e&,KC KL&fWC,ry*

ERUS

VALEA IUBIRIIIlustratii de

DorNe ZnvtoscHrgi

IoN ANpnnr PurcnN

SI,

Editura ffi Unirr.r,

CAP{-|C]-UL T

CAPJTCTUL 1{

CA]]'T'OLUI 1{I

CA]]{TC{-UL TV

CATITCLUL Y

CAPT?OLIJL VT

CAI}TTCT-U{-ViI

CA]:TTCLUL VNil

CUPRINS

Miros de mare

Insula albastri.

O noui zi, o noui. aventurS. I 44

Pac, Mac;i Marty I 5I

Labirintul iubirii I 72

Semingele iubirii I S6

Teami gi Spaimi / 101

O figuri cunoscuti I ll3

t5122

' I 'recuse ceva timp de cind Erus plecase de acasi.,

I din Regatul VAntului, insogit de cei cinci tovari;i de

drum. Lumea Buni incepea, in sfb"r;it, sI revini la inflgi;areape care o gtia el. Se gA.ndea la toati perioada in care soarele numai strilucise pe cer, iar apele involburate se intunecaseri. Se

gindea la dispariEia fructelor;i a legumelor gi la rolul pe care

il jucase el in toati. aceast5. poveste. i;i frcuse intre timpprieteni noi, dar, si mai important, invi.gase lecgii de viagi.

la care nu se asteptase. in Valea Ribdirii dobAndise virturearibdirii ;i se imprietenise cu Alpi, m5.rul vorbitor, dar ;icu iepurii Pac si Mac. in Valea Generozitigii se imprietenise

cu leopardul Amur, cu bufniEa Uli, cu ursul Marty;io cunoscuse pe pringesa Roua. Ace;tia il ajutaseri siAlwArnlereaga ce lnseamna generozrtatea.

s&&inos de mare o g

intAlnirea neasteptatS. cu Soarele fusese un moment

deosebit in cilatoria sa. Toate acestea il schimbaser5. pe Erus,

sau poate ci doar il ajutaseri si creasci, s5. se maturizeze si siingeleagi. mai bine lucrurile din jurul s5"u. Nu mai era deloc

pqtiul fricos, increzut, lipsit de rabdare gi de generozitate

de altidati. Era acum un biiat care trecuse prin greutiEi ;itncerciri de tot felul. Era un biiat care stia ca trebuie sl-si

duci la bun sfAr;it misiunea inceputi in Regatul VAntului.

Ti:ecuse cu bine de primele doui vii magice si acest lucru iididea incredere ;i putere si. meargi mai departe. Pe lAngi asta,

compania lui Roua era una extrem de plicuti;i flcea ca totulsi-i pari mult mai usor. Ce si mai zicem de gugubS.gul de Alpi,fb.ri de care gtia ci nu ar fi reugit si. ajungi pAni aici!

Toate aceste ginduri ii treceau prin minte in vreme ce

trecea prin poarta impodobiti cu flori.Erus, Roua ;i Alpi trecuri prin poarta plini de flori gi se

treziri deodati intr-o poiana verde. in jurul lor, nici gipenie de

om. Nu se vedea nici urmi de cei cinci tovari;i de drum ai sii.Roua privi cu atenlie in jur, apoi inchise ochii si trase puternic

. aer in piept.

166 - Miroase a mare, spuse ea zimbind cu toati fiin;a.

- A mare? intrebi Alpi.

- Da, a mare, reperi Roua, apoi deschise ochii qi le ariti.direcgia in care trebuiau si meargi.

- Uite, Erus, intr-acolo, nu mai este mult de mers si vomajunge in Regatul Apelor.

Erus se mai uitl o dati in jur dupi tovarisii sii ;i, nevizAnd

pe nimeni, porni incet in direcgia aritatl" de Roua. Theaba asta ilpusese ins5. un pic pe ginduri. Era tare ciudat ci" cei cinci nuerau acolo si-l a;tepte. Oare se intd.mplase ceva cu ei sau poate,

pur gi simplu, igi pierduserS. increderea in el? Ce si se fiintAmplat oare? insi toate aceste ginduri dispiruri cind Roua

il lui din nou de mini.

- Hai, mai cu viagi, spuse ea indemnAnduJ

si" mS.reasci pasul. Abia a-ttept si cunogti

Regatul Apelor, o si-gi placi foarte mult.

Erus z6"mbi si o urm5.. Era

pierdut in preajma ei. Nu i se

putea opune, aga ci o luar5. la

fugi in picioarele goale pe iarba

verde;i moale.

Se opriri dupi cAteva rninute

sl-;i tragi sufletul, iar Erus

observi ceva straniu. Pirul luirRoua

isi schimbase culoarea. Era acum de un albastru-deschis precumcerul senin in zilele de vari., cAnd fbcea baie in marea de corali.

- Pirul ti,u... spuse Erus nedumerit, ari.tAnd spre capul luiRoua. Si-a schimbat culoarea, conrinui el ugor stA.njenit.

- Da, stiu, spuse Roua. isi schimba culoarea in funcgie de

cum m5. simt. De obicei este albastru-verzui, asa cum m-aivlzut pina acum. insi, cAnd sunt tristi., este negru.

- Dar acum este albastru-deschis, spuse Erus, uimit incontinuare.

- A;" este, cAnd sunt foarte fericita se face albastru-deschis,

spuse Roua zAmbind.

Erus igi trase un smoc de pir inspre ochi ;i incepu sa r6.di.

- im."*ni ci. eu sunt mereu fericit.

- Mai degrabi pirul tiu este albastru de la c6.te afine

m5.n6.nci, glumi Alpi, amestecA.ndu-se in discugia lor.

- S-ar putea si ai dreptate, ii ri"spunse Roua si pornicu elan mai departe. PAni. la urmi. corpul nosrru

devine ceea ce md.nci.m, continui. ea cu incredere.

- Cum adid? intrebi Erus, incercAnd si ginipasul cu pringesa din Regatul Apelor.

- Pii, este simplu gi logic si frumos.

Tot ce ajunge in corpul ti.u devine parte :iifi

din tine. Iar anumite alimenre sunt bune pentru ceva, pe candaltele sunt bune pentru altceva. insi existi pi alimente care nusunt bune pentru nimic.

- Dar cum de stii atatea despre treburile astea? intreba Alpifoarte curios si oarecum contrariat.

Fiind un m5.r, A-lpi avea pretengia ci. se pricepe rnai bine lafructe gi la alte soiuri de alimente decAt un om.

- Pi.i, este simplu si logic;i frumos, dupi cum spuneam.Noi, cei din Regatul Apelor, hrinim plantele, le udim, deci lecunoastem foarte bine. $i cel mai bine cunosti plantele dupiculorile lor.

- Da? cum asa? intreba Erus, deosebit de interesat de subiect.

- Pii, este simplu...

- Si logic gi frumos, o completi Alpi zAmbind.

- Da, spuse Roua mingAindu-l pe Alpi. Culorile ne spunpentru ce sunt bune plantele. De exemplu, continui Rouasiguri. pe ea, plantele care au culoarea albastra sau Iviolet, asa cum sunt afinele, murele, coacLzele,_tprunele sau strugunl, te quta sa traresti mai

: .:i

mult. Plantele galbene si portocalii, cumsunt caisele, piersicile, dovleacul,citricele, ananasul, sunt foarte bune

pentru piele; cele rogii, precum zmevra, capgunele, sfecla rosie,

pepenele ro;u, ro;iile, sunt foarte bune pentru inima; plantelealbe sunt cele mai bune penrru sistemul imunitar - gandiEi-vi lausturoi, ceapi., ciuperci -, iar cele verzi, a;a cum este spanacul,sunt cele mai bune penffu si.nS.tate si ne dau purere.

- Spanacul, da! $tim noi pe cineva care apre ciazd, foartemult spanacul, spuse Alpi fbcindu-i cu ochiul lui Erus.

Erus zambi. ingelegea acum si mai bine legitura dintre lucrurilepe care le mA.nca;i felul in care funcgiona corpul si.u. Niciodati. nuse gindise cAt de important era ce mA.nca. Se ob\nuise de mic simi.nAnce ce vizuse in jur la paringii lui ;i la restul oamenilor. Roua

avea dreptate. Corpul t5.u devine ceea ce mInAnci, asa cum s-a

intAmplat de atAtea ori cAnd a mi.ncat nuci ;i a putur si gindeasci.

mai bine sau cind morcovii l-au ajutat sa vad5. in intu.neric.

I se pirea totul fascinant. Totul era, de fapt, in mAna lui... Cidoar nu il obliga nimeni si. m5"ni"nce ceva ce nu ii fbcea bine.

- Sper ca in Regatul Apelor si. gust din toate aceste culori,spuse Erus, intrerupindu-;i gAndurile.

- Cu sigurangS". Un curcubeu in farfurie, mie a;a imi place si.

mi"ninc, ii rispunse Roua, intorcAndu-se gi pornind din nou spre

intinderea de ap5. care se vedea din ce in ce mai mare in faEa 1or.

Merseri. afa o vreme ft.ri. si mai spuna nimic. Roua, cu pirulei albastru, mergea in faga, iar Erus, mai in spate, se intorcea din

10o

Ie

u

la

i

rl

.n

c6.nd in cind ca si.-si caute cu privirea tovari;ii de drum. Totnu-i venea sa creadi ca nu fuseseri. acolo sa-l astepte la iesirea

din Valea Generoziti.Eii. Apoi, dintr-odati, Roua se opri.

- Am ajuns, spuse ea cu entuziasm in voce.

Erus privi in faEi, punAndu-;i mina streasini. deasupra

ochilor. inaintea lor se intindea o api. limpede si linistiti., care

stri.lucea in lumina ruzelor de soare. Roua se apleca ;i igi viriambele mAini in api, inchise ochii si rosti cAteva cuvinte ingoapti. Apoi se intoarse c5.tre Erus gi Alpi si le spuse zAmbind:

- Binuiesc c5. nu vreEi si inotagi pini la Insula Albastri", nu?

Erus nu ar fi avut nicio problemi. cu inotatul, de f"pr, chiarera un inoti.tor foarte bun. insi apa din faga lui il intimida unpic, mai ales ci nu se vedea niciieri vreo insuli..

in c6.teva minute, in faga lor isi fh.cu aparigia o barciimpodobiti cu flori.

Erus o privi cu uimire. Nu mai vi"zuse niciodati. o astfel de

barci. Era micugi, dar solida si abia atingea apa de sub ea. Nuavea v6.sle, iar de o parte ;i de alta era plini de tot felul de

insemne ;i desene. UitAndu-se cu mai multi. atengie, observici unul dintre desene era chiar sreaua cu noui. colEuri. Ficuochii mari si spuse cu voce tare:

- Semnul celor noui-!

j",t:l;iirl,l.t

! ";t"'"*'.i' , ,i:n'_.il;:ta,is$ua*"

i;,:tir.:,..

Roua z6.mbi ;i aprobi din cap. Apoi se urci. repede in barci.Erus ezitl. un pic.

+.- Ii cunogti pe cei din Ordinul celor noui? o intrebi pe

Roua, privind-o in ochi.

- ii .unosc, da. $i destul de bine. Dar vei afla mai multela momentul potrivit, continui Roua fhcindu-i semn si. se

urce ldngi ea.

Erus frcu un pas mare ;i nesigur, apoi urci cletinandu-se inbarci.. Se a;e25. ;i a;tepti. cuminte si vadi ce o si. se intdmplemai departe.

Roua i;i lisi o minl in api ;i rosti cAteva cuvinte in

;oapti, iar atunci barca se ihtoarse gi porni ugor spre zare.

Erus simEea ceva asemi.nitor sentimentului pe care tlavusese cind se afla pe bacul din valea Ribdirii. o linigteplicuti gi un calm care ii dideau o stare de pace. cuvintelenu i;i aveau rostul, a;a ci preferi si. se bucure de cilitorieprivind apa care parci. se didea la o parre din drumul lor,strilucind cuminte ;i asculti.toare.

Dupi o vreme, ajunseri. intr-o zond,in care se intrevedeauin jurul lor felurite petice de pimd"nt. Erau ca ni;te insulige.

Iar printre ele pluteau agale tot felul de alte bi.rci, mai marisau mai mici. Bi.rcile acesrea aveau siluete ;i mai neob\nuite

s&{iros de rnarc . 13 fro As .-&4,

^dL a"*{*#*W *,@4ffi

.:'#l# .,:.',-*+is-l*.*-*-*ffi