHM-HMIS. Epan ace BaaHucHaol YropLcafidi

paHooaffleca o Talcoottu, 110c06i11

BOatiH, a oTapbirb PHXJIMII BOOM ma-Hya H murya oa MX% xpa6pocm, x Ho-uma= HMS rpamoTy 'MMUS PUMMEL,HTO 0 MIX% HHCaMH H 0 Ma acellax% H

Human lin in c0 6t ciryzwrH, Aa61)1

nu dupd multä vreme s'adat lupta mare intre Vladislav cra-lul unguresc i intre Neimet cnOzultdtdresc: la apa Tisei; i mai in-tftiu de toti at intrat in luptd ye-chil Rimleni, dupd el Unguri multi

Rimlenii eel de legea lätinëscd,§i at bätut pe `Mari mai intdluvechil Rimleni, apoi Unguril i noifRimleni, i n'at perit multi dintrevechii Rimleni. Vladislav, cralul un-guresc, fOrte s'a bucurat de acestajutor dumnedeesc, far pe vechiiRimleni I-a cinstit i I-a miluit fOrtepentru vitejia lor, i le-a ardtat apolscrisOrea noilor Rimleni, ce fostscris'o ace§tifa de el §i de nevestele

FL HOBLIII

11I1

Peal,

catolicl.

11

H PHME-

ceases

I-at

Yropsecory

OHM,

si

www.dacoromanica.ro

CLXVIII

He II011IJI/1 FL Orapoil PIIM%, a neOTE HOBLIX'L

In fine, ultimul pasagiu :

Bamacaairt e icopwth apia artCrL BJIllEhflTh xoTtaiert. If Aage arr)'demo Bb Mapanopemt, MUCH ptitaluiMopeiueiiii n Ticeio, aaprmaemoe NUMEpaaca, a Ty mamma H co6pamacaPIIBIJIIIHe II aflIB111110 Ty If aoaffle 3a ce6a

aceau YrOpIGI or IfaTESHECKOPO Baxony

BO CBOIO Fhpy xpncTiIHbcnyIo paw nAOHLTH11. I4 61 FL MIX% lieJI0Fhlt% pa-

H niyaceeTBeFL, ardeaern Apa-r0111%...

lor, §i i-a chibnat la sine in slujbaca sa nu se mai intdrca in vechiulRim sa péra de mana noilor Rim-leuL..

Iar Vladislav craiul cu marebucuria i-a primit i le a dat pamintin Maramurös, intre apele Murèsului

Tisei, locul ce se chiama Cris, §iacolo s'at adunat §i s'at asedat

traind acolo, aü inceputa-§i lua femei Ungurdice de legealatin6sca, si a le intOrce la legea lorcrestinésc, i astfel traesc pina as-tacit i era intre ei un ,barbat cuminte §i vitéz cu numele Dragos...

Portiunea cea mai vPche a cronicel anonime se incheiä aci cuinterneiarea Moldovel de caträ Drago§-voda la 1359. Intréga bu-cata, dela inceput pina la sfir§it, nu cuprinde in sine absolut nemicfabulos, afara numai dOra de originea Romanilor din Venetia, cares'a explicat §i ea mai sus prin coloniile cele venetiane in Olteniain secolul XIII, mai cu sama la Nedeia. Datoria vasalului Barbat-voda de a ajuta pe suzeranul rege Ladislati, invasiunea Tatarilorin Ungaria la 1285, lupta cea de linga Tisa circa Septem-castra",desbinarea religiOsa intre Doljeni §1 intre Romanateni, tOte acesteaJimpeclesc d'a-per-a-fir elementele curat istorice ale portiunii celeivechi a cronicei anonime.

A§a &al strämoil lui Drago§-voda, plecati din Oltenia pe la1285, fusesera kinezi din Romanat, din acela§1 ramura a Basara-bilor de unde se tragea Dan-voda cel dela 1290, al caruia frateTihomir remase apoi tulpina tuturor Domnilor Terei-Romanesci pinala Mircea cel Mare §i mai jos. Se 'Ate dara afirma cu tot dreptul,cä intemeiatoril ambelor Staturi romanesci, Muntenia §i Moldova,aü fost din aceimi familia, de§i nu tocmai frati, dupa cum o banuiagenialul Canternir.

Cuvintele lui Miron Costin din poema sa polond :

110-

COBB

areal

RimleniT, i

Pasaffsl...

si

si

www.dacoromanica.ro

CLXIX

Jest wieg Kucha nazwana w Maramorskiey ziemi,Tarn Dragosz syn Bogdanow rnieszkajv ze swerni,Bogdan z dawnych Dominow sczycil si krewnosci4...

adeca : Este un sat numit Cuha in téra Maramuraplui, unde lo-cuia cu al sei Drago§ filul WI Bogdan, lar Bogdan era mdndru deinrudirea sa cu vechii Domni", nu se confirmati ping, acuma, de

vreme ce nu se sciea inca originea lui Drago§, pe cand astacliprin cercetarea de fata némul cel vechiu domnesc al voevoclilordin Maramura§, ca descendinte din Basarabil cei Romartateni, con-sangeni cu posteritatea voevodului oltenesc Dan, se adeveresce.Dupa date istorice positive, Drago§-voda nu era fiiu al lui Bogdan-voda, ci amindoi erati chiar rivall §i vrajma§1, dar totu§1 din acela§imare familia kineziala, care s'ar puté numi a Bogdanescilor.

Dupa retragerea strabunulul lui Drago§-voda la 1285 prin gOnaLetinilor dela Nedela, peste putin Barbat-voda, a murit, daca, nucum-va va fi fost resturnat sat' omorit din causa tendintei sale ca-tolice. Deochiati, Basarabii din Dolj aü capt pentru mult timp, §ikinezii oltenesci n'at mal voit a alege voevod pe alt cine-va decatpe ortodoxul Basaraba din Rom anat. Dan-voda perind el-insu§1 inresbolu la 1298, 1-a urrnat pe tron fratele set Mircea.

Cronica anonima, enigma pina aci, capëta o nea§teptata va-lcire istorica, confirmandu-se prin epizodul fratilor LitOn-voda §iBarbat-vodd, pe care ea-insa§I II confirma la rindul seu. Invier§u-nata lupta de vr'o jumatate de secol in Oltenia intre catolicism §iintre ortodoxia dela 1246 pinä pe la 1290, terminata apol prindefinitiva därimare a propagandei papista§e, este un moment deo extrema importanta in istoria nationalitatil romane, pe care ascapat'o biserica resaritena mai mult chiar decat vitejia nOmului.Daca ar fi reu§it Let inii, daca Oltenia cuibul Staturilor roma-nesci ar fi incaput pe ghiara clerului celui mai necetatenesc §ia celui mai corumpkor, a celui mai putin evangelic §i a celui maicosmopolit tot-o-data, Muntenia §i Moldova, despartite de orientulEuropel, ar fi ajuns de de-mult ungurOsca §i polona..

Un Post-scriptum.D. Pu§cariu clice : Dupa datele lui S. Mangiuca (Roman.

Revue 11887 p. 400-490), basate pe diplomele regelui Ladislati

www.dacoromanica.ro

CLXX

Cumanul din 1281 data lui Seraphin de Akalich §i din 1288 dataMagistrului Toma, s'ar fi intamplat doue migratiuni a Romanilor27din Maramura§ in Moldova, una in anul 1277 sub Drago§ filul

lui Bogdan 1, i alta la 1359 sub Bogdan II voevod de Mara-), mura§. Prin aceste desco per ir s'ar altera mult §i cronologiaseria voevoclilor Moldoveni. Pina nu se va constata mai apriatexistenta lui Drago§ la 1277, noi etc." D. Pu§cariu se opresce,

n'ar fi trebuit nici macar sa'§i dea ocasiunea de a se opri. Imipare fOrte ret, dar nu pot pricepe : de unde Ore le va fi luattete acelea? Nu exista, nicair nici o diploma a regelui Ladislat Cu-manul, unde sa se afle ce-va despre vre-un Drago§-voda sag vre-unBogdan-voda la 1277 sag la un alt an ori-§i-care. Cele doue diplomecitate din 1281 §i 1288 nu cuprind direct sag indirect nici 0 si-laba despre Romanii din Maramura§ sag din Moldova sat fie deori-unde. D. Pu§cariu m'ar indatora nemarginit, daca imi va aratacontrariul. Las insa la o parte pe reposatul Mangiuca, ultimul ape-rator al cronicei lui Huru.

§ 34. Originea

Bibliografia : Istoria critic5, p. 136. MoroMinh, CaaBaHuciii umellocaain, Petersb.1867 in-8 p. 193 sq. Fotino, Uvropia t. II p. 12. Tunuslii, trad. Sion p. 127.ad an. 1258, 1300. Katona, Hist. critica t. VI p. 1077, 1151. Teutsch u. Firnhaber, Ur-kundenbuch p. 134, 144, 195, 198. Fejér, Cod. Diplom. t. VIII vol. 3 p. 625. Pwcariu,Date istorice, t. I p. 152 sq., t. II p. 223 sq. Gr. Majldth, Majldth Csaldd tragediaja1875, ap. Pu§cariu, op. cit.

In Istoria .criticd et' constatal cel intMu numele tatalui luiAlexandru Basaraba, men4iionat intr'o diploma din 1332 dela re-gele unguresc Carol-Robert : in terra transalpina per Bazarab, fi-hum Thocomery". Pe acest Thocomerus" eli ram transcris prinTugornir", §i apoi dupa mine ail repetat toti istoricii no§tri: Tu-gomir, tara a'§i da ostenéla de a cerceta, daca transcriptiunea meaeste sail nu este corecta. Ei bine, ea corecta, nu este. Numele per-sonal Tugornir, Tyromap, Tugemirus, Tangomir", a existat la Slavi,derivat din radicala TAT-, de unde la Romani cu nasala conservatã :tdngei, natang, tdnguire, astfel ca nu putea sä fie la nol ,;Tugomir",ci ar fi fost Tangomir". A§a dara latinul Thocomerus din diplomadela 1332 cath sa fie un alt nume personal, fOrte cunoscut inonomastica slavica : ToxoNopi,, Techomerus", Teichomerus" , dupacum se numia chiar un principe bulgaresc din secolul XI. In adever,

§i

?incar,

www.dacoromanica.ro

CLXXI

pe cand Tugomir e necunoscut la Romani, numele Tihomir dincontra se intrebui* Ore-cand tocmal la Olteni, de unde un satmorenesc in Mehedint se chiama pina astdql Tihomir sail la pluralTihomiri. Sã renuntam dara cu totii la gre§itul Tugomir.

Din numerOsele numi slavice cu finalul -mir : Tihomir, Dobro-mir, Dragornir, Vladimir etc., graiul romanesc pa format un singurnume comun Mir, dupa analogia altor finaluri nominale, de exempludin BogdanDan Daneu Danciu, sail din §erban Ban BdnicaBance. Romanul Mircea n'are nici o alta origine calendaristica de-cat nurnal finalul slavic -mir, deminutiv apoi prin -cea ca in : Mi-

halcea, Grigorcea, Neculcea, Oncea etc. §i la Slavi a existat nu-mele personal Mir cu deminutivul Mirko, iar pe romanul MirceaSerbii Ii amplificati in Mirceta. Alaturia cu Mircea Romanii all pe.Mirea, care este un deminutiv poporan din Dimitrie", astfel caMircea se diferentiaza nurnal pentru finalul slavic -min In acestmod, Tihomir-voda tatal lui Alexandru Basaraba se identified per-fect cu primul Mircea-voda fratele primului Dan-voda din cronicamuntenesca, acësta cronica confundand totu§1 pe amindoi cu eeldoi frall Dan §i Mircea din secolul XIV. Dupd, cum prirnul Dancel ucis la 1298 s'a demonstrat mai sus pe calea docurnentald,primul Mircea incepe deja a se clemonstra de asemenea prin identi-tatea acestui nume cu al tatalui lui Alexandru Basaraba in di-ploma cea necontestabila dela 1332.

In locul acestui Mircea I, care completeza §irul cel traditionalverificabil al voevoclilor oltenesci din secolul XIII, ne intimpina deo data un alt nume nou : Stefan-voda Maila t, pe care niciRadu Grecenu, nici Constantin capitanul Filipescu, nici cronica ceade cand ati descalecat Romanii", nu'l ati de loc §i despre carechiar aceia ce'l intercaléza marturisese in acela§i timp ca : in le-topiset nu se afla".

Cata dara, inainte de a trece la Mircea I, sa limpeclesc acestpunct de controversa, care o vom vedë indata nu se intemeiazape o nascocire safl pe vre-un anacronism, ci formeza in realitateun interesant epizod din istoria lui Dan I.

La fratii Tunuslii, earl represinta rnanuscriptul stolnicului Con-stantin Cantacuzin din secolul trecut, dupa primii eel trei voevocliRadu-Negru, Mihal'u-voda §i Dan-voda figureza un Stefan-vocla

www.dacoromanica.ro

CLXXII

Mailat in anul 1300". Despre acesta ni se spune : in Létopisetnu se afia inscris, dar cronograful Domnilor Serbiei arata ca. eldomnia la anul 1304, cand a pre'noit cetatea Fagaraplui".

De asemenea la §incai: Anul 1300. La anul acesta aa scrieanonimul romanesc : Stefan-voda Mailat let 1300, la lötopiset nu

este, larg la hronica stapanitorilor serbesci ii arata Ca la acestvela domnind aii Mut cetatea Fagaraplui". Se scie ca §incaladmite pe cei trel voevocli anteriori, facend insa o remarcabila re-serva : at domnit Radul Negru, Mihail i Dan-voda, dar n' a tdomnit preste tOta. Tera-Muntenesca, ci numai pre-s te o p art e a e l ; despre Stefan Mailat insa el se indoesce,observand ca cetatea Fagaraplui s'at facut prin oranduela luiLadislav voivodului din Ardél", i deci Stefan Mailat lui §incaiIi remane suspect.

In fine, Fotino cunesce §i el pe acela§i voevod, pe care'l nu-mesce §i Basaraba : ET6cpavo.; Boepóaaq Ma:EXOCT Bisocapipae, citand tot

o fantana slavica : Espptxt xpovoXoyia", o alta insä mai pe largdecat cea citata de Cantacuzin i de incai, caci sub acela0 StefanMailat se mentionéza trel fapte :

1°. Fortificarea Fagaraplui2°. 0 lupta contra regelui unguresc Anclrelu III, biruitere, dar

impacata ;80. Trimiterea de un ajutor de Oste regelui serbesc Stefan

contra Tatarilor.Durata cea atribuita domniril lui Stefan Mailat dela 1298 pina

la 1325 este o combinatiune propria, dupa obicelu, a lui Fotino,care une-ori b nemeresce de minune, nu insä pretutindenea ; i totproprit 1ui Fotino este amäruntul cel grqit ca regele serbesc Stefancel in cestiune a fundat manastirea Decian in Serbia, ceea-ce serefera la un alt rege serbesc mai targit. Lasandu-se dara la oparte aceste doue date subiective, cele trei de mai sus merita dea fi studiate, §*1 anurne prin ele et ajung la conclusiunea ca StefanMailat nu putea sä fie alt cine-va decat un Basaraba kinez olte-nese din timpul lui Dan-voda dintre 1288-1298, un simplu capde Wire nurnit serbesce voevoda" intocrnal dupa cum sub Mihalu-voda Litenul Serbil numiat voevoda" pe Basaraba dela Balaciu.

Mai intalu sa se constate absoluta imposibilitate a celor treldate de a se fi petrecut dupa mOrtea lu Dan-voda la 1298, §i apollesne se va dovedi posibilitatea i chiar realitatea lor inainte de 1298.

ca

A

;

www.dacoromanica.ro

CLXXIII

Regele Andre lu III a murit in Ianuarit 1301. Intre 12981801 n'a fost nici un resboiu sail vre-o resmirita in regiunea Car-patilor. Prin urmare, in acel interval de timp Oltenil n'aa pututsa alba nici o lupta contra regelui Andre lu III. Una la =nä.

Regele serbesc Stefan Milutin n'a avut nici o ciocnire contraTatarilor dupd anul 1298, lar cu atat §i mal putin ulteriorul regeStefan dela Decian, urcat pe tron la 1321, care nu s'a Mut nicio data cu Tataril ; §1 deci in acel interval de timp Oltenii nu pu-teat sa dea Serbilor un ajutor contra Tatarilor. Doue la =nä.

Cat se atinge de fortificarea Fagaraplui de catra Olteni la1300 sail ce-va mai incOce, deja §incai a observat neprobabilitateafaptului.

Resulta dara ca nici un Stefan Mailat n'a facut ceea ce i sepune pe socotela ca voevod oltenesc dupa anul 1298 ; nu resultainsa ca inainte de anul 1298 dinsul nu putea sd le fi facut inparte sail peste tot, adeca sub domnia lui Dan-vodd, ca unul dintreBasarabil eel subaltern!. §i a§a a §i fost.

SA me opresc mai intalu asupra M ail a tilo r. De vecuri cisint unul din nemurile romanesci cele mai respandite in téra Fa-garaplui. Cel mal celebru dintre ei purtase tocrnal numele deStefan, trecuse la catolicism, ajunsese voevod unguresc al Transil-vaniei, a sthpanit chiar FAgara§ul, a trait fOrte rea cu Domnil dinTera-Romanesca §i din Moldova, mai ales cu Petru Rare§, a fostprins prin tradare de Turd. §i a murit rob la Constantinopole in1551. 0 ramura a Mailatilor a intrat in aristocratia unguresca,dintre cari unul, contele Coloman Majlath, se falesce de a fi dinnemul Basarabilor. Ramura cea ma! docurnentald, scacluta de de-mult la terania, sint Mallatil din Dejani de linga Fagara§, car! pa-streza un crisov muntenesc dela Arlad-vodA, dat boierului StanciuMallat la 1452. Fiind la mijloc numal vre-o 150 de ani, este f6rteprobabil ca top Mallatii se trag din kinezul oltenesc Stefan Mailatcel de pe la 1300, unul dintre Basarabil cel devotati lui Danvodd,insdrcinat a intari §i a apéra Fagara§ul contra agresiunil din parteaUngurilor.

0 asemenea insArcinare este intr'o legatura invederata cu actuldin 1291, prin care regele Andrelu III daruise Fagdra§ul Ungu-rului Magistru Ugrin. A urmat apoi in adever o scarmanela intreOften!' §i intre Maghlarl, dar lata cum. Cam peste un an, la 1292,adeca in curand dupa expeditiunea Ungurilor contra Austriei: exer-

www.dacoromanica.ro

CLXXIV

citum contra ducern Austriae et Stiriae, tunc capitalem inimicumregni", s'a resculat magnatul sacuiu Rorand (Roland §i Lorand inalte texturi), voevod al Transilvaniei Inca de pe la 1280 din timpulregelui Ladislail Cumanul. Radicand stegul revoltei in Sacuime,voevodul Rorand era fOrte periculos pentru Ungaria. Regele An-dreiu III s'a grabit a pa§i el-insu§1, dupa cum o spune inteo di-ploma din 1296 : quurn contra Rorandum voyvodam et fratres

suos) filios Thomae cum nostrae militiae multitudine armatorumprocessissemus et castrum eorurn, Adrian vocaturn, facerimus ob-

. Este aprOpe de minte ca Rorand nu s'ar fi bizuit a serescula, daca nu avea vre-un aliat puternic din vecinatate, §i nuputea sa fie alt cine-va mai potrivit cleat voevodul oltenesc Dan-voda, supërat tocmai de curand contra Ungariei. Oltenii, condu§1de Basaraba Stefan Mailat, vor fi lovit posesiunile unguresci de lingatOra Fagaraplui. Regele Andreiu III n'a intarqiat insa a impacape Dan-voda, temendu-se, negre§it, ca revolta din ArdOl sä nu segeneraliseze.

Astfel se explica fortificarea Fagara§ului la 1291 §i lupta con-tra Ungurilor la 1292, cele doue fapte inregistrate in cronica ceaslavica din Fotino. Nu mai putin plausibil este ajutorul olte-nese cel dat lui Stefan Milutin. Du§man al Letinilor Mihalu-voda§i Barbat-voda, prin insa§i acOsta Dan-voda era prieten cu regeleserbesc, pe care la 1293 l'ati atacat Tatarii hanului Noga, stapanatunci in Moldova §i 'n Bulgaria. Dan-voda, nu avea nevoe de atrirnite peste Dunäre o ceta in ajutorul Serbilor, de Ora ce'l ajungeao energica diversiune, arnenintand hotarele tataresci, cari nu eraiidepartate la sud de Vla§ca §i la nord de Fagara§. In ultimul casbratul drept al ml Dan-voda a putut sä fie tot Stefan Mallat.

Rectificam cronologia fara a schimba faptele. Critica ceapëtrunclaOre nu destruge personalitatea lui Stefan Mallat, ci numalpreciséza pe acest insemnat factor din istoria Olteniel de pe la fineasecolului XIII, un factor atat de insemnat incat numele lui a pututsa apara posteritatil sub aureola mai-AA de Domn al Terei-Roma-nesci. Cu acesta ocasiune se verifica inca odata importanta dateloranalistice celor culese de Fotino.

Stefan Mallat Basaraba pe linga Dan-voda, 'Rite §i pe lingaMircea-voda, jOca, acela§1 rol ca mai sus Basaraba dela Balaciu pelinga Mihaiu-voda Liténul §i Barbat-voda ; acela§1 rol ca mai josIvanco Basaraba pe linga Alexandru-voda, cate trel numiti de o po-

www.dacoromanica.ro

CLXXV

triva voevocli" in fAntanele istorice serbe, de§i el nu erat cleatnisce frunta§1 dintre kinezil oltenesci.

Acuma dara se curdta terenul pentru istoria adevëratulul voe-vod oltenese dela 1298 incOce, anume Tihomir sat Mircea I, fra-tele §i succesorul lui Dan I din ramura Basarabilor din Romanat.

§ 35. Mircea I i robia regelui Ottone in Oltenia.

Bibliografia : Ottokar von Horneck, Chronicon, in Pez, Scriptores rerum Austriaca-rum, Ratisbonae 1745 inf. t. III p. 759-61. Schacht, Aus und fiber Ottokar's vonHorneck Reimkronik, Mainz 1821 in-8 p. 17, 202 sq.; cfr. Jacobi, De Ottocari chronicoAustriaco, Vratislaviae 1839 in-8. Katona, Hist. critica t. VIII P. III, 139 sq. Chro-nicon Budense ed. Podhradczky, Budae 1838 in-8 p. 227 sq. N. Densuganu, Monu-mente pentru istoria ngärasuluI p. 57. Eder, Observationes p. 26-7. Orban, ASzókelyföld, Pest .869 in-4 t. III p. 86 sq. Rosier, Rom. Stud. p. 295. Haner, DasKonigliche Siebenbilrgen, Erlangen 1763 in-4 p. 135 nota. N. Densqiauu, Documente1199-1345, p. 569. Fejér, Cod. diplom. t. VIII vol. 5 p. 51-52; cfr. Karienburg, Geo-graphie t..II p. 31. Karad2i6, Aeore t. II p. 879: cfr. Bezsonow, BoarapcRia nhdHllp. 43. Cojkovid, IBBaKiH gepHoroperia p. 115. Laurian-Bdicescu, Magazin istorict. T p. 92. A. .2fenopol, Istoria t. II p. 70 nota 2.

Mircea-voda domnise cel mult vr'o un-spre-cleci ani, intre Dan-voda mort la 1298 §i intre Alexandru-voda urcat pe tron la 1310.In acest restimp voevodatul oltenesc se pare a fi fost preocupatmai ales de trebile Ardélului, incepend dela 1300 cand. Ungurilapued Fagara§ul §i 11 fortified. Cronica cea municipala a Fagara-§ului clice : 1300. Ist Fogaras abermahl erbaut", iar analele ma-nästirii catolice de acolo : Anno 1300 Fogar denuo aedificata".Ora§ul nu se afia in interiorul terei, ci la margine. Se nasce darao intrebare fircscd. : nu cum-va Ungurii vor fi cuprins numal ora-§ul ? In ori-ce cas, stapanirea lor a durat prO-putin. Apucarea Fa-garaplui §i perclerea lui de catra Unguri, una §i alta se explicade o potriva prin evenimente politice bine cunoscute. ApucareaFagdraplui ce-va inainte de 1300 coincida tocrnai cu mOrtea luiDan-voda, cand va fi ocurs in Oltenia o turburare ping la nouaalegere domnésca, de care u§or a putut sa profite voevodul tran-silvan Ladislat Apor; la 1301 insa mOre regele unguresc Andrelu

cand s'a intOmplat o turburare §i mai mare in Ungaria, bachiar o anarchia de mai multi ani, §i atunci la rindul set profitaMircea-voda pentru a relua Fagara§ul. Redobandirea de astä datase pare a nu fi provocat lupta intre Unguri §1 intro Olteni, ci s'apetrecut fara resboiu, cad peste putin dupa 1301 nol vedem pe

III,

www.dacoromanica.ro

CLXXVI

Ladislag Apor in legatura de amicia cu Mircea-voda, voevodul tran-silvan avend acurn zor de ajutorul voevoclului oltén, §i lied: debuna voe a trebuit sa nu 'I mai dispute tera Fagaraplui cu ora-§ul cu tot.

Dupa regele Andreiu III, mort fara mo§tenitor, s'at ivittrei pretender* : doi copilandri, principele Carol-Robert din Nea-pole §i principele Venceslat din Bohemia, plus un neat : du-cele Ottone din Bavaria ; un Italian, un Slav §i un German, totimai mult sag mai putin inruditi prin aliante cu vechea dinastiaarpadiana a Ungariel. Cel mai cu drepturi §i sustinut singur dePapa era Carol-Robert ; cu tOte astea s'a ales mai intaiu Ven-ceslat, care insä n'a intaNiat a se retrage desgustat in Bohemia,cedend Bavaresului Ottone. Magnatil maghiari erati desbinati, larcel mai puternic dintre din§ii §i cel mai indrasnet era voevodultransilvan Ladislat Apor.

Deja regele Anirelu III se speriase de voevodul Rorand, predece-sorul lui Ladislag Apor. A cest din urma insa pe toti voevoqii transil-vani fara exceptiune I-a läsat departe in cOda. El deveni ca un principeaprOpe neatirnat al Ardelului. Eder ne spune Ca Ladislati calca inpiciOre privilegiele Sa§ilor, i§1 lua pe socotOla sa veniturile terei,nu se temea nici de regele, nici chiar de Papa. Voevodul Rorandfusese aliat cu Dan-voda ; voevodul Ladislag era acum aliat cu Mir-cea-voda, ; Basarabil in genere pentru toti cei resvratiti in Transil-vania contra Ungariei fiind ingredientul cel mai energic.

Ladislag Apor avea o fiica de o rara frumuseta. Regele Ottone,o data incoronat in Buda, dorind de a deveni fOrte popular intreMaghiari, a fost indemnat de a merge in Transilvania pentru alua in casatoria pe minunata flea a voevodului de acolo. A fosto cursa. Ladislag Apor a prins rob pe regele Ottone §i '1 tinea fere-cat, astfel ca tronul unguresc devenia din nog vacant, ceea ce con-venia ultimului pretendent Carol-Robert.

Descrierea cea mai importanta contimporana a robiel regeluiOttone se cuprinde in cronica rimata a Stirianului Ottocar deHorneck, näscut pe la 1250 §i care s'a amestecat nu o data inafacerile Ungariei. Pe noi ne intereseza din acOstä cronica celedoue capitole 769 §i 770. In resumat ne ajung urmatOrele sumareale lor ,,Cap. DCCLXJX. Nach vielen angethanen Trangsalen, undauf Bedrohung deren Konigen aus Servien und Bulgarien entlasset

Hertzog Ladislaus Konig Ottonem, und Ubergiebt ihn dem Wal-

:

www.dacoromanica.ro

CLXXVII

lachischen Fursten ; Diser Furst trachtet mit G-ewalt von ermeldtenKOnig die Ungarische R-3ichs-Kleinodien zu erzwingen ; Nach ver-geblich angewendter Muhe entschlosse er sich, auff einrathen derWallachen ihn erbarmlich umb das Leben zubringen ; Erkranckethierauf tOdtlich, und durch Vermittlung etwelcher Frauen ertheilteer ihme zwar die Freyheit, und wird darauf gesund, liesse ihnaber nach erlangter Gesundheit auf ein neues gefangen nehmen.

Cap. DCCLXX. Der Furst aus der Wallachey stellet endlichenKOnig Ottonem auff freyen Fuss, nachdem er wegen dessen ge-f) waltthatiger Anhaltung zu zweymahlen kranckh, und auff dessenLosslassung eben so offt widerumb gesund worden ; Konig Ottokommt hierauf in Reussen zu KOnig Georgen seinen Verwandten,//und von dannen zum Herzogen von G-logau, allwo er sich mitdessen Tochter in eine Ehe-Verbundnuss einlasset".

A§a dard : dupa ce Ladislati Apor tinuse in robid cat-va timppe Ottone, regele Serbiel §i regele Bulgariel aü intervenit amindoicu amenintäri, cerênd ca sd '1 libereze ; atunci Ladislati a dat peOttone in manile Domnului Rornanilor, care s'a aratat §i mai crud,ba cat p'aci era chiar sä ornOre pe regele, cdruia insa i-ati venit inajutor femeile dela Curte, ametincl pe Domnul prin tot felul dernijlOce bäbesci, speriandu'l rneret, mai cu sama DOrnna, ceea-cesumarele de mai sus nu ni-o spun, dar iata textual :

Nu hört, was da geschach.Dern laydigen WalachWard aber wider we,Verrer wirs denn e.Da sprach aver sein Fraw:Nu siech und schaw,Wer wider Got vicht,Wie er das richt! ...,

astfel cd Domnul Romanilor lasa in sfirF vrênd-nevrend pe regelesd plece, fäcOndu'l scapat in Galitia, lar de acolo in Prusia.

Fantanele cele grupate de Katona confirrnd unanim relatiunealui Ottocar de Horneck in träsurelel cele esenValc, mai explicit in spe-cie Henricus Oettinganus : MCCCVII. Rex Otto ut magis Ungariamtenere posset, consilio Ungarorum ei despondetur filia ducis LadislaiTranssilvani ; sed postea insidris Alberti caesaris per Ungaros etipsum Ladislaurn capitur : plus anno detinetur. MCCCVIII. Ottorex liberatur ; per Prussiam, Russiarn venit; ducis Glogaviae filiam

51,080. IV. 12

www.dacoromanica.ro

CLXXVIII

2)in via despondet". Numal particularitatea robiel la Mircea-voda,

unde regele Ottone era sa, fie chiar ornorit, nu se gasesce alurIdecat la Ottokar de Horneck, macar-ca o alusiune se ell, §i 'nChronicon Salisburgense: diu in captivitate detentus, et mortispericulum vix evasit".

Este fOrte suggestivä la Ottocar de Horneck interventiunearegelui Serbiel §i al Bulgariei in favOrea lul Ottone, sub cuvint cael se inrudesc cu dinsul prin alianta cu regele unguresc Bela :

Nu gestund darnach unlang,Daz der Kunig von SyrveyUnd der von PulgreyFur die Warhait velnomenVon Kawflewten, dy dar chomen,Daz derselb ManSew von Sypp gehort an:Wann sy warn auch an UnderwintKunig Welans Tochter Chind,Ais auch der Kunig Ott was ...

In adevör, principele bulgaresc Mihail dela ITidin era ginerele rege-lui serbesc Stefan Milutin, care intr'una din casatoriile sale tinusepe o nepOta a regelui Bela IV, amindol dara, der Kunig vonSyrvey und der von Pulgrey", erat direct sat indirect rubedenilcu regele Ottone. Nemic nu p6te fi mai doveditor despre valOreainformatiunilor lui Ottocar de Horneck, pe cart totu§i ROsler nuse sfiesce a le boteza legendare : der ganze Bericht hat etwas vondem Zuschnitt einer Legende".

Ambasada cea serbo-bulgara avusese o consecinta de o noto-rietate a§a, clicènd europeana, i anume filca cea frumOsa a luiLadislat Apor, motivul robiel regelui Ottone, a fost casatorita, cufiiul lui Stefan Milutin, provoeand din partea Papel o excomuni-catiune a voevodului transilvan la 1309 : quod inter Nobilem vi-2)rum Ladislaurn Wayvodam Transilvanum et dominurn Stephanum

Regem Servie tractatus habitus fuerat de filia ipsius Ladislai, ca,tholica quiclem et ex catholicis orta parentibus..." Ambasadorildara aveat aerul nu atata de a scapa pe regele Ottone pe cat malmult acela de a departa, pe un logodnic : promisa Bavarezului,fOta a fost data Serbului, mandra Saculanca trecènd dela un regela un alt rege. plecancl din Ardél, ambasada duse pesteDunäre vestea cea patetica despre suferintele regalului prisonier,

www.dacoromanica.ro

CLXXIX

ceea-ce mi se pare a fi format simburele unel balade poporaneserbe, dui:a cum o vom vedO mai jos.

Uncle öre fost'a inchis regele Ottone, de'ntalu la Ladislail Aporapoi la Mircea-voda? Ottocar de Horneck nu ni-o spune, dar nu

e tocmai greil de a nemeri cele douë resedinte, mai bine qicendcele douö temn4e.

La 1309 Ladislat Apor resedea in Deva, de unde scriea amicissuis charissimis universitati Saxonum de Cibinio" si de unde inafaceri eclesiastice corespundea cu cardinalul Gentile. Cu atat malvirtos la 1307 voevodul transilvan trebuia sä fi seclut tot acolosi tinea inchis pe regele Ottone la Deva, cel mai puternic vechiucastel din Transilvania intregd, pe care pina astacli 11 admird cd-lëtorul si de unde neminea n'ar fi fost in stare de a smulge pecine-va din manile lui Ladislat Apor. Deva n'a fost nici o data aBasarabilor, desi nu e departe la nord de Hateg, pe care in secolulXIII il stapanisera frã intrerumpere voevoclii oltenesci si unde sevede a fi stat atunci Mircea-vodA, astfel ca regele Ottone dintr'otemnitA in alta a trecut sub o buna pazA In apropiare, cAci o ase-menea prada nici nu putea sd se expund la o mare distantA. Astfelambele resedinte sint indicate : voevodul unguresc in Deva la 1307si cel romanesc in Hateg la 1308. Prin ambasada lui Stefan Mi-lutin numele Hategului strAbdtu cu acea ocasiune la Serbi cu repu-tatiunea de o vestita inchisOre. Cu schimbarea cralului Ottone"in eroul poporan Marco Craisorul", o balada serbd ne povestesceacelasi motiv epic al scAparii dintr'o teribild robid prin ajutorulfemeil, intocmal ca relatiunea lu Ottocar de Horneck, lar loca-litatea ad se precisözA ca afurisita temnita din Hateg" :

Bozo inn Ha Te6e Han!Ragas 6jenie Ae.im6ana, MapHo !IcaHaH Jia je Hamm y TaHHHHH,Y Talinakif Aaaintoj uportaeToj,

de unde vine scaparea prin filca regelul de Hateg :Ho yrneHa arijelly xrjoHojHy,Mrnriy urjepHy Hpaaja oH Aaalta.

SA nu ult a observa cd deja Bezsonov a explicat prin Hateg"termenul topic serbesc Aaas" din punctul de vedere fonetic, fräa fi dat tot-o-data peste firul istoric. Ambasada lui Stefan Milutinla Deva si apoi cAsatoria filcei luf Ladislad Apor cu filul lui Stefan

si'n

Suet'

si

www.dacoromanica.ro

CLXXX

Milutin limpelesce acuma prima origine a baladel poporane serbe,unde un proceden folkloristic obicinuit a suplantat pe regele Ot-tone prin stereotipul Marco Crai§orul, un personagiu real de pe lafinea ace1ula§1 secol, cunoscut du§rnan al Romanilor, dar care n'afost nici o data la Hateg.

Plecand din Hateg, nu de pe aiuri, regele Ottone ajunse inGalitia fara a cadé din not in manile lui Ladislat Apor, caci nutrecuse nicairi prin Transilvania §i nici prin cercuri unguresci, ciprin Criiana i prin Maraniural, pe unde Pah condus printre Ro-mani nesce calauze de ale lui Mircea-voda. Ottone mai avea' cusine un amic devotat Maghlar, Emeric de Serény, caruia drept gra-titudine 1-a acordat In urmd nobleta bavareza.

Aducerea lui Ottone rob la Szegedin §i gonirea de acolo, peCarl le povestesce numal Chronicon Posoniense, interneiat pe unsgornot fals, sint desmintite prin unanirnitatea fäntanelor i chlarprin bunul simt. 0 data stapan pe Ottone, Mircea-voda nu fa datinapoi lui Ladislan Apor, macar ca era o legatura la mijloc; cuatat §i mai putin dara ar fi avut nevoe de a'l trirnite la Szegedin;iar Ladislati Apor la rindul set, daca ar fi reluat pe Ottone delaMircea-voda, éra§i nu l'ar fi dat partizanilor lui Carol-Robert, carula1-a fost vrajma pina la 1310. Apoi mai este ce-va. Din Szegedinregele cel gonit ar fi fost dus la Dunare §i pe apa in sus, nuexpulsat prin G-alitia.

RumOrea cea culesa in Chronicon Posoniense este invederatabsurdä, dar totql e interesanta prin rolul ce se da aci Magi-strului Ugrin, aceluiall care, cu 17 ani inainte, se incercase prinfavOrea lui Andreiu III de a rapi dela Basarabi Fagara§ul §i care deastä data, devotat lui Carol-Robert, umbla pe semne sa apuce peOttone : Ladizlaus Boyvoda Otfonem Magistro Ugrino pre manibus,

faventi Karolo regi, in Zegedino tradidit ad suurn libitum, quipostmodum dictum Ottonem Ducem de regno expulerune. Du§man cu Dan-voda, Magistrul Ugrin va fi uneltit acuma contra luiMircea-voda, in adever, voevodul oltenesc cauta recunoscirrta delaviitorul rege al Ungariei, ori-care va puté sã isbutdsca, fie Carol-Robert, fie altul, dupa cum o spune Ottocar de Horneck :

. Frum und ErVon dem Chunig chunftigen ;

www.dacoromanica.ro

CLXXXI

deci acea recunoscintA o cA§tiga nici prin mijlocirea tocrnai a Ma-gistrului Ugrin, nici predand pe Ottone d'a-dreptul lui Carol-Robertcare sigur nu era Inca, ci mai inteleptesce cleat tOte a scos peOttone immediat afara din Ungaria, ba chiar i acesta ii rernaneaindatorit la cas de a recapeta corOna, ceea ce era fOrte cu putintain starea lucrurilor.

SA recapitulez. Urcat pe tron la 1298, Mircea-voda perde pela 1099 Rigara§ul, pe care insä Ii relea dela Unguri inainte de 1307,devenind aliat cu voevodul transilvan Ladislati Apor. Preocupat deTransilvania, el nu se mai amestecA in afacerile Bulgariel ca intrecut fratele seri Dan-voda, ci se a§OclA la capetul opus al Oltenieiin Hqeg, unde la 1308 primesce rob spre pastrare pe regele Ot-tone, prins de Ladislati Apor; dar dupA un interval de timp seresgandesce face scapat in Galqia. Povestind acest epizod, con-timpuranul Ottocar de Horneck ne spune ca Domnul Romanilorera in tOte privirVe mai puternic decat voevodul transilvandecat principil cei de peste .Dunare:

Zu den Walachen,Der an allen SachenHerre ob den andern was...

§ 36. Alexandru-vodä: Periodul sub regele Carol-Robert.

Bibliografia: Hasc led, Basarabil p. 6.Archiva istoria, t. H p. 7.Fotino, `knep:o.p. 14 sqq. A. Xenopol, Istoria t. II p. 77 sq. Luccari, Copioso ristretto p. 49; cfr,Gebhardi, Gesch. d. Wal. p. 281. D'Ohsson, Hist. des Mongols t. IV p. 755 sq.; cfr.lipyin in Aim'. Max. Hap. IlpocrhIgertiff 1878 t. CC p. 235. Boliac, Topographiede la Roumanie, Paris 1865 in-8 p. 25. Theiner, Monumenta Hungariae, Romae 1859in-4 p. 513. Io. Cantacuzenus, Historiarum 1. IV, ed. SPhopen, Bonae 1828 irk-8 t. Ip. 175, 475. nacinix Apyurrsa cp6cKe CJIOBOCIIOCTII t. XII p. 450. ZERO-TH rcpaajeBa p. 181. Engel, Gesch. d. Bulgaren p. 415. Katona, Hist. critica t. VIIIp. 642. Heinrich von Muglein, in Kovachich, Sarnmlung kleiner Stiicke, Ofen 1805in-8 t. I p. 92 sq. Fejér, Cod. Diplom. t. IX vol. 2 p. 307. Walther, Res Michaelis,in Paphl, Tesaur t. I. p. 31; cfr. Bauer, MOmoires sur la Valachie, Prancfort 1778 in-8p. 180; Sulzer, Gesch. d. transalp. Daciens t. 1 p. 337...

Se intarnplase ca doi principi contimpurani din orientul Eu-ropei sa domnOsca de o potrivA fie-care cate_o jumatate de secol:

§i'l

§i

Donde,

www.dacoromanica.ro

CLXXXII

cincl-cleci de ani statuse pe tron imperatul bizantin Than Paleologdela 1341 ping la 1391, 0 tot cinci-cleci de ani Domnul romanesc Ale-xandru Basarabg dela 1310 ping pe la 1360 : o regi-longevitateexceptionalg chiar rn istoria universalg.

Afarg de Stefan cel Mare, nicl un voevod moldovenese satimuntenesc n'a indeplinit fapte mai stralucite decat Alexandru Ba-sarabg, cunoscute §i recunoscute in strgingtate, vitOz färd sëmën

minte politicg la culme ; dar totu§1 cronicaril no§tri Ii mic§urOzg,Ii cluntese, II desfigureza, ba unil nici nu'l ating macar. Ping §icel mai critic, Constantin capitanul Filipescu, se mulumesce de aclice : Ce s fi lucrat el in Domnia lui, nimeni nu scrie".

Inainte de a se fi urcat pe tron, Alexandru-voda luase in cgsg-torig pe flica kinezului oltenesc Ivancu din ramura Basarabilor ce-lor doljeni, dintre earl fuseserg voevoqii Mihaiü Liténul §i Barbat,astfel cg, vechea du§mgnia intro Letini i intro Romanateni s'a stinsin persona filului lui Mircea I. In primele doue-trei decennie dindomnirea lui Alexandru-vodg, socrul set Ivancu Basaraba exercitgo mare inriurire asupra afacerilor Statului. In urmAtOrele decennieo inriurire tot a§a de mare o exercita Vladislati Basaraba, filullui Alexandru-vodg din prima cgsgtorig. Din causa acestor marlinriuriri succesive s'a produs o incurcAturg in istoria muntenOscg,§tergendu-se ping la un punct propria personalitate a lui Alexan-dru-vodg.

In unele isvOre slavice cunoscute lui Fotino : Eollubvrocncoaap" §i -11 CSSOntt XpOVOXOTIOG, Ivancu Basaraba i VladislavBasarabg figurand in locul lui Alexandru-voda cu titlul de voe-vocli", care dupg obiceiul serbesc flu insemnéza pe Domni, ci pehatmani, de unde o firéscg, confusiune, Fotino a pus pe '16)v Boman,

pecPa. Bospdacce f pe 013XmataX&3 Boefiókq Bocasapcipa.g» ca nesce Domnideosebiti inainte de Alexandru-voda. Ivancu apare aci ca fost Banal Craiovel, MNog '771 Kpom(hpoteg, mai corect Basaraba din Dolj,ceea ce se potrivesce; §i pe dinsul, ca §i pe Vladislav Basarala6, Iiface Fotino pe amindol fratl cu Alexandru-vodg, ceea ce de loc nuse potrivesce. Cgpetand astfel douö numi, cgrora le trebuig o or-dine cronologica, Fotino combing pentru Ion Basarabg durata delaanul 1325 ping la 1340, -far pentru Vladislav Basarabg 1340-1345,läsAnd apol 1345-1356 pentru Alexandru-vodg.

D. Xenopol aeçIa pe Vladislav Basarabg la locul cel cuvenit,adecg dupg Alexandru-voda, §i acOrda acestuia din urma o domnig

www.dacoromanica.ro

CLXXXIII

de patru-cleci de ani 1320-1360, insä totu0 ii rapesce un de-cenia 1310-1320, in care baga pe ace1a§1 Ivancu Basaraba. D.Xenopol nu se intemelaza aci pe fantanele lul Fotino, ci pe un alttext slavic, pe care eü l'am analisat deja in studiul despre Ba-sarabi", de unde Tata pasagiul : Aci este locul de a vindeca untext, pe care ret rat imbolnavit unii istorici al no§tri, de§i infond el este tot ce pOte fi mai sanatos. Vestitul imperat serbescStefan Du§an, vorbind despre coalqiunea tuturor popOrelOr hive-)) cinate cari nävälisera, asupra tatalul set' Stefan dela Decian la1330, numesce intre du§mani : AtlEAEHApc1 uova EitIkrApOtHri H Rm.:want;

HUHU TaCTII flilEAEH,61,041 LINA OrtHErk NGHESIIIH)(It Ti1ktik1Hp TelTdph H

POCHOACTRO CAWKO H HOOLITHX1% CrkillHHMK rocnom", adeca: Aléxandrutarul Bulgarilor, i Ivanco Basaraba socrul tarului Alexandru alinvecinaVlor Negri-Tatari, qi domnia Sasêsca, i ali domni cu

dinsul. In paleografia cirilica lesne confundandu-se grupul Ca cugrupul m, hind-ca in acesta din urma i este legat cu a printr'o li-n nil* care'l asémënä cu cirilicul s, in loc de FOCHOACTHO calm)"

editorul Novakoviá (Zakonik, 1870 p. XXIII) citise rOCHOMTHO

11=MO, ca §i cand ar fi vorba despre I a 01 din Moldova sail cine

n mai scie despre ce, pe cand sint in joc numal Saii din Tran-silvania, dominium Saxonum, CALIIKO find in vechea serbésca unadjectiv dela GACK, de ex.: CAW RHIVIk fl$TEA4k = via Saxonum" (Da-

n nialé, RjeCnik, III. 81). Apoi pe Ivanco Basaraba istoricil rat pre-facut in Domn al Terel-Romanesci, pe cand el era numal socrulDomnului : Tc1CT fInOempa Ippa, lar acel Domn nu era Alexandrudin Bulgaria, mentionat deja deosebit in ace14 text, ci era celebrulAlexandru Basaraba, pe care Stefan Dupn II numesce aci tzarnal Negrilor Tatari, iqelegOnd prin acésta Nigra Cumania", dupacum numiati atunci Ungurii Romania (Ist. crit. I, 99). Cand d.Xenopol clice : Ivancu Basarab, 1310-1320, este urmmul i pro-babil filul lui Radu Negru sad Tugomir Basarab. Despre acestIvancu se spune in legile sirbesci ale lui Stefan Du§an ca el caDomn al Valachiel ar fi ajutat tarului bulgar Mihail (1323-1331)

lupta acestuia contra imperiulul bizantin. Ivancu Basarab, ur-ilmand exemplului dat de tatal set Radu Negru, märita pe fatalul dupa, Alexandru, nepotul §1 urmapl in tronul bulgäresc a luiMihail etc. etc. in tOte acestea ne surprinde mai ales aritmeticaautorului, in puterea cariia un Domn mort la 1320 merge totu§1la resbolu intre anil 1323-1331, dupa ce de de-mult murise..."

:

17

)7 in

www.dacoromanica.ro

CLXXXIV

Inca o data, in textul serbesc eel de mai sus se vorbesce fOrtelimpede despre doi Alexandri :

1. Alexandru «qap Mthraponn>2. Alexanclru «Aap tIpm[bunci TaTapb ,

iar Ivancu Basaraba este. numit socru al celui de al doilea, nicide cum al celui de'ntalu, §i deci nu 'Ate fi fliCi o umbra de in-cloOla ca, nu e vorba. de socrul principelui bulgaresc Alexandru, cianume al principelui rornanesc Alexandru. Ceea ce zapacise pe d.Xenopol este ca in textul serbesc se mentioneza dol tzari bulga-resci ; atat pe Mihail, care domnia in realitate in momentul luptei§i. a §i fost ucis in acea batalia, precum §i pe Alexandru, care adevenit tzar in urrna imrnediat dupa resbolu §i luase de asemeneaparte la acea Walla, arnindol astfel tzari bulgaresci in cursul ace-1ula§1 an 1330, fiind mention* cu ace1a§1 titlu in textul serbesccel scris mai tärdit.

NicI un voevod oltenesc Ivancu Basaraba ca la d. Xenopoln'a existat ; Ivancu Basaraba insä din Fotino, de§i n'a domnit,totu§i e interesant prin particularitatea ca fusese din Dolj, Mrivogvijc Kpaitthpag, ceea ce nu se spune acolo despre ; era daradin ramura cea doljena a Basarabilor, pae filu al lui Mihaiu-vodaLiténul sat al lui Barbat-vocla, ruda de aprOpe in ori-ce cas. Pecand traia inca Mircea-vocla, casatoria filului set Alexandru cu flealui Ivancu era o alianta de o inalta intelepciune politica, stingendvra§ml§ia intre cele dou6 puternice ramure basarabesci §1 asigu-rand la ulteriOra alegere dornnOsca ginerelui celui romanatOn spri-jinul socrului celui doljOn.

Desfiintandu-se voevodatul cel imaginar al ml Ivancu Basaraba,dupa cum am desfiintat mai sus pe al lui Stefan Mallat Basaraba, sarestituim lui Alexandru Basaraba intrOga durata reala a domniriisale cu incepere dela 1310, data eel fixéza cronica muntenOsca ceaveche din Luccari.

Sub Mircea-voda trebul sä fi inceput deja a se ilustra fiiulset Alexandru, care nu mai era copil. Vrista acestul principe sepcite calcula in urmatorul mod. La 1330, in rësboiul contra Ungu-rilor, el avea deja III in capul o§tirii, de sigur pe cel dol mai marlNicolae §i Vladislav, cari nu puteat sa fie atunci mai mici de veo20-25 de ani, prin urmare nascuti pe la 1305-1310, a§a cä ta-

ce1-14

www.dacoromanica.ro

CLXXXV

tal lor era pe la 1305 cel putin de 20 de anl. Aa dara Alexandru,nascut e1-insu0 pe la 1280, era de vfo 30 de ani carpi s'a urcatpe tronul oltenesc. Pind atunci, pe cand Mircea-vodd era rqinutin Hateg, fiiul set Mexandru, viitorul prim intemeiator al StatuluiTerel-Romanesci, incepuse a se call la lupte, pogorindu-se din Fa-Ora§ §i cuprinclend pOlele Carpati lor la stanga Oltului, mai intAiuMuscelul, apol Arge§ul.

Cronica lui Constantin capitanul Filipescu nu scie nemic de-spre faptele lul Alexandru Basaralod, dar ii dd un supranume fOrtecaracteristic, pe care el-insu§1 nu'l pricepe : Dupa ce aü petit Dan-), vodd, aü statut la Domnie Alexandru-vocla, care l e z i c sä fiefost de feliul lui Campulungen", iar in sumar ii numesce:Alexandru-vocl. Ca m pulung en". Ca filu al lui Mircea I, ca ne-

pot de frate al lui Dan I, Alexandru-voda, era Romanaten, in ori-cemod Often, nici decum MuscelOn. De unde dara acOsta porecla deCamp ul ung en ? Pe Mircea cel Mare unil (§ 31) il numiat Co-zianul", find cä cladise marOta manastire a Coziel, de care s'a in-grijit tot-d'a-una. Alexandru-voda, insa n'a cladit nici o data vre-omanastire, nici pe aluri, nici la Campulung. Supranumele seu deC am pul un g en cata dara sa alba o and sorginte.

Pe la finea secolului XIII, pe timpul lui Dan-voda sag ce-vamai 'nainte, un Laurentius", fie Ungur, fie Silculu sag Sas, cdclnumele nu lamuresce, Roman nu era nici intr'un cas, apucase Mus-celul §i dedea titlul de Comes de Campolongo", Tot ce se sciedespre dinsul este o pAtra funerard cu inscriptiunea : Hic iacetLaurentius Comes de Campolongo Anno MCCC", La 1300 dara ela murit. Nu cum-va in rOsboiu ? Alt conte strain n'a mai fost inurmd la Campulung ; dar tocmal anul 1300 coincidd cu tineretileacelui Alexandru-voda, carula poporul II pusese porecla de Cam-pulungOnul", nu pentru cä se nascuse acolo, ci pentru ca acoloa fost primul voevod oltenesc, a§eclat in scaunul Muscelului caintr'un punct strategic, de unde intincla posesiunile mai de-parte, neapërat mai intalu Arge§ul. De aci tradqiunea despre unNegru-vodd venit din Fagara§ la Campulung §i apoi la Arge§, trecend mai tarp Oltul §i ales Domn de catrd Basarabl, da, ales Ale-xandru-voda la 1310 dupa mOrtea tatalui seg Mircea I, ales insanu pentru ca era filu de Domn, ci pentru ca, se aratase deja cacel mai vrednic dintre kinezi.

La urcarea sa pe tron, gait de Oltenia, afara de Hateg §i de

's1

sa'01

www.dacoromanica.ro

CLXXXVI

Fagaras cu o fa§ia teritoriala intermediara din Sy lva Blacorun,Alexandru-vocla stapânia in Muntenia Teleormanul §i Vlmca laDunare, Muscelul §i Argepl In Carpati. In intervalul dintre 13101330 sarcina cea mare a noului voevod era de a mai umple la-cunele Munteniel in directiunea spre gurele Dunarii. Dupa pretiOsacronica din Luccari, Alexandru-voda, numit aci expres Negro

oi evoda: fabricO la citta in Campolongo, e tirO alcune cor-n tine di matoni in Bucuriste, Targoviste, Floc, e Busa". El ter-minase dara mai intaiu cie tote Campulungul, pe care in adevër iiapucase dela contele Laurentit Inca sub Mircea-voda pe la 1300,

incepu in urma a intemeia treptat Tirgov*ea, Bucurescii, Bu-zöul i Orapl-de-Floci. El n'a fundat nemic in Oltenia, caci acolonu era trebuinta de cucerire nici in Teleorman §i'n Vla§ca, cuce-rite mai de'nainte de catra unchiu-seti Dan-vocla, carula i se da-toreza pOte direct sail indirect Turnul-Magurele i Giurgiul. Pinala Braila §i pina la Rimnicul-sarat Alexandru-vocla nu ajunse inprima periOda dintre anil 1310-1340.

Pe teritoriul cel cucerit erail mai multi voevoqi sau kineziRomani, a§eclati acolo din trecut, dupa cum o scim deja din di-ploma regelui Bela IV din 1247, i o multime de Cumani cu ca-peteniile lor, intinclendu-se spre resat-it peste Moldova, unde mairemasesera inca 'Mari sat Mongoli dupa m6rtea faimosului hanNoga. Este de regretat c orientalistul D'Ohsson, istoricul posteri-tatii lui Cinghis han pina la Tamerlan, nu se preocupa de regiuneaDunäril ; din fericire insa el reproduce un extract din scriitorularab Nowairi .chiar din secolul XIV, de unde nol vedein ca ce-vadupa anul 1300 Mongolii ocupail Inca o parte resaritena din Tera-RomanOsca, apropiata de Dunäre §i pe care o nurniati din§ii Ava-lac", ceea-ce deja profesorul Brun a explicat'o prin Valah". E decrept ca. Mongolii se intindead cam ping, la Ialomita, unde vechiulOra-de-Floci, la Luccari Floc, n'are a face cu cuvintul :

ille des flottes", dupa cum o presupunea Boliac, care nu scieaca Flota" nu avea sensul de corabil nidi chiar in limbile neo-latine din Occident pina la secolul XVI, ci Ora§ul-de-FlocI este pur§i simplu o romanizare din tatarul Iflok". Districtul Ialornita pen-tru Mongoli era I flo k = Romani, precum districtul invecinat eraslavonesce pentru Bulgari cu acela0 inteles : V la §c a. CuprinpndIflocul, Alexandru-voda gasise acolo pe Dtinare o localitate impor-tanta, intemeiand Orapl-de-Iflo c, acleca intarind un p _met strategic

V

§i

Flota"

www.dacoromanica.ro

CLXIXVII

§i comercial. De acela§l natura, cata s fi fost cele-lalte creatiunitopiceTirgovi§tea, Bucurescil §i Buzëul, nesce sate anteriOre de-venind tirgu§Ore §i'n urma. tirguri : tirO alcune cortine di matoni".

Cucerirea Munteniei de catra, Alexandru-voda fusese inlesnitäpe de o parte prin numërOsa populatiune curat romanesca de acolo,constituita mai de'nainte din kinezaturi sau mici Stätulqe solidareintre dinsele, pe de alta parte prin principiul de subordinare, nude subjugare; cu alte cuvinte, voevodul oltenesc cel biruitor, acumaDomn al TereT-Romanesci, nu se facea stapan, ci numai suzeran,iar kinezil eel biruiti nu cadeat in robia, ci deveniat nurnal va-

platind un tribut pe an §i ajutorul de 6ste la cas de tre-buinta, nemic mai mult. Raportul kinezilor muntenesci catra Dom-nul Terel-Romanesci era acela§1 ca §i raportul kinezilor oltenesci,unil §i de o potriva din casta Basarabilor. Afara de mareledrept politic de a alege pe Domn §i de a fi eligibili, aceia§i posi-tiune kineziala o aveati capeternile Cumanilor din Muntenia, §ol-danii" cari insä, daca remanearl in téra, nu intarcliailde a se romaniza.

Imputernicit printr'o munca de vr'o douö-cleci de ani, con-siderat acum cu drept cuvint de catra Slavi trans-danubiani ca/2 tzar al Negrilor-Tatare, cad.' stapania peste o mare parte de Cu-mani, Alexandru-voda pe de o parte a gonit pe Unguri din Se-verin, dand terel pentru prima Ora numele de Ungro-vlachia",adeca teritoriu romanesc si unguresc sari pe ambele laturi" ale Car-patilor, 'far pe de alta, parte s'a amestecat fOrte energic in aface-rile Bulgariel. La 1323 remanend vacant tronul imperial din Tir-nov, Ii apuca Domnul Vidinului Mihail, suqinut mai cu sama deAlexandru-voda, care 1-a dat o insemnata Oste de Romani §i deCumani: 6 6 're iaEay Grp:clay csovamtbv xat i! 0?) yxpoPX dc z coy xotT6tCSDp.p.-zEn.v oi)x OXiTtp, Exuthx-iiv rapocXapcw", scrie cu acOstä oca-siune contimpuranul Cantacuzen. Inteun alt pasagiu, dupa rnOrtealui Mihail, tot Cantacuzen ne vorbesce sub anul 1331 despre un altputernic njutor romanesc tramis Bulgarilor contra Bizantinilor, unclene Spune tot-oclata ca Romanii se bat intocmai ca §i Tatarii, fiindmai toVi calari arca§i §i chiar buciumand tataresce : yop.toots a±.

pacAs3).; o?) Extiag.g etvat, &XXCit Tok 1r6pav 'l'rpo Frç, o 6/16axsoot zoi-g

Dec()i}atc et); th IroXXi slaty Eir7cozo!ózat, xaTet app,117.-zEav irapOnctc IT* iv.7r),-fp

ro Ixt).0.txt aiX7cm1 c xpl-00./L"... Se p6te clice cä ambii imp6rati succesivi

salt,

cei-lalti

i olanii",

rivtL at

6

Se

www.dacoromanica.ro

CLXXXVIII

dela Tirnov, Mihail §1 Alexandru, datoriserg cordna mai cu deose-bire Domnului Terel-Romanesci. Este interesant ca in vechiul po-melnic al unei mangstiri bulgare din Macedonia intre binefacetorie inscris Alexandruvodd, al cdruia nume are aci o scurtare curidsgO lu r : Oaypa Boeeoae Baax", apropiata de scurtgrile slavice ale ace-11114 nume : Olel, Olelko, O1u, dar diferind prin final. Se pare ea,lui Alexandru-voda Ii cliceati Cumanii Olur-voda", cad un numecumanic aprOpe identic Ovlur" ne intimpina de doue off in ve-stita poerna rusescä medievala despre expeditiunea principelui Igorcontra Cumanilor.

Sub raportul religios Alexandru-voda era din capul loculuide o tolerantä extrema. Arnie cu Cumanii, intre earl erau maho-metani §i erat §i buddhi§ti, el trdia fratesce cu pravoslavnicil Bul-gari, dar nu era ref]. vequt nici la Roma. La 1327 Papa Ioan XXIIii adresa o bula Dilecto filio nobili viro Bazaras Woyvode Trans-alpino", unde ii numesce bun catolic : tanquam princeps devotuscatholicus", intocmal dupg cum se adresa cu aceiai ocasiune catravoevodul Transilvaniei, catra banul Slavoniei §i catra contele Sa-lomon al Bra§ovului. Acesta din urmg, prieten cu Alexandru-voda,se vede a fi fost acela care la 1330 a dat Romanilor o cdta au-xiliarg de Sa§1 contra Serbiei. SA se constate cä intre 1320-1330elementul sasesc din Aide aratä, mai mult ca ori-cand altä data,o vide nesupunere la autoritatea ungurésca, o neastimperata velei-tate de neatirnare, §i de sigur cg nu pqin a concurs la acesta in-demnul lui Alexandru-vodg. Intr'o 'Dula papala contele Bra§ovuluipus la 1327 pe aceia§i linig cu voevodul Transilvaniei, este ce-vacare meritä de a nu fi trecut din vedere.

Despre resboiul contra Serbiei eU am vorbit deja. Cronica con-timpurang a arehiepiscopului Danilo ne spune ca imporatul bulgarMihail cu toti aliatil sel se mi§ca anume din Vidin : BIAABFIll ce ikapE,

CILIIMII CBOIIMII OTb rpaaa cBorero caanuaaro amnia on ptimi raaroaremblleAopaBa". Prin urmare, contingentul rornanesc trecend Dunärea laCalafat, e evident ca, se compunea din Doljeni, cu atat mai virtos cain fruntea lor se afla tocmai kinezul cralovOn Ivancu Basaraba,socrul Dornnului, iar cu dinsul se aflat §i Sa§ii, earl figuraii inresbolu pe linga Romani §i nici nu puteat strabate in Serbia decatnumai prin Oltenia. Dupg textul serbesc cel dela Stefan Du§an seintelege Ca tot Ivancu Basarabg, gall de Romani §i de Sa§1, maiconducea alte cate-va cete senioriale abate cu Sa§ii, pOte din Sacuii

Cl

www.dacoromanica.ro

CLXXXIX

cel nemultumiti de Ungaria : POCIIOACTEW camico if lipotthab C11111111311) TOG-

AcOsta se petrecea in luna lui Iuliü. Isbanda Serbilor a faststralucita, gratia, mai ales lui Stefan Du§an, atunci baiat abia de18 ani. Imperatul Mihail a fost ucis. Pcite §i Ivancu Basaraba, de-spre care nu se mai scie nemic, de§i dupa fantana cea slavica alui Fotino s'ar puté admite ca socrul Domnului s'a intors in tOra,§i va fi luat parte la lupta contra Ungurilor, lupta urmata numai departe dent in Septembre din acela§i an. Regele ungurescCarol-Robert, creclend pe Romani sdrobiti §i voind a'§i resbuna peprima liniä pentru perderea Severinului, pornesce o formidabilaarmata asupra Olteniei, unde insä a dat pept cu insu§1 Alexandru-voda, insotit de fill sel : Bazarab Olacum et filios ejus", adeca deNicolae. §1 de Vladislav, caci al treilea flu Radu-Negru nu se nas-cuse sail se afla Inca in copilgria.

Niel o data Unguril n'at fost batuti inteun chip mai spulberat§i mai ru§inos. Resbolul a durat peste tot vr'o §ése septemani,pina pe la 10 Noembre. lii descrie nu numal incidental o multimede diplorne dela Carol-Robert §i dela filu-set Ludovic, dar mai alespe larg dol contimpurani : fantana din Thurotz sail din ChroniconBudense §1 Enric de Muglein. Carol-Robert intra in Oltenia, apucaSeverinul §i puse acolo un Ban unguresc. Alexandru-voda s'a grabita'i trimite o solia, propunend patru puncturi : 1°. cedéza de bunavoe Severinul cu ocolul lui ; 20. platesce 7000 marce de argintdrept cheltueli de resboiu ; 3°. se indator6za a plati regulat tri-butul anual ; 40 va da ostatec pe unul din fiii sel la curtea regalä.Sa plece dara, maria ta in pace, clise Alexandru-voda drept inche-iare, caci daca, vel merge mai departe, o vel pati-o : si veneritisulterius, periculum minime evadetis". Carol-Robert a respuns solilorprinteo insulta grosolana, §1 a mers inainte, cautand sa intalnescao§tirea romanesca, pe care insä n'o gasia niciria. Locuitoril dindrum dosiati la munte cu hrana, cu vite, cu tot. Falnica armataunguresca nu mai avea ce manch. Ping unde ? Punctul de plecarefusese Severinul ; punctul de ajungere a fost cetquea Arge§ului,dupa cum nl-o spune fOrte precis regele Ludovic, fiTul Jul Carol-Robert, intr'o diploma din 1347 la Katona : quum genitor nosterad recuperandas regni sui partes Transalpinas cum valido suoexercitu accedendo , ante castrurn Ar gas castra metatusfuisset. . ." Fata, cu acest text positiv, indicatiunea localitäiT e ne-controversabila. Deci dela Severin ping la Arge§ Carol-Robert mersese

flop".

www.dacoromanica.ro

CXC

prin regiunea cea mai muntOsa §i cea mal padurósa, a Olteniel,prin Gorj §i prin Valcea, cu o o§tire murind de Mille : in terraignota, inter alpes et montes silvarum, victualia invenire nequiret,famis inedia ipse Rex, Milites, et equi sui laborare protinus in-ceperunt.

Cetatuea Arge§ului, Castrum Argas", nu e Curtea-de-Arge§,care n'a fost nici-o-data intarita, ci mai la nord in creerul Carpa-

chiar, pe malul Arge§ului, inteo positiune selbateca, esteruina numita Cet at ea lui Negru-vod A. Aci, ca i 'n cronicadin Luccari, Negru-voda e nu alt cine-va decat Alexandru Basarabacel supranurnit Campulungénul". Pogorit din F6gara§ pe la 1300pentru a goni pe Unguril contelui Laurentiii din Campulung, inMuscel i 'n Arge§ el este Negru-voda cel istoric al legendel po-porane, mai mult decat anterioril Basarabi cei cu capetele negrepe stég §i mai mult decat fiii sel Vladislail i Radul, earl gasiracuibul deja gata.

D. Xenopol nu cunOsce castrum Argas", intemethndu-se numalpe pasagiul cel citat de mine in Archiva istoricd din calötorul polonStrykowski, unde clice Regele ungar Carol radicand un resbolunaprasnic asupra domnului muntenesc Basaraba, fu batut cu de-sävirsire prin stratagema de catra Muntenl i Moldoveni, astfelincat cu pirtini al sel abia-abia putu scapa cu fuga in Ungaria.

)7Pe locul bdtdliei domnii muntenesci zidird o bisericd §i rddicardtrei stdlpi de pdtrd, precum aqui eit-insumi in 1574, intorcêndu-m6J) din Turcia, dincolo de tirgu§orul GhergkiN, douë qile de drum1)dela ora§ul transilvan Sibilu, in mull-V. . . Strykowski confunda.

Sail Ca el n'a inteles in forrnatiunea, ori ca, n'a fost bine informat,oil mai probabil a incurcat propriele sale notite de calotoria, inloc de Negru-voda" din Arge§, care in adevër este in directiuneaSibilului, punend tirgu§orul Gherghita din Prahova, care are a facenumal cu Bra§ovul. Biserica, despre care vorbesce Strykowski, seafla in realitate la cetatuea lui Negru-voda Inca in secolul trecut,cand o pomenesce generalul- rusesc Bauer : Ces villages sont si-tu6s le long de la riviere d'Arges : Cit a de Negruli Wodi,))c hapelle sur une tits haute montagne". De asemenea la Sulzer:Tschetatie Niegrului Wodi, eine auf einem hohen Bergenachst dem Ardschisch stehende Kapell e". Tot ce 'Ate fi mai

interesant, este rolul strategic al acestel localitati sub Mihalu Vi-tOzul, dol secoli §i mai bine du0 Alexandru-vodä, nand ea erb,

tilor,

:

www.dacoromanica.ro

CXCI

deja o veche ruing i purta atunci acela§1 nume de Negru-v o d g.Contimpuranul Walther, scriind in 1597 dupa o relatiune a logofo-tului rnuntenesc Teodosie, tradusa polonesce, ne spune ca pe la1594, pe cand Turcii se intarlail in Tirgovi§te, Mihalu VitOzul, a§-teptand ajutOre din Ardél (vicini Transilvaniae Ducis desideransauxilia)" se retrgsese in fundul muntilor in vechea cetate Negru-

17voda (in montium quasi fauces, ubi munitae olim arcif.; Negra-

17woda)", pe care o daramasera de de-mult Turcil (a Turcis olim

//demolitae apparent rudera)" §i care totu§1 in timp de resboluremanea un excelent loc de adapost (loco receptui aptissimo)".

Nesciend romanesce, ci traducênd din polonesce, Walther voia cuorl-ce pret sa inteléga numele local Negru-vodd, §i pe Regru l'apriceput bine prin latinul niger", dar pe vodd prin polonul woda'care vrea sä qica apg, §i astfel a explicat peste tot prin: Nigraaqua'. Lasandu-se la o parte acest qui-pro-quo, pasagiul din Wal-ther e fOrte important. Sub Alexandru-voda castelul purtase daramai intaiu numelP de Cetatea Arge§ului, dupa cum il vedem in di-ploma regelui Ludovic ; apoi dupa mOrtea lui Alexandru-voda, inmemoria victoriel acestui mare principe, s'a pgstrat la popor pinaastach Cetatea luf Negru-voda".

Carol-Robert nu inaintase dara mai departe de Arge§, castrumArgas", §i aci a fost bgtut pentru prima Ora. Istoricii no§trinu menVon6za douë batalie, dar aü fost doue' in fapta, recu-noscute intr'un mod expres de catra insql Carol-Robert intr'odiploma din 1385, intarita apol de regele Ludovic la 1354 : nobis;lin terra Transalpina, ubi per Bazarab Olacurn et filios eius dictarnterram nostrarn Teansalpinam, in praeiudicium Sacri Diadematis,Regii et nostri inficleliter detinentes, nobis et validum genti no-strae, ibidem nobiscum habiti insultus hostilis, semel et scun do in quibusdam locis districtis et silvosis indaginibus, firmis

11exstirpatis saevissime obviavit... Deci semel et secundo" aü

fost douö batalie, din earl prima ling. Arge§, unde Carol-Roberta fast atat de strimtorit, incat se vöclu silit a cere pace: treugaordinata cum Bazarad et data fide". Ce a facut atunci Alexandru-voda ?

Batjocorit de catra semetul suveran al Ungariel, de catra unuldin cei mai puternici monarchi al Europel, de catra acela carestetea cu un piclor la Neapole §i cu cela-lalt la Buda, Alexandru-voda trebula cu orl-ce pret sdrob6scal fiind-ca altfel Carol-

1)

e-

ll

www.dacoromanica.ro

CXCII

Robert ar fi revenit asupra Romaniel cu setea de resbunare, cuforte noue §i mai bine pregatit. Generositatea pentru du§man in-semna in casul de fata o tradare catra patria. Dupa prima bgtaiase mai impunea o a doua : sernel et secundo". Mexandru-vodda dat cglauze, earl sa scOta pe Unguri din téra in directiunea ceamai scurta spre Timi§Ora, trecënd din not Oltul. S'a intins o

grOznica cursä in Gorj aprOpe de hotar. Maghiaril simtit d'odata intr'o vagauna riposa, incungiurata de stand peste stand, dinvirful carora Romanil le aruncati sageti i bolovani in curs de treiqile, fara put* de fuga sail de apörare. Eram cronicacea unguréscaprin§i ca pescil intr'o mréja : sicut pisces in gur-gustio vel in reti comprehensi" ; ai no§tri adaoga ea cadeatiimpregiur ca nesce musce : cadebant in circuitu quasi muscae".Travestit, regele a scapat cum a scapat cu putini al sel, dar pinala mOrte nu s'a mai gandit vre-o data de a se intOrce in Romania.A mai dornnit el veo dol-spre pee ani, in intervalul carora Ale-xandru-voda n'a mai avut nici o superare din partea Ungariel.Peste un secol §i mai bine, Stefan cel Mare a scos pe socotélaPolonilor o nouä editiune a invötgturel marelui Basaraba. Polonildinteo parte, .Unguril din cea-laltg, acusati pe Romani de perfidia.Negre§it cg Goliath numia tradator pe David. De 'naintea lui Dum-nepti §i de 'naintea Omenilor, a scgpa -téra sa este culmea virtutilin ori-ce impregiurare §i cu ori-ce arma, ori-ce arma §i ori-ceimpregiurare.

In armata lui Carol-Robert era o multime de misionari papall,siguri mai de 'nainte de infrangerea Romanilor, pe call se prega-tiail deja a'i intOrce la catolicism cu voe sat fgra voe. Mal top.' ailfost rnacelariti. Cronica ungurésca deplange mai cu amgracluneacéstä avangarda a Papel Proh dolor propinavit illis amaritu-

dinem , cuius memoria flebilis est nam ibi occubuerunt tres Pre-positi, videlicet Magister Andreas Prepositus Ecclesie Albensis,vir valde venerabilis, Vice-Cancellarius Regie Maiestatis existens,curn Sigillo Regis periit. Item Michael Prepositus de Posoga, etNicolaus Prepositus de Alba Transilvana. Item Andreas Plebanusd e Sarus, et Frater Petrus de ordine Predicatorurn, vir honestus,

77dire mortis poculum acceperunt ; quia in cerebra capitum eorum

12ligneos clavos miserabiliter affixerunt. Quidam etiam Sacerdotes,

qui erant Capellani Regis, sunt occisi..." Cronica slavica :dinFotino observa §i ea : Romanil ucideati i sfaramati cu ciomegele,

:

s'an

noldice

;

www.dacoromanica.ro

cxcid

Oa pe nesce. lupi turbot), mai ales pe caiugaril papista§i, cari setineat de 6stea unguresca". Totu§1 personal Alexandru-voda nuura pe Unguri, dupa cum nu ura nici pe catolici. Ce-va inainte sat)ce-va dupa 1330, prima sa nevesta, Romanca, flica kinezului IvancuBasaraba, muma viitorilor dol Domni Nicolae §i Vladisla v, a murit;§i Alexandru-voda, barbat deja de peste cinci-cleci de ani, lua innoua casatoria pe Clara, catohca, flea a unui magnat Ungur, mumalui Radu-Negru §i a doue flee. Despre =bele aceste insoirl voluvorbi pe larg mai la vale.

§ 37. Alexandru-vodá: Periodul sub regele Ludovic.

Bibliografia: Etymologicum magnum, v. Alimos; ibid. v. BAdesc1. Ioannes de Sikul-lew, in Schwandtner, Script. rer. Hung iricar. t. I p 174, 177. N. Densufianu, Documentsvol. I p. 697, vol. II p. 22, 25, 37, 58, 60, 99, 149, 181. Fotino, Tycopia t. II p. 18.Tunuslii, trad. Sion p. 123. Villani, Croniche, Trieste 1859 in-8 t. II p. 82, 124.Karamzin, /ICTOpla t. IV nota 253. Chronicon Dubnitzense ap. Podhradczky, ChroniconBudense p. 277. Miklosich et Midler, Acta Patriarchatus Constantinopolitani, Vindobonae1860 in-8 t. I p. 383 sqq. Rada Grecénu, Letopiset, Mss. in-1 la d. Gr. N. Mario.N. Iorga, Acte i fragments, Bucuresci 1895 in-8 t. I p. 9. Miklosich, MonumentaSerbica p. 146. G. Wenzel, Okmanyi kalaszat, pest 1856 in-8 I p. 18.. Xenopol,Istoria t. II p. 73, 77 sq.

La 1342 m6re Carol-Robert, fiiul sal Ludovic urmand pe tro-nul unguresc. Necunoscend apucaturile noulul rege §i preferind Inori-ce cas a'l lovi din capul locului, pina cand nu s'a intarit Inca,Alexandru-voda §1-a strins Ostea §i a indemnat la revolta pe Sa§iidin Ard61, ou carl träise bine Inca din timpul lui Carol-Robert.Unil dintre boierii oltenesci opunendu-se resboiului contra Un-gariei, voevoclul I-a pedepsit cu o extrema asprime, astfel ca uniidin el ail fugit la regele Ludovic, buna Ora, Carapat cu totnemul Zgrnescilor,, despre cari vorbesce diploma regesca din1359 : nos attendentes fidelium serviciorum merita Karapath,Stanislai, Negoe, Wlayk, Nicolai et Ladislai filiorum Ladislaifilii Zarna, Olachorum nostrorum fidelium, qui eo temp o r equo Alexander Bazaradi, Vajvoda Transalpinus, nospro Domino naturali recognoscere renuebat, utipsos non rerum damria, non vastus Possessionurn, nec mortis in-iurie, nec aliorum periculorum terrores poterant ab huiusmodi fi-delitatis constantia revocare ; imo relictis omnibus possessionibuseorum et bonis in Transalpinia habitis, nostrae Maiestati se obtu-

51,080. Iv. 13

-

www.dacoromanica.ro

CXCIV

lerunt fideliter servituros". Voevodul avea dara dreptul de a re-curge la cea mai mare stra§nicia in privinta boierilor color nesupu§1in timp de rësboiu : confiscarea averii, tortura §i mOrtea. Gel patruboieri olteni fugind in Ungaria, s'ati distins acolo prin vitejia, maiales in luptele contra Venetiel la 1345, §i aü capaat o multirnede rno§ie dela regele Ludovic. In Transilvania insa resboiu nu s'aintarnplat. Aratand multa energia §i dibacia, regele Ludovic in 1348pe de o parte a intrat in Ardél cu Ostea contra Sa§ilor, caripotolit, iar pe de alba parte a isbutit a itnpaca pe Alexandru-voda,care era multurnit de a'§i asigura stapanirile ardelenesci cele vechi aleBasarabilor : Hategul, Sylva Blacorum §i Fagara§ul, caci Severinul dede-mult nu apartinea Ungurilor decat mai mult de nume. DonmulTerei-Romanesci merse dara in Transilvania la intalnire cu regeleLuclovic, recunosct pe suzeran §i i se inchina ca vasal feudal. Re-latiunea contimpuranului Ion de Kikullew respira marea bucuria atuturor Ungurilor fata cu supunerea unui principe atat de puternic§i atat de vitéz, pe care Carol-Robert, srnerit de dinsul, nu putusea'l smeri nici o data : Cum autem esset Rex in partibus Transil-

vanis, quidam Princeps seu. Baro potentissimus, Al exander WaivodaTransalpinus, ditioni ejusdem subiectus, qui tempore quadam Ca-roli regis, patris sui, a via fidelitatis divertendo, rebellaverat, etper multa tempora in rebellione permanserat ; §i din diva aceea

adaoga cronicarul ungurescAlexandru-voda a remas pentru tot-d'a-una credincios regelui Ludovic : ab illo tempore fidelitatemconservavit". Acésta insemnéza ca nici o data regele Ludovic n'aatins stapanirile cele ardelenesci ale voevodatului oltenesc ; ce-vamai mult : Unguril pe Olteni §i Oltenil pe Unguri s'ati ajutat unitpe atii fratesce contra Tatarilor ; pe la sfir§it insa, dupa cum o vomvedé, Alexandru-voda a crept de cuviinta de a supëra pe Unguri.

Cronica lui Radu Grecénu, dupa o fantana necunoscuta, re-presintd impacarea lui Alexanclru-voda cu regele Ludovic ca silitaprin navalirea Ungurilor in pra-Romanesca, ceea ce e absolut fals,de vrerne ce Ion de Kikullew, contimpuran i chiar Transilvanen,nu numai fixéza locul, dar mai constata ea, Alexandru-vodä a venitde build, voe : sua sponte". Fantana lui Grecénu e totql intere-santa prin finalul : merse la Craiul cu marl daruri, cu o mie degrivne de aur, de s'au inchinat §i se fagadui va da dajde pean ; de acésta Mae bine paru Craiului §i'l darui cu frumOse da-flruri §i'l slobozi ca sa domnOsca in pace". Aceia§1 fantana necu-

s'ag

cati

www.dacoromanica.ro

noscuta a lui G-recOnu mai cuprinde o alta notqa fara aläturaremai importanta, pe care o voiu reproduce indata mai jos.

Este invederat c, cronicarii no§tri posedati din cand in candcate un fragment forte vechiu, remas necunoscut nouö, pe cariinsä une-ori ei nu le iiIelegeail bine. A§a este §i fantana cea slavicaa lui Fotino, cand ne spune ca : la 1347 Alexandru-vodd se aliacu hanul tataresc de peste Prut, navalind amindoI in Ardél dindouè parV, astfel ca regele Ludovic a fost silit a face pace". Na-vala Tatarilor contra Ungurilor in Transilvania e adevëratd, anul1347 este Ora§i adevërat; participarea Domnului Terei-Romanescie de asemenea adeverata ; dar totalitatea naraVunil e gre§ita. DeFotino se apropid apoi fantana cea necunoscuta din Tunuslii, carevice Dupa, Letopiset se vede ca Alexandru-voda la anul 1345 aavut rasboiu cu Ludovic regele Ungariel, §i ca la anul 1346 a

27intrat in Ardël ca *tor al Tatarilor". De uncle Ore tOte acestea ?

Rolul cel mare al lui Alexandru-voda in al doilea period aldomnirii sale a fost intregirea Statului prin gonirea desavir§ita aelementului tataresc din Muntenia §i chiar dintr'o mare parte aMoldova Prin urmare, nu cu Tataril trebtfla sa se alieze voevodulromanesc contra Ungurilor, ca in fantana lui Fotino §i a Tunus-liilor, ci vice-versa. Sint fericit de a putO grupa ad destule materia-lurI a limpeqi aprOpe definitiv acOsta cestiune pina acumatat de obscura.

Fantana lui GrecOnu scrie Iar cand la la 6856 (1348)flmerse Laio§ Craiul intr'ajutor lui Cazmir craiul Le§esc ca sa scOtaCracaul dela Iano§ cralul Cehilor, §i scos cu mare rasbolu,inteacea yard lovird Tdtarif, in Arda. Deer, Craiul trimise o01',

porunci 1u Alexandru-vodd sd fie el mai mare preste o2ti i sd sebald cu beitut la Slcui 2 zile aU biruit pre Td-tart, §i tdiat i -ad robit fcirte rdu, aü prins i pre AtlanzSultanul Tdtdresc tdiat capul, iar altil robi mulki i stegurf1-ag trimis legatsf la Craiu in Vdi0grad".

Anul 1346 la Tunuslii, 1317 la Fotino, 1348 la GrecOnu, estefara indoela acela§i fapt, care s'a incurcat la Fotino §i la Tunuslii, s'apotrivit bine numai la GrecOnu, §i acela§i fapt ne intirnpina la Ion deKikullew, care insa nu preciseza data, ci pune numal dupa anul 1345,adeca dupa ce regele Ludovic ajutase Polonilor contra Bohemilor, Iardespre Alexandru-voda nemic, rnarginindu-se a mentiona pe voevodultransilvan Andreiu Latzkofi cu Sacuil: cum Siculis nobilibus et valida

;

31

pentru

Fag

Mara, s'aiici

))

:

:

fO

ti iii-cal

0 tail

www.dacoromanica.ro

gente". Numele Hanului Tatarilor 'Arta aci acelaV nume ca i laGrecOnu : cum principe eorum nomine Athlarnos" . Tot ap, inChronicon Budense, care ne mai lamuresce ca s'ati petrecut suc-cesiv douë lupte cu `Mart' in Moldova : Tartari Anno 1346 du-plici pugna in Moldavia victi".

In desacord cu cronicele muntenesci, cronicarii maghiari se ferescde a celebra victoria Domnului Terel-Romanesci, sub care se aflatWWI cu voevodul transilvan. Sa observ ca acest voevod se pare a filost amic din tinerete cu Alexandru-voda, fiind filu al acelui faimosLadislat Apor, care fusese atat de string legat cu Mircea-voda.Dacd. Ladislail Apor recunoScea pe la 1307 lui Mircea-voda ca emai puternic decat voevodul transilvan, cu atat mai mult Alexandru-voda intrecea acuma fOrte departe In putere pe Andreiu Latzkofi,pentru care nu era deci o injosire de a figura pe a doua linia.

0 altä cronica de proveninta ungurescd, a§a numitul ChroniconDubnitzense, iard§l nu vorbesce nemic despre Alexandru-vodA, nicidespre voevodul transilvan, numai in genere despre Unguri :culi cum paucis Hungaris". Aci ni se spune ca aü fost douë lupte :la 1345 §i 1346, ambele afara din teritoriul ardelOn, ci la `Mari,7)in terra Tartarorum", adeca in Moldova, din earl in cea de'ntaiua perit Othlarnus", cumnatul marelui han tãtaresc : 'princeps valdepotens, secunduS post Kanum, qui habebat in uxorem sororemipsius Kani".

A§a dara Mntanele romanesci atribue lui Alexandru - voilavictoria asupra Tatarilor, fan a tagdclui participarea cea activaa Ungurilor, pe cand fantanele unguresci pastr6za o tacere abso-luta asupra Romanilor, reservand gloria intrega numai Ungurilor,unele §i altele avend in vedere totu0 acelqi fapt, petrecnt dupdresboiul cel intre Poloni §i intre Boherni, care avusese loc anumela 1345. 0 curicisä analogid : cronicaril unguresci ne asigura cdUnguril ajutasera pe Poloni contra Bohemilor ; cronicarii Poloni,de'npotriva, nu vorbesc nemic despre ajutorul unguresc ; de aciistoricul maghiar Katona se plange cu drept cuvint ct Polonulascunde pe Unguri pentru lauda exclusiv pe compatriqii sel:

nullam tamen mentionem Hungarorum auxiliariurn facit, ut totamprofligatorurn Bohemorum gloriam suam Polonis vindicet" . DarOre nu intocmai astfel procede Ungurul, ascunclOnd pe Romani?'SA cercetarn.

Prima lupt en Tatarii, coincidand cu resbolul cel polon-bohem,

a'§i

CXCVI

Si .

www.dacoromanica.ro

CXCVII

se fixOza la anul 1345. Ea a fost cea mai celebra prin peirea ha-nului Atlamos, devenit la Romani cred eq un personagiu epicAlimq in balada poporana :

Departe, frate, departe,Departe i nici pré-fOrte,Sus, pe sesul Nistrului,Pe pAmintul Turculul...,

care este invederat un erou tatäresc :

Haiduc din t óra de jos,Nalt la stat,Mare la sfat

Si vitëz cum n'a mai stat,

pe care adversarul Ii mustrã :Ce ne calcl moiiIe

ne strici finetele?

Respandita in Moldova, in Muntenia Banat, acéstä balada, ex-prirnend in culori admirabile motivul fOrte simplu de un minunatcalaret cotropind paminturile altora §i murind vitejesce cand esurprins §i. lovit pe neWeptate, este veche de tot §i pastrOza pre-tutindenia un caracter mongolic.

Dupa prima luptg, Chronicon Budense i Chronicon Dubnitzensementioneza o a doua la 1346. E sigur insä ca ad mai urmat contraTatarilor alte expeditiuni pina pe la 1852, In cari t6te Alexandru-voda trebuia sa fi jucat rolul cel de apetenia, prin insW positiuneageografica a noului Stat rornanesc, i 'n earl t6te Romanii aü fostajutati de Unguri, fiind §i. acWiia interesati de apr6pe, mai alesSacuil.

Cheia tuturor acelor expeditiuni ni-o da cronicarul florentincontimpuran Mateo Yillani in capitolul LXXII din cartea II, incare ne povestesce resbolul intre hanul Tatarilor §i intre regeleProslavilor : il re de' Proslavi", care nu era catolic : infedele",§i era tot-o-data vasal al Ungariei : suddito al re d'Ungheria", incursul anului 1351, cad vestea s'a afiat in Florenta in aprile 1352 :questa novella avemmo da piu e diverse parti in Firenze delmese d'aprile 1352". Singurul posibil rege ne-catolic vasal al Un-gariel invecinat cu Tataril era Alexandru-voda, a cäruia poreclaBasaraba, trecuta prin Br osrab, a ajuns la Italieni ca P r o

§i'n

Si

-

www.dacoromanica.ro

MECV111

sl av o, ce-va asa cum germanul Burggraf" a devenit la Unguriporkolab", de unde al nostru parcalab". Numind pe BasarabiProslavi", etimologia poporana italiana ii considera ca pro-Slavi" :slavisatI sat pe jumatate Slavi. Afara de Basarabi, este absolutpeste putinta de a pricepe pe Proslavi din Villani. Istoricul polonNaruszewicz si istoricul rus Karamzin explicati Proslavia prin orasulpolon Braclaw saü Bratzlaw, dar nu se puteail intelege unul cualtul asupra vre-unui principe feodal macar mititel de acolo, cadnu se gasia de loc, s'apoI nicI éra nu era vasala Ungariel.

Thin urmare, cronicarul florentin vorbesce necontestabil despre

))re de 'Basarabi" saü re di Basarabia", dupa cum tot atundi

Serbii numiati Tera-Romanesca Bacapa6naa, exemplu intr'un trac-tat comercial cu Ragusa tocmal din 1249, adeca sub Alexandru-voda : opyzilta ra 116 Hod HIE y Eyrape r y Eacapa6nay 8611!JII0 ..."

A se baga de &ma in trécet, ca Ragusanii mai in specie respandlatin Italia in secolul XIV noutatI politico din Serbia, din Bulgaria sidin Romania, astfel ca dela dinsii a putut s strabata peste Adria-tica numele Basarabilor.

Villani ne spune ea, inainte de 1351 Basarabil fusesera dejain lupta cu Tatarii Avvenne in quest'anno, che un re del li-

gnaggio de'Tartari, avendo avuta la sua gente briga col re di Pro-))slavia infedele, avegnache suddito al re d'Ungheria, e fatto danno

l'una gente all'altra, ii detto re de'Tartari sentendosi di grandepotenza, per prosunzione della sua grandezza, ovvero per trarrela gente del suo paese che aveano a quel tempo grandissimafame, uscl del suo reame con infinito numero di gente a pie e acavallo, ed entre nel regno de'Proslavi". Dupa acest text, res-

bolul din 1351 nu este decat o consecinta a resbOielor celor ante-ri6re intre Alexandru-vocla i intre Tatari, incepencl dela 1346,cand perise Atlamos, cumnatul hanului. TatariI erat irritati cutot dinadinsul contra Domnulul Romanilor. De asta data, cainainte, regele Luclovic I-a tramis cu graba in ajutor o armatamaghIara, de sigur din Ardél, pina cand Alexandru-voda, singur cuRomanil, opria nenumératele cete ale Tatarilor : II re de'Proslavicolla sua gente si fece incontro a quella moltitudine per ritenerli

1)a certe frontiere, tanto che avesse ii soccorso dal re d'Ungheria,

,,il quale di presente vi mandö quarantamila arcieri a cavallo: eaggiuntosi colla gente del re de'Proslavi, di presente commisono1,1a battaglia co'Tartari. .."

77

§i

de

:

www.dacoromanica.ro

CXCIX

Bata lia a turnat §irOie de sange : la lena mancö agli uomini,e lo taglio alle spade, e le saette agli archi". Percl6nd mil §i milde morti, totu§1 Tataril ati remas neclintiti pe loc. Romanii §i Un-guru aü fost snip' a se retrage, a§teptancl ajutOre. Atunci insä, nemai vedend pe du§mani, o panica cuprindend pe 'Mari, el ail pa-rasit campul §i intors in Ora lor : si tornarono addietro inloro paese".

Dela 1345 pina la 1352, avut'au clan, §i Romanil un al lorresboiu de §Opte ani. In acel interval Alexandru-voda cuceri re-stul Terei-Romanesci Rimnicul-sarat §i Braila, peste cari se vamai fi intins asupra Moldovei de jos spre gurele Dunäril: intregulStat a§a cum l'a läsat fiilor. Peste doi ani, la 1354, Romarni atimai intreprins o ultima expeditiune contra Tatarilor, acuma nupe teritoriul proprit, ci departe peste Nistru pina Ia Bug, insotindpe insu§i regele Ludovic cu Ungurii §1 cu Polonii, peste tot 200,000de caIareti : in quest'anno e in questo medesimo tempo, scrie

in capitolul V din cartea IV Lodovico re d'Ungheriaaccolse suo sforzo, e di quello di Polonia e di quello di Pr o-

J)s cla via suoi uomini, e apparecchiato grande carregio di vittua-glia, con dugento migliaia di cavalieri andando quindici di perluoghi diserti con grande travaglio, pass6 nel reaine d'un granPIre della gesta de' Tartari. Nu se scie, daca in capul Roma-

nilor va fi fost insu§1 Alexandru-voda, orn deja de vr'o 74 de ani;mai curand vre-unul din fiii voevodului : Nicolae, Vladislav satRadu-Negru.

In tot timpul expeditiunilor tataresci regele Ludovic se aflaintr'o desa corespondenta cu Alexandru-voda. 0 proba despre acéstane intimpina in diploma din 1355, unde se lice ca. in trecut epis-copul catolic din Oradea, se vede un prelat fOrte farniliarisat cuRomanii, Meuse din partea regelui mai multe drumuri la Alexandru-voda in interesul intelegerilor *diplomatice : ad Alexandrum Bozo-), rabi Wayvodam nostrum Transalpinum occasione pacis et con-cordiae inter nos et eundem tractandae, disponendae, et firmandae,pluries pr o ficiscen do effectione sedula studuit exhibere, etexhibet in omnibus nostris negociis, quae occurunt successive...

La acela§1 interval de timp, in legatura cu acela0 episcop deOradea cel atat de legat cu Alexandru-voda, se rapOrta o bullaf6rte remarcabila a Papel Clemente VI din 1345, de unde pe deo parte resulta ca Domnul Terei-Ronlanesci se arata bine dispus

s'at

:

Villani

www.dacoromanica.ro

CC

pentru catolicism, avend negre§it un mare folos politic al momen-tului, lar pe de alta parte se in§ira aci mai multi voevodi §i ki-nezi romani : . Episcopo Waradiensi necnon Nobilibus virisAlexandro Bassarati, et aliis tarn Nobilibus quam popularibusOlachis Romanis, Nicolao principi de Remecha, Ladislao Voyavadede Bivinis, Sanislao de Sypprach, Aprozye Voyavade de Zopus,12et Nicolao Voyavade de Anginas". D. Xenopol are dreptate cand

dice : Alexandru Basarab este voevodul Munteniel ; insa

1)nu sint nesce voevodi vasall ai acestula din Muntenia". In adever,

Papa dice in bulla ca se adreseza catra frunta§ii Romani din Un-garia, Transilvania, Muntenia §i Banat : in partibus Ungariae,Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiis". Mara. de Alexandru-vodd,tigureza clan, Ardeleni, Bdndteni, Cri§eni §i Maramurd§eni, pe unde§i eraii voevodi §i kinezi Romani pe atunci ; insä numirile topicedin text nu se pot precisa, §i eti unul nu admit de loc equivalen-tele cele propuse de d. Xenopol, bund-Ora cd Syprach este satulardelen Siplac, lar Zopus este satul Tap de pe Tirnava. Sigur estenuma dora ca Ladislaus Voyavada de Bivinis" era voevodul ro-manesc dela Beiu§, unguresce Belenyes, in evul media Bulenus inBiharia, unde ce-va mai tärdia la 1363 este indicat documental unvoevod romanesc : Iwan Woywoda de Bulenus". Cu atat mai virtosnu me 'mpac cu d. Xenopol, cand traduce Sirmiis" prin Bulgaria,pe cand e vorba de Banat. Ceea ce e interesant in acestd build,lasandu-se la o parte onomastica cea indoelnicd, este cd gratiä luiAlexandru-vodd devenird mai cunoscuti in occident toti Romanil depretutindenea, fie el vasall saü ne-vasall al Munteniel, §i cd pentruprima ord ii s'a dat lor in strdinatate numele de R o m an :

Olachi Romani". Marturisesc ca mai 'nainte eti banularn o gre§61apaleografica in loc do Komani". Prin urmdtorul fac-simile insae lesne de a constata cu 0 perfecta certitudine ca Papa scrieRomani" f6rte clar de doue off:

Sub Clemente VI, probabil prin stdruinta aceluia§i episcop deOradea, mal cu sarnd insä a DOmnel Clara, Alexandru-voda incu-viinta un episcopat catolic in Tera-Rornanesca, adeca pe un episcop

(DtSialorit?

cei-lalti

I

ofZcifiTotn

www.dacoromanica.ro

COI

special subordinat episcopului superior din Transilvania. Acel epi-scop a fost confirmat apoi la 1369 de catra Vladislav-voda, carese rostesce : a temporibus Praedecessorum nostrorum ac bonae

rnemoriae condam Alexandri, Patris nostri charissimi..." Prinpredecesori" Vladislav-voda va fi intelegOnd öre-cari inceputuriierarchice ale catolicisrnfflui in Oltenia sub cel doi voevocli L e tini:Mihaluvoda §i Barbat-voda ; un episcopat insg catolic nici chiaracolo n'a fost recunoscut de sigur de caträ Dan-voda §i Mircea-voda, capi ai reactiunii ortodoxe, iar peste Tera-Romanesca intrega,pe cat timp ea nu exista inca, un asemenea episcopat nu puteasa alba fiinta pina la Alexandru-voda.

Negotiand cu Papa Clemente VI, Domnul tinea totu.§1 a seafirma ca ortodox. Ping atunci Romanii nu aveat un vladica pa-mintën §i absolut nici o inanastire. 0 fi fost pe-alocuri din candin cand calugari pribegi din Bulgaria sat din Serbia, in realitateinsa era un fel de organisare presbiteriana primitivg, fiiul popei de-venind papa prin mo§tenire sat popa hirotonind la trebuinta pedascal. Asemenea preuti erat de ajuns, §i speriasera intr'atata pePapa Gregorit IX, incat inteo bulla din 1234 el regreta ca Ro-manii din Ungaria aü isbutit a intorce la credinta lor ping §i peunii Unguri §1 Nemtl : tam Ungari, quam Theutonici et alii or-thodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eos. A crede inDumnecjet, a simti pe Crist, a se teme de respunderea prin ne-murirea sufletulul §i a se jertfi pe sine insu§1 pentru altii, acestcre§tinistn fundamental n'are nevoe de calugari. Alexandru-vodasciea bine, cate i mai cate foseat in stare de a faptui Romanilfara episcopi ; dar ratiunea de Stat Ii dicta, cimentarea legaturelorreligiOse cu orientul Europei, §i el s'a adresat la impëratul bizantinIon Paleolog §i la patriarcul constantinopolitan Calist I. Dupa multgcorespondenta cu sinodul ecumenic, la 1359 G-recul Ioakinth Kri-topul, cunoscut mai de'nainte lui Alexandruvoda §i dorit de dinsul,a fost recunoscut ca mitropolit a ton Ungrovlachia : pirpOZOXETliq

TCtiCS-qq 0611p0POCXECe. In scrisorile sale catra Voda patriarcul II däsuveranului roman urmatorul titlu : Bine-näscut, pre-intedept, pre-vitéz mare voevod §i Damn a tag Ungrovlachia, pré-legitim, pré-iubit filu al smereniel mele Domn Alexandru (Mysv6cprocTs, auveTUnotte,

ave,ptx6yra're 1.1,6Tot poiOóan. vz oc6aaVTCt 7reurflg Okypo6XorzEac, jciiy tve( Ttinaukcas, Ito-a-suOmre oè c i6v tizcpt6rtiroc, wit) .) §i arataonOrea ce 0 avea Kritopul de a fi plgcut unui voevod a §a d e

www.dacoromanica.ro

CCII

mare : "Cfp Totolyry 11E704 po.cpoau; apol se bucura de amicia luiAlexandru-voda, cu insu§i imporatul Bizaqiului : -,cotaapiv E5vOtOVI "/..71

xcd dç tbv x .aso5 xpittatov xd .yóv [Lou ayroxp6..Tripg., 'thy 61,71X6rg.tovpstatX6a rv Pultothov".

Alexandru-voda in cela§I timp era in cele mai intime rela-Vuni cu Serbil §i cu Bulgaril. Din cele doue fete ale sale cu DOmnaClara, pe una el a dat'o in casatoria lui Vuca§in, in urma rege alSerbiei, lar pe cea-lalta imperatului bulgar Stra§imir. Cu.tOte astea,el n'a vrut sa lea pe mitropolit nici dela patriarcul serb din Ipek,nici dela patriarcul bulgar din Ochrida, cad privia Tera-Romanescaca egala cu Bulgaria §i Serbia : egall capil Statelor, egali deci §icapil Bisericelor. Inchinandu-se numai de'naintea superioritatii im-poratului bizantin, el 41 cert mitropolit dela patriarcul din Con-stantinopole. Tot din mandria, dupa 1359, sciind cä prineipii bul-gari i§1 prepuneat numelui personal ca un fel de titlu imperialpe lii)" sat lioauffE" in memoria marelui impel-at Ioniä Asan,Alexandru-voda l'a adoptat de asemenea, astfel ca pe mormintulfilului set Nicolae apare pentru prima Ora acésta titulatura, trecutala urmatoril Domni ai Terel-Romanesci §i apol la Domnii Moldovel.Acest Joan" era tot-o-data, pOte, ca un omagiu adus Constanti-nopohl, fiindca ambil irnperati de atunci, Paleolog §i Cantacuzen,erat de o potriva I o a ni.

Tatarii fiind goniti la 1351, de atunci, in ultimul decenit alsemi-secolarei sale domnii, f4a, cu apropiata mOrte, Alexandru-vodaa creclut de cuviinta, de sigur prin intelegere cu kineziiBasarabl, cu voe sat MTh voe, de a intari positiunea celor trelfii, din cari primil doi erat deja batrani.

Pe filul cel mai mare, Nicolae, Alexandru-voda §i-l'a asociat latron ca al doilea voevod. Iata de ce dela dinsul Fotino cunosctun crisov domnesc din 1852, §i ne mai adaoga, dupa o cronicainedita, ca acela§1 principe trimisese 2000 de calareti peste Du-nare in ajutorul Bulgariei contra Turcilor. Dupa mOrtea lui Ale-xandru-voda, nil set Nicolae, in scurtul interval cat a domnitsingur, i§1 dedea duplul nume de Nicolae-Alexandru, ceea ce meimpinsese in trecut la gre§éla de a Rientifica pe ambil voevoch, cutotul deosebiti unul de altul. Cel mai credincios tovara§ al tathluiset, Nicolae.voda perde in istoria aprOpe cu desavir§ire propriaii

ayi.zriv

www.dacoromanica.ro

CCIII

sa individualitate. Pe mormintul seü inscriptiunea II nurnesce :fiiul m arelui Basarab a", §i acésta este deja o biografia.

Pe fiiul al doilea, Vladislav, cel mai vitêz din tus-trel, Ale-xandru-voda l'a pus peste Carpati ca duce al Fagaraplui, unde secern, cu Sap dela Sibiiu pentru hotarele ducatului de Arnla§ §i

din care causa in tradiVunea manastirii Tisména la Stefan Ierorno-nahul el figureza sub titlul de craiu al Ardélului".

In fine, pe Radu-Negru, filul cel mai tinér, Alexandru voda l'aMcut ban al Severinului, ceea ce in poesia poporana serba i-a datporecla de Severinénul", dupa cum o vom vedO mai la vale.

Cea de pe urma sublima actiune sail cel putin atitudine a ma-relui intemeiator al Statului Terei-Romanesci nu reiese d'a-dreptuldin materialul istoric, dar pare a se impune dela sine'§i prin con-cursul impregiurarilor. Moldova fusese fundata inainte de mOrtealui Alexandru-voda. Coincidinta o observase deja Fotino. Bogdan,voevodul Rornanilor din Mararnura§, clice contimpuranul Ion deKikullew, adunandu'§i Romani din acea parte, s'a adapostit

pe ascuns in téra Moldovei, supusa, corOnei regatului Ungariei,dar de de-mult pustiita prin vecinatatea Tatarilor, §i de§i o§tirea12unguresca adesea l'a lovit pe Bogdan, totu§1 marele numër de

Romani a§eclandu-se acolo, s'a facut un regat deosebit". Se intam-plase acésta cam intre 1345-1350. La 1345 se incepuse §irulluptelor lui Alexandru-voda contra resturilor dorninatiunii mongo-lice dintre Siret §i Nistru. Tot de atunci de pe la 1345 se mi§cadin sus in directiunea Prutului Romanii din Maramura§ contraacelora§1 resturi ale dominatiunil mongolice. Dela l 352, dupa, de-finitiva retragere a Tatarilor, Alexandru-voda stapania partea dejos a Moldovel. Noi scim deja (§ 33) ca voevoqii romani din Ma-rarnura§ erail Basarabi Rornanateni, plecati din Oltenia dupa 1280,yen cu Romanatenul Basaraba Mircea-voda, tatal lui Alexandru-voda. Ore nu Basaraba cel devenit Domn al Terei-Romanesci,intarit in Moldova dunarOna, indernnat'a §i ajutat'a pe Basarabacal din Maramura§ de a se pogori in Moldova cea carpatina ?Ore micul voevod Bogdan ar fi putut sa sustina, desele atacuriunguresci, per exercitum ipsius regis saepius impugnatus", dacanu avea la spate pe marele voevod Alexandru, ajuns a fi po-tentissimus princeps" dupa marturia Maghiarilor ? Acest Alexan-dru-voda, atat de dibaciu in tOte incurcaturile vietei sale, nu

www.dacoromanica.ro

CCIV

vedea el Ore interesul cel capital pentru noul Stat al Terel Roma-nesci de a b a s ar abiz a intréga Moldova ? Da, a§a este, respundeun fapt documental, care a scapat pina acum din veclere. Dela1343 Alexandru-voda nu incetase de a fi aliatul cel mai nestra-mutat al regelui Ludovic, pe cat timp avusese o neapërata trebu-inO, de ajutorul Ungariel. El bine, tocmal in ajunul anului 1360regele Ludovic §i Alexandru voda se cérta, adeca tocmal atunclcand Ungaria observa pe Bogdan-vodg.

In 1358 regele Ludovic §i Alexandru-voda erat inca fOrteamid. Posedancl acurn la Dunäre cele dou6 marl porturi Orapl-de-Floci §i Braila, Domnul Terei-Romanesci atrggea in acésta direc-tiune comerciul Barsel, pe care insa Ii impedecat autoritatileguresci din A rdOl la Pasul Predél §i la pasul Buzet, adeca intreriurile Prahova §i Buzet. Pentru a satisface pe Bra§oveni, ceea cepe prima linia era interesul lui Alexandru-voda, regele Ludovicdete la mana Sa§ilor un ordin : ut vos cum vestris mercimoniis7)et quibuslibet rebus inter Bozam et Prahom, a loco Uz, ubi flu-

vius Iloncha vocatus in Danobium, usque locum, ubi, fluvius Ze-reth norninatus similiter in ipsum Danobium cadunt, transire pos-

11sitis libere et sicure. Puncturile duriarene intre Siret §i intre

gura Ia1om4el indica direct Ormul-de-Floci §i Braila. Indatorinddara regele Ludovic pe Alexandruvoda la 1358, cum dara de seturbura prietenia lor immediat de'ndata ce se simte periculOsapentru Unguri mi§carea din Mararnurg§ a lul Bogdan-vodg ?

Alexandru-voda, dupa ce domnise vr'o clece ani impreuna cufiiul set Nicolae, 'wire intre anii 1360-1362 sat 1363. Efemerg,abia de vre-un an, a fost domnia cea deosebita a lui Nicolae-vodä,inmormintat la 1364 in mgnastirea Carnpulung sub o pOtra cu ur-matOrea frumOsa inscriptiune, descoperitä de d. Tocilescu, dar men-tionata inexact deja de Fotino :

1,10611P1d-SlAn RP-LC Td6fiCAGG

Mitt.t1:4 14 CdMOAPUK4E11h1 IAPh Ho NH

ROAd 4A6dITAPb B0E30A4 geAHI(cffO E4C,Pc1E/it ROMA& BbAt$ G) Qi' 611 -1-"- fitYUclih 114/NENT

it luna noembre 16 clile a reposat marele §i autocratul DomnIo. Nicolae Alexandru voevoda, filul marelui Basaraba voevoda, inanul 0873 indiction 3, fie-I eterna memoria).

un-

On'

41

www.dacoromanica.ro

Ccv

Murind Nicolae-voda, se urea pe tron neastimpëratul Yladislav-voclä §i 'ndata la 1364, chiar inainte de a paräsi ducatul set deAm la§ pentru a trece in Tera-Romanesca, ameninta Ungaria, dandfoc ora§eluluil sasesc TAlmaciu. Regele Ludovic conv6ca la Tirni§OratOta o§tirea rnaghiara printr'un act, care motivéza tot-o-data de-claratiunea de rësbolu luf Vladislav-voda. Reproduc intreg dupaWenzel, cu lacunele in original, pasagiul cel categoric despre du§-mania cea inexplicabila a lui Alexandruvocla in ultimii anI :Quia quondam ( Alexander) Wayvoda Transsalpinus tanquam in-memor beneficiorum a nobis receptorum et ingratus fidem suam et

litteras utrobique super certis pactis, censibus et an nostridoming naturalis nobis debitis inter nos et ipsum initam et ema-))natas :ipsa adhuc vita mundiali per fruente temerariis ausibus

are non expavit ; demumque ipso ab hac luce decessoLadislaus eius filius pravos mores imitatus paternos, nos tanquam

27suum dominurn naturalem minime ssens inconsultisnobis et inrequisitis in eadern terra nostra Transsalpina, que iure

17et ordine geniture nobis debetur, titulum suum fictum erigens

in contumeliam Domini, a quo sua debent dependere insignia,17in ipsius terre nostre dominium ex perfida voluntate et conni-vencia Olachorum et habitatorum terre eiusdem loco patris

17ericus se subrogare . . . " Se p6te stabili dara aci un pa-

ralelism intre Alexandruvoda §i Intro Vladislav-voda, ceea ce dincuvintele regelui Ludovic se citesce u§or printre rinduri.temperament lute i nepregetat, scOte din tqini rebdarea Ungurilor§i silesce grabnic la lupta pe tatal, fOrte diplomat, lucravrajma§esce contra corOnel santului Stefan §i supBrase la culmepe regele Ludovic, carula in adevër ii datoria multa recunoscintala nernicirea Tatarilor, dar totu§I pastra maiestresce formele, ast-fel ca resbolu nu se intamplase. Care deci putea sa fie acea lu-crare vrajrna§Osca diplomatica din partea lui Alexandru-voda dupa1358, de vreme ce pina la 1358 inclusiv totul mergea prietenesce ?Bogdan-voda, Basaraba, cel Romanaten din Maramuras, su4inutputernic pe sub mana färä ostentaVune de catra Alexandru-voda, In-temeiaza Moldova, scutura suveranitatea Ungariei, §i tOte sbuclu-marile protivnice ale regelui Ludovic a rernas de§erte. Moldova eraatunci numai tOra de sus", pe cand tera de jos" in mare parte,cucerita dela Tatarl, apartinea de o cam data Muntenilor.

Filul,

'1 fa0.,

www.dacoromanica.ro

CCVI

Logica intemeiarii Moldovei mi se pare a fi fOrte lamurita. Incurs de abia de o jumatate de secol dupa 1280 relatiunile nus'atl putut intrerumpe §i a se ulta intre Basarabil Romanateni ceiremall in Oltenia §i intre cel pribegiti in Maramura§. Este pro-babil Ca Mircea vocla la 1308 nu fara, concursul verilor sei Bogda-nesci trimisese pe regele Ottone in G-alitia anume prin Maramura§.La 1345, cancl s'a aucht despre stralucita victoria a lui Alexandru-vocla asupra Tatarilor celor din Moldova, Basarabil din Maramura§s'ati incercat a se folosi la rindul lor, apucand regiunea in veci-nata, adeca Moldova nordica proprit clisä. La inceput insu§i re-gele Ludovic II indemna, sari cel putin nu se impotrivia, la acéstämicae, cu atat mai virtos ca unil din el erail de de-mult cunos-cuti prin devotamentul lor Ungariei. Alexandru-vocla insa a para-lisat a§teptarile regelul Ludovic, impingend tendi* cea an ti-ma-ghiara a lui Bogdan-voda §i ajutand'o din ce in ce mai energic,ast-fel c. pe la 1360 Moldova nu mai putea sa fie unguresca, 'farCurtea dela Buda se facu foc de sup6rata pe Domnul Terel.Roma-nesci. .

Nascut pe la 1280, Alexandru-vocla v6cluse voevodatul olte-nese sfa§iat intre ortodoxi §i intre catolici, ba chiar din nérnurilelui fiind silii o samã a fugi in Maramura§, iar din corpul Munte-niel erat unite cu Oltenia numal Teleormanul i Vla§ca. In timp demai bine de 50 de ani, avend a ge balabani cu colosalul regat un-guresc §i cu colosala putere a Tatarilor, el a biruit tOte, a intinshotarele pina 'la Prut, daca nu pina la gurele Dunarii, a construitora§e, cetall §i porturi, a organisat biserica ortodoxa §i a multurnitpe cea catolica, a fraternisat cu suveranil Bizantiului, Ungariei,Bulgariei §i Serbiel, a internelat puternicul Stat al Terel Roma-nesci §i a lucrat tot-o-data la intemelarea Statului Moldovel. In In-tl-6ga istoria a Romanilor a fost domnirea cea mai fecunda in re-sultate neperitOre. IAA cine a fost Negru-v oda eel mai mare,marele Basaraba" dupa cum se chiama el pe mormintul filului

set'. Peste doue-qeci de ani dupa m6rtea acestul Negru-vocla, pela 1389, in occidentul Europel Romania purta tot Inca vit nu-mele de tOra lui Alexandru", la terre d'Alixandre 'de Basseraten Abblaquie" in manuscriptele celebrului Philippe de Mézières.

www.dacoromanica.ro

-CCVIl

§ 38. Familia lui Alexandru-vodä §1 némul DOmnei Clara.

Bibliografia: Archiva istoricA t. I. 1 p. 37. Histoire critique des Rournains p.101. Fridvaldsoki, Reges Ungariae Mariani, Vienae 1775 p. 80 81. Mugleinin Kovachich, Sarnm lung kleiner Stiicke, Ofen 1805 in 8 t. I p. 26. Fotino, 'Ictopiat. II p. 16. Tunuslii, trad. Sion p. 128. N. Densuqianu, Documente t. I v. II n. 158sq., 198 sq., 222. Mi1closeh, Monumenta Serbica p. 180. C. JireSelc, ikapr,Cpalkintnpl, u Ilepllowlecrso cancanie, 1882 t. I p. 39, cfr. Gesch. d. Bulgaren p.356. Venelin, araxo-BoarapcRia rpagam, Petersb, 1840 in-8 p. 11. Eder, Obser-vationes criticae, Cibinii 1803 in-16 p. 53. Engel, Gesch. d. Wallachey t. I p. 147.Heliade-RO:clulescu, La inmorrnintarea lui Ioan Vacarescu, Bucurescl 1863 in-32 p. 5.A. Odobescu, Poetil V6c5resc1, in Revista Romana t. I 1861 p. 488. Genealogia Canta-cuzinilor, in Buclumul 1863 No. 27 p. 108. Puparfu, Date istorice t. II p. 409,

ad an. 1372 Teutsch-Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbargens.Wien 1857 in-8 p. LVI, LXVII, 2, 137, 138, 142, 192, 203 sq. B. Orkin, A Szekely,fold, Pest 1871 in-4 t. Ill p. 142, t. V p. 62, 107. Chronicon Budense p. 50. NagyIvan etc.

Murincl dupa 1360, Alexandru-voda i§1 vedea in giurul sea onumerOsa familia, din care maricei deja erat §i nepop sel Dan §iMircea.

Aci este locul Gel mai potrivit de a irnbrati§a intr'o panorama§i de a completa dupa putiqa genealogia Basarabilor Romanaten1pina la finea secolului XIV, inlaturandu-se din lipsa de materialpe eel plecali la Maramura§.

Prima schip, §i Mra femel, incependu-se prin dol frail Dan§i Mircea §i terminandu-se prin alt1 dol frati Dan §i Mircea, stranepoVial celor-laltl :

Kinezul NN Basarabá dela gura Oltulul

Dan yea, I (1288-1298) Mircea-voda I (1298-1310)

Alexandru-vocla (1310-1363)

Nicolae (1352-1364) Vladislav (1364-1373) Radu-Negru (1373-1385)

Dan II (1385-1387) Mircea II (1387 ).

Alexandru-voda a fost casatorit de doue orl. Tiller, inaintede 1310, el luase pe flea kinezului Ivancu Basarabd din Dolj,ruda cu fo§til voevocli Mihalu Liténul §i Barbat. Numele el nu esigur. Dupa Genealogia Cantacuzinesca ea se qicea Chiajna, ceeace slavonesce insemnéza numal filca Kinezului" : ,,Euhugsua prin-

cipis filia". Dupa fantana lul Fotino §i a Tunusliilor se pOte ad-mite numele Margarita sat Marghita.

in-4

Burrapodil

,5'incai

www.dacoromanica.ro

COV III

Din acea prima casatoria remasesera, lui Alexandru-voda dolfii, Nicolae si Vladislav, cari erati flacal pe la 1330, cand ajutatipe tatal lor in lupta contra regelui Carol-Robert.

Ce-va inainte saü ce-va in urma, Alexandru-voda fiind vaduv,lua in a doua casatoria pe o straina catolica nurnita Clara, cu carea avut trei copil : douë fete §i pe un al treilea cel mai mic filuRadu-Negru.

Despre filcele lui Alexandru-voda in specie fantana cea fundamentala, este bulla lui Urban V din 1370, adresata DOmnelClara : nobili mulieri Clare, relicte quondam Alexandri Wayvodein Wlachia vidue", pe care Papa o lauda pentru ca ea intOrse lacatolicism pe flea sa imperatesa Bulgariel : Irnperatricem BulgarieIllustrem natam tuam", i o inddmna a converti de asemenea pecea-laltä flea regina Serbiel : alteram natam videlicet Ancham re-ginam Servie Illustrern". Intr'o MIA ulteriora din acela§1 an Papascrie lui Vladislav-voda, flIulul vitreg al DOmnel Clara, bucurandu-seCa dinsa lucreza cu rivna la respandirea catolicismului in Tera-Romanesca : catholicorum et religiosorum virorum, quorum multiin tuo cbominio, presertim ex operatione dilecte in Christo filie

/2nobilis mulieris Clare2

noverce tue.. ."Din cele douë filce ale lui Alexandru-voda, una era nevésta

regelui serbesc Vuca§in, Bulla papala o numesce Ancha", de sigurinsa era Lenca, fiind-ca ii ice Aléna" insusi Vucasin intr'o di-ploma chiar din anul J 370, unde mentioneza i pe doi fil al lor:Andreiu i faimosul Marcu Crai§orul, eroul epic al Serbo-bulgarilor,duplan al Rornanilor, totu§i Roman el-insu§i dupa muma, vër-primar cu Mircea cel Mare : Cb lIp113b3:1106JIWITHOMI, IIPJIIBLCTB MU Kpa-

allgon Icypb AjltHODIE II a 1713131,2:1106JHeHREMII MOM KpaRieBberna DIR M a p -

RODIf, 11 AH141,03 lamemb...

A doua flea a lui Alexandru-vocla din DOmna Clara era ne-vOsta impëratului bulgaresc StraVmir safl Sr4imir dela Vidin.Nurnele el nu se cundsce, §i 'n zaclar l'a cautat d. Jiraek. Sescie ca ea avusese dol copil, pe Constantin mort in Serbia la1422, §i pe Doroslava sat Doroteia, casatorita ce-va inainte curegele Stefan Tvertko al Bosniel, véra-primara cu Mircea cel Mare.

Alexandru-voda permitea DOmnel Clara de a catoliel pe amin-douö fetele, de§i pe una ea n'a putut'o convinge ; ori-cum insaDomnul a luat o intelepta mesura aa icend de asigurare orto-

www.dacoromanica.ro

doxa pentru baiatul set' Radu-Negru, casatorindu'l cu o Bizantina,care de sigur nu va fi trait pre-bine cu sOcra-sa cea catolica. Separe ca DOmna Clara se impach mai putin cu propriul set filu

cu fiiul cel vitreg Vladislav-voda. De aceea Papa Urban V nicinu vorbesce DOmnel Clara despre fIul ei, devenit ortodox infläcarat,negre§it gratia covir§itörei inriuriri a nevestei sale Greca Kalinikia,muma lui Dan-voda, §i a lui Mircea cel Mare, acesta din urrnamentionand'o anume intr'un crisov pintre bine-Mcetcril mänastiriiTisména : 7,n BOOIIIIIV, uto e npnoacium mouacupio maTH roelloAeTBa rail

rocnoxa Eaunitintim..." Numele femeiesc Kalinikia era intrebuintatexclusiv la Bizantini. Alexandru-voda find prieten personal cuGrecul Iacint Kritopul, pe care '1 i§i adusese la 1359 ca mitro-polit al Ungro-vlachiel, este de creclut ca prin mijlocirea acestulase va fi insotit Radu-Negru cu Domna Kalinikia, Greca fara in-doela in ori-ce cas, pote chiar din familia imperiala bizantina, oPaleologina sati o Cantacuzina, nu se scie de o cam data. Dan-voda, prirnul filu al Dornnei Kalinikia, catA, sa fi fost cel putin devr'o 25 de ani la 1385, cand s'a urcat pe tron, astfel c insura-tOrea lui Radu-Negru se urea la anil 1359 1360, tocmai atuncicand Alexandru-voda se afla in désa corespondenta cu impëratulIon Paleolog §i cu patriarcul ecumenic Calist I.

In acest mod nol dobandirn urmatOrea spita, genealogica maicompleta despre a doua casatoria in specie a lui Alexandru-voda:

Alexandru-vodA Dthnna Clara.

Radu-Negru

Dan Mircea

Lénna Vat:min Film N. + Strasirnir

Marcu AndreTu Constantin Doroteia + Stefan Tvertko

Intréga posteritate a lui Alexandru-vocla, din care NicolaeVladislav din prima casatoria se stinsera Mra urma, a fast datoritanevestei a doua, straina cea catolica DOmna Clara §i tot el s'adatorit in acelall timp intinsa retea de aliante a Terel.Romanesciin secolul XIV cu Bulgaria, cu Serbia, cu Bosnia §i. cu Bizantiul.Cine Ore sa fi fost dara acea Domna Clara, muma lui Radu:Negru,bunica lui Mircea cel Mare §i a Craivrului Marco, aceia catra care

51,080. IV. 14

CCU

de-cat

+

Kalinikia

§i

+

;

www.dacoromanica.ro

CCX

se adresa d'a-dreptul Papa Urban V §i care avea o mare trecerechiar la Vladislav-voda, de§i II era munia-vitrega ?

Voiu incepe prin a da un respuns aprioric, dupa care voluprocede apol a'l demonstra.

DOmna Clara, a doua nevesta a lui Alexandru-voda, era oMaghiara, nepota puterniculul senior transilvan Micud,' Ore-cand Banunguresc al Severinului, din antica familia Kukenus, a chrila des-cendinta actuala romanesca este nOmul Vacarescilor.

In secolul trecut era deja cunoscuta vechea traditiune despreoriginea Vacarescilor din téra Fagara§ului §i sterna lor cea nobili-tara represintand o cetate öre-care. Despre acesta particularitatevorbesce la 1803 Eder, dupa care apol Engel la 1804. Amin-dol presupuneat Ca strabun al Vacarescilor va fi fost MagistrulUgrin cel vestit dela 1291, pe care el il considera ca Roman :1)Ugrinus Valachus", ein gebohrner Walach Namens Ugrinus".

Nu o data pe acel Ugrin, mare du§man al Basarabilor, eil l'ampomenit in cursul operel de fatd. Fie Roman, fie ne-Roman, fie

din Fagaras; sail de pe aiuri, faptul este ca nici un Ugrin n'area face cu traditiunea cea propria a Vacarescilor, cari at' pututbage in genealogia lor post festum, luandu-se mai tarcliti dupa, E.ler§i dupa Engel. Ugrin este o personalitate istorica dela 1291 subDan-voda, mai figurand Inca o data in istoria rornana sub Mircea-voda, la 1308 (§ 35), iar spita némului Vacarescilor, ala cum amvëqut'o e de de-mult la d. Teodor Vacarescu, debuta cronologi-cesce abia cu anul 1380, cand apare strabunul lor Negoitd, numal departe decat sub Radu-Negru tatal lui Mircea cel Mare.

Reposatul men coleg A. Odobescu cunoscuse acea spita a ne-mului inainte de 1861, cand a brociat asuprä'i urinatOrea impro-visatiune, forte fantastica in amarunte, adevërata insa in fond :Pintre tovara§ii lui Negru-voda se clice ca ar fi fost §i juneleNegoit a, Dornnesc Co con al lui Dan, Voevodul Fagaraplui §inepot de sora al capeteniel Romanilor ; acesta intemeia sate §i

biserici douö-spre-clece pe malurile Dimbovitei cuprinse de dinsul;7)el avii §Ose fete §i dol feciorl, Radul §i §erban, carora le lasa

7)mo§tenire, cu numele de Vacaresci, scutul parintesc ce purta

gravat pe dinsul Cetatea Fagaraplui..." Mal departe Odobescuvorbesce despre : un urma§ al Co c onul UI Negoit a, RadulComisul".

sal

www.dacoromanica.ro

CCXI

Cu acelasl miecl adevörat ca si la Odobescu, Heliade clicea la1863 pe mormintul lui Ioan Vacarescu : Vella a vorbi de Vaca--7)resci in genere. Originea acestel familie ilustre in istoria nOstra

7)este din Fagaras strabunil reposatului trecura de peste Carp4

,,o data cu duca de Fagaras. Radu-Negru, descendentul Nigerilor,,Basarabl, i fura dintre primii fundatorl al Domniatului Roma-

niei ""Data 1380, atribuitä lui Radu-Negru intr'o genealogia a Va-

carescilor salsa, inainte de 1860, este fOrte remarcabila din punctulde vedere al criteriului, cad ea era cu totul in desacord cu Radu-Negru cel dela 1290 din cronica muntenOsca cea admisa de Engel,

deci data 1380 nu putea sa fi fost imaginata ad-hoc. Data 1380pentru Radu-Negru a fost stabilita prima Ora, in a mea Istoria cri-tied la 1873. Ping, atunci nicl un istoric roman sail strain nu sus-.tinuse acea data. Este dara pe deplin autentificat punctul cel deplecare al genealogiel Vacarescilor, in care ni se infaneza ca celintalu strabun la 1380: Negoita Coconul din Fagaras,uda cu Ra u-N egru, acleca patru elemente de desbatut :

1°. Negoita20. Coconul3°. FagaraVn4°. Ruda cu Radu-Negru.1Te'gu, Negoe, Negoitei, este o forma poporana pentru obicinuitul

nume cre§tin NicoN icolau s. La teranl un NOgoe isi serbezanumele la sfantul Nicolae. Cand sint dol Nicolai intr'o familia, unulse diferentiaza in Nogoe. E interesant un exemplu contimpuran custramosul Vacarescilor. La 1371 din familia boieresca oltenésca aZarnescilor fiind patru frati, din cari doi erail Nicolai si dol Vla-

cel doi Nicolal se deosebisera in Nogoe si Nicola u s,lar cei doi Vladislavi in Layk §i Ladislau s.

Ce-va mai anevoe este de a explica pe Coconul cel acatat laNegoita in genealogia Vacarescilor. Cuvintul nu are sensul de en-ant" sail de fils", dupa cum este in frasa lui Odobescu : Domnesc.0 ocon al lul Dan Voevodur, cad. Negoita nu putea sa fie filu alJul Dan-voda, de vreme ce tot la Odobescu ni se spune ca prinalianta femeosca el era nepot de sor" lui Radu-Negru, pe candDan-voda era tocmai filu al acestuia. A fi cine-va nepot de flu"

nepot de sor" pentru una §i acela§1 persona este o absurditate.C ocon dara, nu insemnOza enfant" sat file, ci este nurnal dOra

n

§i

;

;

;

.dislavi,

8i

www.dacoromanica.ro

CCXII

porecla sail numele de familia al lui Negoita. Némul Vacarescilordara se numia la inceput Coco ni saft Co cones 1, inainte de ase fi tis dupa o mop boieri ot- Vdceiresci, ceea ce apare in docu-mente abia pe la finea secolului XVI.

Limpedindu-se acum inceputul genealogiel Vacarescilor : 1380,Nicolae Cocon din Fagara§, o ruda prin alianta cu Radu-Negru,--e peste put* de a nu se de§tepta immediat banuela : Ore nu cum-vaera din aceia§i familia cu D6mna Clara, muma lui Radu-Negru? Inacest cas Nicolae Cocon ar fi inrudit §i cu Vladislav-voda de§i mai.departe deGat cu Radu-Negru, ori-Gum insa tot consangen, con-sanguineus", Vladislav fiind legat prin Sange patern cu Radu, careera legat prin sange matern CU Nicolae Cocon, lar dupa dreptulcanonic legatura puin tath §i prin murna se califica d.e o potriva

consanguineitas".Tree d'a-dreptul la demonstratiunea cea documentalä, pe care

me mir ca n'a observat'o Inca niminea §i pe care nici et-insumin'o observal in trecut, macar-ca documentul in cestiune a fost dede-mult cunoscut tuturora. Marturisind aci o scNpare din vedere,pe care nu mi-o left eti-insumi, profit de aceia§1 ocasiune pentrua mai marturisi din parte'ml o grosolana gre§ela, pe care am co-mis'o o-data, cand me alunecal de a confunda pe cei dol socrial lui Alexandru-voda, adeca pe Ivancu Basaraba cu Imo§ de Do-boka. Erorile analisel se rectifica prin sintesa, caci numai sintesacompleteza lacunele. In istoria, in filologia, in filosofia, in sciintelefisico-naturale, pretutindenia progresul se opereza prin sintesa pestesintesa concentrica, din ce in ce mai vastA.

Cea mai Importanta diploma dela Vladislav-voda este actulde donatiune din 1372, depus Ore-cand in archivul manastiril cato-lice din Cluj, de unde in secolul trecut l'a copiat Kornides §i l'apublicat tot atunci Frivaldszky. Vladislav-voda daruesce tirgul §er-cala §i mai multe sate, tOte in téra Fagaraplui : in terra Fugurasprope Alt", boierului Magistru Ladislati, find Magistrului Iano§ deDoboka, nepotul lui Mikud-ban : magister Ladislaus, strenuus miles,filius quondam Ianus Meister de Dobka, nepos Mikedbani", pecare de vr'o cinci saft ése on Ii numesce iubit §i credincios c o n-s angen al set : noster c ons an guineus dilectus et fidelis", apolil mai face carne, sange §i nem al set : noster caro et sanguiset genitura", mai repeta éra§1 despre legatura consangenitqil :propter consanguinitatis connexionem qua ligati sumus". Mara de

21

www.dacoromanica.ro

inrudire, Vladislav-voda arata acestul strain o nemarginita prie-tenia, o adevërata frap de cruce: nostro dilecto consanguineo etfratri", amindol luptatori irnpreuna impotriva Turcilor : contra-Thurcos infideles". Expansiunea arniciel exageréza invederat ter-menii, mai adaogandu-se tot-o-data latinitatea cea de tot barbaraa acestel diplome, dar faptul inrudiril remane necontroversabil. 0asemenea inrudire se explica numai prin DOmna Clara, straina §icatolica, muma buna a lui Radu-Negru i murna-vitrega fOrtesocotitä de Vladislav-voda, pastrand multä autoritate la curteadomnésca chiar dupa nick-tea lui Alexandru-voda, precum se vededin bulla Papel Urban V. Magistrul Ladislati, iubitul consang6n"al lui Vladislav-voda, trebue dara sa, fie frate cu DOnma Clara,amindol copil al Magistrului Iano§, care era filu al lui Micud-ban.

.Ceea ce mai intaresce acésta conclusiune este cã in diploma din1372 nol regasim pe insu§i Negoita cel din capul genealogiel Va-carescilor, Fagara§en §i ruda de aprOpe cu Radu-Negru si etquando ipsum Ladislaum de Dobka, filium Janus Meister de Dobka,nepotem Miked Bani, praedictum contingeret transire universaecarnis viarn, Nic olau s filius ipsius Ladislai de Dobka etc." AceluiNegoqa i se asigura mo§tenirea rno§ielor parintesci celor din téraFagara§ului.

In diploma lui Vladislav-voda trebul explicat in parentesa oparticularitate: p:edicatul nobilitar de Dobka", dat lui Tano§, farprin urmare independinte de satul Dobka din téra Fagaraplul,care se daruesce pentru prima Ora lui Ladislati §i nu apaqinusede loc inainte tatalui seu Iano§, ba chiar se clice explicit ca intrecut acel sat era proprietatea unui Varnav : villam Dobka cumomnibus suis iuribus et pertinentiis, quemadrnodum possidebant

',et in possessione habebant olim filii Barnabae". Preclicitul corectal familiel lui Iano§ nu este de Dobka", ci de Doboka", dupa,numele vechiului castel Doboka In Sacuirne, in regiunea caruiaMicud-ban stapania o rnulVme de mo01. De almintrelea baronulOrban a indreptat deja de de-mult forma cea rag citita a precli-,catului.

CCXII1

17

:

www.dacoromanica.ro

CCXlv

Sa intregitn dara filiatiunea de mai sus a lig Alexandru.vodä:

Micud-ban

Iarto de Doboka/\Alexandru-voM+ DOnana Clara Ladislaii

LOnca N. N.regina Serbiei impbrAtésaBulgarieI

Doroteiaregina Bosniel.Marcu Andrelu

Radu-Negru Kalinikia Negott4

Dan Mircea

Deci Negoita, nepot de frate al Domnel Clara, era, ver-primarcu Radu-Negru, unchIu prin alianta lui Dan-voda §i lui Mircea celMare, consanguineus" ca §i. tatal sea Ladislat cu intrëga familiaa lui Alexandru-voda. Vacarescii me preocupa exclusiv in pri-vinta acestui Negoita Cocon dela 1380. Dela anul 1560 in jos,amicul met d. Stefan Grecénu a urmarit descendinta Vacarescilorcu obielnuita petrundere in eralclica romana. Pentru a termina cudemonstratiunea de fata, cata s mal lamuresc porecla Cocon,prin care se va verifica deanitiv filiatiunea 1u Negoita cu stra-bunul seu Micud.

Micud purta titlul Ban" fiind-ca ocupase functiunea de Banal Severinului", balms de Zeurino" din partea Ungariei, anumeintre anil 1275 1279, atunci cand MihaIu-voda Litégul domniain Oltenia. Tatal seil se numia tot Micud, avend titlul de conte :2)comes Mykud". Nurnele de botez al lui Micud-ban era Stefan,

dupa cum se vede intr'un act din 1276, pe care Teutsch §i. Firn--haber Fat publicat gre§it sub anul 1176, uncle se vorbesce desprenisce proprietati in Sacuime: possessionis Zent Myklos magni-fici domini Stephani Mikud bani. .." Mikud dara nu este dent unfel de porecla. Adeveratul insa nume de familia ne apare intr'unact din 1288 : Nos Mykud banus filius comitis Mykud d e ge-n ere K u kenus -renn olt h". In Kukenus-rennolth" sint doue-numi intrunite prin alianta a doue familie maghiare deosebite,.amindoue de originea spaniöla : K u kenu s i R en nol t h. De-spre ambele la un loc vorbesce Chronicon Budense din secolul XV:Kikinus et Renolclus Hispani. Kyquini quidem et Rynaldi origo.

1

www.dacoromanica.ro

(XXV

esf de Hispania, cum regina Margaretha coniuge Bele Regis filiiZaar Ladislai Pannoniarn adeuntes", adeca nesce seniori spaniolia§eclati in Ungaria pe la anul 1160. Tot a§a la Enric de Muglein,cronicar mai vechiu din secolul XIV : Kugnyn und Rynoldigesleht ist van Hyspanien". Nurnele de familia a lui Negoita eradara K u k enu s , pe care Rornanii nici nu puteau sal popularisezela nol altfel decat prin Co con , ca §i cand ar insemna enfant"sat fils", cu atat mai mult ca porecla aceleia§1 farnilie era Mi-k u d, a§a, de asernenata cu vorba rornanesca rn i c sat rn ic u t.

Micud-ban avea mai muql copii, afara de Iano§, socrul luiAlexandru-voda §i radacina némului Vacarescilor. Intr'un act din1297, el rnentioneza ali tre ifi a sei : magistri Nicolai, D e m e-tr i et Petri, filiorum nostrorum". Din ace§tiia unul, Dimitrie, avOndpredicatul de Doboka" ca §i fratele set Iano§, dispare de aserneneadin Transilvania, unde remasera numai frap Nicolaus §i Petrus. Els'a a§eclat in Romania cu ocasiunea casätoriei nepOtel sale D6mnaClara, a trecut la ortodoxia, §1-a prefacut numele in D a ba ces ki§i apoi D a bacescu din de Doboka", lasa o posteritate Dabacesciin Gorj : Ha alnemll oy Aa6axenorn", §i la mOrtea sa pe la 1385faci Tismenel o donaOune, astfel Ca Mircea cel Mare il pomenesceintr'un crisov unde figureza numal titorii din némul domnesc :eute no e npnnonam% AHMIITtYL Aabatienonu a cmepTn monampo npeApetlemony,

e brama 4-a -Liam Torona com Aa6aaenoxs..." Frate cu Ia no§, Dimitrie

Dabacescu era bunic prin alianta pentru marele Mircea. Daca Da-bacescii mai fiinI6za, unde-va, fie in Gorj sag pe aluria, scaclendpOte printre mo§neni sag chiar terani, nu scit.

Genealogia DOmnel Clara se mai 'Dote completa. La 1374Ladislat de Doboka, tatal lui Negoita, cumpera o bucata de pamintin téra Fagaraplui dela un frate al sea uterin : fratri suo cou-terino", anume Petrus dictus Chewgh filius Ioannis de Venche",adeca transcriindu-se din ortografia ungurésca cea medievala21dela Petru is Ceug thul lui Ion de Vinetia". Urméza dara ca muma

lui Ladislat de Doboka luase in alta casatoria pe un Fagara§enIon din satul Vinetia, din care s'a nascut Petru Ceug, mai bineCeuc. Familia Ceug mai exista in Tera-Romanesca in secolul ur-mator. TJn crisov dela Vlad-voda din 1483 e scris in Tirgovi§te degramaticul Ceucut, deminutiv din Ce uc: aal Ileynyg rpardaTnn".

Afara de Iano§ de Doboka §i de Dimitrie Dabacescu, etn'am atins pe ai lui Micud-ban : Nicolae §i Petru,cel-lalti clof fii

no

www.dacoromanica.ro

CCXVI

77Miklos mester és Peter , Dobokai Mikud ban fiai" la baronul Or-

bdn. El vor fi remas in Transilvania printre &cut Dintein0 secrede a se fi tras acolo familia maghiara cea contala Mikes, acriia descendintã totq nu e de loc argumentatd. Dup. cuno-scutul genealogist unguresc Ivan Nagy, contil Mikes se urcd abiala anul 1500.

Iatd decl genealogia finald a DOmnel Clara :

Nicolas

Stefan Micud, ban de Severin.

Petru Dimitrie

Gontil Mikes (?) DAbacescil din Ddmna Clara.Gorj.

Radu-Negru.

Ianos t NN sotia Ion din Vinetia

Ladislau. Petru Ceuc.

Negoica.

Ceucut gramaticul.Dan-voda. Mircea-voda. Vacarescil

din Dimbovita.

§ 39. Vladislav-vodä.

Bibliografia : Ltoria criticd p. 22, 30, 45, 128, 139 sq.Histoire critique des Roumainsp. 58 sq., 104 sq.Etymologicum magnum, v. 2 Ban.BasarabiT p. 14.N. Densulianu,Documente t. I v. I p. 132, 136, 144, 148, 150, 158 sq. Katona, Historia critica t. X,p. 393 sq., 540 sq. Engel, Gesch. d. Wallachey t. I, p. 151, 153 sq.; cfr. idem, G-esch.v. Serwien p. 319, 321. ,inecti ad. ann. 1309, 1368. Trausch, Regesten siebenbilr-gischer Urkunden, MSS, in biblioteca Evangelic& din Brasov ; dr. National-Archiv dinSibitu, MSS. U. III, 192. A. Xenopol, Istoria t. II, p. 81 sq. Tunuslil, trad. Sion p.128. Fotino, latopia t. II, p. 17. C. Jireesek, Gesch. d. Bulgaren p. 327 sq. Fess-ler, Gesch. v. Ungarn, ed. Klein t. II, p, 150, 154 sq.Assemani, Calendaria ecclesiae univer-sae, Romae 1755 in-4 t.Vv. I p. 61.Farlatti, Illyricum sacrum, Venetiis 1818 in 1. t. VIII p.242.Miklosich-Mitiler, Acta patriarchatus t. I. p. 535 sq. t. II p. 19, 312,494, 519 etc. Yenelin,Diaxo6wIrapcmg rpamTLI p. 5. BogAi6, Hapoym njeeme, Belgrad 1878 in-8 t. I, p.CXXIII, 126. KaradUc.', Cpricice njecme t. llr, p. 54. Miletjevie, in naCTITIS t. XXI

t

www.dacoromanica.ro

p. 37. Cipariu, Acte 3i fragmente p. XII. Go1uhinski, Jpamifi oReprcs P. 173, 222,350 sq., 668. Bellanger, La Kdroutza, Paris 1846 in-8 t. II p. 443 sqq. Mauro Orbini,II regno degli Slavi p. 471 sq. Stefan leromonahul, Viata luY Nicodim, Buc. 1883 in-8p. 17 sqq. Thurocz, etc.

Dupa ce cundscern pe Alexandru-voda, lucrarea mea este a-prdpe terrninata, caci avem pe Negr u- v oda intreg. Fiii sei Vla-dislav §i Radu Ii completeza nurnai in nesce directiuni trase dejade catra, tatäl lor.

La urcarea sa pe tron, Vladislav-vocla era de pestede aril. Incepend dela omerica lupta contra regelui Carol-Robertla 1330, el luase parte la mai tOte faptele lui Alexandru-voda §i

fusese insarcinat in specie dupa 1352 de a carmui ducatul Fag-Murind fratele seti Nicolae-voda la 1364, el se pogori de

acolo la Campulung i la Arge, intoemai ca traditionalul Negr u-v o d a; §i ceea-ce mai concurse de a'l mai intari acest epitet, esteca, forma poporana a numelui Vladislav era Laot sag Laicu,dupa cum if qiceati §i strainii, far romanesce latu este sinonimcu negru.

Ca §i despre Mexandru-voda, cronica muntenesca este aci aprepemuta. Nici fantanele lui Fotino nu adaoga nemic de asta data, decat, numal dora confusiunea intre trei principi omonimi contimpuranicu totul deosebiti : Latco sati Vladislav-voda din Moldova, Laiotasai Vladislav-voda din Tera-Rornanesca, §i un voevod transilvanenLatzkofi, adeca unul din fiii lui Ladislat Apor. Fotino a pututcum a sciut sa descurce pe Laiota-vocla de catra, doi, darpe doi 1-a mai incalcit §i mai mil el insu§i, ceea-ce totu0nu me intereseza.

Omonimitatea intre voevoclul Ladislag Apor din Transilwinia,made loculaa Romani, §i intre Vladislav-vocla din Tera-Romanesca,care stapania peste o parte din Transilvania, acesta omonimitate atatde complicata a dat nascere unei alté confusiuni mai sericise de-cat aceea din Fotino. Faptul istoric documental este O. Ladislati Aporfusese socru al regelui serbesc Stefan Uro§ dela Decian, yell maisus §-ful 35. De aci Luccari s'a alunecat in qui-pro-quo de a face peVladislav-voda socru al regelui serbesc Stefan Uro§ cel tinër : dofStefani UroV qi doi Vladislavi identificati Mrä cale. G-reOla Intro-

CCXVII

cinci-cleci

cei-laqf

rasulul.

cel-lalti

www.dacoromanica.ro

CCXVIII

ducèndu-se in unele cronice serbesci posteriore, mir6sa fiind numitacand Slava, cand Elena, de'ntaiu Engel a primit'o cam cu indoela,apoi §incaI cu tot-dinadinsul, fara ca sa. mai vorbim despre MauroOrbini, despre Du Cange, despre G-ebhardi §i altil, pöte chiaret-insumf alta data in total sat in parte, toti intemeiati peaceia§i prima erOre, pe cand nici o proba temeinica nu exista.Tot a§a nu exista nici o umbra de dovacla ca : in anul 1368Laico s'a sculat cu resbolu asupra lui Vuca§in pentru uciderea

ginerelui set Stefan Uro§", ceea-ce §incai afirma din Engel, iarEngel invOca, fara nicl o lamurire o fantana obscura neargumen-tata : ein serwischer Rodoslow". NicI un resbolu contra Serbilorn'a avut Vladislav-voda, nici o filca nu se scie sa fi avut, banu se scie nici daca a fost sat n'a fost insurat. Dela 1230pina la 1380, dupa cate scit eü, Romanii nu s'at batut cu Serbiidecat o data contra lui Stefan Milutin sub Barbat-voda §i o datacontra lui Stefan dela Decian sub Alexandru-voda, ambele resbOieprin alianta cu Bulgarii, Carl aO fost de o potriva batuti.

Inlaturandu-se dara din capul locului elementele cele false, saintram in istoria cea veridica a lui Vladislav-voda.

Chiar inainte de a trece Carpatii pentru cuprinde scaunuldomnesc, in novembre 1364, Vladislav-voda din tèra Fagarapluiintra in Sylva Blacorum sat ducatul de Amla§ §i se opri aci pen-tru a pedepsi, mai intalu de tOte, nOmul faimosului conte Konradde Talmaciu, marele du§man al Basarabilor §i a carula posteritatenu inceta de a radica meret, din cand in cand, pretentiuni asupraLovi§tel din Valcea. Despre acea familia a se vedO mai sus §.-ful27. La Talmaciu in manastirea catolica San-Nicolae se pastrat tOtedocumentele contelui Konrad §i ale urma§ilor sei, cari se landaunecontenit cu drepturile lor cele teritoriale. Vladislav-voda a navalitin Talmaciu §i a dat foc manastirii, din care n'a mai remas petra pepetra : quod claustrum per Layk Wayvodam Transalpinum crematumnextitisset, in quo claustro omnes literae et instrumenta combustaet cremata extitissent", atesta un act ulterior din 1369, cand fa-

77

milia contelui Konrad avea trebuinta de a'§i sustin6 un procesnu mal gasia documente. Dela 1365 pina la Decembre 1369 Ro,manii n'at atacat de loc pe TJnguri, ast-fel ca actul in cestiune seraporta cu certitudine la un eveniment din anul 1364. Prin arde-

Fi

all

www.dacoromanica.ro

CCXIX-

-rea Talmaciului Vladisla v-vocla aducea Ungariei o infruntare atatde cutedatOre, incat regele Ludovic s'a grabit a'§i chiama o§tireaimmediat la Tirni§Ora pentru a porni rasbolul asupra Terel-Roma-nesci. In acel manifest de convocare Vladislav-voda este acusat dea'§i fi dat sie titlul regal : titulum suurn fictum erigens in contu-nieliam Domini, a quo sua debent dependere insignia". A§a, inte-lege §i Fessler : Wlaiko ging noch weiter und legte sich ohneVorwissen seines Oberherrn den koniglichen Titel bei". Acésta, a-cusaVune e fOrte interesanta, caci in traditiunea manastirii Tis-ména la Stefan Ieromonahul Vladislav-voda e numit tocmai craiulArdélului", i vom vedO mai jos ca §i strainii contirnpurani

une-ori Rex". Regele Angliei era pe atunul vasal al regeluiFranciel pentru posesiunile sale continentale, §i deci nemic nuimpedeca pe Domnul Terei-Romanesci de a fi rege" §i tot-o datade a recuncisce suzeranitatea Ungariei pentru ducaturile cele de pesteCarpatt Nu titlul dara supërä in realitate pe regele Ludovic, cicalcarea vasalitacil prin arderea Talmaciului. Proclamatiunea de res--boiu se facuse la 5 Ianuarie 1365, nici douO luni inca dupa mOrtealui Nicolae-voda, iar convocatiunea o§tiril se fixa, pe 24 Februariii,Pripa mare ! Dar Ungurii nu zorit de a merge inainte decat nu-mai dOra pe hartia, aducendu'§i a-minte, pe semne, catastrofa dela1330, filul lui Carol-Robert ferindu-se de o patania ereditara delafilul lui Alexandru-voda. Lasand la o parte Oltenia, regele Ludovica trecut Dunarea §i a isbit pe nea§teptate Bulgaria occidentalä,unde domnia cumnatul lui Vladislav-voda. Vidinul fu luat §i Stra-§imir impreuna cu nevasta sa cea Rornanca all fost du§1 amindol.robi in Croatia, lar in cetate s'a a§eclat un Ungur cu titlul deCapitaneus civitatis et districtus Budiniensis regni nostri Bulgariae".Immediat o niultime de Franciscani din Roma s'at repelit ca un stol .de locuste asupra Bulgarilor celor zapacqi, §i laudat ea in 50de 'Jule 200,000 de locuitori devenira papista§i.

Planul Ungurilor, bun pentru Papa, a fost totu§1 cu desavir-§ire gre§it din punctul de vedere strategic. Inainte de a lovi peOlteni, regele Ludovic voise a cuprinde mai intalu Vidinul pentrua lipsi astfel pe Vladislav-voda de ajutorul cumnatului seri Stra§imir§i a isbi apoi din partea Dunaril Romania cea remasa faraCe s'a intamplat insa, ? Cel-alt imperat bulgaresc, Si§man cel delaTirnov, aducea acurna spre Vidin asupra Ungurilor o armata, tur-c6sca, un noz vrajma§ cu care nu se intalnisera Inca Maghiarii §i.

ceati

s'at

It qi-

s'an

aliatl.

www.dacoromanica.ro

CCxx

pe care cu grOza, intr'o balada poporana bulgara (§ 32), il preve-stise pe la 1290 Dan-voda, bunicul lui Vladislav-voda. Regele Lu-dovic nu era nicairi la indemana, ci contra Turcilor s'a repeqitsingur peste Dunare in directiunea Tirnovului Domnul Terei-Rorna-ne§ci : i§man a fost batut §i Turcil alungati. Era 20000 de Ro-mani pe 80000 de adversari. Ungurii au respandit scirea ca a lora fost victoria, i pe la 1407 un Vienez Johann Menesdorfer scrieacä regele Ludovic a sdrobit pe Turd; ba intr'o biserica la Maria.zellin Stiria se mai vede pina astacli o inscriptiune : Ludovicus RexHungariae per Matrem Misericordiae victoriam Turcorurn gloriosarnobtinuit". In fapta nici o data regele Ludovic n'a dat fata cuTurcii. Biograful set1 contimpuran Ion de Kikullew nu mentio-neza nicairi ce-va a§a, dar nici despre Vladislav-voda el nu vor-besce nemic, intocmal dupa cum mai 'nainte nu vorbise nernicdespre isbanda lui Alexandru-voda asupra hanului tataresc Atlamos :o reticenta sistematica de invidia patriotica. Ungurii insa n'ai1 fostin stare de a ascunde adevërul. Gloria lui Vladislav-voda ajunsedeparte la Roma, §i papa Urban V ii scrise cu bucuria in bulladin 1370 : impios Turchos catholice fidei hostes pro Dei et pre-fate seclis reverentia persequeris et tuos reputas inimicos. Vla-dislav voda i§1 vërsa sangele in ajutorul Ungariei, negre§it ; darnici un contingent unguresc nu era atunci cu armata romanésca,Ind o cétä cat de mica, afara de .vr'o amici personall alDomnului, in specie ruda sa Ladislati de Doboka, fratele DOrnnei Clara,carula Vladislav-voda ii scrie la 1372 : exerciturn contra Turcos infi-

deles et Imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari f ecim us;ipse Magister 'Ladislaus Dobka strennus miles supradictus, nosterNcaro et sanguis et genitura, nobiscurn et cum exercitu nostroviriliter contra saevissimos et infideles Thorcos et Imperatorern deTyrna, ipsosque invadendo perpetravit actus rnilitares nobiles ethonorificos ibidem exercendo, propter fidern christianitatis et gra-tam Serenissimi Principis Ludovici Regis. In acel resboiu catasa fi participat energic fratele domnesc §i nepotul de sora al luiLadislati de Doboka, Radu-Negru, de o cam data Ban al Severi-nului. 0 alta particularitate mai importanta a ace1ula§1 resboiu afost cucerirea Dobrogei, mai corect qicOnd a gurelor Dunärii, aclecafara regiunea Varnei, cad §i ea se numia Dobroge; dar despreacésta volu mai aye ocasiunea de a vorbi mai jos.

Prin victoria sa asupra Turcilor Vladislav-voda se irnpaca, sati

cql-va

www.dacoromanica.ro

cel putin av aerul de a se fi ilnpacat cu regele Ludovic. In ade_vör, in ace1a§1 an 1366 s'a Mcut o regulare oficiala a teritoriuluiSylvei Blacorurn, ale caruia hotare aü fost tot-d'a-una fOrte §ovai-tOre §i mereg disputate. Insu§1 regele Ludovic se afla, la Or§ova,la marginea Olteniei, adresand de acolo o porunca la voevodatultransilvan de a delirnita immediat satele Sacel, Orlat, Ici1ai §i Ti-li§ca, tOte f6rte apropiate de Sibilu, astfel ca ele sa nu rnal im-presOre teritoriul apaqinend lui Vladislav-voda : a parte terrarumsub Woyvodatu Domini Ladislai Woyvode nostri Transalpini exi-stentiurn". Delimitarea s'a executat in 1366, iar in anul urmator1367 intaritä de catra regele Ludovic. Iata ce era, ducatul de Am la§cel la sud de Sibilu intre tOra Hategului si intre Ora Fagara§ului.Delimitarea fiind terrninata §i confirrnata, Domnul Terel-Rornanescts'a grabit a'§i asigura mai bine acea intindere de pamint, coloni-sand'o cu noul locuitori Romani §i dandul nurnele de DucatusNovae Plantationis", dupg cum II ice el-insu§1 in diploma sa din15 Iu lie 1372, lar sub urma§1 i s'a clis Ducat de Arnim" dupaun ora§el sasesc de acolo. Chiar insu§i Vladislav-voda ii puneaune-ori in titlu Arnla§ul in loc de Nova Plantatio", buna-Ora in-tr'o alta, diploma despre satul inca din Ora Fagaraplui din 8 -Mani1372, pe care o citOza, douë docurnente din 1640, conservatein Archivul din Alba-Julia §i unde se clice c s'a dat de: Bassa-raba, baro terrarurn Fogaras et Omlas qui eo tempore terraiiiFogaras termit". Acel teritorit apartinuse Basarabilor deja pe

timpul Mongolilor (§ 28) §i mai de'nainte, dar II lipsia ping atuncio denumire statornica. Din cele patru mo§ii invecinate cu ducatulde Amla§, Sacelul §i Orlatul rernasera familiei contelui Konrad,fOrte scaquta, din vechile'i pretentiuni de a stapani ping in Valcea,lay cele-lalte douë, IcUaul i Tili§ca, eran : Ioannis dicti Tompacomitis Alpiurn nostrarum de partibus Transilvanie", adeca aleunui Ion clis Tompa contele munVlor Sibilului", numeun titlu fOrte enigmatice. Eu banuesc ca era un Roman, §i anumedintr'o ramura transcarpatina a Basarabilor. Intre manuscriptelelul Trausch se gasesce o copia dupa un act din 1383, aflator inArchivul din Klus-Monostor. (Neoregestr. nr. 84), de unde se vedeca posteritatea contelui Konrad impreuna cu acela§1 lOn Tompaaratat drepturi asupra mai multor sate dintre ora§ele Sibilu §i

Miercuria ; ad insä lui Ion clis Tompa" i se da adevëratul nurnede familia : Ioannes Ioviza de Ecselle, a deca Iovia, nume

71

§i

.an

www.dacoromanica.ro

curat romanesc, Mei sasesc, nici unguresc. Chiar peste un secol,sub anul 1476, intre vasalii Sibilului figurail : Mane knesiusde Vinczberg" §i Butza Bassar ab de Vinczberg", iar satulVinczberg se num% latinesce Mons Cibinii", Muntele Sibilului",in legatura, cu titlul de comes Alpium" al acelui Iovqa.

Vladislav-voda, invingetorul Turcilor, recunoscend totu0 suze-ranitatea Ungariei, regele Ludovic era ap de mandru de un ase-menea vasal, Meat drept semn de supunerea Terel-Romanesci elincept' a intercala pe unele monete unguresci capul negru, emblemaeraldica a Negr ilor -v oe vo Q I, dintre cart Vladislav-voda ajunseatunci atat de eelebru. Reproduc aci urmatOrele figure cu obser-tiuni din studiul met' asupra Basarabilor :

Pe alte rnonete dela regele Ludovic asupra carora mi-a atrasatentiunea arnicul mea d. D. A. Sturdza, ace1a0 c a p-n egru nuocupa scutul intreg, ci se AA numal la o parte sail de-desubtulefigiei regesci, ceea ce represinta §i mai expresiv triumful cel ju-bilat al Ungariel asupra lui Vladislav Basaraba :

CCXXII

www.dacoromanica.ro

CCXXIII

Acest c a p-n egru nu pOte fi marca Siciliei, care va fi avuta face cu familia Anjou a regelul Ludovic, dar in ori-ce cas nuavea a face de loc cu Ungaria ; cu atat mai virtos un cap figu-

27rand alaturea cu efigia regesca, saü chiar ocupand scutul intreg,

)) nu pote fi marca vre-unui fabricant de moneta. Singura explica-tiune seriOsa remane dara subjectio Valachiae, dupa cum pre-/7supuneati deja in secolul trecut archeologil unguri : hoc esse

Mauri caput, eoque subjectionem Valachiae notari autumant".(SchOnvisner, Notitia Hung. rei num. p. 206)".

Dupa resbolul contra Turcilor, vr'o cati-va ani in §ir Vladislav-voda a trait intr'o perfecta armonia cu regele Ludovic, recunoscêndchiar cu un fel de afeqiune suzeranitatea Ungariel. La 25 Ianuariii1368 el ii dA titlul: Ladislaus Dei et regie Maiestatis graciaWoyvoda Transalpinus et Banus de Zeurino" §i acorn. Bra§ove-nilor un tractat comercial fOrte interesant, prin care intaresce pri-vilegiile analOge dela voevoclii anteriori din vechime: ut eosdemBrassovienses in universis eorum libertatibus per eos ab ant i-q u o in terra nostra transalpina habitis conservando confirmare-mus", adeca dela Alexandru-voda §i dela Mircea-voda, dacA nu

0 mai de'nainte. Ormul muntenesc de capetenia pentru Bra§ovenila mergere 0 la intOrcere este Campulungul : in Longo Campo",unde se platesce vama ; Tar la Dunare transportul §i vamuirea sefac in diferite puncturi : circa Danubium solvant", punctul insa,cel obicinuit fiind Braila : per dictam viarn Braylam". Aci seivesce o cestiune de discutat. Vladislav-voda scutesce pe Bra§o-veni de vama cea noua la Slatina" : tributurn novum in Salatinaomnino relaxamus". SA fie ore vorba despre ora§ul Slatina pe Olt?Invederat CA nu, de vreme-ce intre Oltenia §i intre Muntenia numai era de de-mult nici o granga. Salatina" insemnAzA dara o lo-calitate unde-va in Moldova, la hotarul oriental atunci al Terel-Romanesci pe drurnul spre Nistru la Tatari. Acésta se confirmape deplin printr'o diploma a regelui Ludovic din acela§1 an 1368,unde incuviintOzA Bra§ovenilor fara nici o plata de vama negotulinternaVonal cu TAtarii : tricesimam, quam mercatores DominiDemetry, Principis Tartarorurn, de suis rebus mercimonialibus inRegno nostro solvere debeant, non faciernus recipi ; ita ut etvos in terra ipsius Domini Demetry securi et liberi possitis trans-

www.dacoromanica.ro

CCXXIV

27ire sine solutione tricesime cum rebus vestris et bonis merci-

monialibus". Princeps Tartarnrurn" nu era un principe crestinDemetrius", ci un han tataresc Demir s Temi r. Tractatullui Vladislav-voda cu Brasoveuii fiind facut prin intelegere anumecu un trimis expres al regelm Ludovic, de asta data un adevératDimitrie: Magister Demetrius dictus Lepes, aule regie miles", nuputea sa nu se prevélp acolo scutirea de vama cea acordata dejapentru marfuri tataresci, i Iii localitatea Slatina de mai sus nueste aluri decat la marginea cea resaritOna a Terel-Romanesci,adeca unde-va in Moldova.

Chiar in ajunul anului 1370 Vladislav-voda se arata Inca, Mae-credincios regelui Ludovic. Printr'o diploma scrisa in Curtea-de-Arges : datum in Argyas", la 25 Novembre 1369, el isi da titlul:Ladislaus, Dei et regis Huvgariae gratia, Vajvoda Transalpinus etBanus de Zeverino nec non Dux de Fogaras", confirmand cato-licilor drepturile incuviintate lor de aka Alexandru-voda : Ale-xandri Patris nostri charissimi". Cu tOte acestea, abia dupa cate-vadile, la 30 Novembre din acelasi an, noi vedem pe regele Ludovicconvocand ostirea maghiara contra Domnului Terei-Romanesci :exercitus regalis contra Layk Woywodam". Se vede ca ostilitateacea ascunsa a lui Vladislav-voda, fusese mai de 'nainte cunoscutaUngurilor, earl volail sa '1 previna la timp, dar Watt isbutit, caciRomanil erat deja gata de tot in fapta, pe cand convocarea cearegala remasese pe hartia. In Decernbre 1369, cel mult la ince-putul anului 1370, Vladislav-voda treat la Calafat Dunarea i, maide 'nainte inteles cu Bulgarii, au surprins Vidinul, robind sail go-nind pe Unguri.

Indrasnela batranului voevod romanese, acum de vr'o sése-clecide ani, entuziasmase pe Slavii meridionall. In poesia poporanaserba mernoria lui traesce pina astall in legatura cu stapanireaVidinului. Asa intr'o balada : In orasul cel alb Vidin a lost mosulVladislav, iar in tOra negra-romanesca negrul Roman Radu" :

Ha BHAHay rpaAy 61Ijeaol1e,Onirje bjeffle cTapeg BrImucaBe,A. Ha panuoj aemaja RapaHaaamoj,0Hgje Gjeille Eapamaax Paayae .

www.dacoromanica.ro

E pretidsa mai ales o altä balada poporana firte veche, .pu-blicata in Venetia la 1556 de catrã Serbul Hektoroviö, nascut pela 1487, adeca posterior abia cu un secol lui insu§1 Radu-Negru.Ea mai avu alte trel editiuni ulteriOre : la 1638, la 1846, §i 'nfine la 1878 de catra, profesorul Bogi§iO. Acesta balada are earnotiv urmatorul eveniment curat istoric. Deja pe la 1352 Alexan-dru-voda pe fliul set cel mai mic Radu Ii pusese ban al Sever--nului, §i acolo remase el apol sub frate-set Vladislav pina la1370, astfel c devenise in tOta puterea cuvintului Severinen,§i 'n acel interval de timp, religios cum era, el se imprietenicu calugarul Serb Nicodim §i clAdira amindoi peste Dunare inSerbia o bisericuta numita Manastiritza in apropiarea Cladovei,unde pe pOrta altarului se mai descifreza inscriptiunea : Paw 6er...Cuprinclend Vidinul §i voind sa se intarésca in noua sa cucerire,fara a perde totu§1 posesiunile cele vechi, Vladislav-voda se credeaa fi de ajuns el-singur la Dunare, iar la nord, in stdpanirile celede peste Carpati, unde era trebuinta de un brat sigur §i tare lacas de navalirea Ungurilor in acea parte, pe fratele set mult maidrier l'a trimis acolo ca duce al Fagaraplui. Departarea lui Radu-Negru din Severin de catra Vladislav-voda, poesia poporanä serbaa luat'o ca o prigonire, ca un act de vrajrna§ia, §i tocmai acestaeste motivul baladei in cestiune intre cel doi voevocli : Radoslavdela Severin (BojHoga PagocaH Cesepugcm) i Vlatco dela Vidin (BgamoYOMICKII BOjesolka) Balada se incepe printr'un admirabil adio : CandRadu-voda se despartia de al set minunat ora§ Severin, adesea)2 se ulta inarit la Severin §i a§a ii vorbia cetatii albe Tata caet te parasesc, cetate alba Severin, minunatul met ora§ ; nu scitdad, te voiu mai vede et, nu sal daca tu me vei mai vedé..."

Raga iui ce Pagocase Hojaeoga ogiurjameOg cHojera rpaga gufflora CeHepnHa,11OCTO ce Pagocas Ha Ceseplia o6eHpame,Tope TO NH man 6egy rpagy 6ecugjame :OBO rn Te ocraagjam, 6eim rpage Ceeepuae,

Moj ggeffir rpage,He UM HeTje Hllgjy Jflf Te, He max HeTje JIII me!..

Sint doue fantane despre luarea Vidinului de catra Vladislav-voda una, contimpurang, este pasagiul din analele calugatilorMinoriti sub anul 1369, reprodus la Assernani i la Fariatti §i uncle

ot,080. IV. 15

MAIM

Ms

:

www.dacoromanica.ro

pe Vladislav-voda, 11 numesce regele Basaraba : Rex de Bassarath" ;cea-lalta, o cronica serba dintr'o epoca indecisä, este la Mauro Or-bini. In capul garnizOnel unguresci, cu titlul de Ban al Bulgariei",era Benedict Heem de Remethe, a carui origine nu e cunoscuta,de§i d. N. DensuVanu il credo Roman ; in ori-ce cas era un favo-nit al regelui Ludovic, un mare boier din Banat §i ducend'o intr'ocern, ne 'ncetata, el §1 intreg némul seq, cu toti kinezil Romanide acolo, de almintrelea un vestit osta§. Ne fiind tunuri nici din-tr'o parte, nici din cea-lalta, luarea unel cetati atat de puternices'ar fi tragenat mult timp, daca prin tradare Bulgaril nu se grabiailde a deschide porpe. Patru-sute Unguri §i vr'o §éseieci de Ge_novezi all scapat din ora§ §i ail reu§it a se adaposti in doue for-turl unde Vladislav-voda s'a multumit de a'l incongiura,iar pe cati din garnizOna prinsese, I-a trimis pe -Lott sub paza laCalafat, de'mpreuna cu locuitorii cel indoielnici, sciind din experi-enta pe semne Ca tradatoril inteun sens sat in altul nu erailrani' printre Bulgari, catolici sat ne-catolici. In adever, cel muFTde curand papista§ip, lute s'at intors la ortodoxia ; aQ resarit d'odata ca din pamint o drOia de calugari pravoslavnici ; §i totiaruncat cu furia asupra a cinci misionari papall de acolo, tarindu'ide'naintea lui Vladislav-voda §i. cerend taie. Lasati-me in pace !respunse cu despret voevodul romanesc : nihil decrevit", cad din-sul qice notita contimpurana se gandia mai mult la asigurareavictoriei sale : stabiliendae suo sub imperio urbi magis intentus".Atunci, farg, a mai a§tepta judecata, calugarii ail macelarit pe mi-sionari. 0 mOrte de popa catolic fara miracol e apr6pe peste pu-t*. Din data ce all murit cei cinci neo-martiri, la 12 februarit1370, biograful lor ne spune ca : o lumina ceresca s'a pogorit pen cadavre §i aLl resunat in aer nesce canturi angelice. Vestea mi-ounil ajungend la scirea principelui, el incaleca §i pleca s'o vOqa71

Apropiandu-se, calul se opri spaimintat §i nu vru sa'nainteze. Atunci principele descaleca §i. porni singur. Tata ca un

spectru oribil se radica de'nainte'f, dar principele scOse sabia casa '1 lovesca : evaginatum gladium per aerem vibrat" . . . Invécul de mijloc, p6te chlar astal in terile ultramontane, a serepecli cu spada asupra unui spectru, fie demon, fie Inger, eraculmea vitejiel. Pasagiul de mai sus caracteriseza pe Vladislav-voda, ba Inca pe cate-§i-trei Negri -voevo cl. I cei din secolulXIV : netemetori o singura clipa de 'Marl §i de Turd, earl

sail

el-insuV.

deosebite,

sal

www.dacoromanica.ro

CC100/1 I

ingrozlat Europa peste tot ; netemaorI de regele CarolRobertde regele Ludovic, carl se considerat ca monarchil cel mal

puternici prin intinderea teritoriall

Veqend pe Vladislav-vocla in Vidin, regele Ludovic se mi§ca infine asupra primejdiosului vasal, cu o armata unguresca formida-bill, impartita in doue marl corpurl : unul dela nord prin Ardel,cel-alt dela sud prin Bulgaria, astfel ca Oltenia §i Muntenia sä fietot-d'o-data strivite. In fruntea corpului sudic era insu§l regeleLudovic ; peste corpul cel nordic era voevodul transilvan Nicolae,unul din fill cunoscutului Ladislat Apor.

Nol cunciscem deja din trecut obicelul cel sistematic al croni-carulul maghiar contimpuran Ion de Kikullew de a mic§ura satde a asounde cu totul isbanclile Romanilor ; el bine, de asta data,chlar din relatiunea acestul martur atat de partenitor pentru Un-garia, tot4 e lesne de a ne convinge ca resbolul a fost victoriospentru Vladislav-vocia.

Din punctul de vedere curat militaresc, planul strategic al ce-lor doue corpurl unguresci e fOrte semnificativ. Dintr'o parte; re-gele Ludovic se feresce cu tot din-adinsul de muntl, uncle Alexan-dru-vocla nimicise intrOga Vire a 1111 Carol-Robert, ci cauta a atacape §es dinspre Dunäre. Din cea-lalta, parte, voevodul transilvanNicolae se feresce Ora§l. cu tot din-adinsul de téra FagarmulnI §iArnlaplul, unde II Wepta Radu-Negru, care putea sa dea nascereprintr'o scanteia la rescOla tuturor Romanilor ardelenl, ci strabate inMuntenia anume prin tOra Sacuilor la resarit de Brapv. Acestul planstrategic, care vadesce dela sine§1 frica cea mare a regelul Ludo-vic, Vladis1av-voth II opuse un contra-plan, care nu putea sa-nu '1 duca la victoria. : la sud, pe malul Dunaril, a refusa o luptaecisiva §i a se retrage treptat spre muql ; la nord, in regiuneadela Säcuime spre Ialomita, a atrage pe Ungurl pe un teren imprac-ticabil pentru din§iI de padurl §i de balv, uncle il vina o catas-trofa sigura.

A§a dara, Vladislav-vocla parasesce Vidinul, pe care'l ocupa re-gele Ludovic. Romanil, a§eclatl la Calafat, I§I fac de 'ntalu datoria4e a impedeca trecerea DunariI, apol neput6nd'o face, el se im-pr4tia frä batalia, astfel Ca Unguril jubiléza triumf §i ocupaSeverinul : ipsum regium exercitum, ultra Danubiurn, contra in-

'

www.dacoromanica.ro

cc XXVIII

sultus bellatorum et sagittariorum ipsius Layk Vayvodae, velutimbres sagittas emittentium Olachorum, per navigia, moenibuset fortalitiis firmatum, transclucente, inimici in fugam conversi,22velut fumus evanuerunt, et residui totius exercitus terram ver-

SUS Zewrinum intraverunt, et eandem occupaverunt. Unguriitiara sint In Severin, intocmal dupa cum fusesera sub Carol-Robert.Ce urrneza insa? Regele Ludovic nu inaintéza. Nici un pas maideparte.

In acelmi timp, tot a§a de frumos, cu o mare Vire, cunobill i cu Säcu, papsce din ATM voevodul Nicolae : ultra ter-ram Siculorum cum valido exercitu ac nobilibus et Siculis partistransilvanae." In Muntenia hatman al lui Vladislav-vodä era corn-tele Dragomir, adeca un kinez dintre Basarabi, care comandain Dambovita : capitaneus erat comes Dragmer Olachus, cas-tellanus de Domboycha". In lungul Ialomitei el avea la dispo-sitiune mai multe puncturi intarite : fluvium Iloncha, ubi for-talitia et propugnacula erant." Era un general cu mult sange-rece, necesar pentru a potoli primul avint al Ungurilor, §i tot-odataun barbat fOrte religios, cad dinsul mai tarip, sub Dan-voda la 1885,el se facu ,staret al manastiril Cotména, lar fliul sea ornonim, de ase-menea comes Dragmer", jupan Dragome, darui santului 1äca unc lopot. Dupa o sangerosa batalia, certamine fortissimo commisso"kinezul Dragomir parasesce campul §i se retrage, lasand pe victo-r iosul voevod Nicolae urmarOsca: ipsum capitaneum, multis.interfectis, in fugatn, convertit", 'lice Ion de Kikullew, vorbind nu--mai despre Romani cacluti in luptA, dar despre cei prin§si ba, ceea.,ce insemnOza o isbanda necompleta, maf adesea o stratagerna. Fuga,simulata era o tactica traditionala a Tatarilor, iar Romanii se tineatiatunci ,intocmal de tactica tatar6sca (§ 36 p. CLXXXVII). Fugakinezului Dragomir cea povestita de Ion de Kikullew nu este altce va dent din punct in punct ceea ce povestise la 1241 Ungurulcanonici Rogerius despre fuga cea prefacuta a hanului tataresc Ka-dan : :respiciens multitudinem armatormn, terga dedit, fingens fu-garn ante eos." In adevOr, voevodul Nicolae fu prins in cursä..Acurna auqim pe cronicarul maghiar despre nimicirea cea, to-tali% a arrnatei unguresci, pe care kinezul Dragomir o ademenise ,instr jiptoritbaltOrt, uncle a secerat apol Mra crutare flOrea nobilimilsacuiesci,, Tar cac1avr,u1 voevoclului Nicolae abia-abia a putut ft

Sas' c1n rnnile RomaMlor : inoallte tilterius procedens, .intar,1 1 )1 1 i . ..( i

ilft a

st'l

sal

www.dacoromanica.ro

;thdagines et veprium densitates, ac passus strictissimos conclusus,per multitudinem Olachorum, de silvis et montibus invasus, ibi-

dem, cum strenuo viro Petro, suo Vice-wayvoda, neó non Deseudicto Wos et Petro Ruffo, castellano de Kykyllewar, Petro etLadislao Siculis, viris bellicosis, et aliis militibus quam pluribus,et nobilibus potioribus, extitit interfectus; et cum gentes Hunga-

77rorum, de ipso exercitu, terga vertissent et se in fugam conver-

tissent, in locis lutosis et paludosis, indaginosis, conclusi, multiex eis per Olachos occisi extiterunt, et aliqui, cum rnagno peri-

culo personarum, et rerum damno, evaserunt; et funus eiusdemNicolai Wayvodae, cum magna pugna, de manibus Olachorumereptum . . .

Campania era terminatä intr'un mod stralucit: o armata un-gurésca distrusa, o aka armata ungurésca petrificata in Severin,pe cand cele douö armate romanesci se puteati uni la ori-ce mo-ment, una victoricisä, cea-lalta intacta, ambele gata a se aruncaimpreuna'; lar Radu-Negru din Fagara§ putea sa se misce in ori-ce directiun e, de Orä-ce in Transilvania nu mai exista Vire ma-ghiara, fiind nemicitä de catra kinezul Dragomir. Nu e de mirareca regele Ludovic s'a grabit de a se impaca fara multa vorba ,cuVladislav-voda. Domnul Terei-Romanesci recunoscu suzeranitateaUngariei, Ungaria insa a redat Bulgaria occidentala imperatuluiStra§imir, care s'a §i intors din Croaiia la Vidin, lar Vladislav-voda0-a reluat Severinul, incepend a se intitula din noa : VayvodaTransalpinus, B a n us d e Zeur in i o et Dux Novae Plantationis etde Fugaras. Ungaria din partel, prin doue durercise ispite, subAlexandru-vocla 0 sub Vladislav-vocla, convinsa acum ca nu e de glu-mit cu Basarabii, s'a crept datOre intari hotarele Transilvanielcontra Terel-Romanesci, anume la doue puncturi: castelul Lands-kron in regiunea Sibilului, iar in a Brnovului castelul TOrzburg,acesta din urma numit romanesce Bran. Printeo confusiune intreteatrul resbolului §1 intre resultatul luptel, fantana Tunusliilor i aluI Fotino fixOza actiunea la Bran, adeca in Transilvania, pe candkinezul Dragomir batuse pe Unguri forte lamurit in Dambovita.AcOsta grepla insa este o nemica in comparapune cu colosala ne_greVla a d-lui Xenopol, care a ultat cu desavir§ire fara nici opomenire de un cuvit4el macar IntrOga maréta campania a luiVladislav-voda, una din cele mai frumOse in istoria rnilitara aRomanilor. Mai putin vinovat e Fotino, cand muta batalia din

"-,-CCXXIX

a'§1

www.dacoromanica.ro

Dambovita la Bran, caci cel putin el simte insu§l ca gre§esce-fantana 1u1, st-fel ca se'ncerca a o indrepta intr'un mod 6re-care,..11icend ca Branul e in Muscel, nu in Ardél. Dar unde öre sa fibscusa d-lul Xenopol, intr'o lucrare noua §1 atat de volumindsa?

Regele Ludovic a fost dara invins, il era ru§ine lui-insu§i, §iin diplomele sale ulteriOre, cand Ii vine neaperat de a cita acelresbolu, Ii imbraca intr'o formula eufemica de redobandirea Se--verinulul": reoptentio civitatis et terrae Zeuriniensis", de§i in rea-litate Severinul fusese immediat inapoiat lui Vladislav-voda. Un spe-cimen forte interesant de acea formula eufemica ne intimpina intr'odiploma din 1376, pastrata in archivul contilor Kendeffi, de undemi-a procurat o copia profesorul K. SzabO dela Cluj. Romani"boieri din Teme§iana tinean atunci unil cu Unguril, altil cu Via-dislav-voda. A§a unul din el, Vlad Lehacescu, §1-a parasit mo§iaBala§nita de linga Mehadia §i a fugit in Oltenia pentru a serviDomnului Terel-Romanesci : quandam possessionem Balasnichavocatam iuxta fluvium Balasnicha nominatum in districtu de

Myhald existentem, quae propter infidelitatem Ladislai flit Le-hach, qui derelicta fidelitatis via, ad partes fugit transalpinas,17in despectum nostrae Maiestatis et nostro adhesit emulo, actnostras manus et regiam nostram collationem devoluta foreperhibBtur. Acea mo§ia confiscatà, regele o daruesce la altl pa-tru boeri Romani de acolo, fiii lui Raicu, cart' servisera cu crediqain o§tirea unguresca contra lui Vladislav-vocla : nos attendentesfidelitatem et Servicia Suriani, Bogdani, Demetrii et Blasii filiorumRayk Olachorum nostrorum, quae iidem in plerisque nostris ex--peditionibus et specialiter in exercitibus nostris adversus Rasce-7)nos et etiam contra Bulgaros motis, signa nt er vero in reo p-

t entione civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae stu--duerunt exhibere Maiestati et exhibent in praesenti..." Redobandir ea Severinului" e ce-va nostim.

Regele Ludovic 10 redobandise momentan un petec din Mehedintnumai pentru ca Vladislav-vocla stapanesca, §1 voevodul roma-nesc n'a mal incetat de a'l stapani, ne mai avend a1i du§manidecat pe vechiul vrajma§ i§man cel dela Tirnov, imperatul Bulga-riel orientale, care aducea merefi asupra Vidinului bete de Turd,intr'un rand nävälind §i asupra Olteniel. Acea invasiune o de-

s3l

www.dacoromanica.ro

scrie o cronica serbesca la Mauro Orbini. Turcil trecend Dunarea?Vladislav-voda, le-a luat t6te barcile ca sa le taie chip de scapare,apoi ii bath infricopt, §i to aü perit, unii de sabia, a1i1 inne-cap : ,,onde ii voievoda de'Valachi levate loro le barche, nelle qualihavevano tragettato quel fiume, diede loro adosso, e gli ruppe Dellagiornata ; e quelli, che non morirono nella battaglia, credendo dipotersi salvare nelle barche, e quelle non trovando, saltavano nelacqua, per non venire in mano dernimico, e cosi tutti perirone.

Tot atunci in Tera-Romanesc a. s'a ivit prima moneta nationala,de argint §i forte eleganta :

Descrierea de d. D. A. Sturdza :Av. + M LADIZLAI AVAIWODE intre doue cercuri de perle ;

2)in mijloc un scut imparlit d'a-lungul in douë, in care in drepta4 grincli transversale, in stanga un camp gol.

Rev. + TRANS I ALPINI intre doue cercuri de perle, in mijlocun coif inchis, d'asupra vulturul spre drépta cu capul spre stanga".

UrmatOrele trel observaVuni asupra acestel importantisirnemonete :

1°. Este cel intaiu monument numismatic al Terel-Romanesci,cad sub Alexandru-voda, nu exista, la nol monetaria ;

20. Pe revers este aquila muntenesca, pe avers insa e marcaUngariei, prin care Vladislav-voda i§i recunOsce vasalitatea ;

30 Legenda e latina, denotand cultura occidentala, dupa curndiplomele acestul principe sint apr6pe tOte lätinesce, de§i cate-

trel Negri-voevo cn din secolul XIV aU fost, de o potriva fOrteortodoxi.

tocmai la acë8t1, ortodoxia vom trece acuma.Temelia bisericei romane o pusese Alexandru-voda. Vladi-

slav-voda a mers inainte maT departe pe aceimi cale. Pe ling pri-mul mitropolit Iacint Kritopul, Infiintat la 1359 cu titlul de a tOtaUngro-vlachia: 7c6ta7) OirtypoPXaxEme, s'a mai adaos la 1370 un al

CCXX XI

§i

www.dacoromanica.ro

CCXXXII

doilea mitropolit , intitulat al WO Ungro -vlachiei : trtirporo-XEnic Opous OirapopXxxEctc", anume Daniil Kritopul, fratele primatului,numit in calugaria Antim, care figureza ca cel intaiu in vechealista a mitropolitilor Terei-Romanesci.

Care sa fi fost Ore ratiunea de Stat a acestel reduplicari ? Dincapul locului se p6te respunde positiv cä interesul era Mr al patri.-arcatului, cad nu patriarcatul o ceruse, dupa cum resultä chiardin actele patriarcatului. In adevOr, inainte de 1370 mitropolitulIacint fusese chiamat cu staruinVi la Constantinopole pentru a daacolo informaVunl despre Ungro-vlachia, Vladislav-voda insa, invo-cand diferite pretexturi, nu'l permitea cu nicl un pret sa plece,nici nu l'a lasat s trimita, pe alt cine-va in locu'i, ast-fel ca, pa-triarcatul era fOrte superat : ô 7c64 oiyx, -71X19.ov, a6a7roto: !nu kcs, xa.Tazpiircov ivtaiyam ItaTa. Tby Optailbv Otvoa(mic aou, iFro8ta6 v.ot

oef366aq, 7rpo13tAXO[Levoc b pptoc 6a05 Zl ti) a.ioc To!). T6pou..." Acumadara, in 1370, dupa terminarea resboiului cu Ungurii, Domnul §iboeril cel marl trirnit el la patriarcat o cerere urgenta de a se in-cuviinta o a doua mitropolia a Ungro-vlachiei ; Tot3 ILET60,00 pospok

177 Ci)Y apzovrcov ako5". Interesul era al terei, nu al patriarcatului, dupacum o presupune istoriograful rus Golubinski. Ambasada romanescaargumentéza infiintarea unel a doua mitropolii prin immultirea cea,extremä a poporului : Toii 8:s xatpoti irpoYfivzoc, ici, 705 gO.vouc ixsEvou to

72zá7rou IroXXo6 tuizi.volizoc met 6orsEpou azsabv, dr/. gaztv atç pAvoc Etpxtspek ixst-

vbs tpb b tocmEnov n'vog..." Extrema immultire a poporuluI nece-sità unei a doua mitropolii, §i'n acela§l mod ni se ex-plica nova plantatie a lui Viadislav-voda, acea resadire pesteCarpati a prisoSulul elementului romanesc dunaren, acea colonisarea ducatului de Amla§, o mai puternica bariera contra Sa§ilor dinSibilu §i contra farniliel contelui Konrad de Talmaciu. Era tiara nunumai una, ci mai multe ratiunl de Stat.

Actele ulteriOre ale patriarcatului din secolul XIV specificacele douë mitropolii ale Ungro-vlachiel. Cea a doua, creatiune pro-pria a ml Vladislav-voda, privia la judetele cele oltenesci cu Seve-rinul in frunte: To5 1.1.6popq 06-erpopXnEac Tfic =rex ,r6v /sf3egiV011". Prin

urmare, mitropolia cea anteriora, fundata de catra Alexandru-voda,se referIa nurnal la restul Terei-Romanesci, adica la Muntenia §ila cele douë ducaturl transcarpatine, avênd titlul: riic OUr1poi3XotzEac%al 06-apEctc Icat Maytiv6iv.

In acela§i timp, sat putin mai tarcliii, fratele domnesc Radu-

cç vyaktic 6

Intemeiarea

Isaa-qc

'lc

as:

www.dacoromanica.ro

CCxxx111

Negru fiind pro-duce al FAgaraplui §i Am1au1ui, mitropolitulprimat al Ungro-vlachiei a hirotonit un episcop a-parte pentru acealature a terei, ceea ce face pe cronicarul muntenesc la Fotino saatribue lui Radu-Negru ca aduce cu sine ca .sa puna mitropolit peepiscopul din Fagarau cl)a.yapotaioo krEaxorov", Se pare ca acelintalu episcop al FAgaraplui fusese un Chariton, acela care inurma la 1380, tocmai Radu-Negru ajungend Domn, devine d'o datad'a-dreptul mitropolit pritnat al Ungro-vlachiei, sarind peste dreptulde inaintare al lui Antim, deja de qece anI mitropolit al Severi-nului. Este evident in ori-ce cas ca acel Chariton se bucura, de ofavOre speciala la Radu-Negru, i daca dinsul fusese mai 'nainteepiscop al Fagaraplui, dupa cum cred eq, atunci asertiunea cro-nicel muntenesci se justifica pe deplin. Episcopatul romanesc celfundat la Fagara§ sub Vladislav-voda a persistat nu mai putin devr'o nouë-cleci de ani, caci Samuil Micul gasesce documental acolope un Macarie, intitulat: episcop al G-alatului": 1469 MacariusEpiscopus Galatiensis obtinet a Principe mandatum ad magistratumCibiniensem ut cathedraticum suurn a presbyteris valachis accipereposse. Se scie ca G-alat se chiama in Transilvania un sat lipitde ormul Fagara§.

Cele doue mitropolii ale Ungro-vlachiei aü durat numal subambii frati Vladislav-voda §i Radu-Negru, desfiintandu-se apol ceaoltenesca dela Severin §i generalisandu-se numal cea din Muntenia,a cAriia repdinta, nu putea sa fie aiuria decat la Curtea-de-Arg4de vreme ce acolo re§edeall de preferinta Dornnii, incepend delaAlexandru-voda.

In privinta organisaril bisericesci, in specie la Olteni, manadrepta a lui Vladislav-voda §i a lui Radu-Negru a fost ilustrul ca-lugar serbesc Nicodim. Dupa unii Grec, dupa altii din familia cearegala a Serbiel, el trAise mult timp la muntele Atos §i era fOrteconsiderat la patriarcatul constantinopolitan. Pe timpul Jul Alexan-dru-voda, Nicodim §ecluse un interval Ore-care peste DunAre in re-giunea Cladovei, de unde prin vecinatate cunoscuse pentru primabra pe Radu-Negru, atunci ban al Severinului, cad amindoi aücl dit acolo o bisericutA numita Manastiritza.

0 cronica rimata din secolul trecut, scrisa peste Carpati decatra un calugar dela Prislop din tëra Hategului, atribuind Jul Ni-codim fundatiunea acestel manastiri, cuprinde intre altele :

Tta

www.dacoromanica.ro

CCXXX1V

0 Prislop !Numite loc,Cum fusegl far' de noroc

Ba eft bine am fost norocit,Cacl sfantul Nicodim aid s'a salagluit,Si intalu sfantul Nicodim mieMl-a pus temelie,Care sta de vócurl multeAcum de Omenl trecute:Mal 'nainte cu multi alDe domnia lul Matiag cralu;Ca acestul pré-cuvios parinte gi sfantDela Dumnetlefi Domnnl i s'a vestitLocul pigatOrelor sa-1 gásOsca

acolo mänästire sa ziddsca;Si in Tera-Romandsca preste munteA trecut gi a cercat locurl multe,De gl-a tocit tolagul de ferPrivind pe panaint pe cer.Locul cel ales mal intaluEste in Surtuc sus pe Silu:Acolo pegtera a gasitSi intr'insa tot s'a salagluit,Care pegtera gi pin'acum se gasesceS'a sfantulul Nicodim se numesce.Apol s'a dus in tera i mal in intruPina la apa ce se thee Motru:Acolo putin a conacit

dupa vreml manastire s'a zidit.De acolo s'a dus spre Vodita,Unde'l acum schitul Topolnita; .

Dupa ac6sta pigatOrele a gasit,Unde i sfanta lavra Tismdna s'a zidit,Unde i mOgtele sfantulul se gasesc

minunile tOte i se vestesc.Decl dela sfantul Nicodina s'a facutTuturor de obgte inceputIn TOra-Romandsca la munte zidirlBiserici, schiturl si mamastirl.A doua lavra Cozia Mircea a zidit

sfantul Nicodim o a sfintit....

Oil de unde ar fi luat necunoscutul versificator ardelén isv6-rele sale, naratiunea de mai sus, afara de er6rea de a confunclaVodita cu Topolnita, doue sate apropiate, dar deosebite, este de oremarcabilA exactitate.

Ea pune pe sama lul Nicodim urrnatörele ése lacaprl, t6tein Oltenia :

1. Prislopul in Hateg2. 0 pe§tera, linga Mu;

gi

Si

.

;

fti

fii

ft

www.dacoromanica.ro

3. Schitul dela Motru4. Vodita ;5. Tism6na6. Cozia.Tisména §i Cozia fiind posteriOre lui Vladislavvoda, cele--

lalte patru, anteriOre Voditel, sint tote din epoca acestul principe,,ba §i inceputul Tismenei, numal terminarea datorindu-se lui Radu-Negru, dupa cum §i Cozia fusese inceputa de Radu-Negru §i ter--minatA de Mircea cel Mare. Despre Vodita s'a conservat insu§1crisovul de fundatiune, care sung a§a : Findcä et, eel in CristDumnept bine-credinciosul voevod Vladislav, din gratia lui Dum--nept Domn a tOta Ungro-vlachia, am bine-voit din inspiratiune

divinA a rAdica o mAnAstire la Vodita in nurnele marelui §i deDumneclet purtAtorului Antonie, ascultand pe onestul intre monahiNicodim, incat dela domnia-mea sA fie pornire §i donatiune, iar77munca lut" kir Nicodim §i a calugarilor set etc." Apol incheia :

DupA mOrtea lui kir Nicodim, nici Domnul, nici mitropolitul, nicialtii sä nu fie liberi a pune egumen in acel lAca§, ci dupei cumva clice va regula insni kir Nicodim. .

La pe§tera dela Jilu .s'a pAstrat pina astacli o tra ditiune po-poranA despre Nicodim, iar la Motru o alta legenda a fost culésAin secolul XVII de cAtrA calaorul Paul de Aleppo, care :

Manastirea Motru se considerä ca mai veche decat TismOna, cacisantul Nicodim fusese cel intaiu om ce venise a locui acolo intr'o

17cuviOsä solitudine, apucandu-se a clAdi o bisericA, §i numal cunault timp mai in urrnA tot dinsul s'a dus de a zidit TismOna. . ."

Inainte de 1365, sub Alexandru-voda, existä biserici, mai alescele douë marl domnescI, una la Campulung §i cea-lalta la Curtea-de-Arge§ primele manastiri insa, in adeveratul inteles al cuvin-tului, s'au .rAdicat anurne sub Vladislav-voda, bite in Oltenia §i t6teprin rivna lui Nicodim.

De§i ambele mitropolii ale nOstre aü fost puse sub patronaglulpa triarcatului constantinopolitan, totu§i Domnul Terei-Romanescin'a incetat de a fi in buna intelegere cu tronul patriarcal bulga-resc dela Tirnov, pe care §edea Eutimie, unul din prelatil cel maicelebri al bisericei ortodoxe de atunci. Intre numerOsele lucrariinedite ale acestuia se pastréza o epistolä cAtrA mitropolitul Antimdela Severin §i o altA catra Nicodim dela TismOna.

SA mai adaog CA Vladislav-voda trimitea daruri pi6se §i Ia

17

i

(lice

www.dacoromanica.ro

Muntele Atos, unde o icOna din partea acestul principe o vëcluseacolo reposatul Odobescu in Lavra santului Atanasie.

Pentru a ispravi cu cele bisericesci, nu seal; clet nu Kit deloc, ce s'ar puté spune despre m6§tele santei Filoteia dela Curtea--de-Arge§. E frumdsä legenda, forte frumdsa, mai cu sama cum emeter de a broda. Francesul Bellanger ; dar ea nu ofera absolutnemic istoric, cel putin cronologic. Pe cat timp marturia contirn-purana necontestabila a mitropolitului Iosaf dela Vidin constata ca,acolo la Vidin acele md§te atl fost aduse dela Tirnov la 1894,deci inainte de 1394 ele nu puteat fi aseclate la Curtea-de-Arge§,Mei sub Alexandru-vodà, nicl sub Vladislav-vodä, nici sub Rada-voda, adeca sub Mei unul din cel trei Negr voe vod.1, ci nea-perat cand-va dupa 1394. Cerceteze dara altil, pe prima liniä insa.cronologia.

Volt' inchela istoria lui Vladislav-voda printr'un epizod fOrte'intunecos. Dela 1330 domnia pe tronul dela Tirnov tzarul Alexan-dra, despre care eu am vorbit mai sus cu ocasiunea resboluluiserbo-bulgar. El avusese doue neveste: de'ntain o cre§tina, dincare trel hi, cel mai mare Stra§imir dela Vidin, cumnatul luiVladislav-voda apol pe o Evreica, din care s'a nascut §i§rnan, Malcel mai mic. Stralirnir capetanda'§i de titnpuriii dela tata-sen Bul-

,garia occidentala ca apanagiu, se mutase la Vidin §i a scapat astfelde uneltirile Evreicei. dol fii din prima casatoria remanendla Tirnov pe linga teribila muma-vitrega, aQ murit in curand unuldupa altul, §i tzarul Alexandra n'a intarcliat de a'§i numi ca mo-§tenitor al tronului pe §i§man, fiiul Evreicel, de§i prioritatea secuvenia lul Stralimir. Intre ambit frail era o urä ne'mpacata, §itot a§a de aprig ura i§man pe Vladislav-voda §i pe Radu-Negru,cei doi protectori al Vidinului. La 1365 i§man se proclama de odata tzar al Bulgariel incepe stapanirea immediat printr'o mi-§elia, princlend rob pe imperatul Ion Paleolog, care venise la Tirnov,ca dspe pentru a cere un ajutor contra Turcilor. Tatal lui §i§manmurise Ore ? §i cand anume ? Iata un adeverat mister. Jire6ek pre--supune ca tzarul Alexandru trebuia sa fi murit in 1365, de vreme,ce'i urmeza pe tron §i§man, dar nu aduce nici o proba. Engel,credea, 6ra§1 fara nici o proba, ca a murit tzarul Alexandru la1353, ceea ce ar dmplica o absurda vacanta de 12 ani fara nici

;

www.dacoromanica.ro

un principe. Cronica oltenèsca a Jul Moxa afirma ca tzarul Ale-xandru a murit la 1371 : ani 6879, atunce muri Alexandru,d9mnul Tranovului".. Cum clara de se urcd pe tron i§man la1365 cu Ose anT inainte de m6rtea tatalui sell? Faptul este ca.

tzarul Alexandru nu era hied mort nici la 1371. La 1365, tocmaiatunci cand Vidinul fusese luat de Unguri §i insu§1 Stra§irnir erain robid, tzarul Alexandru se reträsese desgustat de tOte din Bul-garia in Tera-Romanescd, petrecendu'§i restul vieei, batran nepu-tincios, pe lingd Vladislav-vodd, singura ruda pe deplin generOsa,carel dete sa trdesca din venitul judetului Muscel, unde il maigdsim apoi intr'un mod documental sub Radu-Negru. Dar despraacesta in §-ful urmãtor.

Prismä a némului Basarabesc : dintr'un tatä Basaraba ii

dintr'o muma Basaraba, mare vitéz peste ori-ce vitejid, o minu-nata agerime politicd, fOrte cavaler i fOrte cumpëtat tot-o-data,Vladislav-vodd i§i incunund atatea §i atatea insuVri frumOsetr'o nemarginita bunatate de inirnä.

§ go. Radu-vodä Negrul.

Bibliografia : Archiva istorica, t. III p. 192. Istoria critica p. 81 sqq. His-toire critique p. 8, 66, 86 sq., 111. Etymologicum magnum v. Banovet. Cuvente denbaträni t. I p. 402. Fotino, IcyropEct t. II p. 20-24. A. Xenopol, Istoria t. II p. 81,136 sqq. Magazin istoric t. IV p. 231 sq. Engel, Gesch. v. Serwien p. 332, 478.Jird6ek, Gesch. d. Bulgaren p. 324, 329. Pray, Dissertationes historico-criticae, Vindo-bonae 1775 in-f. p. 140. Miklosich, Monumenta serbica p. 215. Condica a sfinte ma-nástirl CozieT, 1778 in-f, p. 25-6, 249, MSS. in Archiva Statului din Bucuresci. Ke-meny, MSS. in biblioteca Universithlit din.Cluj: index Kenderesianus t. II ad voc.Sti oja.Berkö, MSS. ibidem; Collectaria ad res Transilvanicas t. XIV p. 273, 293.Ar-chiv des Vereins f. siebenbiirg. Landeskunde, Bronstadt 1853 p. 49. FOia Transilva-nia 1871 p. 238 sqq., 1872 p. 172 sq., 183 sq., 198 etc. Brezdanu, Vechile institutiuniale Rornâniei, Buc. 1882 in-16 p. 232. Bykaczewski, Inventarium privilegiorum, Paris1862 in-8 p. 250, 378. A. Odobescu, Revista Roman& 1861 p. 709 sqq.. I. Bogdan inArchiv 1. slav. Philologie t. XIII p. 530 nota. Dr. Miletie, HOER 'ESJIaX0-61JIATCRLIrpanton, Sofia 1896, in-8 p. 45, 47. C6opnffit sa napow ymomopenua t. V p. 77 ;dr. Miladinovtzi, Ex.nrapcitn irapopm IrEcui pag. 281 sqq. /tam sanammii POCCirft. I, Petersb. 1846 in-4 p. 1, 21. Karadge, Cpricice Hapowre Erjecare t. II p. 411.llokonn, lItEaRiff p. 60. Draganov, Maxwoucm-bnanglicIciii c6opirra, t. I p. 100.

Alessandreseu, Dictionar geografic al judetuld Valcea, Buc. 1893 in-8p. 86. Onciulin Cony. liter. 1884 p.1 sqq., 1886 p. 266 sq.N. Densufianu, Documente t. I v. II p. 73,160, 242, 276. Stefan leromonahul, etc.

0 mare parte din viqa lui Radu-Negru se petrecuse sub,tata-sei). Aloxandru-voda, §i sub frate-seti yladislav-voda, astfel cd-

etlXXZ1r11.

1

prin-

--

--

www.dacoromanica.ro

CCXXXVIII

din §§-furile precedente ne ajunge aci de a reaminti in scurt urma-tOrele puncturi :

nascut pe la 1330 plus-minus, frill din a doua casätoria alui Alexandru-voda cu DOmna Clara din familia contala unguréscaKukenus;

din acela§1 muma avOnd douë surori : una casatorita cu im-përatul bulgaresc Stra§imir, cea-lalta cu regele serbesc Vuca§in ;

dupa 1352 pus de catra Alexandru-voda ca ban al Severinului,'uncle se face popular la vecinii Serbi, §1 atunci intra in relatiunicu calugarul Nicodim, in urma fundator al primelor manastiri laRomani ;

pe la 1360, prin intervenirea mitropolitului Iacint Kritopul,.casatorit cu DOmna Kalinikia, GrOca ;

sub Vladislav-voda luand parte in 1366 la resboiul contraTurcilor, adu§i de imperatul i§inan dela Tirnov ;

pe la 1370, dupa luarea Vidinului de catra Vladislav-voda,lasand Severinul §i trecencl peste Carpati ca duce al Fagaraplui

Amla§ului ;infiintand acolo pe un episcop ortodox, adus in urma pe

scaunul mitropolitan din Curtea-de-Arge§ ;remanend apoi in Fagara§ pina la m6rtea lul Vladislav-

voda.

Vladislav-voda mOre pe la 1373.Al treilea N e gr u-vod a, frate §i filu al celor-lalti dol, Radu

-se pogOra §i et din Fagaras la Campulung §i la Arge§, de unde la-kra,§1 tot a§a pa§esce In Oltenia pentru a fi primit §i recunoscut decatra, Basarabil de acolo.

Este a patra editiune a aceleia§1 legende poporane, numeran-du-se ca editio princeps acea necompleta dela 1210, cand Radu Ba-saraba, numit §i dinsul la Ardeleni Negru-voda, gonise din Amla§pe contele Konrad §1 oprise pe Mongoll la hotarele Fagaraplui,intorcêndu-se apoi triumfal in téra Severinului, fan insa a fi tre-.cut prin Campulung §i prin Arge§, singura particularitate stereotipacare'i lipsesce.

Ajungend no acum la al doilea Radu-Negru, aci este locul.cel mai potrivit de a reveni o clipa la primul Radu-Negru cel dela1230, un Basaraba din Valcea, dupa care urmara, la voevodatul olt6n

www.dacoromanica.ro

CCXXXIX

Basarabil cel din Dolj : Mihalu Liténul §i Barbat, inlocuiti in urmael-in§ii prin ramura Basarabilor cea din Roman* Dan, Mircea,Alexandru, Vladislav §i'n fine Radu.

Astap, apr6pe dupa §Opte secoll, memoria Iul RaduNegrucelul Valc6n se mai pastrOza tocmal in cuibul sea din Valcea intr'unmod fOrte caracteristic. Iata traditiunea, pe care, fall fi pututda sama de importanta el, o reproduce institutorul C. Alessandrescu,vorbind despre schitul Cetatuea de linga Rimnicul-Valcea : In vre-mile vechi de tot §edea un Domn numit Basaraba in chiliile bi-sericutei Cetatuea. El avea cu sine tunurl §1 osta§1, cu call sepazia de vrajma§1. Ast Basaraba era in mare vrajma§ia, cu un altDomn numit Olea, ce se a§eclase in manastirea Fedele§olu de pesteOlt ce este in dreptul Cetatuei (in Arge§) §i al Olea avea ase-menea tunuri §i osta§l. Basaraba §i Olea, de vrajma§I ce erati,

slobocliati de multe ori tunuri unul asupra altula, cu gand sa seomOre, ca sa remana unul stapan peste WO. éra. Basaraba sespune ca era mal dibaciu decat Olea §i 'I facea mare paguba.Pentru acOsta dibacia poporul scornise urmatorul cantec :

Olea face Ole,BasarabO. '1 le sparge;Olea Ole o mai face,Basaraba i le-o sparge...

§i acest cantec ii cantaa toi Cetatenil pentru cinstea Basarabului.Chiar §i copifi Ii cantati pascOnd vitele. A§a, se spune, ca nescefetite §edeail cu gascele la pOlele déluluI, in virful carula e bise-ricuta, §i cantail : Olea face Ole etc.. Se intamplase ca tocmaiatunci Basaraba se plimba pe culmea dOlulul. Auclind fetitele can-tand cantecul acesta, le-a ascultat cu mult drag, fara sa fie vëlut7)de ele. Dupa ispravirea cantecului, Basaraba le-a chianiat la sine§i le-a dat cate o farfuria de galben1 §i cate o pareche cercel fru-mo§1 §i scumpl. E de notat ca acest cantec Ii canta copiii de prinCetque. Remane a se cerceta, ce Basaraba se vorbesce §i cine7)este Olea. ..

Basaraba cel legendar al copiilor e invederat Radu-Negrucel dela 1230, care apërase in adevër barbatesce Oltenia contracontelui Konrad §i contra Mongolilor, far du§manul sett Olea era unolan cumanic, cuvintul ulan insemnand tataresce un principe sal)un crai§or. Sub acel prim Radu-Negru, pus straja la Cetquea Val-

a'§I

www.dacoromanica.ro

CCXL

Tatarii stapaniat intrOga lature a Munteniei pina la Olt ; sub aldoilea Radu-Negru cel dela 1380 nu mai era hci 'Mari nicairi, decatnumai dOra pe la marginile Moldovei spre Prut sat spre Nistru,

chiar peste cei de acolo domnia acurn Basaraba cel din Oltenia,astfel ca, in titlul eü domnese vom vedé mai jos : stApan pesteteri tataresci". Mare deosebire intre unul i cel-alalt, de0 amin-dol s'at contopit intr'o singura persona colectiva mitica.

Un punct din legenda, care se potrivesce cu Radu-Negru,din 1380 mai bine decat cu cei-lalti Negri- v oe v oq I, este ca,Ungur prin muma-sa i petrecut mai multi ant pintre Unguril dinArdOl, i se pOte aplica pasagiul din cronica muntenOscd: rAdicatu-

s'at de acolo cu tOta casa lui i cu multime de norOde, Romani,Papista0, Sai de tot felul de Orneni, pogorindu-se pre apa Darn-bovitei.. . In adevër, sub Raclu-Negru noi vedem pentru primaOra la 1382 un episcop catolic cu pomposul titlu al Sever--nului §i al partilor Terel-Romanesci" : Gregorius Dei apostolice sedisgracia Episcopus Severini nec non parcium Transalpinarum", con-sacrand pe un preut Ungur : filiurn Valentini de Korospatak" inbiserica papistaVi, din Campulung, unde sub Vladislav-voda era unSas, pe al caruia mormint se gravase la 1373 : Hic requiescit inpace generosus dorninus Ioannes P. huius saxoni cali s ecclesiaecustos qui obiit MCCCLXXIII".

Filui cel 'mai mic al lui Alexandru-voda, Radu era Negru nunumal ca tatal set §i ca fratii set in insu0re de Basaraba in genere,prin emblema celor capete negre pe stegul nobilitar al familiei, darpurta Inca in specie la popor porecla personala de negru, fiind-ca aye&o fata fOrte negriciosa, dupa curn o vöpra o data, pe portretul din bi-serica Curtil-de-Arge§ Fotino i apoi Cogalnicenu. Pina a nu se fi des-fiintat acel portret prin a§a numita restauratiune a bisericei, re-posatul pictor Tatarescu facuse dupa el o buna copia, pe care o po-seda astal1 Academia Romana de'mpreuna cu ale altor Basarabl. Peacel portret Radu e mult mai brun dent tatal set Alexandrudecat fratele .set Vladislav, ba mult mai brun toto-data 0 de-cat hiul set Mircea. Exista o proba contimpurana f6rte interesanta,despre porecla Radu-voda ca cel negr u. Eberhard Windekri

cii,

§i

§i

IM

www.dacoromanica.ro

CCXLI

nascut pe la 1380, biograful imperatului Sigismund, ne spune caMircea cel Mare, pe care'l cunoscuse, se numia cel alb: derWeisse". Cel alb pentru Mircea este evident o antitesa cu cel ne-grit pentru tatal seü Radu. In acest mod, fiiul cel mai mic al luiAlexandru-vocla era Ne g r u chiar la Olteni, nu nurnal la Munteni§i la Ardeleni, deV Oltenil de almintrelea nu tracluceati pe Ba-sarabi prin rebusul eraldic de Negri. Sa mai adaog Ca Radu-voda nici o data nu'§i dedea el-insu§i epitetul de Negru", ci-iqicea a§a numal poporul i ne intimpina une-ori in nesce crisovemult posteriOre. Fiii sel Dan §i Mircea, ca §i fiii acestora, nu'l nu-mesc tot-d'a-una altfel dent Paw HoeHoga".

Un crisov original din primil anl al clornniei lui Radu-Negru,Ora data, probabil insa din 1374, se afla in archivul municipal alBra§ovului, de uncle l'a reprodus Dr. Miletie. In acest crisov seconfirma tractatele comerciale dela Vladislav-vocla §i dela predece-soril sel, se mentionéza, pentru prima Ora, Rucärul, Domnul 1.§1 cla

de douë on prenumele de Ioan" §i nu'§I pune de loc porecla ceapersonala de Negru"; dar ceea ce e mai cu sama instructiv, esteaparitiunea t zar ul u I Alexan dr u, despre care s'a vorbit in §-fulprecedinte §i care mai traia, Inca deci in 1374, dach nu §i ce-vamai taNiti, de§i cronica lui Moxa II fixéza mcirtea la 1371, uninterval nu tocmai departat. Acel crisov fiind scurt §i forte im-portant in ace1a§1 timp, Ibtal intreg in text §i in traducere :

Iwain Pajy.11%, BJHIKLIfl HormoAacamoApsHtamt 0Cll0llHb Bruen aerum

oyrpoHnanxicHott, xmrtar rocnowTHonntcle topnamo rocnoAcTsa rii nplrapentBpameHcHHH U PawHoHrtent ii BleareeMJiu Epl.c1Hcrc0tt, laHo tjlO RN% ecrcITHopluto TOCROACTBO nil xpIICOBTI II

aalcomr, Ivo CA nnage WT nplpoXiTeneirrocHowTHa mu, TaHozAepe a HMI cmyanDlar It HpH TOCIIOACTIA MIL Twro

paXi, Harm AaeAaHApe, nape ICTO Tit ecT

Boren' PyHeps, a itiy aatiptrEntyatimar Hum qio ecr Holt, a Immo RaHe orteTT, yinnurr. 14 R0RJIII60 !per 6HTT,

Hamem IT0 lL6onniix, II TOR TaxAepe

a, HNT, yallmar, II0He11{0 ICTO CIA (511 Ho-

Hyout a HIM B1131ffeT tiptab BRICOH, 'mar

Ion Radu , marele voevod siautocratul Domn a tot6. tera Ungro-vlachia, am dat donmia-mea acestaporunca a domnieI-mele pgrgarllorde Bra§ov Si Ro§novenilor si intre-ger teri Barsei, ca lor cele incuviin-tate de domnia-mea crisov i lege,dupa cum avusesera dela strämqiidomniei-mele, a§a sa li se primesca

pe timpul domniamele ; prin ur-mare, tzarule Alexandre, ori-cine vafi la tine vameg in Rucdr, sd's po-runresci a lua varnd dupd lege, iar

sd nu cuteze a face, gi ori-cineva fi vameg sub Dimbovila, set facdfi el tot qa, cad ori-cine se va is-piti a lua peste lege, va primi o

51,080. IV. 16

n

B1 ga

altfel

www.dacoromanica.ro

CCXLII

nptam BeJ111/C0 3J10 II wpr1x WT roe-IMACTBa XII. A 11110 ACT 110 wpitamy

TOCIIOACTBa

t ItvairE Pavirt, Boeswka, !Hume-TYM 6mIex, rocnoArms.

mare pedéps i urgia dela domnia-mea; i altfel sa, nu fie decat dupaporunca domniel-mele.

Ion Radu voevod, din milamT Dumnecleil Domn.

Felul de inrudire a tzarului bulgaresc Alexandru cu omo-nimul sea Domnul romanese Alexandru-vodd, se represinta prin ur-matOrea spitä :

Marghita t Alexandruvodd t Clara Teodora 1- Tzar-Alexandru t Teofana

Vladislav Radu-Negru Fifea N. N. + Strafirnir i§rnan

Tzarul Alexandru §i Alexandru-voda erail dard cuscri, larRadu Negru era cumnat lui Stra§imir fiTul tzarului Alexandru.Alianta departata negre§it, departata mai ales cu Vladislav-vodd,care nu era frate din aceiV muma cu nevésta lui Stra§imir. Amin-dol Alexandri avusesera copil din douë cdsatorii la Alexandru-vodd, insa copiii din Romanca Marghita se lublati fratesce cu copiiiMaghiarei Clara, pe cand la tzarul Alexandru filul Stra§imir al Ser-bei Teodora se ura la cutite cu S4man fliul Evreicei. Din causaEvreicei, Tzarul Alexandru nedreptatise pe filial mai mare Stralimir,lipsindu'l de dreptul primogeniturei in favOrea filulul mai mic Si§-man al Evreicel, pe care il §i fadi tovara§ la impëratia. Supöratpe tatal set, Stralimir domnia in apanagiul seri la Vidin. Candsemi-Evreul Si§man, un rar specimen de reutate §i de vicleniä intot cursul vietei sale, a desgustat pe tatal set, atunci unde öre maiputea sa se adapostesca nenorocitul tzar Alexandru ? Nu la"Vidin,caei tocmai la 1365 Stra§imir caquse rob la Unguri. Tzarul Ale-xandru a fost imbrati§at cu dragoste nurnai in Romania de catrafamilia reposatulul cuscru Alexandru-voda. Vladislav §i apoi Radu-Negru I ati oferit unul dupa altul o respectata positiune de vice-regeal judetului Muscel, ce-va a§a cum in secolul trecut regele LudovicXV dete in Franta alungatului rege polonez Stanislaw Leszczynskimodesta demnitate de duce al Lorrenel.

Documentul cel descoperit de Dr. Miletié rädica, pe nea§tep-tate un pretios colt de perdea de pe un mister ne'nteles pint& a-curna din istoria internationala a Romanilor §i a Bulgarilor : su-

NH.

;

t

www.dacoromanica.ro

CCXLIII

Ibita disparitiune a tzarului Alexandru, necertitudinea cea contracli--cetOre despre anul mortii sale, mai cu sama ne'mpacata du§maniaa lui Vladislav-voda i a lui Radu-Negru improtiva impëratiei bul-.gAresci celei dela Tirnov. §i totusi vorn ved6 indatA ca impre-giurarile ail adus fara voe ca sa se mai inrudésca odata liJul celimai mare al lui Radu-Negru cu hainul impërat

In Istoria criticei et rnO aratam adesea pré-aspru pentru'Fotino din causa ca fantanele lui ineclite cele slavice nu se potri-vesc mai nici o data cu datele istorice cele cunoscute de pe aiuri.In opera de tap, largindu'mi sfera de cercetari, eü avui dincontra dese ocasiuni de a m6 convinge ca acele. fantane, fOrte ve-rifice in fond, une-ori numal nepricepute saü incurcate de catrainsu0 Fotino, ceea ce cu atat mai bine vadesce nevinovatia lui,servesc anume a completa lacunele celor-lalte isvOre. S'ar putéqice ca e1-insu§1 nu intelegea textul slavic §i ca alt cine-va dincand in cand traducea explica intr'un mod greOt saüprolix. Nu este gret insa, in cele mai multe casuri, de a lirnpecliprintr'o critica omnilaterala pasagele cele necorecte, i un cas deac6sta natura, ni se i infatiOza in privinta familiei lui Radu-Negru.

Dupa o cronica slavica, ix vilq Is.pptxiig zpovoAoiEcts", Fotino nespune Ca regele serbesc Lazar, cel urcat pe tron la 1371 dupamOrtea lui Vuca§in, avusese cinci filce, maritate : 10 cu prin-cipele serbesc Vuk Brankovici ; 20 cu principele albanes Balsa ;30 cu imperatul bulgaresc §ipaan ; 40 cu sultanul turcesc Amu-rat I ; in sfir§it :5°, cu Dan-voda filul lui Radu-Negru.; i despreac6sta din urma casatoria Fotino o mai afirrna intr'o nota Jut riivthv 01)10tTipCl. To5 AocCipou Asan&cou Ispf3Eag gXapav eig itrictIxa. ormq 6 Advi

ToEpóaac".

SA analisam.Dupa sorginti autorisate, Engel in§ira cinci flee ale regelui

Lazar : 10 Mara, maritata dupa Vuk Brankovici la 1363 ; 2° Elena,maritata intre 1359 1368 dupa magnatul unguresc Nicolae deGara, in urma dupa voevodul Sandal din Bosnia ; 30 Despa, ma-ritata de'ntaiu dupa §i§man dela Tirnov, apol cu principele mon-tenegrin George Balsa ; 40 Vucosava, maritata dupa marele erot"

.serbesc Milo Obilici ; 50 Mileva, data sultanului Baiezid I.

SiTnan.

sad i'lii

asa

www.dacoromanica.ro

CCXLIV

Pentru Dan-voda nu incape dara lid un loc. Ce-va mai!mult afara de féta cea mai mica, trecuta in haremul sultanului,cele-lalte erati pr6-batrane pentru Dan-voda, care la 1385, dupg,mOrtea lui Radu-Negru, era de vr'o 25 de ant Este insa fOrtecu putinta, af priori de o cam data, ca Dan-voda sa fi tinut incasatoria nu pe o fiica, ci pe o nepOta de flea a regelui Lazar,adeca pe o feta, a lui Vuk Brankovici, care luase pe Mara la1363, prin urmare la 1380 putea sa alba o flea de 16 ani, toc-mai potrivita pentru Dan-voda.

Introducem dara o ipotesa rectificativa in pasagiul din Fo-tino, §i acurna sä procedem a o verifica.

Printr'o diploma din 1396 principele serbesc Stefan, fflulurma§ul regelui Lazar, daruesce manastirilor oltenesel Vodita §iTisména (pee sate in Serbia, mai adaogencl ca deja tatal sal fu---sese bine-facëtor aI acestor done loca§e. Daca Dan-voda tinea peo flea a lui Vuk Brankovici, atunci Stefan filul lui Lazar eraunchiu bun al nimnei Terei-Romanesci. Printr'o inrudire a§a deapropiata s'ar irqelege o asemenea mare darnicia, en atat maivirtos ca Ind o data nici un alt principe serbesc n'a facut nici unfel de donapne in Tera Romanosca. Prin singura inriurire a sta-retului Nicodim acOsta nu se explica se pcite admite insa ca in-tervenirea staretului Nicodim, despre care se crede ca era chiarruda cu regele Lazar, va fi concurs mutt la casatoria lui Dan-voclacu filca lui Vuk Brankovici.

Tatal lul Vuk Brankovici, voevodul serbesc Branko Mlade-novici din timpul imperatului Stefan Du§an, ingrijise a se aeriepentru propriul set' us personal la 1346 o psaltire slavica, remasaca un odor in familia. Cine Ore altul, daca nu DOrnna lui Dan-voda, in ipotesa nepOta de fiica a lul Branko Mladenovici, puteasa alba la sine§1 prin mo§tenire un asemenea tesaur §i sal laseapol in Romania anume la posteritatea lui Dan-voda ? El bine,acea psaltire stramo§6sca a Brankovicilor, reposatul Odobescuo descoperise la manastirea Bistrita din Oltenia, laca§ul favorital lui Barbu Basaraba din nOmul Danescilor. Odobescu presupune eamanuscriptul se va fi adus din Serbia pe timpul lui Négoe-voclape, la 1512. DOmna Milqa a lui Negoe-voda, ce'i dreptul, era fleaunul Brankovici, dar nu dinsa observati bine nu dinsa adat manastiril Bistrita acea psaltire, ci a harazit'o acolo un stranepot al lu Dan-voda. Eti nu mö indoesc clan, ca opera lui Branko

§*1

;

www.dacoromanica.ro

CCXLV

Illadenovici strabatuse in Romania nu altfel decat prin casatoriafiicei lui Vuk Brankovici cu fiiul lui Radu-Negru.

Mai iata Inca ce-va. In lista Domnilor muntenescidovenesci, capetata in secolul trecut de catra TJngurul Pray, Tera-Romanesca se incepe cu voevoclii Dan §i Mircea, al carora tatanu se scie, dar dinp sint numii n e poti ai r egelui s er b es cL a zar : Pater nescitur, sed dicuntur esse nepotes Lazar?: regisServiae" . Daca Dan-voda tinea pe o flea a lui Vuk Brankovici,atunci prin alianta fiiI lui Radu-Negru se puteail in adever consi-dera ca nepo0 ai regelui Lazar, adeca :

Lazar Alexandru-vocIA

Vak BrankovicT + Mara

Filca NN. + Dan

Stefan Radu-Negrn

Mircea

In secolul XVII Brankovicii din Serbia afirmail a fi ace1a§1ném cu Brancovenii din Romania, suginOnd ca strabunil lor co-muni, toV pogoriV din Vuk Brankovici, erau din vechime incu-scrip cu Basarabii. intru cat nici Brankovicii, nici insu0 regeleLazar, nu erau din dinastia lui Stefan Milutin, casatoria lui Dan-vocla cu o nepota a regelui Lazar este singura cheia a acestelincuscriri.

Vuk Brankovici avusese trei fit: Grigorie, Georgiii i Lazar,afara de fete pe earl le lasa fara nume intr'un act familiar din1890 : C14110110/1111 rplirty8 11 171011NO 11 Aciaapt; 11 ApSroH A'kto". Dintreacele fete clan, era, i D6mna lui Dan-voda. Nu aice voiu cercetä,originea Brancovenilor, a carora filiatiune cu primul strabun BrankoMlactenovici o las pe sama altora. In orl-ce cas, numal prin inru-direa cu Danescil ei intrara intre Basarabl, amlandu-se in Roma-nat nu inainte de secolul XVI.

In acest mod fantana lui Fotino cea despre regele Lazar,-o data rectificata i controlata, ii dobandesce o necontestabila in--semnatate, caci ne procura acuma un maret tabel sinoptic de ali-

Radu-Negru cu suveranil din intréga Peninsula Bal-canica :

i mol-

anele lui

www.dacoromanica.ro

Lazar regele Serbiel

Milevacu sultanul

Baiezid

Elena Despa Vticosavacu Sandal cu Qisman, cu Milosvoevodul apor cu ObilicTBosniel Balsa

dela Mun-tenegro

Alexandru-vodA+ DOrnna OlarA

Mara + Vuk Brankovici Kalinikia Radu-Negru NN. fka Strasimir Ldnca+ Vuc4inimpl3rãtdsa Bulgariel regina Serbier

/\Doroteia-F Tvartko Marco Andre Tu

regina BosnieT

+

N N. Pita Mire.

www.dacoromanica.ro

CCXLVII

Sint mai putin norocos de a pute rectifica un alt pasagiu-din Fotino, care fals nu pete sa fie, dar e incalcit peste rnésura.Dupa, un vechiu fragment slavic" el ne spune ca regele Vucasin,pregatindu-se contra Turcilor i cerend ajutor dela Greci si delaRomani, Radu-Negru II trimise din parte'l pe fflu-seti mai mare Dancu un contingent de este in Macedonia, dar sultanul Amurat remasebiruitor, si Dan abia a scapat cu fuga de peste Dunare. Luptacu Turcil linga riul Marita avusese boo in 1371, cand a si peritregele Vucasin impreuna cu ft.-ate-sea Uglesa, deci sub Vladislav-voda, nu sub Radu-Negru ; s'apoi la 1371 Dan era un copilandrude vr'o lece ant Este o inve ierata nepotrivela. Sa recitim dara,textul din Fotino, unde trebue sa fie neaperat o gresela de tra-ducere din slavonesce in grecesce. Iata'l : 6 Tow BouAyripon AE=69::Mcwrioxpaxopimc, xat 6 'lc /eppiac BouXxacrip Kpr5171,4, p.st& tot3 Ct8eXTou airroti

OlirrXec..." Numele cel pus in frunte Maupoxpaxopt-fig.' este evidentvestitul Marko Kralievia, filul regelui Vucasin, nepot de frate allui Uglesa. Intr'o confederatiune este absurd de a pune in cap peun filu mai pe sus de tata si de unchiu. Originalul slavic, pe carel'a desfigurat Fotino, cata sa fi fost cam asa: Marko Krallevici,

lui Vucasin, nepot al lui Uglesa etc., astfel ca singura personaactiva era Craisorul Marco, care dinsul va fi cerut ajutor delaGreci i dela Romani. Faptul insa este ca, dupa mertea lui Vu-casin si a lui Uglesa, acest nepot de sora al lui Radu-Negru,desi a mai trait rnul ant, totusi n'a combatut nici o data peTurd', ci inca treca in serviciul sultanului si deveni chiar unvrajmas fatis al Romanilor.

Textul cel fOrte incurcat despre expeditiunea lui Dan-vodapeste Dunare me'ndemna, prin asociatiunea de idei, a examina totaci nesee texturi nu mai putin incurcate din alte cronice slavicedespre omorirea aceluiasi Dan-voda de catra imperatul §isrnan de-la Tirnov. Cronica lui Moxa, scrisa la 1620 dupa carti slavo-nesti", ne spune sub anul 1389: Pre acia vreme ucise si §us-77mant domnula clieilora pre Dana voevod domnul rurnanescd".

Inteo cronica bulgaresca, descoperita de d. I. Bogdan, ne intimpinaIIImumam, Am)", 6alrapcma oy61rb 111aua BoeBoAx, 6parra MITA Boeso0, B6 ATO

6902, mtciaka cemeropla 23", adeca : §isman, imperatul bulgarese, ucisepeDan-voda, fratele Jul Mireea-voda, in anul 1393 septembre 23", cu ofenomenala precisiune cronologica. Cronica Jul Constaritin Filipescucapitanul se cam Indoesce : scrie ca Fan ucis risman voevodul Sarbi-

filul

:

www.dacoromanica.ro

CCXLVIII

lor, dar pentru ce §i cum nu se §tie". La 1356 Danvoda nu se nä-scuse Inca, de vreme ce tata-seti se casatorise pe la 1360; la1389 §i 1393 Dan-vocla nu mai traia de de-mult, de Ora ce ca-luse in lupta contra fratelui sal Mircea cel Mare la 1386. Den'ar fi in acesta priviqa o re1atiune la Thurocz, tot Inca ni-arajunge pe deplin crisovul marelui Mircea din 27 Iunit 1387, incare qice fOrte larnurit: CAT0110,111BIllill 6paT rOCIIOACTBa rn Itu BOB-

Bop,"= oant-reposatul fratele dornniel mele Ion Dan-voda", ba omai repeta inca o data in acelmi cnsov. Deci nici la 1356, nici la1389, nici la 1393, §i nici alta data de catra impOratul imandela Tirnov, Dan-voda n'a fost omorit. Cum dara se explica o aagreea? Cronicele cele posteriOre pe principele bulgaresc §i§maridela Vidin, care ucisese la 1298 pe voevodul oltenese Dan, ilconfunda din causa duplei omonimitati cu imperatul §ivnan delaTirnov §i cu Domnul Terel-Rornanesci Dan-voda, ambit de pe la1385. Confusiunea era cu atat mai us,Ora : printr'o omonimitatenu nurnal dupla, ci chiar tripla, fiind-ca Dan cel dela 1385, ea

cal dela 1298, aveail cate un frate Mircea-voda. Gasind inregistratintr'o cronica veche evenimentul cel adevërat cu cele trel numi :qipnan omOra. pe Dan fratele lui Mircea, cronicele cele mult mainone adaptat fie-care cate o data cronologica, combinata in di-verse moduri din consideratiuni diverse. In fantanele istorice nuexista in genere mai nici o data o mincluna, ci mai tot-d'a-una ceea ceni se pare a it o minciuna este un adever ne'nteles sa reft inteles,o realitate trunchiata sail imbrobodita, iar prin urmare intr'un asemenea cas critica nu trebui sa tagaduesca saii sa respinga cu disprq,ci trebui sä litnpeclOsca, daca se pOte.

Vladislav-voda §i Radu-Negru impreuna combatusera pe impe-ratul §i§man dela Tirnov ; il mai combata apoi in urma Mircea celMare ; Dan-voda insa nu putea sal fi combatut: nici sub Vladislav-voda, cad: era copil Inca, ; nici sub Radu-Negru, caci nu s'a intamplatatunci vre-un resbolu contra Bulgarilor ; nici devenind el-insu§1Domn pe la 1385, cad §i§man era un vechiu aliat al Turcilor, iarDan-vocla tinea de asennenea cu Turcit De aceea i poesia poporanaserbo-bulgara vorbesce despre vrajma§ia lui §irian contra lui Radu-Negru, dar despre Dan nici o vorba. In baladele slavice de pesteDunare figureza numai Dan-vocla cel dela 1288-1298, cavaleresculkinez din Romanat, mare prieten al Bulgarilor §i cel de'ntaiu du§-

AMU)

i-ati

si

www.dacoromanica.ro

CCXLIX

man al Otomanilor, despre care vecli §-ful 32, o personalitate ca-racteristic diferita de al doilea Dan-voda.

Serbo-bulgaril cunosceati, firesce, cumplita zizaniä intre fratiiDan §i Mircea dup5 mOrtea lui Radu-Negru, §i acest motiv epica fost utilisat fOrte frumos in poesia poporana sudo-slavica darnici acolo Dan-voda nu se pomenesce, ci este inlocuit prin tatalsett, astfel cä Radu ne apare ca frate cu Mircea, iar du§man di-rect al lui Radu e §i§man, adeca s'ail fusionat la un loc douemotive- independente. Balacla cea cu motive fusionate circulezä inmai multe varianturi, pretutindenea aceiall in fond la Serbi §i laBulgari. Ea se incepe prin cérta intre frau pentru Domnia, apoiRadu arunca pe Mircea intr'o temn45, de aci §i§man chiama peRadu la botez, unde vrea princla in curs i sal omOre, dare omorit el-insu§1 i capitala sa Tirnovul e despoiata :

OH Horpace maga aegeHora,Te Hory6H rcpaaja ElinumaHmia,Oiw Hjera pauaecT prwaaa,TpHoso rily noxapame 6aaro,OpeAeme Icoliie H conoae,OTrukome Ica Bynpemy rpaAy...

Dupa o alta varianta serbesca, e omorit nu numai §i§man, darinca nevesta sa §i copilul :

Han joj tiejko o Han' mapio,Hen o,g Hpara HeoeTae Tpara,A Hyny e aa wagon mpio,Hit zHey je aemaja Hemilenaaa,Ca.A Hen' papa Ha Hymcmo loHane...;

iar intr'o varianta bulgarã, §i§rnan fiMd omorit, imp6ratesa chiamape vitejil Tirnovului" pentru ca sã ajunga i sä prapadesca peRadu-voda cu cele tre slugi ale lul se aduna dara trel mil' deTirnoveni §i plecá in gOna, dar sint snopql i din§ii in lupta :

Oi ie Bile, TepHosgH iyHaHH,IlyiTe merle, IHTO icjy Ika EH Kanca:,if,yma ycotle Bery Pawn BeryEt cyc Hero Ay TpH Ao6pn curl!,Ta nory6Ha npanjy IIIHmttammo,Ha CH 6eraa itax 6ean ,TIyHasa.C6Hpaire ce, Ta H HoikroueTe,HowoHeTe, Ta H AocTHrHere,AocurHere, Ta H Hory6eTe.Co6paa ce TepHoHAH iynalkH,Co6paa ce Tim HzjaAH

;

;

sal

ayum...

www.dacoromanica.ro

CCL

In acesta balada serbo-bulgara, intrarea voevodului romanesc-in Tirnov §i victoria'i asupra lui i§rnan 1.0 are o temelia istoric1in campania lui Vladislav-voda din 1366 contra Thurcos infideles-et imperatorem de Tyrna in Bulgaria", cand Radu-Negru luase §iel parte la resbolu, fiind atunci Ban al Severinului.

Mai este de observat in aceiall balada, dupa tOte varianturile,ca, din cel trel tovara§1 credinciql al lui Radu-voda, unul e Serb §i un aFdoilea Grec, nestramutata politica balcarrica confederativa a pri-milor Negr vo e v o cl I , inaugurata mai ales de Alexandru-vocla.Ideea unei confederatiuni balcanice in legatura cu Radu-Negru resare-admirabil mai cu deosebire intr'un cantec poporan bulgar din Ma-cedonia, intitulat PWR B00130):ka m Coaca (Radu-voda §i §olmul)", incare se qice : Hora jOca pe poiana, pe poiana cea mare, dincolode hora §éde Radu-vodä, tinênd pe mani un pulu de §olm. oi-

,,mul tipa jalnic-duios, iar Radu II vorbesce rimului : F6me ti-IOre ? sete ti-I, o ! surule §oimulet? De ce ipT tu §i de ce te vaieti?77 - AJeleü, Radule-voda! Nu mi-i sete mie, nu mi-i fOme, ci me,,ult ea la hora cea mare, cum jOca rinduri-rinduri grate dupajoica el, §i nu se cunosc. . ."

Xopo mrpae na noarma Ta,Ha nomama Ta ma rwrtna Ta,Carta xopo AAR Paaya aohoaa,Ha pnca abpaca amine COH0A0130.00H071 HUM! Za.11110-21HJIHO,Paaya corway Aponte:

r310410 an CH, zeAno am CH0, CHHO COHCOIlle?111110 CH nacKamr ii zaano miagentb?

Off, III Ta Paaya morimoaa!la He cyn ataamo, me cymHo a cm noraeaua 'opo rwrtmo,Ram CH arpaaT pea Ao pea14 6paT ):ko cecTpaRano mrpanT, a ce ne noamasaT...

Nemic mai trist decat de a vedé pe frati §i pe surori jucandimpreuna intr'o mare hora, i tot4 a nu se cunOsce unii pe altil,

sublima imagine a popOrelor balcanice din secolul XIV, tocmalatunci cand se 'ntindea asupra-le potopul Otomanilor, §i numal Ro-manii remasera singuri in piciOre.

Ispravesc aci epizodul despre Dan-voda. El luase in casatoria,.cam pe la 1380, pe flica lui Vuk Brankovicl, nepOta regelui ser-

sor

nooses,

www.dacoromanica.ro

CCLL

hese Lazar ; dar cu imperatul i§nian dela Tirnov nu avusese ne-mic a face dinsul personal, ci numai tatal seü Radu-Negru 'Incadin vremea lui Vladislav-voda. Pentru a incheia de tot acest epizod,mai este de adaos o consideratiune nu indiferenta. Ce-va dupa 1300se infiintase datina de a se a§ecla ca pro-duce la Fagara§ pe fflulmai mare, sat pe fratele domnesc in lipsa de fiiu : pe Dauphin"-al Terel-Romanesci. A§a Mircea-voda rinduise pe Alexandru,.. Ale-xandru-voda 1§1 asociase pe Nicolae, iar peste Carpati merse Via-dislav ; Vladislav-voda duse acolo pe Radu-Negru ; 0 este mai multcleat probabil ca insu§i Radu-Negru, ajungend Domn, la rindul seanumi duce al Fagaraplui pe Dan, ceea ce concorda §i cu legendaVacarescilor la Odobescu : Dan voevoclul Fagara§ului" (§ 38).

De§i nu se vede de o cam data de nicairi ca Dan va fi in-treprins o expeditiune peste Dunare, e de crept totu0 cä Radu-Negru avea obiceiul de a call pe fii sel la resboiu, cand pe unul,cand pe altul, in capul o§tilor, cad.' trimise de sigur intr'o expe-ditiune forte irnportanta pe fiiul seti mai mic Mircea. Eti am de-monstrat'o cel intaiu in Istoria eritieet, i neminea pina acuma n'acontraclis'o. Demonstratiunea mea de atunci eti o mantin, modifi-cand numal intru cat-va marginile cronologice, a carora largire mise impune in urma unui studia mai de aprOpe. Incep dara, prin ao reproduce in extenso, inlaturand se'ntelege citatiunile.

Maramura§enul Bogdan, carul i se cade cu tot dreptul pater-nitatea voevodatului moldovenesc, avusese fiiu pe Teodor, clis,

altfel Latcu.Nemuritorul mitropolit Dosofteiu Inca in secolul XVII vequse

in anticul diptic al scaunului mitropolitan, tesaur de de-mult perdut,.cad nu mai exista pe la 1790, urmatOrea hula genealogica

1. Bogdan-voda, §i DOmna Maria ;2. Fiiul lor Teodor Latcu §i DOmna Ana.El o resuma in versuri :

Bogdan-ved6Cu dOraná-sa Maria ldsdnd band rodd :Pre Fedor Bogdanovici, Lesfac se numisce,Cu ddeinä-sa cu Ana de se pomendsce".

Expresiunea se pomenesce insemneza ca erail inscri§i inpomelnic.

www.dacoromanica.ro

CCLII

Cronica cea veche a Moldovel, scris In rnanastirea Putnasub Stefan cel Mare, adeca abia un secol in urma evenirnentelor,confirmA acesta seria, qicend cä dupa Bogdan a domnitLatcu, iar lui Latcu 1-a succes Petru filul lui Mu§at.

Sa se noteze ad cu atentiune cä. Petru nu este in cronicacea veche a Moldovel filu al lui Latcu, nici filu al lui Bogdan, ci

fiiu al lut Ihrupt.Un nog ném s'a furi§at prin incuscrire in dinastia maramu-

ra§éna.Roman Mu§at, filu al lui Costea Mupt §1 frate al lui Petru

Mu§at, se insOra cu Domnita Anastasia, flea lui Latcu-voda §i

17nepöta primului Bogdan.

Acest fapt de o extrema insernnatate II scie lista lui Pray,in care cairn : Romanus habuit uxorem Ariastasiam filiam Prin-

27cipis Laczko, et peperit sex filios, ex quibus Alexander Senex est

ultimus filius ejus".sciea nu mai putin mitropolitul Dosofteiu tot din pretiosul

diptic mitropolitan :

Petru-voda pre urma purcese, cu vitaCarele'i zic Musatin ; in bunä priinta.,Statut'a dup'acdsta luminata rOdaStdpan tarel Moldovel domnul Roman-voda ;Acosta, ce se scrie 'ntr'a tarel uriceMare samoderzavet, i 'n bunä ferice,C'a stapanitu-s1 tara din plalu pina'n Mare,Lasatu-sl-a in scaun puternic mal tareCe-a nascutu-sI din demtna din AnastasiaPre Alexanciru cel Bun..."

Mitropolitul Dosofteiu arata ferte Miura Ca Petra §i Romanfost din sangele lui Bogdan §i Latcu, ci din : vita carele'l

clic Muptin.Tot a§a am vequt mai sus in cronica cea veche a Moldovei.Lista din Pray face pe ace§ti Muptesci din nem princiar,

1)ex familia regum, ceea.ce se justifica nu numai prin casatoria luiRoman Mu§at cu Rica lui voda Latcu, dar Inca i mai mult prin

nsuratOrea lui Petru Mu§at din familia putintelui rege polon Vladi-,,slav Iagello, carele sa se noteze bine cu nici un pret nu s'ar

aliat cu un om de veo origine putin ilustra.Prin urmare, ei nu eraü din dinastia moldovenesca a Mara-

2)

7)filu-seU

I)

I)

1)

Il

-1; n'ail

7)

_fi

www.dacoromanica.ro

CCLIIr

murA§Onului Bogdan, in care s'ati introdus unicarnente prin in-cuscrire, dar totu0 erati dintr'o dinastia romanésca Orecare.

Neflind din familia dornnéscA dela Sucéva, Muptescil trebuiatsa fi fost vrènd-nevrOnd din familia dornnésca din Oltenia, adecaBasarabl.

AcOsta dilernA este dictatA de logica lucrurilor.O mai intAresc ins a. multe alte considerafiuni.Nomenclatura chorograficA a Romaniei e fOrte ponderOsa,

fiind-cA aprOpe bite localitAfile sint botezate la nol dupa vre-unnume propriti barbatesc.

Astfel cele derivate dela Vlad : Vladae, Vladeni, VIAd4esci,VlAdesci, VlAdilA, Vladislava, Vladnic, Vlad, Vladuleni, VlAdufa,sint cele mai multe in Muntenia, dar nu lipsesc \Teo cate-va niciin Moldova, ceea-ce dovedesce c Vlad avusese trecere pe ambiifermi al Milcovului.

Localitgile cu radicala Udrea : Udresci, Udrisce, Udricani,sint tOte in Muntenia i absolut nici una in Moldova.

Dela Nan s'a format peste tot vr'o cinci-spre-qeci nurniri to-pografice Nanaci, Nandra, Nanessa, Nanesci, Nani, Nanoveni,Nanov, Nan, dintre cari un spre-9leci in Muntenia i nurnal patruin Moldova.

SA vedem acurn pe Musa.In T6ra-RomanescA sint :Musatesci, sat in Gorj ;Musatesci, sat in Arge ;

Musatesci, salisce tot acolo ;Parte-din-Musatesci, munte in Muscel;Musatesc, alt munte tot acolo ;Musaterca, moi nelocuitA in Braila ;Musatoiu, rnunte in G-orj.In Moldova avern nurnai i numai o singura localitate de

acOsta forrnafiune satul Musata in Men, despre care insä nuse uite ca, intrOga regiune a Prutulul de jos facea parte in se-colul XIV din teritoriul Terei-Romanesci.

In Transilvania se gasesce Ora§.1 abia muntele JV1uat, careleacesta se afla nu departe de hotarele muntene spre Hafeg,

tot acolo, lar nu in restul ArdOlului, noi dam de urmele numeluipropriti barbatesc Ilfusat in documente din secolul XIV.

mal

:

:

1i

www.dacoromanica.ro

CCLIV

Prin urmare, limba geografica vine la ranclul set a se pro-nunta pentru muntenismul Mu§atescilor.

Aci insa nu se marginesce in cestiunea nöstra misiunea filo-logiel.

Fratil Petru Mu§at si Roman Mu§at, ca §i tatal lor CosteaMu§at, ne apar in cele mai vechl fantane istorice sub o formanominala forte curiosa.

Am vëclut deja Ca anticul diptic al initropoliei moldovene,-7)o sorginte contimpurana de prima ordine, pune : vita ce'l (PC

Lista din Pray, a earn conforrnitate cu dipticul Ii d. multa,,greutate, se exprima de asemenea : Koste Mu§atin.

,In cronica putnOna, inceputa a se scrie pe la jumatatea se--,,colului vedem nu mai putin : filul lui Mu§atin.

In fine, o alta cronica moldovenesca, pe care o consultaseRagusanul Luccari pe la 1600, Meat in ori-ce cas ea este ante-

11riOra lui Urechia, : Musatin.

72Cel Ore acest Muotin in loc Mu2at

Muntenii, §i mai cu sama cel de peste Olt, adauga un in,catra numile proprie personale, mai ales cele finite prin r sail t.

Acësta particularitate n'a observat'o Inca nimentLui Tudor Oltenil 11 ic Tudorin.Din llor el fac Florin.Un munte in Gorj si altul in Muscel se numesc Carpatin,

22naturalrnente in loc de Carpat.

Douë sate in Olt se chiama Dobrotin, dupa numele barba-tesc Dobroki sell Dobrot, dela care deriva mai multe localitatiDobrotesci.

In dreptul Mehedintului avem insula Florentin §i alta Flo-rentina, provenite din Florentie.

Un sat §i o insulä in Ilfov se numesc Tatina dela Tatu.O salisce in Dolj, nesce ruine in Vla§ca §i doue sate in Ro-

ma,nat se clic Marotin dupa vechiul nume Marot.Un sat in Gorj §i un alt in Arge§ se qic Sambotin, dela nu-

n mele personal Sdmbeitei (Sabbatius).In Dolj avem : 1Talea Robotinei.Forma Mu§atin in loc de Mu§at ne apare clan ca o particu-

laritate filologica in favOrea basarabismului dinastiel Mu§atescilordin Moldova.

Musatin.

XV,

dice

www.dacoromanica.ro

CCLV

Urcarea pe tron a lui Petru Mu§at nu urmase indata dupavoda tatcu.

2)A fost un interval cAnd reu§ise a cuprinde Domnia moldo-

vena un duce strain, dela care s'a conservat urrnatorul crisov :7) Cu mila hil Dumnedefl, noi principe litvan Iurga Koriatovici

voevod, Domnul terei Moldovei, §i cu tot): bolaril domniel mele,facern cunoscut prin acesta carte a nOstra "ori-carui om bun, ceo va vedé sag o va aucli citindu-se, cum-ca acesta adeverata sluga

nOstra, credinciosul pan Iac§a Litavor, locuVitor dela Cetatea-.alba, ni-a servit cu dreptate §i credinta, incat no), vëclend a sadrepta §i credinciOsa slujbä catra noi, §i mai ales vitejia sa in»lupta cu Tataril la satul Vladiciu pe Nistru, am miluit pe acestav slug. a nOsträ sus-scrisa cu unul din satele nOstre, numit Zu-brout, pentru cari tOte este credinta domniei mele §i a boiarilorrnoldoveni, iar spre mai mare tarid a acestel cart) a nOstre amtporuncit credinciosului Ivan. Scris'a Iatcu, in Barlad, anul 1374,iuniti in 3".

»Cronicele litvane cele vechl cunosc f6rte bine acesta introdu-cere a lui Iuga Koriatovici in §irul domnesc din Moldova.

Cea mai veche din ele dice:poftit Moldovenil sa le fie vodd §i l'au dus acolo".

G-ebhardi §i dupa dinsul Wolf ail spus cei intal §i singuri.dintre istoricil no§tri ca obscurul Iuga-voda din cronica moldovénapOte sä fie anume acel Iurga Koriatovici.

Acesta aseqiune insa e adeverata numal pe jurnatate.In Moldova ail fost in secolul XIV doi principi d'o potriva

-))eferneri cu numele de lurga saü Iuga : unul pe la 1374, dela care

vine actul de mai sus, §i altul precedend la Domnia pe Alexandrucel Bun pe la 1399, dela care noi posedam de asemenea o di-

ploma fOrte autentica.Ceea-ce a facut cronica moldovenesca, este de a-I fi confundat

,pe amindoi intr'un singur personagiu, de§i '1 desparlia in reali-tate un spatit intermediar de vr'o treileci de ani.

Textul lui Urechea suna in ajunul anului 1400 :Iuga-voda intrecut'a pre Domnii cel trecup de mai 'nainte

de dinsul ; ca a trimis la patriarchia de Ochrida §i a luat bla-goslovenia, §i a pus mitropolit pre Teoctist ; §i a descalecat ormeprin téra tot la locuri bune, §i ales sate, §i le-a facut oc6le pe'mpregiur ; §i a inceput a ditruire ocine prin Ora la voinici ce

L'at

www.dacoromanica.ro

CCLVI

fAceati vitejii la o§ti ; §i a domnit dol ani, §i l'a luat Mircea-vodaDornnul rnuntenesc la sine".

Ceea-ce apartine in acéstä relatiune lui Iuga II, pOte fi, afara1)de datul cronologic, numal dOra vr'o corespondenta cu patriarcul

17bulgar din Ochrida, caci tocmal intre anil 1395-1400 Moldova

7)era cam certata cu patriarcatul grec dela Constantin6pole.

Restul privesce din punct in punct pe Iuga Koriatovici.In adevër1. Daruirea ocinelor prin téra la voinici ce faceati vitejii la

VI-0 sa se observe ca sub Iuga II n'a fost nici un resboiuse verifica prin insu§1 crisovul din 1374, unde boiarul Iacob Li-tavor capëta satul Zubraut in urma unei batalii cu Tatarii lingaNistru ;

2. Descalecarea ora§elor prin téra tot la locuri bune, §i ales.sate, §i facerea ocOlelor pe 'npregfur, este o caracteristica distino-tiva a intregei familie Koriatovici, incat lor li se atribue re'noireaaprOpe a tuturor urbilor din Podolia : Bakota, Smotricz, Kamie-nieQ, Braclaw, Winnica etc., iar unul dintr'in§ii, principele Teodor,fratele mai mic al lui Iurga, emigrand in Ungaria, a stramutatacésta ereditara pasiune de edificare pina 'n fundul Maramuraplui.

Mai rernane dar un singur punct de lamurit : a domnit dolani §i l'a luat Mircea-voda Domnul muntenesc la sine.

Mai intalu, ce pOte fi Ore : l'a luat la sine ?Un Domn nu se iea de buna, voia.Este evident ca. Urechia trebuia sa fi inteles reti sat desfi-

gurat cuvintele unei fantane mai vechi, pe care o va fi avut ladispositiune.

Cunoscinta limbel slavice, in care scrieati pe atunci Romanil,descurca acesta enigma.

Vziati sail uziati insemneza a lua ; vezati sail uzati insemneza7) a lega; uznik sati uzien, polonesce wigzeri, insemnOza captiv ; tOteaceste expresiuni omofone confundandu-se una cu alta, cronicarul

a tradus clisa slavica a sorgintii sale prin a luat in loc de aprins in resboiu.

E §i mai u§or de a inlatura o nedomerire cronologica.La 1374 nu domnia in Muntenia Mircea cel Mare, ci tata-seti

Radu-Negru, frate §i urma§ al lui Vladislav Basaraba.1)Cu t6te astea se scie :

1. Fiii domnesci in Romania purtati titlul de voevocii.ca.

:

www.dacoromanica.ro

CCLVII

2. Cand suveranul era impedecat de a e§i el-insu§1 la lupta,trimitea generalmente in locu-1 pe cine-va din familia.

Astfel se intelege in ce mod marele Mircea comandand Osteaparintelui set Radu-Negru, fär A. a fi Inca elinsu§1 Dornn mun-tenesc" dupa cum il califica Urechea, invinge i chiar omorape usurpatorul principe al Moldovei, Litvanul Iuga Koriatovici.

//In martit 1375 acesta din urma nu mai trgia, precurndovedesce un act de atunci din partea fratelui seti AlexandruKoriatovici, carele succesese pe tron in micul principat ruten7/ trans-nistrian al Podoliei la marginea orientalä a Moldovel..."

Aci opresc reproducerea pasagiului din Istoria critioci, cadam comis o grava erOre, pe care sint dator a o indrepta. Actuldin Martit 1375 dela Alexandru Koriatovici nu numai ca nu dove-desce de loc ca fratele set Iuga nu mai traia", ci dovedesce dincontra ca el traia in Martit 1375, de unde resulta, ca putea samai traésca mai multi ani §i, prin urmare, nu la 1374 l'a omoritMircea cel Mare. In adevër, acel act suna textual i 'n traducere:

MIS RIME, JIIITOBCH111, MUM A-

JoHcamp$ RopiaToson, BoxcbeloCTil0 ItThIab H rocmapi, 110AORLCIC011

11011I1111 CB'hA0,11E0 CBoIIrfF anc -

TOEL BOtKONy A061:10D1y, ItTO HSI Ha cell

:MGT% IIOCNOTplITE. : moan 6hun 6paTT)

Ham 1CII5131. lOpill EopiaTomin Hpu-Han, ItIJI11111 Wb Hoplum in Mama Bo-xiell CNOTpKIIII, TO If NEI IC11S181

aexcanApl noTHepaumaan...

Noi principe litvan principeleAlexandru Koriatovici, cu mila lulDumnecleti principe i domn al OrelPodoliei, facem cunoscut prin anOstra carte ori-cul o va vedO, caceea ce fratele nostru principeleJuni Koriatovici a daruit o móräbisericei Maicei Domnului la Smo-tricz, aceea i not' principele Ale-xandru o intarim...

Uncle ore sa fie aci macar o virgula despre rnOrtea luiIuga ? Inainte de a fi devenit Domn al Moldovel, el stapanisePodolia, unde Meuse öre-cari donatiuni ; plecand apoi §i cedêndacel principat fratelui set Alexandru, acesta trebuia dui:A obiceiusa intaresca donatiunile fAcute, de Ora ce era o schimbare deDomnia, dar nici decum vre-o morte. Daca luga ar fi murit ina-inte de Mardi 1375, actul de sigur II numia reposat : Hommunii".

In cronica lui Urechea cei dol ani de Dornnia se refera la IugaII cel dela 1399, care nici n'a facut mai nimica ; Iuga Koriatoviciinsä, un principe care intrecut'a pe Donmil eel trecuti de mai'nainte" §i caruia i se atribue o intrOga organisare sati reorgani-

51,0E0. IV. 17

aeman,

A-

elm-

y

www.dacoromanica.ro

CCLVII

sare a terel: descalecarea ormelor, alegerea satelor, facerea ocOle-

br, daruirea ocinelor la voinici ce faceati vitejil la to:Ste

acestea nu se realis6za in fuga, ci necesitOza un interval cel putinde vr'o cinci-§Ose ani. Nu e indoéla ca dup. Iuga Koriatovici a domnitPetru Mu§at ; dar istoria cea documentald Ii rnention6za pe acestapentru prima Ora dupa anul 1380, nici o data inainte; §'apol insu§1Mircea cel Mare nu putea sa alba mai jos de vr'o opt-sp re-clece anicand Radu-Negru ii trirnitea contra lui Iuga Koriatovici. La vristade 18 an! Serbul Stefan Du§an, inainte de a se fi urcat pe tron,obtinuse stralucita victoria, asupra tzarului bulgaresc ; earntot a§a, nu mai mult decat atata, i se pOte acorda marelui Mircea.Näscut ce-va dupa 1360, el batu dara pe usurpatorul Litvan intreanii 1378-1379. Deci, plus-minus, Iuga Koriatovici a domnit inMoldova dela 1373 pina la 1378.

Resturnarea Domnului moldovenesc Latco avusese o causa cu-noscuta religiosa : el trecuse la catolicism, precurn o constata PapaUrban V intr'o bulla din 1370 : nobilis vir Laczko dux Molda-viensis, partium sen nationis Wlachie, nobis per dilectos filiosNicolaum de Melsac et Paulum de Swidinicz ordinis fratrurn Mi-,,noruLl-1 professores notificare curavit, quod ipse et suus populusducatus seu terre Moldaviensis licet christianitatis nomine glorian-tur, tamen ipsi et eorum progenitores scismatici fuerunt hacte-nus... Resturnand pe acest Leti n, Moldovenil an adus la Dom-Ma pe Iuga Koriatovici, care nu era Roman, dar ortodox. Revolutiu-nea a fost curat religiOsa. Noul principe fiind insa strain, §i'n spe-cie ne-Basaraba, de almintrelea un Domn de frunte §i forte popular,Iuga Koriatovici a fost resturnat la randul set, nu de asta dataprintr'o reactiune interna, ci din afara de catra Radu-Negru. Mo-tivul immediat al resboiului a fost hotarele. Deja Alexandru-vodacucerise dela Tatari Moldova de jos, a cariia granita era la Bar-lad. Iuga KoriatovicT se incerca din capul locului de a'§i intinde po-sesiunile spre Dundre. Cu acest scop el i§i alese re§edinta la Barlad,uncle a §i fost scris crisovul cel din 1374, §i tot nu departe deBarlad a fost el invins §i ucis de catra Mircea cel Mare. Caletorulpolon Strykowski (lice : Iuga Koriatovici a fost inmormintat intr'omanãstire de pail ca o jumatate de 0 mai jos de Barlad, unde

am fost la 1575.In urma Istorief critice se incinse o polemica intre dd. A. Xe-

nopol §1 Onclul despre cei dol Iuga. Acéstä cestiune, firesce, nu

o§ti,

et-insumi

I

www.dacoromanica.ro

CCLIX

TOte sa nu me intereseze. D. Xenopol afirrna cii drept cuvint caluga dela 1374 n'are a face cu Iuga cel dela 1399. D. Onciul, dincontra, sustine ca amindoi sint unul §i acela0 Iuga, ca adeca eelde'ntalu nu fusese ucis in lupta cu Mircea cel Mare, ci a reaparutapoi peste 25 de ani tefär-sanatos, devenind Domn al Moldovel dinrioü peste un patrar de secol. In Joe de a inviva pe Iuga Koriatovicidupa rnOrte, d. OncIul ar fi putut mal bine sa.'i studieze biografiainainte de 1374, de cand exista un document autentic, publicatsub No. 1 pe pagina 1 in IHTLI aaHaAHoii PocciH, anume : tractatul depace din partea principilor litvani cu regele polon Cazirnir §i cuprincipii din Mazovia, scris putin dupa anul 1340. Atunci Iuga Ko-riatovici era minimum de trel-cleci de any, cadi in tractat el re-presinta singur pe toti fraii sei §i intréga familia a lui Koriat :BlAari TO HamHbm tleaoHtHE. HTO Ha TEA HocmoTpurn come ia KHANal. Eoy-

HyTuri II ICIECTIOTHA H JIrobapn., IOpr,ilfi HamoawroHatm, 10 p H ft E o p0 13 H T., TIHEUTHE,I MEWL TBOpALITI He Hopoaern EamHpoml... Dupa teoria

-d-lui Onciul, Iuga Koriatovici va fi fost de vr'o 90 de ani cand s'apresintat a doua Ora candidat la tronul Moldovei in 1399. SaQem Ca era nurnal de 80 de ani, ha fie chiar de 70, §i tot Incat.redat Judaeus Apella !

Pentru aseiliunea d-lui Onciul nu se afla absolut fuel un te-mehi ba se afla tocmai un colosal n e-t e m el u. Printr'o ex-trema uprinta, neobicInuita la un barbat atat de serios, d. On-ciul doue documente cu desavir§ire imaginare. Casul fiindf6rte gray, sint dator a'l demasca. D. Onciul ne asigura ca IugaKoriatovici este adeverit cu documente ca in vieta Inca in anil1387 §i 1401", §i drept proba ne trimite la paginele 2.50 §i 378din Inventariurn privilegiorurn, litterarurn etc. quaecunque in Archi-,vio regni in arce Oracoviensi continentur, confecturn anno 1682, pu-blicat de Rykaczewski. In acel inventar nu se gasesce nicairi niciun document din anii 1387 §i 1401 despre Iuga Koriatovici. Lapag. 250 din 1387 este un Georgius Belzensis" §i Georgius Slu-censis", dar nici un Georgius Koriatowicz". La pag. 378 din 1401este un Georgius Mihalowicz dux cum Andrea fratre suo", darlarajl nici un Georgius Koriatowicz", care nici o data nu senumia Michalowicz", macar-ca tata-seil se clicea Mihail din bo-tez, §i care nu avusese nici un frate Andrelu, ci numai pe fratiiAlexandru, Constantin, Teoclor §i Vasile. Din ace§ti patru, Vasile.e menOonat pe aceia§i pagina 378 : Basilius Koriatowicz dux",

norm

.T

citéza

di-

;

www.dacoromanica.ro

CCLX

nici dinsul Michalowicz". Editorul inventarului Rykaczewski ad-notèz c Georgius Michalowicz este Iuga Koriatovici cel perit inMoldova la 1432", iar d. Onciul nu se sfiesce de a se intemela peo asemenea enormitate. Intre ant 1340 1350 Iuga Koriatovici,era de vr'o 30 de ani ; pe la 1373 el se alege Domn in Moldova;atata dupa nesce adeverate documente; de aci insä dupa d. OnclutIuga Koriatovici se intörce in Moldova la 1399 §i mdre apoi la1432 dupa Rykaczewski, pe care nu'l desminte d. Onciul. Cu ocronologia atat de elastica, atat de mathusalernica, Stefan cel Marenu s'ar fi impedecat de a trai pina la Nicolae Mavrocordat.

Sdrobind pe Iuga Koriatovici, tinörul Mircea, biruitor asuprabiruitorului Tatarilor, nu putea sa nu prate de o asemenea vic-toria. Triumfand linga Prut, el trebuia sä trOca Prutul, pa§ind ina-inte pe pamintul tataresc in directiunea Kiliei. Nici o cronica n'ospune, dar o probOza faptul cä de atunci incOce Kilia apartineaMuntenilor, de§i in intervalul domniel luT Mircea cel Mare o expedi-tiune rnuntenèsca peste Prut nu s'a facut. Chalcocondylas mentio-n6z.1, de doue on Kilia ca ora§ muntenesc: Tb KeXiov iróXtv olivoXouviv-tiv BXc2ou". Ce-va mai decisiv este ca la 1379, adeca indata dupa infrangerea lut Iuga Koriatovici de catra. Mircea, Radu-Negru incepe a'§i da titlul de : stapanind tOta ëra Ungro-vlahiel§i laturile de peste munti §i Inca spr e eril e c ele t ata-r e sc I".

Ajungem aci la un al doilea crisov dela Radu-Negru.La 1874, scriind Istoria criticcT, eti nu cutosceam acest crisov,

pe care l'am citat pentru prima Ora la 1878 in ediOunea francesa:Pune chrysobulle de 1379", gasindu'l in Archivele Statului din Bu-curesci printre nisce hartil intitulate netrebnice", ceea ce insem-n6za in stilul biurocratie pe cele nerelative la proprietati terito-riale. Pe dosul pergamenei e insemnat cu mana reposatului Pe§a-cov, vechiu translator slavic al Archivelor : 6927 (1419) Mart 18,cartea Radului Voevod catra manastirea Cozia pentru aparareaPcaralor manastiresci de vama". Acésta adnotqiune a cunoscut'oIoan Brezoianu, amplificand'o la 1882 in urmatorul mod fOrte cu-rios : 6927 (1419) Mart. 18. Crisovul lui Radu duce §i domn, fliul

Mircea duce §i domn, prin care scutesce carele manästiril de,ver-ce taxe pe la trecatori (Mon. Cozia)". Data 1419 din partea...

72

lui

Tou

www.dacoromanica.ro

CCLXI

,unui Radu-vodd mi s'a parut mie din capul locului problematica.Desfa§urand dara crisovul, dupa care se da un fac-simile la Ca-

petul volumului de faã, m'am convins immediat ca anul rSII,K341

e scris grosolan cu o alta cern6la peste o scrisOre anteriOra, §têrsä,din care se mai recunOsce luna Martie : Aui,a 'Harr", iar din ve-la se mai zäresce cifra n (80). Prin concordanta nurnelui Raducu cifra 80 ea nu puteam sa nu conchid la Radu-Negru, caci de-la anul 1372 pima la 1381 figureza consecutiv cifra n (80) in toti-anii dela zidirea lumil: 6880 (1372)-6889 (1381). Dupa cuprin-sul crisovului, pe de altä parte, referindu-se textul la manastireaCozia, trebuia sa fie din domnia lui Radu-Negru anul cel mai apro-piat de marele Mircea, fundatorul cel definitiv al acastui läca§, larprin urmare una dintre ultimele trel cifre 6887 (1379), 6888 (1380),6889 (1381). ln sfir§it, cautand a fixa pe una din cele trei cifre,et nu putui alege nici una intr'un mod hotaritor, lipsindu'miatunci ori-ce fel de criteria, care'ml lipsesce §i astacil Pina la probacontrara, mantin cifra provisoria 1379. Ori-care din cele trei cifreindicate este de o potriva posteriora victoriei asupra lui Iuga Ko-riatovici.

Prima cestiune preliminara in fata documentului din 1379este : existat'a öre manastirea Cozia sub Radu-Negru? Fundatiuneadin temelia se atribue tot-d'a-una lui Mircea cel Mare, §i §1-o atri-bue el insu-§1 in crisovul set din 1388, in care dupa traducereaornanesca din vechea Condica el qice : bine am vrut dornniiamia de am ridicat din ternelie manastirea", dar constata chiar din--sul in acelai crisov ca la Cozia, inainte de cladirea cea marétaa mänästiril, chiliile cu calugaril erati deja mai de'nainte in fiirrta-sub Dan-voda, incepute din timpul lui Radu-Negru : la Ramnic

mcira care a d a t' o Dan voevo d, i vil iar acolo a inchinatjupan Buda dupa vola parintelui domniei méle Raduvoev o d". Cestiunea cea prealabila fiind dara, resolvita, lata textual

§i'n traducere crisovul din 1379 :

t ABB 6naroirtpasnr, xpacromo-611BLIII. paoyJrE BJIflRbIff BOOBOaa.

rocnogim. (o6.7raaaimponix li rocrroA-

CTUAUflONOy Bleat 31311tali

-CHM, II BanaaIIIIHCKEIM. elpeZe a IC% Ta-

VapeKbIlin CTpaHaltlf). a maw a ia-

j E bine-credindosul si de Cristiubitorul Than Radu, marele voevod

Domn, stapanind i domnind Vitatéra Ungro-vlachia i pests mung

incd spre prile teiteiresd, i duceleAmlasului si al Fagarasului, i Domn

If

.11

irsrrposaafiff-ti

IC

www.dacoromanica.ro

CCLXII

rpamoy xepuer. 11 ctseptrucKontoy 6aa-CTEN l'OCII0Affilb. if (oda HUE. HO usce-Amy nopaasioy. Ante ,10 Bemticaaro

mopt. 11 )1prbcrrp2r rpagoy immaitegb. 6aa-

r0f1p0113B0,111 TOCHOACTBO 1111 CBOHN 6ita-

rhinvt, npOINBogeauelm, 11 ,IIICTL1111116

cepArtemb. 11 apoaa l'OCIIOACTBO 1111

C111 BIceitecTfint H 6.xaroco6pa3ln111 II

HaCTOAlff XIIIICOBXJ113 TOCHOACTBa NH. )10-

HaCTLI1310 CBiTJI II A111B0HatIMA11111

Tp0111.111. HaCTOaTe111011Ce CTaligg HVp Co-

(rop(oaito, Textramt, ttozaosipcitsur.xo)t,Am Ito aeMilli l'OCHOACTBa NII. if rAe-

ate ( at 0Apiat4tem itopteptsb HRH Ii03T -

Hen, IIJIII HeialleHb. Aa C/A 1111XTO

(when, ramtworri tuT Koy)lepidpi n ykano3a6aanT extuaoro axaca BK11113 1111Call-

Rhin p1,1021. T011811 1111an 11p11/ATH rHIIBI

60;eilf. ff HJI.ATBM CBIATEJX13 Till talkT,.

11 I1aISH3b 11 (opritx OJT l'OCHOACTBa Rut.

laKo uptcutunnutb. rtcua

al Bgniei Severinului i pe ambel&laturi ale Dungrii ping la Marea ceamare, si stapan al Silistriei. Ambinevoit domnia mea cu buna vointãa mea si din inimg curata de amdat domnia mea acest pré-cinstitbine-cuviincios i adevörat crisov aldomniel mele mangstirii sfinteide viétä incepötórei Treimi, precum

staretului actual Kyr Sofronie,pentru carutele mängstiresci, ca saumble ele pe pämintul domniel mele,astfel a ori-unde se da vamg pen-tru lucruri de negot sat fgrä negot,nimenea dintre vamesi sg nu cutezea se ispiti 0 a opri nAcar un fir de Orpeste cele spuse mai sus, cgci alt-fel va primi mania Dumnedeéscablastemul celor 318 parinti, i pe-déps i urgig dela dornnia mea ca.un calcator. Luna Martie

Un titlu atat de lung pentru un act asa de scurt §i asa de pu-tin insemnat prin cuprinsul set o simpla porunca de scutéla devama, nu se pOte explica decat numai printeun motiv psicologiclesne de inteles : fericit de campania cea din Moldova §i de pestePrut, Radu-Negru in primul entusiasm isi da tin noll titlu domnesc,§i cancelaria princiara s'a apucat in pri$ a'l aplica la tote actele,ping §i la cele Mal secundare. Ceea ce era, mai cu sama nal inacel titlu, este : terile tätäresci. Deja Vladislav-voda cucerise Sills-tria en gurele Dunaril in resboiul sell trans-danubian cel din 1366.Deja §i mai de'nainte Alexandru-voda, cucerind Moldova de jos, seva fi resboit nu o data cu Tataril de peste Prut. Victoria lui Mirceapina la Kilia era, insä, un mare pas inainte, mai ales in conditiu-nile in earl s'a obtinut. Radu-Negru avea acum nu numai dreptulde a se qice stapan spre terile tataresci, dar devenia pina la unpunct chiar suzeran al Moldovel. Resboiul intre Tera-Romanesca§i intre nenorocitul Iuga avusese in Vedere par §i simpla stabi-hrea dinastiei Basarabilor in Moldova, unde rarniza Mu§atescilora fost admisä de catra, popor cu atat mal u§or et cat unul din-tr'in§il se casatorise mal de'nainte cu o flea a lul Latcu-vodadinasti t maramura§éna a Bogdanescilor. Printr'o consecinta de ori-

a

ita

Si

din_

mayr...

si

ei

ai

,

www.dacoromanica.ro

CCLXIII

.gine §i de gratitudine, Petru-Mu§at in tot cursul domniel sale in-dura superioritatea Terei-Romanesci asupra Moldova In anul 1389ambasadortl sett la curtea polona numesce pe marele Mircea: domnal met", ceea ce ar fi fost ne'rqeles fara un grad de vasalitate saucel putin de subordinatiune.

Autenticitatea crisovului lui Radu Negru din 1379 se contro-leza §i se intaresce definitiv prin alte douë crisOve dela Mircea celMare din acela§i archiv al mänästiril Cozia. Le voiu intrebuinta aciin traducerea romanesca din vechea condica. In crisovul din 1387 neintimpina acela§i titlu ca la 1379 : Io Mircea marele voevod, cumila lui Dumneqeti §i cu darul lui Dumnecleti stapanind §i dom.nind WM, tera Ungrovlachiel i preste munti, incc si spre terile

tdtdresci, i Amlaplui §i Fagaraplui herteg, §i stapanitor bana-tului celui dela Severin, §i de amindouë partile de peste tOtaDunärea pina la Marea cea mare, §i cetatii Dirstorului stapanitorlar mai jos fig uréza ca egumen al manastiril acela§1 Sofronie :

ugat or ului domniel mele staretului Sofronie §i tuturor fratilormanastiril". Deci dela 1379 pina la 1387, in intervalul de optany, nol vedem la Cozia pe ace1ai Sofronie. El incet6za insa de amai fi staret peste un an, cad in crisovul din 20 Maiu 1388 ilinlocuesce un Gavrila : dupa mOrtea popel lui Gavril sa nu aibenimenea ca sa pule egumen, nici eü Mircea voevod, nici alt Domncarele bine va voi Dumnecleti a fi dupa mine, nici mitropolit, nici)1 alt cine-va, numal fraVi pre carele ii vor alege dintre din§ii, dupaa§eclamintul popei lui Gavril..." Cu alte cuvinte, dupa 1387 chlardaca ar fi tin alt Radu-voda, totu§1 cu anevoe s'ar fi putut gasiad-hoc un alt staret Sofronie, §'apol chiar daca se gasia cum-vaarnindol aidoma, totql dupa Mircea cel Mare nu se mai puteapotrivi acela§1 titlu din apogeul puteril Negrilor voevo cll.

Dupa cum se invederOza prin crisovul din 1379, Radu-Negrunu inceta de a siapani terile de peste munti", Amla§ul §iFagara§u1", banatul de Severin", intinsul teritorit cel in formasupus Ungariel. Acésta vasalitate se manifesta pe moneta deargint a lui Radu-Negru, ce-va mai mica decat a lul ,Vladislav-voda, cu inscriptiunea latina Radul Waiwoda Transalpinus"unde, pe linga celd trei riuri, ale Ungariel, mai figuréza un crin :sterna familiara de Anjou a regelui Ludovic. Tera-RomanOsca

§i

;

www.dacoromanica.ro

CCLXIV

recunoscea dara suzeranitatea corönel santului Stefan pe bani,prin barn: insa n'o recunoscea de loc. Radu-Negru nu platianici un tribut regelui Ludovic, macar-ca acest puternic suzeran,dela 1371 incOce, devenise tot-o-data rege al Poloniei, stapaninddela Mama Adriatica pina la Mama Baltica, astfel eä Tera-Roma-nOsca parea acum ca o sorbitura dintr'un pahar, o sorbitura totu§1care putea sa otravesca paharul intreg. Regele Ludovic se preg-atiamereti s'o inghita, dar nu'i pr6 venia la socotelä. Inteo diplomaf6rte importanta din 1377 el clice Ca noului seü castel Torzburgde linga Bra§ov Ii va harazi tributul ce se plata la Rucar altadata Ungariei de catra TOra-Romanesca, dar care nu se mai pla-tesce, ci e speranta in Dumnepti pe viitor : spondemus, quod, si,Deo volente, terra Transalpina, ut speramus, ad manus nostrasdeveniet, et tune tributurn, iuxta Rufam arborem pro nostra ma-

iestate dare consuetum, circa ipsum novum castrum exigi etc.Promisiunea e naiva. In fapta regele Ludovic se multumise la1373 de a opri exportul saril din Oltenia : ut sales transalpininequaquam in regnum nostrum adducantur", lar la 1383, dupamOrtea regelui Ludovic, atunci cand se apropia de mOrte insu§iRadu-Negru, tronul unguresc a daruit pe hartia, Amla§ul cu cate-vasate familiei episcopului catolic Goblin din Transilvania, ceea cepe Mircea cel Mare nu'l impedeca in urma de a remané duce alAmlavlui". Adi se retell o notita puss pe docurnentul cel din 1488al Ralinarenilor de linga Sibilu. Documentul in sine e fals ; notitainsa, un pro memoria scris la margine despre clestrea vechei bise-rice din Ralinar, cuprinde urmatorea traditiune, care nu infáti§ézanemic suspect Patrona ecclesiae antiquae est beata Parasceva.1)Dos ecclesiae tres fundi sunt collati a principe Radul Negru Voda

inferiori campo ex via claustri superius pene in strimt. Me-

)) dietas a silva est ecclesiae, alter fundus infra claustrum, quicollatus est a principe Mirtse Voda Bassarab. .." Este dara vorba

nu despre Radu-Negru cel dela 1230, pe care de asernenea ii cu-noscusera Ra§inarenii, ci despre tatal §i friul Radu-Negru §i Mircea-voda eel din secolul XIV, earl ambil stapanisera pe rand ducatulde Amla§, harazind atunci consecutiv nesce parninturi bisericeisantel Vineri din Ra§inar.

Din posesiunile cele trans-carpatine ale lui Radu-Negru e ob-scura nurnai téra H4egului, de care nici sub Alexandru-voda §i

in

www.dacoromanica.ro

COLXV

nici sub Vladislav ea nu rn'am atins intr'adins, reservancl'o pentrucapet.

Pe la 1247 parte integranta a Olteniei, Hategul vëcluse la 1278pe Doljénul Mihain-voda Liténul perind vitejesce in lupta contraUngurilor, iar in 1308 pe Romanatenul Mircea-voda tinend aci inrobia, pe regele maghiar Ottone.

In tot timpul indelungatei domniri a lui Alexanclru-voda nuexista nici o dovada de posesiunea rnaghiara in Hateg. Singureledocumente discutabile se ivesc numal pe la anul 1360, §i anumecele relative la doue nemurI romane boieresci de acolo : Mu§a-tescii, din call se pogOra familia nobill unguresca Zalascli, §i Can-descii, de unde magnatii maghiari contii Kendeffi.

La 1359 vaduva lui Mihaiu Candescu, supranumit Fecior,dictus Fychor", se plange c. nesce Basarabi: Dan Parvus S a r a-c henus, Ogh Vanchuk, Ladislaus Draguzlon Sarach en u s, Wa-dazon Bozar ab filii Pop et Brahyl II rapisera trel mop de linga

castelul regese Hateg : prope castrurn nostrum Haczak", care usur-patiune a tost intaritä pe nedrept de catra voevodul transilvanAndreiu Apor, §1 deci regele Ludovic desfiiinteza, acel act, fOrteinteresant prin dol Basarabi ii Sara cini, adica Arabi.

La 1362 §i 1363 regele Ludovic daruesce Romanului conteLadislat filul Jul Mupt : comiti Ladislao filio Mrisath de Almas"o mo§ia de linga Deva. Contra acestei donatiuni a protestat dolkinezi romanl din tera Hategului, cart' pretindeau a aye el drep-tuft' asupra satului in ces iune. Vice-voevodul transilvan, insotitde cati- va nobill din Dava, se transpOrta in persona la Hateg,,in villa Haczak", unde judeca procesul impreuna cu toti ki-nezil §i batranil romani" de acolo : arnbabus partibus, cum earurninstrumentis universis in facto ipsius possessionis Zalasd, coramnobis et Regni nobilibus de Comitatu Hunyad, ac universis Ke-

neziis et Senioribus Olachalibus Districtus Haczak comparendi7)assignassemus

Acestea sint tot ce se scie despre amestecul Ungurilor inHateg dela 1310 ping. la 1380 in restimpul dornniril celor trefNegri-voevocli. In realitate este aprOpe nemic. Un lucru decisivs'ar pare impregiurarea ca regele Ludovic numesce Hategul ca-strum nos tr um ; dar in calitate de suzeran, dupa stilul celfeodal de atunci, el numia de asemenea pe insu§i Domnul Terei-Romanesci n o s tru m wayvodarn". Restul celor doue procese se

:

www.dacoromanica.ro

CCLXVI

explica pe deplin prin positiunea personala a celor impricin4dintre Carl unii erat din districtul Devel, supu§1 Ungariel, lar cel-lalti din districtul Hategului, supu§1 O1tenie, ba mai aveati chiarproprietati teritoriale in ambele parti, necesitandu-se ast-fel, dupadreptul medieval, fie o judecatä mixta, fie o hotarire a suzera-nului.

In privinta diplornel din 1359 este de observat o particulari-tate. Cel cinci Basarabl din Hateg usurpasera mo§iile lui Candescupe la 1344, de vrerne ce atunci era voevodul transilvan AndreiuApor, quondam wayvoda" dupa expresiunea regelui Ludovic. La1344 Alexandru-voda era in cele mai bune relaVuni cu Ungaria.Cum dara de se plange vaduva lui Candescu la 1859 dupa atatiaani ? Tocrnal pe la 1359, din causa ajutorului muntenese dat Ma-ramura§Onului Bogdan in Moldova, regele Ludovic incepa a se su-Ora pe Alexan dru-voda ; resbolu insa nu s'a facut, §i vaduva luiCandescu a trebuit sa mai Wepte mult pina la realisarea diplomeldin 1359, redobandinduV in fapta mo§iile numal dora dupa mOrtealui Radu-Negru.

Abia intre anil 1390-1400 Hategul se deslipesce cu desavir-ire de Oltenia. Primul castelan unguresc, daca nu m6'n§el, a fost

Styborius de Dobusky la 1398. Acest castelan insa nu judecaaltfel decat in fruntea unui tribunal compus din 12 kinezi Romani.Devenind atunci stapana peste Romanii din Hateg, Ungaria n'azabavit de a primi stapani peste dinsa tocrnai pe Romanii dinHateg : Ion Huniade §i Mateiu Corvin. Cine Ore sa fi fost mai stapan ?

La 1383 se incheia cel trel Negri-voevo qI, intemeiatorial Statulul Terel-Romanesci, carora ii s'a datorit de asemenea,aprope peste tot, intemelarea Statului Moldovel, ba Inca de dou6-ori : de'ntalu dupa 1352 ajutand pe Bogdan, apoi pe la 1379 ap-qand la SucOva pe Petru Mu§at. Ultimul din cel trel descalecatori,Radu-Negru a fost cel mai norocos : mal putin intelept-resbolnicdecat Alexandru-voda, mai putin resboinic-intelept cleat Vladislav-vocla, el avuse mandra stea de a fi avut de o parte un a§a tata §iun aa frate, iar pe de alta parte pe un filu numit MirceaMare.

cek

www.dacoromanica.ro

CCLXVII

§ 41. Conclusiunea.

S'at terminat pina ad polemica (§§ 1-24) §ir*.e xegesa(§§ 25-40). Trecutul problemei mi se inchide mie personal pentrutot-d'a-una. Progresul insã cel impersonal nu se opresce Mei odata, in cursul timpului indefinit, asupra nici unel problerne. Pentrua se a§terne mai curand calea ulteriOra, volu clasifica et-insumiresultatele cele dobandite printr'o vasta panorama. dogmatica,unde urma§ii mei cu mult mai lesne sa pOta observa lacunele, carisint inevitabile, i gre§elile, earl sint posibile.

Iata dara a trela i ultima parte a studiului : CronicaBasarabilor.

met

www.dacoromanica.ro

CRONICA BASARABILORDINTRE ANIf

1230-1380

NB. Cifrele marginale cele cursive sind aproximative, de ex. anul 1363 insemndza.13 sovaire intre anil 1362 §i 1364, sail cu unul din el.

1220. In acelasi timp, aprópe in acelasi an : o parte din Basarabi, emigragde de-mult din Oltenia, fundèza cate-va kinezaturi romanesci pesteNistru in Podolia si 'n Volinia, numiti in cronicele rusesci contim-purane Principi BoIohovesci, mereh in lupt6, cu Rutenif i cu Po-lonii ; pe de alta parte, Basarabii cel remasi in Oltenia, ay-6nd unvoevod in capul kinezilor, se afirma ca un element energic intr'odusmani ne'ncetata, cu Ungurii si cu Sasii.

I. VOEYOPII OLTENESCI

1 230 1 2 45. Radu Basaraba.

1230. Kinez din Valcea, ales voevod al Olteniel, Radu Basaraba, in Ardadis Radu-Negru, stapanesce tot-o-datA peste Hateg, Amla§ si. Fagnxas.

1231. Maghiaril cuceresc o parte din Mehedint si pun acolo pe Luca, primBan unguresc al Severinului; apoi tree peste Dunäre contra princi-point' bulvresc Alexandru Asan dela Vidin si'l impedeca de a veniin ajutor lul Radu-voda.

In acelasi timp, profitand de strimtorarea Oltenilor, contele sasesc7>

Konrad Kryspanowid, Bohem de origine, cunoscut la Romani subepitetul de Domnisorul", surprincle tdra Amlasului si apnea parteade sus a Valcil, unde radica linga Olt la gura Lotrului un puterniccastel numit Lothorvar.

7) 77Tot atunci, Oltenia fiind indepArtatä prin posesiunile contelui Konrad,

Sasil pun mana pe administratiunea terel Fagarasului, de cand anumedateza actul de revendicatiune cel din 1231 despre satul Boie.

-1) )7 Lovit de pretutindeni, Radu Basaraba ii concentr6za tOte fortelein God.

www.dacoromanica.ro

CCLXIX

1233 Chiamat de catra Radu-voda in ajutor contra Ungurilor, Iona, regaleCumanilor din Teleorman, trece in Oltenia, ocupand o parte ainRomanat si din Do lj, unde repdinta lui WO, de atuncl numele deCraiova Regelui), mal conservandu-se tot-o-dath despre clinsul olegendá poporana la Olteni i chiar in Temesiana.

1237. Radu Basaraba gonesce pe contele Konrad din Valcea, il impinge spreSibiiu, redobandesce téra Amlasului i cauta a se intinde din notasupra Orel FAO raplui.

1238. Papa Gregorit IX constata inmultirea catolicilor in Oltenia.1239. Regele Iona al Cumanilor deserteza Oltenia, parasind tot-o-data Tele-

ormanul, i trece in Bulgaria la Viclin, unde se aliaza cu Bulgarilcu Cruciatii pentru a pasi spre Constantinopole contra Grecilor.

Reluand .Romanatul i Doljul dupa retragerea Cumanilor, Radu-voda77 22

se vede din not sthpan peste Ora intrega, afara de Mehedint.1240. Temêndu-se de un atac din partea .lui Radu-voda, Unguril pun un

not Ban al Severinului pe Oslu, barbat fOrte energic, al carulanurne mai traesce in toponimia din Mehedint si din Gorj.

1241. Mongolil lui Batu navalind asupra Ungariel, o Oste sub conducereahanului Orda strabate in Ora Fagarasulul, lar cetele hanuluf Bugektree Carpatii in Prahova, unde memoria lui Bugek s'a perpetuat innumele muntilor Bugeci, si se respandese de acolo la drOpta si lastanga in Muntenia.

Mongolii lui Ora, inving intr'o bat= crancena pe Radu-vodä iamarginea terei Fagarasului, dar nu sint in stare de a parunde maideparte prin codrii Orel Amlasului, ast-fel ea, Oltenia r6mane neatinsa.

1242. Traditiunea luptelor ulteridre intre Mongolii eel din partea Muntenieiintre Radu-voda, care le opria trecerea Oltului, mai traesce pink

astadi la poporul din Valcea sub figurele a doi vrajmasi : Basarabasi Olan.

1243. Vècl 'end slabirea Ungariel prin invasiunea mongolica, Radu voda alunga,administratiunea maghiath din Severin, ast-fel c voevodatul olte-nesc se restabilesce in deplina sa intregime.

I 2 45 1278. Mihaiii Basarabä Liténul

1245. Dupa mórtea lui Radu-voda is Negru, kinezil oltenesci aleg voevodpe kinezul doljén Mihalu Basaraba, supranumit Liténul, adica Papis-tasul, fiind-ca era din orasul dunaren Nedela-cetate, slavonesce Ne-din-grad, port al Venetianilor, unde trecuse cu familIa sa la catolicism.

1247. Regele unguresc Bela 1V, atribuinduli suveranitatea asupra OltenielCumaniel intregi, desi in realitate nu mal stapania Mei macar

Severinul, face Cruciatilor Ioaniti dela Rodos o donatiune in spepeste acel teritorit, de care nici el-insusi nu s'a folosit nici odata.

21Kinezil oltenesci cei mal impOrtanti sub voevodatul JuT Mihalu Basa-

ran sint Ion si Farcas.In Muntenia se afla un deosebit voevod romanese numit Semeslav

22 »si mai multi kinezi, a cdrora coordinatiune si subordinatiune nusint cunoscute, precum nici raporturile lor catra capeteniile Cuma-nilor de acolo.

1249. Regale Bela IV reusesce a relua Severinul, reinflintand banatul unguresc.1250. Dupa, plecarea regelui Iona pe la 1239, Cumanii din Teleorman fiind

slabiti, si din contra intarindu-se kinezil romani de acolo, acest dis-trict se anexeza catra Oltenia, cel intâiu adaos teritorial din cor-pul Munteniei, compensandu-se ast-fel lipsa Severinului.

si

(a

1

si

si

www.dacoromanica.ro

CCLXX

1251. Cruciatii loaniti se plang papei Innocentiti IV, ca regele Bela nu. setine de promisiunea de a le da lor Oltenia si Cumania.

1255. Mihaiuvoda, recunOsce suzeranitatea Ungariei, indatorindu-se platiun tribut anual pentru Hateg §i pentru cele-lalte posesiunl trans-carpatine.

1260. Propaganda catolica, sustinuta, de Basarabii din Do lj, destepta o reac-tiune ortodoxa din ce in ce mai viun din partea Basarabilor dinRomanat.

1270. Mihaiu-vodä aduce in Gorj la Novaci o colonia de Venetiani pentrua lucra la minele de aur.

Nascerea traditiunii inteo cronica des pre originea Romanilor din Venetia.1271 Casatoria fleeT lui Mihaiu-voda cu regele serbesc §tefan Milutin, pe-

tirea find sörbatorita la Nedela-cetate prin stralucite jocuri equestre.1275. Sirntindu-se destul de tare, Mihaiu-voda refusa de a mai pth,ti tribut.

Un gariei.1276. Pentru a'l constringe la supunere, regele Ladislaf Cumanul ii ame-

ninta, a lua tera Hategului numesce titular pe un Comes de Hatzek",Ungaria fiind insa impedecata de o cam data prin résboiul cu Bohemia.

1277. Regele serbesc tefan Milutin se divorteza de fiica lui Mihalu-voda,o trimite inapoi in ten.

1278. 0 armata maghiara intrand in tera Hategului, Mihaiu-voda o intim-pinä cu o Oste oltenesca, dar este batut i cade in lupta, iar fra-tele set Barbat Basaraba e prins i dus in robin,.

1 278 1 2 88. Bärbat Basaraba

1278. Barbat Basaraba se rescumpere din robin, recunoscut i introdus intern ca voevod oltenesc vasal de catra regele Ladislan Cumanul,ftira a fi fost ales de adunarea kinezilor.

1283. Bucuros de a's1 resbuna contra regelui Stefan Milutin, Barbat-vodatrimite peste Dunare in ajutorul impératului bizantin AndronicPaleolog contra Serbief un contingent de Olteni i Cumani din Te-leorman sub povata kinezului Basaraba, dela Balaciu, cunoscut laSlavii trans-danubiani sub numele de Balacico cu capul negru.

Contingentul romanesc, dupa ce pustiise tot drumul in Serbia, in»mare .parte pere in fluviul Drin impreunn cu kinezul dela Balaciu.

Originea boierilor Balaceni.1284. Ferberea Basarabilor din Romanat contra catolicismului, ocrotit pe

fata de catra Barbat-voda.1285. Facendu-se o mare invasiune a Tatarilor in Transilvania Unga-

ria, regele Ladislau Cumanul cere o 6ste auxiliara oltenesca, pe careI-o trimite immediat Barbat-voda, alegénd mai cu sama pe eel dinRomanat pentru a departa ast-fel din téra pe duplanii cei maiaprigi ai catolicismului.

17 77Sanger6sa batalia linga, Tisa intre Tatari i intre Unguri, victoria

fiind datorita mai ales vitejiei Oltenilor din Romanat.In lipsa qtirii din Romanat, Barbat-voda prigonesce pe ortodoxii de

acolo.7) )7

0 sama de kinezi din Romanat, in urma victoriel dela Tisa, pri-mese drept resplata dela regele Ladislaü Cumanul mai multe mo§iiin Maramuras.

7) 7) Originea voevoqilor Maramuraseni Bogclanesci, mai tarclia fundatori aTStatulul Moldovei.

1286. Dan Basaraba din Romanat, stapan peste regiunea delar Corabia

a'l

»

»

p1

pi

pin

www.dacoromanica.ro

CCLXXI

dela Celeiu, unde abordat corabiile venetiane merend la Nedeia,se face cunosout prin bogatia i prin vitejia, tot-odata forte popularla Bulgari, si se pune in capul reactiunii ortodoxe contra propa-gandeI catolice.

11288. Rescela contra luf Barbat-voda.

2 88-1 2 9 8 . Dan Basarabä.

1288. Basarabii din Dolj hind resturnati din causa catolicismului, kineziialeg pe Dan din Romanat.

1290. Dan-voda inceteza de a plati tribut Ungariel.1291. Ungurul Magistru Ugrin Csak se incerca a apuca Fagarasul, capkand

o diploma de donatiune dela regele Andreiu III, dar nu isbutescea intra in stapanire.

I) 1)Xinezul Stefan Mailat din Basarabi intaresce Fagarasul contra Un-

gurilor.Originea Mailatilor.

1292. Dan-voda, imbarbatand pe voevodul transilvan Roland de a se resculacontra regeluI Andrelu III, ii trimite in ajutor o ceta. de Fagarasanisub kinezul Stefan Mailat.

principele bulgar dela Vidin, fiind loatut de regele serbesc27 /1

Stefan Milutin, it adapostesce Dan-voda in Oltenia.1293. Dupa resturnarea luf Barbat-voda incetand du§mania intre Romani

intro Serbi, Dan-voda se aliaza cu regele Stefan Milutin.Hanul tataresc Noga, stapanind atunci peste Moldova si Bulgaria,

ataca Serbia, Iar Dan-voda, pen tru a face o diversiune, trimite spreSiret o Oste oltenesca sub kinezul Stefan Mailat.

Dan-vodä cuprinde dela Cumani Vlasca i o parte din Ialomita.1295. Dan-voda d pe o fiica, a sa dupa Mihail, filul fostului impörat bul-

garesc Constantin Asan i atunci pribeg la Constantinopole.1296. Duna, poesia poporana bulgara, Dan-voda prevestesce cel intâiü apro-

piarea jugului turcesc.1297. Dan-voda se alian cu Imperiul Bizantin.1298. Mihail Asan, ginerele lui Dan-voda, inaintOza din Constantinopole CU

o ostire groca pentru a cuprinde imperiul bulgaresc dela Tirnov.)) Dan- voda trecénd Dunarea cu un contingent oltenesc pentru a merge

in ajutorul lui Mihail Asan, e oprit de catra principele isman delaVidin si cade in Walla.

I 2 9 8 1310. Mircea Basarabä.

1298. Mircea, fratele ml Dan-voda, e ales voevod oltenesc.1299. Voevodul transilvan Ladislaii Apor surprinde Fagárasul.1300. Fagarasul e fortificat de Unguri.

77 )7 Alexandru, fiinl 1W Mircea-voda, trece din -Ora Fagarasului in Munteniaapuca Campulungul, pe care il stapanise pina atuncl un conte

sasesc Laurentiii.1301. Murind regele Andreid ill i urmand o anarchia in Ungaria, Ladislaü

Apor se 'nap& cu Mircea-voda si '1 inapoiaza Fagarmul.Mircea-voda numesce pe fiiul sea Alexandru duce al Fagarasului.

1302. Mint domnesc Alexandru 41 intinde posesiunea din Muscel asupraArgesului.

1

si

Sisman,

pi.

www.dacoromanica.ro

CCLXXII

1307. Ladislati Apor prinde pe noul rege unguresc Bavarezul Ottone i '1inchide in castelul Devei.

1308. In fata unor protestatiuni internationale in favdrea regelui Ottone,Ladislat Apor Ii da pe mama lui Mircea-voda, care '1 inchide inHateg.

77 Magistrul Ugrin Csak, fostul pretendent la stapanirea Fagarasului,cauta in War sa apuce pe regele Ottone.

77 Dupa, o robin grea, Mircea-voda elibereza pe regele Ottone i '1 facesa scape din Ungaria prin Maramura§ in Galitia.

77 Scaparea regelui Ottone din Hateg se datoreza in mare parte DOmnei,murna lui Alexandru-voda.

Memoria robiei regelui Ottone in Hateg se mai pastréza in poesiapoporan a serba.

II. DOMNII TEEEI-ROMiNESCI.

3 1 o 1 3 63. Alexandru Basaraba.

1310. Dupa mOrtea lui Mircea-voda, kinezil oltenesci aleg voevod pe filuldomnesc Alexandru, poreclit Campulungénul" din causa cuceririfCampulungului dela contele sasesc Laurentrn.

Prin casätoria sa cu Marghita, ffica lui Ivancu Basaraba dela Nedeia,77

Alexandru-voda impaca desavirsit pe Basarabii din Romanat cu celdin Dolj, certati dela 1288 incóce prin inlocuirea lui Barbat-vodade catra Dan-voda.

1315. Ce-va inainte i ce-va in urma, 80.panind din trecut in Munteniajudetele Arges, Muscel, Teleorman si Vlasca, Alexandru-voda cu-prinde txeptat in mare parte restul teritoriului cutnanic : Darnbo-vita, Ilfovul, Prahova, Buz6u1 i intréga Ialomita.

Intemeiaz sail intäresce Tirgnvistea, Bucurescii, Buzöul, si mai ales77 77

Orasul-de-Ploci, tathresce Iflok.Zidesce pp munte castelul numit al Argesului, dis in urma cetatea

lui Negru-voda.1320. Se aniestec i exercith o mare inriurire in afacerile imperiului bul-

garesc.1323. Trimiténd peste Dunare o Oste de Romani si do Cumani, ajuta

pe principele Mihail dela Vidin de a se urea pe tronul dela Tirnov.La Bulgari Alexandru-vocla pOrtä numele cumanic de Olur-voevoda.

027. Alexandru vodn se afla, in relatiuni cu papa Ioan XXIII.1328. Inceteza de a mai plati tribut Ungariei.

Wire DOmna Marghita, muma primilor copii domnesci Nicolae siVladislav.

1329. Alexandru-voda .iea in casatoria pe DOmna Clara, catolica, din familiacontala. maghiara Kukenus.

1330. Trimite pe socru-seil Ivancu Basaraba cu o Oste românësc Si cuun contingent sasesc dela Brasov imp6ratului Mihail dela Tirnovcontra regelui serbese Stefan dela Decian, unde Bulgaril aü rOmasbatut.

72Regele unguresc Carol-Robert, profitand de ne'ntelegerea intre Romani

§i intre Serbi, navälesce in Oltenia cu o puternica armat i ocupaSeverinul.

t

8

www.dacoromanica.ro

CCLXXIII

1830. Alexandru-voda, propunênd conditiuni de pace Carol-Robert refusa,ina intëza, prin Gorj prin Valcea, trece in iuntenia i asediaza cas-telul Argelului.

71 77Alexandru-voda infrange pe Ungurl i silesce pe Carol-Robert a cere

de asta-data, incetarea dela arme.77 77 Simuland pacea, impune Ungurilor retragerea din tera prin Gorj spre

hotarele TemesianeI, II ademenesce intr'o cursa §i rdmicesce intrögaarmath maghiara, insusi regele abia scapand travestit.

77 77domnescl Nicolae i Vladislav concurg barbatesce la victoria

Romanilor.Alexandru-voda relea, Severinul.

1331. Bizantinii atacand pe noul imp6rat bulgaresc Alexandru dela Tirnov,Alexandru-voda if trimite un ajutor de Oste Romani i Cumani.

Cu ac6sta, ocasiune Bizantinul Cantacuzen constata c. tactica militaraa Romanilor e identica cu a Tatarilor.

Alexandru-voda incepe a 'sf lua titlul de Domn a WM Ungro-vlachia.1332. Ascultat de Bulgail i temut de Unguri, Alexandru-voda, in curs de

mai multi ani de pace, organisëz i intaresce -Ora.1342. Murind Carol-Robert, nil seü Ludovic urmëza pe tronul Ungariei.

n Pentru a incerca pe noul rege unguresc, Alexandru-voda ind6mna larèscOla, pe Sa0 din Ardél si se pregatesce el-insusi la resbolu.

77 77Pedepsesce cu o mare strasnicia cati-va boieri olteni devotatl re-

gelui Ludovic, mai ales. pe Zarnesci, earl sint siliti a fugi inUngaria.

1343. Regele Ludovic intra in Ard6l i potolesce röscóla Sasilor.7) 1) Alexandru-voda merge el-insusi in Aral la Intimpinarea Jul Ludovic

primit cu multa consideratiune, recunOsce suzeranitatea Ungarielpentru Severin, Hateg, Amla i Maras.

1345. Hanul tataresc Atlamos din Moldova face o invasiune in Aide.77 71

Rugat de catra regele Ludovic, care era ocupat atunci cu afacerilePoloniel Alexandru-voda se pune in fruntea unei ostiri din Romani§i Ardeleni, mai ales Sacui, gonesce pe Tatari, Ii urmaresce in Mol-dova si '1 biruesce, cadênd in lupta insusi hanul Atlamos.

Memoria acelui han se pastr6za in balada poporana romana, despremórtea lui

Vestea despre puterea politica i militath a lui Alexandru-voda ajun-ngétid la Roma, mai cu sama prin episcopul catolic Dimitrie delaOradea, amic al Romanilor, papa Clemente VI adreséza o bulk catraDomnul Terei-Romanesci si tot-o-dath catra mai multi fruntasi Ro-mani de peste Carpati, numindu-i pe toti Romani".

Alexandru-voda autoriséza infiiintarea unui episcop visitator pestebisericele catolice din telt., sub-ordinat episcopului titular din Ardél.

1346. Primind dela regele Ludovic un ajutor de Sacui, Alexandru-vodaface o noua victoriOsa campania in Moldova contra Tatarilor.

1347. Repetite expeditiuni spre Siret i spre Prut, in urma carora se-1348.1349 anexéza catra 'Tera-Romanesca RimniculSarat, Braila si Moldova.1350. de jos la sud de Barlad.

_Ludovic)) 1)

Dese negociatiuni diplomatice intre regele i intre Alexandru-voda, prin intermediul episcopului catolic Dimitrie dela Oradea.

1351. Intaritat prin neastimpérul Romanilor, hanul tätaresc cel mare dinregiunea Nistruluf se misca cu o ostire formidabila, contra careiainaintéza Alexandru-voda, numai cu Romanii, retinéndu-1 cat-va timplinga Siret in asteptarea unuf contingent unguresc.

Regele Ludovic trimiténd in ajutorul Jut Alexandru-voda 40000 de

53,080. nr. 18

i

el-insu§1

Fill

Alimo§.7)

7) 7)

ei,

www.dacoromanica.ro

CCLXXIV

Omeni din Al.,* se incinge o grOznica, batalia forte incap6tinata,In care nici o parte n'a obtinut o victoria decisiva, i totq Tatarii,cuprinsf de panica, se retrag, fara a mai reveni in Moldova.

1352. In luptele precedente distingêndu-se prin vitejia nu numai NicolaeVladislav, dar Inca i fiiul domnesc eel mai mic Radu-Negru dincasatoria cu DOmna Clara, Alexandru-voda pe Nicolae si'l asociazala Domnia, pe Vladislav Ii pune duce al Fagarasului, iar pe Radu-Negru il face Ban al Severinului.

1353. Inlesnit prin participarea la Domnia, a celor trel fif, Alexandru-vodaii concentreza personal atentiunea asupra organisarii nouelor saleposesiuni din sudul Moldovei.

1354. Regele Ludovic, aliandu-se cu Polonil si avénd cu sine pe Alexandru-vocla cu o céta de Romani, devasteza teritoriul tataresc de pesteNistru pina la fluviul Bug.

17 )7Din acea expeditiune, trec6tórea riulnY Slucz in Volinia mai purth

Inca la Poloni in secolul XVI numele invechit de Yadul lui Ba-saraba", antiquis Bassarabei vadum", dupa numele lui Alexandru-voda mai probabil cleat dupa Basarabif a§a iY Principi Boloho-vesci cef de pe la 1220.

1355. Alexandru-voda pe fie-sa Lénca o da in casatoria principeluf Vukasin,devenit in urma rege al Serbia

1356. Pe a doua fifca o marita dupa impératul bulgAresc Strasimir dela Vidin.1358. A lexandru voda negociaza cu imperiul Bizantin i cu patriarcatul cons-

tantin opolitan.Pe ruda sa Bogdan-voda din Mararnuras, descendinte din kinezii eel

7) H

emigrati din Romanat sub Barbat-voda, Alexandru-voda it indernnade a ocupa Moldova nordica §1 de a se substrage corOnel unguresci.

In acelasi timp arata pe fata multa amicia regelui Ludovic, danduobthriOnd in schimb conditiuni favorable pentru comerciul inter-

national cu Transilvania.Lucreza pentru inflorirea porturilor dunarene Braila si Orasul-de-Floci.

1359. Se incuviintéz de catra patriarcul ecumenic Calist I o mitropolia ro-manesca la Curtea-de-Arges, numindu-se priinui titular lacint Krito-pul cu titlul de: a OM Ungro-vlachia §i al Pliluilor.

1360. Filul domnesc Radu-Negru se insOra cu o princi pOsa b zantina Kali nikia.Alexandru-voda, pe linga titlul de mare-voevod, mai adopteza prenu-

mele imperial loan dupa modelul titulaturei bulgaresci, fara a fiacésta vre-un semn de inrudire, intocmai (lima cum germanul KaiserSi rusul Tsar deriva din latinul Caesar, fara a in-,emna vre-o des-cendinta din romanul Cesar.

Nicolae-voda, asociat Ia Domnia, trimite 2.000 de calareti peste Du-nare in ajutorul lui Vukasin contra Turcilor.

Alexandru-voda nu incetéza de a da ajutOre pe sub mama lui Bogdan-,'voda din Moldova de sus contra Ungurilor.

1361. Regele Ludovic afla aceste uneltiri i incepe a arneninta pe Alexan-dru-voda, dar se feresce de un rèsboiu.

Bogdan-voda reusesce a respinge tOte succesivele ata .uni din parteaUngurilor si in temeiaza voevodatul moldovenesc, gratin, ajutOrelorluf Alexandru-voda.

1363. Trecut de octogenar, mOre marele Basaraba", dupa cum I iceat.Romanil lui Alexandru-voda, §i lasa fillor s-4 o puternica téra, pecare mult timp in urma strainii din occident o numfat téra luiAlexandru Basaraba."

Si

si

www.dacoromanica.ro

CCLXXV

1363 1364. Nicolae Basarabgt.

1364. As ociat la Domnia inca dela 1352, Nicolae-voda domnesce singur abia unan dupa m6rtea lui tata-seil, in memoria cam% lea numele duplude Nicolae-Alexandru.

Sa§ii dela Sibilu, in specie posteritatea contelui Konrad dela Talmaciu,27

incep a radica pretentiuni asupra ducatului de Amla§.Nicolae-voda mOre si e inmormintat in biserica din Campu-lung, pe

care o inqestrase de pe la 1352.

13 64 3 73. Vladislav Basarabet.

1364. Vladislav-voda, nurnit in popor Laiot a, sinonim cu Negr u, plOca,din Fagaras, afland despre mOrtea fratelui set Nicolae.

Mal intaiu ingrozesce pe Sasif dela Sibilu, pustiind Talmaciul si dandfoc manastiril catolice de acolo, unde erat depuse tOte documentelefamilief contelui Konrad.

De aci se pogOra la Campu-lung, apol la Curteade-Arges, in fine trecein Oltenia, uncle e recunoscut de catra Basarabi, earl II daü titlulde Rege.

1365. Supërat mai de 'nainte pe Alexandru-voda pentru ajutOrele date lufBogdan-voda din Moldova, mai indignat acurna de indrazneta ardere aTalmaciulul de catra Vladislav-voda, regele Ludovic proclama resboluTerei-Romanesci.

II 1)Sciind ca Romanif sint gata a respinge invasiunea, Ungurii ocolesc

Oltenia, tree peste Dunare in Bulgaria, surprind Vidinul, prind peimpöratul Strasimir, cumnatul lul Vladislav-voda, §i aseda acolo ogarnizOna maghiara.

In acela§i timp cel-alt impörat bulgaresc Alexandru dela Tirnov e gonit7I de nil set isman §i se adapostesce la Vladislav-voda, care 'I da

sa traesca din venitul judetului Muscel.1366. isinan dela Tirnov, insotindu-se cu o ostire turcesca, se pregatesce

a ataca Vidinul si Oltenia.Vladislav-voda, impreuna cu fratele set Radu-Negru, atuncl Ban al7)

Severinulul, pre 'ntimpina miscarea Turcilor, trece Dunärea cu 20,000de Romani, lovesce 80,000 de inamicf si infrange, fugarindu'l pinala Tirnov.

'7) De aci surprinde Silistria si cuceresce Dobrogea pina la gurele Dunarii.In acesta campania se distinge prin vitejia, Ungurul Ladislati de Do-

boka, fratele DOmnef Clara, strabun al Vacarescilor,, carula Vladi-slav-voda Ii daruesce drept resplata mai multe mosil in tera loaga-ra§uluf.

In legatura cu Vacarescii, datoza tot de atunci familiele boieresci Ceu-cutil din Fägära i Dabacescil din Gorj, a mbele stinse.

Vestea stralucitel victorie asupra Turcilor se respandesce in Europa;se bucura papa Urban V; regele Ludovic atribue ie 'sf ca su-zeran al lui Vladislav-voda, se impaca cu Domnul Terol.Romanesci,poruncesce Sasilor de a nu mal turbura ducatul de Arnim, si peunele monete unguresci intiparesce capul negru al Basarabilor casemn glorios despre vasalitatea invingtoruluf Turcilor.

1367. Cu ocasiunea delimitarif ducatului de Amlas, intre vecinif din parteaTransilvaniel apare un Iovita Basaraba, poreclit Tompa, purtandtitlul de conte de Wintzberg sail al muntilor Sibiluluf.

Pe de o parte poporul inmultindu-se peste m6sura in Oltenia, pe de

))

'I

pin

www.dacoromanica.ro

caxxv'i

alta parte fiind trebuinta de intarirea elementulul romanesc in po-sesiunile transcarpatine, Vladislav- oda aduce i a§ép o num6rOsacolonia de Olteni in ducatul do Amlas, caruia II dä latinesce numele-de ducatus Novae Plantationis".

1367. Infiint6za ling& Prut, la marginea teritoriului muntenesc din Moldova,.la localitatea numita Salatina, un not punct de vamuire pe caleaspre stapanirile hanului tataresc.

1368. AcOrda Brasovenilor un tractat comercial, confirmand cele anteriOre-din partea lui Alexandru-voda si a 1u Mircea-voda.

1369. Vladislav-vocla intaresce clerului catolic drepturile acordate mai de'na-inte de catra Alexandru-voda.

1370. Fara a renunta In forma la suzeranitatea Ungariel, adeca, urmand de-da titlul Dei et regis Hungariae gratia", Vladislav-voda trece

pe neasteptate in Bulgaria i gonesce din Vidin garnisOna ungurésca,.ceea eel procura o mare popularitate la Serbi si la Bulgail.

7)Declarand rnostenitor al tronului pe Radu-Negru, ii departéza din Se-

verin trimite peste Carpati ca duce al ngarasului.0 admirabila balada poporana serba despre plecarea lui Radu-Negru

77 22

din Severin, cunoscuta sub formal' actuala deja in secolul XV.71 77

Vladislav-voda ocupa Vidinul in numele cumnatului set Strasimir,mantinut in robia la Unguri.

Regele Ludovic se misca cu o formidabila armata pentru a strivi in-tréga Tera-Romanesca, : dintt'o parte insusi regele prin Teme§ianaasupra Vidinului §i de acolo asupra Oltenia' ; din alta parte, voe-vodul transilvan prin Sacuime asupra Munteniei.

La sud Vladislav-voda parasesce Vidinul i inchide pe Unguri in Se-verin, marginindu-se a impedeca junctiunea celor doue corpuri ungu-resd ; la nord Romanii atrag pe Unguri intr'o cursa exterminéza.

77 7)Victoria se datoréza, in mare parte lul Dragomir Basaraba, kinez din

Dambovita, in urma staret al rnanastirii Cotmëna.Regele Ludovic, invins, se'mpaca, cu Tera-Romanesca, inapoiaza Seve-

17 )7

rinul i eliberéza pe imp6ratul Strasimir, care se intórce la Vidin,.iar Vladislav-voda in schimb recunOsce suzeranitatea Ungariei.

7)Prin intelegere cu patriarcatul constantinopolitan, Vladislav-voda in-))

fiinteza o a doua mitropolia romanesca, cu resedinta in Severin,.anume pp mitropolitul Antim, fratele rnitropolitului Iacint Kritopuldela Curtea-de-Arges.

7) 77Se OA tot-o-data in bune relatiuni cu papa Urban V i nu impeded,

propaganda catolica, in fruntea carila se afla Domna Clara, muma-vitrega a lui Vladislav-vocla.

1371. Prima moneta romanesca, de argint, cu sterna Terei-Romanesci si aUn gariei.

Dup at aruinta lui Radu-Negru, se hirotonisesce un episcop deosebitla Fagara§, anume Chariton.

Roman Musat, un Basaraba inrudit cu Vladislav-voda, lea in casato-ria pe filca lui Latcu-voda din Moldova.

Turcii, indemnatf de imp6ratu1 Sip-Ian dela Tirnov, fac o invasiune7) 77

In Oltenia, dar sint surprin§1 de Vladislav-voda i aruncati in Dunare.In acest an §i'n anif Invecinati calugarul Nicodim, in Intelegere cuf) 77

Vladislav-vocia, intemeiaza in Oltenia mai multe manastiri saü schi-turf : Prislop, Motru, Vodita, Tismena.

1372. Corespondenta patriarculuf bulgar Eutimie dela Tirnov cu mitropolitulAntim dela Severin si cu calugarul Nicodim dela TismOna.

Vladislav-voda trimite daruri la Muntele-Atos.71

a's1

77

), 77

77

pit

www.dacoromanica.ro

CCLY

I 3 1381. Radu-Negru Basarabh.

1 373. Radu-voda, supra-numit Negru fiindca era f6rte negricios la fata inantitesä cu fiiul set Mircea, caruia i se qicea Alba, s'a pogorit dinFagara§ la Campulung apoi la Curtea-de-Arges In. fine a trecut inOltenia, intocmal ca predecesorii sei, si a lost recunoscut de catraBasarabl.

21 Latcu-voda din Moldova find Testurnat de bur n. popor din causa ca-tolicismului, tronul ii apuca .un principe litvan ortodox Iuga Koria-tovici din Podolia.

1374. Radu-voda confirma Brasovenilor §i Barsei intregi vechiul tractat co-mercial cu TOra-Romanesca, mentionand in specie vama dela Racal-

punend'o in vedere tzarului Alexandru, fiind el insarcinat cu ad-ministratiunea judetului Muscel.

Radu-voda incetOza de a mai plat tribut Ungariei, desi recunOsce su-7) 71

zeranitatea regelui Ludo vic, punOnd sterna Ungariei si a dinastielAnjou pe moneta roman6sca de argint.

Iuga Koriatovici se as6da la Barlad i invinge pe 'Mari peste Prut.13Th. MOre tzarul Alexandra.1376. In acest an si'ntr'un sir de ani impreuna cu calugarul Nicodirn, Radu-

voda construesce impodobesce manastirile oltenescl cele ince-pate sub Vladislav-voda i incepe Cozia, a cariia cladiredefinitiva remane pe viitor lui Mircea cel Mare.

1377. Regele Ludovic se plange de neplata tributului din partea Romanilorameninta cu un resboiu.

1378. Iuga Koriatovici incepe a impresura posesiunile Teref-Romanesci inMoldo va.

1379. Radu-voda sustine la Domnia Moldova pe ruda sa Petru, fratele luiRoman Musat, §i'l trimite cu Mal domnesc Mircea in fruntea uneiostiri contra usurpatorulul Iuctba Koriatovid.

Intr'o batalia mai jos de Barlad, Mircea infrange §i. omóra pe Iugan 77

Koriatovici, asëcla pe Petru Musat Domn al Moldovel, trece apoipeste Prut, bate pe Tatar-I i cuprinde pamintul 'Ana la gurele Du.-narii la Kilia.

» Radu-voda incepe a'§i adaoga la titlul domnesc stapanirea peste Si-listria i spre terile fataresci pina la Marea-nOgre.

1380. Fiiul domnesc mai mare Dan se casatoresce cu o ffica a principelufVuk Brankovici, nepOta a regelui serbesc Lazar, prin care Rada-voda intra in alianta cu mai tOte familiile princiare slavice de pesteDunäre.

Murind mitropolitul primat Iacint, vine in locu'i episcopal Chariton dela27 I)

Fägaras, mitropolitul secundar Antim r6mandrid la Severin.

Din acdsta Cronica a Basarabilor, i anume a celor trei intemeiätoriai Terel-Romanesci, resultä, nu prin cnvinte, ci prin fapte, ca ;tin fel deDecalog, urmAtOrele maxims de Stat, dela call el nu s'at abatut nici o data.

10. Cand biruesci pe un du§man, nu'l impinge la desperare, ci pune-tela invoela i s primesci pacea.

20. Sa induri in tell ori-ce alta religiune, dar Mei o data nu 'ti schimbape a ta propria, aporand'o cu o extrema energia.

30. In politica externa, ca si in cea interna, sä soli a tino la fond, ce-dInd sub raportul forme.

satel-insug

§i'l

el

,

www.dacoromanica.ro

CCLXXVIII

4°. Pe totT Romanil din afara ajutf pe sub mana, sa nu te factinsa pe fata solidar cu din§il.

50 Tronul fiind electiv in principit, fiii Domnuiul trebui sa stralucéscaprin fapte marl inainte de mOrtea tatalul lor.

6°. In privinta bisericeT, dad, e nevoe de un patriarc din afara, atunciTeal cat mai de departe, nu la vecini.

70 Clerul e subordinat Statului, nu supra-ordinat, i nicf macar co-ordinat.

8°. Niel o data sa nu ulte Romanil ca ei fac parte din Peninsula Bal-canica, avdnd interese familiare comune.

9°. SA, intincli -Ora decat numal pas la pas, printr'o asimilatiune-treptata, nu printr'o cucerire pripitä.

10°. Fata cu dulmanif din afara, tOte vrajmaviele i zizaniele din launtrusa dispara intr'o clipa, Tar cine nu se supunestrivesce'l

Pe aceste clece inv6taturi s'a intemelat Statul Terel-Romanesci de catraNegru-voda cel in trel ipostasuri.

FINEilie otnel jacit semper redivivub.

sal

null

!

www.dacoromanica.ro

APENDICE 1

TEXTURI DIPLOMATICE.

NB. In acest apendice s'ar fi putut intercala inextenso tOte texturile diplomatice relative la Tera-RomanOsca inainte 1380, precum corespundinta PatriarcatulniConstantinopolitan cu Alexandru-voda i cu Vladislav-vodä, Bullele Papa le cu amindolacestl Voevod!, t6te diplomele lul Vladislav-voda, etc. Ca specimen, reproduc ad un sin-gur act, pOte cel mal important din mal multe puncturi de vedere, despre care a Seved6 pag. XXXIII, XLI, L, CVIII, CCXIICCXIII, CCXX, CCXXIX.

Vladislaus Vajuoda Transalpinus, Banns de Zeurinio et Dux NouaePlantationis et de Fugaras, notum facim us vniuersis praesentibus et futurisQuod magister Ladislaus, strenuus miles, filius quondam Ianus Meister deDoboka, nepos Mikud Bani, noster consanguineus dilectus et fidelis, cum essetliber factus ab Excellentissimo Principe Ludouico, illustri Rege Hungariae,adhuc nos semper eramus sub iugo, sed in gratia principis praedicti, exercitumvalidum contra Thurcos infldeles et imperatorem de Tyrna in Bulgaria pro-clamari fecimus. Ipse Ma gister Ladislaus de Doboka strenuus miles supradic-tus, noster caro et sanguis et genitura, nobiscum et cum exercitu nostro virili-ter contra saeuissimos et infideles Thurcos et. imperatorem de Tyrna, ipsosqueinuadendo perpetrauit, actus militares nobiles et honorificos ibidem exercendo,propter fidem christianitatis, et gratiam Serenissimi Rprincipis, Ludouici RegisVngariae ita, quod ipse Lasla Meyster de Doboka, in inuasione in infidelessupradictos, causa Omnipotentis Dei, gratia et praedicti Regis, caput suumcausa timoris declinando retrorsum nunquam mouebatur ; et cum tantamfidelitatem semper in Ladislao percepimus, vidimus et inuenimus ex parteDomini Regis et nostri, dedimus et assignauimus propter huiusmodi seruitiafidelia nobis semper exhibita, et propter consanguineitatis connexionem, qualigati sumus, forum dictum Schenkhengen, situm in terra Fugaras, propeAlt cum suis pertinentiis, item villam dictam Venecze, villam Koczalad,villam quae vocatur Calidae aquae, villam Dobka cum omnibus suis iuribuset pertinentiis, quemadmodum possidebant, et in possessione habebant olimfihi Barnabae, perpetuo possidenda. Etiam ipsum Ladislaum de Doboka,nostrum consanguineum dilectum, qui vna nobiscum semper fidelis, et sub-iectus Serenissimo Principi Ludouico, Illustri Regi Hungariae fuit, Dominonostro naturali, inuestimus et perpetuamus in haereditatibus et possessio-nibus supra dictis fide nostra mediante, tali conditione, si et quando ipsumLadislaum de Doboka, filium Janus Meister de Doboka, nepotem MikudBani, praedictum contingeret transire vniuersae carnis viam, Nicolaus filiusipsius Ladislai de Doboka, aut filia, quae post ipsum in vita manserit, seualter ipsorum, et ab ipsius in posterum venientibus genitura, praedictum

www.dacoromanica.ro

CCLXXX

forum Schenkhengen, villas et possessiones supra notatas debent iure here-ditario Successorie perpetuo possidere ; quod sub iuramento fidei et capitisnostri affirmamus, omni reuocatione semota, nec reuocare valeamus et de-beamus, sicut iuramento nostro concessimus, et contirmauimus. Quam dona-tionem sic fecimus nostro dilecto consanguineo Ladislao de Doboka, eiusqueSuccessoribus perpetue, cum erarnus in gratia copiosa Domini nostri, Lu-douici Regis Hungariae. Quare supplicamus Serenissimo Domino nostro,Luclouico R. H. Domino nostro naturali, eiusque Successoribus, quatenuslitteras nostras praesentes in vigore suo confirment, et corroborent, etdonationem nostram, sic nostro dilecto consanguineo et fratri, secundumquod protertur, confirment et stabiliant. Causa ea nostris Successoribusqui in nostro Vajuodatus Dominio erunt Successores, ac Baronibussupplicamus, et committimus similiter, vt litteras nostras praesentes nonviolent, nec reuocent, ne iuramenturn mourn disrumpant, contra salutemet in detrimentum animae nostrae ; et quod donatio nostra facta nosto dilecto.consanguineo Ladislao de Doboka, strenuo militi, scilicet secundum quod inpraesenti pagina continetur, quod seruitiis suis fidelissirnis apud nos me-ruit, et earn donationem obtinuit, perpetuo vna cum suis Successoribus prae-.dictas possessiones possideat, etiamsi nos vel aliquis Successorum nostrorumimposterum litteras nostras praesentes, et donationem praesentem supra-criptam reuocare intenderet, impedire reipsa vellet, et praesenti chartae

.contradiceret, et donationi, fiat super talem, aut tales furor et indignatioDei, B. V. Mariae, omnium Sanctorum indignatio Sanctorum Regum Ste-phani, Ladislai, et Emerici. In quorum omnium suprascriptorum testimoniumfirmitatemque perpetuam praesentes litteras nostras nostri maioris Sigilliappensione fecimus roborari. Datum in Argios in nostra Residentia, subAnno Domini M. CCC. LXXII, in die diuisionis Apostolorum, proxime prae-terito.

www.dacoromanica.ro

APENDICE H

TEXTURI EPICE

NB. In acest Apendice s'ar fi putut intercala in-extenso tOte texturile epice re-lative la Tora-Bomanosca dintre anil 1230-1380, precum baladele §i cantecele poporane-serbe §i bulgare despre Mihalu.voda LitOnul, despre Dan-voda, despre Vladislav-vociadespre Radu-Negru. Ca specimen, reproduc ad o singura bucata, cea mai interesantadin punctul de vedere al vechimil, de Orti-ce exista deja in secolul XV sub forma el

-cea actual& §i despre care a se vedd pag. CCXXV.

BOJBOAE PAAOCAB CEBEPTIHCEH 14 BJIATEO Y,IkEHEICE11

Eana isii co Panocaue HojeHona omiajaffleOn cHojera rpana AHHHora Ceueplina,'gem ni ce Panocan na CesepHH o63npame,Tepe TO Mli OBBICO 6eay rpany 6ecanjanie:Ono Mit N ocTaBajam, 6e:rm rpane Ceaepinie, 5

Moj IIBHM rpane,He aHam Be* Hiinjy an TO, HO BIIHM BOTje Bliii11111 HIE me!CHa je Tana npyzana 6pae Hje ycTerHyaa,Tepe CTaBBIII Panocasa npyzuna ynpainame :Jena Ham CH, Hojesona, axe 6Hanre He Hnnno, 10Onera ce BaHparnmo ii rpany Cenepully".A. OH Hu ce jyHaHont THXHAI MyKOM yjmnine,

Panocane,YApno je ocrporanm jyHalmora Ao6pa HoHja,Tepe TO MU onjnann npnn jynagn npron_ropox. 15H Rana je 6Ho cpnnn OHO npue ropeHaAnyo je Panocase C npyacHHom BILHO IIJITJ1;

npHo TO 6inne cTpazune paapenno.Ham crpaza npitHane IC Pagocauy Hojesonn,

CenepHnny: 20Aa TH je y aaaaje, Hajy MUIR TOCHOAHHO,OBO TH ce 6pone TypcHe Hupnuaje Hapasane,Hem TO HT nojneno jynann paajarmirrn".Tanocan Nil CTpaNSHHH HojeHona Weclinn:HemojTe nx no 1111111TO, npyacnne, paajarnurrn". 25

www.dacoromanica.ro

CCLXXXII

Aa IICTOM um Ba3 line jeuno Spnme uoSpa num,Jyrcaun 6paTjo ;

.1111110 mi ra immure n uoSpo 1111 ra nanneJInno ra cy Banal", Ii all110 ra 03T 117IaTliall.

lcaua cy nauHyan jynaun rainike ITIITI, 30jpyra npaaca nprumue it Pauocany Cenepuany.n3J10 CH Billilie 110171)10, Pauocane BOjeBOAO,Ha Te ce je el:Talmo ILIaTKO yubrmcicu nojenoua,

Cenepune!"Bpao mu cy jynauu Spae xonje noxuraan, 35Tepe iii cy nocean jyHaime uoópe xonje,Pauoean Dili ne %WHO enora nolija yxnaTnn,3a IIITO ity ce Spa nonj 6nme no JIliBHAH paanrpao.3a Hjillti TO Mil 110TEPUTjil BOjeBOAa icauxonaute

CTaHH jype, EoHjy, CTaHli jype, Span lconjy, 40Aj 0130pa Reny,

Grami jype, Span Itoujy, ua 6n, xoHjy, aarnyo !Ealco je Kelm Te6e uuTje sarmlyTu".Eaua mn ra HO moose Pauocane cycTnruyTn,Holum:am ce je CBOjliDI IIITPITHOM nepenumTepe mu je oTnumo aa upyatimom Sea xoHjilua,CH0j0/1 CBLITJION eaSajunom, CBIITJ111111 Honjem Ha pamenity,

Cenepulle,3a njum ce je ynyeTno BRaTKO, yu6miersu nojuoua,Ha cnojemy BITCH BaaTKO jynamcomy uo6py lcoHjy; 50H naAa mt Pauocana Cenepunna cycmanieCmnpno ra 6unie mejy nanje yuapuTn,110nOatliBllili BliTO Icouje Spy lconjy meajy pun.BeTj DM ce je Pauocane jyHatimi HaspHyo,

Bojenoua, 55Tepe TONY BI1TO3 Konje na impel{ HITjliTaK npnja,Ha nepen ra urrjirraic npuja, a cabajunom ra oncntm.CTaB11111 TO DM BTITee &WNW PagOCany yaSecn,im1_,OTo cam Te lcyniao, Pauocane Ceneplume,En IJJ1 Dili ce ymuo y noTpe6n nanpHyTn; 60A caua Bella 6yrr, Pauocane, Baancona,

BliTeIHRO ICOlije,Te xoTjy ll11 AftylitIMOM liOCTaBIITH.

OplemH TO OA ce6e jynamico opyacje,Helm ua ce meujy coSom jyHaun nompammo". 65Pauocan Dili oTnaca cnojy caSajy jynalmy,

Hjemy mur je npncTynno BaaTko, yuSrmeltuTepe my je npngeo Seae pyxe neaaTn,

Cenepnnuy,A cam ra je ouneo na C130j0 umme unopone. 70E ujemy cy ce xylmae cne oenojne IT HenneTe,H one maajaxne, upyaticHo, yuonnue.Tepe TO Dili PagOCaBy Ceneplumy maniconaxy:.,Aj uanopu, uanopn, Pauocane Cenepnne,M11031124 TR HMI CH npno pyxo HOCTaBflO, 75

Bojeuouo !BeTj TO DUI je xonma Hum cpwrja Banxona,rika TO je jynalca Ha BETH npunapnoII njerona 6u ajy6onna upno pyxo nponoeuaa".Tyj mu ce je, Pauocane, Ha Hamm paataauao, 80

45

c.

11

TH

rla

E BOjBOAa,

:

www.dacoromanica.ro

Tepe TO Hy jynarc na raaca icalmoBame :Helsel:ma Tir, Banns), Bnpa, H Hanna TH ajy6oruka,

BHTOZO Bnamo !RaAa ra je aanyo BliTe3 RIHTICO muncyjrjn,Bene ce je a Ejera BojBoAa paRrnjnBao,Tepe n je Aonao OHO cBoje Bepne cayre,ICojnx o je nornao PapcaBa Ceseprnura,Tepe ra je nocnao jyllarca aary6wrn.A cana H BasAa Ao6pa cpuja c Toslon 6ypt,

Ham rocnoAapy !H alrpaBo Ham ayna Ioqn H Beceno Aomossr AojAn.

CCLXXXIID

85

90iii

T'

www.dacoromanica.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

Pag. XXVI, in rindul 8, dupa p. 39 sqq." a se adauga: ; cfr. Hasdeil, Pe unde-sint i pe unde ail fost Romani!, in : Calendar pentru toti, ed. H. Wartha, Buc. 1867in-8 p. 1-8; nenymemm, ETO 6L1Jil1 BOZOXOBCItill ICIEfialI ? in cliarul OROBO, Lemberg1877 No 94-5; AamKeBwa, BOJI0x0BCICOA sena in TpyAu apxeogonnecEaro cutayka,,

-Kiev 1878.Pag. XXXVIII, rindul 23, in boo de 1280" sa se citescb.: 1285.Pag. CLIV, rindul 5, in boo de 1385" 0, se citésca 1386.

www.dacoromanica.ro

Precuvintarea. Pagina

Literatura Inainte de Istoria critica a Românilor".

§ 1. Bibliografia III§ 2. Cronicele muntenesci. Miron Costin IV§ 3. Boierul Murgul. Stefan Ieromonahul VI§ 4. Cantemir .

§ 5. Samuil Micul XI§ 6. Engel. Gebhardi. Eder XIV§ 7. §incal. Laurian XVI§ 8. Fotino. Cogalnicenu. Palauzow XVIII§ 9. Aron Florian. Heliade XX§ 10. Hurmuzaki Hunfalvy XXI§ 11. Bezsonov XXIII§ 12. Rosier XXIV

II. Literatura dupa Istoria critica. a Românilor".

§ 13. Bibliografia XXV§ 14. Istoria critic6, a Romanilor §i suplementele XXVI§ 15. A. Xenopol XXIX§ 16. I. Puvariti XXXV§ 17. Gr. Tocilescu . ....... . . XXXVIII§ 18. V. A. Urechia XXXIX§ 19. C6xti1e didactice XLII§ 20. D. Oncl'ul XLV§ 21. Dr. L. Réthy LI§ 20. Dr. Krzyr2anowski LVI§ 28. Kalu2niacki. Tamrn LVIII§ 24. Dr. Miletici si Agura LX

L

VIII

1\T M

.

www.dacoromanica.ro

-CCLXXXVI

III. Intemeiarea Teref-Romanesci.

§ 25. Mehedintul in sapanirea Ungurilor§ 26. Do 1,1111 i Romanatul sub stapanirea Cumanilor . . .

§ 27. Sa§i1 in Valcea ..... . . .

§ 28. Invasiunea Mongolilor i un Radu-Negru§ 29. MihaIu-voda Liténul§ 30. Nedeia-cetate §i. Vermeghia§ 31. Originea Balacenilor§ 32. Dan-voda§ 33. Letinii §i Romanatil§ 34. Originea Mailatilor§ 35. Mircea I §i robia regeluf Ottone in Oltenia§ 36. Alexandru-vo0.: Periodul sub regele Carol-Robert§ 37. Periodul sub regele Ludovic§ 38. Familia lui A1exandru-vod i némul Dónanel Clara§ 39. Vladislav-vodA§ 40. Radu-vodA Negrul§ 41. Conclusiunea

Cronica Basarabilor dintre anil 1230 1380.

I. Voevogil oltenesciII. Domnfi Terei-Romanesci

Apendice I : Texturi diplomaticeApendice II : Texturi epiceAddenda et corrigendaFac-simile :

I. Crisovul lul Vladislav-vodA dintreIL Crisovul lui Radu-Negru din 1379

Crisovul lu Alexandru-Mircea dinIV. Crisovul 1u Alexandru-Mircea din

Pagina

LXVIIILXXIVLXXXVIIIXCVCIII .

CXXIXCXLVIICLICLXICLXXCLXXVCLXXXICXCIIICCVIICCXVI

CCXXXVII

CCLX VIIICCLXXII

. . CCL XXIXCCLXXXIIICCLXXXVI

1364-73 (v. pag. CCXXXV).(v. pag C 'LXI).1569 (v. pag. LXVIII).1576 (v. ibidem).

=VI

III.

www.dacoromanica.ro

OPERELE D-LUi B. PETRICEICU-HASDEO

1. VIETA I SORIERILE LIII LUCA STROMII Bucurescl, 1864, in16.

2. FILOSOFIA FORTRETIILIII Lift TEPE§) Bucurescl, 1864, in-16.

3. ANALISE LITERARE EXTERNE I WOLF, RAIOEVIOH, EITTROKUS, FALAIIZOW etc. BucurescI,

1864, in-16.

4. MICUTA, o nuvela. satiricii; Bucurescl, 1864, in-16.

5. I6N VODA CEL CIIMPLITI cu un portret 0 10 gravure ; BucurescY, 1891, in-8. Editiunea 2.6. SHYLOCK, GOMM( cI MOM studid literar; Bucurescl, 1866, In-8.7. TALMUD filosofic ; Bucurescl, 1866, in-8.8. INDUSTRIA NATIONALA FATI OU PRINOIKUL OONCURENTET studiii politico-economic;

Bucurescl, 1866, in-8.9. BASUN-VORA; drama istorica in 5 acte in versurl; Bucurescl, 1895, in-8. Editiunea IV.

10. ISTORIA TOLERANTET RELIGIOSE IN ROMANIA PROTESTANTI, OATOLIOI, MAHOMETANI,

LIPOVENI V JIDANT1 editiunea 2, Bucurescl, 1865, in-8.11. SATIRITLI 4iar umoristic; Bucuresci,-1866, in-fol.12. AROHIVA ISTORICA. A ROMANIEII Bucurescl, 1865-1867, in-4, 4 tomurl marl.13. roEsIII Bucurescl, 1873, in-8.14. ISTORIA ORITICA A ROMINILOR) tomul I-iu, a 2-a editiune. In-4 mare in 2 coldne fait linie.

15. PRINCIPIE DE FILOLOGIA COMPARATIVA. Curs tinut la Facultatea de Litere din Bucu-rescl. AU' e§it numaI patru lectiunl, pag. 108.

16. FRAGMENTE PENTRU ISTORIA LIMBEI ROMANE, ELEMENTE DACICIE I, GETUJ,-Bucuroscl

1876, in-8.

17. FRAGMENTE PENTRIf ISTORIA LIMBET ROMINE. ELEMENTE DAOICIE II. GHIOB, Bucu-rescI, 1876, in-8.

18. BAUDOUIN DE COURTENAY V DIALEOTIIL SLAW:MANIC DIN ITALIA. - aim S'Atl" IN-

TRODUS SLAVISMELE IN LIMA ROMANA -Notita linguistica. -Bucurescl, 1876, in-8.19. pINA FILMA. GOTIT I GEPRIt IN DACIA. -Studiii istorico-linguistic, Bucurescl, 1877, in-8.

20. COLUMNA LIFT TRAIAN, Revista mensuala pentru istoria, linguistica §i psicologiapoporana. 8 tomurI.

21. TREI ORAI DELA RESARIT 1 comedia in 2 acte, Bucurescl, 1879, in-16.-22. ORIGINILE CRAIOVET 1230-1400. Bucuresci, 1878, in-8.

23. OUVENTE DEN BITRANI. Tom 1. Limba romana vorbita intre 1550 - 1600. Studiiipaleografico-linguistic; 448 pag. In-8 maj.

24. OUVENTE DEN BATRANI. Tom II. Cartile poporane ale Românilor in secolul XVI,Studiii de fflologia comparativa. Pagine XLVI 0 768 in-8 maj.

25. OUVENTE DEN BATRANI, Suplement la tomul I. Controverse. Pagins a -u CX in 8 maj.26. OLTENESOELE. Craiova, 1834 in-8.

27. REVISTA NOTIA, sub directiunea lul B. P. Hasdezi, 7 tomurl in-4.28. SIC COGITO, CE E VIATA? OE E MORTEA? OE E OMUL7 Studid filosofic. Bucurescl, 1895,

editiunea99. SARCASM cI IDEAL 1887-1896. Bucurescl 1897 in-8.

O ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIA 4 tomurI marl in-8 in 2 colOne.

31. PSALTEREA LIII OORESI. - &CLOT ROMINUL, etc.

studifi

III.

-

www.dacoromanica.ro

or

11 t''' , '' ii 0 t*1' 1 at .1 I a r fe.C-Jpi All fA it'il, i LI A 0

. ,r

,:) t

''''7 4,4 ", f ,

't -- ,--17' ° f" 4 )(' 5(A ti:14 :,,t A4 A 1-4 A. r ri 4.4 la ,i 4 t ica if(7

if rttit ,t...,.. - o AA i ft r .0

( 4--

ti c RI i . t ,.. -,., f 14 ( ,-.1.TrlArrir A : c Ni.,. g I i (tA 11 f f- er,' ' \ ..

4

V!

'. A \ T`',..

. .

4-7 AiSkii, 4i:144r1,4 A ' ( 4.a4, t fiicAff(ti, i

'/Ati0yRAtiC4.7164krtfk t-N.

....w

- t I'.. 60 i3liti.,tiovno ty N 141 4 hi ,, trick,/

, 4.4r--roe i f :ty iiiA.,4: cl'ar ft 0 ti1/4...18 ici,it$:.1

,s i r.k i ,v4i ri i cilit 1 : t i k,V, i -to crn h tiff titsrAfitifi 4 rii 0 ( ci t 4 0 h(iIrrft/113/1,

(ruf314 ,litcri §,::' (" ,..4., A eil rri f ,Atrii 4 it AA ,Cfg' ft 4 ( M b 0

e Cisfki--,..1rVi,:fl '," 44krn,liiti"'.'',, ,i4 0 ..q4Z...i ti') Cot i * 0 rt: ,Lii i rirr is- ),-t 0 VA/1 f. 0 ell, 4 /041C.a

%,... ,

N

-,--r---

; ., -

rf:: ::,.,rf Mk v ii 4

44..e ti 14 rr( C C A A 111.r.1T Al 1 i A i )1 t t- 4 71( tr c,j g c 0 yr;i'fii c-f f 4- rt, fi I) 0 4 4 't.,i

c), 1 A 0 A. ig $

Iel

, ciftttiv 4,. 0 " c rt 4 I,

,,, 4,1:to t--1,,

,

/ rir149 A CI CA f 4: 4,,,, r (.4 riri b ;.-ii if: 00,1rto ,, AH1 gtf..41T1 itigit A:4 if(0.41!

7

,-

Ir--

-..,,s,,,,-...,

.,

.., .i 4,..-,..1(-7 .

-'

/ 1' ,.'*" ''C'''''''', L4 '...trikfTrt n , /A rTi " C::1:::xf '1;1i h` Ft 1 -LS

m

el I, !

li rri i, 14i ,

't.!,..op . 4-4,-,-vt

A y i,.;.,f,0 , ,,, ,i,

,,mi,

.,..,kitAt -%i

y 1-45 4 m q ..t

:41"44

<I'''. 4rr( f

411

`, 1.

; ffr,o

, .

"L'ai....: ", ,-.1&""4".±4.I1.4.' I

i'Ai .

' .j..' sc il .

.... .A

`

. 1

"ti'""-r\-

- $11

$-;\

- .

af A)4(:4-.4kr,04',L3.

-f,

.:':'-i=i--- ,.-.

.. ... _,.., ...v., .- .

_..- '

di1 ,,,

4._

..,

.,

m 0..-ed Is, 1.

. (7 -' ;ii, ,,A.rri-so .4 ,_dr.-`,, I....w....

tic i, el .. . .

i, 31

k-'1 ; ''Y L ......e.:, : ' :

o

;L....4-

e,

). rir tt

;

,, ,,

4tI* gt.11

k'VI

Itici .os- . .

iff .14tri ,

NAV' 7.. `' :i r 'riAc. 4 ,1

%. .

,

,

tl 0. Lir.

4.

"

,aP

1..

.'- 4:1*- 12? "-to A : '''' ' tLx-i... f.. .. --. , -

'

,.

4- ,., - .uca a ,b cli:i.,,.oi .,

s

.

fi

ff.,/Lt,

'- _

1.

eftt 11*,

%. ,.,

' ( , 47S *-.:.ite

rr-A

. A '1 a r '

. :

!:i;.

:441:

f htt,!`, 4'. - '

1 /14 f

1

'fi-.1Crrt;.:1.1 : 0 pi.,

'The;

. II r

IT

.

r 1 f 4 L I i

/Cf. '.H I

-,

i.l'''"e,:1.4

. ,

4 f t cl-44

JI

,

/I

c1.11

'

t'a,

.

.

B mil

,4 v. .!".

'

..\Nr..,,(1 0 il

11-14..

\l't',

..,, j

/

rro*1

www.dacoromanica.ro

V-

1. il. .......lre -

,....a.eg>ag:t5 i,104 4 tiric fa E el,tA s.4

0.---rma,- a .... .___.a. ,..........

,

If__.__.. 1 jil,1 ...... 4..

...... -r.As-4 M44.4104 4 $.4 1(..a At v.f- .

14 1,:cit..41qA-01()%0 "ft( ki--0111,04011;11: - ved..., vicat-ir14 pin et er- ...447.1.1..A.AKA 0.ft....e., q at...." t,.. rd.- g,....41 liTra tv4IA40 et

4........

e Mg 1 c Elr^t.- err 4,14.77::1 Z.4 (411 t. Ve-rr el i t-ny/ .. .

.-.....-

NN %.. li,A eta ncin4rr ..2., s 4 i < ft A( ei<ac Er4Q-vil T. zielarrr,wL\ ( (L-1/4i

....

( 4Nz a v., , ''4V 1 ),, :y -.... J ale-%,4-bilr4e (0 (TEAL-. e tier*. c4doicf. 4,44,4/01,1.4 Pt 4,..#6.,,A.iiir.."4. , LA e-adi< Vrdelre- - --"ILAV

..-qp A

...r..._ ,......._-g. ,,, 33. ("Awr- 7 . 4,4i ---) *tra. ''v-44( Cerrili:clatta a 69 Ar fr 1...4 CJ 41 tA4A t 'Tr d a ads-

. 1 1....._ %` i 1%.....- 41 e-ti. `ec-, cyor , g...1 eeVoita.." La 2 rade( wr, Am,. Coot

,Lt ' i ..0 ,.....

__..4019 J

a , ,,....... 714.1.4.t::::_zee

rit ,i--- A ,,t / vet,If751d A 44 101.11:11/A 4Z et-C i Ar 6.1 reif A 0 /I fT411 Ty t (1

1.1 - kgt- )- - s 4 x ,1 1 '''',

-ifr-ktd..krreerTor.Frir Ild r 4.4. xi Ft lc twerraT (0111

A 3,

e n etTco .1 k ...." ---

frt C 1 ,..aMilli, . l 1 - i %.-..4. / C' N., 1.71- cc,......-

4 . C7 4*--s*, ^AC-

vit. r a rah. 7C41 i & e e et " 0.17-(retrt4t.. at.* *Tr a mf Ill r aNe" " .- I

-4. r.::77 ::;4.-;-!..:-- ' -''''''''V '-?.':.".. -' \K -'1".'.'7"--7 ."

N

...7. tIl

--.1.07 ^ 1 -----..- -.....-rra (Aye/triretp 40 4 v4 go./ fi,Lorgrity lo 1 i e i fit Artitt4 At.% 44 . 1 t 0,44,.A

1\ I k_ 4-.7_, / ...N. 1/4.440 114 iG4C 1717 Crr i e t i40% " . CU i 1 0.1 .4: G see( 141 t j4 Pt LA

cok- f.i4AYrr31%4

*

44 e4 1.4.^.$4 I tot rir 64

41. gC ---""A(-41r ta eClivirr }ACT

"0Es-

%.

)e.ftleft.4.... j1.0 ,...10.a. V 0/..* ...mai. 4

e ed 0 at LAL C rrrAAVA4 ITT& \(241 ...

isTraYta err"I Neer"' 17--,4

,44,*a.

AA. 4 Ire V V, 041Y e 0 ..,..rr f 1,ad 7741;

1 (--114eltiJestiaCriietridee<717744:1411441712(PC " . eifs Cf: 4"1"/ CA eITO WI

ef 6 "4."Irt4:- 417- 4'11 .44 4.4 0 % VITI4ly al A 1 " tio/SA e 1(..4 tA cr i4 A 44 LC 4.,..4tOt IA V<

W1.4 CC V' /4.1mat 6. oczbqrcrcii"ert.4 fi., . 64 4Tri t .4 14 4 04,4 4 'a rt. f A " 4 (144 kta:' '/ -A.'" %b. (----,-1-

I 4 (ie, C.-N Vir NO t(.111 (.71--A

"' ."41'C4"' " frroa%4 ,, tA 4o4 rre VirecrrocA ee Pi' (:)""44

C7 \tei'st4 E Ate. ecfrAA LI a fr. 11C.ir Elf frt t tyro or sstVr4Vet -TI:t4

A

..-e". VT'

e*r t Vij ern

3

r NIA. Itt 11-4

51080 --Stab.grafic I.V.SOCECO,Bucuresci.

......,

_ - ---- i ...---0.41111.

..."omeaTA, -re. r".."-f")<- ei. ,.....1.",

. Li-

) ...1 I

c-rrr _- (0A.

1

4e pi /.4. gy j.Al W . . r.--.1Itt _k k V ,*

6'04 le I

'T. err (Trill rid g-.....

. Ic \di

,C.14/10

A. IL i..

.

.. -Am siT

...;-,............--_____.- ___

* i t C 4 c it 6:..,

4..04" -4,-4 . es.-

to:CeC

3

.4 1171Ce-....

'''I

144.4 .k,

16.4....

. t"...s7

ftZ rvi *Ae:s ,...ts

%lei c c 2 .,

..."0114,....

: 0 y._,c .

.

4......_ rs...z, 4 II) ,,-011 e if fi ..r.I 4 .,. re if. kg , , (A-

cre. .......Az ,....".., A.ci kii isde

............ .

,re

es .._....._It

.1, ..... .

/ACT4.4 /1"-r2P .

V .

-7

I '4

;,

r" t

c-1

- . si

,,,

''e.

:. -

"..3.: '- . ;.;. t',2.;: . =-'

4. -° .4141.7,

-I EA.I

)1 -",..I.St 044,

CeL.Or (,)

t"y-

43

4 . wry:-....

.

I V'

'

C v1

1

i ea..._,

4.. ..a..., 1

, ,,--r-11 'e-i--

tee .

I

t t

.4S

t tn.. r,..

..n..Tuert,C \ - 4

,

j

1 1. I

4.e

1r' _...._.;,

,.%

www.dacoromanica.ro

1 , , .........- ,..., ,VoRsr

idlent`

in/

Kt 100ttf)Z fl rAroa r.fisrl AC 4.1141.fy ii/t461(444d t.mr`viti.

II.Ar o SA 1.0 VAro ; LIA 0 it dirr-4tro /1414 C plA ;rat% agfr Aims fAo etao VI 1 Aliiiirt 14

gIii.m/4. At AN Kiro iirro," ess.,0

mat 141 10 P1.41 4 NI TiO tALIALey

yrets/

roagticilf tillic4" Ili" #r*

4 / of

/ s

,. e2

'di I i

4 /

/'

CSre26;(14.1 A 0 trite 0 C mftwio,NAiteitriAkk Er 40 min Iwo s f to,' a. /

"21,64)(ntiortial rimosil Mk* religi ITIA4*, nviiiroo&JTAY;ttoitc eltfti Iea ti 14 liaMtattitgliSCHM/C.ittiOrrit tIC1143q Ii

'1 44 ft/ w f fr , 1 1+0 ro -.

/ /

KO Hilt riti 3 ,,

slyolt

,... ici /*/TAI 6 A .4.1c0 A4 rill Itirop nit . E,

Iliiirr,ftelefy, go tot . no tit, t *A. ke. 9.0- cs G ro..40 0 144 irdiCitqt 4 ri pc 0 A.41.41.spirt

, e i errri.n, old-IA*060AI Si nini.IftAit 1,1161,0, etlAtto rale, tsi ciA Nil 0 ri oho tilpiicemeogoirg./ ...#1 / 4....nk... i Irr i .... /aIS'A. ramiss . ;11Vilaf;4afifictutit.6,1)/y(04ris ruo t Km . it Bo I IA CF4-4I, ti:&/ a I

,-gIsicsimit if .6 /4.1 Am furlijilitittliS,LAuteldrofritriMai 4/1 *111 OA OA

,/

0!0

IIt "volt

Sit (YellAt A Hircleacalrd a c e fiegri & CruisieM C4141141 sAil 0 g aitml 111,04,044_ ....* * I.-.0 , 44

:flit: 1

ttAH irk 11 I Cs .: LI 401 C tan mum& cover(' air 1143 WI la 44 r4TIN lr-0.1 A 4 AA i MITI 0 c ai *Pi 14 EyralvA1AU gth/_ i .... es" n.1111121" .4, 0 tl 1 hartlia ta 1 p i 0 t K AI

r- r ... , f

,.......4,cis p a a.s. oic

.ri as oit.,111 g r 2. '1;4 MI . H as Ao4c0111 ,)..... , rr .... qCV ij lac Cm' EH-a-Jul H ol II AO+ lifill-14 to alt ea* ow radium( ea tiic-JA (..._ ,

A404%1--iLit r f Cri 0 C an art nt . 'tali dcArnsik,:i iffecilloomod:Arraciiiiii:1 pa enicAtIllci 1AI ra 'nor .111 11-0

II 1.1 rat 01 A I I tfeQ f-g v-7/IV

aimus ik Aut. tin tto 41/sto,Huts. liv i lc 1 i :7410 ;ix ilui AI ,...

1 ri xvvrth 71 /"H w 14 t14 . licit a meol arl'io con g olinti t e I+no wad A rimis , -'"---L IT ..0111110vt f* I, Tin irl Xi no vri WI +4 iTri pm, r Attu i airor 54° rP is li b . MlleA

1 fl're I1 t t'o 0A1VI ft . 0 C.triolfiinaioquo IOLA II im Wrier fie iir ot i otil 0 01116.4,"yi.of F. ..----

0 A g "6111 itt 04 A4/

.....;"------e-g-!---e--0.e.----s.6.14 e.....,

X 6 0,4Ksotro .,...0.,,:c.c ....--&-i_e XI" p,,,,-,----eci fr d< /26..0,-.7.."-e-r.-.0,C) 4 ----...a a.-, -c-'-'

a' /4:r01

.r.Nar

kycks

510 o Stab.grafic I.V.SOCECO, Bucuresci.

I914

.

m 6I0 h,;( .411 N

1

4.

upI I

gl/

...

,9

..

iit

of- / t q id 1 I 0. "-a" torith-pi A 1-#3.111

--.

'.1!...

. eti- . a irtirit.alauvirt. N II Xs7

WWI&, Off t

.1,k .1hr. 4, 111tr 11-* _A

.

(-4 r-(-7 . lye /06?

1"*".

'

'

/rn o

A.f4aorittspf,

OC

.

a qt..

4

i

H

/

4I

e---

!

...i

.

,,,,,,- ...._," r"-/..,

Ali

www.dacoromanica.ro

r........ ..........-...: - .....-

1 '.. 4 -"nil / 41 t...1-. t li t-er t (-*/-1-,I,

; .4131,-3,,1

S

,"-.. I :-.1-

>-g1 ',14 .:

.c"" 241' f 4-1 1.1 St-

C4 1-4 4

'^IXT st , 4.! -r-.1 I .1445 ;11. L.,

L.'

.0. ;.-; ;

N.,. ..,i°

i ".3 1-4 t-? it

1-Fr

- y1 I

.

c"' T-Ci'''l 1,,;if i t .,-?" 1 ( C (iftiA : jf 5 1,-.

, ., 5

0 15i...----

----..-., -.)

...........

f

5.,

7-- ) --r-fl i - ' 'I. ..kf -r,-i.:5.

-5,,, ,-;-..1.....,..t." 55' j £:;,:--

.3

. .II

7 ....-

-

- ! '-.ii

I 1

t,i! ,/0 ?,1 14 .....2 (.1 s-1 a' 'S'

.-_,,1,,,,,,.,

5 .

---

f 1 i, ., ."

%

,

.4

-k5

, .... .-,.....

---''''''' ', .10 ,. ,' .3.:5'' t. t el. ;i t ; .';

.,' 5 i,-,.. L-.., 1,.,-Try . .(1.%

/ ,,..........7....'-....; , ..-

,. 4 ,,,( ..,,, ,r- _ :1,0 . k .. i -;:%J .., , e s

,. , i_....---...

'4. ..,.--- .. - 1 c i t i 1i `,N f c'/..1 31-1 ": .. i T: f: t rt 24 .! !. --z- I .1- 1

,..'...,/ , ! ' ' . I -

t , L ,f'-. -.

I ,....,. .. ..:_ ,... .2,,. - f i ' .-,-!-:,, 'Yr i e,,! ' l ,i

,..,,

;"t1 .1

;

.;5 _.5.i.

tI1 t 7.`

..'''''''''' ' '.". 1 f ! t ,, -,.5) i' '' 1 '

i _Ik.:.:.

!i

.%:5,.. ; ,,.........-

......,0,. . 1...1.,..7%.-d', ' :

....--:;:- -: -.5-,-5, 7r"

- . N ..-..ec...."...- -ftee...,, ,...i .-1 -..:1 1. '7,-1-725 .' ; f <7 e* (' 4 (./ t" Al -i. 1..1 fit t i. ,

,..0.1rt. ,L.,1 0 '-i

--- . t- 1,- -", ....----,,

, -.-,, - .

'-"I''':-:. 5.......i .5..,

I_

i ''..,,'-0-----....---

.!----I---..,, ''''''; -.-_,,..

4e . tt,s,;'; =-1 .!

-,

a' 4:5,.4'7,

, 7.°`

;F

.f.

'k-;--

4... .t: .

S1) -St'll- $.1.1,1

ti l ,

41- _ ' ---,, -

7,4*.t i

i

,...Wrier.a

.21:

AMIN.,

44.0!

t

_A-

s. ,

eY =

e,' t 4 (5e:,,f; e,

II

t.

,-- *5ritn,'.: '1.40$3tir,;VOA--.7.4ritikt-tia4A:44:44:4KI-E,-. e INA E ..11KIMOON,1115 ',WM/M. ,76..f1MLIA a' Rt01.(15,1,,,

51080 -STAB. GRAFIC I. V. SOCECO, BUCURESCI.

IF

-Vr- "Ia

, I

. _--

1.,2 ......f., ..,:..-

/ ... 1.. 4

1 ; r.r.e' At 0 (c4, -ro i 'I -f-I---......, %C.

I!--- --" .........:.-- ,

.71-_.

;-"14"- ;;...t .y. 4 f , e 4. .1.r1 etc ii tc: :

. . .

' -...- ... -

.. e4

Li a I

re " ,4(110 di -1-V".1 B

.

.

".

11;

,

'

0

:

. ,

--"

......4... r

ff. e -

e t .

,

f _34 '3 ; 4:kkw- 1 "=

f-1

;;

..),. - '........... - .. 'L.

, A

-..... -

. rr

",......--

e-fr : -ite' II-; k .1 I .11 i i ki.-- rr

.........1 '...... i ii .t.t .1

...., , -

-kr

e-r S': 4f .0

0II

1

I

-- , I ...... r ,-.- '...1

- ....--e-,-i . ....--,....,......., . .......ftftft. ........1

, . ...- ...-

} 4' 41 .14 ItA

-

0 -....,2..i.L..,

...- .

, i r 'it.-

.'....' ' *

" " ' 4 -cCitO.,4144- r'ril .14 $ ' I' ce gi# iv --rt.:r fe y iT,,e(e-,,f. 4: fl 1r '

-

, '

.n.l..7. . -I

..

ft.

-

. , 4 .

, .- . .... -..4,v ,6

el ,"

--..,.... , _..,.,........_,

,, C .c- tee 6 ,

\ ,.......'.-:-.7,.._' :!''

-........._ ; ', :...---{ . Iv -. -- J , . ,;'

A

e o / if f t ei t-i 114 - 9 -,0- .4 7. 41.

1 -.me., ......... ...

' I.

ftft, e ............. e. 1. 1

' :.'"4. , . ,AeS. , 1

...4........., IAA, . L , , $ ., .71.,) :1\i' .t..:7-:. ,

,oI ,N,..I'3., a .... +

- , . ...No., /.. -,....., 'IPS ":"%ol............J

. 1 ' , f , ,' rdiN 4. i fed 6 1 '-- :11,0,5 ., r, ,

1,4 214. .1''''. ii Y.. sqvf 4.- 1

, , - 1

i i I ,.

....., -...., i . ' i I I i ...ere, A-- 41

- - - ...OA. $ ,- '1 . . / 1-- ' ,

........ ae. -''',,, , ./ : .. $ . -,^ -....Q-06a7-. ,erl 4, s .- ' . -

I

1

.. p ..

t ..,f s I _ , ,1 Ao I

i

I.-..-"N, ....... , i....,. ..-.......-.....

--:..1-241- .----.. . .

4.4.11.(1,i-iG''' -,

,. -

V,- ,,k ---r1 4.f IC";, r lie ir .

.,.

:..

a

...V e ..*!%) -,, t . ^

..

` .."14.7....-

1 _e_

1; i'q 4. E 3 e ei i i 4 e.,-4 "f,.4 r_A

-............-

c c%

-.A....".". .4-. 'N i

,

.

1 4-

^

e.4.!.1;

A

,, _ _-,,,,c, .. ,,--', - .-- V 4 4: e I. 4 .4 r 41 '''',i' e '.. 44,i'll a

- -

i , i .' l' ° .1 1 r44 e : ::.:: ...1 I : II

i 4

k ,

-

4 /....'744/ .....,.. ,.....,.......

ffte-' 1 :ftial ;. ----.....'

I /

. O.

.. .

.' LiI t,...i

- 1

_- I "4.F1

..,..0 1.1.... -.. , IP'1 ft., -

--r-, . 6, - - Ar' 4 4" I

r , "- i-- .....

.--, s.

----.............

-

-.- t,l ' '0 f -...', 4 . f f ...-

..--

I I' °J, ---:rt-F,

_a/71c0.1'.1.4/

,-

:

"f;

".-

....-.."......,,........maa.

A

....ma.. 4,

4.-- .% , ) ..-:%.* . -0,

......-

-4 ,..1,;,..... ;N:,.,,, , ....-.), 4,f . of .-ez4.,,,,r i,41.44:. .7,i.f 6.1. 1 8 Ps ...-.-'. t r

. ?: y .., .

',.'.: - . f .----1-

I .-,A,, k,..-- i1.... ..!

....,, .

,

....''''...t..... C '''.1 I.. 4..",

, -.....1 ' .2 .. , IL, ',....:

1 -r -*****,'

N. i ....;.....:-% t -I.( -rf-t- < .1 zr....::.: rl, . , ..

,,:1 c' --i,/ il t "

1, ki-, .

. ,t 7 , ,

I, f i .1" 1.' ' ..,..,---- ,'. ...-- ------ t/ '1. J.

-I ' 4:

'fi. .s. , 11 , 1: .14 i' I. i !

s., 2 17,f) .. 1 ,-1.1.'S' (.7,_ A' i ec,-.%'.,4'"4 "'N..-- N., .., :-... ....-A,L ..,",..../....

I

t . L4, 4:%, i .1-eri, ; '5 i J

1

-,

r, ',:i

, ',xi= f-r.-

..___-,......-

'',. '....,........

I1, / I.-

; , ... ;, sl

, ._ i i

:

i

.,. . E,

e .7

, I. ../

''.....

,,

i.

I:i

1 e

'$ :1. ., I; .;-;t..ls -.1' V, ;-1.

i

.... ..1,....

f. '.. --,-,t- .+,,, i t

N i 1 i .

-..3. , '1 .

,

f.

.......................- 7"1.-..' .! ' ...

, $ 1 i 1 1; 1-i'l. " ''V

,, c.

I

..

-...........

,

1 ,

,,

1

, 1 1

*b.

11 , Trr -I (-, 1 f ...

1

1k ,./..........,

I ' -;'\i..

t 1 * : e . 4 1 1 ' ' ' t : f

\. !

.- ..

. ,

... if "*..,'...)):. , ., -,,-, ..'"i'.

i., : :A .1,' k ' "I ...

;-----..---)

....041 "....f. ' . ';

.ir

.

:

z

--.jr1t,1

? ! ;

---N.,.,,/-...

-

,;

r ;

7, .4., ; = t

I Itrr

,

.

?..

s: ;41, fyi; 4.1 t-.-'7` c

t' f (-1 'Z1 (CO Cr 1-;-- .14

. ,

, 4

r../ ; ;.: t r "1.

!

f11'13

e.

-

t, .f-

7

,.;( i; 1!-.1 -rr;

*',7-:

_

:

--,- -,;--"' :--,-,-":""- .

. - ,

\' ''',1 ' -;-;--, ,,, f ' 1 '

_,,' '' - .

\

^

r

' .

-j-

r

41

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro