endarterita obliteranta111

2
. Endarterita obliteranta:etiologie,patogenie, tablou, examinare Endarterită obliterantă (din gr. endon— înăuntru și arteră; lat. obliterans, -antis uitare, distrugere) boala gravă caracterizată prin afectarea vaselor sangvine și subalimentarea progresivă cu sînge a membrelor inferioare. Este întîlnită mai frecvent la bărbați; cauza directă rămîne neprecizată, fiind, însă, bine cunoscuți unii factori predispozanți, ca răceala îndelungată a picioarelor, traumele neuropsihice, intoxicarea cronică cu nicotina (fumatul). Inițial sînt afectați nervii reglatori ai circulației sangvine la membrul inferior, provocînd spasme de lungă durată a arterele magistrale respective; ulterior are loc sclerozarea pereților arterelor, îngustarea pînă la închiderea deplină a lumenului vascular. Primele manifestări ale endarterita obliterantă sînt dureri acute în mușchii gambei, apărute în timpul mers ului (bolnavul se oprește, nefiind în stare să-și continue drumul), picioarele îi devin reci, palide, pe alocuri apar pete roșii sau vinete, pulsul arterelor la piciorul bolnav abia se simte sau dispare cu totul, crește sensibilitatea la frig. În continuare durerile cresc, devenind insuportabile chiar în stare de repaus, din care cauza bolnavul suferă de insomnie, asociată cu o stare nevrotica grea. Pielea piciorului afectat devine lucioasă cu descuamarea straturilor superficiale, apar ulcerații, iar în cele din urmă se produce gangrena degetelor, tălpii. De obicei, simptoamele endarterita obliterantă apar la un picior, iar peste un timp și la celălalt. În cazuri grave au loc modificări patologice în vasele inimii, creierului și ale altor organe. Uneori boala progresează rapid, alteori decurge cu acutizări periodice și îmbunătățirea relativă a sănătății. La apariția primelor semne de endarterita obliterantă bolnavul trebuie să se prezinte la medic; va lăsa pentru totdeauna fumatul, va ține permanent picioarele la cald (se recomandă să poarte ciorapi groși chiar și în timpul verii); picioarele trebuie bine îngrijite, păzite de zgîrieturi, lovituri ș. a. Profilaxia generală a endarteritei obliterantă prevede evitarea tuturor împrejurărilor, care ar provoca spa sme ale vaselor sangvine de la picioare (încălțămintea strîmtă sau uda, răceala, fumatul). Picioarele trebuie spălate zilnic cu apă caldă și săpun; în cazuri de transpirație abundentă se recomandă a le șterge cu tifon înmuiat în alcool. tratamentul endarteriitei obliterante În formele incipiente:tratamentul igienico-dietetic. Membrele inferioare trebuie să fie totdeauna calde( ciorapi de lână schimbaţi zilnic); evitarea oricărei răniri; evitarea jartierelor strânse; bolnavul nu va sta picior peste picior; regim sărac în carne, bogat în vegetale şi fructe; zile cu regim de crudităţi, sare în cantitate mică; alcoolul şi cafeaua sunt admise numai în cantitate mică. Se interzice complet tutunul.Gimnastică medicală cu antrenarea progresivă.Calmarea durerii: se poate face prin aplicarea de comprese calde din una din următoarele plante medicinale: afin, aloe, alun, armurar, castan comestibil, castan sălbatec, cătină, ceapă, ciuboţica cucului,praz, salată, salcie, tătăneasă, urzică mică, usturoi

Upload: ana-tuchila

Post on 02-Dec-2015

218 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

endart

TRANSCRIPT

Page 1: Endarterita obliteranta111

. Endarterita obliteranta:etiologie,patogenie, tablou, examinare

Endarterită obliterantă (din gr. endon— înăuntru și arteră; lat. obliterans, -antis — uitare, distrugere) — boala

gravă caracterizată prin afectarea vaselor sangvine și subalimentarea progresivă cu sînge a membrelor

inferioare. Este întîlnită mai frecvent la bărbați; cauza directă rămîne neprecizată, fiind, însă, bine cunoscuți

unii factori predispozanți, ca răceala îndelungată a picioarelor, traumele neuropsihice, intoxicarea cronică cu

nicotina (fumatul). Inițial sînt afectați nervii reglatori ai circulației sangvine la membrul inferior, provocînd

spasme de lungă durată a arterele magistrale respective; ulterior are loc sclerozarea pereților arterelor,

îngustarea pînă la închiderea deplină a lumenului vascular.

Primele manifestări ale endarterita obliterantă sînt dureri acute în mușchii gambei, apărute în timpul mersului

(bolnavul se oprește, nefiind în stare să-și continue drumul), picioarele îi devin reci, palide, pe alocuri apar

pete roșii sau vinete, pulsul arterelor la piciorul bolnav abia se simte sau dispare cu totul, crește sensibilitatea

la frig. În continuare durerile cresc, devenind insuportabile chiar în stare de repaus, din care cauza bolnavul

suferă de insomnie, asociată cu o stare nevrotica grea. Pielea piciorului afectat devine lucioasă cu descuamarea

straturilor superficiale, apar ulcerații, iar în cele din urmă se produce gangrena degetelor, tălpii. De obicei,

simptoamele endarterita obliterantă apar la un picior, iar peste un timp și la celălalt. În cazuri grave au loc

modificări patologice în vasele inimii, creierului și ale altor organe. Uneori boala progresează rapid, alteori

decurge cu acutizări periodice și îmbunătățirea relativă a sănătății.

La apariția primelor semne de endarterita obliterantă bolnavul trebuie să se prezinte la medic; va lăsa pentru

totdeauna fumatul, va ține permanent picioarele la cald (se recomandă să poarte ciorapi groși chiar și în timpul

verii); picioarele trebuie bine îngrijite, păzite de zgîrieturi, lovituri ș. a.

Profilaxia generală a endarteritei obliterantă prevede evitarea tuturor împrejurărilor, care ar provoca spasme

ale vaselor sangvine de la picioare (încălțămintea strîmtă sau uda, răceala, fumatul). Picioarele trebuie

spălate zilnic cu apă caldă și săpun; în cazuri de transpirație abundentă se recomandă a le șterge cu tifon

înmuiat în alcool.

tratamentul endarteriitei obliterante

În formele incipiente:tratamentul igienico-dietetic. Membrele inferioare trebuie să fie totdeauna calde( ciorapi

de lână schimbaţi zilnic); evitarea oricărei răniri; evitarea jartierelor strânse; bolnavul nu va sta picior peste

picior; regim sărac în carne, bogat în vegetale şi fructe; zile cu regim de crudităţi, sare în cantitate mică;

alcoolul şi cafeaua sunt admise numai în cantitate mică. Se interzice complet tutunul.Gimnastică medicală cu

antrenarea progresivă.Calmarea durerii: se poate face prin aplicarea de comprese calde din una din

următoarele plante medicinale: afin, aloe, alun, armurar, castan comestibil, castan sălbatec, cătină, ceapă,

ciuboţica cucului,praz, salată, salcie, tătăneasă, urzică mică, usturoi

Page 2: Endarterita obliteranta111

Ateroclezoza obliteranta a membrelor inferioare: etiopatogenie

Arteriopatia obliterantă (sau "arterita" cum e numită uneori impropriu) este o boală arterială care determină

reducerea progresivă a diametrului arterelor, cu scăderea fluxului sanguin ce ajunge la ţesuturi.

Arteriopatia obliterantă este mai frecventă la persoanele vârstnice (peste vârsta de 70 de ani - 18,8%, faţă de

persoanele sub 60 de ani - 2,5% fac arterită). De asemenea este mai frecventă la bărbaţi, dar şi femeile cu

factori de risc pot fi afectate.

Boala afectează în primul rând arterele membrelor inferioare (picioare) şi mai rar arterele membrelor

superioare.

Factorii de risc pentru dezvoltarea acestei boli sunt aceiaşi cu cei din boala coronariană, în

principal:fumatul,diabetul zaharat,dislipidemia,hipertensiunea arterială. Ateroscleroza înseamnă depunerea

de grăsime în peretele arterelor ducând la îngustarea acestora şi chiar obstrucţia (înfundarea) lor.

Ateroscleroza începe devreme în cursul vieţii, avansează fără manifestări, uneori o perioadă îndelungată de

timp, până la apariţia îngustărilor arteriale semnificative.

Ateroscleroza este un proces generalizat la nivelul arterelor, putând afecta şi alte teritorii vasculare:

coronare (arterele inimii) cu apariţia anginei pectorale sau a infarctului miocardic, arterelor carotide (vasele

cerebrale) cu apariţia accidentului vascular cerebral, arterelor renale etc.

Astfel, la pacienţii cu arteriopatie obliterantă se întâlneşte mai frecvent afectarea concomitentă a arterelor

coronare sau carotide decât la cei fără arteriopatie.

ateroscleroza obliteranta :tablou,tratament

La începutul bolii, pacienţii pot să nu aibă simptome o perioadă îndelungată de timp, mai ales dacă sunt

sedentari; pe măsură ce îngustarea arterială se agravează, apare durerea. În stadiile iniţiale, durerea este

resimţită ca o "crampă musculară" (termenul medical este "claudicaţie intermitentă"), care apare în diferite

grupe musculare (în funcţie de localizarea îngustărilor/obstrucţiilor arteriale), cel mai frecvent în gambă (în

molet), dar şi în coapsă, şold sau fese sau în picior. În mod caracteristic, durerea apare la efort, este

reproductibilă (apare la aceeaşi distanţă) în timpul mersului, şi se ameliorează sau dispare la scurt timp după

încetarea efortului. Durerea şi disconfortul variază de la persoană la persoană. Severitatea simptomelor

depinde de sediul îngustării arteriale, de numărul vaselor care pot aduce sânge mai jos de zona afectată

(dezvoltarea circulaţiei colaterale) şi de intensitatea efortului. Iniţial, durerea apare la distanţe de mers mari,

pentru ca, pe masură ce boala avansează, să apară la distanţe din ce în ce mai mici. La pacienţii cu boală mai

avansată, cu capacitate de efort limitată, în afara durerii la mers, pot apare şi alte simptome - amorţeli,

furnicături, senzaţie de răceală a membrului afectat.Acest simptom este caracteristic pentru ischemia

arterială cronică!

Boala progresează în timp şi durerea apare şi în repaus!

Iniţial, durerea de repaus apare la nivelul degetelor şi piciorului, este mai accentuată noaptea şi se

ameliorează prin menţinerea picioarelor atârnate la marginea patului. Ulterior durerea devine permanentă,

intensă, bolnavul nu se poate odihni. În această etapă apar modificări în coloraţia pielii - devine cianotică (se

învineţeşte) şi ulterior apar răni, şi apare chiar gangrena extremităţilor.

Scopul tratamentului medical este ameliorarea simptomelor şi încetinirea evoluţiei bolii.

Tratamentul medical include: controlul factorilor de risc, antrenamentul fizic şi tratamentul medicamentos.

Paientul trebuie sa abandonez fumatul,sa tina control asupra dislepidemiei(scaderea colesterolului opreste

progresarea bolii)dieta(grasimi putine si exercitiu fizic,control asupta TA,greutatii corporale. Din

medicamente :statine(scad colesterolul) ; fibratii(scad trigliceridele shi cresc HDL colesterol), inhibitori ai

absorbtiei de colesterol, antiagregante(aspirina),hemoreologi(pentoxifilina),analgetice ; chirurgical :

angioplastia percutana(dilatarea vaselor),trombendarterectomie,simpatectomia,amputatia(in stadii avansate)