BERTRANDRUSSELL

Elogiul inqctivitiltiisi alte eseuri,

Cu o nou[ prefaldtde Anthony Gottlieb

Cu o introducere de Howard Woodhouse

Tiaducere din limba englezd,de Ciprian $iulea

Cuprins

Prefali la edifa,,Clasicii Roudedge" 5Inffoducere ..............-...... 9

lrefagn ............:.j...-.. """"""""""" . 23

r. Elogiul inactivitl;ii 25

z. Cunoagterea,,inutili" ""'""""':"""""""""": 39'

3 . Arhitectura gi chestiunile sociale 5 o

+.Uia"*,rt modern

5. Obnrgia fascismului """',"11""""'6. Scila gi Caribda sau comunismul 9i fascismul i"""""""""" 9r

7. Pledoaria in favoarea socialismului """""""' roo

8. Civilizagia occidentali ........."';"""" """"""" r24

9. Despre cinismul tinir ........... "' r37

ro. Omogenitatea moderne ....'........."' """""""' r45

rr. Oameni imPotriva insectelo-r

17. Educagia 9i disciplina """""""' r55

rg. Stoicismul9i sdnitatea mentali'....." """"""" t1t

r.a. Despre cornetg :......'....'-.........-:..'....""""""':'""""""'::" "' r7a

11. Ce este suflctul?

Note............ ."""""""""" """"""" 177

24 BenrncNo Russell

gi,,Midas-ul modern" au apirut in Harper's Magazine,,,Obirgiafascismului" a apilrut (sub alt tidu) in Zhe Political Quarter$ dinAnglia si Zhe Atlantic Monthljt din America, ,,Scila 9i Caribda saucomunismul si fascismul" au apirut in The Modern Monthly,,,Omogenitatea modernl" in The Outlook (acum Zhe New Outlook)din New York, ,,Educagia 9i disciplina" a fost publicat in The Nev.tStatesman and Nation.Trebuie de asemenea si ii mulqumesc luiPeter Spence pentru ajutoml dat, prin sugerarea 9i discutarea mul-tora dintre aceste subiecte.

1. Elogiul inactivi tilqiir

Asemenea unei mari pilrgi a generafiei mele, am fost crescutcu zicala:,,Satana gisegte mereu ceva rdu de fbcut pentru lenesi."Fiind un copil foarte virtuos, am crezvt tot ce mi s-a spus 9i amdobdndit o congtiintl care m-a fhcut si lucrez din greu pAni inclipa de fa;d.Da4 chiar daci acliunile mele au fost controlate decongtiinti, opiniile mele.au suferit o revolugie. Cred ci in lume selucreazl, mult prea mult, cd un riu imens se datoreazd, credinteicd munca e virtuoasi si c5. ceea ce e nevoie si se predice in glrileindustriale moderne este foarte diferit de ceea ce s-a predicatdintotdeaun a. Toatd, lumea stie povestea cllltorului din Napolicare avilzrtt r 2 cersetori stdnd la soare (asta era inainte de vremealui Mussolini) gi a oferit o liri celui mai leneg dintre ei. Unsprezecedintre ei au slrit in picioare s-o revendice , asa cd- el i-a dat-o celuide-al doisprezecelea.Acest cilitor se afla pe drumul cel bun. Darin girile care nu se bucurd de soare mediteranean, inactivitatea emai dificiln si ar fi nevoie de o propagandi publicn masivi pentrua o inaugura. Sper ca, dupi citirea paginilor care utmeazi, lideriiYA4CAJ si ini,tieze o campanie prin care si-i conving5. pe tinerisi nu faci nimic. in acest caz, nuvoi fi triit in zadar.

inainte de a-mi avansa argumentele in favoarea lenevirii, tre-buie si mi debarasez de unul pe care nu il pot accepta. De fiecaredati cind o persoani care are mijloace de trai suficiente isi

1 Scris in 1932.2 Asociatie religioasi creatd inifial in sprijinul proletariatului tind.r din MareaBritanie (n. tr.)

26 BenrnaNo RussBLt-

propune sd se apuce de o slujbn obignuiti, cum ar fi invilitor saudactilografb, lui sau ei i se spune cI o astfel de conduiti ia altorapAinea de la gurd 9i prin urmare e rea. Daci acest argument ar fivalid, nu ar fi necesar decit ca noi toli si nu facem nimic pentrua avea sr tofii gura plinl de pdine. Ceea ce uiti oamenii care spunastfel de lucruri este ci de obicei un om cheltuie ceea ce cigtigd

9i, prin faptul cn cheltuie, el oferi de lucru. Atdta timp cit un omi9i cheltuie venitul, el bagi in gura oamenilor prin ce cheltuie tot*ata p|Line pe cir- ia de la gura altora prin ce cigtigI. Adeviratulpersonaj negativ, din acest punct de vedere, e cel care economiseste.

Dac[ acesta se mulgumegte si-gi puni la ciorap economiile, ase-menea legendarului tdran francez, e evident ci acestea nu vor dade lucru. Daci igi investegte economiile, chestiunea e mai putinevidentd 9i apar diverse posibilitngi.

Una dintre destinagiile cele mai obignuite ale economiilor este

imprumutarea lor cdtre o anumiti formi de guvernare' Jindndcont de faptul ci marea masl a cheltuielilor publice ale majorit[1iiguvernelor civllizate consti in plegi pentru fizboaiele trecute sau

pregitirea unor rdzboaie viitoare, omul care isi imprumuti banii

guvernului este in aceeagi pozigie cu oamenii rIi din operele luiShakespeare, care angajeazd ucigagi. Rezultatul net al deprin-

derilor economice ale acelui om este de a spori forgele armate ale

statului ciruia ii imprumuti economiile lui. In mod evident, ar fimai bine ca el si cheltuie banii, chiar daci i-ar cheltui pe biuturlsaujocuri de noroc.

Dar, mi se va spune, situa,tia e foarte diferitn atunci cind eco-nomiile sunt investite in intreprinderi industriale. Atunci cdndastfel de intreprinderi au succes si produc ceva util, putem accepta

acest lucru. ins[ in ziua de azi nimeni nu va nega faptul ci celemai multe intreprinderi eqteazd.. Asta inseamni cI o mare can-titate de munci umani, c re ar fi putut fi dedicati producerii aceva de care oamenii si se bucure, a fost cheltuitd pentru produ-cerea unor magini care, odatd produse, zac inactive si nu sunt de

folos nimlnui. Prin urmare' omul care igi investegte economiileintr-o companie care d[ faliment face rlu altora, ca 9i sie insusi.

Elogiul inactioitdlii;i alte eseuri 27

Daci el 9i-ar cheltui banii, si zicem, ca si dea petreceri pentruprietenii lui, acestia ar obtine o plicere (putem spera), la fel 9i togicei pe care a cheltuit banii, cum ar fi mdcelarul, brutarul si comer-ciantul de bluturi ilegale. Dar daci el il cheltuie (si zicem) pe intinsgine pentru tramvaie intr-un loc in care se dovedegte ci tramvaielenu sunt dorite, el a deturnat o forgi de muncl spre nigte canaleunde ea nu face plicere niminui. Cu toate acestea, atunci cindsiricegte din cauza egecului acestei investigii, el va fi privit ca ovictimd a unei nenorociri nemeritate, in timp ce cheltuitorul vesel,care 9i-a cheltuit banii intr-un mod filantropic, va fi dispreEuit caneghiob si persoani frivoli.

Toate acestea sunt doar preliminarii. Vreau sX spun, cu toatiseriozitatea, ci, in lumea modernd, credinga in virtuozitateaMLINCII produce un riu imens gi ci drumul spre fericire si pros-peritate constl intr-o diminuare otganizatl a muncii.

Intdi gi-ntAi: ce este muncal Munca e de doui tipuri: maiintii, modificarca pozigiei materiei la suprafata pimf,.ntului sauldngi ea, apoi a spune altor oameni si faci asta. Primul tip e ne-pllcut 9i prost plntit; al doilea e plicut 9i bine pletit. Al doilea tippoate fi extins la nesfhrgit: existi nu doar cei care dau ordine, dar9i cei care oferl consiliere referitor la ce ordine trebuie date. Deobicei, doui organizafii de oameni oferl simultan doui tipuriopuse de consiliere; aceasta se numegte politic[. Abilitatea nece-sard acestui tip de munci nu este cunoasterea temelor pe care seoferi consiliere, ci cunoasterea artei vorbirii si scrierii persuasive,adicd, a reclamei.

in intreaga Europi, dar nu gi in America, existi o a treia cate-gorie de oameni, mai respecta,ti decit oricare dintre aceste douicategorii de lucri.tori. Existi oameni care, datoriti proprietlgiiasupra plmintului, pot sX ii facd, pe ceilal$ si pliteasci pentruprivilegiul de a li se permite sI existe si s[ munceasci. Acegti pro-prietari de pimint sunt inactivi si, prin urmare, cineva s-ar puteaagtepta ca eu sI-i laud. Din nefericire, inactivitatea lor devineposibili doar prin sirguinla altorq intr-adevdr, doringa lor de inac-tivitate confortabili constituie sursa istorici a intregii doctrine

28 BrnrntNo Russnr,l

a muncii. Ultimul lucru pe care gi l-au dorit ei vreodatl este caalgii si le urmeze exemplul.

De la inceputul civilizaliei 9i pAnn la Revolu,tia Industriali, unbirbat putea, de reguli, sI produci muncind din greu doar pulinmai mult decit era necesar pentru subzistenla lui gi a familiei sale,chiar daci sofla lui lucra la fel de mult ca el 9i copiii igi adiugau

9i ei munca lor imediat ce deveneau suficient de mari. Miculsurplus care depigea necesitigile vitale nu le era lisat celor care ilproduseserl, ci era insugit de rizboinici 9i preogi. in vremuri defoamete nu exista nici un surplus; insi rizboinicii 9i preolii cfuti-gau la fel de mult ca in alte vremuri, rezultatul fiind ci mul1imuncitori mureau de foame. Acest sistem a persistat in Rusiapdnd in rgt71 qipersisti incl in Orient; in Anglia, in ciuda Revo-luliei Industriale, el a rimas in vigoare de-a lungul tdzboaielornapoleoniene gi pdni acum o suti de ani, cind noua clas[ de lu-crdtori a dobindit putere. in America, sistemul a luat sfirgit odaticu Revolutia, cu exceptia sudului, unde el a persistat pdnl laRizboiul Civil. Un sistem care a durat atit de mult gi a luat sfdrgitatit de recent alilsat,in mod firesc, o amprentd profundi in gdn-durile gi opiniile oar,nenilor. Multe dintre lucrurile pe care le con-siderim de la sine in(elese in ceea ce privegte dezirabilitateamuncii derivi din acest sistem 9i, fiind pre-industriale, nu suntadaptate la lumea modernd. Tehnica moderni a fbcut posibil ca,in anumite limite, timpul liber s[ nu mai fie prerogativa unor clasemici gi privilegiate, ci un drept distribuit uniform in intreaga co-munitate. Moralitatea muncii este moralitatea sclavilor, iar lumeamoderni nu are nevoie de sclavie.

E evident ci, in comunitigile primitive, liranii nu ar fi renun-

lat de bunivoie la micul surplus din care se intrelineau rizboinicii

9i preofii, ci ar fi produs mai pu,tin sau ar fi consumat mai mult.La inceput, simpla forli i-a obligat si produci 9i si cedeze sur-plusul. Treptat, insi, s-a descoperit cI era posibil ca mul$ dintre

1 De atunci incoace, membrii Partidului Comunist au preluat acest privilegiual rizboinicilor 9i preofllor.

Elogiul inactivitd/ii ;i alte eseuri 29

ei si fie fXcu,ti sI accepte o etici in conformitate cu care era da-toria lor si munceasci. din greu, chiar daci o parte a muncii lorera destinatd susfinerii inactivitilii altora. Prin acest mijloc, nive-lul de constrdngere necesar a fost diminuat gi cheltuielile guver-nirii au fost reduse. Pini in ziua de azi, 99o/o dintre muncitoriisalaria,ti britanici ar fi sincer gocali de propunerea ca Regele sL nuaibi un venit mai mare decit un lucritor. Istoric vorbind, con-ceplia datoriei a fost un mijloc utiTtzat de deginitorii puterii pen-tru a-i face pe al$i sn trdiascd pentru interesele stipinilor lor, sinu pentru ale lor. Bineinleles cL detinitorii puterii ascund acestfapt de ei inqisi, reugind sI creadi. ci interesele lor sunt identicecu interesele mai largi ale umanitlgii. Uneori, acest lucru esteadevdrat; de exemplu, proprietarii de sclavi din Atena i9i foloseauo parte a timpului liber pentru a aduce o contribu,tie permanentiIa civrlizagie, care ar fi fost imposibih in condiliile unui sistemeconomic just. Timpul liber e esengial pentru civilizalie, iar inperioadele strlvechi timpul liber al celor pu,tini era posibil doarprin eforturile celor multi. Dar eforturile lor erau valoroase nupentru c[ munca e bunl, ci pentru ci timpul liber e bun. Iar printehnica modernl ar fi posibili distribuirea in mod just a timpuluiliber, fhri avdtilma civrliza,tia.

Tehnica modernd a fhcut posibih diminuarea enormi a can-tit fii de munci necesare asigurLrii mijloacelor de trai pentrutoati lumea. Acest lucru a devenit evident in timpul rlzboiului.in u..u perioadi, toti birbatii din forgele armate, to1i bnrba,tii gifemeile angajair in producerea de materiale de rdzboi,tofi bnrbafii

9i femeile angajagi in spionaj, propagandi de rilzboi sau funcgiiguvernamentale legate de rdzboi au fost retragi din ocupa,tiile pro-ductive. In ciuda acestui lucru, nivelul general al bunist[rii fizicein rindul muncitorilor salaria,ti necalificati a fost, de partea Alia$-lor, mai mare decit inainte sau dupi aceea. Semnifica;ia acestuifapt a fost ascunsi de finange: imprumutarea ft.cea sL pard civiitorul alimenteazi, prezentul. Dar bineingeles cd asta ar fi fostimposibil; un om nu poate ci. mindnce o piine care inci nu existd.Rizboiul a demonstrat concludent ci, prin organizarea gtiinlificn

30 BrnrneNo RussBr,r,

a producliei, e posibil si asiguri populagiilor moderne un confortrezonabrlpebazaunei mici pnrgi din capacitatea de muncl a lumiimoderne. Daci la sfhrgiarl r[zboiului ar fi fost pistratd organizateaqtiinpficl a producpei, care fusese $eatd pentru a-i elibera peoameni pentru luptI 9i producfa de materiale de rilzboi,9i timpulde munci ar fi fost redus la patru ore' totul ar fi fost in reguli.insi, in loc de asta, a fost restaurat vechiul haos, celor a c[rormunci era necesari li s-a cerut si lucreze un Program lung 9iceilalli au fost lisali sI moari de foame, ca gomeri. De ce? Pentruci munca este o datorie si un om nu ar trebui si primeasci salariuproporlional cu ce a produs, ci proporgional cu virtutea pe care o

ilustreazi sirguinfa lui.Aceasta este moralitatea statului sclavagist, aplicatl unor cir-

cumstante complet diferite de cele in care a apdrut ea. Nu e demirare cd rczultatul a fost dezastruos. Sd luim un exemplu. Sipresupunem ci, la un moment dat, un anumit numir de oamenisunt angajagi in producgia de ace. Ei fac toate acele de care atelumea nevoie, muncind (si zicem) opt ore pe zi. Cineva face oinvestilie prin care acelagi numdr de oameni pot face de doud ori

mai multe ace ca in4inte. Dar lumea nu are nevoie de un numirdublu de ace: acele sunt deja atdt de ieftine incit la un pre! maimic nu se vor cumpiruneapdratmai multe. Intr-o lume ralionah,tofi cei implicali in produclia de ace ar incepe si lucreze patru ore

in loc de opt 9i tot restul ar continua capinl afunci. Dar in lumeade astdzi, acest lucru ar fi considerat demoralizant. Oamenrilucreazd"in continuare opt orer sunt prea multe ace, unii angajatoridau faliment gi jum[tate din oamenii implicafi anterior in pro-ducgia de ace sunt lisagi pe drumuri. Pinilla urmi, existl tot atatde mult timp liber ca 9i in celilalt plan, dar jum[tate din oamenisunt complet inactivi, in timp ce alti jumitate sunt in continuaresuprasolicitati. In acest mod devine cert c[ inactivitatea impusiva provoca nefericire generilizatil,in loc ca ea sd fie o sursi uni-versalS de fericire. Poate fi imaginat ceva mai nebunesc?

Ideea ci siracii ar trebui si dispuni de timp liber a fost dintot-deauna gocant[ pentru boga$. in Anglia,la inceputul secolului XIX,

Elogiul inactivihnyii;i alte eseuri 3l

ziua de lucru obisnuiti a unui om era de r 5 orel copiii lucrau une-ori tot atat si foarte adesea lucrau 12 ore pe d.C6,ndunii bigirefliscoditori au sugerat cL poate acest program eta prea lung, li s-aspus c[ munca ii impiedici pe adulpi si bea gi pe copii si facl rele.Cdnd eram eu copil,la pugin timp dupi ce muncitorii cdgtigaseridreptul de vot, au fost instituite prin lege anumite sirbitori publi-ce, spre marea indignare a claselor superioare. imi amintesc ci amauzit-o pe o ducesi biltrand, spunind:,,Ce le trebuie siracilor sir-bitori? Ei ar trebui sd. rnunceascd." Astilzi oamenii sunt mai putinsinceri, dar sentimentul persisti si este sursa unei mari pI4i a con-fuziei noastre economice.

Haideli si ne gAndim o clipi cu sinceritate, ftri superstitii,laetica muncii. Fiecare fiinti. umani consumi pe parcursul viefii ei,din necesitate, o anumitL cantitate din producgia muncii umane.Deoarece putem presupune ci munca este in ansamblul ei dez-agreabil5., e nedrept ca un om si consume mai mult decd.t produce.Desigur ci el poate furniza servicii, si nu mi.rfuri, ca in cazul unuimedic, de exemplu; dar elar trebui si ofere ceva in schimb pentrumasa gi casa lui. In aceastS. misuri, datoria de a munci trebuierecunoscuti, insi doar in aceasti misuri.

Nu voi zilbovi asupra faptului ci, in toate societifle modernein afara URSS-ului, mul;i oameni eviti chiar 9i aceasti minimicantitate de munci, anume togi cei care mostenesc bani si togi ceicare se cisitoresc cu parteneri bogagi. Cred cI faptul ci acestoroameni li se permite sd fie inactivi nu este nici pe departe la fel dedlunltor ca faptul c5. muncitorii salariagi sunt pugi in situagiade a munci prea mult sau de a muri de foame.

Daci muncitorul salariat obignuit ar lucra patru ore pe zi, arexista suficient pentru toati lumea si nu ar exista deloc gomaj - incondigiile unui nivel foarte moderat de organizare rationali.Aceasti idee ii gocheazd. pe cei avugi, deoarece ei sunt convingicL si.racii nu ar 9ti ce si faci cu mai mult timp liber. in Americaoamenii au adesea un program de lucru prelungit chiar daci suntdeja prosperi; in mod firesc, astfel de oameni sunt indignafi deideea timpului liber pentru muncitorii salariagi, cu excepfia cruntei

32 BenrnRro Russerr

pedepse a gomajului; de fapt,lor nu le place timpul ilber nici pen-tru fiii 1or. In mod ciudat, degi ei doresc ca fiii lor sS,lucreze atdtde mult incdt s[ nu aibi suficient timp ca si fie civilizagi, nu iideranjeazl. faptul cd sofile s,i fiicele lor nulucreazd deloc. Intr-oplutocralie, admiralia snoabd pentru inutilitate, care in societateaaristocraticl se aplic[ ambelor sexe, se limiteaztrla femei; insi. astanu o face deloc si fie in concordanfi cu bunul simt.

Trebuie recunoscut cd. utilizarea infeleapt[ a timpului libereste un produs il civilizaliei 9i educagiei. IJn om care a avut toatd.viafa un program prelungit de lucru se va plictisi daci devine din-tr-odati inactiv. Dar, in lipsa unei cantitili considerabile de timpliber, un om este izolat de multe din cele mai valoroase lucruri.Nu mai exist[ acum nici un motiv pentru care marea masi apopulagiei si sufere aceastilprivafiune; doar un ascetism neslbuit,de reguli indirect, ne face si insistlm in continuare asupra munciiin c"ntitlfi excesive, acum cind nevoia ei nu mai existi.

In noul crez care domini guvernarea Rusiei, degi existl multelucruri diferite de invilltura tradigionali a Occidentului, existi giunele relativ neschimbate. Atitudinea claselor conducitoare, gimai ales a celor carc dirljeazilpropaganda educa,tionali, referitoarela subiectul demnitigii muncii este exact aceea predicatl dintot-deauna de clasele conducitoare ale lumii celor numili ,,siraciicinstigi". Sdrguinfa, cumpdtarea, disponibilitatea de a lucra unprogram prelungit pentru ni;te avantaje indeplrtate, pdni 9i obe-dienfa fage de autoritate, toate acestea reapar; mai mult, autorita-tea reprezintl in continuare voinfa Conducitorului Universului,care, insd, acum are alt nume - Materialismul Dialectic.

Victoria proletariatului din Rusia are unele lucruri in comuncu victoria feministelor din alte !iri. Dintotdeauna, birbagii aurecunoscut sfingenia superioari a femeilor 9i le-au consolat pentruinferioritatea lor suslinAnd ci sfinlenia era mai dezirabil1' decdtputerea. in cele din urmi, femeile au decis cI le voiau pe ambele,de vreme ce deschizitoarele lor de drumuri credeau tot ce le spu-seseri barbagii despre dezirabilitatea virtulii, dar nu 9i ce le spuse-seri ei despre lipsa de valoare a puterii politice. Ceva similar

Elogiul inactit)itdlii ;i alte eseuri 33

s-a intdmplat in Rusia in privinga muncii manuale. Dintotdeauna,bogagii 9i sicofangii lor scriseseri apologetic despre ,,truda cins-tit[", ldudaserd,viala simpld, profesaseri o religie care spune cisiracii au mult mai multe sanse sd ajungi in rai decit bogagii gi,in general, au incercat si-i facd pe muncitorii manuali si creadici existl o nobleqe speciali in modificareapozigiei din spagiu amateriei, asa cum bnrbalii au incercat si le faci pe femei si creadlc[ sclavia lor sexuald le aducea o noblele specialI. in Rusia, toatiaceasti invilituri despre excelenga muncii manuale a fost luati inserios, cu rezultaful cd muncitorul manual este mai onorat decitoricine altcineva. Se emit unele apeluri care, in esentl, sunt unelede renastere religioasi, dar nu in vechile scopuri: ele sunt emisepentru a asigura muncitori de goc pentru sarcini speciale. Muncamanuali este ide alul susfinut in faTa tinerilor gi baza oricireiinvigituri etice.

Se poate ca pentru moment toate acestea si fie foarte bune.O gan mare, plini de resurse naturale, a;teaptd dezvoltarea gi tre-buie dezvoltatl cu o utilizare foarte redusi a creditului. In acestecircumstante, munca intensI. este neceasari 9i este posibil ca ea siaducd o mare risplatd.Dar ce se va intimpla cdnd se va ajungein punctul in care toati lumea va putea trii confortabil fXrI unprogram de lucru prelungit?

In Occident avem diferite modalitlli de arezolva aceasti pro-blemi. Nu avem nici o tentativl de dreptate economici, astfel cio mare proporlie a producfei totale ajunge la o mici minoritatea populagiei, dintre care mul$ nu lucreazd deloc. Din cavzaabsen-fei unui mecanism central de controlare a produc,tiei, producem omullime de lucruri care nu sunt dorite. Tinem in inactivitate unmare procent din populafla capabili de munci, pentru ci ne putemdispensa de munca lor fXcdndu-i pe ceilalgi sI lucreze excesiv.Cind toate aceste metode se dovedesc insuficiente, facem unfizboi: ii punem pe mai mulgi oameni si fabrice explozivi si pealgii sn ii detoneze, ca gi cum am fi nigte copii care tocmai au des-coperit artificiile. Printr-o combinatie a tuturor acestor meca-nisme, reugim, fie 9i cu &ficultate, s[ menfinem in viafi ideea ci