ALEXANDRU. PHILIPPI=

NTRODUCEREin

ROMtNE.

IASIEJiLura Frat.ii. Saraga.

s s S.

P.)

.

ISTOiIa UND SI TERAT

,e , a

1:11.r,StrieiI

-61

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE RE

In

Is loria 111111)6 tikiatuoi

DE

a&ancitu c9Z45/52:de.

gmE

T A'q I.Editura librariei Fra ii Saraga.

1 8 8 8.

$i romillo

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE.

1. Viata omului se manifesteaza fn patru feliuri:fn fapte pentru interesul public, in fapte pentru inte-resul privat, in productii artistice i in cunostinti asu-pra naturei.

In viata publica antra toate acele fapte _pe careomul le face pentru a satisface dorintele provocate inel d e natura, clad faptele silt astfel incit aduc un fo-los imediat mai malt societatei, decit individului carelucreaza.

In vi a t a privat a se cnprind toate faptele, pecare omul le face pentru a satisface dorintele provo-cate in el de natura, etha faptele acele aduc un fobsimediat mai malt individului decit societatei.

La v ia t a artistica se numarA acele fapte o-menesti, prin care individul, tot sub impulsiunea unordorinti, imiteaza, sculptind i boind, obiectele de la carea c riptitat cunostinte prin contactul situ cu natura.www.dacoromanica.ro

-4-La viata de eunostinti sau intelectualh,

se cuprind toate cunostintele pe care mintea omului lecapita de la natura exterioara si interioarh cu ajutorulsimturilor externe si al simtului intim.

2. Cunostintele omului sint de trei feliuri, cunos-cute, ele impreunh cu subdiviziunile lor, sub numele degenuri literare.

Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostintide acele care reprodue exact obiectele realithtei, intoc-mai astfel adeea, precum au fost ele in mornentul ob-servarei. Puterea de reproclucere este diferita, la di-feriti oameni, si pentru top in general ea este mitrgi-nita, in acel sens ca de la o bucata de vreme urmelese s.terg si mintea null mai aduce aminte. Asemineeunostinti se numesc istorice, Istori e.

In al doile loc se ghsesc in mintea omeneasea en-nostinti de acele, careMal sh inventeze vre-un nonelement, ce n'ar fi existat deja in cunostintele istoriceaduna, la un loe pantile conume ale acestor din unna,..Obiectele, cu alte vorbe, de la care not capatam eu-nostinti istorice, find din aceias natura, si avind intredinsele, chiar cele mai indepartate in aparenth, man

cunostintele cele de al doile fel li adund indiverse centruri caracterele cornune si le grupeaza, beclasifiel in grupuri mai man sau mai mici, dupa cumsamina intre dinsele mai putin sau mai mult. Asemenecunostinti, numite idei general e, constituese ennos-tintile stientifiee on filosofice ale omului, ti i n t a.

In al treile rang, in sfisit, sint acele cunostinti,.www.dacoromanica.ro

-5-care pe baza cunostintelor istorice si stientifice, si lardca srt se iuventeze vre-un nou element ce n'ar fi exis-tat dej a in Isto r i e, reproduc in mod schimbat reali-tatea. prin aceia ca separd demente care in naturd sintimpreunate si impreuneazd elemente care in naturasint separate. Aceste cunostinti se numesc poetice,

liaza si a Poeziei o formeaza Istoria.Cunostintele istorice si poetice se produe mai in-

tiiu. si nuntai tirzin,Incetul cu incetul, capata omul en-nostintele sale stientifice, servindu-se mintea la aceastade o procedare, de care animalele celelalte nu sint aptedecit in irk grad, annme de adunarea la un loc intr'unsimbure comma a caracterelor comune din cunostinteleistorice.

3. Cele patru feliuri de vista omeneasca se in-tretese intre ele astfel, incit, dad. putem hotari in ge-neral ca este o viata publicd si alta privatd. 'ma ar-tistica si alta intelectualk in special, atunci chid tre-bue sa hotarim asupra unei fapte oare-care clasa dincare face parte, simtim greutati adese cu neputinta deinvins. Numai rareori se intimplit sa putem clasificavreuna escluziv la un singer fel de activitate: astfeleste, poate, fapta soldatuluL care moare inteun rdzboiu;ea s'ar pate grupa numai la viata publica, deoarecefoloseste negresit societatei, dar nici decum individuluicare moare. In generalitatea cazurilor lucrurile astfelse petrec, ca una si aceiasi fapta Intl% in mai multedin cele patru grupe de activitate, ca adicd ea se poate

$tiinteiPoede.

www.dacoromanica.ro

considera ca facind in aceala0i timp parte i din viatapublics, de pilda, i din cea privata, sau i din viataartistica i din cea intelectuala, etc.

In ce privete in speciaL viata intelectuala, apoiea adeseori se amesteca cu celelalte trei feliuni deviata : cugetatorul, care clasifica, de pilda, obiectele saule Nina In mintea sa in mod istoric, face acest lucruadese pentru a satisface vreunor nevoi de viata pri-vata, on pentru a folosi societatei.

Din cauza, amestecului intre diversele stall deviata, not nu putem vorbi de dinsele in mod escluzivdecit cind le cercetam in general, i nu putem grupa.faptele inteo clasa sau in alta decit numai dupa maxi-mum i minimum de viata publics, privata, artistica iintelectuala, pe care-1 observam la dinsele. i tot dinaceiai pricina not nu trebue sa nadajduim ca am puteface obiet al studielor noastre numai activitatea publics,on numai activitatea privata, etc. caci totdeauna,

ne-am sili de mull, va trebui sit strecuram printrefaptele intelectuale, de pilda, macar unele publice onprivate, i aa mai departe.

4. Acelai amestec, care se observa intre -feluri-tele activitati, are loc intre diversele eunotinti la viataintelectuala in special.

dupa cum am zis, Poezia i tiinta ii auambele baza in Istorie, i fiindca o minte omeneasca,oricare ar fi, are cite trei feliurile de cunotintd de odata,de aceia cind cineva are cunotinti istorice asupra u-nor obiecte oarecare, are numai decit, macar intr'un

- -6 -

Fiindca,

www.dacoromanica.ro

grad mai mic, si pe cele stientifice si poetice. Prinurmare nu putem vorbi in mod escluziv in unul sau inaltul din aceste trei genuri literare, ei trebue sa. neasteptrtm numai decit sit le intilnim tustrele, unele lingaaltele, chiar atunci cind cineva ar ave cea mai maredorintrt de a-si separa munca bite() directie sau in alta.i aici, ca si atunci cind hottirim cif faptele fac parte

din cutare sau din cutare manifestare a vietei noastre,va trebui hotiirim duTrt maximum si minimum numai.daca o vorbire oarecare sau o scrier_e_esta istoricri, onstientificrt, on poeticA.

Adeseori amestecul intre cele trei cunostinti estein asa de egale proportii, incit nu putem hothri, nicichiar judecind dupit maximum si minimum, dad, avema face cu Istoria, cu l tiiuta on cu Poezia. Atunci re-zultrt genul literar mixt numit retori c, la taretine Religia_si Discursul oratoric, careafostpredomnitor chart in minEeft omului, iar arum mergesere deertdere.

5. Acea parte a Istoriei, care are ca obiect deexpunere viata omeneascrt in toate ma,nifestfirile sale,se numeste Filolo gie.

Filologia cuprinde dar Istoria vietei publice (I s t o-rla politi ea, asa numita de obiceiu Is tori e), pri-vate (Istoria artistice (Istoria artelor)

(Istoria liter anti) a omului (cf. 7).Acea parte a Filologiei, care are ca object de

expunere viata, intelectualti, poartrt numele de Is t o ri eliterarit.

-7

sit

artr-i

sociallt),ci intelectual5.

6.

www.dacoromanica.ro

-8-Viata intelectualaadica Istoria. si Poezia

-manifestata- prin scris, se numeste Lit e ratur a.FifrOca cea mal mare parte din eunostintele ome-

nesti, pe care am voi sa le istorisim. se cunose dinscris, se poate zice ea o Istorie literara este re-zumatul literaturei unui popor. facut fiind a--eest rezumat pe baza cunoasterei prealabile a limbeiin care sint scrise operele literare (In t erp r etar eagramaticala), a cuprinsului for (Interpretareais t o r i c a), a stilului genului literar din care fat parte(Interpretarea g en erica) si a stilului particularautorilor chrora se atribuesc (Interpretarea in di -vi du al a), preeum si pe baza cereetarei prealabile datao opera oarecare este scrisa in ]imba poporului earniase atribue (Critic a gra m a ti cal a), (tacit cuprindecunostintile poporului aeeluia (Critica istoric a) oncaraeterele specifice ale genului literar din care faceparte (Critica generica san estetiea)ori carac-terele specifice ale autorului caruia este atribuita (Cr i -tica individual a), dad. fn sfirsit literile scrisoreisi materialul en care s'a executat serisoarea se potri-vesc cu aeeleasi elemente din scrierile autentice alecuthrui time, cutarui popor, cutarui autor. etc. (C r i -tica externA).

Rezumatul unei literaturi se poate face in Bonafeliuri : sau astfel ea se urmareste de istoric fiecaredin cele trei feliuri de cunostinti, eu subdiviziunile ion,filed intrerupere de la o epoca la alta, adica de 'la tim-pul rind incepe istorisirea pang 1a timpul cind se sfir-www.dacoromanica.ro

-9seste, sau astfel ca rind pe rind se istorisesc in pe-rioade succesive toate genurile literare deodatrt. Lamodul intiiu de expunere istoricul tine mai mult so-cotealti de mersul genurilor literare, de stilurile ge-nerice, la cel de al doile mai mult de stilurile indivi-cluale. Adicti in cazul intiiu individul, care a partici-pat la dezvoltarea unni gen literar oarecare, este pen-tru istoric indiferent, etici aceia ce urmtireste istoriculeste genul literar insusi ; in cazul al doile, din contra,individul in toate manifesttirile sale intelectuale estepartea cea principals, iar genul literar cutare, pe al M-imi fir istoricul vesnie it taie iar it leagrt, este cevamai putin important. Modul intlin cle expunere se nu-meste idografic. al doile sincronistic.

0 procedare idograficrt curatit, fara niciun amestecde procedare sincronisticti. este imposibilA, si Nice versa.

Totdeauna se is ca bud, ca introducere, unul dincele douti moduri de expunere Si apoi restul naratiuneiurnieaz'a dupti al doile mod. Procedarea mai recoman-datti astrizi este sit se &di o expunere sumarti sincro-nisticti, la ineeput apoi sit urmeze povestirea pe largidografieti.

7. Intre disciplinele filologice, aPaturi cu istoriavietei publice, private, intelectuale i artistice, s'a in-trodus, de pe vremea Ina, a celor d-intiiu clasificatoriai filologiei (inceputul veacului nostru*) Is t o ri a lim-

4:) Invercari de sistematizare a disciplinelor filologice au in-ceput din veac. XVII (Johann van der Woiceren, De po-lymathia traetatio, integri operis de studiis Ye-

0

0

www.dacoromanica.ro

10

b e i, dar intr'un grad mai mic de importantii. Au fostNO, multh vreme de atunci in coace inviitati de aceiacare au esclus din filologie istoria limbei, ca pe unace nu ar istorisi vreo faptii omeneased, ci nite obiectedate de a gata omului de nature, in mod independentde vointit: litnba s'a considerat de acei invkati ca unorgan inntiseut, care se dezvoalta in mod firesc ca oricarealt organ al nostru, fard intervenirea vointei (Schleieher,Die Darwinsehe Theorie und die Sprach-wissenschaft, III Aufl. Weimar 1873).

Incetul cu incetul Ins aceasta i s to ri e a lim-bei, care S'a introdus la ineeput cam pe fitri in filo-logie, a capiitat o aka de mare importantrt, Incit nu nu-mai ca a ocupat ea singura activitatea, a foarte multibarbati, mai ales Germani, de la inceputul veaculuinostru 'Anti astazi, dar clasificatori mai not ai filologiei(Gustav If-Opting, Encyclopildie und Methodolo-gie der romanischen Philologie, Heilbronn.

t e r um i7::77-20-P. :17W17 II am bur g. 1704). Cel dint ii n lushcare a fault o lucrare de mita a fost Fr. Aug. lVolf. In-cepind de, ]a an. 1786 a tinut Wolf la Halle lectii sub tit-lul de 14.;ncyclo pa di e nod Methodologie der Stu-diPu des Alter t hum s, iar la 1807 a publicat o schitaa encielopediei sale sub thin! de I) a rstellung der A /terthu mswissenschaft in Wolf mid B tat inanns Mu-scum der Alterthumswissensebaft, Berlin. Caped'opera lucrarilor de arest fel o formeazA rezumatul ler-tielor asupra encicloponiei stiintelor filologice, pe care le-atinut la Berlin nitre anii 1809 si 1S65 August Boecklt, sirare s'a publicat duprt moartea antorului sub Iitlnl Eney-elopadie nod Methodologie der philologischenWissenschaften von August Boecich, Leipzig,1 877, a doua editie Leipzig, 1886www.dacoromanica.ro

'18 8 4) considers ehiar ca studii filologice numai isto-\ ria literara si istoria limbei.

Istoria limbei coprinde ea insasi mai multe disci-pline. Mai intiiu istorisirea unei limbi se poate face indoua chipuri ; on se cereeteaza adicti limba precum esteintr'un moment dat, on se cerceteazti prin toate trans-formhile sale de la un moment dat in timp ptinti, la 1111altul. Apoi i Intr'un caz si in altul se pot studia lao 1) sunetele (F ()nolo gi a). 2) formele or-folo gi a), 3) intalesul formelor intax a). 4) cuvintelesi intalesul cuvintelor (D iction ar ul c u subdiviziunilesale Etimologia si Semasiologia), 5) caractereleen care este seristi. limba (G r a fi a, Pal e o g r a fi a).

Raportul de corelatie dintre diferitele discipline alegramaticei nu este intre toate acelasi. Anume, istoriacaracterelor en care este scrisa limba formeaza fatii Cufonologia, morfologia, sintaxa si dictionarul un grup a-parte, pentru ea' seri s oar ea este o fapta la care vo-inta omului nu poate fi puss in indoiahi. in vreme cedependenta sunetelor, formelor, cuvinteloi Te vointaeste mai putin va,dita, pentructi, prin urmare dintre

gramaticei mai mult drept are de a face parte dinfilologie grafia decit sintaxa,' de uildti, on dictionarul,on altA parte a gramaticei.

Istoria limbei, care cereeteazii obiectul stiunumai intettn moment dat. poartti numele de Gram a-ti e iay area is t oyi e a li m b ei, care cerceteazii o-biectul sum intr'o seurgere mai lungd san mai seurtti,de vreme, se numeste Gramatica comparat a. Nu-mele de gramatica comp arata vine de acolo ca.

- H -

limbli:

par-file

www.dacoromanica.ro

12

istoricui care iusira fenomenele limbistice de la un mo-ment slat pana la altul chiar fara voie trebue sa com-pare diversele stiiri ale limbei intre dinsele, intinzindcomparatia chiar asupra limbelor straine, atunci cindurmareste prea depute in trecut viata unei limbi, panhla acel punct adich (dincolo de care de altfel observa-rea sa se poate intinde) unde o limbh oarecare se des-face impreunh cu alte limbi dintr'un trunchiu comun(limba ma,mii). La gramatica comparata,alaturfen compararea, se impune de altfel istoricului tot atitde mull clasificarea diferitelor schimbari ale sunetelorsi intalesurilor, prin urmare o bunh dozy cle tratarestientifica, impreuna cu descrierea caracterelor specificesi a imprejurarilor (mai ales de cauzh) ale fiecaruigrup.

S. Rapirtindune la cele ce am spus mai sus sub3 si 4 despre amestecul intre cele patru feliuri de viatape de o parte si intro cele trei feliuri de cunostintipe de alta, va trebui sa reennoastem ch. dupacum ingeneral nu poate exists niciun gen literal: curat farkamestec cu elemente disparate din altele, tot astfel inspecial In filolo gi e nu putem nadrijclui sa cultiva,mvreuna din disciplinele ei in chip cu totul separat deelemente eterogene luate din disciplinele surori, onchiar din stiinta si din poezi e.

Cu toate aceste, separarea cit se poate mai com-plecta intre diferitele ramuri filologice, ca si in gene-ral intre oricare genuri literare, trebue sa ste inainteanoastrrt ca un ideal la care sti, tindem, si trebue sa damwww.dacoromanica.ro

13 -

preferinta totdeauna acelor studii care exploateaza oparte bine tarmurita a naturei si coprind, cit se poate,numai un gen de cunostinti.

In adevar. puterea mintei noastre este marginitasi se poate scurge complect numai asupra unei minimeparti a lumei : cine cautA sa cuprindA cu a sa intale-gere Area multe lucruri nu intelege la urma 111111iQ din-tr'insele, i cu cit cercul de cercetare al sail se Par-geste, tot cu atit creste si superficialitatea. Fiindcadar fiecare in parte nu putem sti decit foarte incurcatprea multe de odatb, ar trebui sa proceddm astfel camacar cu totli la un loc sa pricepem limpede cit sepoate mai mult din lume omenirea in asemene caz arposeda macar ea aceia ce fiecare om in parte zadarnics'ar sili sa cistige. (hied este dreapta o asemenedorinta, apoi putem pune ca datorie pentru acel ce sedevoteazrmuncei intelectuale ca sa -si aleaga un cerccit se poate mai strimt de activitate. Diletantizmul li-terar este negresit inevitabil pentru oricare om, i cu-riozitatea ne impinge fare, voea noastra sa cuprindemen mintea cit se poate mai mult ; o culture eneielope-died este poate chiar necesadpentru fiecare specialist:insa o privire limpede in nature nu in este permisadecit intr'o mica parte a acesteia, si tot oinul este da-tor sa aduca obolul Mu de cunostinti precize la co-moara de stiinta a omenirei.

data admis ca trebue sa ne marginim cercul deactivitate, urmeaza de la sine ea tarmurirea cea maibung este acea dupe genurile literare; pentruca noi,www.dacoromanica.ro

- 14 -

tocmai din cauza slabaciunei inteligentei noastre, tre-bue sa fim economi in cheltuirea acesteia si sa, cautamsa, tragem din ea cele mai maxi profite posibile, sa pu-tem imbratosa elar cit se poate mai multe lucruri,iar multimea obiectelor stiute sty in raport drept cuinlesnirea cu care cineva le pricepe, si Inlesnirea crestein acelasi raport cu deprinderea : cine cunoaste cevadin istoria literary a unui popor, cue pada, va capitamai cu inlesnire cunostintele urmatoare in aceiasi ma-terie decit acel erne nu stie Inca nimic dintrInsa; filo-soful deprins deja cu generalizarile va pute mai crtnire extrage idei din faptele istoriee decit chiar istoriedcare le-a adunat. si a carui intalegere a capatat de-prinderea de a cerceta si a descrie numai fiecare in-divid a parte, etc.

Alegerea, deci. Intr'un moment oarecare al acti-vitatei noastre a mini material preciz si cit se poatemai putin amestecat cu elemente eterogene va fi tot-deauna o garantie pentru succesul intreprinderei noas-tre, oricit de vast ar fi materialul acela, oricit de deo-sebita materie am alege not intr'un alt moment oare-care, si oricit de putina aplecare am ave in general dea ni sacrifica munca, la unul si acelas lucru : mArgini-rea. intr'un cuvint, la un singur gen literar trebue uu-mai decit preferita amestecului fara unitate a tot feliulde materii disparate luate din tot feliul de genuri li-terare.

9. Prin urmare intr'o istorie literary nu pot aveInc Biografiele autorilor. caci biografiele nu sint alt-

inles-

www.dacoromanica.ro

- 15 -ceva decit istoria publica si privata a unor individe,prin urmare istorie publid si privata In eel mai maregrad al cuvintului. Dad un istoric literar si-ar putepermite la urma urmelor, din cauza strinselor legaturiintre diversele ramuri ale 'ilologiei, sa amestice in is-torisirea sa ceva din viata publica i privata a Intregeisocietati cutare, niciodata n'ar pute sa-si permits unamestec de acest fe] cu istoria publica privata. aunor izolate individe, caci aceasta din urma formeazaun capitol dintr'o istorie politica si socials foarte pelarg, prin urmare un capitol de acele care nu se poatechiar cu niciun chip viii ca ceva accidental Intr'o lu-crare de alts, natura

Cu toate aceste biografiele autorilor slut foartetrebuitoare pentrn intalegerea istoriei literare. Muncaintelectuala, a cutarui sau cutarui barbat este in asade strinsa legatura cu viata lui publica si privatk in-cit nisi istoricul, care cerceteaza el insusi lucrurile, nupoate intelege bine pe cea d-intiiu fart celelalte, nicilectorii on ascultatorii care primese de a gata rezulta-tele istoricului, nu pot sa Intaleaga pe aceste din urma,firs cunoqtinta prealabila a bioirafielor autorilor.

10. Mai putin Ind, dad se poate, decit biogra-fiele trebue ss intre in cadrul unei istorii literare C u-nostintele Bibliografice, care Insid In mod is-toric titlurile scrierilor, abstractie facind de cuprin-sul lor, apoi lo cur ile unde s'au tiph.rit on s'au scris,1 o c u r i l e uncle se patread, num el e autorilor aleditorilor, a n ul tiparirei on scrierei, fo r mat ul cartel,

ci

siwww.dacoromanica.ro

- 16 -pretul ei, feliul hirtiei, greutatea, legatura;cad tote aceste elemente slut negresit lucruri ce nu Ikeparte din viata intelectualk a omului, cel mult se potconsidera ca producte ale vietei private, si in consecin-tk ca material al unei istorii sociale.

Tot atit de trebuitoare Ins& pentru priceperea isto-riei literare, atit Cu privire la istoric at i la cetitori,ca biografiele, slut aceste date bibliografice, cu deo-sebire ca cunostintele bibliografice le putem consideramai mult ca un element din metoada stientifiea decitdin tea pedagogic* ca mai trebuitoare adeck pentru is-tonic, care cereeteazi el insusi, decit pentru aseultAtor,care primeste de a gata istoria fa cuts de un altul.

11. Dupacum in istoria literary nu pot intra bi-ografiele, tot astfel in biografiii nu poate intra criticaestetica a lucrarilor diferitilor autori si cu atit mai pu-tin Inca poezia lirica, provocata de entuziasmul nostrupentru cutare sau cutare persoank. Biograful trebuesk se margineasey la inirarea evenitnentelor din viatapublica on privata a cuttirui autor, oricit de sec ar fimatefialul, sk se stapineased de la once apreciare inbine sau in Mu a luerarilor lui, did aceasta intra insarcina. istoricului literar, precum siinca mai multde la orice exploziune lirica, pentruca pe de o parteaceasta lark In sarcina poetului liric, iar pe de alta,dad. nu este permis a amesteca ramurile filologiei u-nele cu altele, mai putin permis, ba chiar ridicol estea ne lasa prada, cu ocazia unor biografii, entuziasmuluicelui adese provocat de consideratii foarte personale.

i

ysi

www.dacoromanica.ro

17

12. Condus de niste asemene principii, precumslut cele insirate sub Nr. 8, si dorind ca. in lipsa uneiistorii literare romine, care dupti a mea judecata nus'a scris Inca de nimeni, sa dau lectorilor mei macarmijloacele de a se Introduce prin ei insi7i in cetirealiteraturei romInesti, am hotarit de a scrie aceastamaterie mixta, compusa de trei fragmente din filolo-gie, anume de istoria limbei rominesti de laal XVI secol (decind ade,ca incep sa apart'', monu-mente literare rominesti) 'Ana la 1821, de d a -tele biogr afice asupra autorilor romini careau scris in aceasta scurgere de vreme, si dedatele bibliografice asupra cartilor ms. siti parite din ac el asi t i m p. Prin istoria limbei pro-cur lectorilor putinta interpretarei si a criticei gramati-cale, posedarea adicti, a unuia dintre cele mai puterniceinstrumente in cetirea si rezumarea unei literaturi, iaren datele biografice si bibliografice li dau mijloacele dea gasi literatura romineasca si de a o ceti sistematic.

La Insirarea acestui triple material am procedatasa feliu ea fiecare din pantile lei sa poata, fi urmaritaizolat de la Inceput 'Ana la sfirsit, dupticum chiar fi-rea lucrulni cere ; iar datele biografice i bibliograficele-am astizat, petit am putut, dupa cele trei maxi ge-nuri literare si in mod sincronistic, ceia ce se si po-trivea cu un Curs Introducator In istoria li-teraturei i limbei rominesti, precum este lu-crarea de fath.

2

- -

www.dacoromanica.ro

= Is

Fiindeft, precum s'a -spus sub 7 al. 4, istoria scrierei nueste,in raport de perfeetk corelatie cu celelalte discipline grama-tiettle, discutia acestei parti a studiului nostril s'a facut intr'uncapitol a parte (II), raminind in istorisirea limb ei de la al XVIsecol pans la 1821care urmeaza, conform planului nostril, alft-turi en datele bibliografice si biografice din aceiasi perioadhnu-mai fonologia, morfologia, sintaxa i dictionarul.--Apoi, deoareceo istorie a limbei rorninesti de la al XVI secol litcoace ar fi farafolds (in caz eind ea ar trebui sa serveaseadupticum dorirnca o introdneere iu ist ori a limb ei r o min e) clack nu s'arda cimostinte sumare asupra istortei aceleiasi limbi dinaintede veac. XVI, s'a pus in cap. I o privire generalg asupra is-toriei limbei noastre dinainte de veac. XVI, unde nu s'a stu-diat hicrul dupit parole gramaticei, pentraca atunci el u'ar tiputut pastra proportiele strimte pe care am vrnt sa i le dam, ci&ph acele ellestinni, care trelmesc, ele mai intact, dezlegate enocazia diseutiei oricarei discipline din istoria limbei, anume, ori-

_ginea, influintele straine, izvoarele.In sfirsit, flindca a trebuitastfel, in mod preliminar, sa dezbatem (Iutrodueere si cap. I)mite ebestinni, care intr'un cadru mai larg de cereetfiri ar aveegala importantit eu cele ce pe not ne preocupa, i carora, ea laniste introdueeri, li-am dat foarte miei proportii, de aceia para-grafele din Introdneere si cap. I sint foarte midi, invremece aeeledin eapitolele urnfatoare sint, rehltiv, foarte marl.

-

www.dacoromanica.ro

I.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA ISTO-RIEI LIMBEI ROMINESTI

dinainte de reacul XYL

13. Limbo, romineasca este provenita din trans-formarile pe care le-a suferit in Dacia lui Traian si inpeninsula balcanicri limba latina populara vorbita decolonistii adusi de impa'ratul Traian la an. 107 p. Cr.din Italia. Galia, Ispania, Asia Mica si Shia, din careo parte au lost stramutati in Mesia de Aurelian la 274,si care s'au amestecat cu populatiunile indigene de o-rigine traca si s'au influintat de popoarele barbare, maiales slave, cite au cutrierat si locuit tarile romlnestiintre veacurile VI si XIII.

Cum ea a lost la baza formatiunei limbei romi-nesti o influinta din partea unei populatii autohtone,care a transformat intr'un mod propriu limba latina, deaceasta numai putini s'au indoit.

Cei dintiiu care au agitat chestiunea au fost tot()data si acei care au dat mai multi importanta ele-mentului-autohton al limbei noastre.www.dacoromanica.ro

-20-Thunman)/ Uutersuchungen fiber die Ge-

schichte der ostlichen europiiischen Volker,Hall e, 1774) si dupa, el Kopitar (Wiener Iahrbileher, 1829,Apriiie Iunie, Cu ocazia recensiunei dictionarelor de Cluj$i de Buda) an considerat limba romina ca formata cu multmai inainte tie cofonizarea, TIaciei de Ultra Traian. a-nume prin coloni$tii cei dintiiu ai Iliriculni : Romiiiiduprt acesti Till/tap sint frati buni cu Albanejii i lim-ba for este limba, latind popular/ vorbita in Birk Inca,de la_ an. :120" a. Chr., decind Romanii all pus intiiasidata piciorul in acea provincie, i transfortnata eavremea.

IIctscleit in Foita de istorie si literaturh,Iasi, 1860, sustinind ca Dacii n'au petit, sustine indi-rect ca limba romineascrt este pe baza elementului dacformat/. In scrierile sale istorice ulterioare (Column&lui Traian, ziar, Bucur esti, anii 1873, 74. 75, 76,77, 82,83; Principii de filologie comparativa,Bucuresti, 1875; Cuvinte din batrini, Bucu-resti I. 1878, II. 1880: sc,rierea din urnitt in parte,far celelalte ale lui Ifiklcia in total slut extrase dinColumna) acest invatat, urmind lui Kopitar in ce pri-veste innudirea noastrA, cu Albanejii, cauta a proba ch.limba romineasett este limba latina, popular/ vorbita depoporul dac.

Roesler (Dacier and Romiinen, din Si-tzungsberichte der Wien. Akademie, philo-sophisch-historische klasse, MIL 9 -92; Ro-mitnische Studien, Leipzig, 1871) sustine din po-triva, ca Dacii nu s'au contopit cu Rominii ea elemen-tele albaneze ale limbei noastre sint onl imprumuturi re-cente on resturi vechi indogerma,nice.

/1/77olosicA.(Die slavischen em ent e i in R u -munischen, din Denkschriften der kaiserli-chen Akademie der Wissenschaften. philo-sophisch-historische klasse, XII, Wien, 1862,p. 5 sqq.; Beitrage zur Lautlehre der runiu-

si

www.dacoromanica.ro

21

nischen Dialekte,Wien, 1881-83.dinSitzungs-b e r. der e n. A k a d.. passim) combate parerea luiKopitar cum ca originea limbei rominesti ar fi in colo-nizarea Iliriei si pune aceasta origine in colonizareaDaciei.

De aceasta din urml paxere_este ago Schu-chardt in Vokalismus des Vulgarlateins, Leip-zig. 1868. III, 41 sqq.

D-1 Or. Tocilescu in Istoria romina pentruclasele primare si secunda re, partea 1, Bu-curesti, 18S5, p 74 sqq. se pare ca, inclina in spreparerea lui Roesler in ce pi veste neparticiparea ele-mentului autoliton la formarea Umbel noastre.

Acei care an adonis participarea elementului au-tohtou la producerea limbei romine au cautat sa afle ince anume consista acest element. Primal pas in a-ceasta privinta facut tot Kopitar 1. c., care a ga3iturmele dace in asazarea articolului la sfirsit si in ci-'teva cuvinte. Has& a in deosebite locuri ale scrierilorsale a cautat sa gaseasca cuvinte dace si, mai ales, inC u v. II. 1;09-687, sa probeze ca asazarea articolului1a sfirsit si formarea cu suf.-u i,-e I a genitivo-dati-vului pronominal este un rest dacic. rn material maiabundant a dat Schuchardt op.c. III, 49 sqq. : a) schim-barea lui a neaccentuat din prototipe in a ; b) i n i min m - din prototipe; c) tis =s; d) pt, f t = c t. ; ely i. -11i ; f) gutura la pastrata, inainte de vocalelepalatate la niulte cuvinte ch el aril-J. chine, chin -g ; g) identitatea genitivului eu dativul la declinareapronominahli ; Ii) asazarea articolului in urma substan-tiN ului i) caderea lui a neaccentuat inainte de a ; j)suflxul - u r : k) am=habe o; 1) formarea futuruluicu auxiliarul a v o i ; in) formarea numeralelor de la11-19.

Prin y insemnam pe i consonant spiranta palatal,sonord.

W i

si

Fa

=

*) siwww.dacoromanica.ro

22

Rezultatele foarte problematice ale acestor Invh.-tati sint bazate pe compararea limbei noastre eu ceaalbaneza pe admiterea prealabila ca Dacii erau deaceIasi neam eu Albanejii.

14. Limba autolitonilor .era indogermanick farii,ca sti, se poata preciza anume grupul din care faeeaparte.

Miklosich, Kopitar, Schuchardt, Hasdeu, I. c. sus-tin ea limba autohtonilor a fost albaneza antics. Gr.Yrocilescu (D acia inainte de Romani, Bucureti.1880, p. 509-615), dupace Irish% prirerile deosebiteale altor autori care au sustinut ca limba antohtona eraon germane, on celta, on conehide ea ea nu eranici germank nici celta, nici slavk ci trace, adica dingrupul greco-italic.

15. Din limba Dacilor si a Getilor se cunosc ur-matoarele elemente lexice: a) nume ale persoane la scrii-torii greci latini Anpianus, Aurelius Victor, DioCassius. Diodorus, Floras, Frontinus, Herodianus, no-ratius, lustinus, Iornandes, Orosius, Plutarcus, Pausa-nias, Polyaenus, Plinius j., Photius, Strain), Suetonius,Trebellius Pollio, Thucydides, Xenophon, precum i ininscriptii; b) nume de cetati, munti, popoare laPtolemaeus, Plinius, tabula pentingeriana*), AnimianusMarcellinus, inseriptil ; -e) numiri de plante (36) la Pe-

Tabula Peutingeriana, numita astteliu dupit invatatal dela Augsburg, Conrad Peutiuger, an. 1540, care a posedat-o,este a copie scoasit in sec. VIII (MO o harta geogratiea aimperinlui roman Mena sub imparatul Septimius Severns(222-235 p. Chr )

si

slavit,

dud,

*)

0i

www.dacoromanica.ro

- 23

danius Dioseorides, Apuhjus, Galienus. Lista com-plecta a acestor elemente limbistice impreumti cu aratareaexacta a isvoarelor la Tocil. I st. D a e. 427 sqq. 526sqq. In privinta eelor 35 de plante din Dioscoridesi Apulejus a scris gt Papadopol Calimah in Anal el e

Academiei romine, XI, partea administrativti, p.3 sqq.

16. Limba latine popularii adusii, de coloni$iin Dacia nu prezinth nimic caracteristic prin care sese poatii, deosebi de limba latina contemporanh vorbithin alte provincii ale imperiului, iar monumentele uncleputem studia sint (le clout, feliuri : a) table cerate, con-tracturi scrise pe trei table de lemn in eeara neagracu care era uns lemnul ; b) inscriptii. Locurile undose pot eeti sint mai cu seanni, Corpus inscript io -num latinarum.Berolini, III, 1873; 0. Ihrsehfild,Epigraphisehe Naehlese zum Corpus inscrip-tionum latinarum aus Dacien und Moesien,in Sitzgsber. d. Wien. Akad. ',XXVII; 7. ('ipa-riu, Arhiv pentru filologie i istorie, Bla,1867; Massmann, Libellus aurarius sive tabu-lae ceratae,Lipsiae; Revista pentru istorie,arheologie i filologie sub direetiunea luiGr. G. Tocilescu, Bueuresti, I, 97 sqq. 293 sqq.II, 248 sqq.

Ca sti, gaseaseti deosebiri dialectale in limba la-find de pe vremea imperiului s'a Ineercat mai intiinCorssen (Ueber Aussprache, Volialismus undBetonung der lateinisehen Sprache, Leip-

-

www.dacoromanica.ro

-24-z ig, 1858, 1, 297. 302), apoi. duprt Corssen si en maiputin rezultat 'Inca, Carl Sittl (Die lok al en V er-schiedenheiten der lateinischen Sprache.E r 1 an gen, 1592). Schuchardt insa, eel mai profundcunoseator al limbei latine populare mdrturiseste ea

Ilespre vreo deosebire dialectala intro diversele provin-cii ale imperiului nici pomenire nu trebue sit se filed,judeand dupa mijloacele pe care le avem, op. c. I.7G -1-03.

17. Limba latind populard, care se deosebia decea scrisa in fonetisme, forme, sintaxa, dar mai cuseania in lexicon, se poate stadia in urmatoarele is-Noare: a) marturiile gramaticilor latini; b) inseriptiile;e) Otlerile seriitorilor latini mai vechi declt yeacul I a.Chr.. adica din acel timp pecind latina scrisa de maitirziu era numai o particularitate stilistiert: aseminescriitori sint Plautus (254-184) 21 comedii, Terentins(185-139) 6 comedii, Cato major (23-1-149) de rerustic a, pe linga care se pot addogi fragmentele pas-trate din operile celorlaltor autori vechi latini ; d) aceiscriitori din timpul imperiului si pand la inceputul yea-cului IX p. Chr. care au scris in o limba amestecatacu multe elemente populare, precum Petronius Arbiter(sub Nero) Satyricon lib e r. Vitruvius (sub Augus-tus) De arc hi tect ur a libri X. Apuiejus (mijloculN eac. II p. Chr.) ApologiaFloridoMetamor-phoseon libri XI-1).e deo SocratisDe dog-mate Platon is, Anthimus, (see. VI) De me di ei-n a, Seriptores rei rusticae i Agrimensores (timpulnehotarit), apoi toti scriitorii crestini de tot feliul niwww.dacoromanica.ro

- 25 -din toate veacurile pkna la' al IX: lista complectk IaW. S. Duffel, Geschichte der rOinischen Lit-teratur. Leipzig, 1875; Hubner, Grundriss zuVorlesungen fiber die la,teinische GrammatikBerlin, 1881; Eng elmann, Bibliotheca scripto-rum latinorum, Leipzig, 1880-81; e) manuscrip-tele coprinzatoare de operile clasicitatei latine, care nis'au pastrat cele mai vechi de Ia al IV secol incoace

cuprind totdeauna fonetisme populace din timpul de-dud dateaza ; comparatia limbelor neolatine intredinsele.

Mijlocul din urma de investigatie al limbei latinepopulace este putin recomandat de cei competenti. Sin-gurul care s'a incercat in acest chip a afla forme la-tinesti populace este IV: Meyer, Beitrage zur ro-manis ellen Lautund Formenlehre, II: Zumschwachen Perfectum, in Zeitschrif't fur ro-manische Philologie, 1X, Halle, 1885,p.223 sqq.Elemente lexice si fonologice au cercetat mai multi, in-tre altii Groberin Vulg,arlateinische Substrateromanischer Worter in A rchi v ftir lateinischeLexicographie und Grammatik mit Ein-schluss des alteren Mittellateins, hgg. vonEd urd T lroltflhi,, Leipzig, 1884-85, I, 35-68, 204235, 339 357; II, 100-108, 276-280, 424-444. Pebaza insa a manuscriptelor si a inscriptdelor a facut S chlt -eh ardt in opera deja citatd, Vokalismus des V algarlat ein s, cea mai complecta. pand acum cercetareasupra deosebirilor dintre Uinta latink populark si ceaclasick: a luat in considerare numai fonetismul, si anu-me vocalele, dar in treackt a cercetat (mai en seamain introducere, volumul intiiu) aproape toate pArtile gra-maticei. www.dacoromanica.ro

lb. De la an. 255 ineeteazii inseriptiile in Da-cia lui Traian i istoria poporului rominesc este nesi-gura putin documentata pana in veacul XIII.

Rominii, dupa retragerea legiunilor din Dacia laau. 274, au trait prin muntii Transilvaniei o parte, deunde au implinat Carpatii Oita in Moravia, iar cei maimulti in peninsula baleanica, de unde multi s'au intorsinapoi, de-a stinga Dunrtrei, atunci cind au incetat in-vaziele barbarilor, iar altii s'au intins prin Dalmatiasi insula Veglia panti in Istria (veac. XIV .i apoiveac. XVI).

Separarea cu toate aceste a Rorninilor din penin-sula balcanica de cei din Istria i din Dacia traiana atrebuit sa aiba loc intr'un timp relativ recent, deoarecedeosebirile intre cele trei dialecte, istrian, maeedoneani dacoroman, mai ales intre cele dourt din urma sint

putin importante.La faptul ea deosebirile intre dialectele romineti

sint mid a contribuit probabil aceea ea alaturi eu lim-ba romina in peninsula balcanica a existat pana tirziu(secol. XVI) o aka limbA romanicii, in Ilirie, a earei axis-tenta se probeaza prin marturii contemporane (Constan-tines Porphyrogenetes din sec. X, De odministrationeimperii XXIX, XXXII, XXXHI, XXXIV in Corpusseriptorum historiae byzantinae, Bonnae;Guilielmus Tyrius din sec.XII,Belli sacri historiaII, xvn; Thomas archidiaconus din sec. XIII, Histo-ria Salonae, XXI; Lucius, De regno Dalmatiaeet Croatiae, A.rristZTalarni, 1667, VI, It, in I. G.

- 06 -

si

www.dacoromanica.ro

27

Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum,Vindobona e, III, 1748, p. 1-465. Pentru detaliiSchueltardt op. c. HI, 52 s(lq.) i prin mijlocirea careias'a stabilit o punte de trecere intre diferitele regiuniale limbei rominesti.

Asupra locului uncle s'a acivat limba romineasedPand dud s'au constituit domniatele rominesti invdtatiinu s'au intales Inch pang, astazi.

Roesler eel dintiiu, op. c., a banuit ca Rominii n'arfi mai" DIU de feliu in Dacia lui Traian de la 274 pantin veac. XIII, ci ar fi trecut eu totii impreund cu le-gionarii in Mesia si cal de acolo, din veac. XIII ince-pinch s'ar fi tutors iarasi in tarile de dincoace de Du-n are

Mara de redactorii tie la Romani a, reeeuiltrimestriel consacr6 a, l'etude des langueset des litteratures romanes publie par P.Meyer et G. Paris, Paris. anii 1878,1881, 1885, euocazia recensiunilor operilor lui Jung, Budinszki,- NB.;novol (G. Paris), nu cunosc alti sustiitori ai aeesteiteorii care sit nu die 1=Inguri : IV. Tomaschek, ZurRunde der Haemus--Halbinsel, G-ratzWien,1882; Hunfaley, Die Rumanen und ihre An-spriiche, Wien und Teschen, 1883.

In contra teoriei lui Roesler an seris, sustinindea Rominii an continuat de a trai in Dacia si intreveac. IIIXIII, Jung, Roemer und Roman en inden Donaulandern, Innsbruck, 1877;acelasi,Dicromanisehen Landschaften des rOmisehenReiches, Innsbruck. 1881; Budinszky, Die Aus-breitung der lateinisch en Sprache iiber Ita-lien und die Provinzen ties romischen Rei-ches, Berlin. 1881; Jos. Lad. Pii;, Tiber die Ab-stammung der Rumanen, Leipzig, 1880; Xp-nopol, Teoria lui Roesler, Iasi, 188, Paris,A.www.dacoromanica.ro

-281885, extras din Rev. o c. I. 409 sqq. II, 83, sqq.202 sqq. El, 111 sqq. 289 sqq. IV, 545 sqq.

Asupra emigritrei Bominilor in Istria si prin Car-vati r scris MikloNich, 'Lieber die Wanderungender Ilumunen in den Dalmatischen Alpenand den Karpathen, Wien, 1879, din Denk-schrift. der kais. Akad.

Dach facem abstractie de dictionar, apoi in pri-vinta celorlaltor parti ale gramaticei particularittitiledialectelor macedonean si istrian se pot rezuma in ur-matoarele puncte, pe cal e in parte le avea inch limbarominti din Dacia in veac. XVI si XVII (vezi III B, IV B).

Pentru eel macedonean: i initial inainte de u,na caae, ncartsi, nctildzescu, n cote, mvalesti,mpar tu; b) muiat phstrat.in el y u (ineiu).hi I y u(fiu),m a -1 yu (main). emelyu (temeiu),1yepure(iepure),oclyU(ochin), gal yina (gtiinh); c) n inuiat pastrat, gutunye(gutuie), yinye (viie, vinea); d) sunetele grecesti mo-derne 9, 7 a in cuvintele grece si albaneze, c ascal u,a 7r u; e) inainte de vocalit palatalb, s'au prefacutnu In africatele t s. d j, ea la Rominii de a stinga Du-narei, ci in africatele t s, d z, nuts i, duts e, dzatse(zece), dzinere (ginere); I) diftongii e a, i a accen-tuati, cind in silaba urmatoare este sunet palatal. nueau prefatut in e, ie, leave, 1 eamn e, c hi ap tin e;g) a final se pristreaza. s t ogu, stoinahu, stup u ;h) diiph" o consonants simply u finali cad inaintea

cuclu (cucul), e z 1 y i (ezii) ; i) perfecteleforte latinesti in - s i air in dialectul macedonean forma- s i u, -s e s i,-s e,-s e mu,-s e tu,-s era, forma adich pe careau avut-o aceleasi perfecte si in Dacia traiana ptinit lasfirsitul veacului XVII, arupsi u. arupsesi, a r u p s e,arups emu. arupsetu, arupser (rupseiu,etc.); j)in dialectul ncesta indicativul are o forintt de futur in-r m u, -r - ri,- r im u.- r i t ri, care a existat pitnA

a)

1:, q

si iartkolului,

www.dacoromanica.ro

29

la sfirsitul veae. XVI si dincoace de Dunare, arupse-rimu, arupseri, arupseri, arupserimu, arup-s e r it u, am u p seri (voiu rope, etc.).

Pentru eel istrian : a) / muiat s'a pastrat; galyir(gaint), gly at a (ghiapi), ry a u (iau). l y e r ( iepure) ;b) n muiat pAstrat, c n n y u (cuiu) ; c) c inainte de vo-call pirated s a prefacut f n africata rs, I s er (cer),tser bit s e (cerhice) ; d) n intre vocale s'a prefacut inr, a dur (adun), albir a,(albinii), a sir (asin) ; e) o ac-centuat urmat de e si de e niut corespunzatordacoroman, nu s'a diftongat. c o j e. c o s e, omiri; 1)intre labiale si y se interealea,za 1, ceia ee este uninaprumut de la Slavi, fl y e r (fier), mly are (mi ere),mlyel plyerde (pierde). lyerm----*vlyerm(vierme); g) vocalele lipsesc, in local corespun-zator for se gilseste o vocaliti asemanatoare cu e mutfrancez ; h) pluscaperfectul indica ti vului se formeazadin inperfectul auxiliarului a m si din participiul trecutvevu, v vi, veve, vev(in, vevats, veva portatu(Purtasem. etc) ; i) ca auxiliar pentru conditional ser-veste r e z, rei, re, r e n. nets, r e (obscur, e este co-respunziitor lui a), r ez fats e (as face).

lzvoarele undo se pot stadia dialectele macedo-nean si istrian sint-unmitoarele mai principale.

Pentru eel macedonean : a) ffpw-,-;7;z(p7.lcup:c%) HE.:?,(;)p:u ' Xvzo.:7.7,:su 7s5`01E7&r,gtv, 1770 Om dictionar de 1070 de ruvinte in no-mineste, greceste si albanezeste) ; h)11-').G-7.-(6rft-tle,itip3( Alsaz,..:7th.iszc...);..... 1802 (frazemai lungi sau mai s,,urte cu coprins foarte variat incele patru limbi prineipale din peninsula balcanica, ro-mina, greaca, bulgara si albaneza) ; Bojtalschi 111. 0.,Romanische oder macedo-vlachische Sprach-1 ehr e, W i e n, 1813 ; d) un fragment din evanghelialui Luca, publicat de Kopitar 1. c.; Mo stre dedialectal macedo-romanu de Vanycl7Petreru,Ilueuresti, 1881 (indoios).

- -

Zui d

(mien,4 i i

.7.2p1

33277A:2... Karoo i7.

c)

e)

'0,67), 7.57

www.dacoromanica.ro

- 30 -

Numerele a *i b s'au reprodus de Milaosich subtitlul Rumunische Untersuchungen, I. Istro-und Ma cedo-rumunische SprachdenkmAler,zweite Abtheilung, Wien, 1882, din Denk-s chrif t. XXXII. .11 a s'a reprodus de Thumnannop. c.; *i b de Martin TV. Leake, Researchesin Greece. London, 1814.

Pentru eel istrian: a) Aufz ei ch,n ungen desHerrn D r. Antonio lye (rughciuni *i fraze diverse ); b)Materialien zum Studium des rumanischenin lstri en von Dr. Theodor Gartner (dictionar, de-clinare. conjugare); c) loan 111.aiore,sat, I tin erar inIstria 4i vocabular istriano-romin,Ia*i, 1874.

Numerele a i b au fost publicate de Miklosichsub titlul Rumuniche Untersuchungen, I,Istro-und Macedo-rumunische Sprachdenkmaler,Wien. 1881, din Denkschrift. XXXII.

19. DupAce in Wile romine*ti din Dada au tre-cut rind pe rind Gotii (250-376, Basarabia, Moldova,Muntenia pang la Arge*), Hunii (374-453 toata Da-cia). Slavii (mijlocul sec. V?, Basarabia. Moldova,Muntenia), Bulgarii (660-679, Bugeacul), Ungurii (in-cep. sec. IXIncep. sec. X, Basarabia *i Moldova_pAngla Siret ; incep. sec. X pang astAzi, Cri*ana, Temi*ana,Transilvania), Pecenegii (894-1122, Basarabia, Moldo-va, Muntenia pang la Arge*), Cumanii (incep. sec. XI-1241, Basarabia, Moldova, Muntenia), Mongolii (sec.XIII, toatii Dacia), an inceput Rominii a se constituiin state independente la Birlad (1134, nu se *tie insitdata principatul Birladului era rominesc on slay), inMoldova de sus (1160), in Oltenia (1233, 1247), Mun-tenia (1247), FrtgAra* (1222, 1231), Maramure* (incep.www.dacoromanica.ro

- 31 -

see. XIII), pand ce in sfirsit au format doua state maimall din Moldova eu Basarabia unite sub un principemaramuresan, Bogdan (1355) si din Muntenia si Olte-nia unite sub un principe de la Faga'ras, Radu Negru(1290).

De la al XIV papa la al XVI veac Rominii dinMuntenia si din Moldova si-au consolidat din ce in cemai tare organizarea politica si cu razboaele au atinsmarginele acele peste care n'au mai trecut de atunciincoace.

In peninsula balcanica Rominii au trait indepen-denti prin muntii Tesaliei, Epirului i Macedoniei dejade pe vremea lui Constantin Porfirogenitni, care max-turiseste aceasta, apoi un restimp sub jugul regilorserbi (1200-1374), dupa, accia independenti (13741450), apoi parte supusi Turcilor en privilegii si parte.

independenti pana la 1804. De in 1400, dad%nu si de mai inainte in& Rominii an imptinat Pelopo:,nem], uncle s'au luptat contra Turcilor en Venetianiiliana la partisirea Poloponezului de acesti din urma (loanCaragiani. Studii istorice asupra Rominilordin Peninsula balcanica, Bucuresti, sub presa).

Istoria Rominilor din Mesia se confunda cu a Bul-garilor.

De la popoarele en care an venit Rominii in con-tact an imprumutat felurite fenomene limbistice, maiales cuvinte sufixe derivative. Au imprumutat en-vinte de la Slavi, Unguri, Arbaneji. Greci. Turd, i su-

Suliatii.

i www.dacoromanica.ro

32

fixe derivative de la Slavi, (- a c= sl. a c u : ginsac,ortac, etc, ; -ni c=s1. -i darnic, pacinic,etc.; -ug=s1. -ugii: betesug, etc.; -4aA -ita:vacarita, chelarita, porumbita, etc. ; - e a n=s1. n in :birladean, moldovean, etc.; - enie si - anie =sl. - enisi -ant: videnie, dispartenie, etc.; - a v=s1- a vu:gav, jilav, etc. ; ursoaicii,ppica, etc.; etc.),Albaneji (-is te: liniste, oiste, pajisAe, miriste, etc.) siUnguri (-au: mincaCi, etc.; -as: pungas, slujbas, etc.).

Asupra fenomenelor limbistice imprumutate deRomini de la straini au scris Illiklosich, Die s l a vi -schen Elemente im Rumuni schen, Wien, 1861,din Denkschr. d. Dais. Akad.; W. Schmidt, Dasslavisclie Element in der rumunisehen Spra-che, in Analele muzeului transilvan, Cluj,1S67;Roesler, hie griechischen and ttirkischenBestandtheile im romanischen, Wien, 1865;acebasi, Das magyarische im romanischen, inRoman. Stud. p.347 sqq.; A. de Cihac, Diction-naire d'etymologie dacoroman e. elementsslaves, magyars, tures, grees-moderne et al-banais, Francfort s. M., 1879; L. 7iin(roltc, Ele-mentele turcesti in limba romina, in Rev.T oc. IV, 646 sqq.,V, 193 sqq.

20. Cum ca, an scris Rominii in tot timpul inva-ziunei barbarilor, este probabil, dar nu ni s'a pastratnimic rominesc scris de catra Rominii din acel timp,si nici macar nu putem Lanni de ce fel de caxactere neserviam pe atunci.

-icu:

gin --ca=s1.-cii:

www.dacoromanica.ro

- 33 -Cum ea an seris B,ominii de la fundarea princi-

patelor pang in veac. XVI, este sigur, dar nu ni s'au pas-trat decit scrieri in limba veche sloveneasca, consistindin a) hrisoave (cel mai vechiu de Ia. 1134, Diplomalui Ivancu Rostislavovici, principele Birladului ; publicateIn Arhiva istorich a Rominiei de B. P. has -deu, Buctireti, 1865-67 ; Col. T r. 1876 p. 500, 1877p. 183, 188; Rev. T o e. V, 392, I, 369, 378, IV, 700) ;b) carti biserice0, i aniline manuscripte ,) douaevangeliare din veac. XII (unul la Reims, bibliotecamunicipals (?) altul la Moscva, biblioteca sinodala),,) Tetravanghel din 1436 (Manastirea Neamtului), 3)Sbornic 1437 (ibid.), 4) Marga, rint 1443 (ibid.), 5)Mineiu 1445 (ibid.), ) Invat,aturile lui Sf. Ioan Scara-riul 1446 (ibid.), 7) Mineiu 1447 (ibid.), 8) Sbornic1462 (ibid.), 8) Evangeliar 1473 (Man. Homor, Buco-vina)) Evangeliar de pe vremea lui Stefan cel :Mare(Viena, biblioteca impii.ra'teasca), ) Evangeliar 1492(Munchen, biblioteca regala), ,,) Evangeliar 1488 (Man.Putna), ,3) Evangeliar anterior anului 1496 (Man. Neam-tului), 14) Evangeliar pe la 1497 (comuna Feleac lin-ga Cluj), ,,) Tetravanghel 1500 (Man. Neamtului), 1(i)Evangeliar 1507 (Man. Putna), ,7) Evangeliar 1512-21;Man. Sucevita, Buebvina), , Evangeliar 1513 (Mi-[!,laueni, biblioteca D-lui D. Sturza. i Man. Neamtului),19) Tipicul slujbei bisericeti 1523 (Man. Neamt.), 2)Tetravanghel, veac. XVI (ibid.); 3) tiparite : I) Letur-ghia, 1507, Venetia? (Man. Bistrita Olt.), ,) Evange-liar 1512, Venetia ? (Muzeul din Bucureti), 8) Faptele

2)

ci

;

www.dacoromanica.ro

34

Apostolilor. 1547, Tirgoviste *), 4) Penticostariul, incep.veac. XVI, ? (Biblioteca Seminariului din Bucureti), 5)Molitvenic 1560-67, ? (0 singura fila in posesiuneall-lui A. Odobescu), 6) Octoihul, veac. VXI, ?, 7) Ciaslovul, veac. XVI, ? (Man. Bistrita Olt.) ;c) alte scrierireligioase diverse, i anume : a) doul carti manuscripte,una din 1519 i alta din 1521 la Man. Bistrita Olt. ;(.3) scrierile lui Grigorie Tamblac, care sint: ,) opt dis-cursuri rostite la Mitropolia Sucevei) unit discursuride pe cind era Mitropolit al Litvei, Still la adormi-rea prea sfintei nascatoarei de Dumnezeu, Panegiriculcelui dintru sfinti parintelui nostru Eftimie, 5) Po-vestire despre sfinta Paraschiva, Povestire despretarul slrbesc Stefan Dusan, ,) ese discursuri, (toate inmanuscript la Mtin. Neam(ului unul din discursurile desub 7), anume Mucenicia S-lui Joan Cel Nou s'a tradusrominWe de mitropolitul Varlaam in Cazania de la1643, apoi in Vi et i l e sfintilo r, Neamt, 1813, precumi de episcop. Melhisedec in Rev. Lo c. III, 163 sqq. **) ;

*) Cartile, pentru care no se aratrt locul uncle se gasesc,sint date duphSafarik, Cztenia Moskovskago Obse-zestva istorii, 1846, Nr. 3, sect. 3, pag. 23 (dupa Has-dcu, to]. Tr. 1876, p. 196).

*") Pe Grigorie Tamblac cronicarii 11 numesc Tam-citeodata Samvlah. S'a nascut la Tir-

nova pe la 1369 si a venit Intiiasi data in Mol-dova la 1401, (Ind a tinut opt discursuri romi-neti in mitropolia de la Suceava, care ni s'aupastrat in traducere sirbeasca. In Biseric a fostmulta vreme traditia despre Tamblac, ca despre

)41

5)

:

bide, Basil

www.dacoromanica.ro

35

d) legendele de pe monezile Domnilor Moldovei siMunteniei, care au fost in latineste, cele mai multe, si inslavoneste, cele mai putine : cele mai vechi monezi ro-minesti, cu legend& slava, sint citeva de la Asan, re-gele Romino-Bulgarilor, 1186-95 ;e) inscriptiele sla-vonesti, pe biserici si pe obiectele bisericesti de tot

Despre cartile tnanuscripte slavonesti au scris :Llasdeu, Limba slavica la Romini pana, la an.1400 in Traian, ziar, Bucuresti. 1869 si 1870;acelasi in C o 1. T r. 1882, p. 115 sqq. 183 sqq. si in C u v.II, 268 sqq.; Ep. Melhisedee,Memoriu despre douamanuscripte slavonesti In Analele Acade-miei romine, seria II, torn. 1V, sectia I; ace-lasi.Biblioteca Dlui D. Sturza de la Micla.'u-

primul dascal al bisericei rominesti aici este 0mucenicia lui Sviati Ioan Novi, scrisa de SviatiiGrigorie Tamblac, ce a fost dascal intiiu din ce-put in Moldova" se spune intr'o notita de pe lainceputul veac. XVIII a episcopului din RomanPahomie intr'o carte sirbeasca, din Man. Neam-tului. Mitropolit de Litva 1415-19. Pe timpulsinodului de la Florenta era la Iasi, 1438-39.Intre anii 1420 si 143] a stat in Serbia la cur-tea lui Despot Stefan, dupa aceea a venit in Mol-dova, uncle a fost ales mitropolit la moartea mi-tropolitului Macarie 1431. Mort catra 1450 ca e-gumen al Man. Neamtului in aceeasi vreme Mi-tropolit al Moldovei.

siwww.dacoromanica.ro

- 36 -e ni in Rev. T o c. IV, 700 sqq. V, 142 sqq.; acelai,0 vizitg la citeva mangstiri i biserici an-tice din Bucovina, in Rev. Toc. I, 245 sqq. II, 47sqq.; acelai, Catalog de cartile ruseti si sir-

ce se afIg in biblioteca sfinteinastiri Neanqului, ibid. III, 129 sqq. ; Than Bianu,Note din o escursiune In Moldova, Col. Tr.1882, p. 107 sqq.; A. Odobescu, Despre unele ma-nuscripte carti tiparite aflate In mamas-tirea Bistrita, in Revista roming, Bucuresti,

1861, p. 703 sqq.; Analele Acad. rom. ser.t. III, sect. I, 41.Despre cartile tiparite Ilasdoc, 0paging din istoria tipariului la Romini insec. XVI, in C o 1. Tr. 1876, p. 193 sqq.; A. Odobescu,Despre unele manuscripte i carti tipariteaflate in ma.ntistirea Bistrita, Rev. rom.807 sqq.; Gr. Crept,Intliul Praxiu sau Apostolr o min e s c, in Rev. Toc. V, 29 sqq.Despre Tamblac:Ep. Melhisedec, Mitropolitul Grigorie Tam-blue, viata i operele sale,in Anal. Acad. rom.ser. II, tom. VI, sect. II, 3 sqq. Re v. Toc. III, 1sqq.Despre inscriptii Ep. Melhisedec, Notite is-torice i aicheologice adunate de pe la 48mangstiri si biserici antice din Moldova,BucureW, 1885; acelai, Inscriptia slavoneas-eh' a marelui Stefan de la biserica din Raz-boeni, An. Ac. rom. ser. II, tom. VII, sect. II,172 sqq.'; acela0, 0 vizita la citeva man., e tc.l.c.;T. Burada, Inscriptia de la biserica S-1 Joan

Ma-

:

besti...

II,

I,

www.dacoromanica.ro

-37-din V asluiu 1490, Rev. Toe. I, 419; acelasi, -seriptia de la biserica Sfintii Apostoli dinHusi, 1494, ibid. Il, 191; Gr. Tocilescu, Raporturiasupracit orvamaniistiri, schituri sibisericidin tara in An. A c. rom. ser. II, t. VIII, sect. II.Despre monezi: Dim. Shw, Memoriu asupra nu-mizmaticei rominesti, Col. Tr. 1877,p.493 sqq.;aceleasi,Non'a descoperiri numizmatice romi-nesti, in An. A c. rom. ser, II, t. VIII, sect. II; Has-dcu, Limb. s 1. 1. Rom. 1.c.

21. Cunostinte asupra, limbei rominesti din tim-pul care se intinde intre epoca ineetArei inscriptiilorin Dacia (255y si veac. XVI capritam din marturiilestra'inilor si din cuvintele rominesti nizletite prin ac-tele publice slavonesti.

DIarturii asupra limbei romine ni dau urmatoriicriitori bizantini si serbi care citeazri citeva cuvintesi citeva forme:

Pris,cus, miilocul sec. V, Historia byzantina,in Corpus scriptorum historiae byzantinae,I3onnae. 1829, p. 183, spune ea autohtonii din tamcare se intind'ea intre Dunare i capitala lui Atila beauo biluturA numita (mied? cf. Burld, D-1 PaulHunfalvy si teoria lui Roesler, in Rev. Toe.II, 283 sqq., III, 89 sqq. Se poate ca euvintul sa fifost al Romanilor din Panonia).

Procorius, 527-565, De aedificiis, ibid. B on -na e, 1838, p. 284, 285, 307, 308 d'a urmatoarele nu-

silos

www.dacoromanica.ro

38

mini de castele, parte restaurate i parte zidite de Ius-tinian in Dardania (Serbia sudica), iv zthp(Serbia rashriteana), iv z6px 'Ax i (pozitie nehotarita,dar in apropiere de cele dota de mai sus, (probabilpartea Serbiei despre Dunare), la Istru i in Mesia, carecuprind elemente romane, probabil romineti, de pevremea scriitorului. Asemene numiri sint in Dardania :'Ala (arsa?) 'Ap.2 (aria ?), (capu nalba ?); in ziopot.' ZU:S0*: : (castel nou), (1)XcopEnr.xv:.< (florentius+suf. in), `PV.';A:272 (romulus + -in), .....ZE:71:Eiti7:3; (eptecase?), 'Apyiv-cypE; (argintari ?), A.,Jp:),(xv:c (aurelius -I- -in),Tpeaartttisk.ur; (treizeci tei?) Btziv0,30 (vicus nou ?) ; in -/c;)px`PewicimvEc4: 2f,-;p6-(y.F.; (strungli,?, cuvint slay *), k0U7C0-OVTZVI (lup fintina?); la Istru (gemenmunte ?), (I)0,5-ui7.0v (fossatum?), Kova:z7tzvi (Constantin+-in), `134015:77..04 (robusta ?), Mov7-zp.s.fiv:. (munte regina ?),M22p:Tasn.),.1. ( vale ?),Z61.',2; (nouh ?) ; in Mesia : litpitva't(;)(virgin ?) BIA.F.v7tv;wdi (valentinus + -in), (gra-tia + -in), II:tuAchov2pz (pavel mindra? mindru este cu-vint slav), (nou+iustinius + -In) IIpE7ttd)(praesidium), lloaxp2 ea-,?,6)pl (pulchra theodora).

Theophanes, see. VIA Chronographi a, ibid.Bonna e; 1839, I, 397, 398, povestete ca un militardin oastea adunat6, la Anchial (asthzi turcetepe marea neagra, uroape de granita dintre Bulgariai Rumelia) de dttrtI generalul bizantin Commentiolus icu care acest general voia sa atdce in muntele Haemus

*) Trebue sa ni aducem aminte ea pe vremea lei Proco-pins Slavii erau deja de o seta de ani In Mesia.

`P1p.i,:arn7iic

Kwir.61).2).fictzoll.V.OvoAo

: l'eplaoprmE;

l';Z:taVi

Nog3t.:477.wtzvi

Achioljii,

www.dacoromanica.ro

39

pe chaganul Avarilor, eel ce se intorcea cu prazi dinTracia, a strigat catra un camarad al situ, eilruia-i ca-zuse sarcina de pe cal, 7:5pn, ea toatti,armata a repetat apoi spitimintatti, acelasi cuvint,crezind ca dusnianul a ettzut asupra ei fit veste.

Throphylactits Sintocata, a inflorit i ntre anii 612640, IFi storia e, ibid. Bonna e, 1834-, p. 99, poves-

teste aceiasi intimplare in acelasi chip, spunind numaica soldatul a strigat

Impitratul sirbesc ,,tefan D,, an, intr'un hrisov flatmanastirei Arhanglielilor de la Prizren (nordul Albaniei)pe la 1348, si publicat in A r h. i s t. //asd. III, 85 sqq.,citeazil urnititoarele nume proprii rominesti : nAAAOyAti,

4010111x,Trimoph, ApArOyAh, AAInh, 4Ptliti0106,.1rolok,Noynk, PAL110101i, PAIOAk, GTAtiOyAll, GTAIOAK, XPA140ylkk,411-0Ak, G8PA0yAk, Oypcopoguak, OnApuToyn, fipAA11AAAllh, MPh'IMIA, rp6A11Nh, (1)ENOfth, NORARAMA (nao yams%in dialect. maced. inseamnit junctl) 131111111110Ps MIIMIRIO-p, etc.

In actele publice bizantine i venejiane din veaculde mijloc, privitoare la istoria Greciei, gublicate deC. N. Sathas sub titlul Documents inedits rela-tifs IL l'histoire de la Grece au moyenage,Pari s, 1880-85, 6 volume aparute, se gtisesc multenume proprii rominesti (care aniline, vezi Caragiani,Stud. asupr. Rom. din penins. bale.)

Insfirsit prin actele publice slavonesti anterioareveacului XVI, emanate de la Rornini, se gtisesc de ase-mene cuvinte rominesti intercalate, mai ales mime proprii,

76pvz,

*i

ce -c6p-, 2.

..;,07p.s, ti

www.dacoromanica.ro

- 40 -

abstractie flicind de aceea ca asemene acte sint guiseintr'o slavoneasca foarte impure tocmai pentruca

romini i necunoscAtori profunzi ai limbei acesyia,au schimbat intalesul formelor slavone si asazarea rela-tive a vorbelor unele fat cu altele (INA spiritul

romine.

Asupra istoriei limbei romine dinainte de veaculXVI au scris, unii mai direct, altii mai indirect, in afarade autorii deja citati la diferitele paragrafe ale acestuicapitol, Fr. Die.; G-rammatik der romanischenSprachen, Bonn, V ed. 1882; acelasi, Etymolo-gisches Wbrterbuch der romanischen Spra-chen, Bonn, V ed. 1887; T. Cipariu, Principii delimba si de scripture, Bias, I ed. In Organulluminarei, Januar 1847Martie 1848, II ed.1866; acelasi,Delatinitate linguae valachicae,Bias, 1855, in Analele gimnaziului; intim citva,acelasi, Gramatica limb ei romine, Bucures ti,partea I (A nalitic a) 1869. partea II (Sint et i a)1877; .A Ch. Q2intescu, De deminutivis linguaeromanicae, Berolini, 1866; Ad. Mussalia, Zur ru-manischen Vocalisation,Wien,1868,din Sitzgs-ber. d. Wien. Akad.; acelasi, Zur rumani-schen Formenlehre. din Iahrbuch fur roma-nische and englische Litteratur, Leipzig,1869; acelasi, Zur Praesensbildung im roma-nischen, Wien 1883, din Sitzgber. d. Wien.Akad; E. Boehmer_, Zur Lautwandlung der ro-manischen Sprachen, in Jahrb. fur rom. andengl. Litt. Leipzig, 1869; A. de Cihaef Dic-tionn aire d'etymologie dacoromane, Fraak-Lift s. M.: Elements latins 1870, Elementsslaves etc, 1879; if. Folk, Die Verschiebung

scrii-

lim-bei

c

www.dacoromanica.ro

- 41

lateinischer Tempora in den romanischenSprachen, in Romanische Studien hgg. von E.Boehmer, II, Halle; Ch. Joret, Du c dans leslangues romanes, Paris. 1874; C. D. Georgian,Essai sur le vocalism e roumain, Bucarest,1876; A. Lambrior, Du traitement des labia-les p,b,--v,/ dans le roumain populaire, in Ro-mania, 1877; acelasi,L'e bref latin en roumain,ibid. 1878 ; acelasi, Essai de phon6tique rournai-ne: voyelles toniques, A, ibid. 1880, 1881; ace-lasi, Carte de cetire, Iasi, 1882; acelasi,Indrep-tariu, in Convorbiri literare, XV, Iasi; acelasi,Ceva despre conjunctivul rominesc, in Rev.Toc. I; Dr. Caster, Zur rumanischen Laut-geschichte: I, Die gutt urfile Tenuis, Halle,1878, din Zeitsch r. fur ro tn. P h i 1.; acelasi, S tr a -tiiicarea elementului latin in limba romina,in Rev. Toc. I; W. Foerste9j- Beitrage zur roma-nischen Lautlehre:- Umlaut im Romanischen,in Zeitschr. fur rom. Phil. III; V, M. Burld, Stu -dii filologice, Iasi, 1880, din Cony. liter.; II.Schuchardt in Suplement la to mul 1 din Cuvin -te din batrini, Bucuresti, 1 8 8 0; II. Tiktin, Unfenomen morfologic in limba romina, in Cony.liter. XIII; acelasi, Studien zur rumanischenPhilologie, erster Theil, Leipzig, 1884; ace-lasi. Der Vocalismus des rumanischen: VokalA, E. I, 0, in Zeitsch. ftir rom. Phil. X, XI; OE-k/ost:chBeitrage zur Lautlehre der rumuni-schen Dialekte, Wien, 1881--83, din Sitzgsber.der Wien. A,kad.; J-Lorning. Ein vulgarlateini-sches Betonungsgesetz, .in Zeitschr. f. rom.Phil. VII; W..211-eyer,Beitrage zur romanischenLaut and Formenlehre,inZeitschr. f. rom.Phil.VIII, IX; loan .N.Cidejde,Gramatica romi-pe,,,-Lasi, 1884; acerasi,Istoria limbei si lite ra-turei romine, Iasi, 1887; B. P. Ilasdeu, Etymo-

-

Umbel.

www.dacoromanica.ro

- 42 -logicum magnum Romaniae, Dietionarullirn-bei istorice si poporane a Rominilor, Bucu-resti, I, 1885-87; L. 4iYtineanu, Ineereare asu-pra semasioIogierlimbei romine,Bucuresti,1887, in Rev. To e. VI; etc. Idei sumare asupra tuturordiseiplinelor gramatieei in Eneielopedii, anume inGustav Farting, Encyklopadie and Methodolo-gie der romanischen Philologie, Heilbronn,I,IIsi III 1884-1886; Gustav Gruber, Grundriss derromanischen Philologie, unter ,Mitwirkungvon fiinfundzwanzig Fachgenossen, Stras-burg, 1886.Revistele in care se scrie din rind in rindasupra istoriei limbei rominesti sint mai cu seamy C o n -vorbiri literare, director Jacob iWgruzzi, Bucu-resti, Socec (pang astazi -21 volume de la Martie1867Martie 1888; 18 volume au aparut in Iasi).;Revista pentru istorie, arcbeologie si filo-logie sub directiunea lui Gregoriu, G. Tocilescu,Bueuresti (6 volume aparute, de la 1882-1887);Zeitsehrift ftir romanische Philologie, her-ausgegeben von Gustav Gruber, Halle, Nieme-yer (pang arum 11 volumeal XI inca necomplectde la Octombre 1876 incepind); Romania, receuiltrimestriel consacre a l'etude des langueset des litteratures romanes, publie; par P.Meyer et Gaston Paris, Paris, Vieweg (16 volumeaparute, de la 1872 incepind). Reviste destinate re-censiunei operelor aparute pe terenul filologiei roma-nice sint mai ales Revue critique d'histoire etde litterature, publi6e sous la direction deMM. J. Darmesteter, L. Havet, Monml, G_Paris(iar en ineepere de la Ianuar 1888 sub directia fostuluisecretar al redactiei Revistei, A. Chuquet), Paris, (de la1867 incepind);Litterarisches Centralblatt,hgg.von F. Zarneke, Leipzig (de la 1850 incepind). Datebibliogratice in Suplementele la Zeitscrift fiirromanische Ph il o 1 o gi e (pana acum 7 suplemente a-Orate, eoprinzind bibliografia anilor 1876-1883 incluziv).

G

si

www.dacoromanica.ro

II.

ISTORIA SCRIEREI CU CHIRILIC SICU LITERE LATINE LA ROMINI

cle la at XVI veac print

A.

Scrierea cu chirilic.

22. Scrisoarea chirilica, (chirilit a) a lost inven-tatk pe la sfirsitul veacului IX, pe baza uncialelor gre-cesti, de discipulii sfintilor Chiril si Metodiu, pentru aLace accesibila Slavilor din Mesia cetirea evangheliei0 a ieturghiei, pe care pomenitii sfinti le tradusese fnlimba veche sloveneasc5. (altkirchenslavisch, altslove-nisch, altbulgarisch) vorbita, de Slavii din Moravia, sile scrisese cu caracterele glagolitice (glagoli ta).

Caracterele chirilice s'au faspindit de la Slaviidin Mesia la toti Slavii de rit grecesc, invremece aceide rit catolic, citi n'au (ca Lesii, Cehii si Lusacianii)cartile sfinte scrise in limba latina, on n'au adoptat a-ctim mai de curind (ca Slovenii, Croatii o parte din

astlizi.

1iwww.dacoromanica.ro

44

Serbi) caracterele latine, au pastrat pans in timpul defatl scrisoarea mai veche a lui S-1 Chiril, glagolitica(malurile Adriaticeil.

23. Scrisoarea chirilica este de dotia feliuri, un-cials i cursiva. Caracterele unciale (de la unci a=12-a parte a piciorului roman, pentrud numele acestas'a aplicat caracterelor slavoneVi de la uncialele latine,care se gasesc in inscriptii de ordinal.' de marimea u-nei uncia) sint caracterizate prin linii curbe i prin di-rectie verticalk iar marimea for variead, de la acea aunui legit (numai in algae tiparite) liana la acea de2 milimetri (minuscule). Caracterele cursive, rezultatedin scrierea cu rapeziciune a celor unciale, slut carac-terizate prin linii mai putin regulat curbe si prin di-rectie

Separarea unciaielor de cursive este asleseori a-nevoio ad.

In scrierea chirilid, mai ales cea cursiva, demulte on literele sint aOzate unele de-asupra altora(scriere cu cerdacuri, en scaun, columnard), i la sfir-itul cuvintului, dad. consonanta cea din urina estescrisa de-asupra, vocala finalti famine rrescrisii.

Caracterele chirilice unciale, cu numele i cu va-loarea pe care li le au dat discipulii S-lor Chiril i Me-todiu, slut unnatoarele 43:

()116), s (vtdt), r (glagoli), A (dobro),a

E (rest!), (jirkte) s (dz110), ; (zemlia), H (ije),e j dz

&Aid.

& (azii), gb v g dai

z iwww.dacoromanica.ro

45

I I (i), K (caco), A (liudiie), Al (mislite), n (nazi),i c 1 m n

o (onti), n (pocoi), 1) (riti), C (s10V0), T (tvriid0),r

oy (mit), (1) (frtitti), x \t/ (obi), 'p

ti (ti), a Oda, W (sa), (ierti), 111 (ierI), h (ieri),6*)

(tti) to (iusti), ir (ia), IE (ie), A CO, ;fie, ea, ia ill ia ie e**)IA (le), lac (iii), 8 (csi), it (psi), 9 (Oita), yie id cs ps 0

24. Rominii au primit de la Slavi alfabetul chi-riliccind, nu se stie, l'au complectat cu dou5. semne,

i t, destinate a reprezenta sunetele specifice limbelnoastre, ***) i au lepadat caracterele IA, ItYx i IE.

Valoarea alfabetului. chirilic fata cu sunetele lim-bei romlnesti este urmAtoarea :

A R g (vide) =v, rA (dobru)d, E

I K (cacu) =c, A (liude)----1,(meslite) =m, N (nasu)--n, 0 (on) o, u (pocoi) =p,

p (ritt)r, C (slova)s, T (tferliu)t, 0 (ucu)u,(fert) =f, X w (ot) =o, yJ (ste)st,40=1, a (cervu)=6, w (sa).s, z

*) Cu 6 reprezentam sunetul dublu (africata) t.**) Cu semnul - inseron5m nazalizarea vocalelor.

***) Cu g reprezentam africata dj.

o p s t(htrfi),

u f h o qtg

t a I Ik (a),

5

i

Si T,

(aza, (buchi)=b, (glagole) =g,(iest)=e, nm (jivite)=j, a (dzelo)=dz,

; (iji) =i, i (i) =i,M

.*

(hier)=h,(ior 1,

V

(zemle)z,

p a,

www.dacoromanica.ro

46

tO ie"), ie,(eacu)--ea, 6, 6 (ir)=1, 0, a, 1, ei (iori)=--, 1,

i, 8 (csi) =cs, (psi) =ps, 0 (ftita)ft, 0,11 .11 (1 n, 1, i.

25. Cu acest alfabet au scris Rominii din toa-VA Dacia liana la anul 1860.

anume, Nina la an. 1828 s'au intrebuintat toatecele 42 de caractere inOrate sub Nr. precedent. De la1828 incoace, dec1nd adica s'a publicat Gram a ti c ar o mineasca a lui Eliade Reidulescu, uncle tntliaidata, s'a intrebuintat sistematic noul alfabet chirilic,s'au lasat la o parte ca de prisos $3, H, W) y1, INI) e.k, 10, A, 0, 4., Ea, V, forminduse asa numitulalfabet nou chirilic. Dupa anul 1828 a inceputa se intrebuinta, mai ales in scrierile laice, alaturi cualfabetul nou chirilic, un altul compus din caracterechirilice amestecate cat caractere latineti, de feliul urma-tor : a, b, v, g, d, e, j, z, i, k, 1, m, n, o, p, r, s, t, u,

h, 14, 4, 11-17 is, v.Rominii din Macedonia Nina mai acurn vireo citiva

ani au scris cu caractere greceti Astazi au inceputa se servi de alfabetul latin.

Tot alfabetul latin servqte i Rominilor din Istria.Ortografia cu chirilic a prezentat multe variatii,

dupacum a fost aplicata la, limba populara on la limbaci a variat chiar de la un autor la altul

In privinta aceasta avem urmatoarele de observat.*) Cu e insemnim pe e desehis. Vezi 39 a a.

=

A

(ins)a.V (ijitaj.i, ) =in,

*i

S,

f, '62

scrisa,

(in)---iu, (ea) ea, e.'11

.

4,

www.dacoromanica.ro

47

a) Pentru limba scrisa, a) Para la 1683 carac-. terele z se intrebuintau amestecat pentrn a re-

prezenta sunetele d i In S inaxariul mitropolituluiDosotehepublicat la Iasi in 1683 se gaseste pentru in-tieasi data intrebuintat S numai pentru d si numaipentru I. Cinci ani mai tirziu (1688) J3 i bli a tiparitain Bucuresti a,dopteaza aceasta ortografie ; dar multtimp Inca i dupa, aceea an continuat de a se Intrebu-inta on numai singer caracterul z on numai singurcaracterul pentru ambele sunete d k() Pana la1673 semnele A, si o serveau, cele doua dintiiu pen-tru a reprezenta diftongul e a si eel de al treile pentrua reprezenta diftogul i a in mod independent de vocalasilabei urmatoare : lkga, lge, porn, pore (cf. 39 a a).De la 1673 insa incoace (precum in Ps a 1 tir ea in

e r s u r i a mitropolitului Dosofeiu, U n i e v, 1673 ;Psaltirea de intal es, a aceluiasi, Iasi, 1680; Le-turghia romino-slavoneasca a aceluiasi, ibid.1679) a inceput a stapini pe scriitori tendinta de adeosebi in scris diftongii pomeniti dupacum era,u urmatisau nu in silaba urrnittoare de sunet palatal (e, i sauconsonants muiata) prin aceea ca s'a intrebuintat de uniicaracterul A pentru a reprezenta numai pe e a ci i a ur-mati de sunet palatal, ca in cuvintele 'age pare; jar de la1788 (de la Gramatica lei Viicareseu, Rimni c) a in-ceput sa se intrebuinteze pentru reprezentarea acelo-rasi diftongi din aceeasi pozitie caracterul E. Cu toateaceste pana tirziu inca, in veac. XIX an continuat sem-nele a ta sit reprezinte, Cele dour dintiiu pe dif-tongul e a si eel de al treile pe diftongul i a, in modindependent de vocala silabei urmatoare.

b) Dupa cum se scria limba romina scrisa saucea populara, (cf. 41), varia ysi ortografia. Astfel, cindse scria limba populara : a) nu se intrebuintau toatecele 42 de caractere, ci, pe de o parte, se liisau afara

-

si i.

t, $i

:

si in

.

www.dacoromanica.ro

-48-cu total V 0, IA iar, pe de alta, se intrebuinta pen-tut ambele sunete i d on numai z on numaion numai Semnul care servea pentru a repre-zenta pe d servia si pentru u, observinduse din acestpunct de vedere urmatoarele variante

a, 1 h u )7g, 1 A tl - Aa, i A h ft h

S, h it A hi - A tl h

7) Caracterul se intrebuinta foarte rar si c,iteodataavea valoare de e a. Cind se stria limba scrisa din po-triva : a) Se intrebuintau toate cele 42 de caractere. Pen-tiu d Si i se intrebuintau tustrele caracterele h,Ai de odata, si de la 1683 incoace a inceput a se facechiar deosebire in scriere intre d i i, intrebuintindusepentru sunetul intliu semnul pentru sunetul aldoile semnul Tatdeauna se deosebea in scriereis si d, intrebuintinduse pentru eel dintliu on semnulk, care atunci nu mai patea servi si pentru d. on 8(monograma", pentru ov) on nimic. Caracterul x, seintrebuinta tot asa de des ca si A.

26. Cu caracterele chirilice Rominii au scris indna limbi, in limba materna. (cele mai vechi monumentescrise in limbo, romineasch sint de la inceputul seco-lului XVI) si in limba veche slovenica (cf. 20).

i nu numai cit au semis, dar au si tiparit cu chi-rilic in aceleasi doua limbi pomenite pang la anul 1860.Cele mai vechi tiparituri in limba romineasca sint de

0,si s

h. 0)

A, IA,

----

,A

A,

A iTi (.3)

-;)

www.dacoromanica.ro

49 -

la mijlocul veacului XVI ; in limba veche slovenica segasesc tiparituri i mai vechi (cf. 20).

Rominii au continuat de a tipari In limba vecheslovenica chiar dupace au Inceput a tipari in limb aromina. Ada, de exemplu, Coresi, renumit editor decarp romineti din veacul XVI, a tiparit la 1577 o P s al-tire slavona la Sh'be, i la 1579 Tetravanghelulslavon la Brasov.

Cele dintiiu litere chirilice de tipar de care s'auservit Rominii semanau intocmai cu cele de mina un-ciale. Deosebirea s'a fa'cut treptat, In acel sens ca latipar caracterele au devenit mai mici i mai urite is'au indesat mai tare unele In altele. B ibli a de laBucureti (1688) este cea dindiu carte in care deo-sebirea dintre tipariu i scrierea de mina este bata-toare la ochi.

Auscris:I.Sbiera,OrtografialimbeiromineIn dezvoltaciunea sa istorica, In Foaea so-ciet5,tei pentru cultura romIna din Buco-vina, Cernauti, 1867; H. Tabu, Studien, 79 sqq.Asupra alfabetului chirilic, Adolphe d'Avril, M m o i r esur la langue, l'alphabet et le rite attribueaux apotres slaves du IXe sicle, Paris, 1877.

www.dacoromanica.ro

- 50 -B.

Scrierea en litere latine.

27. Colonistii romani din Dacia panii la invazi-unea barbarilor In aceste tari cum ca s'au servit lascris de ]iterele latine este lucru sigur, dupacum pro-b eaza. inscriptiile. Dup'a timpul Irish chid inceteazainscriptiile (255) pana in timpul cind atiam urme delimba. romineascg, scris de Romini nu putem sti de cefel de caractere se vor fi servit. Cind Incep monumen-tele linibistice rominqti, aflam numai decit intrebuintatalfabetul chirilic att pentru limba scris cit si pentrucea populara dupa ortQgrafia fticutti mai sus cunoscuta.

Alaturi cu scrierea chirilica Irish, de In sfirsitulsecolului XVI incoace, aildm si pe cea latineasch" si ince priveste mersul treptat al scrierei cu caractere la-tine pAnk' in an. 1860, chid scrisoarea chirilica a lostaproape cu degvirsire parasitsa, vom rota urmatoarele.

28. Cea dintliu incercare de a scrie cu litere la-tine a fost facuta de marele logofht al Moldovei, LucaStroici, care intre anii 1591 si 1595, cind se afla exilatin taro lesasca impreuna, cu Ieremia MoghilA, a scris inmod fonetic, parte dupa" sistemul lesesc, parte dupd celitalienesc, tat Al n o s-tru, publicat la 1597 de Sta-nislav Sarnici in Statuta y Metrica PrywilejowKoronny ch, Cr acovi a, unde l'a descoperit D-1.liascle24.

Acelasi mare logolat iscalit cu litere latine ins'a,www.dacoromanica.ro

- 51 -

mai multe hrisoave, i ischliturile lui din cloud. hrisoavede la Iancu Sasul din 1580 s'au publiCat in Hasd.,Arhi v. istor. I. 127, III, 198.

Despre Luca Stroici, Hasdeu, Luca Stroici,Bucureti 1864. dinAteneul romin, ziar, Sep-tembreOctombre, Iasi, 1861

Pe o scary mai intinsti a scris cu litere latineticatehismul calvinesc un popti romin din Lugo,Stefan Fogara,F, care i-a publicat scrierea la Belgradla 1648.

D-1 Neculai Densupnu a descoperit aceastti, carteIn biblioteca colegiului reformat din Tirgul Mureului Si aimpartait buctiti din ea D-lui Ilasdeu, care le-a publi-cat in Cu v. II, 724 sqq. Ortografia este fonetich duptisistemul unguresc.

Domnita Ilinca, nepoata lui Mihaiu Viteazul, s'aisctilit la 1660 cu litere latineti intr'un act de dtiruirescris de altfel cu chirilic.

D. Sturza, Incercari de ortografie romi-no-latinti, rationata ale domnitei Ilinca, InC o 1. Tr. 1877, p. 81.

La .1674 Mihail Hal iciu din Caransebe a publi-cat la Basel o elegi e compusa din 10 versuri, hexa-metri alternInd cu pentametri, romineti si scrise culitere latine, care s'a retiphrit in Succin eta medi-corum Hungariae et Transylvaniae biogra-phic, Leipzig, 1774, p. 127 sqq.www.dacoromanica.ro

- 52 -Elegia lui Haliciu s'a reprodus din editia de la

1774 in Pumnul, Lepturariu rominesc, Viena...III, 67-68; Cipariu, Elemente de poetics, Blass,1859, p, 135; Hasdeu, Col. Tr. 1884', p. 413 sqq.

Calugdrul italian Vito Piluzio a publicat la Ro-ma an. 1677 un cat ehis m u catolic in limbs romi-neasca cu litere latine ortografie Rolland.

Cipariu a tiparit fragmente in An al ect e, Blas,1858. Despre Vito Piluzio, Papin Ilarian in T ez a urde monumente istorice pentru Rominia,Bu-curesti, 1, 1862 p. 105 sqq.; L Bianu, Documen-te inedite din arhivul propagandei, in Col.Tr. 1883 p. 142 sqq., 257 sqq.

In a doua jumatate a secolului XVII s'a scris deun Mate= un dictionar rominesc-latinesc cu litere la-tine. In ins. la Pesta, biblioteca Universitatei.

B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis inCol. Tr. 1884, p. 406 sqq.

La 1697 predicatorul reformat loan Viski a scrispsalm i in limba romineascd cu litere latine. Ms. In bi-blioteca colegiului reformat din Cluj.

Hasdeu, in Col. Tr. 1884, p. 414.

29. Cu toate aceste inceredri izolate de a salelimba roinina cu caractere latinesti, nu se poate ziceca am fi avut un sistem ortografic papa la gramaticaluiKleiu (Elementa linguae dacoramanae sive

si

www.dacoromanica.ro

- 53 -

valachicae, Yindobonae, 1780), pentruch si di-versitatea scrierei la unul i acelasi din autorii citatimai sus, si intrebuintarea unei ortografii strhine pentrua scrie romineste, cit si mai ales lhsarea rat% semnpropriu a sunetelor specifice ale limbei noastre, a, 1,,ne autorizeaza negresit sh ddm ca pricing, a intrebuinthreicaracterelor latine o alegere arbitrary a unor semne maimult decit dorinta de a fixa pentru totdeauna un modde scriere.

Aceasta tendinta s'a nascut intiiaysi dath la sfir-situl se colului trecut in Transilvania, si impreunh cudinsa s'a dat pe fat si cea dintiiu ortografie cu literelatine anume facuth pentru limba romineasch.

Tendinta de a schpa de sub douh oprimari, unasocialh inceputii duph rascoala lui Doja (1514) si altareligioash inceputh duph imphcama calvinilor cu lute-ranii si unitarii pe la sfirsitul secolului al XVI (1570)s'a manifestat in Transilvania mai intiiu pun unireacu biserica catolich (1700), apoi, dupace fagaduintelecatolicilor n'au indulcit de fel soarta Rominilor, prinrascoala lui Horea (1784), si in sfirsit, sub auspiciileguvernamintului liberal al Mariei Terezei Iosefptin cultivarea istoriei romine si a limbei nationale. Cuistoria, (Klein, qincai, Petru Maior, Budai Deleanul)voiau Rominii sh probeze inaintea .celor trei natiuni dinTransilvania drepturile for istorice asupra pamintuluirominesc , iar cu cultivarea limbei 4Klein, qincai, Pe-tru Major, Budai Deleanul, Crifanul, Timpea, Iorgovici)voiau sh arhte inrudirea limbei noastre cu cea latina

Yi

www.dacoromanica.ro

- 54 -prin urmare sa scoatl la iveala proba cea mai pu-

ternica(?) cum ca not am fi drepti mostenitori ai celordintHu stapinitori ai Daciei. Cu eft mai mare s'ar fiputut proba' ca este inrudirea limbei latine cu cea ro-mineasca, cu atit mai mult, dupa promotorii studiilorlimbistice din Transilvania, trebuia sa straluceasca a-devarul probat prin fapte, istorice. De aici pe de oparte toti istoricii transilvani de la 'sfirsitul secoluluiXVIII si Inceputul celui al XIX sint in aceiasi vreme

gramatici, iar pe de alts parte toti s'au impacat in-tro in ce priveste modul de -scriere al limbei ro-minesti, ortografia: toti au volt ca s fie scrisa limbanoastra cu caractere latine, ia1 in scriere sa se pOs-treze sub sunetul de astlzi sunetul originar, sa se scrieadeca limbs in mod etimologic, pentruca au nadajduitca prin acest mijloc, cel putin pentru ochi, inrudirealimbei rominesti cu cea 'latineasca va esi mai in evi-denta.

Se intalege de aici lesne cum nu atit studiul lim-bei romine eft mai ales fixarea ortografiei a formatpunctul de capitenie al dezbaterilor celor dintiin gra-matici transilvani, si cum araturi cu gramaticele luiKlein (latineste si romineste eu caractere latine), Mol-nar (Deutsch-walachische Sprachlehie, Wien,1788, nemteste i romineste cu chirilic), Timpea (G r a -matica romineasca, Sibiiu, 1797, cu chirilic), carfragmentele de gramatia ale lui Petru Maior (scrisecu caractere latine si tiparite de Cipariu dupa moar-tea autorului in Arh. p. fil. 1867, 68) se gasesc atitea

si

idInsii

www.dacoromanica.ro

lucrari ortografice.de $incai (Epistola ad Lipszki,Buda, 1804, reprodusa In Tez. d. mon. is t. I, 87),Budai (epistola catra Petru Major, cu litere latine, ms.la Muzeul din Bucure0), Iorgovici (Observatii a-supra limbei romineti, Buda, 1789), Samuel.Korosi (Kordsi--Crilan, Orthographia latinova-lachica, Claudiopoli, 1805),Petru Major (Ortho,-graphia romana sive latinova.lachica unacum clavi qua penetralia originationis vo-cum reserantur, la Inceputul dictionarului de Buda),la care se poate alipi i cartea macedoneanului Roja,Tizvl T (:)Lop.avt-/S-,c CoccothcrEo.); 1.1.E Xa7tvotac ypip.p.am, Buda1809, in care autorul sustine un sistem ortograficase-mh'nAtor cu acel al lui Korlisi. T. Cipariu in Princip.d. limb. 0 script. a dat uitima expresie sistemei or-tografice transilvane, adeci sistemei etimologice, careconsists In rezumat in aceea ca scrie cineva intr'un feli cetete altfel. Iar deosebirile de videre .mire diferitiiscriitori pomeniti au fost foarte mici: unii4 (toti adeckafara de Iforosi, Burai, Cipariu) au Intrebuintat numaiprototiPele sunetelor existente, iar ceilalti au intrebu-intat chiar sunete_ dzute sau care nu se mai gasesedecit in dialectele macedonean i istrian, precum / mu-iat, n muiat, etc.

30. Fat& cu ortografia etithologicit sustinuta descriitorii transilvani, bucovineanul Aron Putnnul a pusInainte ortografia foneticl caracterizata prin Intrebuin-tarea unui anumit semn pentru un anumit sunet in modindependent de sunetul originar din care provine eel

-55

www.dacoromanica.ro

56

rominese (Billescriinta limbei rominesti culitere romane, adaus de D. Arune Pumnul, pro-fesor, in Gramatica limbei rominesti corn-push' de Vasiliu Iocznovid, Viena, 1851, p. 212 sqq.;Lepturariul rominesc, Viena, 1862; G-ramma-tik der rumanischen Sprache,Wien, 1864).

31. La 1867 Junimea din Iasi a propus uncompromis intre etimologismu i fonetismucare a fortde la inceput si este p5,ns astazi ortografia Co nv orbi-rilo r lit er a r ecaracterizat mai ides prim Intrebuin-tarea unuia aceluiasi semn pentru ambele sunetesi 1 (T. Maiorescu, Despre scrierea limbei ro-mine, I ed, Iasi, 1866, II ed. Bucuresti, 1874 InCritice, p. 71 sqq.)

32. Scrierea cu litere latine, inceputa in modsistematic, dupb, cum am zis, pe la 1780, s'a intrebu-intat mai Intiiu sporadic (Klein, El em. ling. d a c.rom.; acelasi, Acaftist, Sibiiu, 1801; acelasi, Dic-tionarium valachico-latinum,ms.bibl.seminariu-

.

lui de la Oradea- Mare; G. ySincai, Istoria printilort a rei ro min e sti d e la 1629--1724, ms. copiatIn Vie-na la 1780, bibl. seminariului de la Oradea Mare; acelasi,Gramatica latina-romIntl, Blas, 1783; Kordsi,Orth. lat. val.; Budai, ep. c. P. M.; G. Lazeir, V er -suri de laudainlimba dacoromIneasca la lo-godirea prealnaltatului nostru milostiv im-parat, stitipin si taica, Franc, Viena, 18081 PetroMajor, Orth. rom. siv. lat.-val.; acelasi, Dialogpentru inceputul limbei romane, Intre nepot

gi

www.dacoromanica.ro

57 =

i unchiu, in della coloane, de o7parte cu litere latinei de alta cu chirilic, la incePutul dictionarului de Buda;

Petru Furcluiu, Versul cotroantei, Abrud, 1818;loan Bob, Dictioliar rominesc, latinesc i un-guresc, Cluj, 1822; Lexicon rominesc, lati-nesc, unguresc, nemtesc, Buda, 1820 numaiin Transilvania*); alaturi cu scrierea chirilica, care s'afntrebuintat farg, intrerupere in Wile romine de din-coace de Carpati yang In 1860, cu variatiile pe carele-am aratat la Nr. 25.

In India jumatate a anului 1860 s'a lepadat cu-desavirqire chirilicul de ziarele de la Brasov, si camtot atunci acelasi lucru s'a intimplat si la publicatiileromineti din Muntenia. In acest an s'au dat i ordine

-oficiale in acest sens de ministeriul D. I. Ghica. Mol-dovenii insa au continuat a tipari cu chirilic pang la1862.

) 0 singuri carte s'a publicat eu litere latine in Rominialibera inainte de 1860, anume Catihis sau inyittaturide capitenie ale bisericei rasaritenede Sing. N.Scriban, Iai, 1838.

si

www.dacoromanica.ro

III.

VEACUL XVIA.

Date 101lografiee.

33. Din veacul at XVI ni s'au pastrat urmatoa-rele scrieri in limba romineasca, unele tiparite altelemanuscrise.

a) Carti religioase, dintre care cele tiparite aufost date la lumina de Luteranii Sasi in Transilvaniala Brasov, Wes, Sibiu, Orastia, cu gindul de a tragepe Rom Ini la luteranismu.

tiparite.,) Catehismul, Sibiu, 1544.Acest Catehismu nu ni s'a pastrat. Numai un frag-

ment poate ca avem dintr'insul, copiat exact pe la in-ceputul sec. XVII de un preot de la Mahaci i pastratIn sbornicul (cf. 43 II b nota) cunoscut sub numele decodex sturdzanus. Fragmentul In chestie s'a publicatsub numele de 0 predic a, 1619, in C u vti II, 115. Afost In adevb,r copiat la anu] 1619; limba-1 arata pe-

si

a)

www.dacoromanica.ro

59

de o parte din veacul XVI, iar pe de alta ca mai vechiudecit oricare alt monument literar din acel secol (ex-ceptinduse poate numai Apostolul de la Voronet (33 a 9).

Asupra existentei acestui catehismu, Bz., 0 car-t e romineasca tiparita in Sibiu in an. 1544, inTelegraful romin, ziar, Sibiu, Nr. 21 an. 1880;acelasi, 0 scrisoare ardeleana din an. 1546,ibid., Nr. 23 an. 1880.

2) Catehismul, Brasov, 1559.

Ni s'a pastrat intr'o copie a aceluiasi preot de laMahaci 1. c. Cuv. II, 89.

31 Tetravanghelul, Brasov, 1562.4) Cazania, Brasov, 1570-1580, Coresi? (C az a -

nia India a lui Coresi).5) Praxiul, Brasov, 1569-1576.6) Psaltirea, Sas-Sabel, 1577, Coresi (P sal tir ea

lui Coresi. A doua, editie, a Academiei Romine, Bu-curesti, 1881),

7) Kaprk NE CE EHAIE K8 *II% wfiT8m....EpLunosh W11 Ct8 41/4114EfISTh A CE TI411414 AA W

MlE (Iln JIM ASHA A8 AEKEMWE Al ANh Wit Ct8 cS-KpSWNTh AOINPSAk AA W MIE (I)na.... *14 AgFIA A8 IONiEKI1 Alik, 1580, Coresi (Cazania a doua a lui Coresi).

8) Cartea I si II din Pentat-euc, Orastia, 1581,mai multi autori (Biblia de la Oras t i a).

Cartile de sub 33 a 3, 4, 5, 6, 7, 3, se gasescpe la particulari si (in parte) la Biblioteca .Academieiromine.La aceeasi biblioteca, a Academiei romine se

ijk

www.dacoromanica.ro

60

giseste si sbornicul cunoscut sub numele de codexs tur dz anus, in care se cuprind Nr. , (in parte, poa-te), 2, 11 si care s'a publicat de Hasdeu cu comentariiin Cuv. H.

(3) manuscrise.9) Apostol, inceputul veacului XVI, gasit in mk-

nastirea Voronet din Bucovina.

Acest Apostol este cea mai veche carte scrisa inlimba romineasca care ni s'a pastrat, dupacum se con-stata prin critica - gramaticala. Manuscriptul este cu-noscut sub numele de manuscriptul voronetan, se ga-seste la biblioteea Academiei romine, gasitorul lui afost D. Crept, profesor de limba romina la liceul Sf.Sava din Bucuresti. Dupa original s'a tiparit Aposto-lul de la Voronet cu diferite comentarii i cu un die-tionar de loan Sbiera, Bucuresti, 1885.

9a) Psaltirea, numita de la 'cheea, pe la 1550 (?).La Biblioteca Academiei Romine.

")) Tetravanghelul, copiat dupd, altul mai vechiula an. 1574 de R. Grdmdticul, om de casa luiPetra Cercel.

Originalul la Muzeul britanic din Londra. Es-tracte a publicat Hasdeu C o I. T r. 1882, p. 78 sqq.171 sqq. 239 sqq. 358 -sqq. 459 sqq. 624 sqq., an. 1883p. 310 sqq.

,,) Legende religioase apocrife fragmenIe li-turgice, parte scris (?) i copiate de preaul Grigorie

- -

gi

4iwww.dacoromanica.ro

- 61 -din Mahaci intre anii 1583 si 1619, iar parte mai vechidecit an. 1553 ; anume, mai vechi decit an. 1583:Rugaciune de scoaterea dracului; Caratoria maicei dom-nului la iad; Apocalipsul apostolului Pavel;, Cugetari inoara Mortei;scrise de preotul Grigorie: Legenda Du-minicei ; Incercari de traducere din slavoneste; Legen-da Sf. Vineri; Fragment dintr'o conjuratie; Legenda luiAvram ; Fragment liturgic ; 0 predick.

In codex sturdzanus, C u v. II, 245-497 si 1-236-

b) acte publice, ms.i) Notitd pe o carte, 1571.2) Memorandum despre facerea unui iaz de moa-

rd, 1573.3) Zapis, 1577.

Zapis, 1577.3) 0 subscriere a lui Petru Vocki (Schiopul), 1583._

Sentintd judecatoreascd, 1583-1585.7) Sentintd judecdtoreascd, 1588.8) Catafitihul averei manastirei Galata, 1588.9) Istoria unui proces, 1591.) Zapis, 1595.,,) Zapis, 1596.12) Zapis, 1596.13) Intdrire pe un act slavon de Millaiu Viteazul,

1596.14) Zapis, 1597.13) Zapis, 1597.

4)

6)

si

www.dacoromanica.ro

62

1-6) Scrisoare autogala a lui Mihaiu Viteazul,1598.

17) 'Lapis, 1599*).

*) Dam aid inValesul pe seurt al diferitelor categorii dereligioase si de acte publice, insirate in acest capitol

pe care le vom mai insira in eapitolele urmatoare.a) Bib lia sau Palia (Istoria omului plat la Avraam, isto-

ria poporului Evreu, poezia lirica a Evreilor).b) Noul Testament (Colectia a 27 de carti-4 evanghe-

lii, 21 epistole ale apostolilor, faptele apostolilor, apoca-lipsul Sf. loan Evanghelistulserise de citiva apostoliIn care se cuprinde pe larg doctrina crestinismului.

c) Evanghelia (Istoria faptelor si a invataturilor lui IsusCristos).

d) Catehismul (Expunerea pe seurt a e