raport la bilan ţul de mediu nivel i sc west star srl...

SC MEDIU Consulting SRL

Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 1 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI

RAPORT

la Bilan ţul de Mediu Nivel I

SC WEST STAR SRL Iasi

Exploatarea agregatelor minerale din albia

raului Siret – Balastiera Condrea 1

1. Introducere

Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I a fost solicitat de autoritatea de mediu,

ARPM Galaţi, pentru realizarea unei evaluări complete a impactului potenţial de mediu

generat de Balastiera Condrea 1 din albia raului Siret - SC WEST STAR SRL Iasi în

vederea obţinerii Autorizaţiei de mediu.

Bilanţul de mediu I este realizat de către SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă

atestată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, conform Registrului Naţional al Elaboratorilor

de Studii pentru Protecţia Mediului.

Acest Bilanţ de mediu de nivel I este menit să obţină informaţii asupra cauzelor şi

consecinţelor efectelor negative, anterioare şi prezente asupra mediului, să aducă

precizări referitoare la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului în

zona de impact a activităţilor desfăşurate pe amplasament.

Contractul, încheiat pentru această lucrare a precizat că: beneficiarul, respectiv SC

WEST STAR SRL Iasi, cu adresa Strapungerea Silvestru nr. 54, Bloc T3-T4 scara A,

apartament 4, judet Iasi, Telefon: 0745.501.455,

răspunde pentru relevanţa, corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia

prestatorului şi implicit autorităţilor competente pentru protecţia mediului, iar elaboratorul

pentru corectitudinea lucrărilor şi a interpretării informaţiilor prezentate de beneficiar în

conformitate cu art. 21, alin. (4) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată

cu modificări de Legea nr. 265/2006.

Documentele care au fost prezentate sunt:

� Fişă de prezentare şi declaraţie pentru obţinerea Autorizaţiei de mediu;

� Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr162/09 iulie 2010;



� Certificat constatator;

� Contract vidanjare nr. 46/03.10.2012 – SC COSMESIRET SRL;

� Contract deşeuri reciclabile si periculoase, nr. 4503/26.09.2012 – SC SATOR SRL;

� Contract deşeuri reciclabile si periculoase, nr. 24/10.03.2010 – SC REMAT SA

Galaţi.

Lucrarea a fost realizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă

195/2005 privind protecţia mediului, ale Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii

de emitere a autorizaţiei de mediu şi ale Ordinului MAPPM 184/1997 pentru aprobarea

Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, privind cuantificarea impactului generat de

activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare Condrea 1 asupra R0SPA0071 Lunca

Siretului Inferior si R0SCI0162 Lunca Siretului Inferior.

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1 informatii generale

2.1.1 Denumirea societ ăţii

SC WEST STAR SRL Iasi

2.1.2. Sediul social : Strapungerea Silvestru nr. 54, Bloc T3-T4 scara A, apartament

4, judet Iasi, Tel: 0744.501.455, e-mail: [email protected];

Persoana de contact: Gabriel Gulap

2.1.3. Amplasament/punct de lucru

Amplasamentul studiat se afla pe malul stang a raului Siret, in localitatea Condrea,

comuna Umbraresti, judetul Galati avand o intindere de la circa 2500 m aval de podul CF

Suraia – Condrea pana la 3250 m amonte de acest pod.

Platforma de productie a SC WEST STAR SRL Iasi este amplasata in extravilanul

comunei Umbraresti, judet Galati, T19 P105 conform contractului de schimb anexat unde

titularul detine act de proprietate asupra terenului in suprafata totala de 2 ha. Extragerea

balastului din terasa joasa a raului Siret se realizeaza in cadrul perimetrului Condrea 1,

pe o fasie lata de 25 m avand o lungime de 560 m. Perimetrul de exploatare are o

suprafata de 3.038 ha , este de forma rectangulara si apartine albiei minore a raului Siret,

perimetrul fiind amplasat pe plaja formata in urma viiturilor din iulie 2010 pe malul stang al

acestuia, zona de exploatare fiind in administrarea AN APELE ROMANE - Directia Apelor

Prut.



Principalele vecinătăţi sunt:

• SV: Consiliul Local;

• NV: terenuri particulare;

• NE: Consiliul Local;

• E: drum balastat si Consiliul Local;

Suprafata solicitata este delimitata de urmatoarele puncte :

Tabel coordonate Stereo 70

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y 1 471098 684978 2 470809 685109 3 470605 685237 4 470594 685207 5 470744 685102 6 470758 685069 7 470837 685004 8 470923 684964 9 471013 684960

2.1.4. Accesul în perimetrul de exploatare

Accesul la zacamant se face din DN 24 Tecuci – Galati, din localitatea Umbraresti pe un

drum ce duce spre Condrea si in continuare spre balastierele din zona; distanta fata de

localitatea Umbraresti fiind de circa 10 km. Accesul se poate face si pe calea ferata pe ruta

Faurei Tecuci .si apoi pe linie CF proprie racordata la calea ferata Tecuci-Faurei.

2.1.5. Profil de activitate:

Societatea desfasoara în punctul de lucru urmatoarele activitati clasificate conform

Ordinului nr. 337/2007 al presedintelui Institutului National de Statistica privind actualizarea

Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN rev. 2:

- 0812 – Extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului;

- 3312 – Repararea masinilor;

- 2892 – Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii (inclusiv reparaţii şi întreţinere).

activitati înscrise în Declaratia pe propria raspundere înregistrata la Oficiul Registrului

Comertului de pe lânga Tribunalul Galati cu nr. 9653 din 22.02.2008, conform careia

societatea îndeplineste conditiile de functionare specifice pentru fiecare autoritate publica.



Activităţile clasificate cu codul CAEN 0812, 3312 şi 3892 se regăsesc în Anexa 1 – Lista

activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului din Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru

aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile ulterioare.

2.1.6. Forma de proprietate

Societate cu raspundere limitata, capital integral privat.

2.1.7. Regimul de lucru

8-10 ore/zi, 7 zile/saptamâna, 180 zile/an, nr. angajati: 15.

2.2. Localizare şi topografie

2.2.1 Descrierea generala a amplasamentului

Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvoltă pe

versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia în

zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare îşi

croieşte o vale transversală tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se

menţin până la pătrunderea în depresiunea subcarpatică a Berhometului (Ucraina).

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s, iar scurgerea medie specifică

este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare

din râurile României.

Pe teritoriul României, Siretul are o lungime de 548 km si un bazin hidrografic de

43933 km2; dar în afara graniţei de stat mai sunt încă 1636 km2 drenaţi de reţeaua

Siretului.

Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa

bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –

1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici

care asigură peste 90% din alimentarea râului. Scurgerea medie specifică bazinelor

montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp – pe Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova,

11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp – pe Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9

l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe Buzău. Se observă o diminuare a valorii

scurgerii medii specifice de la nord către sud.



Din punct de vedere statistic, în vara anului 2005 a fost înregistrat cel mai mare debit

lichid de pe râul Siret cu o valoare de 4650/mc/s la staţia hidrometrică Lungoci, în

apropiere de vărsare în Dunăre.

2.3. Geologie şi hidrogeologie

Din punct de vedere geo-tectonic zona este situată într-o depresiune formată între

Platforma Rusă, Carpaţii Orientali şi Unitatea Nord Dobrogeană în care s-au depus

sedimente pliocene şi cuaternare.

Din punct de vedere geologic şi morfologic relieful bazinului Siretului cuprinde 4 mari

unităţi de relief bine individualizate: Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei, Podişul

Moldovei, Câmpia Siretului. În amonte de confluenţa cu râul Bistriţa se caracterizează

prin prezenţa rocilor cristalino-mezozoice - şisturi cu sericit şi clorit, gnaise şi calcare în

partea de N-V a Sub-bazinului Moldovei în Munţii Rodnei, Maramureşului, Suhard, Obcina

Mestecaniş, Munţii Bistriţei, Giurgeului şi o parte din Munţtii Ciucului.

Un alt segment din bazinul Siretului traversează unitatea de fliş a grupei nordice a

Carpaţilor Orientali caracterizată prin gresii, conglomerate, marne, menilite, argile

localizate în Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoara, Ceahlău, Tarcău,



Goşmanu, Nemira, Berzunţ, o parte din Munţii Ciucului. În exteriorul arcului Carpatic,

bazinul hidrografic Siret traversează Subcarpaţii Moldovei alcătuiţi predominant din roci

miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în şirul

de dealuri (Pleşu, Pietricica). Subcarpaţii formează o fâşie mai joasă la marginea

munţilor, prezentând caracterele unor munţi mai mici şi mai tineri rezultaţi prin cutări

recente care s-au produs la sfârşitul neogenului şi începutul cuaternarului. În era

precambriană proterozoic, apare ca uscat Platforma Est - Europeană constituită din şisturi

cristaline ca urmare O altă unitate de relief străbătută de bazinul hidrografic al râului Siret

este Podişul Moldovei. În mezozoic-cretacic partea sudică a Podişului Moldovei suferă un

proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. Podişul apare ca uscat la

sfârşitul erei neozoice. Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci

sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică (calcare, gresii, marne,

argile, pietrişuri, nisipuri).

Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă deoarece acestea reprezintă

sursa de provenienţă a aluviunilor. În cazul Siretului există o corelaţie puternică care

indică o creştere a mărimii debitului de aluviuni odată cu creşterea debitului lichid.

Din punct de vedere geologic zona în care se află perimetrul de exploatare face parte

din Platforma Moldovenească, aflându-se în parte vestică a acesteia. Fundamentul este

cutat metamorfozat de vârstă precambriană şi este acoperit de o cuvertură de depozite

sedimentare de vârstă triasică, cretacică, eocenă, tortoniană, sarmaţiană şi meotiană



2.3.1 Elemente de geologie

Din punct de vedere geologic zona este aşezata pe partea de sud a platformei

Moldoveneşti, în zona în care ia contact cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura

sedimentară ce acoperă solul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3.000 m este

constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice.

Adâncimea de Îngheţ, conform STAS 6054/77, este de 1,00 m de la suprafaţa

terenului natural sau sistematizat.

Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de

mediu expus cel mai uşor la poluare. Deversările de substanţe chimice periculoase,

depozitările de deşeuri de toate categoriile, tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare

agro-pedologică, agrotehnică, necorespunzătoare, la care se adaugă degradările naturale ale

calităţii solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri) conferă imaginea completă a

impactului produs de activitatea antropică asupra acestui factor de mediu.

Din punct de vedere al formei principale de relief comuna UMBRARESTI se incadreaza in

categoria cimpie

2.3.2 Elemente de hidrologie

Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei UMBRARESTI este de 6.264 km.

UMBRARESTI se afla deasupra urmatoarelor corpuri de apa subterana:

* Lunca r. Barlad Cod: P5

* Campia de divagare a r. Siret Cod: S3

* Campia Tecuciului Cod: S5

Caracteristicile induse de corpurile de apa subterane asupra fluxurilor maxime de nitrati

sub adincimea frontului radicular, care sa nu conduca la acumularea nitratilor in apele

subterane, sunt prezentate in introducere.



2.3.3 Ape de suprafa ţă

Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Riul: Siret - confluenta cu: Barlad

Riul: Barlad - confluenta cu: Siret

Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa

bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –

1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici

care asigură peste 90% din alimentarea râului.

2.3.4 Tipuri de soluri

Pe teritoriul comunei UMBRARESTI principalele tipuri de sol sunt :


Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI

9

* Cernoziomuri cambice freatic-umede;

* Cernoziomuri cambice freatic-umede;

* Cernoziomuri cambice gleizate si

cernoziomuri gleizate;

* Cernoziomuri cambice gleizate;

* Cernoziomuri cambice si cernoziomuri

argiloiluviale (in crovuri si padini);

* Cernoziomuri cambice tipice si soluri

cenusii cambice si tipice;

* Cernoziomuri cambice tipice si soluri

cenusii cambice si tipice;

* Cernoziomuri cambice tipice;

* Cernoziomuri cambice tipice;

* Cernoziomuri cambice, cernoziomuri

cambice erodate si erodisoluri (pe

versante);

* Cernoziomuri semicarbonatice, freatic-

umede;

* Cernoziomuri tipice, carbonatice (inclusiv

vermice, carbonatice pe terase cu

depozite loessoide);

* Cernoziomuri tipice, semicarbonatice, pe

depozite fluviatile si fluviolacustre recente;

* Cernoziomuri vertice-gleizate, pe

depozite fluviatile si fluvio-lacustre

recente;

* Lacovisti pe depozite fluviatile si fluvio-

lacustre recente;

* Lacovisti saraturate;

* Lacovisti tipice si cernoziomuri gleizate

moderat-puternic;

* Protosoluri aluviale;



* Soloneturi tipice si soloneturi luvice;

* Soluri aluviale (inclusiv protosoluri

aluviale) frecvent gleizate;

* Soluri aluviale (inclusiv protosoluri

aluviale);

* Soluri cenusii tipice, pe depozite

nisipoase (pe relief eolian);

* Soluri cenusii tipice, pe depozite

nisipoase (pe relief eolian).



10

Pe teritoriul comunei UMBRARESTI utilizarea terenului, conform datelor furnizate

de raportarile statistice locale, este :

Suprafata agricola: 5639 ha

- arabil : 4602 ha

- vii : 655 ha

- pasuni : 354 ha

- finete : 28 ha

Suprafata vetrelor satelor componente: 636 ha

Suprafata locuibila: 96652 mp

2.3.5 Poten ţialul seismic al zonei

Din punct de vedere tectonic, municipiul Galaţi se situează pe linia de fractură

tectonică majoră Focşani - Nămoloasa - Galaţi, din această cauză în zonă

resimţindu-se puternic cutremurele de pământ cu epicentrul în zona Vrancea.

În conformitate cu harta privind macrozonarea seismică a teritoriului României

(SR 11100/1-1993), seismicitatea zonei în care este amplasat Spitalul Clinic

Judeţean de Urgenţă Galaţi este de gradul 8 (scara MSK), corespunzător unei

perioade de revenire de minim 50 de ani.



11

În conformitate cu normativul P 100-92 amplasamentul se situează în zona

seismică "C", cu un coeficient seismic Ks=0,20 şi o valoare a perioadei de colţ

Tc=1,5 sec.

2.3.6 Condi ţii de clim ă şi meteorologie pe amplasament

Din punct de vedere climatic pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati,

cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia

potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961-1990,

considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru comuna

UMBRARESTI .752 cu un domeniu de variatie cuprins intre .569 si 1.069. Din aceste

valori rezulta ca regimul hidroclimatic nu induce in medie transferuri importante de apa

din atmosfera catre corpurile de apa prin intermediul solului. In anii cei mai ploiosi

valoarea cumulata anual a precipitatiilor este mai mare decit cea corespunzatoare

evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa, prin sol, catre corpurile

de apa. Riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa este ridicat, in acesti ani

putind sa apara procese de tip piston prin care nitratii spalati sub adincimea frontului

radicular sunt impinsi catre corpurile de apa subterana Parametrii climatici pe baza

carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice

sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului

inghet (primavara). Utilizand seria climatica de referinta (1961-1990), pentru comuna

UMBRARESTI valorile acestor parametri climatici sunt:

* Data de aparitie a primului inghet

- valoare medie : 26 septembrie

- cel mai timpuriu: 6 septembrie

- cel mai tirziu : 16 octombrie

* Data de aparitie a ultimului inghet

- valoare medie : 1 mai

- cel mai timpuriu: 6 aprilie

- cel mai tirziu : 7 iunie

Climatul este de tip temperat-continental, verile sunt foarte calde şi uscate, iar

iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate

de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de

topire a stratului de zăpadă. Temperatura medie anuală înregistrată este de 10°C.



12

Pe fondul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în

valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice modificări care conduc la

crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai

umed şi mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături

principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V

şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de

aer temperat continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi

advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.

Cantităţile de apa provenite din precipitaţii sunt variabile. Regimul pluviometric este

considerat că fiind secetos, având lunile de maxim în iunie şi de minim în septembrie.

Valoarea anuală medie a precipitaţiilor este de 450 mm.

Datorită poziţiei sale, cu deschidere spre Câmpia Română şi stepele nordice,

vântul predominant bate din direcţia Nord-nord-est, cu o frecvenţă de 18,4%, iar

intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând unei viteze medii de

8 m/s.

2.3.7 Vegetatie

Plantele, dintre toate componentele biotice ale mediului înconjurator sunt cele mai

în masura sa reflecte conditiile de mediu dintr-un anumit spatiu. Analizând modificarile

principalelor componente ale mediului abiotic, putem constata ca o data cu acestea, se

modifica structura si compozitia învelisului biotic. Tipul de vegetatie reprezinta si o

însumare a mersului multianual al factorilor climatici, nefiind afectat în esenta sa de

variatiile anuale sau sezoniere. Vegetatia reactioneaza sensibil si la modificarile

mediului aparute în urma activitatilor antropice. In ceea ce priveste compozitia floristica,

cerintele ecologice ale speciilor dominante, care definesc tipul de vegetatie, arata

caracterele ecologice de baza, respectiv cantitatea de caldura si de apa disponibile într-

un ciclu anual si care situeaza unitatea respectiva într-o anumita zona sau etaj de

vegetatie. Analizele areal-geografice executate de specialisti prezinta deosebiri în

clasarea speciilor pe categorii. Aceste nepotriviri nu provin numai din studiul incomplet

al florei din care se poate stabili arealul speciilor, ci si din cauza faptului ca arealul unor

specii este înca insuficient studiat. Fiind expresia anumitor conditii climatice, categoriile

de elemente fitogeografice servesc în primul rând la delimitarea marilor zone de

vegetatie si a unitatilor floristice. Zona de câmpie se încadreaza în provincia balcano-

moesica, circumscriptia Moldovei de Sud. V. Ciocârlan (1996) considera ca împartirea

României în provincii floristice trebuie facuta dupa urmatoarele criterii:



13

- floristic, care consta în cunoasterea exacta a arealului speciilor spontane, mai ales

a celor dominante, dar si a celor lemnoase care caracterizeza cel mai fidel conditiile

pedoclimatice;

- pedologic, datorita relatiei strânse între planta si sol si pentru ca tipul de sol se

schimba mult mai greu decât covorul vegetal;

- climatic, caracterizat din punct de vedere al regimului termic si al umezelii;

- geomorfologic, relieful determinând indirect repartitia invelisului biotic;

- ecologic, existând o anumita suprapunere între teritoriile ecologice omogene si

provinciile floristice.

Caracteristici generale ale vegeta tiei zonei de stepa

In zona de vegetatie, în afara culturilor agricole, care domina peisajul, sunt întâlnite

pasuni si fânete alcatuite predominant din: Festuca pseudovina, Festuca vallesiaca,

Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus

mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus, la care se mai adauga o serie de

elemente mediteraneene caracteristice acestei zone: Crocus moesiacus, Aegilops

cylindrica, Vulpia myuros. Pe islazuri creste masiv pelinita de stepa (Arthemisia

austriaca), holera (Xanthium spinosum), firuta de livada (Poa pratensis), paiusul

(Festuca sulcata) si umbra iepurelui (Asparagus officinalis). Potentialul ecologic si

altitudinile relativ coborâte din cadrul teritoriului administrativ al comunei Nicoresti

permit existenta unor unitati de vegetatie bine individualizate în cadrul zonalitatii

latitudinale.

Vegetatia ierbacee este variata si bogata datorita conditiilor ecologice care au

favorizat formarea unor asociatii vegetale caracteristice acestor biotopuri. Conditiile

ecologice diferentiate au contribuit la dezvoltatea unor asociatii vegetale de diferite

tipuri:

- tip higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum

hiemale, Mentha aquatica, iar în imediata vecinatate a zonelor de baltire a apei pot fi

întâlnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha arvensis,

Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus compressus, Carex

vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale, Symphythum officinale, Iris

pseudacorum;

- tip hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton

crispus, Zannichelia palustris, Typha latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor;



14

-tip mezofil si xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum, Alopercus

pratensis, Festuca pratensis, Agropyrum repens, Cirsium canum, Adonis vernalis, Isats

praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea spinulosa, Veronica prostrata,

Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium

rotundum, Muscaria racemosum, Xeranthemum annum.

Fauna terestra si acvatica apartine biotopului stepei si silvostepei (care este saraca

si are cel mai mult de suferit de pe urma activitatii umane), precum si celui de lunca si

balta.

2.4. Obiective protejate

Perimetrul de exploatare agregate minerale este situat în aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarata prin HG nr. 1284/2007

privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 în România, modificata si completata prin HG nr.

971/2011.

Prin Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/2011 a fost înfiintat situl de

importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (suprapus SPA cu acelasi

nume), al carui obiectiv este mentinerea starii de conservare a 11 specii de pesti, 3

specii de reptile si amfibieni, 2 specii de mamifere, precum si a unor habitate de interes

comunitar. Mentionam faptul ca toate speciile pentru care s-a desemnat acest sit si

mare parte dintre habitate sunt dependente de mediul acvatic, fapt care necesita

mentinerea calitatii ecosistemelor suprapuse râului Siret.

Programul Natura 2000, principalul instrument pentru conservarea patrimoniul

natural pe teritoriul Uniunii Europene, reprezinta o retea ecologica de arii naturale

protejate care are ca scop mentinerea într-o stare de conservare favorabila a unei

selectii a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei

Habitate) si specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate si în Anexa I

a Directivei Pasari).

Având în vedere faptul ca amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor

minerale din albia raului Siret – Balastiera Condre a 1 se afla în interiorul ariilor

naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior, parti componente ale Retelei Natura 2000, prezentam în continuare date

referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafata sau în imediata vecinatate a proiectului.



15

Date privind ariile naturale protejate de interes c omunitar afectate de

activitatea obiectivului

2.4.1. Prezentarea sitului de protectie speciala av ifaunistica ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

Descrierea sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Infer ior

Situl de importanţă avifaunistică Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală

de 36.492 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două

regiuni biogeografice (continentală şi panonică). Situl se întinde pe patru regiuni

administrative, precum: Brăila, Galaţi şi Vrancea.

Tabel Caracteristici generale ale sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior:

Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase

N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Tabel Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - - A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C

A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i

C B C C

A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450 i

C B C C

A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C

A031 Ciconia ciconia - - - 300-500 i

D - - -

A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C

A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i

C B C C

A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i

C B C C

A189 Gelochelidon

nilotica - - - 5-10 i C B C C

A135 Glareola pratincola - - - 10-14

i C B C C

A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - - A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - - A177 Larus minutus - - - 20-35 D - - -



16

i

A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C

A019 Pelecanus

onocrotalus - - - 60-75

i C B B C

A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta - 5-12 p - 25-30

i C B C C

A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50

i D - - -

Tabel Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

A054 Anas acuta - - - 20-35

i D - - -

A056 Anas clypeata - - - 30-60

i D - - -

A052 Anas crecca - - - 50-80

i D - - -

A050 Anas penelope - - - 170-230 i - - -

A053 Anas platyrhynchos - 10-20 p - 350-500 i D - - -

A055 Anas querquedula - 1-3 p - D - - -

A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80

i D - - -

A043 Anser anser - - - 350-500 i D - - -

A059 Aythya ferina - 10-20 p - 100-150 i

D - - -

A061 Aythya fuligula - 6-12 p - B B C C

A087 Buteo buteo - - - 20-35

i D - - -

A198 Chlidonias leucopterus - 5-12 p - B B C B

A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -

A125 Fulica atra - 30-45 p - 2500-3000

i C B C B

A459 Larus cachinnans - 18-25 p - 200-250 i

D - - -

A156 Limosa limosa - - - 600-1000

i D - - -

A230 Merops apiaster - 30-50 p - D - - -

A017 Phalacrocorax

carbo - - - 50-

120 i D - - -

A005 Podiceps cristatus - 30-45 p - D - - - A048 Tadorna tadorna - 2 p - D - - - A161 Tringa erythropus - - - 150- D - - -



17

200 i

A162 Tringa totanus - - - 300-500 i D - - -

A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - 500-700 i D - - -

A179 Larus ridibundus - 25-35 p - 80-

180 i D - - -

Figura – Localizarea amplasamentului analizat faţă de zonele protejate



18

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri

de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii

vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice:

ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),

threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,

Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca),

ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,

Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa

ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias

hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.)

s.a. APM-GL Nazare A Aug 30 2006.

Calitate şi importanţă:

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii

naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului

Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbaşca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de

curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de

îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafeţei si adâncimii mai mare şi

datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret

se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de

asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi

altele. Balta Tălăbaşca este o zonă de o deosebită importanţă avifaunistică pe

cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări

acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea

purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide

(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,

Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme

(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa

limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide

(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),

sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.



19

2.4.2. Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă comunitară Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală de

25.081 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două

regiuni biogeografice (continentală şi panonică). Situl se întinde pe patru regiuni

administrative, precum: Bacău, Brăila, Galaţi şi Vrancea.

Caracteristici generale ale sitului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior sunt:

Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase

N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de

interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,

habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de

importanţă comunitară, sunt:

Tabel – Clasificarea habitatelor prezente în sit

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.

Conserv Global

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion

fluitantis şi Callitricho-Batrachion 20 B C C B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris)

0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu

Quercus spp. 0,2 C C B C

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Tabel Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj

Sit Pop.

Conserv

Izolare Global



20

1355 Lutra lutra P - - - C B C B

1335 Spermophilus

citellus P - - - - - - -

Tabel Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conser

v Izolar

e Global

1220 Emys orbicularis P - - - C B C B 1166 Triturus cristatus P - - - C B C B 1188 Bombina bombina P - - - C B C B

Tabel Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv

Izolare

Global

1130 Aspius aspius P - - - C B C B 1149 Cobitis taenia P - - - C B C B 2511 Gobio kessleri P - - - B B C B 1124 Gobio albipinnatus P - - - C B C B

1157 Gymnocephalus

schraetzer P - - - C B B B

1145 Misgurnus fossilis P - - - C B C B 2522 Pelecus cultratus P P - - - C B C B

1134 Rhodeus sericeus

amarus P - - - B B C B

1146 Sabanejewia

aurata P - - - C B C B

1160 Zingel streber P - - - B B C B 1159 Zingel zingel P - - - C B C B

Tabel Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conser

v Izolar

e Global

1083 Lucanus cervus P - - - C B C C 1014 Vertigo angustior P? - - - - - - -

Tabel Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Popula ţie Motiv M Felis silvestris P D

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul

Vechi şi Homocea, până în amonte de Municipiul Galaţi, la care se adaugă mici

porţiuni de terasă (de ex. trupul de pădure Hanu Conachi), precum şi partea

inferioara a luncii unor afluenţi ai Siretului (ex. Râul Trotuş, în aval de Urecheşti,

Râmnicu Sărat, Suha, Bârlădel, Buzău). Situl se întinde pe teritoriul judeţelor



21

Bacău (porţiunea superioară a sitului situată pe Râul Trotuş), Vrancea, Buzău,

Brăila şi Galaţi. Principalele clase de habitate identificate în sit sunt: Ape dulci

continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajişti seminaturale umede, preerii

mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5 %;

Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de

comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) - 2%. Situl este localizat

preponderent în lunca inundabilă a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant

plan, tânăr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri,

depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, în partea inferioară a sitului, la cca. 300

m în partea superioara a sitului, pe Râul Trotuş. Substratul geologic este

reprezentat de argile, nisipuri şi chiar pietrişuri în partea superioară, de vârstă

cuaternară, care se prezintă sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reţeaua

hidrologică este reprezentată de Râul Siret şi de afluenţii acestuia. Regimul

hidrologic al râului se caracterizează prin revărsări periodice, în principal în lunile

februarie-martie, aprilie-iunie şi noiembrie. Aceste revărsări au influenţă directă

asupra vegetaţiei forestiere. În zona de terasă, regimul hidrologic al râului nu

influenţează vegetaţia forestieră. Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind

caracteristic etajului colinar în partea superioară a sitului şi stepei, în partea

mijlocie şi inferioară a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol),

iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanţă:

Sit important pentru specile de peşti reofili, reprezentând o porţiune de râu

relativ puţin afectată de activităţi antropice.

Vulnerabilitate:

Fenomenul de uscare a arboretelor de vârstă mare este prezent din ce în ce

mai frecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majora.

Apropierea localităţilor, accesibilitatea uşoară a pădurilor pe întreg perimetrul,

nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea şi promovarea

arboretelor din salcâm, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone,

păşunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii

antropice. Extinderea domeniului construibil al localităţilor limitrofe sitului în zona

de lunca, diversificarea proprietăţii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte

elemente de vulnerabilitate a sitului.



22

3. Istoricul amplasamentului şi dezvolt ări viitoare

3.1.Istoricul amplasamentului

Datele care sunt prezentate pentru activitatea amplasamentului au fost luate în

special de la beneficiar.

Acest capitol are o arie extinsă de prezentare deoarece reprezintă baza

informativă, prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor

negative, şi prezente asupra mediului, şi este menit să aducă precizări referitoare

la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului în zona de impact

a activităţilor desfăşurate pe amplasament.

Societatea WEST STAR SRL Iasi a fost printre primele care au inceput

activitatea de exploatare a agregatelor din zona raului Siret. Societatea

functioneaza, cu toate avizele si autorizatiile legale inca din 1996 pe

amplasamentul din zona. Functie de solicitarile pietei si de modul in care s-au

refacut zonele de exploatare SC WEST STAR SRL a exploatat perimetrele din aval

si amonte de podul CF Suraia numite Condrea 1, Condrea 2, Condrea 3, si

Condrea 4.

Pozitionarea conforma, dezvoltarea sectorului de constructii infrastructura si

accesul la CF prin linia CF proprie i-au permis titularului sa faca, pe perioade mari

de timp, expeditii de agregate in diferite locatii prin vagoane de marfa CF.

3.2. Dezvolt ări viitoare

Stagnarea sectorului de constructii, cererea redusa de agregate si conjunctura

economica nefavorabila din ultima perioada nu lasa, pe termen scurt, posibilitatea

de a prevedea dezvoltari ulterioare. Titularul urmareste desfasurarea activitatii in

conformitate cu normele legale, obtinerea sau prelungirea avizelor si autorizatiilor,

mentinerea si largirea numarului de clienti, fara a prevedea investitii majore in

urmatorul an.

4. Activit ăţi desf ăşurate în cadrul obiectivului

4.1. Generalit ăţi - angaja ţi/schimb; procese tehnologice

4.1.1 Personalul şi programul de lucru

Programul de lucru este: 8-10 ore/zi, 7 zile/săptămâna, 180 zile/an.



23

4.1.2 Profilul de activitate

In zona perimetrului Condrea 1 nu s-au efectuat studii de omologare a

resurselor, perimetrul respectiv fiind atribuit de catre administratorul albiei – AN

Apele Romane ABA Prut Barlad.

Perimetrul ce va fi exploatat se afla in albia minora a raului Siret, pe malul

stang, pe treritoriul localitatii Condrea comuna Umbraresti judetul Galati. Terenul

are destinatia neproductiva fiind de fapt o plaja si grinduri inundabile la ape medii,

avand o mobilitate continua.

Cantitatea preliminata de extractie este de 51500 mc. Lucrarile de extractie se

vor desfasura pe un perimetru cu o suprafata de 30380 mp de forma unui

paralelogram cu L = 560 m l max = 86 m volumul rezervorului de 51381 mc

(considerand o adancime medie de 1,70 m) – rezerva incadrata in categoria

„rezerve posibilecod 331”. Extractia agregatelor se va realiza printr-un pilier de

siguranta de minim 15 m fata de malul stang.

Adancimea medie de excavare este de 1,70 m, cea maxima de 2,5 m fara a se

depasi limita talvegului, pentru a se asigura panta de scurgere corespunzatoare

pentru noul curs al raului rezultat in urma recalibrarii albiei, convenita cu

reprezentantii AN Apele Romane ABA Prut Barlad.

Activitatea de exploatare a acumulărilor de substanţe minerale la zi reprezintă

un cumul de lucrări miniere eşalonate în timp şi spaţiu:

� lucrări de pregătire şi deschidere;

� extracţia minieră extractia agregatelor minerale din raul siret cu ajutorul

unei dragline;

� nivelarea şi compactarea taluzurilor;

� transportul agregatelor la staţia de sortare proprie pe o distanta de 4 km in

autobasculante cu capacitati de 25 t;

� lucrari de prelucrare - spalarea si sortarea balastului in statiile de sortare

prevazute cu ciur vibrator de 7,5 m2 cu 4 site pentru sorturi, cu instalatie

de splare si clasor cu snec in vederea separarii nisipului si instalatii

evacuare ape uzate;

� depozitare la statia de sortare;

� valorificarea produselor livrare produse de balastiera sortate in vagoane

CF si prin autobasculante.

Lucr ări de preg ătire



24

Pentru punctul de extractie Condrea 1 este amenajat in cea mai mare parte

drumul de exploatare pana la malul stang in capatul amonte al perimetrului, acesta

fiin d utilizat si in trecut de catre SC WEST STAR SRL, urmand a se amenaja patul

de inaintare in continuare pe circa 530 m parte in capatul aval al perimetrului.

Intretinerea drumului de acces se va face prin lucrari de astupare a gropilor

aparute, volume mai mari de agregate fiind utlizate in special toamna si primavara.

Lucrari de extractie

Extractia se realizeaza cu excavator tip draglina LIEBHERR avand cupa de 3

m3. Deoarece lucrarile de excavare se vor executa numai in albia minora este

necesar ca accesul utilajelor de lucru si de transport sa se faca pe diguri provizorii

de 2 m inaltime, care vor asigura protectie fata de oscilatiile de nivel ale apei iar la

finalizarea programului de lucru sa fie retrase zilnic pe platforme mai inalte.

Tehnologia de exploatare propusă se va realiza ţinând cont de:

- forma zăcământului este tabulară, cu o pantă uşoară spre aval,

- nu prezintă falii sau efilări ale complexului aluvionar;

- grosimea complexului util este de 5-7 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă

omogenă

de nisipuri şi pietrişuri cu elemente de bolovăniş peste care se suprapun nisipuri

fin-argiloase gălbui în amestec cu prafuri fine, cu grosimi de 0,2-0,3 m, ce acoperă

complexul bazinal;

- nu există copertă de sol vegetal;

- adâncimea de exploatare este condiţionată în zonă de cea a talvegului,

Extinderea zăcământului de tip aluvionar este mare pe cele două direcţii dar

exploatarea se va desfăşura dintr-un panou cu dimensiunile L=560 m şi l=86 m, în

limitele perimetrului de exploatare aprobat; colturile panoului se vor borna.

Ţinând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda

fâşiilor longitudinale cu înaintarea din aval în amonte si de la firul apei spre malul

stang.In acest mod realizandu-se un nou curs al apei cu caracteristici hidraulice

corelate cu panta si debitul raului, in aval si in amonte de perimetru. Utilajul va

realiza operatiunea de excavare prin retrageri succesive dinspre aval spre amonte,

deplasandu-se pe mijlocul fasiilor longitudinale. Se favorizeaza astfel depunere de

material solid si regenerarea resursei in cazul unor viituri. Intre feliile transversale

este recomandabil a se lasa praguri de colmatare pentru a se diminua procesul de

eroziune regresiva si a se stimula procesul de depunere.



25

Exploatarea agregatelor minerale se va realiza până la adâncimea maximă de

2,5 m faţă de cota superioară a depozitului natural, în fâşii de 5 m lăţime, paralele

cu sensul de curgere al apei, din aval către amonte şi de la firul apei prin retragere

către malul drept.

Fâşiile vor fi flancate de praguri de colmatare pentru stimularea procesului de

regenerare şi pentru combaterea eroziunii regresive, păstrându-se pilieri de

siguranţă.

Se va urmari si calibrarea albiei minore pentru marirea capacitatii de transport

inclusiv racordarea biefurilor amonte si aval de perimetrul de exploatare.

Se va ţine cont că în perimetru nu este autorizată realizarea de depozite

intermediare în albie, iar numărul fâşiilor longitudinale şi lungimea acestora se va

stabili în funcţie de volumul ce se va extrage în fiecare trimestru, luând în calcul şi

adâncimea de excavaţie stabilită prin Avizul de Gospodărire a Apelor. Transportul

agregatelor minerale către staţia de sortare se va face cu autobasculantele proprii.

Pierderile din exploatare sunt nule, iar pierderile prin prelucrare sunt de doar 3

% deoarece statiile de sortare au randament ridicat. Gradul de valorificare al

zacamantului este de 97 %.

Lucrari de prelucrare

Operatiile de sortare – spalare balast se executa in cele 2 statii de sortare – cu

o capacitate de 35 mc/h fiecare, amplasate in comuna Umbraresti, pe malul stang

al raului Siret, la o distanta de 1 km fata de podul CF Suraia-Condrea, in dreptul

bornei CSA 74.

Operatiunile presupun parcurgerea de catre agregatele transportate cu auto

proprii a traseului prin utilajele de sortare, buncar receptie, transportor alimentare,

ciur vibrator cu instalatie de spalare, clasor cu snec, benzi transportoare pentru

sorturi si refuz ciur si padocuri (depozite la sol) pentru sorturi.

In cadrul activitatii desfasurate la balastiera Condrea 1 produsele miniere

comercializabile de catre titular sunt: nisip si pietris - sub forma de sorturi tip: 0-3

mm, 3-7 mm, 7-15 mm, 15-30 mm si refuz ciur. Permisul de exploatare permite

Titularului dreptul de exploatare pentru cantitatea de 51500 mc de nisip si pietris in

perimetrul de exploatare Condrea 1.

Sterilul rezultat din spalarea nisipului si pietrisului va fi depozitat lateral,

urmand ca in final sa fie depozitat in una din gropile rezultate din exploatarea in



26

perimetrul Umbraresti – terasa mal stang, sau va putea fi valorificat prin

comercializare catre sectorul de constructii sau cel agricol

Activitatea la perimetrul de exploatare va fi urmarita permanent de catre un tehnician.

Nisipul si pietrisul exploatate din acest zacamant vor fi utilizate dupa spalare si concasare ca materie prima la fabricarea betoanelor de diferite marci necesar lucrarilor de constructii, la executarea pavajelor din piatra, la fabricarea mortarelor de zidarie, la intretinerea drumurilor forestiere, comunale si judetene, la lucrari de protejare a taluzelor si a santurilor de scurgere a apelor.

Activitatea de reparare masini cod CAEN 3312 se desfasoara pe platforma sediului administrativ acolo unde exista o hala cu suprafata de 385 mp, cu pardoseala betonata si cu dotari minime pentru desfasurarea activitatii de intretinere utilaje, reparatii neplanificate accidentale, activitate menita sa evite opririle de flux si mentinerea in stare de functionare a utilajelor si dotarilor intre datele de reparatii planificate efectuate de catre titular cu firme specializate, in afara perimetrului societatii.

Activitatea cod CAEN 2892, constă în repararea şi întreţinerea staţiilor de sortare, buncăr de alimentare cu balast, transportor de alimentare cu balast, ciur vibrator, clasor şnec, benzi transportoare pentru sorturi si refuz ciur, depozite la sol (padocuri) pentru sorturi, etc, existente pe amplasament, folosite în desfăşurarea activităţii analizate.

4.1.2. Dotari

Platforma de productie a SC WEST STAR SRL Iasi este amplasata in

extravilanul comunei Umbraresti, judet Galati, T19 P105 conform contractului de

schimb anexat unde titularul detine act de proprietate asupra terenului in suprafata

totala de 2 ha.

Dotarile aflate in proprietatea obiectivului analizat SC WEST STAR SRL Iasi,

constau in: cladiri, utilaje, instalatii specifice procesul tehnologic desfasurat,

masini, aparate, mijloace de transport utilizate in procesul de productie.

In curtea sediului administrativ, unde se afla amplasate si statiile de sortare,

majoritatea cailor de acces sunt betonate si mentinute intr-o stare buna de

exploatare. SC WEST STAR SRL Iasi – exploateaza in acest amplasament 2 Statii

de sortare

Statiile de sortare sunt prevazute cu doua linii de sortare tip IUT Brasov cu

capacitate de sortare de 35 m3/h fiecare si cu o capacitate de productie totala este

de 40 000 m3 agregate/an.

Componentele statiilor de sortare – spalare sunt:

� buncar de alimentare cu balsat brut – 1 buc;

� transportor de alimentare cu balast brut – 1 buc;



27

� ciur vibrator de 7,5 m2 si instalatie de spalare -1 buc;

� clasor snec – 1 buc

� benzi transportoare pentru sorturi si refuz ciur - 5 buc;

� depozite la sol (padocuri) pentru sorturi

Societatea mai are in dotare si urmatoarele utilaje:

� incarcator tip LIEBHEER cu cupa de 3m3 si de 5 m3 – 2 buc

� autobasculante IVECO pentru transportul sorturilor catre beneficiari - 10

buc;

� concasor Nordberg – 1 buc;

� linie CF racordata la calea ferata Tecuci-Faurei + vagoane de marfa.

� cantar pod bascula;

� depozit motorina format din trei rezervoare metalice subterane pozitionate

in cuva de beton si pompa de alimentare.

Hala de reparatii este dotata cu strung, masina de gaurit, polizor, trusa de

scule, aparat de sudura electrica.

4.1.3. Utilitati - apa, canalizare, energie (surse, cantitati, volume)

4.1.3.1. Alimentare cu apa

In cadrul obiectivului exista o sursa de apa subterana – put forat cu adancimea

de 12 m definitivat cu teava de PVC cu Dn 200. El este prevazut cu un camin de

beton armat cu dimensiunile de 3,5 x 2,5 x 3 m, in care este instalat in hidrofor

care asigura un debit de 3 mc/h si o inaltime de refulare de 45mCA. Apa este

utilizata pentru nevoile igienico sanitare ale societatii alimentand hala de reparatii

si sediul adminstrativ printr-o conducta de PEID cu Dn 50 mm. Apa nu este

potabila fiind utilizata exclusiv pentru nevoile igienico sanitare. Apa potabila este

asigurata imbuteliata printr-o instalatie tip „Fantana”.

Alimentarea cu apa tehnologica se realizeaza prin intermediul unui bazin

deschis, amenajat prin excavatii, cu adancimea sub nivelul hidrostatic din zona.

Dimensiunile geometrice ale bazinului sunt 43 x 20 si adancimea de 4,5 m.

Captarea se realizeaza printr-o priza prevazuta cu un echipament de pompare tip

Wilo cu caracteristicile Q= 120 mc/h, Hp = 60 mCA, p= 7,5 kW, n= 1500 rot/min.

Electropompa este montata pe in ponton plutitor. Conducta de refulare din cauciuc

cu Dn 125 mm se ramifica printr-o teava metalica la cele doua statii de sortare

spalare.Necesarul de apa de spalare este asigurat direct din aceasta sursa nefiind

necesare rezervoare de stocare.



28

In cadrul obiectivului exista o instalatie pentru combaterea eventualelor incendii

compusa din 2 hidranti exteriori cu Dn 100 mmamplasati langa hala de reparatii.

Debitul de apa necesar instalatiei PSI este asigurat din sursa de suprafata prin

intermediul pompei WILO.

4.1.3.2. Evacuare ape uzate

Apele uzate menajere de la sediul administrativ si hala de reparatii sunt

evacuate prin intermediul unei retele de canalizare din conducte PVC si beton cu

Dn 110-200 mm si lungimea de 200 m intr-un bazin betonat vidanjabil de 13,20 mc

prevazut cu 3 compartimente. Bazinul este vidanjat prin intermediul unui operator

specializat (SC COSMESIRET SRL) iar apele uzate vidanjate sunt evacuate in

statia de epurare a municipiului Tecuci.

Apele uzate tehnologice sunt evacuate astfel:

� Apele uzate rezultate de la spalarea agregatelor – statia de sortare nr 1 sunt

evacuate prin conducta metalica cu Dn 300 mm si lungimea de 61 m printr-un

canal deschis cu dimensiunile de 0,7 x 1 m spre un bazin de decantare de 360 mc,

amenajat prin excavatii. Peretii bazinului sunt consolidati biologic.

� Apele uzate rezultate de la spalarea agregatelor – statia de sortare nr 2 sunt

evacuate printr-un canal deschis cu lungimea de 35 m si printr-o conducta metalica

cu Dn 100 mm, lungime de 22 m intr-un bazin de decantare de 450 mc, amenajat

prin excavatii. Cele doua bazine comunica prin intermediul unui canak de legatura

cu deschiderea de 5 m. Dupa decantare o parte din apele uzate sunt dirijate prin

pompare in bazinul deschis de alimentare, iar o parte se infiltreaza in solul

permeabil.

� Apele uzate rezultate de la spalarea halei de reparatii sunt evacuate in

bazinul de 13,2 mc dupa ce in prealabil sunt preepurate intr-un separator de

hidrocarburi de 2,88 mc.

� Apele meteorice din incinta statiilor de sortare sunt evacuate pe terenul din

vecinatate si se infiltreaza in sol, iar cele de pe suprafata betonata sunt dirijate prin

intermediul rigolelor betonate in bazinele de decantare a apelor uzate.

4.1.3.3. Alimentare cu energie electric ă

SC WEST STAR SRL punct de lucru Umbraresti are incheiat contract de

racordare la reteaua de energie electrica cu RENEL Filiala de Transport si



29

Distributie a Energiei Electrice Galati (Aviz nr.50180/1998). Energia electrica este

utilizata atat pentru iluminat interior si exterior cat si pentru alimentarea instalatiilor.

4.1.3.4. Alimentarea cu energie termic ă

Incalzirea spatiilor sediului administrativ este realizata cu ajutorul a doua

centrale termice cu gazeificare, pe combustibil solid – lemn (Orlan de 25 kW si

Folex de 80 kW). Centralele sunt adapostite separat de celelalte cladiri intr-o anexa

separata din zidarie.

Arderea pe principiul gazeificării se realizează la temperaturi ridicate. Acesta are

ca rezultat un consum de combustibil mai scăzut si o funcţionare ecologica. Aerul

primar si secundar este preîncălzit la temperatura ridicata, ceea ce înseamnă ca flacăra

este calda si stabila cu calitate constanta a arderii.

Cazanele sunt certificate conform standardului european EN 3003-5 si fac

parte din clasa 3.

4.2. Materiale de construc ţii

Platforma de productie a SC WEST STAR SRL Iasi este amplasata in

extravilanul comunei Umbraresti, judet Galati, T19 P105 conform contractului de

schimb anexat unde titularul detine act de proprietate asupra terenului in suprafata

totala de 2 ha.

Dotarile aflate in proprietatea obiectivului analizat SC WEST STAR SRL Iasi,

constau in: cladiri (sediu administrativ, hala reparatii, anexa centrale termice –

cladiri din zidarie, magazie dintabla cutata), utilaje, instalatii specifice procesului

tehnologic.

In curtea sediului administrativ, unde se afla amplasate si statiile de sortare,

majoritatea cailor de acces sunt betonate si mentinute intr-o stare buna de

exploatare.

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii p rime, rezervoare

subterane

Combustibilii utilizati in vederea alimentarii masinilor si utilajelor ce deservesc

activitatea sunt de tip motorina si sunt depozitati in cele 3 rezervoare avand

capacitate de 50 mc fiecare, rezervoare montate in subteran in cuve de beton.



30

4.4. Emisii în atmosfer ă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în

atmosfer ă

Sursele de impurificare a atmosferei identificate pe amplasamentul analizat:

• surse mobile;

• surse staţionare de ardere;

4.4.1. Surse mobile

În continuare se vor prezenta sursele şi poluanţii atmosferici caracteristici

pentru fiecare dintre cele trei categorii.

Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extractie

sunt reprezentate de functionarea utilajelor care extrag si transporta agregatele

minerale (NO, CO, CO2, SO2, pulberi, COV).

Mijloacele de transport sunt incarcate fara a se depasi valoarea maxima

admisa. Pe drumul de exploatare viteza de circulate este redusa pentru a se evita

antrenarea prafului si formarea norilor de praf. In zona nu exista surse care sa

produca poluari semnificative ale aerului atmosferic si datorita conditiilor de relief

de larga deschidere cu o rapida disipare a eventualelor noxe provenite din

activitatea de extractie sau de la mijloacele de transport.

Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variaza liniar cu

volumul traficului. Investigatiile de teren au demonstrat ca emisia depinde si de

parametrii de corectie (viteza medie, greutatea medie, numarul mediu de roti al

vehiculului, textura suprafetei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru

evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42.

Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciaza dupa

urmatoarea relatie:

E= factor de emisie, exprimat Tn kg/km de drum parcurs;

K= coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor

(adimensional);

K = 0,95, pentru particule cu d < 2,5 ^m

S= continutul de praf al materialului de pe suprafata drumului (s = 12 %);

S =viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h);

W =greutatea vehiculului (W = 40



31

Mg);

w =nr. de roti al vehiculului (w = 6);

p= nr. zilelor uscate/an cu cantitati de precipitatii de cel putin 0,254 mm (p =

218);

E = 0,228 kg/km de drum parcurs

Conform evaluarilor din traficul mediu zilnic de santier in perioada de extractie

pentru o distanta de 3 km parcursa de 576 vehicule grele/an, factorul de emisie va

avea urmatoarea valoare:

E = 0,228 kg/km x 3 km x 2 x 576 = 788 kg/an E = 788 kg/an

Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate in perioadele lipsite de

precipitatii, pe drumuri neamenajate, din pamant fara stropirea drumului. In

amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf in aer, pe drumuri se asterne

balast si se practica udarea drumurilor de acces.

Tabel - Factorii de emisie pentru autovehicule grele (>3,5 t) - motorina

NOX CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru

autovehiculele grele (>3,5 t) - motorina sunt conform tabelului de mai jos:

Factorii de emisie pentru "Alte surse mobile, utila je, motoare Diesel

Tabel - factorii de emsie pentru „Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM

g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73

Tabel - Emisii de gaze arse de la motoarele utilajelor/autovehiculelor

Utilaj UM NOx CH4 NM-VOC CO N2O CO2 PM

Draglina g/kg

motorina

419,68 1,462 60,888 135,88 11,18 - 49,278

Autobasculanta 247,87 1,45 47,37 200,07 0,696 18216,09 -

Cunoscand consumurile de motorina ale utilajelor din dotare, pentru draglina

(10 l/h) si pentru autobasculanta (6,75 l/h), cantitatea de noxe degajata va fi:



32

4.4.2 Surse sta ţionare de ardere

În această categorie intră centralele termice.

Incalzirea spatiilor sediului administrativ este realizata cu ajutorul a doua

centrale termice cu gazeificare, pe combustibil solid – lemn (Orlan de 25 kW si

Folex de 80 kW). Centralele sunt adapostite separat de celelalte cladiri intr-o anexa

separata din zidarie.

Arderea pe principiul gazeificării se realizează la temperaturi ridicate. Acesta are ca

rezultat un consum de combustibil mai scăzut si o funcţionare ecologica. Aerul primar si

secundar este preîncălzit la temperatura ridicata, ceea ce înseamnă ca flacăra este

calda si stabila cu calitate constanta a arderii.

Cazanele sunt certificate conform standardului european EN 3003-5 si fac

parte din clasa 3.

Emisiile de gaze arse şi pulberi în suspensie generate prin funcţionarea celor două

centrale termice cu combustibil solid - lemnul, au caracter discontinuu în funcţie de

anotimp şi de programul de lucru al societăţii.

Emisiile de poluanţi pentru instalaţii de ardere neindustriale – centrale termice – la

care combustibilul folosit este lemn şi biomasă se calculează în funcţie de consumul

total de combustibil care nu depăşeşte 10 t/an.

Gazele arse în urma arderii lemnului în generatoarele sistemului de încălzire sunt

reprezentate de emisiile de CO, CO2, NOx, SOx, N2O, CH4.

De menţionat este, că instalaţia funcţionează doar în perioada rece a anului. Pe

perioada de iarnă centrala termică va avea o funcţionare de 24 ore/zi, 7

zile/săptămână.

4.5. Prognozarea poluarii aerului

In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer

este determinat de poluarea cu pulberi si gaze de esapament rezultate din arderea

motorinei in timpul functionarii utilajelor pentru extractie material excavat (nisip si pietris)

si mijloacelor de transport ca urmare a intensificarii traficului de material extras.

Avand in vedere faptul ca activitatea nu presupune utilizarea de substante si

preparate chimice periculoase, se apreciaza ca poluarea aerului in aceasta perioada

are un caracter local, manifestandu-se doar in zona de exploatare, deci impactul va fi

redus.



33

4.6. Masuri de diminuare a impactului

� desfasurarea activitatilor numai in perimetrul aprobat de ANRM;

� utilizarea de echipamente, utilaje si mijloace de transport performante, care sa

nu produca un impact semnificativ de mediu prin noxele emise in atmosfera si nivelul de

zgomot realizat;

� realizarea lucrarilor de reparatii si intretinerea utilajelor, schimburile de ulei,

alimentarea cu motorina se vor face conform graficului stabilit de producator, in locuri

special amenajate;

� exploatarea rationala a resurselor naturale;

� amenajarea si intretinerea cailor de acces, inclusiv stropirea cailor de acces in

perioadele lipsite de precipitatii, astfel incat sa se reduca la minim cantitatea de emisii

de pulberi in atmosfera;

� evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;

� pastrarea curateniei si ordinii pe amplas amentul balastierei, inclusiv in zona de

parcare si de acces principal;

� gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate, colectarea selectiva a

deseurilor, depozitarea temporara controlata, verificarea si eliminarea finala a deseurilor

cu firme autorizate;

Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care

vor functiona mijloacele auto din dotarea societatii vor asigura respectarea Normelor

RAR; valorile limita pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi

specificati Tn anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspectiei tehnice

periodice. Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului

inconjurator si STAS 12574/87 privind calitatea aerului in zonele protejate.

Alimentarea cu apa

In cadrul obiectivului exista o sursa de apa subterana – put forat cu adancimea

de 12 m definitivat cu teava de PVC cu Dn 200. El este prevazut cu un camin de

beton armat cu dimensiunile de 3,5 x 2,5 x 3 m, in care este instalat in hidrofor

care asigura un debit de 3 mc/h si o inaltime de refulare de 45mCA. Apa este

utilizata pentru nevoile igienico sanitare ale societatii alimentand hala de reparatii

si sediul adminstrativ printr-o conducta de PEID cu Dn 50 mm. Apa nu este

potabila fiind utilizata exclusiv pentru nevoile igienico sanitare. Apa potabila este

asigurata imbuteliata printr-o instalatie tip „Fantana”.



34

Alimentarea cu apa tehnologica se realizeaza prin intermediul unui bazin

deschis, amenajat prin excavatii, cu adancimea sub nivelul hidrostatic din zona.

Dimensiunile geometrice ale bazinului sunt 43 x 20 si adancimea de 4,5 m.

Captarea se realizeaza printr-o priza prevazuta cu un echipament de pompare tip

Wilo cu caracteristicile Q= 120 mc/h, Hp = 60 mCA, p= 7,5 kW, n= 1500 rot/min.

Electropompa este montata pe in ponton plutitor. Conducta de refulare din cauciuc

cu Dn 125 mm se ramifica printr-o teava metalica la cele doua statii de sortare

spalare.Necesarul de apa de spalare este asigurat direct din aceasta sursa nefiind

necesare rezervoare de stocare.

4.5.3. Surse de poluare a apelor:

� scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi de la utilajele folosite, ce

vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale (excavator,

încărcător frontal (wolla) şi transportul acestora;

� depozitarea necontrolată a deşeurilor;

� fenomenul de regenerare a aluviunilor din albia minoră a râului Siret, în

perimetrul de exploatare;

� fenomenul de eroziune a malurilor râului Siret.

Pentru evitarea influenţelor negative asupra ecosistemelor din zonă, în timpul

procesului de extracţie a materialului aluvionar se vor lua următoarele măsuri:

� respectarea graficului reviziilor şi a reparaţiiler utilajelor;

� alimentarea cu carburanţi numai în zonele special amenajate;

� colectarea selectivă a deşeurilor;

� se interzice evacuarea deşeurilor lichide sau solide în apele râului Siret;

� se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi controlul

riscului de apariţie a poluărilor accidentale, iar în cazul producerii unor astfel

de incidente se va interveni operativ şi se vor lua măsuri imediate de

remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor.

4.5.4. Prognozarea impactului

Poluarea poate fi rezultatul gestionării necorespunzătoare a uleiurilor si a

produse petroliere, apelor uzate menajere. Nu trebuie admisă evacuarea acestor

deşeuri în apă. Un volum important de lucrări este reprezentat de exploatarea

materialului aluvionar, care se realizează prin lucrări de calibrare a albiei, care vor

asigura curgerea normală a apei raului. Impactul asupra calităţii apei este redus,



35

nepermanent şi limitat ca spaţiu de manifestare. Activitatea de extracţie controlată

a agregatelor minerale în scopul decolmatării, reprofilării şi regularizării râului Siret

determină creşterea turbidităţii apelor; aceasta este locală, temporară,

nepermanentă şi cu efecte adverse reduse.

Exploatarea agregatelor minerale se execută în funcţie de regimul hidrologic al

râului Siret astfel:

� debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod

normal fără să fie periclitată activitatea;

� în perioadele de critice (îngheţ, viituri): exploatarea agregatelor este oprită,

iar utilajele sunt retrase din albia râului Siret; în această perioadă se

efectuează întreţinerea şi revizia utilajelor;

� în perioada de ape mici: activitatea balastierei se desfăşoară în condiţii

normale; debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea

agregatelor minerale.

4.5.5. Măsuri de diminuare a impactului

Lucrările de extracţie se vor realiza numai în perimetrul aprobat de ANRM.

� se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările

ulterioare;

� colectarea deşeurilor municipale amestecate şi evacuarea controlată a

acestora, evacuarea periodică a apelor uzate menajere, elimină riscul de

poluare a apelor cu aceste produse.

� verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor, mijloacelor de transport,

echipamentelor, mecanismelor şi sculelor pentru a constata integritatea şi

buna lor funcţionare.

� folosirea de utilaje performante care nu produc pierderi de poluanţi în timpul

funcţionării.

� respectarea distanţei de protecţie de 1km amonte pentru protecţia podului de

peste râul Siret;

� în albia minoră a râului Siret nu se vor realiza fie şi temporar depozite de

carburanţi, uleiuri şi alte produse chimice;

PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DE ŞEURILOR

Tipuri de deşeuri generate:

Din activitatea analizată rezultă următoarele tipuri de deşeuri:



36

1. Deşeuri municipale amestecate (menajere) – cod 20 03 01

Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, deşeurile

menajere fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ,

industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri

municipale.

2. Ambalaje de hârtie şi carton – cod 15 01 01

Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ambalajele

de hârtie şi carton fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale

absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie,

nespecificate în altă parte, grupa 15 01 – ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje

municipale colectate separat).

3. Ambalaje din plastic – cod 15 01 02

Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ambalajele

de plastic fac parte din categoria 15 – deşeuri de ambalaje; materiale absorbante,

materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă

parte, grupa 15 01 – ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate

separat).

4. Deşeuri metalice cod 20 01 40 - metale - rezultate din activitatea de

intretinere utilaje. Cantitatea de deşeuri metalice rezultată este de 0,5 t/an. Fac

parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,

instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separate, grupa 20 01 - fracţiuni colectate

separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 40 - metale. Deşeurile metalice sunt

valorificate prin intermediul, unor societăţi autorizate pentru valorificarea lor.

5. Pilitur ă şi şpan feros – provenite în urma operaţiilor desfăşurate pe

amplasament. Acestea sunt stocate în recipienţi metalici. Cantitatea anuală este

estimată la aproximativ 0,01 t. Fac parte din categoria 12 - deşeuri de la

modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor

plastice, grupa 12 01 - deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al

suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice, cod 12 01 01 - pilitură şi şpan feros.

Deşeurile metalice sunt valorificate prin intermediul, unor societăţi autorizate

pentru valorificarea lor.

6. Brocuri – provenite în urma sudării/debitării materialului fieros, sunt

colectate în recipiente metalice. Cantitatea anuală este estimată la aproximativ

0,01 t. Conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, fac parte din



37

categoria 12 – deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor

metalice şi a materialelor plastice, grupa 12 01 - deşeuri de la modelarea şi

tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice, cod 12

01 13 - deşeuri de la sudură. Deşeurile metalice sunt valorificate prin intermediul,

unor societăţi autorizate.

7. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de

echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea

producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea,

reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a

acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 -

deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente

electrice şi electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele

specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi

generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita

impactul acestora asupra mediului.

8. Ulei uzat hidraulic – provenit de la utilajele din dotarea unităţii, este stocat

în recipiente metalice pentru a fi predate la societăţi specializate/autorizate în

vederea eliminării. Societatea are încheiat un contract cu nr. 678/20.03.2008, de

prestări servicii cu SC SATOR SRL. Cantitatea anuală este estimată la aproximativ

1 t. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 –

deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile

şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice, cod

13 01 10* - uleiuri hidraulice minerale neclorinate.

9. Acumulatori auto – sunt stocaţi în spaţii special amenajate. Aceştia sunt

daţi la schimb când societatea achiziţionează alţii noi. Cantitatea anuală este

estimată la aproximativ 25 bucăţi. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac

parte din categoria 16 – deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 06 baterii şi

acumulatori, cod 16 06 01* - baterii cu plumb.

10. Anvelope scoase din uz – sunt stocate temporar în spaţii special

amenajate pentru a fi predate la societăţi specializate autorizate în vederea

valorificării. Cantitatea anuală este estimată la aproximativ 3 t.



38

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 –

deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 01 vehicule scoase din uz de la

diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport în afara drumurilor)

şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreţinerea vehiculelor (cu

excepţia 13, 14, 16 06 şi 16 08), cod 16 01 03 - anvelope scoase din uz.

Reziduuri şi alte de şeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor (01 04 12 ),

altele decât cele specificate la 01 04 07 şi 01 04 11 – material decantat in bazinele

de decantare folosit in lucrari de constructii cai ferate si drumuri ca strat filtrant.

Denumirea de şeului *) Cantitate generat ă

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Colectare

Managementul deşeurilor

V E R

Deşeuri municipale amestecate 0,3 SL 20 03 01 pubele - D1 -

Deşeuri de ambalaje 0,2

S 15 01 01 spaţii

special amenajate

R5 - - 0,3 15 01 02

Deşeuri metalice 0,5 S 20 01 40 container metalic R5 - -

Pilitură şi şpan feros 0,01 S 12 01 01 recipiente metalice R4 - -

Brocuri 0,01 S 12 01 13 recipiente metalice R4 - -

Deşeuri electrice şi electronice - S 16 02 14

spaţii special

amenajate R7 D9 -

Ulei uzat hidraulic 1 L 13 01 10* Butoaie metalice D10

Acumulatori 25 buc - 16 06 01* Spatiu amenajat R7

Anvelope uzate 3 - 16 01 03* Spatiu ingradit D10

Deseuri de la spalarea minereurilor - S 01 04 12 Bazin

decantare R12

Modul de gospod ărire a de şeurilor

Managementul deşeurilor generate pe amplasament va ţine seama de

categoriile de deşeuri.

� deşeurile de ambalaje (hârtie, carton şi plastic) sunt colectate pe tipuri, în

containere adecvate special destinate în spaţii special amenajate în vederea

valorificării/eliminării prin societăţi specializate autorizate.

� deşeurile menajere sunt colectate în recipiente adecvate amplasate în spaţii

special amenajate pentru a fi predate periodic la societăţi specializate

autorizate.

� deseurile metalice si brocurile de sudura sunt stocate în recipienţi metalici



39

� deseurile periculoase sunt depozitate in spatii special amenajate urman a fi

predate societatilor autorizate.

Monitorizarea gestiunii de şeurilor

Societatea va ţine evidenţa lunară, cantitativă şi calitativă a tuturor tipurilor de

deşeuri generate din activitate, modul de gestionare a acestora în conformitate cu

prevederile HG nr. 856/2002 Raportările la autoritatea competentă de mediu se vor

face lunar.

Transportul de şeurilor

Transportul deşeurilor se va executa cu mijloace de transport autorizate

specializate în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul

deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

SC WEST STAR SRL va lua toate măsurile necesare pentru limitarea

impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor. Nu se preconizează un

impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect,

prin valorificarea/eliminarea deşeurilor de către societăţile autorizate specializate.

Gestiunea substan ţelor şi preparatelor periculoase

Obiectivul analizat posedă substanţe periculoase ce pot fi implicate în

accidente majore (oxigen lichefiat, lubrifianţi) şi care sunt specificate în Directiva

96/82/EC, transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 804/2007 privind

controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt

implicate substanţe periculoase – Directiva SEVESO II.

Cantitatea maximă de substanţe periculoase care se poate stoca la un

moment dat pe amplasament poate fi:

– butelii gpl 2 buc – 0,025 t;

– butelii de oxigen – 5 tuburi x 6,5 kg oxigen = 0,032 t oxigen;

– motorina – 100 tone.

Conform HG nr. 804/2007 pentru o unitate care deţine tipuri şi cantităţi de

substanţe periculoase prezentate în tabelul de mai jos, cantităţi relevante, maxime

existente la un moment dat pe amplasamentul SC Metaltrade International SRL

sunt următoarele:

Nr. crt. Substan ţa chimic ă

Cantitatea existent ă în unitate, tone

Cantitatea relevant ă, tone

Coloana 2 Coloana 3

1. GPL 0.025 50 200

2 Butelii oxigen 0,032 200 2000



40

Nr. crt. Substan ţa chimic ă

Cantitatea existent ă în unitate, tone

Cantitatea relevant ă, tone

Coloana 2 Coloana 3

3 Motorina 100 5.000 50.000

q1/QU1+ q2/QU2+ q3/QU3+....qx/QUx+...≥ 1

qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe

periculoase) care intră sub incidenţa părţii 1 sau părţii 2 a acestei anexe;

Qx = cantitatea relevantă pentru substanţa sau categoria de substanţe x din

coloana 3, partea 1 sau partea 2.

0,025/50 + 0,032/200 + 100/5000 = 0,02066 <1

q1/QL1+ q2/QL2+ q3/QL3+....qx/QLx+...≥ 1

qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe

periculoase) care intră sub incidenţa părţii 1 sau părţii 2 a acestei anexe;

QLx = cantitatea relevantă pentru substanţa sau categoria x din coloana 2,

partea 1 sau partea 2.

0,025/200 + 0,032/2000 + 100/50000 = 0,00014 <1

În urma analizei efectuate, SC West Star SRL nu intră sub incidenţa HG nr.

804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt

implicate substanţele periculoase, conform. Anexei nr. 1, Partea a II-a, Nota 4.

Agentul economic nu trebuie să întocmească Raportul de securitate şi nici

Planul de intervenţie în caz de poluare accidentală.

4.5. Protec ţia şi igien ă muncii

Protectia si securitatea muncii se refera la asigurarea starii generale de

securitate si a integritatii fizice fi psihice al intregului personal. Sunt cuprinse masuri

tehnice, sanitare, organizatorice, juridice, care au ca scop ocrotirea vietii fi sanatatii

angajatilor, prin asigurarea celor mai bune conditii de munca, reducerea efortului fizic fi

psihic, precum fi pnn asigurarea unor conditii speciale pentru cei care efectueaza munci

grele sau vatamatoare, pentru munca femeilor fi a tinerilor.

Instructiunile vor fi aprobate de catre managerul S.C. “WEST STAR" SRL fi vor fi luate

sub semnatura de catre fiecare salariat de la punctele de lucru pentru care au fost



41

intocmite.

Dotari

� echipament de protectie adecvat fiecarui loc de munca;

� materiale igienico-sanitare.

Masuri

� asigurarea servidului medical;

� asigurarea fi mentinerea permanenta a unui iluminat corespunzator la

fiecare loc de munca;

� aprovizionarea ritmica cu materiale igienico-sanitare;

� intretinerea fi repararea echipamentului de protecfie.

Avand in vedere prevederile din Normele Generale de Protectia Muncii, articolele

31-38, prin decizia 92/08.04.1998, managerul societii decide constituirea comitetului de

securitate fi sanatate in munca, care are urmatoarele atributii:

� aproba orogramul anual de protectie a muncii;

� urmarefte modul in care se aplica reglementarile legislative privind

protectia muncii;

� analizeaza factorii de risc, de accidentare si imbolnaviri profesionale

existente la locurile de munca;

� promoveaza initiative proprii sau ale celorlalti angajati vizand prevenirea

accidentelor de munca fi a imbolnavirilor profesionale, precum fi imbunatatirea

conditiilor de munca;

� efectueaza cercetari proprii in cazul producerii de accidente de munca sau

in cazuri de imbolnaviri profesionale;

� efectueaza inspectii proprii la locurile de munca in scopul prevenirii

accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale;

� sesizeaza inspectoratele teritoriale de stat pentru protectia muncii pe raza

carora isi desfasoara activitatea, atunci cand constata incalcarea normelor legale

de protectie a muncii sau cand intre conducatorul unitatii si ceilalti membri ai

comitetului exista divergente privind modul in care se asigura securitatea si

sanatatea lucratorilor.

Pe parcursul anului, managerul face instruiri periodice la locurile de munca

4.6. Prevenirea şi stingerea incendiilor

In situaţia izbucnirii unui incendiu personalul este instruit să intervină; acţiunile

întreprinse sunt:



42

� - alarmarea;

� - intervenţia conform Planului de apărare în caz de incendiu

(autoapărarea);

� - evacuarea;

� - salvarea persoanelor în pericol;

� - alarmarea pompierilor;

Dotarile

In cadrul obiectivului exista o instalatie pentru combaterea eventualelor incendii

compusa din 2 hidranti exteriori cu Dn 100 mm amplasati langa hala de reparatii.

Debitul de apa necesar instalatiei PSI este asigurat din sursa de suprafata prin

intermediul pompei WILO.

4.7. Zgomotul şi vibra ţiile

4.7.1. Sursele principale de zgomot

Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de utilajele/mijloacele de

transport care funcţionează în timpul activităţii de extracţie a nisipului aluvionar din

râul Siret. În timpul operării, zgomotul produs de sursele mobile se va înscrie în

nivelul de zgomot admis.

4.7.2. Prognozarea impactului

In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în

timpul extracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai

redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente

amplasamentului. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB

(A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare

normală. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr.

1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de

echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului

Se vor folosi drumurile de acces la perimetrul de exploatare Condrea şi în

interiorul acestuia în baza convenţiilor încheiate cu CL. Se vor lua măsuri astfel

încât acestea să fie întreţinute permanent.



43

Distanţa faţă de zona locuită este de circa 1 km, ceea ce determină o disipare

a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem

ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului

Siret.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din

punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988,

care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte

amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să

nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii),

în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr.

536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00,

Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB.

4.8. Securitatea zonei

Obeictivul din zona pavilionului, a statiilor de sortaresi depozitare sorturi are

zina imprejmuita perimetral cu gard si exista sistem de supraveghere video in

regim permanent.

Paza obiectivelor din cadrul balastierei este asigurată pe perioada noptii prin

personal propriu.

4.9. Administra ţie

SC WEST STAR SRL Iasi, societate cu capital integral privat, este una din

principalele societati de constructii din zona Moldovei. Obiectivul principal al

societatii este dezvoltarea unui portofoliu de servicii de calitate (executie lucrari de

constructii, producere si comercializare materiale de constructii, consultanta si

expertize tehnice), care sa indeplineasca cerintele cele mai exigente pe piata

constructiilor din Romania.

Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbraresti, jud. Galati, data in

exploatare in anul 1996, prin dotarea tehnica moderna, personalul specializat si

calitatea produselor furnizate a devenit un pol de referinta al balastierelor de pe

raul Siret.

5. Calitatea solului

5.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului



44

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele

folosite la procesul de extracţie a agregatelor: excavator, încărcător frontal,

autobasculante.

Utilajele funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra

mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs

de acestea.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii

accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile

de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele în

stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate.

Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să

supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita

poluarea mediului înconjurător în caz de avarie.

Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt

apa şi solul.

Măsuri pentru protecţia factorilor de mediu apă şi sol:

- adâncimea maximă de extracţie (măsurată de la cota superioară a

depozitului): 2,20m, fără a coborâ sub nivelul talvegului râului Siret;

- adâncimea medie de exploatare: 1,70m;

- exploatarea va păstra pilierii de siguranţă stabiliti de SGA

- transportul materialului excavat este operativ, fără a se face depozite

intermediare mai mari de o zi în albia râului;

- protejarea apei râului Siret de scurgerea agenţilor chimici şi petrochimici de

la utilajele de extracţie şi transport;

5.2. Impactul asupra solului şi subsolului

Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii

unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin

probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar.

5.3. Măsuri de protecţie

- Lucrările se vor executa numai în perimetrul aprobat de ANRM.

- Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne; Titularul va borna un

număr de 3 profile transversale şi va efectua măsurători topometrice la începutul

exploatării, la cel mult 15 zile după viiturile importante şi la finalizarea exploatării.



45

- In albia minoră a râului Siret nu se admit depozite de agregate; se

autorizează un singur depozit intermediar tehnologic în limitele capacităţii de

tranport pentru 1 (una) zi.

6. Concluzii şi recomand ări

Prezenta lucrare reprezintă Raport la Bilanţul de mediu nivel I pentru activitatea

desfăşurată în cadrul S.C. WEST STAR S.R.L. elaborat de către SC Mediu

Consulting SRL Bucureşti pune în evidenţă cauzele şi consecinţele efectelor

negative asupra mediului datorate activităţii desfăşurate în cadrul ampasamentului.

6.1 Concluzii

Lucrarile de excavare se incadreaza in prevederile Legii nr. 112/2006 de

modificare si completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2, conform

caruia:

„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor

de apa, cuvetele lacurilor, balplor, prin exploatari organizate, se acorda de

autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare,

reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal

privind influenza exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si

autorizapei de gospodarire a apelor, cu avizul depnatorilor de lucrari hidrotehnice

in albie din zona".

Monitorizarea activitatii de exploatare a agregatelor din albia raului Siret de

catre S.C. West Star S.R.L. este necesara pentru reducerea impactului produs

asupra mediului inconjurator. Urmarirea activitatii se va face prin verificari

periodice care sa analizeze modul in care se conformeaza societatea in perioada

de exploatare a perimetrului.

Inregistrarea volumelor de nisip si pietris in stare bruta extrase se va face in

fise speciale, in care se vor mentiona cantitatea extrasa si cea valorificata.

Administratorul societatii va intocmi:

- rapoarte geo-miniere trimestriale si anuale cu evidenta extrasului geologic;

- miscarea anuala a resurselor.



46

Monitorizarea evolutiei in timp a albiei minore se va face prin ridicari

topografice anuale - odata cu intocmirea documentatiei pentru gospodarirea apelor

si masuratori topografice la cel mult 15 zile dupa viiturile importante.

Factorul de mediu apa

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale se realizeaza prin lucrari de

recalibrare a albiei, care va asigura curgerea normala a apei raului Siret; aceste

activitati determina cresterea turbiditatii apelor; aceasta este locala, temporara,

nepermanenta si cu efecte adverse reduse.

Pentru protectia factorului de mediu apa vor fi respectati pilierii de siguranta

impusi in Autorizatia de gospodarire a apelor pe tot parcursul activitatii de

exploatare agregate minerale. Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne

fixe pe mal si balize plutitoare pe apa. Se vor respecta prevederile Legii nr.

107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

SC West Star SRL, prin desfasurarea activitatilor de extractie nisip si pietris nu

va produce deteriorari ale lucrarilor hidrotehnice, constructii civile sau industriale,

ale malurilor raului sau ale terenurilor proprietate publica sau privata din zona de

exploatare a albiei cursului de apa.

Personalul care va deservi perimetrul de exploatare va fi instruit sa nu

efectueze parcarea utilajelor terasiere si a mijloacelor de transport in albia minora

a raului Siret, dupa terminarea programului de lucru. Personalul va fi instruit sa

supravegheze functionarea utilajelor/mijloacelor de transport si sa remedieze

eventualele defectiuni in cel mai scurt timp. Periodic se va face inspectia tehnica a

utilajelor utilizate pe amplasament.

Precizam faptul ca eventuale poluari accidentale de pe amplasament nu produc

impurificari majore ale factorilor de mediu, deoarece cantitatile stocate in

rezervoarele si mecanismele utilajelor sunt reduse.

Factorul de mediu biodiversitate

Exploatarea nisipului si pietrisului in stare bruta in perimetrul „Condrea”,

Comuna Umbraresti, Judetul Galati, nu afecteaza in mod negativ integritatea ariei

naturale protejate, nu va duce la deteriorarea tipurilor de habitate stabile si nici

perturbarea speciilor de flora si fauna pentru care au fost desemnate ariile

protejate: situl de protectie speciala avifaunistica R0SPA0071 Lunca Siretului

Inferior si situl de importanta comunitara R0SCI0162 Lunca Siretului Inferior.



47

Speciile de pasari care utilizeaza in migratie coridorul est-carpatic prefera

zonele lacurilor de acumulare, iar cele ajunse accidental in aceasta zona poposesc

doar pentru a se odihni deoarece vecinatatile balastierei nu ofera conditii de habitat

pentru hranire;

Nu reduce suprafata habitatelor preferate de specii care utilizeaza culoarul de

migratie est-carpatic;

Nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta

comunitara;

Nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

Nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Nu produce modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna,

care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar;

Masuri de conservare:

In perioada de functionare a exploatarii controlate a pietrisului si nisipului in

perimetrul Condrea comuna Umbraresti, judetul Galati este necesara respectarea

cu strictete a legislatiei de mediu in vigoare.

Pentru protectia ariei protejate, pentru speciile de plante si animale salbatice

terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele

prevazute in anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) si 4 B (specii de interes

national) din OUG nr. 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si

care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si /sau

oualor din natura;

- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;

- pertubarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de credere, de

hibernare si de migratie;

- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si

capturarea;

- comercializarea, detinerea si /sau transportul in scopul comercializarii

acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de

la acestea, usor de identificat.



48

Alte masuri de reducere a impactului

Pentru impactul datorat deranjarii speciilor datorita zgomotului, in perioada de

exploatare, se recomanda:

� folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de

zgomot acceptate; reparatia utilajelor in service-uri specializate etc.

� se va lucra doar in timpul zilei, in caz de necesitate, pe timp de noapte,

evitarea utilizarii luminii in exces;

� organizarea de sedinte de constientizare cu personalul angajat in care

sa se explice importanta protejarii speciilor de flora si fauna.

6.2 Recomandari

- respectarea prevederilor HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizarii

si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania;

- folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de

zgomot acceptate;

- reducerea perturbarii speciilor de fauna prin emisii de zgomot si vibratii

(zgomotul provenit de la utilaje);

- desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului de extractie cu respectarea

prevederilor Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 99 din 25 aprilie 2012;

autorizatia confera dreptul de exploatare a agregatelor minerale din

perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judetul Galati, in scopul

decolmatarii, reprofilarii albiei minore a raului Siret si regularizarii scurgerii;

- reducerea poluarii apei si a aerului cu substante chimice, ape uzate, praf si

emisii poluante;

- desfasurarea activitatilor pe suprafetele strict necesare pentru a nu perturba

speciile de fauna;

- evitarea excavatiilor in perioadele de reproducere la pesti;

- interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de fa una de catre

personalul exploatarii;

- pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi

sistem de management al habitatelor;

Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz,

in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de

conformare



49

Nu este cazul.

Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un

eveniment viitor si incert;

Probabilitatea ca un eveniment viitor sa determine un impact de mediu

semnificativ este foarte redusa, avand in vedere ca numai o activitate distructiva de

mare amploare poate produce efecte semnificativ negative asupra

amplasamentului, si in special asupra aerului. Astfel de fenomene pot fi fenomene

naturale: cutremure, uragane, tornade, etc. In aceasta privinta se poate afirma ca

zona in care este situat punctul de lucru este mai putin afectata de astfel de

fenomene ce au consecinte mai mult distructive, factorii de mediu (sol, apa) nu vor

fi afectati

Masuri: instruirea personalului din punct de vedere al normelor de securitatea

muncii.

Recomandari privind studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile

si conditionate de un eveniment viitor si incert

Pe baza analizei realizate in Bilantul de mediu nivel I se considera ca nu este

necesara continuarea investigatiilor prin Bilant de mediu nivel II, deoarece nu s-au

constatat poluari semnificative a factorilor de mediu.

Elaboratorii lucrarii recomanda revizuirea autorizatiei de mediu a S.C. West

Star S.R.L. in conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare.



50

Specii de fauna desemnate pentru situl de important a comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi evaluarea impactului generat de

modificarile produse de activitatea de extractie as upra speciilor de ihtiofauna

(specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)

Speciile de ihtiofauna incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior sunt: Avatul (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia),

Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus), Porcusorul de nisip (Gobio kessleri),

Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tiparul (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus

cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata),

Fusarul mare (Zingel zingel), si Fusarul (Zingel streber).

Se prezinta o caracterizare a habitatelor, distributiei, relevantei sitului pentru

speciile de ihtiofauna respective si a impactului estimat a activitatii de extractie a

agregatelor minerale asupra acestora (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE):

Avatul (Aspius aspius)

Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti

mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii.

Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul

Romaniei.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei

este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)

aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul

studiat.

Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra

populatiei speciei urmare a activitatii societatii.

Zvarluga (Cobitis taenia)

Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar

pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti

se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos.

Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei.





51



studiat.

Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului nu va

avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.

Porcusorul de nisip (Gobio kessleri)

Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei

scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona

cleanului.

Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul

Romaniei.


este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie

maimare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr -o stare de conservare

buna.

Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat.

Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact negativ semnificativ asupra


Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus)

Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raur ilor de ses cu substrat de

nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita

sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos.

Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe

teritoriul Romaniei.





studiat.

Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agregatelor minerale în perimetrul

Condrea nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.



52

Raspar (Gymnocephalus schraetser)

Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in

zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris.

Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul

Romaniei.





studiat.



Tiparul (Misgurnus fossilis)

Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare,

raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se

localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si

cu vegetatie.

Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei.





studiat.

Impactul estimat: Lucrarile de extractie a agregatelor minerale nu vor ave un

impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a activitatii societatii

Sabita (Pelecus cultratus)

Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari

interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite

ale marilor.

Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in

comparatie cu alte specii de pesti.





53



studiat.



Boarta (Rhodeus sericeus amarus)

Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de

aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent

si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor.

Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei.





studiat.

Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale nu va avea

un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.

Dunarita (Sabanejewia aurata)

Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera

substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase.

Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei.





studiat.


populatiei speciei urmare a activitatii societatii

Fusar (Zingel streber)

Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu

curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.

Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei.



54





studiat.



Fusar mare (Zingel zingel)

Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip,

pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar.

Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe

teritoriul Romaniei.





studiat.

Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale nu va avea

un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.

Pentru identificarea si evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000

(ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) s-au

analizat cele două etape principale:

� anemajare;

� exploatare.

Analiza nivelului impactului este facută în funcţie de consecinţele şi

probabilitatea fiecarui efect identificat ţinând cont şi de gradul de ireversibilitate al

efectelor exercitate în vederea evaluarii finale. Produsul acestor două caracteristici

este definit ca nivel al impactului final.

Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmează:

Nivelul impactului Nota Semnificativ 12-25

Moderat 5-12 Nesemnificativ 1-4



55

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si

populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe

termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a

populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut,

refacerea starii initiale a mediului fiind posibila însa de-a lungul unei perioade

îndelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor

naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic

caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe

o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Impact direct şi indirect, singular, pe termen scurt, mediu şi lung

Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului,

conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa

cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung direct indirect direct indirect direct indirect

Singular 4 4 4 3 5 4 Cumulativ 4 4 4 4 4 3

Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen

scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi

au un usor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt.

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de

transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului în

vederea sustinerii etapelor de amenajare si exploatare. Nivelul rezultat este

moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru

arealul tranzitat.

Impactul direct al proiectului la nivelul întregii arii protejate, consideram ca este

nesemnificativ pentru habitatele speciilor pentru care au fost instituit aria protejată

de interes comunitar.

Impactul rezidual

S-a luat în calcul încă de la analiza inițială a proiectului, astfel încât nu va

exista un impact rezidual.



56

În cazul avifaunei impactul rezidual se preconizeaza a fi nesemnificativ, având

în vedere altitudinea în zbor a speciilor de păsări ce tranzitează zona analizată.

Impactul cumulativ

Acest proiect nu este singularul în zonă, având în vedere faptul că în ultimii ani

se ridică cererea pentru materialele de construire, cu toate că în perioada 2009-

2012 criza economică generală are aspecte negative pentru această ramură a

industriei.

Dacă luăm în calcul faptul că din punct de vedere hidrotehnic este benefic

creşterea volumului de apă stocat, de asemenea va avea efecte benefice asupra

elementelor de mediu biotice şi abiotice.

Luând în calcul aceste elemente nu putem vorbi de efecte cumulative

semnificative.

Evaluarea semnificatiei impactului

Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul perimetrului analizat se face pe

baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili:

� Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Literatura de specialitate enumeră câteva elemente care pot apărea ca efecte

negative asupra păsărilor dar care au fost în mod special luate în calcul la

evaluarea impactului:

• perturbarea (deranjul)

• pierderea de habitat

• efectul de barieră

• mortalitatea datorită coliziunii

Perturbarea speciilor de păsări, modificarea sau pierderea habitatului

Perturbarea posibila a speciilor de pasari şi pierderea habitatelor a fost

analizată luând în considerare locurile de cuibărit, hrănire şi de odihnă în funcţie de

specie şi sezonul în care aceasta este prezentă.

Analiza posibilului impact asupra păsărilor identificate în zona de studiu s-a

facut pe grupe de pasari şi anume rapitoare, paseriforme şi alte specii de interes

comunitar luand în considerare conform fişei sitului ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior precum şi toate tipurile de impact descrise mai sus.

În timpul observaţiilor s-a analizat şi folosinţa habitatelor de către păsări pentru

a putea aprecia într-o forma preliminară preferinţa acestora în funcţie de habitat.



57

Menţionam că odată cu analiza asupra speciilor de păsări de interes comunitar

identificate în zona s-au luat în considerare şi celelalte specii de păsări care ar

putea fi afectate.

Riscul de coliziune

Una din principalele preocupări ale ornitologilor şi a specialiştilor care se ocupă

cu cercetări asupra efectelor civilizaţiei umane asupra speciilor de animale sunt

cele legate de moartea a milioanelor de exemplare anual din diferite cauze.

Având în vedere natura lucrărilor, relieful din zonă şi altituniea mare de zbor a

speciilor ce vor tranzita arealul analizat, estimăm un impact nesemnificativ asupra

speciilor de păsări, generat de activitatea analizată.

Prin exploatarea agregatelor minerale, nu vor fi pierdute suprafeţe la nivelul

habitatelor existente. Funcţionarea balastierei nu are implicaţii în structura

habitatelor. În zona de exploatare nu au fost semnalate habitate prioritare ori

habitate care necesită o protecţie strictă.

� procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Nu vor fi pierdute suprafeţe care să afecteze activităţile fiziologice ale

aspeciilor de interes comunitar, dimpotrivă, suprafeţele necesare funcţiilor ale

speciilor protejate va creşte în ambele variante utilizate după încheierea

exploatării.

� fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)

Habitatele de interes comunitar nu vor fi afectate prin exploatarea proiectului

analizat. De menţionat că pe amplasamentul analizat nu au fost semnalate habitate

de interes comunitar.

� durata sau persistenţa fragmentării

Nu va exista o fragmentare a siturilor NATURA 2000. Perioade de exploatare

va fi funcţie de posibilităţile de exploatare a întregului perimetru în condiţiile

respectării autorizaţiilor legale.

� durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă

de aria naturală protejată de interes comunitar

Nu este cazul.



58

� schimbări în densitatea populaţiilor (număr de indivizi/suprafaţă)

Nu vor exista modificări de efective, densitatea polulaţiilor nu va fi afectată. Nu

există specii rare care să sufere în sensul reducerii accentuate a numărului de

indivizi pentru a fi periclitată existenţa unei specii.

� scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de activitate

Nu sunt specii s-au habitate afectate de lucrările de exploatare a agregatelor

minerale, care să necesite înlocuire.

� indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Nu este cazul – nu se vor modifica funcţiile ecologice cheie ale ariilor protejate.

Evaluarea semnifica ţiei impactului prin parcurgerea urm ătorilor pa şi:

� evaluarea impactului proiectului propus:

a) evaluarea impactului cauzat de activitate fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului;

Pentru a stabili impactul funcţionării balastierei, trebuie analizată starea actuală

de conservare a speciilor din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC,

respectiv anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Starea actuală a biodiversităţii în siturile Natura 2000 de interes comunitar şi

avifaunistic, localizate pe teritoriul comunei Umbrăreşti este în concordnţă cu

conceptul de protecţie preconizat în cadrul reţelei Natura 2000. Declararea siturilor

Natura 2000 nu înseamnă doar protecţie strictă, se acceptă promovarea

activităţilor de dezvoltare durabilă care să permită conservarea biodiversităţii.

Includerea zonei analizate în siturile Natura 2000, nu va leza dreptul asupra

proprietăţii şi administrarea acestora. Practicile actuale de utilizare a terenurilor vor

continua, ţinând cont de măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor.

Funcţionarea balastierei nu intră în contradicţie cu conceptul de arie protejată.

Desfăşurarea activităţii a avut în vedere şi protejarea speciilor incluse în fişele

standard a siturilor de interes comunitar şi avifaunistic.

Din punct de vedere teoretic impactul asupra biodiversităţii cauzat de

funcţionarea balastierei în timpul desfăşurării operaţiunilor de excavare nu va



59

genera un impact negativ asupra biodiversitaţii, iar după terminarea perioadei de

excavare se va genera un impact pozitiv.

b)evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului

Impactul rezidual se referă la modificarea morfologică a suprafeţei iniţiale, fapt

care nu are influenţă negativă asupra speciilor din fişa sitului. Impactul rezidual

este pozitiv, deoarece, se reorganizează suprafaţa excavată, mărindu-se habitatul

acvatic.

� B. evaluarea impactului cumulativ al activităţii propuse cu alte proiecte/activităţi

a) evaluarea impactului cumulativ al activităţii cu alte proiecte/activităţi fără a lua în

considerare măsurile de reducere a impactului

Nu este cazul. În zona analizat nu au fost semnalate societăţi care fac obiectul

prezetei activităţi. Cea mai apropiată balastieră se află în naval de SC WEST STAR

SRL, localizată la aproximativ 4,0 km, respective aproximativ 3,5 km în amonte.

b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului pentru activitatea propusă şi pentru alte proiecte/activităţi

Nu va râmâne impact rezidual. Toate activităţile de exploatare din lunca Siretului, se

va finalize cu urmări benefice atât pentru mediu cât şi pentru factorul de mediu uman.

Asadar, urmare a estimarilor realizate, activitatea de exploatare a agregatelor

minerale în perimetrul Condrea, Comuna Umbraresti Judeţul Galaţi” nu va avea un

impact negativ semnificativ asupra speciilor de ihtiofauna. Nu se vor produce

modificari structurale asupra populatiilor speciilor de pesti din zona studiata,

inclusiv a speciilor de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE.

In ceea ce priveste impactul antropic asupra speciilor de pesti din lunca

Siretului inferior, specificam unele interventii umane de ordin general, ce ar putea

influenta negativ ihtiofauna, inclusiv speciile protejate, desemnate pentru situl de

importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Dintre acestea amintim

de:

- Acumulări de deşeuri menajere şi chimice în albia minoră şi majoră a râului;



60

- Intervenţiile în albia majoră şi minoră a râului reprezentate de extragerea de

pietriş şi nisip pentru construcţii, înainte de a se fi refăcut compoziţia specifică şi

efectivele comunităţilor piscicole ca urmare a unor intervenţii anterioare;

- Intrări frecvente ale animalelor domestice în albia râului;

- Regularizări ale cursului de apă s.a.

Legat de impactul resimtit de populatiile de ihtiofaună din zona perimetrului

studiat si vecinatati, acesta va avea natură temporară, iar speciile de pesti sunt

mobile si au la dispozitie habitate similare, care pot fi utilizate în zona de activitate

a societatii. In conformitate cu documentatia tehnica a proiectului, extragerea

agregatelor se va face în albia minoră a râului Siret, cu respectarea pilierilor de

siguranţă şi a coordonatelor perimetrului autorizat, în câmp continuu, dinspre aval

spre amonte, în făşii succesive de 5 m lăţime, iar lungimea va fi cea a fâşiei de

lucru (fără a depăşi 560m - lungimea perimetrului), paralele cu axul albiei minore a

râului Siret, de la luciul apei spre mal stâng.

Astfel, in vederea protejarii speciilor de ihtiofauna din zona perimetrului

Condrea sunt respectate normele tehnologice de exploatare în straturi uniforme,

din aval către amonte, evitându-se crearea de gropi, limitand deranjul asupra

substratului si implicit impactul asupra grupelor de organisme care constituie sursa

trofică a speciilor de peşti.

Măsurile operaţionale de reducere a impactului sunt valabile pentru toată

perioada de funcţionare a balastierei, titularul fiind persoana juridică responsabilă

de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora.

Măsurile de refacere a amplasamentului la finalizarea exploatării constau în

nivelarea suprafetelor excavate pentru a evita mentinea de concavităti în albie.

Astfel, incinta tehnică şi celelalte spaţii tehnologice se dezafectează în cazul

încetării activităţii şi se redau mediului cu folosinţa iniţială. Sursa de finanţare a

lucrărilor de refacere a mediului o reprezintă bugetul propriu al titularului.

Nu este necesară prezentarea unui calendar al implementării măsurilor de

reducere a impactului deoarece acestea sunt de natură operaţională şi vor fi

valabile pe toată durata proiectului.

Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă totalitatea factorilor ce

acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi

care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi

supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice.



61

Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci

când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal

sunt stabile sau în creştere;

b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen

lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare

favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9 – OUG nr. 57/2007;

Prin habitat al unei specii se înţelege mediul definit prin factori abiotici şi

biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic.

Starea de conservare a unei specii reprezintă totalitatea factorilor ce

acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi

abundenţa populaţiilor speciei respective.

Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ

următoarele condiţii:

a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că

aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă

viabilă a habitatului său natural;

b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în

viitorul previzibil;

c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină

pe termen lung;

Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice

terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele

prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes

naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi

care trăiesc atât in ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau

ouălor din natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ;

- pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;



62

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la

acestea, uşor de identificat.

In conformitate cu prevederile art. 28, alin. 1, din OUG nr. 57/2007 în

perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora sunt interzise

activităţile care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor

sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate.

Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabi le a populaţiilor

speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României

este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect următoarele teme

(prevăzute în Anexa 8 la OUG nr. 57/2007):

- Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate,

ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora;

- Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a

lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile

migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit;

- Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca

rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare;

- Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra

nivelelor populaţionale;

- Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor

cauzate de păsări;

- Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori al poluarii mediului;

- Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor

populaţionale ale speciilor de păsări;

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează ca şi în

cazul ariilor speciale de conservare pe baza unor Planuri de Management şi

Regulamente care se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de

către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate

trebuie să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de



63

particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care

au dus la constituirea ariei naturale protejate.

Respectarea Planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie

pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice

şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară

activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

Până la aprobarea Planurilor de management administratorii ariilor naturale

protejate au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care

este necesară acordarea de compensaţii şi să transmită aceste informaţii Agenţiei

Naţionale pentru Arii Protejate, în termen de 6 luni de la preluarea administrării

ariei naturale protejate.

Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe

an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile

competente pentru protecţia mediului.

Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitati i

Terenul pe care se află perimetrul de exploatare este periodic inundabil. Zona

în care se află amplasată balastiera îşi modifică configuraţia pe parcursul anului, în

funcţie de regimul pluviometric, inundaţii şi acţiunile desfăşurate în apropiere.

Accesul la perimetrul de exploatare are un impact nesemnificativ asupra

biodiversităţii (floristice şi faunistice) din zonă, frecvenţa traficului fiind redusa.

Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante rare sau ocrotite,

cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care ar trebui să facă obiectul unor

măsuri speciale de protecţie. Lunca Siretului Inferior, în care se află perimetrul de

exploatare al agregatelor de râu include efective reduse a speciilor de vehgetatie si

fauna, care ar putea fi eventual, afectate de activitatea de exploatare.

In zona în care este amplasată balastiera specii de păsări de interes comunitar

sau identificat, doar, in zbor, tranzitand perimetrul studiat, fara a stationa pentru

refugiu, popas si reproducere. Impactul activităţii de extragere a pietrişului şi

nisipului asupra habitatelor şi a speciilor de fauna de interes comunitar din ariile

protejate (situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului



64

Inferior si situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior), va fi

nesemnificativ exprimat prin:

- cantitatea de material exploatat relativ redusă (capacitatea redusă a

obiectivului);

- conform Studiului tehnic zonal, privind influenţa exploatării agregatelor

minerale din albia minoră a râului Siret, întocmit de SC COMINSANT SRL Buzău,

prin dimensiunile şi natura obiectivului, realizarea lucrărilor de extracţie a

agregatelor minerale din albia râului Siret, nu prezintă pericol pentru celelate

obiective sau lucrări din zona de amplasament,

- echipamentele, utilajele şi mijloacele de transport utilizate nu produc un

impact semnificativ de mediu prin nivelul de zgomot şi noxele emise în atmosferă;

- pentru prevenirea şi controlul poluării, în toate etapele de funcţionare şi

închidere, măsurile luate sunt următoarele: utilajele se retrag din albie la sfârşitul

zilei de lucru, schimbul de ulei şi alimentarea cu combustibil a utilajelor au loc în

unităţi autorizate, specializate.

Totuşi se impun măsuri de reducere a impactului activităţii existente asupra

avifaunei din zonă:

- desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse;

- amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces

pe timp uscat, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în

atmosferă;

- utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care

să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi

nivelul de zgomot realizat:

- evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu

excepţia unor avarii tehnice minore;

- exploatarea raţională a resurselor naturale;

- păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona

de parcare şi de acces principal;

- gestionarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor generate, inclusiv colectarea

selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea

finală a deşeurilor cu firme autorizate;

- amenajarea corespunzătoare a tuturor depozitelor de materii prime, materiale,

combustibili şi deşeuri;



65

Măsuri pentru protejarea speciilor de avifauna.

În zona perimetrului studiat si vecinatati s-au identificat specii protejate de

păsări (egreta mica - Egretta garzetta, starcul de noapte – Nycticorax nycticorax,

chira de balta – Sterna Hirundo), specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări, în

timp ce tranzitau zona în cautare de locuri de hranire, cuibarit (bălţi, lacuri etc.), ce

nu s-au oprit pe perimetrul obiectivului de investitie pentru hrănire sau înnoptat.

Măsurile propuse pentru protejarea speciilor de avifuna sunt grupate astfel:

Măsuri pentru speciile de pasari protejate .

Măsurile se referă la perioada de exploatare a agregatelor minerale de rau şi

constau în:

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate,

praf şi emisii poluante;

- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi

vibratii (lucrari de excavatie, zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex:

autobasculante, excavatoare);

- Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor

speciilor de păsări identificate în zona;

- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;

- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.

- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau

a puilor etc.).

Măsuri pentru speciile de p ăsări migratoare . Aceste măsuri sunt aplicate în

special în perioada de operare/funcţionare a obiectivului de investitie şi se referă

la:

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de

excavatie);

- Interzicerea capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de catre

personalul obiectivului de investitie;

- Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor

speciilor de păsări identificate în zona;

- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;



66

- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.

Măsuri pentru speciile de p ăsări cuib ăritoare. Aceste măsuri se referă în

special la etapa de exploatare şi constau în:

- Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de

excavatie, zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: autobasculante,

excavatoare);

- Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări;

- Mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu

vegetaţie spontana în vecinatate cu culturi agricole);

- Pastrarea locurilor de cuibarit ale speciilor identificate;

- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau

a puilor etc.).

Masuri pentru protejarea speciilor de ihtiofauna (in baza recomandarilor

pentru menţinerea/creşterea statutului de conservare a speciilor de ihtiofauna

elaborate in cadrul „Studiul privind ihtiofauna de interes comunitar pe tronsonul

Pod CFR Vadu Paşii – Scurteşti de pe râul Buzău”, realizat de Universitatea

Bacau, Facultatea de Biologie, prof. dr. Ureche D., 2011):

- limitarea poluării fecalo-menajere, precum şi interzicerea deversărilor

deşeurilor de orice natură (în special a celor chimice);

- evitarea exploatării submerse şi eventualele devieri de curs în perioadele de

prohibiţie;

- respectarea normelor tehnologice de exploatare în straturi uniforme, din aval

către amonte, evitându-se crearea de gropi;

- limitarea activităţilor antropice desfăşurate în ecosistemele acvatice şi

traversarea albiei râurilor cu utilaje;

- mentinerea coridoarelor de vegetaţie ripariană, prin interzicerea defrişarii

acestora s.a

Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, impactul asupra populatiilor

de ihtiofaună din perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judetul Galati va avea

un caracter temporar, speciile de pesti datorita mobilitatii sporite isi pot gasi cu

usurinta habitate similare, ce pot fi utilizate în zona de implementare a proiectului.



67

In sprijinul acestei afirmatii facem referire la studiile ihtiofaunistice efectuate pe

râul Buzău, care indică că evolutia ihtiofaunei s-a desfăsurat, in parametri normali,

în perioada 2005 – 2011, concomitent cu derularea majoritătii lucrărilor de

reprofilare si decolmatare a râului Buzău (vând în vedere necesitatea acestora

determinată de viiturile din ultimii ani). Conform rezultatelor studiului ihtiofaunistic

amintit (Ureche,

2011), nu s-a constat o deteriorare a starii populatiilor de pesti, incluziv a

speciilor de importanta comunitara, fată de perioada precedenta (2005).



68

Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; � CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; � COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; � Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian

Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; � Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; � Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul, Bucureşti; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România, Editura

Scaiul, Bucureşti; � Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; � Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare

din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; � Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,

Iaşi; � Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; � Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,

Cluj; � Dr Glavan Caranghel Teodor – lucrari de monitorizare � Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din

estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press � Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press, 2007. � David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity Methods

Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005 � Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science � Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected

Areas � Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB � Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation Status,

BirdLife International

raport la bilan ţul de mediu nivel i sc west star srl...

Documents