Coxartroza este artroza soldului, o boala artrozica care inseamna degenerarea cartilajului ce acopera extremitatile osoase din articulatie, asociata sau nu cu alte modificari locale ale oaselor.Durerea poate sa apara in timpul urcarii scarilor sau alte activitati is se poate resimti la nivelul fesei, coapsei sau chiar genunchiului. In cazurile avansate durerea este prezenta si in repaus iar mersul devine schiopatat.Prin limitarea miscarilor, bolnavul no mai poate face miscari uzuale: no mai poate sta picior peste picior, nu se mai poate incheia la pantof, no poate incrucisa picioarele.Redoare articulara (intepenirea) se poate resimti dimineata si la reluarea miscarii dupa o perioada de inactivitate care dispare dupa cateva miscari.A.M.asigura igiena corporala is a lenjeriei patului,asigura alimentatia pacientului dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea,supravegheaza zilnic semnele vitale : puls, T.A. , temperatura, notarea greutatii.Fracturi de col femural la varstnici reprezinta lipsa de continuitate osoasa incompleta sau completa (cu sau fara deplasare) la nivelul colului femural. Frecventa fracturilor colului femural creste cu varsta, 75% din fracturi survin dupa 60 de ani.Durerea - Spontana sau provocata prin apasare in regiunea inghinala sau trohanteriana, este prezenta in toate cazurile. Impotenta functionala poate fi partiala cand pacientul poate ridica piciorul de la nivelul patului si nu exista deformare vizibila, sau totala cand acesta nu poate ridica piciorul . Deformarea triunghiului Scarpa este data de prezenta semnului Laugur si semnul Aliss. Palparea plicii inghinale este dureroasa, uneori se palpeaza o tumefactie a acestei zone. Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale: hematologice, biochimice is de urinaSupravegheaza zilnic semnele vitale : puls, T.A. , temperatura, notarea greutatii.Administreaza medicatia bolnavului sub indrumarea medicului respectand regulile de administrare ale medicamentelor.

Traumatismele oculare: Dupa natura lor leziunile traumatice ale organului vizual pot fi:-contuzii,plagi taiate sau intepate cu sau fara retinere de corp strain,-arsuri fizice sau chimice.Scaderea brusca a acuitatii vizuale .poate fi cauzata de traumatisme oculo- orbitale in antecedentele imediate ( plagi, corpi straini intraoculari, arsuri )Durerea este un semn subiectiv cu diferite grade, de la o simpla jena pana la o durere atroceFotofobia reprezinta intoleranta fata de lumina, pacientul strange pleoapele, se intoarce cu spatele spre lumina.administreaza tratamentul general si local recomandataplica pansamentul monoocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand evolutia este favorabila incurajeaza pacientul privind evolutia favorabila a bolii daca respecta recomandarile medicale.

Infectii osoase Infectia este invazia corpului, de catre organisme care pot provoca o boala. Infectiile osoase apar atunci cand bacteriile patrund in sistemul osos sau circulator.Durere spontana atroce intensificata de presiune (apasare), refuzul miscarilor.Infectia osului produsa in urma unei agresiuni, germenele patogen cel mai incrimat este stafilococul auriu.Debut brusc cu febra 39-40 grade;Supravegherea pacientului: starea de constienta, functiile vitale, culoarea tegumentelor, modificari aparute.Recoltarea produselor biologice.Administrarea tratamentului medicamentos.

Fracturil:Fractura reprezinta o intrerupere sau o discontinuitate a unui os, aparuta in urma unui traumatism .durerea- spontana sau provocata.crepitatii osoase = reprezinta paraiturile auzite sau vibratiile simtite prin palpare atunci cand se freaca doua oase.mobilitate anormala mobilitatea segmentului este limitata de durere, edem.eliberarea segmentului de incaltaminte is imbracaminte stramta.toaleta fizica is chimica a tegumentului din jurul plagii.Se aplica comprese sterile imbibate in solutii serilizante ( alcool tinctura de iod) is apoi se efectueaza infasarea.

Entorsele si luxatiile.Entorsa este o leziune capsulo- ligamentara data de o miscare fortata, anormala.Daca extremitatile osoase care alcatuiesc o articulatie sunt indepartate ( prin traumatism) de la raporturile lor normale is sunt mentinute permanent in aceasta situatie, inseam ca au suferit o luxatie.durerea se mareste odata cu tentativa de miscare.impotenta functionala - datorita limitarii miscarilor data de leziunea provocatatumefierea regiunii apare edemul, articulatia se umfla progresiv iar pielea se tumefiazaInterventii:administrarea calmantelor ( algicalmin, romergan, mialgin) pe cale injectabilapregateste pacientul pantry explorarea radiologica..pregatirea pre is postoperatorie a pacientului, daca no se reuseste reducerea luxatiei pe cale ortopedica is este necesara interventia pe cale chirurgicala

Degeraturile.Expunerea ndelungat la temperaturi sczute, nsoite de umezeal i vnt afecteaz n special zonele cutanate expuse, dar i extremitile: faa, nasul, urechile, degetele minilor, picioarele, determinnd astfel apariia degerturilor.eritem- insotit de o usoara forma de edem, prurit local foarte suparator.flictene ( vezicule) cu continut clar sau sangvinolent, care atunci cand se sparg pun in evidenta un tegument necrozat, care cuprinde is hipodermul.gangrena uscata, adica o necroza a tesuturilor, insa nu exista o infectie bacteriana; zonele atinse mor pentru ca sangele nu mai ajunge in ele, tesuturile nemaifiind oxigenate.administrare de antibiotice, cortizon, analgezice.administrare de vasodilatatoare : tolazolin , miofilin is nitroglicerinadezinfectia si / sau ablatia ( indepartarea unei parti din corp) daca este necesara.

Arsurile.Arsura este o boala chirurgicala a intregului organism, determinata direct de amploarea suprafetei, profunzimii is modul de evolutie a leziunii locale.hipertermie cresterea temperaurii peste valoarea sa normala , ca urmare a arsuri.flictena alba cu continut serocitrin, limpede, transparent ( gr II) - rosie - cu continut sangvinolent, tulbure ( gr III).escara dermica totala dermul is epidermul sunt distruse, vasele is musculatura sunt distruse. Culoarea variaza de la alb spre negru, in raport de gradul de temperatura.combaterea durerii is profilaxia antitetanica.pregatirea bolnavului pentru toaleta locala.supravegherea functiilor vitale ( T.A., puls, respiratie, presiune venoasa, diureza) orara

Electocutarea.Agresiune electrica. Totalitate a leziunilor consecutive trecerii unui curent electric si degajarii de caldura prin corp.hemiplegie - Paralizie a unei jumti a corpuluiafazia - O tulburare de limbaj rezultat n urma deteriorrii sau a vtmrii acelei pri a creierului care controleaz exprimarea i nelegerea limbajului.Atrofia optica - reprezinta moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali.prevenirea insuficientei renale acute cu manitol.tratamentul local al leziunilor ( arsurilor).administrare de extraveral, diazepam cu rol tranchilizant is decontracturant

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta a apendicului ileo-cecal.Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, lund o pozitie oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca bolnavul nu are apendicita acuta.Apararea musculara: mna care palpeaza n fosa iliaca dreapta percepe o contractura musculara a peretelui abdominal.informeaza si explica diferite proceduri preoperatorii si procedurile postoperatorii(asepsia, medicatia. restrictia de alimente).se face toaleta plagii si se aplica pansament sterile.explica necesitatea unei mobilizari ct mai timpurii.

OCLUZIILE INTESTINALE prin ocluzie intesinala se intelege oprirea complete si persistenta a tranzitului intestinal si , inconsecinta , imposibilitatea evacuarii de materii fecale si gaze (se constituie un sindrom de abdomen acut ) . Durerea abdominala: apare brusc,localizata initial la locul leziunii.Varsaturile: survin de obicei dupa o criza dureroasaIntreruperea tranzitului intestinal: oprirea evacuarii de materii fecale si gaze.Orice bolnav cu ocluzie intestinala sau suspiciune trebuie internat de urgenta intr-un serviciu de chirurgie.Se instaleaza o sonda deaspiratie nazogastrica pentru combaterea stazei.Daca este cazul,se instituie primele masuri de combatere a starii de soc; perfuzii pentru mentinerea starii generale.ATENTIE! Nu se adm: - opiacee,nimic peroral,purgativele sunt categoric interzise.

PANCREATITA ACUTAeste o afectiune caracterizata anatomo-patologic,prin inflamatie edematoasa,hemoragica,necrotica sau necrotic-hemoragica.Durere abdominala:intensitate mare.Varsaturi: alimente,bilioase sau hemoragice.Tulburari de transit: constipatie.Internarea in spital si mentinerea sub observatie calmarea durerii abdominale ( algocalmin I.M. ).Aspiratie duodenala cu sonda a demeure.

Peritonitase instaleaza dupa ce peretele unui viscer cavitar (ex. intestin) este perforat iar coninutul se acumuleaz n peritoneu, sau un viscer este infectat i bacteriile se propag apoi n peritoneu.durere: intensitate diferita.varsaturi: la inceput alimentare sau bilioase)pareza abdominala: se manif. prin ,,linistea abdominala la ascultatie si prin oprirea tranzitului.Se recomanda repaus la pat Reechilibrarea hidroelectrolotrica,acido-bazica,nutritiva.antibioterapie generalaCancerul de colon este o afectiune tumorala a colonului (intestinului gros). Cancerul rectal afecteaza ultimii centimetri ai colonului, astfel incat impreuna cele doua afectiuni poarta denumirea de cancere colorectale. Majoritatea cancerelor de colon debuteaza ca si proliferari benigne de celule, sub forma polipilor colonici. In timp, unii dintre acesti polipi se pot transforma malign in cancer de colon. Semnele si simptomele cancerului de colon sunt: Modificarile tranzitului intestinal, incluzand aici diareea sau constipatia, precum si modificarea consistentei scaunului pe o perioada mai mare de timp;Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;Disconfortul abdominal persistent crampe, balonari sau durere;Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie; Slabiciunea musculara si fatigabilitatea; Scaderea ponderala marcata fara o cauza aparenta.Aplicarea masurilor de urgenta. Tratament chirurgical cu viza curativa in stadiile incipiente. supravegherea functiilor vitale ( T.A., puls, respiratie, presiune venoasa, diureza) orara.

Hemoragia digestiva : Hemoragia digestiv reprezint pierderea de snge de la nivelul tubului digestiv (esogag, stomac, duoden, intestine subire, colon). Hematemeza: reprezint eliminarea de snge pe gura prin efort de vrstur. Atunci cnd sngerarea este n cantitate mare, sngele eliminat pe gur este rou deschis, eventual cu cheaguri; cnd sngerarea este redus cantitativ, aspectul sngelui eliminat pe gur este de za de cafea (sngele a stat mai mult timp n stomac i a fost digerat).. Melena: apare atunci cnd sngerarea digestiv are un debit nu foarte mare, sngele eliminat prin anus fiind digerat. Melena reprezint emisia unui scaun moale, lucios, negru ca pcura, aderent la vasul WC. Hematochezia: reprezint eliminarea de snge rou prin anus i apare atunci cnd sngerarea de la nivelul tubului digestiv superior este abundent, cu un debit mare. Este o urgen medical).

Cancerul mamar : este o boal n care celulele maligne se formeaz n esuturile snului. Snul este format din lobi i ducte. Fiecare sn are 15 pn la 20 seciuni numite lobi, lobi care au seciuni mai mici numite lobuli. Cancerul de sn este uneori descoperit la femeile nsrcinate sau care tocmai au nscut. Majoritatea cazurilor de mbolnvire se petrec n jurul vrstei de 50 de ani. n ultimii 20 de ani, cazurile de mbolnvire s-au nmulit foarte mult, iar rspndirea printre femeile tinere a nceput s ia amploare. Nodulul care poate aprea chiar nainte de perioada de menstruie, n special la femeile peste 35 de ani; Chistul saci de lichid ce se gsesc n esutul mamar, formaiuni destul de comune;Fibroadenomul o colecie de esut fibros glandular ( acestea sunt mai frecvente n special la femeile tinere);

Cancerul de col uterin este un neoplasm malign al colului uterin sau cervixului cum mai este numit. Se poate manifesta prin sngerare vaginal, dar simptomele sunt de multe ori absente pn cnd cancerul e deja ntr-un stadiu avansat. Tratementul const n intervenie chirurgical (incluznd excizie local) n stadiile incipiente i chimioterapie mpreun cu radioterapie n stadiile avansate ale bolii.

Astmul bronsic:Este o boala cronica inflamatorie ce afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le ngusteaza brusc si pacientul simte ca se sufoca, i este mai greu sa expire dect sa inspire aer, se aud zgomote (suieraturi) la respiratie. Simptomele astmului variaza in functie de fiecare persoana si au grade de intenstitate variabile. Astfel, simptomele astmului pot aparea constant si cu o intensitate scazuta, sub influenta factorilor de mediu sau se pot manifesta cu o frecventa redusa, insa cu o intensitate marita. atacuri de tuse si episoade agresive de wheezing (respiratie suieratoare intalnita mai ales in cazul copiilor)dureri in zona toracica,dificultate in respiratie,probleme cu somnul cauzate de respiratia greoaie si sacadata.

Tuberculoza (TBC) este o infectie bacteriana care este localizata cel mai des in plamani (TBC pulmonar) dar care se poate raspandi in alte parti ale organismului (TBC extrapulmonar). Din plamani, TBC este raspandit cu usurinta altor persoane prin tuse sau stranut. Cu toate ca tratamentul este de lunga durata, acesta este cel mai adesea finalizat cu success. Durata medie a tratamentului este intre 6 si 9 luni. Tuberculoza se poate gasi fie in forma latenta (in asteptare) fie in stare activa. Simptomele tuberculozei active apar treptat si se desfasoara pe o perioada de cateva saptamani sau luni. Pot exista cateva simptome usoare fara ca pacientul sa banuiasca prezenta infectiei.tuse insotita de mucus gros, cateodata cu sange (sputa) pe o durata de aproximativ doua saptamani.batai rapide ale inimii (tahicardie).gat marit de volum (afectarea ganglionilor limfatici din aceasta regiune).Alte simptome pot fi:febra, frisoane si transpiratii in timul somnului,oboseala si slabirea fortei fizice.pierderea poftei de mancare si pierdere in greutate fara motive explicabile. scaderi ale amplitudinii respiratiei, dureri in piept.

Sifilisul este o boal infecioas i contagioas determinat de Treponema pallidum, spirochet patogen care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentar, excepional prin contact sanguin (neptur, transfuzie). La locul infeciei apare o ulceraie nedureroas, de obicei pe penis, vulv sau n vagin, dar i n alte zone (la nivelul anusului, rectului, buzelor, limbii, faringelui, colului uterin, degetelor etc.) Erupie cutanat, fr prurit sau durere, la 6-12 sptmni de la infecie (aproximativ 25% dintre persoanele infectate au nc acea ulceraie n curs de vindecare n acest moment), localizat n special pe palme sau tlpi, care poate persista scurt timp sau cteva luni. Chiar i n absena tratamentului, n final erupia dispare, ns dup cteva sptmni sau luni pot aprea erupii similare. Meningit sifilitic acut manifestat prin dureri de cap, redoare la ceaf i uneori surditate

Hepatita virala:inflamatie a ficatului legata de o infectie virala. Leziunile ficatului din cursul hepatitelor virale sunt cauzate de doua tipuri de atingene care se conjuga: o atingere directa prin virus si o atingere indirecta prin reactie imunitara, anticorpii pacientului, produsi pentru a apara organismul impotriva virusului, atacand si propriul ficat. Simptome si semne Perioadele de incubatie sunt variabile: de la 15 la 45 zile pentru hepatita A si de la 45 la 160 zile pentru hepatita B. Perioada zisa de invazie, care dureaza intre doua si sase zile, se caracterizeaza printr-un sindrom pseudogripal: febra, dureri articulare si musculare, uneori eruptie cutanata si adesea o senzatie puternica de oboseala. Faza zisa icterica se traduce prin aparitia unei ingalbeniri de o intensitate variabila cu urine inchise la culoare si scaune decolorate, oboseala persistenta, pierdere a poftei de mancare, greturi. Unele hepatite virale trec total neremarcate.

Scarlatina este o boala eruptiva infecto-contagioasa acuta specifica copilariei, mai frecventa sub varsta de 10 ani, determinata de variate tipuri de streptococi beta-hemolitici de grup A toxigeni. Clinic, scarlatina se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, stare generala modificata, angina si eruptie micropapuloasa eritematoasa caracteristica, urmata de descuamare tegumentara. Ganglionii locoregionali (cei de sub brbie i de pe prile laterale ale gtului) sunt mrii i dureroi la pipit. Elocvente sunt modificrile specifice ale limbii: n prima zi aceasta prezint un depozit alb-slninos (limb de porelan), n a doua zi se descuameaz dinspre margini spre baz, n a treia zi are vrful descuamat, n a patra zi e descuamat total i capt o culoare zmeurie, apoi, n perioada de convalescen se reepitelizeaz (se acoper de un strat de celule noi), situaie cunoscut cu termenul de limb lcuit.Erupia, cauzat de toxina eritrogen secretat de streptococ, se instaleaz dup 24-48 de ore de la debut. Aceasta este difuz, stacojie i e punctat de mici bubie roii, aspre la pipit. Este mai intens pe partea antero-intern a membrelor, la plicele de flexiune i mai ales la plica cotului, unde apare o linie transversal, uor hemoragic (semnul Pastia).Pe fa, bolnavul prezint paloare n jurul nrilor i gurii, care contrasteaz cu roeaa pomeilor, aspect descris ca masca lui Filatov sau facies plmuit