Perioada paoptist are ca nucleu revoluia de la 1848. Micarea paoptist are urmtoarele obiective social-politice: -modernizarea societii romneti -independena politic -libertatea naional -unirea provinciilor romne Aceast epoc marcheaz nceputul literaturii noastre moderne. Scriitorii paoptiti ncearc o sincronizare n Europa Occidental, mai mult mimetic la nceput. Scriitorii au fost nevoii s ard etapele care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale n decursul a mai mult de un secol i jumtate. Curentele literare (iluminism, clasicism, preromantism, romantism, realism) sunt asimilate simultan. Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai autor ci chiar i n aceeai creaie. Paoptismul este o ideologie literar care nu a fost sintetizat ntr-un program particular i supus unor comandamente exterioare: mecanism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident, impunerea unui spedific naional, contiin critic i patriotic, contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii, o retoric a entuziasmului i o trezire la aciune.

Articolele programatice ale vremii reflect ideologia literar paoptist. Dou personaliti au rolul de ndrumtor al fenomenului cultural-literar. ntr-o prim etap, corespunztoare primei generaii paoptiste, acest rol i revine lui I. Heliade Rdulescu prin articolele din Curierul romnesc aprut la Bucureti (1829) cruia i adaug suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837). Datorit ndemnurilor adresate tinerilor scriitori a fost posibil debutul unei ntregi generaii ntre 1830-1840: Vasile Crlona, Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. O alt etap este marcat de contribuia lui Mihail Koglniceanu, redactorul revistei ieene Dacia literar, care are ca obiect exclusiv literatura. n cele trei numere aprute s-au publicat opere ale celor mai valoroi scriitori ai vremii (C. Negruzzi, Vasile Alexandri, Grigore Alexandrescu) ns direcia imprimat s-a reflectat n toat literatura epocii.

Dacia literar, manifest al romantismului romnesc n primul numr al revistei, M. Koglniceanu a publicat un articol-program intitulat Introducie, articol care a devenit manifestul literar al romantismului romnesc. Articolul ncepe cu evidenierea necesitii unei literaturi originale i naionale i cu prezentarea activitii gazetelor romneti aprute anterior fa de care Dacia literar i propune s aduc un suflu nou, aspect sugerat i de titlul revistei. Se respinge coloratura local i amestecul politicului, revista adresndu-se scriitorilor romni pentru a publica scrieri originale. Cele patru puncte ale articolului-program sunt: ntemeierea spiritului critic n literatura romn pe principiul estetic Afirmarea idealului de realizare a unitii limbii i a literaturii romne Combaterea imitaiilor i a trducerilor mediocre Promovarea unei literaturi originale prin indicarea unor surse de inspiraie n conformitate cu specificul naional i cu estetica romantic: istoria, natura ,i folclorul. Primii scriitori moderni s-au afirmat n cadrul curentului naional-popular de la Dacia literar.

Ideile enumerate n acest articol-program i promovarea de reuit se reflect n literatura romn de la mijlocul sec. Al 19-lea. Prin precizarea surselor de inspiraie, a temelor literare, dar i prin diversele trimiteri la trsturile romantismului (aspiraie spre originalitate, refugiul n trecutul istoric, aprecierea valorilor naionale i a folclorului, mbogirea limbii literare prin termeni populari, arhaici, regionali) articolului Introducie devine un manifest literar al romantismului romnesc. Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge un drum sinuos.

Dup literatura anilor 1825-1830 care abund n adaptri dup scriitorii strini, n special francezi, este se remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaa la drama Cromwell de Victor Hugo, n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitiile curentului naional popular de la renumita Dacia literar. Reprezentai ai literaturii paoptiste: Proza: proza de inspiraie istoric (C. Negruzzi, N. Blcescu, Alecu Russo), nsemnri de cltorie (V. Alecsandri,Ion Ghica,Gr. Alexandrescu), scrieri memorialistice (C. Negruzzi), nuvele romantice (C. Negruzzi, V. Alecsandri,Gh Alexandrescu), ncercri de roman (Dimitrie Bolinitineanu, Ion Ghica) Poezia: specii clasice: epistola, satira, fabula, oda, imnul (Gh. Asachi, C. Bollioc, A. Mureanu); specii romantice: meditaia (V. Crlona, D. Bolintineanu), V. Alexandrilegenda cult Dramaturgie: filonul comic al satirei sociale, critica moravurilor (Matei Millo, Caragiale, Alecu Russo, Vasile Alecsdri); teatrul istoric (Gh. Asachi, V Alecsandri).

Personalitile de baza in Moldova sunt urmtoarele:Vasile Alecsandri, Mihail Koglniceanu; n ara Romneasc C. A. Rosseti, I. C. Brtianu, Ion Heliade Rdulescu i n Transilvania - Avram Iancu, Simion Barnaiu, Gheorghe Bariiu. Toi mpreun fiind supranumii ca furitorii Principatelor Romne. Peste o perioad, cei pe care i numim simpli paoptiti au devenit fruntaii micrii pentru Unire, reorganizare administrativ, social, politic, economic i egalitatea populaiei. Generaia paoptist are un caracter unitar n toate principatele romne n Moldova, generaia paoptist se caracterizeaz prin elaborarea a dou programe importante, dintre care primul a fost Petiiunea Proclamaiunea, elaborat la Iai de ctre V. Alecsandri la 27 martie. A doua a fost tiprit la Cernui de ctre M. Koglniceanu la 24 mai privind Dorinele partidei naionale din Moldova. Prin aceste programe au fost urmrite principiile pentru reformarea patriei, reorganizarea administrativ, dorina de a nlocui regimul feudal cu cel burghez, sfnta pzire a regulamentului, sigurana i egalitatea populaiei. ns aceste programe au suferit eec din cauza neacceptrii de ctre Mihail Sturdza, dnd ordin de arestare a liderilor revoluionari.

Ion Heliade-Radulescu (1802-1872) Scriitor, filolog si ndrumatorliterar, Ion Heliade-Radulescu a fost o

personalitate enciclopedica, fiind consideratun deschizator de drumuri n cultura romna. A fost implicat n evenimentele de la1848, participnd la redactarea Proclamatiei de la Islaz. mpreuna cuDinicu Golescu nfiinteaza Societatea literara (1827), care promoveaza ideile iluministe: dezvoltarea scolii romnesti, crearea unui teatru national, publicarea de gazete, detraduceri si de opere originale. Are o contributie importanta la dezvoltarea literaturii romne moderne: nfiinteaza reviste (Curierul romnesc,prima gazeta romneasca,n 1829, urmatade Curierul de ambe sexe, Gazeta Teatrului National ,etc), tipareste un numarimpresionant de opere din literatura universala, multe traduse chiar de el, ncurajeaza si publica primele creatii ale unor scriitori mai tineri, publica propriile lucrari literare sau de teorie si critica literara.Ion Heliade-Radulescu si-a adunat opera literara n volumu Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie.

ntr-o prima etapa, de efervescenta creatoare, corespunzatoare primeigeneratii pasoptiste, acest rol i revine luiIon Heliade-Radulescu prin articoleledin ziarul Curierul romnesc, aparut la Bucuresti, ncepnd cu 1829, caruia i adaugadin 1837 suplimentul literar Curierul de ambe sexe. Este faza entuziasta si oarecumnaiva" a romantismului pasoptist, cnd distinctia ntre opera originala siprelucrarea unui model strain aproape ca nu se facea. Datorita ndemnuriloradresate tinerilor scriitori:,Nu e vreme de critica, copii; e vreme de scris; sa scrieti ct veti putea si cum veti putea",a fost posibil debutul unei ntregigeneratii, ntre 1830 si 1840: Vasile Crlova, Gr.Alexandrescu, DimitrieBolintineanu, Cezar Bolliac s.a. Prin promovarea literaturii, fie traduceri, fie scrierioriginale, presa ndeplineste o functie culturala n toate provinciile romne(Gheorghe Asachi editeaza la lasi Albina romneasca, n 1829, iar George Baritiu editeaza la Brasov Gazeta de Transilvania,n 1837, cu suplimentul Foaie pentru minte, inima si literatura). naceasta etapa se creeaza climatul cultural necesar pentru formarea unei literaturisi a unei limbi comune pentru toti romnii, deziderat formulat clar la 1840 de MihailKogalniceanu.

n a doua etapa, de asezare a fenomenului literar,Mihail Kogalniceanu impune spiritul critic. El este redactorul primei reviste exclusiv literare,Dacia literara , de la Iasi. n cele trei numere aparute, se publica opere ale celor maivalorosi scriitori ai vremii (C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescus.a.), iar directia imprimata se reflecta n toata literatura epocii.Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programulteoretic Introductie ,redactat de Mihail Kogalniceanu si publicat n primul numar alrevistei, n 1840.La nceputul articolului axat pe evidentierea necesitatii unei literaturioriginale si nationale, Kogalniceanu prezinta activitatea gazetelor romnesti aparuteanterior, fata de care Dacia literara urmareste sa aduca un suflu nou, sugerat si detitlul revistei. Se respinge coloratura locala si amestecul politicului, revistaadresndu-se scriitorilor romni de pretutindeni pentru a publica scrieri originale: O foaie dar, care, parasind politica, s-ar ndeletnici numai cu literatura nationala,foaie care, facnd abnegatie de loc, ar fi numai o foaie romneasca, si prin urmare s-ar ndeletnici cu productiile romnesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune, aceasta foaie, zic, ar mplini o mare lipsa n literatura noastra. O asemenea foaie ne vom sili ca sa -fie Dacia literara [...]. Asadar foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturei romnesti.

"Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

ntemeierea spiritului critic n literatura romna pe principiul estetic: Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana." Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romne: talul nostru este realizarea dorintii ca romnii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti."

Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara n noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covrsitoare n literatura.[...] Traductiile nsa nu fac o literatura."Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie nconformitate cu specificul national si cu estetica romantica: Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne mprumutam de la alte natii." Primii nostri scriitori moderni se afirma n cadrul curentului national de la Dacia literara. Ideile enuntate n articolul-program si promovate de revista sereflecta n literatura romna de la mijlocul secolului al XlX-lea, n scrieri din toateprovinciile romnesti.Prin precizarea surselor de inspiratie, a temelor literare n ultimul punct alarticolului, dar si prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratiaspre originalitate, refugiul n trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale si afolclorului, mbogatirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali),acesta devine un manifest literar al romantismului romnesc.Revista a fost interzisa de cenzura, dar spiritul ei a fost continuat derevistele Arhiva romneasca si Propasirea,avndu-l ca principal animator pe MihailKogalniceanu.

Rolul literaturii in perioada pasoptistaTermenul de pasoptism desemneaza miscarea democraticasi revolutionara care precede, in Tarile Romane, Revolutia de la 1848 si pregateste Unirea Principatelor(1859). Literatura pasoptista o continua pe cea iluminista clasica din epoca de tranzitie sporindu-si, sub impulsul ideologiei burgheze democrat-revolutionare, spiritul militant ca literatuta romantic progresista. Trecerea de la formula clasica la cea romantica se face treptat, ambele metode coexistand o bucata de vreme sau persistand la unul si acelasi scriitor pana la sfarsit. Se poate spune si despre Alecsandri ca a eUn loc aparte in valorificarea tematicii istoric il ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai completa specie a momentului, in care, sintetizand partismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devin cantareti ai trecutului glorios( D. Bolintineanu- "Muma lui Stefan cel Mare", Gh. Asachi- "Dochia si Traian"). Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contamorane sub forma satirei( Gh. Alexandrescu- "Satira", Gh. Asachi- "Sotie de moda") si a fabulei(Gh. Alexandrescu- "Cainele si catelul").Romantismul pasoptist 2.1 A. Romantismul este o miscare artistica si filozofica aparuta in ultimele decenii ale secoluluiXVIII in Europa, care a durat mare parte din secolulXIX . A fost o miscare contra rationalismului care marcase perioada neoclasica, ce se va pierde la aparitia spiritului romantic. Initial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai tarziu forma unei miscari.

Autorii romantici au scris din ce in ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama umana, iubirea tragica, ideile utopice. Daca secolulXVIII a fost marcat de obiectivitate si ratiune, inceputul secoluluiXIX va fi marcat de subiectivitate, de emotie si de eul interior.In literatura romana, romantismul se face simtit prin intermediul scriitorilor pasoptisti si persista mult timp dupa declinul curentului in culturile vest-europene.Romantismul pasoptist 2.1 A. Romantismul este o miscare artistica si filozofica aparuta in ultimele decenii ale secoluluiXVIII in Europa, care a durat mare parte din secolulXIX . A fost o miscare contra rationalismului care marcase perioada neoclasica, ce se va pierde la aparitia spiritului romantic. Initial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai tarziu forma unei miscari. Autorii romantici au scris din ce in ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama umana, iubirea tragica, ideile utopice. Daca secolulXVIII a fost marcat de obiectivitate si ratiune, inceputul secoluluiXIX va fi marcat de subiectivitate, de emotie si de eul interior.In literatura romana, romantismul se face simtit prin intermediul scriitorilor pasoptisti si persista mult timp dupa declinul curentului in culturile vesteuropene.voluat in sens invers, incepand prin a fi romantic si sfarsind prin a fi clasic.