IUNIE2014

anul XXIINr . 430

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz` \\nn bbaazzaa HHoott`rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

111 iunie - ziua cea mai fresh

2-3Evazioni[tii \n vizorul poli]i[tilor

6-7Girofar

10A venit vacan]a mare!

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Jocul cu moartea

16-17

19-20

File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Iunie

Proiectul Leonardo da Vinci:schimb de experien]`

cu Poli]ia BerlinÎn perioada

05-09 mai, Direc]iaGeneral` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti aprimit vizita delega]iei Poli]iei Berlin, în cadrulproiectului Leonardo daVinci „Dezvoltarea capacit`]ii structurilor specializate de a preveni,combate [i investiga înmod eficient infrac]iunilegrave comise cu violen]`“.Proiectul face parte dinProgramul „Înv`]are pe tot parcursul vie]ii“ [i sedesf`[oar` sub îndrumareaAgen]iei Na]ionale pentruPrograme Comunitare înDomeniul Educa]iei [iForm`rii Profesionale.

Dup` vizita efectuat`, înnoiembrie 2013, depoli]i[tii români în Polonia,a fost rândul Poli]ieiCapitalei s` primeasc` delega]ia alc`tuit` din speciali[tii departamentului Omoruri,ai structurii de Negociatori[i consiliere în cauze complexe [i ai unit`]ii deRela]ii Interna]ionale dincadrul Poli]iei Berlin.

Conform programului,ofi]erii din cadrul DGPMB -Serviciul Omoruri, Serviciulde Analiz` a Informa]iilor[i Serviciul de Investiga]iiCriminale au sus]inut, înfiecare zi a vizitei,prezent`ri multimedia

referitoare la structura, competen]a [i activitateastructurilor reprezentate,dar [i cauze relevante,solu]ionate cu succes depoli]i[tii români, prinfolosirea unor metodeinvestigative inovatoare [i,mai ales, printr-o colaborare constant`, întimp real, între structurileoperative [i anali[ti.Discu]iile purtate cu colegiidin cadrul Poli]iei Berlin,pe marginea prezent`rilorsus]inute au vizat, nu doarstructura [i activitateaacestor institu]ii [i a celoromoloage din Germania, ci[i rezultatele ob]inute,metodele de lucru speciale, modul derela]ionare dintre structurile operative [i celede suport, dotarea [iobiectivele institu]ionale.

Schimbul de informa]ii [i

de experien]` a continuatcu vizite la InspectoratulGeneral al Poli]iei deFrontier`, la InstitutulNa]ional de Criminalistic`[i la Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza“.

Vizita efectuat` decolegii germani a constituit înc` o etap` înamplul proces de cooperare dintre cele dou` institu]ii, marcat deimplicarea activ` însolu]ionarea cauzelor complexe [i de schimbulcontinuu de experien]` pelinia preg`tirii de specialitate a personaluluidin Poli]ie. Concluziile aucreat premisele sus]inerii[i impulsion`rii acestui proces, prin prisma rezultatelor [i a beneficiilorreciproce ob]inute.

IIooaannaa BBUUTTUUCC

2 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Evazioni[tii \n vizorul poli]i[tilorEvaziunea fiscal` se poate defini ca fiind

totalitatea procedeelor licite sau ilicite cuajutorul c`rora cei interesa]i se sustrag, întotal sau în parte, obliga]iilor stabilite prinlegile fiscale. Conform Legii 241/2005 evaziunea fiscal` este prezentat` ca fiind„sustragerea prin orice mijloace, în întregimesau în parte, de la plata impozitelor, taxelor[i a altor sume datorate bugetului de stat,bugetelor locale, bugetului asigur`rilorsociale de stat [i fondurilor speciale extrabugetare de c`tre persoanefizice/juridice române sau str`ine denumitecontribuabili, a unei p`r]i din veniturile realizate“.

Prin sustragerea de la plata obliga]iilorstatului se încalc` nu doar un act normativobi[nuit, ci îns`[i Constitu]ia României, careprevede c` „cet`]enii au obliga]ia de a contribui, prin impozite [i taxe, la cheltuielilepublice“.

Dimensiunile evaziunii [i fraudei fiscaledifer` de la o ]ar` la alta, în func]ie de legile[i realit`]ile fiscale ale acestora, iar eficacitatea sistemului fiscal se m`soar`, nuatât prin importan]a veniturilor fiscale atrase,cât prin gradul de consim]ire la impozit.

Carne alterat` [i produse agroalimentare \ntr-un lan] infrac]ional

Cinci persoane au fost arestate [i fa]` dealte cinci au fost luate m`suri de controljudiciar, \n urma unei ac]iuni de amploare,organizat` de Serviciul de Investigare aFraudelor Sector 6, fiind, astfel, implica]ipeste 70 de poli]i[ti.

Din datele [i informa]iile de]inute deinvestigatori a reie[it c` mai multe firmeachizi]ionau sortimente de carne, pe care lefoloseau, ulterior, \n activitatea comercial`,f`r` documente de provenien]`, eludând \nacest mod plata taxelor [i impozitelor.

Documentarea a stabilit c` \n lan]ulinfrac]ional erau implicate 11 persoane.|ntrucât modul de operare al suspec]ilor eraschimbat des, pe 27 mai, a fost organizat` o

ac]iune de prindere \n flagrant delict a doidintre suspec]i, \n timp ce transferau dintr-oautoutilitar` 1200 kilograme carne de vit`\ntr-un alt autoturism.

Dup` aceast` ac]iune, poli]i[tii au ob]inut[apte mandate de perchezi]ie, la domiciliilesuspec]ilor [i sedii ale societ`]ilor comercialeadministrate de ace[tia.

Cu ocazia perchezi]iilor, au fost ridicatedocumente, bani (15.000 euro [i 110.000lei) [i trei calculatoare. De asemenea, aufost descoperite 3500 kilograme de carne,ce nu aveau documente de provenien]` [inu corespundeau din punct de vedereorganoleptic, fapt pentru care speciali[tiiDirec]iei Sanitar Veterinare [i pentruSiguran]a Alimentelor au indisponibilizat\ntreaga cantitate, urmând a fi neutralizat`.

Persoanele cercetate, prin ascundereaactivit`]ii comerciale, s-au sustras de la plataobliga]iilor fiscale [i au cauzat un prejudiciude 400.000 euro.

Fier vechi, \n[el`ciuni noi

Serviciul de Investigare a Fraudelor Sector 4 a dispus \nceperea urm`ririi penale\mpotriva lui R. Ilie [i G. Fane, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de evaziune fiscal` [isp`lare de bani \n form` continuat`. Cei doiau prejudiciat statul cu aproximativ 10 milioane lei, prin neplata taxelor [i impozitelor,obliga]iile fiscale fiind transferate \n mod fictiv c`tre societ`]i-fantom`.

Pe scurt, R. Ilie, ca reprezentant legal alunei societ`]i comerciale, \n cursul anului2013, a eviden]iat \n contabilitate tranzac]iifictive de m`rfuri, pentru a prelua obliga]iilefiscale aferente tranzac]iilor de fier vechiderulate de alte persoane, a declarat achizi]iifictive de m`rfuri, de la societ`]i care nu aulivrat niciodat` m`rfurile respective [i nu a\nregistrat \n contabilitate toate opera]iunilecomerciale declarate de clien]ii societ`]ii. Deasemenea, a declarat puncte de lucru [isediul social la adrese unde func]ioneaz`alte firme [i a retras banii proveni]i dininfrac]iuni cu ajutorul unor borderouri deachizi]ii false.

3POLI}IA CAPITALEI - Iunie

ACTUALITATE

Una dintre firmele ce a folosit drept paravan societatea administrat` de R. Ilie,era condus` de G. Fane, care colecta de[euriferoase [i neferoase, apoi le livra c`tre societ`]i REMAT din Bucure[ti [i jude]ul Ilfov.Livr`rile nu erau eviden]iate \n documentefiscale, fiind transportate \n numele firmei luiR. Ilie, banii rezulta]i din tranzac]ii rulândprin societatea celui din urm`.

B`uturi alcoolice cump`rate... f`r` bani

Pe 19 mai, ofi]eri de investigare a fraudelordin Poli]ia Capitalei, cu sprijinul colegilor dela Serviciul de Opera]iuni Speciale [i subcoordonarea procurorilor, au pus \n aplicaredou` mandate de perchezi]ie [i dou` mandate de aducere, emise pe numele lui

V. Ionu] [i V. Mihaela, administrator [i asociat la o firm` din Bucure[ti.

Cei doi sunt acuza]i de evaziune fiscal` [i\n[el`ciune, \n urma mai multor tranzac]ii cub`uturi alcoolice, \n perioada 2010-12012,neeviden]iate \n contabilitate [i prin care afost adus un prejudiciu la bugetul statului deaproximativ 4,5 milioane lei.

Din cercet`rile oamenilor legii a reie[it c`,\n perioada februarie - august 2011, V. Ionu]a indus \n eroare o firm`, de la care aachizi]ionat cantit`]i importante de alcool, [ia emis cinci bilete la ordin [i dou` file cec,refuzate ulterior \n banc` din lips` dedisponibil \n cont.

B`uturile achizi]ionate au fost comercializate, f`r` a \nregistra acesteopera]iuni \n contabilitate.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Luna iunie a fost dedicat`unor serii de evenimentecare s` marcheze aniversarea a 65 de ani decând Centrul Cultural a luatfiin]`, influen]ând, de-a lungul vremii, atât culturaorganiza]ional` intern`, cât[i via]a cultural` dinRomânia. Astfel, au fostorganizate spectacole artistice pentru copii, lans`ride c`r]i, expozi]ii de art`,realizate de poli]i[ti [i fo[tiangaja]i ai MAI, concerte folclorice, festival de dans,

competi]ii sportive [i piesede teatru.

Printre cei care [i-au aduscontribu]ia la acest maratoncultural s-au num`rat [idou` poli]iste din Capital`.Acestea au participat cucrea]ii la vernisajul expozi]ieide art`, organizat` \n perioada 10-17 iunie, \nfoaierul Centrului Cultural,din strada Mihai Vod` nr. 17.

Otilia Ion lucreaz` laServiciul Resurse Umane alPoli]iei Capitalei. De peste20 ani are o pasiune \n carer`bdarea \i este un aliat -coase goblenuri. Din 1993 areu[it s` recreeze cu acul [ia]a peste 60 de lucr`ri cuteme diverse (de la peisajela portrete celebre). La \ntrebarea de ce s-a apucatde cusut goblenuri, ne-ar`spuns: „M` relaxeaz` [i adevenit o pasiune. Au fostpersoane care au dorit s`cumpere din ele, dar nu amputut s` le vând. Sunt o

parte din sufletul meu“.Petrescu Cornelia

lucreaz` de cinci ani laSec]ia 17, Ordine Public`.De[i a absolvit Liceul de Art`din Piatra Neam], a urmatstudiile unei facult`]i cu profil economic. Apoi, adecis c` meseria de poli]isteste o cale pentru un viitorsigur. Dincolo de acest parcurs, a existat o constant` - pl`cerea de apicta. Atras` de natura static`, Petrescu Cornelia aremai multe tablouri de acestgen, cu care a participat ladiverse expozi]ii organizatede Centrul Cultural.

((SS..AA..))

65 ani de la \nfiin]area Centrului Cultural al MAI

Scrisori de mul]umire

Domnule director general al Poli]iei Capitalei,

Domnule ministru de Interne

Subsemnata N. Y. Daniela, domiciliat` \n Bucure[ti, sector 3, doresc s`v` mul]umesc pentru aten]ionarea [i grija fa]` de cet`]eni, din partea sectoristului nostru, Tonciu Cristian, agent de proximitate al Sec]iei 13Poli]ie, care a dat dovad` de perseveren]` [i curaj la prinderea violatorului \n serie, ce ne-a produs team`, timp de dou` luni, pentruevenimentul \ntâmplat la noi \n bloc.

V` mul]umesc, \nc` o dat`, pentru rezultatele bune ob]inute pe cale profesional`, \ndeosebipentru depistarea [i prinderea violatorului.

Bun` ziua,

Doresc s` mul]umesc pe aceast` cale domnilor Urd`reanuGheorghe [i Ioni]` Dumitru, din cadrul Poli]iei Metrou, care m-au surprins\ntr-un mod extrem de pl`cut \n cursul zilei de 29 aprilie, dând dovad` demult` responsabilitate [i, mai ales, de bun sim]. Am avut ghinionul ca, dinoboseal` [i neaten]ie, s` \mi pierd rucsacul \n care se aflau laptop-ul personal [i multe alte obiecte de valoare, \n incinta sta]iei de metrou Pia]aSudului [i s` \l recuperez dup` doar o jum`tate de or` de la anun]ul meu,la sta]ia Pia]a Victoriei. Am fost mai mult decât mul]umit s` constat profesionalismul [i seriozitatea angaja]ilor, pentru rapiditatea cu care s-au mobilizat, dar, maiales, pentru bunul sim] [i onestitatea domnilor Urd`reanu Gheorghe [i Ioni]` Dumitru, de a-mireturna rucsacul intact, f`r` ca nici un obiect s`-mi lipseasc`, [i pentru efortul \n care au comunicat [i m-au ajutat. Apreciez [i v` mul]umesc enorm pentru efortul depus.

CCuu ssttiimm`,, CCrriissttiiaann TT..

Domnului comisar [ef de poli]ie Pruteanu Mihai

Subsemnatele C. Viorela [i S. Carmen-Melania din Bucure[ti, dorim s`aducem mul]umiri, prin intermediul dvs. [i \ntregii echipe a Sec]iei 14Poli]ie, condus` de comisarul de poli]ie Moraru Constantin Florin, pentruprofesionalismul [i promptitudinea de care a dat dovad` \n rezolvareaevenimentului care a avut loc \n data de 18 mai.

Echipa format` din cms. Moraru Constantin Florin, scms. RomanGabriel, ag. pr. Alexandru Daniel, sinsp. Ioni]` Denisa, sinsp. OdochiaR`zvan, insp. Romeo Dragomir, sinsp. Dospina Robert, sinsp. Loy C`t`lin[i ag. [ef Burc` Marius a reu[it, \n patru zile, s` recupereze de la infractori

un bun personal, care nu ar mai fi fost g`sit dac` ace[ti oameni extraordinari nu ar fi lucrat zi [inoapte la acest caz.

Dorim ca exemplul lor s` fie f`cut cunoscut tuturor, ace[ti poli]i[ti contribuind la cre[tereaprestigiului institu]iei dvs., ce cu onoare o conduce]i.

4 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

CORESPONDEN}~

Scrisori de mul]umire

C`tre Sec]ia 16 Poli]ie,

Bun` ziua. M` numesc Raluca M., iar \n ziua de4 mai 2014, am fost victima unui jaf. M` deplasam

de la c`minul Stoian Militaru spre Pia]a Progresului, spre a m`\ntâlni cu prietenul meu. Dup` ce am ie[it din c`min, am observat un tân`r care mergea \n fa]a mea, dar nu l-am b`gat \nseam`, nepreconizând evenimentul ce avea s` se desf`[oarecâteva minute mai târziu. Când vorbeam la telefon cu prietenulmeu, acel tân`r s-a oprit brusc \n fa]a mea, a \ncercat s` \mismulg` telefonul, iar când a v`zut c` trebuie s` recurg` la for]` pentru a-l lua, m-a tras de p`r [im-a pus la p`mânt, luându-mi telefonul (marca Iphone 4S), dup` care a fugit pe o strad` aferent` str`zii Stoian Militaru. Am \ncercat s` \l urm`resc, dar, neputând s` ]in pasul cu el, acesta a disp`rut cu telefonul meu. Am depus, imediat, o plângere la Sec]ia 16 Poli]ie, care apreluat cazul meu instant. Poli]i[tii s-au deplasat la locul evenimentului [i chiar au prins unposibil suspect. Precizez c` lucr`torii Sec]iei 16 au dat dovad` de profesionalism [i s-au dedicatcazului meu, fiind mereu informat` despre evolu]ia cercet`rilor. |n ziua de 17 iunie, ei au reu[its` \mi recupereze telefonul.

Am crezut c` este o cauz` pierdut`, dar poli]ia a ac]ionat foarte prompt. Am fost chemat` decâteva ori pentru a vedea fotografii cu diver[i suspec]i, [i l-am recunoscut pe infractor \ntr-unadin ele. Dup` o lun` [i jum`tate, mi-am recuperat telefonul. Mul]umesc, pe aceast` cale, Sec]iei16 Poli]ie pentru ajutorul acordat.

CORESPONDEN}~

5POLI}IA CAPITALEI - Iunie

6 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Judiciari[tii Sectorului 5 Poli]ie audestructurat o grupare, format` din patru

persoane, axat` pe prostitu]ie [i proxenetism, care \[i l`rgise aria de activitate [i cu furturi din locuin]eleclien]ilor. Din probele adunate de oameniilegii, a reie[it c` ace[tia aveau mai mul]iclien]i fideli, care apelau la serviciile lor.Fidelizarea clien]ilor era strategia de baz` aacestor infractori, pentru a face rost de bani,pe lâng` cei strân[i din practicarea celei maivechi meserii din lume.

Astfel, cercet`rile au scos la iveal` c` lajum`tatea lunii februarie, dup` o vizit` la unclient, {. Daniela, 22 ani, a sustras un card

Au umblat cu aurul… vopsit!

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Prietenie cu interes

Poli]i[tii Biroului deInvestiga]ii Criminale aiSec]iei 13 au reu[it, lasfâr[itul lunii mai, s` prind`doi indivizi, V. Mircea, 30ani [i V. Dumitru, 35 ani,cunoscu]i cu antecedentepenale, care au \n[elat ocas` de amanet cu 18.000euro. Fapta pentru care ceidoi erau c`uta]i s-a \ntâmplat anul trecut, \nmai, când cei doi au ajunsla o cas` de amanet dinBucure[ti [i i-au propusadministratorului s`cumpere o pl`cu]` de 600grame, din aur.

Patronul firmei a verificatpl`cu]a, care s-a dovedit a fidin aur [i le-a oferit acestora 18.000 euro. Ceidoi au acceptat imediatbanii, dar când administratorul casei de

amanet se preg`tea s`pl`teasc`, b`rba]ii au schimbat pl`cu]a cu unaasem`n`toare, fabricat` dincupru [i zinc.

Proprietarul casei deamanet nu [i-a dat seamade acest lucru, decât dup`ce infractorii plecaser` demult timp , atât cu aurul cât[i cu banii.

|n urma investiga]iilor,poli]i[tii bucure[teni l-au depistat, la Sibiu, \nziua de 22 mai, pe V.Mircea \n municipiul Sibiu,unde a fost re]inut [i apoiadus \n Capital`. Cercet`rile continu` cu acesta \n starede re]inere, pentrus`vâr[irea infrac]iunii de\n[el`ciune.

Credit foto: Corbis.com

Credit foto: Corbis.com

7POLI}IA CAPITALEI - Iunie

JUDICIAR

Calit`]i mincinoase [i premii iluzorii

|nc` un de]inut de lapenitenciarul Giurgiu a fostprins, dup` ce a \n[elat maimulte persoane prinmetodele „verificare autenticitate bancnote“ [i„câ[tig Romtelecom“.

Judiciari[tii Sec]iei 14Poli]ie au primit, pe 23 mai,o plângere de la un b`rbatcare le-a declarat c` a fostcontactat de un anume„comisar M`rculescu“.Acesta l-a informat c` afost prins` o grupare de falsificatori de bancnote, iarbanii pe care \i are \nlocuin]` s-ar putea s` fiefal[i. |n aceast` situa]ie, unpoli]ist va fi trimis s` ridicebanii pentru a fi efectuateverific`ri mai am`nun]ite.

B`rbatul a picat \n capcana \ntins` depu[c`ria[ [i l-a primit \ncas` pe falsul poli]ist.Acesta din urm` a luat maimulte plicuri cu bani (\ntotal 5000 lei) [i a plecat.Dup` un timp, b`rbatul a\nceput s` aib` \ndoieli [i adecis s` mearg` la poli]ie,unde a aflat crudul adev`r:fusese p`c`lit.

Aceea[i soart` au avut-o

[i dou` femei, sunate deacela[i individ, care leanun]a c` au câ[tigat unpremiu consistent \n euro,de la Romtelecom. Pe 17mai, T. Niculina eraanun]at` c` a câ[tigat100.000 euro, \n urma uneitombole „Romtelecom“.Pentru intrarea \n posesiafabuloasei sume, femeiatrebuia s` achite o tax` de6500 lei. Bucuroas` c`norocul i-a zâmbit, femeianu s-a gândit nici o clip`dac` adev`rul poate fi chiara[a de frumos. L-a primit cubra]ele deschise pereprezentantul trimis [i i-adat 3100 lei f`r` s` clipeasc`.

La fel a procedat [i

P. Zoia, care urma s`primeasc` 30.000 euro dela Romtelecom, \n schimbulsumei modice de 7500 lei.Femeia nu a avut decât1250 lei \n cas` (sprebinele acesteia, \n cazul defa]`), atunci când complicele de]inutului avenit s` ridice taxa. I-a datcu drag` inim`, sperând c`premiul, ce „va s` vin`“,merit`.

Oamenii legii au stabilitc` de]inutul A. Dumitru, 31ani, a fost ajutat de M.Emilian, 24 ani [i D. C`t`lin,25 ani. Cei trei sunt cerceta]i pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de \n[el`ciune [iuzurpare de calit`]i oficiale.

bancar. Apoi, \mpreun` cu complicii C.Daniel, 35 ani, V. Ionu], 30 ani [i B. Bogdan,25 ani, a mers \ntr-un complex comercialdin sectorul 6, de unde au cump`rat patruanvelope [i un radiocasetofon auto, pentrucare au pl`tit cu cardul furat. Nu s-au opritaici. Au mers la un bancomat de pe

bulevardul Timi[oara [i au retras \n jur de1200 lei.

Poli]i[tii i-au re]inut pe cei patru pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de furt calificat \nform` continuat`, efectuarea de opera]iunifinanciare \n mod fraudulos [i \nducerea \neroare a organelor judiciare.

Credit foto: Corbis.com

GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

8 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

PERFEC}IONARE

Evaluarea programelor de preg`tire, organizate de c`tre unit`]i [i asigurate deinstitu]iile de \nv`]`mânt specializate esteintern` [i extern` [i se efectueaz` \n scopulcunoa[terii modului/nivelului de \ndeplinirea obiectivelor preg`tirii continue; gradului deasigurare, prin activit`]i specifice, a nevoilorde preg`tire identificate [i formulate casolicit`ri de c`tre unit`]ile beneficiare;calit`]ii ofertei de preg`tire a unit`]ilor de\nv`]`mânt; opiniei personalului asupra programelor de preg`tire parcurse; ob]ineriidatelor necesare regl`rii/modific`rii/dezvolt`rii sistemului de preg`tire continu` apersonalului.

Programele de preg`tire, organizate dec`tre unit`]i sunt evaluate prin analiza activit`]ii profesionale a personalului, arezultatelor ob]inute la verific`rileanuale/semestriale [i a modului de organizare [i desf`[urare a preg`tirii continue. Concluziile care se desprind \nurma evalu`rilor interne (modul de\ndeplinire a obiectivelor didactice, reflectat\n rezultatele cursan]ilor) [i externe(inspec]ii, controale, activit`]i de \ndrumare[i evaluare, realizate de c`tre e[aloanelesuperioare) se utilizeaz` pentru determinarea necesarului de preg`tire, efectuarea reglajelor necesare ale sistemului,precum [i pentru perfec]ionarea organiz`rii[i desf`[ur`rii activit`]ilor din domeniu.Evaluarea preg`tirii individuale a personalului privind cuno[tin]ele [ideprinderile dobândite, ca urmare a parcurgerii programelor de preg`tire continu` se realizeaz` \n cadrul verific`rilor,pe timpul inspec]iilor/controalelor laabsolvirea programelor de preg`tire continu` [i a cursurilor absolvite, precum [i\n alte situa]ii prev`zute de reglement`rile \nvigoare. Formele de verificare a personaluluila preg`tirea de specialitate se stabilesc dec`tre [efii/comandan]ii unit`]ilor, la propunerea compartimentelor/personaluluicu atribu]ii de management al form`rii

continue, \n func]ie de specificul obiectivelorurm`rite prin programele de preg`tiredesf`[urate.

Verificarea deprinderilor de tr`g`tor serealizeaz` \n urma execut`rii, cel pu]in, aunei [edin]e de tragere cu armamentul dindotare, iar aprecierea se realizeaz` prin grilespeciale de evaluare, \n func]ie de tipul[edin]elor de tragere.

Verificarea personalului la educa]ie fizic`se realizeaz` conform prevederilor actelornormative \n vigoare. Pentru verificarea aptitudinilor la preg`tirea continu` se aloc`timpul necesar, \n afara celui prev`zut \nbugetele trimestriale. Evaluarea activit`]ilorprofesionale, preg`tirii [i conduitei individuale, pentru personalul sistemelor deinforma]ii [i contrainforma]ii ale statului,constituie obliga]ie de serviciu a[efilor/comandan]ilor, care poart` \ntreagar`spundere pentru obiectivitatea acesteia, iarrezultatele evalu`rii personalului fundamenteaz` o serie de activit`]i, astfel:

- luarea deciziilor privind avansarea \ngradul militar sau profesional urm`tor;

- promovarea/retrogradarea \n/dinfunc]ie;

- eliberarea din func]ie;- identificarea nevoilor de preg`tire

profesional` [i dezvoltare a personalului;- proiectarea m`surilor de motivare a

personalului;- validarea programelor de recrutare,

selec]ie, \ncadrare, preg`tire profesional` [i

Preg`tirea ofi]erilor din sistemeleinformative [i cyberterorismul

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Iunie

PERFEC}IONARE

dezvoltare a carierei personalului;- \nlesnirea dialogului dintre

[ef/comandant [i subordonat, \n vedereacre[terii performan]ei profesionale.

Succesul evalu`rii individuale a ofi]erilorde informa]ii are la baz` efortul sus]inut,depus \n egal` m`sur` de c`tre actorii actului educa]ional (profesor/instructor/lector/formator - cursant), dar [i interesulpentru autoeduca]ie/autoperfec]ionare [iimplicit autoevaluare (m`surarea propriilorposibilit`]i [i calit`]i).

Dincolo, [i dup` toate aceste considerente elaborate [tiin]ific, \n timp, iauna[tere re]elele informative. Pe de alt`parte, eficien]a guvern`rii bazate pe re]eledepinde de gradul de vulnerabilitate al celorimplica]i. Actele de corup]ie contribuie la]inerea laolalt` a re]elelor informale. Oficialii[i oamenii de afaceri corup]i sunt compromi[i [i pot fi demasca]i individual.Prin urmare, soarta lor este legat` de sistem[i pot fi mobiliza]i \n interesul acesteia. A ficompromis este esen]ial pentru a deveni un„insider“ al sistemului. Acest lucru permite liderului s` domine, s`-i ]in` pe „insideri“ \nfrâu [i s` \ndeplineasc` obiectivele-cheie alesistemei, adic` stabilitatea politic` [i maximizarea prosperit`]ii re]elei.

Re]elele de putere invizibile impun oserie de norme de reciprocitate [i constrângeri informale asupra celor afla]i \npozi]ii oficiale: \ntâi, grani]e extrem de firave\ntre prietenie [i modul, \n care, ulterior sepoate face uz de aceasta; apoi, ajutorulacordat prieteniei, \n schimbul accesului laresursele publice/corporatiste; \n al treilearând, accesul \n rândul re]elei, ]inând contde o anumit` logic` - ar putea fi loialitatea,

dependen]a sau acceptarea unui sistem derecrutare, care nu respect` criteriile profesionalismului [i competi]iei.

Re]elele informale (spre exemplu, celeruse[ti), permit liderilor ru[i s`-[i mobilizezeoamenii [i resursele pentru realizareaproiectelor lor de modernizare. Pe parcursulacestui proces, ace[tia creeaz`, \ns`, intereseprivate puternice [i \i atrag pe politicieni,birocra]i [i oameni de afaceri \n tranzac]iiinformale [i jur`minte de loialitate care,ulterior, \mpiedic` modernizarea [i dezvoltarea statului [i na]iunii.

Desigur, democra]ia este una, iar siguran]a na]ional` este alta. Cele dou` concepte trebuie \n]elese separat, profund [if`r` turbulen]e, tocmai pentru ca re]eleleinforma]ionale s` poat` contracara ac]iuniostile, ca spectrul unor scenarii de tipul unoravioane ce se pr`bu[esc, pene de curentna]ionale, trenuri care deraiaz`, rafin`rii careard, conducte care explodeaz`, nori de gazotr`vitor, sateli]i devia]i de pe orbit` etc, s`nu aib` loc niciodat`. Un \nalt oficial american, spunea recent: „Un Pearl Harbordigital este doar o chestiune de timp“..R`zboaiele virtuale de mici dimensiuni arputea escalada, dat` fiind vulnerabilitateaevident` a echipamentelor militare avansate[i a diverselor sisteme de comunica]ii, careacoper` o arie tot mai larg`, cu fiecare zi ce trece. Agresorii virtuali pot ac]iona politic,\ns`, spre deosebire de r`zboiul virtual, sepresupune c` ace[tia sunt foarte interesa]ide evitarea asum`rii propriilor acte.Subversiunea a prosperat \ntotdeauna \nspa]iul virtual pentru c` p`strarea anonimatului este mult mai u[or de ob]inutaici. Aceasta este esen]a problemei la nivelpolitic: a g`si câteva state care s` fie deacord cu limitarea armelor virtuale este camla fel de realist cu un tratat de scoatere aspionajului \n afara legii [i aproape la fel depractic precum scoaterea \n afara legii aac]iunilor suversive la adresa ordinii mondiale.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

RUTIER

10 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

Zilnic, c`tre [coal` sau la terminareaorelor de curs, la sfâr[it de s`pt`mân`, dar [i în vacan]e, copiii sunt o prezen]` permanent` în peisajul str`zii, folosind drumurile publice atât în calitate de pietonisau bicicli[ti, dar [i ca pasageri în diferitemijloace de transport.

În aceste condi]ii, nu este o noutate s`afirm`m c`, din p`cate, pe drumurile publice cad victime ale accidentelor rutiere[i micii participan]i la trafic.

Principala cauz` a producerii acestorevenimente rutiere nedorite este angajareaîn traversarea str`zii prin locuri nepermise,f`r` o temeinic` asigurare ori la culoarearo[ie a semaforului electric.

Din statistica Brig`zii Rutiere reiese c`, înanul [colar 2013-2014, în Bucure[ti, s-auînregistrat 59 accidente de circula]ie în careau fost implica]i, cu vinov`]ie, minori cuvârste cuprinse între 7 [i 18 ani.

Ca de fiecare dat`, al`turi de voi, dragicopii, pe lâng` p`rin]i [i profesori sunt [iagen]ii de poli]ie rutier`, care, înainteavacan]ei de var`, v` transmit urm`toarelerecomand`ri:

- traversa]i strada în pas vioi, nu alergând,doar pe la trecerile pentru pietoni sau laculoarea verde a semaforului electric;

- înainte de a traversa prin locurile permise, asigura]i-v` c` în acel moment nuse apropie vehicule, iar [oferii acestora au

sesizat inten]ia voastr` [i au oprit pentru av` acorda prioritate;

- dac` în timpul travers`rii sunte]i surprin[i de culoarea ro[ie a semaforului, iardac` drumul este prev`zut cu refugiu sauinterzis circula]iei vehiculelor, a[tepta]i peacesta pân` la apari]ia culorii verzi asemaforului;

- în lipsa indicatoarelor sau a marcajelor,traversa]i strada numai pe la col]ulintersec]iei [i doar dup` ce v` asigura]i c` opute]i face în siguran]`. Aten]ie, prin acestloc nu ave]i prioritate!

- a[tepta]i sosirea mijloacelor de transportîn comun numai pe trotuar sau pe refugiilespecial amenajate;

- alege]i-v` locurile de joac` doar acolounde nu trec ma[ini. Parcurile, terenurile desport, curtea casei sau curtea [colii sunt celemai recomandate;

- mare aten]ie la traversarea str`zii dup`l`sarea serii, pentru c` atunci vizibilitateaeste redus`. Ideal ar fi s` ave]i aplicate pehaine accesorii reflectorizante;

- nu circula]i pe drumurile publice cu bicicleta, decât dac` a]i împlinit vârsta de 14ani.

Respectând aceste reguli, sper`m s` ave]io var` cât mai pl`cut`, iar la întâlnirea dinseptembrie, s` r`spunde]i to]i „PREZENT“.

BBrriiggaaddaa RRuuttiieerr` BBuuccuurree[[ttii vv` ddoorree[[ttee vvaaccaann]]` ppll`ccuutt`!!

A venit vacan]a mare!

Duminic`, 1 iunie 2014,între orele 10.00-15.00,Poli]ia Capitalei, în colaborare cu Poli]ia Local` Sector 5 [i Prim`riaSectorului 5, a organizat omanifestare dedicat` ZileiInterna]ionale a Copilului,pe platoul Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare„Carol I“ (fosta AcademieMilitar`).

Copiii prezen]i au vizitatstandurile de informare alestructurilor DGPMB(Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii,Serviciul Criminalistic,Serviciul Ordine Public`,Serviciul Resurse Umane,Biroul Pirotehnic, BrigadaRutier`, Serviciul Informare[i Rela]ii Publice, ServiciulPoli]ie Canin`).

Pe scena amenajat` dePrim`ria Sectorului 5 aavut loc un spectacolsus]inut de elevi ai liceelor[i cluburilor [colare din

Bucure[ti. Totodat`, peste300 de elevi din clasele III-IV din Sectorul 5 [i copiide la {coala Special` pentru Surzi nr. 1 au colorat o pânz` de peste100 m, oferit` de„Modconf S.A“, cu desenerealizate de graficianulViorel Baciu, având ca

tem` „Copil`rie urban`“. Aceast` pânz` a fost

animat` de copii prin colorarea celor 44 de imagini ce reprezentau activit`]ile lor cotidiene, cuajutorul pensulelor [i vopselei oferit` de„Policolor“.

Au fost premia]i copiiicare au participat la concursul de desene„Bucure[tii, prin ochii copiilor“, lansat deServiciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii,pe site-ul www.gandirefresh.ro alPoli]iei Capitalei.

To]i au primit premii [idiplome de participare.

Copii, v` a[tept`m în continuare s` fi]i al`turide poli]i[tii bucure[teni!

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`[[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`]]iiii

1 iunie - ziua cea mai fresh

11POLI}IA CAPITALEI - Iunie

PREVENIRE

DDiirreeccttoorruull ggeenneerraall aall DDGGPPMMBB,, ccoommiissaarr [[eeff ddrr.. MMiihhaaii PPrruutteeaannuu [[ii pprriimmaarruull ggeenneerraall aall CCaappiittaalleeii,, SSoorriinn OOpprreessccuu

PA G. 1 2 - 1 3

14 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Anual, num`rul persoanelor care fumeaz`cre[te alarmant. |ngrijor`tor

este faptul c` nu doar adul]ii devin dependen]i de acest viciu, ci [i copii afla]i lao vârst` fraged`. Printr-un studiu efectuat pecopiii români privind consumul de ]ig`ri s-aconstatat c` o mare parte dintre fum`tori nuau decât vârsta de [apte ani. Foarte mul]iminori fumeaz` din cauza anturajului, începpentru a fi în rând cu grupul de prieteni.Întreba]i de ce fumeaz` copiii au r`spuns:„Pentru c` am dorit s` ies în fa]`“ sau„Fiindc` vreau s` fiu remarcat“, a spus V.Cristina, participant la realizarea studiului.

Dou` ]ig`ri pe s`pt`mân` sunt de ajunspentru ca un copil s` devin` dependent denicotin`, arat` un studiu american publicatîn revista „Tobacco Control“. „Copiii devindependen]i de nicotin` cu o rapiditate surprinz`toare [i cu doze de tutun maisc`zute decât s-ar fi crezut posibil“, arat`autorii studiului. Cercet`torii au chestionat,pe parcursul a 30 de luni, 679 de elevi, cuvârste cuprinse între 12 [i 13 ani. Printre cei332, care au afirmat c` au încercat s`fumeze m`car o dat`, 40% au semnalatsimptome de dependen]`. La fete, dependen]a a survenit mai repede decât lab`ie]i.

Un studiu realizat în SUA, a ar`tat c` 25%

dintre copiii de gr`dini]` au încercat, celpu]in o dat` în via]`, s` mestece tutun, înloc de chewing gum. „Din p`cate, se parec` le place [i c` se vor obi[nui, astfel,cu tutunul“, a declarat unul dintre realizatorii studiului, care a mai eviden]iatfaptul c` în SUA exist` la ora actual`, maimult de 22 milioane de persoane care auobiceiul de a mesteca tutun.

Tinerii de ast`zi copiaz` viciile starurilor.Simplu fapt c` î[i v`d idolii fumând estesuficient pentru ca fanii acestora, în specialtinerii, s` se apuce de fumat. Studiul care aanalizat fenomenul [i a adus argumente înacest sens precizeaz` c` idolii sunt mai alesactori de cinema, iar fanii acestora sunt adolescen]i. Se [tie c` adolescen]ii sunt îngeneral influen]abili. Din p`cate, ei nu copiaz` doar stilul vestimentar, coafura, pasiunile idolilor, ci [i viciile marilor vedete.

Doctorul Janet Distefan, de laUniversitatea San Diego, California, [i colegii s`i, au discutat cu 3104 tineri cuvârste cuprinse între 12 [i 15 ani, care n-aufumat niciodat`, pentru a afla de la ei caresunt starurile lor de cinema preferate, încapul listei de preferin]e ale fetelor se afl`Brad Pitt, Sandra Bullock [i LeonardoDiCaprio, iar la b`ie]i mare trecere auPamela Anderson, Sandra Bullock [i DemiMoore. De asemenea, în r`spunsurile adolescen]ilor sunt nominaliza]i frecvent JimCarey, Tom Hanks [i Tom Cruise, desprecare se [tie c` nu au ap`rut niciodat` cu]igara în gur` pe ecran.

Mai mult de 40% dintre adolescente [i30% dintre adolescen]i au declarat c` au unstar favorit, care fumeaz` în timp ce joac` înfilm. Majoritatea adolescen]ilor au m`rturisitc` au v`zut multe filme în care idolul lorfumeaz` [i c` acest aspect îi determin` s`pun` mâna pe ]igar`. Interesant este c` uniidintre cei care au vârsta de 12 ani au precizat c` atunci când vor cre[te, respectivpeste aproximativ trei ani, se vor apuca defumat, pentru c` a[a au un model în starullor preferat. Concluzia studiului este cât sepoate de clar`: puterea exemplului este

Cum s` ne ferim de infractori?

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`rruull ttrreeccuutt --

Credit foto: Corbis.com

mare, dar cea a vedetelor este mult maimare. Motiv pentru care ]igara n-ar trebuis`-[i g`seasc` loc în nici un film artistic.

Dependen]a de nicotin` se instaleaz`mult mai repede la tineri decât la adul]i,arat` un alt studiu efectuat în Statele Uniteale Americii. Adolescen]a este perioada încare, din mai multe motive psihologice,tinerilor le place s` guste din toate „pl`cerile“ [i s` încerce noi experien]e. Deaceea, adolescen]a este propice produceriiunei dependen]e de nicotin`. Câteva zilesunt suficiente pentru ca un tân`r s` devin`dependent de nicotin`, [i asta în condi]iileîn care o simpl` cantitate de tutun poatecrea nevoia de a fuma în permanen]`.

O treime dintre adolescente sufer` deoboseal`, migrene [i alte dureri din cauzaconsumului de cafea, alcool [i ]ig`ri. Aceastaeste concluzia unui studiu efectuat deOrganiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii.

Cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`, tinerii auprobleme fizice precum migrene, dureri destomac [i de spate, oboseal`, diminea]a latrezire. Studiul arat` c` aceste nepl`ceri suntcauzate de mediul [i comportamentul adolescen]ilor, [i nicidecum de starea lor des`n`tate. Speciali[tii au hot`rât efectuareaacestui studiu pe un e[antion reprezentativ

de fete, pentru c` ele sufer` mult maifrecvent din cauza ]ig`rilor, alcoolului [icafelei.

Cercet`rile au fost efectuate pe un grupde 8000 adolescente americane, cu vârstecuprinse între 11 [i 16 ani. Astfel, s-a observat c` multe dintre ele aveau diversest`ri de r`u în fiecare s`pt`mân`: o treimedintre fete sufereau de migrene, o parte dintre ele se sim]eau foarte obositediminea]a, unele aveau dureri de spate, iaraltele se plângeau de dureri de stomac. Deasemenea, multe fete prezentau acestesimptome asociate. „Chiar dac` uneledintre aceste st`ri se pot asocia [i cualte fenomene biologice, totu[i, majoritatea simptomelor au o leg`tur`mult mai mare cu factorii sociali derisc, mediul [i comportamentul adolescen]ilor. De aceea, pentrutratarea eficient` a tinerilor care vin lamedic pentru o problem` somatic` estenecesar` o evaluare mai vast`, în cares` se ia în calcul toate cauzele [i simptomele“, sus]in speciali[tii.

Consumul de cafea, alcoolismul (consumul a mai mult de cinci b`uturialcoolice timp de trei zile) [i tutunul suntfactorii de risc care genereaz` cele maimulte probleme adolescen]ilor. Cât despretutun, autorii studiului ne amintesc faptul c`adolescentele fumeaz` pentru a-[i controlagreutatea sau, mai grav, pentru a sl`bi. Acestlucru arat` c` tinerele au [i probleme de alimenta]ie - bulimie sau anorexie, fiindcomplexate din cauza corpului lor.

Autorii acestui studiu sunt de p`rere c`sprijinul p`rin]ilor [i educa]ia din [coli potcontribui la sc`derea num`ruluiadolescen]ilor care au probleme cauzate detutun, cafea [i alcool. Cea mai eficient`metod` de convingere a tinerilor s` renun]ela toate aceste obiceiuri d`un`toare a fostconsilierea personalizat`. Ceea ce înseamn`c` discu]iile pe aceste teme trebuie avute cufiecare adolescent în parte [i s` nu uit`m c`adolescen]ii ur`sc interdic]iile.

15POLI}IA CAPITALEI - Iunie

PREVENIRE

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Statutul poli]istului de-acum un veac

Ofi]erii de poli]ie eraunumi]i prin Decret-Regal, lapropunerea ministrului deInterne. Ofi]eri erau considera]i, \n 1904, prefec]iide poli]ie - \n afar` de prefectulPoli]iei Municipiului Bucure[ti[i prefectul Poli]iei Ora[uluiIa[i - directorii prefecturilorde poli]ie [i directorii poli]iilor,inspectorii de poli]ie, poli]aii,comisarii de poli]ie, sub-comisarii de poli]ie [igendarmii rurali.

Ofi]erii de poli]ie puteau fiavansa]i dup` \ndeplinireaurm`toarelor stagii: de lasub-comisar la comisar 2ani, de la comisar la directoral poli]iei, director, inspector\n P.P.C. 3 ani. |n 1904, erausupu[i „ac]iunii disciplinare“,prefec]ii de poli]ie (cu excep]iaprefectului Poli]iei Capitalei[i al Ia[ilor), directorii prefecturilor de poli]ie,inspectorii de poli]ie, poli]aii,directorii poli]iilor, comisarii[i subcomisarii. M`surile disciplinare erau: mustrarea,amendarea, mutarea, retrogradarea, suspendarea,revocarea.

Pe lâng` Ministerul deInterne se constituia o comisiune pentru examinareaaspiran]ilor la func]iunile deofi]er de poli]ie. Secretarulcomisiunii era directoruladministra]iei [i poli]iei generale a statului din M.I.

O comisiune similar`, darpentru examinareasergen]ilor de ora[, se constituia la P.P.C.

Pentru a fi admi[i la examenul de capacitate, \nvederea \ncadr`rii \n M.I.,ofi]erii de poli]ie trebuiau s`fie doctori sau licen]ia]i \ndrept, absolven]i ai cursuluiliceal (comisarii [i subcomisarii), ori absolven]ia cel pu]in patru clase primare (subcomisarii).

Pentru prefectul poli]iei secerea s` fie doctor \n dreptsau licen]iat. Cererea seadresa M.I. cu cel pu]in treizile \nainte de examene,dosarul având urm`toareleacte: extractul de pe actulde na[tere, certificatul destudii, actul doveditor c`peti]ionarul a satisf`cutobliga]iunile legei de recrutare,certificatul unui medic c`peti]ionarul este de o constitu]iune robust` [i c`n-are nici o infirmitate.

Proba oral` presupunea otestare privind: cuno[tin]ede drept constitu]ional(\mp`r]irea teritorial` aRegatului Român, drepturileromânilor, puterile statului),cuno[tin]e asupra dreptuluiadministrativ (ministerele

guvernului, Ministerul deInterne - Administra]iuneaCentral` [i Exterioar`, organizarea Poli]iei Generalea statului, organizareaGendarmeriei [i a Poli]ieiRurale, organizarea Armatei,organizarea comunelor),cuno[tin]e despre infrac]iunileprev`zute de Codul penal [ilegile speciale (legea str`inilor,legea servitorilor, legeacomer]ului ambulant, normeleprivind loteriile, m`surile [igreut`]ile, repaosul duminical,legea sanitar`, veterinar`, regulamentul pentru industriiinsalubre, regulamentul pentru \nmormânt`ri, vânz`tori,substan]e otr`vitoare, codicelesilvic, legea pescuitului),cuno[tin]e \n materia procedurei penale [i civile,cunoa[terea legilor [i regulamentelor speciale,cuno[tin]e asupra registrelorindispensabile cancelariei [iarchivei.

Proba scris` consta \n:„dresarea unui proces-verbal“pentru constatarea uneiconversa]ii, unui delict oriunei crime, dresarea unuiproces-verbal pentru constatarea \ndeplinirii uneiproceduri asupra unui anumecaz, rapoarte c`tre superioriasupra unui caz ce a fost dat\n cercetare, urm`rirea sauluarea de informa]iuni, o traducere din limba francez`\n limba român`.

Ofi]erul de poli]ie puteaprimi \nsemne [i distinc]iuni.Medaliile erau confec]ionatede M.I., fiind de trei clase:aur, argint [i bronz. Aveauforma rotund`, cu diametrulde 3 cm [i grosimea de 3 mm. Pe avers aveau efigiaregelui \n relief, \nconjurat`de cuvintele „Carol I Rege alRomâniei“, iar pe revers deviza

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

La 1 ianuarie 1924, a intrat \n vigoare

Statutul func]ionarilorpublici...

” ”

17POLI}IA CAPITALEI - Iunie

ISTORIA LA ROTATIV~

„Pentru curaj [i devotament“,\nconjurat` de dou` ramuride stejar, unite printr-ofund`. Medalia se purtaatârnat` de o panglic` dem`tase de 3 cm, compus`din 3 bande dispuse vertical,dou` fiind albastre, late de8 mm [i una ro[ie, \n centru,lat` de 14 mm. Medalia seacorda de rege, \n urmaraportului ministrului deInterne.

La 1 ianuarie 1924 a intrat\n vigoare Statutulfunc]ionarilor publici, ceeace a condus la statornicireacelor numi]i \n poli]ie \ncondi]ii excep]ionale,\ncepând cu anul 1916, ceicare „au primit avans`rigalopante“ [i care ajunseser`s` necinsteasc` breasla.

Biroul de servitoridin PrefecturaPoli]iei Capitalei

Prin „Legea pentru servitori“, din 16 iunie 1892,modificat` \n 1896, servitorierau considera]i urm`torii:buc`tar-buc`t`reas`, surugiu,vizitiu, camerier, fecior, servitor de restaurant,ispr`vnicel, sp`l`toreas`,doic` (manc`), portar, rânda[,argat, chelar, vier, p`stor etc.

Servitorii trebuiau s` aib`livret (condicu]`) de serviciu,care se elibera de Biroul deservitori din P.P.C., \n bazaactului de identitate, a certificatului de re[edin]` [ide moralitate, eliberat decomisarul de poli]ie alsec]iunii unde domicilia, oride primarul ultimei re[edin]e.Str`inul trebuia s` prezinte[i pa[aportul sau certificatuleliberat de autoritatea consular` a statului s`u.

Pentru minori se lua consim]`mântul p`rin]ilor.Condicu]a era valabil` treiani [i se viza la poli]ie \nfiecare an. So]ia trebuia s`aib` consim]`mântul so]uluipentru a se angaja servitoare.

Taxa condicu]ei era de 3 lei, iar de viz` 1 leu. Toateveniturile din eliberarea decondicu]e [i vize se v`rsaula casa comunal` (bugetulora[ului). Tot prim`riacomunei avea grija pl`tiriisalariului func]ionarilor, acheltuielilor de \nfiin]are deregistre, cele de cancelarie,mobilier, iluminat [i \nc`lzit.

De asemenea, condicu]ase viza la Biroul de servitorila fiecare intrare sau ie[irede la alt st`pân. Condicu]ase p`stra la st`pân. Pe lâng`autorit`]ile poli]iene[ti dinBucure[ti, Ia[i, Gala]i, Craiova,Br`ila, Ploie[ti, Boto[ani [iBârlad func]iona un Birou deservitori. La celelalte ora[e,atribu]iile se \ndeplineau deofi]erii de poli]ie ai poli]ieiadministrative. Poli]i[tii aveaupe aceast` linie de munc` [iatribu]ii care azi ar p`rearidicole, art. 26 stipulând c`„Birourile de servitori au\ndatorirea a exercita osupraveghere continu`asupra servitorilor, cum [i aprocura st`pânilor servitori [ivice-versa“.

Biroul de servitori ]inea unregistru matricol cu servitorii,pe categorii, cu semnalmente,starea civil`, num`rul deordine, un registru cu indica]ianum`rului matricol, un registru cu servitorii str`iniexpulza]i din ]ar`, un registrucu servitorii p`mânteni trimi[ila urma lor, un registru undese men]ionau deciziilejudec`tore[ti de aplicare aamenzilor, albume unde s`

se g`seasc` pe categorii to]iservitorii.

Biroul de servitori dinP.P.C. se compunea din: uncap al biroului, un ajutor, 5revizori, 8 agen]i, 2 copi[ti.„Remunerariul“ personaluluibirourilor de servitori eraurm`torul: capul birouluiavea 200 lei salariu lunar [io diurn` de 50 lei, ajutorulavea 150, revizotul 120,agentul [i copistul câte 80 lei.

Un „Regulament de aplica]iune a legei pentruservitori“ a intrat \n vigoarela 20 septembrie 1892.Potrivit acestuia, „servitor senume[te acela care, pentruo plat` (simbrie) sau o indemnizare oarecare, se\ndatoreaz` a pune serviciilesale personale ladispozi]iunea unei case,unei familii, unei autorit`]i,unui stabiliment de binefacere sau de utilitatepublic`, unei persoane, unuihotel ori averei acestora, cuziua, cu s`pt`mâna, cu luna,cu anul sau [i pe mai multtimp.“. O serie de drepturi [iobliga]ii se stabileau cuprivire [i la st`pân [i la servitor.

Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

„Jocul cu fularul“, „Jocul cosmosului“, „Joculro[iei“ (\nro[irea fe]ei) sau „Visul indian“, „Visulmagic“, „Visul albastru“, respectiv, „S`rutulDragonului“, sunt câteva dintre denumirileatribuite de elevii din [colile [i liceele francezeunui joc stupid, care, prin asfixiere, face din ce \nce mai multe victime \n unit`]ile de \nv`]`mânt publice, dar [i private.

Aceast` practic`, ap`rut` \nc` din anii '50, careconst` \n (auto)strangularea, (auto)asfixierea voluntar , pentru tr`irea unor senza]ii noi, speciale,face anual zeci de victime, \n ciuda m`surilor deprevenire luate de Ministerul Educa]iei [i|nv`]`mântului. Anul trecut, au fost semnalate numai pu]in de 29 incidente de acest tip, dintre care14 au avut un deznod`mânt tragic.

|n nou` dintre ele, interven]ia autorit`]ilormedicale a fost tardiv`, copiii decedând la scurttimp, \n urma unui stop cardiac, iar \n alte cincicazuri, de[i interven]ia a fost prompt`, victimeleau intrat \n com` profund`, iar dup` câteva zilede internare \n sec]iile de terapie intensiv , au murit.

Doar \n trei cazuri, recuperarea a fost aproapeintegral`, celelalte situa]ii au l`sat sechele grave(leziuni cerebrale [i paralizii). |n majoritateacazurilor, anchetatorii au fost obliga]i s` optezepentru sinucidere [i nu pentru accident.

Gra]ie interven]iei mai multor asocia]ii dep`rin]i [i organiza]ii sindicale din \nv`]`mânt,opinia public` a devenit din ce \n ce mai sensibil`la aceast` practic`, considerat` \n ultimii ani deministrul Educa]iei Na]ionale un adev`rat flagel,ocupând sinistrul prim loc \ntre incidentele care auavut loc \n timpul desf`[ur`rii cursurilor la [coal`.

Asocia]ia P`rin]ilor Copiilor Accidenta]i prinStrangulare a organizat un colocviu interna]ionalavând ca scop dezbaterea public` a acestormijloace de „distrac]ie“, periculoase. Ca [i metod ,jocul debuteaz` prin (auto)strangulare [i sistarearespira]iei, pân` când victima se \nvine]e[te la fa] ,timp \n care ea tr ie[te senza]ii…tari. O alt variant`

const` \n \nlocuirea fularului cu un sac din plastic.|n cursul lunii ianuarie, am participat la o serie

de comunic`ri [tiin]ifice pe aceast` tem`: pe 11ianuarie, St. Maur de Fossés (Paris), iar pe 15 ianuarie la Vichy. Acest lucru ne-a permis s` nefacem o idee despre acest joc atât de r`spândit,precum [i ceea ce \i determin` pe elevi s` recurg`la el. De[i presa francez` a alertat sistematicopinia public`, tr`gând un semnal de alarm` cuprivire la pericolul pe care \l reprezint` „joculmor]ii“ \n \nv`]`mântul preuniversitar francez,având \n vedere rezultatele negative din ultimiiani, credem c` nici responsabilii politici ai colectivit`]ilor locale [i nici profesorii, pedagogiisau psihologii, care \[i desf`[oar` activit`]ile \nunit`]ile de \nv`]`mânt, nu au luat \n serios acestflagel.

|n 2000, \ntr-o [coal` general` de prestigiu (cuinternat) din Eton , Marea Britanie (echivalentulunui colegiu \n Fran]a) pe 22 februarie, un elev,Nicholas Taylor, \n vârsta de numai 15 ani, adecedat \n urma unui asemenea joc.

Dup` câteva investiga]ii jurnalistice ale ziarului„The Daily Telegraph“, a reie[it c` jocul „[i-a f`cutapari]ia“ \n internat \n noiembrie 1999, când aufost semnalate mai multe incidente, \ns`conducerea institu]iei nu a luat m`suri destul desevere pentru a \mpiedica aceast` practic` mortal`.

Din documentele la care am avut acces, \nFran]a, acest joc este practicat cu prec`dere laTours, la Paris [i Antony, la Chalône sur Saône [i\n regiunea Avignon. Conform speciali[tilor \n psihiatrie, aceast` practic` este ca un fel de drog(asem`n`tor alcoolului, tutunului, stupefiantelorsau chiar a jocurilor de noroc), ce atinge o psihologie particular` la adolescent: cu cât estemai periculos un joc, cu atât el este mai atractiv [iaduce probe materiale certe privind existen]a individului. |ns`, din p`cate, adolescentul esteincapabil s` fac` o evaluare a riscului.

Datoria de a preveni aceste accidente tragicerevine, pe de o parte, p`rin]ilor \n primul rând,care trebuie s` le atrag` aten]ia copiilor asuprariscurilor la care sunt expu[i distrându-se astfel,dar, pe de alt` parte, [i profesorilor, educatorilor,psihologilor din institu]iile de \nv`]`mânt.

Pe 3 martie 2003, cotidianul „Le Dauphiné deGap“ atrage aten]ia asupra unui incident care aavut loc la Gap, la colegiul „Saint Joseph“, undeun elev de 16 ani este g`sit incon[tient \n urmaunei asemenea practici, dup` ce s-a asfixiat cu o

Jocul cu moartea

19POLI}IA CAPITALEI - Iunie

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

20 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

centur` de judo.Pe 29 martie 2006, jurnalul „Al Ahram“, ce

apare la Cairo (Egipt), atrage [i el aten]ia asupraacestui fenomen, care \ncepea \nc` de pe-atuncis` capete numero[i adep]i [i \n Egipt.

Importat din Occident, \n urma decesului unuitân`r sportiv de performan]`, autorit`]ile egiptene(de confesiune musulman`) pornesc un adev`ratr`zboi declarativ, \mpotriva Europei Occidentale [iFran]ei, respectiv, Regatului Unit al Marii Britanii,motivând aceast` atitudine prin faptul c` „tineretulegiptean viziteaz` cu prec`dere aceste ]`ri, \n care„Jocul cu moartea“ este o practic` curent , agreat`de confesiunile cre[tine (\n special, cea catolic`)“.

Reprezentan]ii statului egiptean de la Ambasada[i Consulatul din Paris ar fi avut indica]ii s` seserveasc` de acest pretext, pentru tensionarearela]iilor diplomatice dintre cele dou` ]`ri, dincauza m`surilor severe luate de Direc]ia Securit`]iiTeritoriului, cu privire la terorismul interna]ional, \ncare diverse organiza]ii extremiste egiptene ar fifost implicate.

Incidentul are loc pe 28 februarie 2006, cândun tân`r egiptean, \n vârst` de 20 ani, sportiv deperforman]`, campion cu echipa de „water-polo“,este g`sit spânzurat \ntr-un apartament din Cairo,prin intermediul unor corzi fixate \n plafon.Ancheta poli]iei este rapid` [i clar`: sinucidere.

|ns`, Suzanne, mama lui, nu-[i poate \n nici unfel explica gestul tân`rului, care, fiind student laAcademia Maritim` din Cairo, din punct devedere psihic era mai mult decât stabil [i dinpunct de vedere fizic, mai mult decât s`n`tos.

La insisten]ele ei, ancheta este reluat` \ncolaborare cu Poli]ia Na]ional` Francez`, iar conform proceselor verbale, \ntocmite la loculdramei, reiese alt` concluzie.

Dintre cele trei corzi utilizate de tân`r, pentru ase spânzura, dou` erau t`iate cu un cu]it, care afost g`sit la fa]a locului, lâng` victim`.

Presupunând c` tân`rul ar fi vrut s`-[i pun`cap`t zilelor [i s-a spânzurat, \n cazul \n care s-ar fir`zgândit, el ar fi putut t`ia, dintr-o dat`, toatecorzile, nu numai dou` dintre ele.

Pornind de la aceste elemente, anchetatoriidescoper` un martor ocular, care confirm` c` afost un joc periculos, sc`pat de sub control. |ncazul adolescentului, martorul ocular ar fi trebuits` taie corzile care strangulau victima, \ns`, emo]ionat, a intrat \n panic` [i nu a reu[it s` taiedecât dou` dintre ele, victima r`mânând spânzurat` cu cea de-a treia coard`.

Nu peste mult timp, am descoperit c` victimanu era singura practicant` a acestor jocuri. Pe razaaceluia[i comisariat de poli]ie, \nainte de drama

campionului, au loc alte [ase deceseasem`n`toare, f`r` ca autorit`]ile egiptene s` sealarmeze [i s` ia problema \n serios. Toate erauclasate: sinucideri.

Din investiga]iile aprofundate pe care le-am\ntreprins \n acest dosar, s-ar p`rea c` senza]ia deextaz (de euforie), prin asfixiere, ar fi cea responsabil` de atrac]ia tinerei genera]ii spreaceste practici mortale. |ns`, majoritatea adep]ilornu cunosc eventualele urm`ri grave, care pot\nso]i aceste practici. Prin acest gen de asfixierecre[te volumul adrenalinei \n sânge, ceea ce areca efect (rezultat) senza]ia de exaltare. Majoritateatinerilor consider` c` „jocul cu moartea“ este unjoc eroic, pentru c` ei au posibilitatea de a \nfrunta moartea.

Pu]ini [tiu \ns` c` neoxigenarea creierului, timpde dou` minute, poate conduce la un stop-cardiac (cardio-respirator), iar ulterior, com`profund` de tip III sau chiar I.

Dup` p`rerea unora (dr. Amir Fékri, medic generalist; Magdi Kozmane, directoarea unei [coligenerale religioase), orice semn \n jurul gâtuluiunui tân`r, dureri violente de cap, deficien]e respiratorii, lipsa de concentrare, izolarea pe termen mai lung, acas`, trebuie s` atrag` aten]iap`rin]ilor, respectiv, supraveghetorilor (din [coli) [iprofesorilor.

Investiga]iile noastre au condus la câteva concluzii,pe care le-am putea formula \n felul urm`tor:

1. „Jocul cu moartea“ nu este un fenomen nou\n societatea francez`. Consecin]ele lui sunt, \ngeneral, ireversibile [i dramatice: com` profund`,leziuni cerebrale, decesul. Forma, \ns`, sub careeste practicat` \n ultimii ani, \n [coli [i licee esteun concept nou.

2. Acest joc este practicat atât de liceeni, cât [ide elevii din [coala primar`.

3. Nu exist` un profil anume, special, ai celorcare practic` jocul cu fularul. |ns`, adesea, suntelevii c`rora le place s` ri[te f`r` s` gândeasc`.

4. Jocul cu fularul poate crea dependen]`, ca [ialcoolul, tutunul, stupefiantele sau jocurile denoroc, etc.

5. |n majoritatea cazurilor, p`rin]ii copiilor [icadrele didactice nu sunt la curent cu aceste practici ale elevilor. Lips` de comunicare [i deinteres?

|n urma unui studiu printre elevi a reie[it c`,de[i o mare parte dintre ei nu aprob` astfel depractici, exist` un num`r impresionant, \n jur de33%, care consider` c` merit` s` \ncerce m`car odat` experien]a.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MONDO POLICE

21POLI}IA CAPITALEI - Iunie

MAGAZIN

De la „inapt serviciul militar“ la generalissim !

La vârsta de 7-8 ani, adic`\n perioada primei copil`rii,Iosif Vissarianovici Djuga[vilicare, ulterior \[i va lua numelede Stalin, s-a \mboln`vit dev`rsat de vânt (variol`),boal` care i-a l`sat caamintire o fa]` ciupit` [ibr`zdat` de multiple cicatrici.

Dup` cum men]ioneaz`\n memoriile ei cumnata luiStalin, Allilueva, se pare c`tot când avea 8 ani, acesta af`cut o infec]ie a sângelui,care i-a provocat o serie deulcera]ii pe bra]ul stâng.

A trecut [i peste asta, nuf`r` a remarca triumfalist [icinic \n acela[i timp: „Nu [tiu ce anume m-a salvat, constitu]ia measolid` sau alifiile [arlatanilor din ora[“.

Adev`rul \n leg`tur` cuaceast` ultim` suferin]`, maiexact consecin]ele ei, s-auaflat mult mai târziu: de[irestabilit, Stalin a r`maspentru toat` via]a cu o infirmitate foarte urât`, elneputându-[i \ndoi cotulstâng. Drept urmare, comisiade \ncorporare l-a declarat,definitiv [i irevocabil, „inaptpentru serviciul militar“..

Iat`, \ns`, c` istoria neofer` una dintre cele mai

ciudate curiozit`]i \n ceea ceprive[te destinul militar alunor personalit`]i: de[i inaptpentru serviciul militar,Stalin a avut gradul demare[al, apoi cel mai \naltgrad \n armata U.R.S.S., celde generalissim!

Falsuri [i iar falsuri

|n noiembrie 1901, la nicidou` s`pt`mâni de cândfusese ales membru \nComitetul Social-Democratdin Tifflis, Djuga[vili estetrimis \n ora[ul Batum, pentru a \nt`ri - zice-se -mi[carea socialist` de acolo.

De fapt, plecarea sa trebuie pus`, \n primul rând,pe seama disensiunilor permanente [i ireconciliabile, dintre el [i unalt membru al comitetului,Djibladze, care \i fusesecoleg la seminarul teologic.

La Batum, Djuga[viliface... revelionul ! |n realitate, sub acest pretext, aavut loc [edin]a secret` dealegere a Comitetului Social-Democrat din localitate.

Cât timp [i-a desf`[uratactivitatea politic`, Djuga[vilia locuit \ntr-un sat dinapropierea ora[ului, \n casaunui musulman pe numeHachim. Acolo fusese instalat` [i tipografia clandestin`.

Cei care ]ineau leg`turacu Stalin, se deghizau \nfemei, cu v`lul tradi]ional pefa]`. Nu dup` mult timp,\ns`, localnicii au \nceput s`intre la b`nuial`, v`zândatâtea femei care veneau...la c`lug`rul Koba !

C`ci, trebuie s` spunemc` la Batum, Djuga[vili afolosit pentru prima dat`pseudonimul „Koba“, care,tradus din limba turc`,\nseamn` „Ne\nfricatul“.

Este bine s` se [tie c`,pân` \n 1917, cu pu]in\nainte de a deveni membrual primului guvern sovietic,Djuga[vili n-a fost cunoscutdecât sub false identit`]i. |n decurs de 15 ani, el afolosit 20 de pseudonime [i chiar \n cercuri mairestrânse, pu]ini erau aceiacare [tiau numele s`uadev`rat. Pân` [i laConferin]a Na]ional` aPartidului Social-Democrat,]inut` la Tammerfors(Finlanda), unde l-a \ntâlnitpentru prima dat` pe Lenin,„eroul“ nostru a participatsub numele de... Ivanovici !

Vre]i s` afla]i?

Câteva adev`ruri ne[tiutedespre Stalin

Constantin CONSTANTINESCU

Iosif Vissarianovici Djuga[vili - Stalin

Credit foto: Corbis.com

22 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

Un „e[antion de arierat“

Din cele consemnate deIsaac Deutscher \n trilogia sa(„Via]a lui Lenin“, „Exilul luiTro]ki“ [i „Stalin“) rezult` c`Iosif Vissarianovici Djuga[vili(Stalin) a avut numero[iopozan]i, unii devenindu-ichiar du[mani de-a lungultimpului, postur` \n careaveau s` cunoasc` pe propria lor piele cât deadev`rate eraucaracteriz`rile f`cute de ei\n[i[i lui Stalin, cât timp s-auaflat \n aceea[i barc`.

Dup` ce, \nc` din anul1901, liderul men[evicilordin Dum` (ParlamentulRusiei) a spus c` Djuga[vili„este un dezorganizator[i un nebun“, a „urmat“ lacuvânt Leon Tro]ki (penumele s`u adev`rat LeibaBron[tein).

Acest Tro]ki era un critic vehement al lui Lenin,iar \n ceea ce \l prive[te peStalin - pe care \l etichetasedeja ca un element insignifiant - nu-l puteasuferi „pe acel om greoi [iapatic, care nu aduceanici o idee original` \ndiscu]ii“.

|ntr-o scrisoare adresat`liderului de partidCecheidze, Tro]ki m`rturisea:„Maestrul cert`re] Lenin,acest exploatator al ariera]ilor mi[c`rii muncitore[ti ruse, l-a\mpins pe acest nenorocit (este vorbadespre Stalin - n.n.) \n ni[teh`r]uieli [i certuri sistematice, demente. De cine [i-a legat el soarta ?“.

|n ochii lui Tro]ki, Stalin afost \ntotdeauna „une[antion al acestor ariera]i“.

Cel mai bine l-a caracterizat pe Stalin \nsu[i[eful [i mentorul s`u politic,Vladimir Ilici Lenin. |n documentul „Scrisoarec`tre Congres“ (ianuarie1923) acesta atr`gea seriosaten]ia asupra unora dintretr`s`turile negative ale luiStalin: brutalitatea, caracterul s`u capricios,lipsa de loialitate, insuficienta aten]ie fa]` detovar`[i, abuzul de putere,

pe care o concentrase \nmâinile sale.

{i pentru a-i da dreptatelui Lenin, \ndeosebi cuprivire la brutalitatea„eroului“ nostru, iat` unexemplu cutremur`tor.

|n luna noiembrie 1932,\ntr-o sear`, Stalin, \mpreun`cu so]ia lui, Nadejda, seaflau \n vizit` la familiaVoro[ilov. Se discutaudiferite probleme politice. Laun moment dat, so]ia luiStalin, mai tân`r` cu 20 deani decât el, a intervenit \ndiscu]ie [i a spus tot ceea ce

gândea ea despre teroareace domnea \n partid [isitua]ia dezastruoas` dinsatele supuse colectiviz`riifor]ate.

Stalin a \ntrerupt-o cubrutalitate [i i-a adresat untorent de \njur`turi, care nupot fi reproduse. Trist` [iumilit`, Nadejda, atât dedevotat` so]ului ei, a p`r`sitvila familiei Voro[ilov,plecând acas`.

|n aceea[i sear`, ea s-asinucis...

|n fine, Sverdlov, un altmilitant comunist de frunte,care, \n 1914 a fost deportat\n Kureika, o localitate\ndep`rtat` de pe râulEnisei, unde se afla [i Stalin,amintindu-[i de aceaperioad`, scria: «Am\mp`r]i camera cu georgianul Djuga[vili [inu pot spune c` am duso via]` prea bun`,deoarece acesta era deun individualism pu]inobi[nuit. Rarii vizitatoridin colonie care veneaula noi, se a[ezau, t`ceaucam o or` [i jum`tate,apoi se ridicau [i plecau„f`r` s` spun` m`car uncuvânt“».

Koba [i secreteleclandestinit`]ii

Când Lenin a \nceput s`se intereseze de Stalin,cerându-i colaboratoareisale, Nadejda Krupskaia s`-iaduc` articolele publicate deKoba, acesta continua s`r`mân` un simpluconduc`tor \n mi[careasocialist` local`. Dar nu pentru mult timp.

Când a v`zut c` omulpropus de el n-a fostales, Lenin n-a l`sat

lucrurile „la voia scrutinului“. Uzând

de o chichi]` statutar`,care d`dea dreptul comitetului central

s` coopteze noi membri, l-a... cooptat

[i pe Stalin !

””

|n 1912, la Praga, dinini]iativa lui Lenin, a avut locConferin]a Bol[evicilor, carea consacrat constituireaacestei frac]iuni ca partidindependent. Când s-a trecut la alegerea organuluide conducere, Lenin l-a trecut pe lista de candida]ipentru noul comitet central[i pe Koba-Djuga[vili. Dar...stupoare ! Acesta nu a fostales. |n schimb, au fost ale[i,printre al]ii, Zinoviev,Ordjonikidze (care erasecundul lui Kobe) [iMalinovschi, omul care \i„ciripea“ lui Bele]ki ([efulOhranei, poli]ia secret` ]arist`)tot ceea ce se \ntâmpl` \nmi[carea socialist`.

Când a v`zut c` omulpropus de el n-a fost ales,Lenin n-a l`sat lucrurile „lavoia scrutinului“. Uzând de ochichi]` statutar`, cared`dea dreptul comitetuluicentral s` coopteze noimembri, l-a... cooptat [i peStalin !

A[a a ajuns el \n comitetul central al partidului bol[evicilor. Dar,aten]ie ! Koba a activat obun` bucat` de vreme \na[a-zisul sector tehnic al

mi[c`rii socialiste, considerat ca fiind cel maisecret departament al acesteia [i care nu putea ficontrolat de nimeni !

Activitatea secret` a luiDjuga[vili - Koba \n grupatehnic` avea ca obiect, printre altele (de exemplutipografiile clandestine) [icoordonarea raidurilor pecare le f`cea comandourile\narmate asupra b`ncilor,curierilor, \nal]ilor demnitari]ari[ti [i chiar asupra arsenalelor. Koba nu eradirect implicat \n executareaacestor ac]iuni, dar el era celcare le aproba (sau dezaproba), d`dea„indica]ii“, preg`tea planulde atac \n cazul celor maiimportante [i supravegheaexecutarea lui.

|ntre 1905-1908, \nCaucaz au fost comise 1150de acte teroriste, din care,raidul de la Tiflis, efectuat la23 iunie 1907, s-a soldat cucapturarea sumei de 25.000de ruble. Ace[ti bani au fosttransfera]i imediat \nstr`in`tate, la dispozi]iabol[evicilor.

Prin firea lui, Stalin erafoarte scrupulos,

circumspect [i exagerat desuspicios, mai ales când seafla \n locuin]e conspirativesau \n locurile de deten]ie,unde fiecare dintre cei\nchi[i c`uta s`-l descoperepe agentul provocator. Cutoate acestea, Djuga[vili afost arestat [i deportat \nSiberia \n 1908, 1910 [i1912, de unde a reu[it s`evadeze dup` câteva luni deexil. Dar cea mai groteasc`[i spectaculoas` arestare alui Djuga[vili s-a produs la23 februarie 1913, \n timpce se afla la Petersburg, \nclandestinitate, subpseudonimul Ciznicov.

|n acea zi, fusese organizat, cu autoriza]ie dinpartea poli]iei, un matineumuzical, de fapt o manifestare a bol[evicilorpentru strângerea leg`turiicu simpatizan]ii.

Stalin l-a \ntrebat pecolegul s`u din comitetulcentral, Malinovski, dac`poate participa la acest„matineu“, f`r` riscuri.Bine\n]eles c` Malinovski l-aasigurat c` poate veni, dar,\n acela[i timp, a prevenitOhrana, al c`rei agent era.(De fapt, Malinovski fusese[i la Conferin]a de laCracovia, Polonia), iar la\ntoarcere raportase luiBele]ki tot ceea ce se petrecuse acolo, inclusiv c`\n pauzele mai lungi, delega]ii mergeau \ntr-op`dure din apropiere undef`ceau exerci]ii de tragere cupistolul.

Când agen]ii poli]ieisecrete au p`truns \n sal`, s-au dus direct la Stalin,care \ncerca s` scapedeghizat \n... femeie !

Stalin, Lenin [i Tro]ki

Credit foto: Corbis.com

MAGAZIN

23POLI}IA CAPITALEI - Iunie

Director General - Comisar [ef de poli]ie

Mihai Pruteanu

Telefon: 021.312.23.23 - Fax: 021.312.23.23

luni, orele 15:00-16:00

Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie Roberto-{tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie

Nelu Lupu

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.315.79.88joi, orele 14:30-16:00

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd. Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Profesor Dr. {tefan S.Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Strada Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Strada Oi]elor nr. 10Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, Nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Strada George Mihail Zamfi-rescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaiill:: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21