proiect ar

8/3/2019 proiect AR

1/12

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Tehnologia Constructiilor de Masini

STUDENT: FLEANCU Petre Robert

GRUPA:633AA

Cadru didactic:SERGIU TONOIU

8/3/2019 proiect AR

2/12

Anul universitar: 2011-2012

MEMORIUL TEHNICO ECONOMIC

1 ANALIZA CONSTRUCTIVA A REPERULUI R1

1.1-Rolul functional al reperului

1.2-Schite constructive ale reperului

1.3-Caracteristici constructive ale reperului

1.4-Functiile suprafetelor

1.5-Solicitari in timpul functionarii

1.6-Lanturi de dimensiuni ale reperului

1.7-Alegerea materialului

1.8-Caracteristici de material

1.9-Tratamente termice prescrise

1.10-Masa reperului

1.11-Tehnologitatea formei constructive

1.12-Desenul de reper R1

ANALIZA CONSTRUCTIVA A REPERULUI R2

2.1-Rolul functional al reperului

2.2-Schite constructive ale reperuli

2.3-Caracteristici constructive prescrise reperului

2.4-Functiile suprafetelor






2.10-Masa reperului

8/3/2019 proiect AR

3/12

1 ANALIZA CONSTRUCTIVA A REPERULUI R1

1.1-Rolul functional al reperului R1

- Semicolier A13

1.2-Schite constructive ale reperului (Fig.1).

Fig. 1

1.3-Caracteristici constructive ale reperului (Tabel 1).

Sk Forma

nominala

Dimensiuni

Si

Abateri[mm]

Rugozitatea

Ra

Toleranta de

forma[mm]

Pozitia

relativa

Alte

conditii(duritare,

acoperiri de

protectie.etc)S1 Plana 9,5*0,5 12,5 _ _ _

8/3/2019 proiect AR

4/12

S2 Plana 1*0,5 12,5 _ _ _

S3 Plana 1*0,5 12,5 _ _ _

S4 Plana 1*0,5 12,5 _ _ _

S5 Plana 1,9*0,5 12,5 _ _

S6 Plana -1,5*0,5 12,5 _ _ _ S7 Cilindric

a

6,5*0,5 12,5 _ _ _

S8 Plana 13*0,5 12,5 _ _ _

S9 Plana 0,5*0,5 12,5 _ _ _

S10 Plana 12,5*0,5 12,5 _ _ _ S11 Plana 0,5*0,5 12,5

_ _ _ S12 Plana 0,5*0,5 12,5 _ _ _

S13 Plana 9,5*0,5 12,5 _ _ _ S14 Cilindric

a

12,5*0,5 12,5 _ _ _ S15 Plana 9,5*0,5 12,5 _ _ _

S16 Cilindric

a

0,5*0,5 12,5 _ _ _ S17 Plana 13*0,5 12,5 _ _ _

Tabel. 1

8/3/2019 proiect AR

5/12

1.4-Functiile suprafetelor (Tabel 2).

Functii Suprafete

Sk Functia

S1 De montaj

S2 Constructiva

S3 Constructiva

S4 Constructiva

S5 Constructiva

S6 Constructiv auxiliara

S7 Constructiva

S8 Constructiva

S9 Constructiva

S10 Constructiva

S11 Constructiva

S12 Constructiva


S14 Constructiva



S17 Constructiva

Tabel 2

8/3/2019 proiect AR

6/12


- mecanice (tractiune-compresiune) ;

-termice (variatii de temperatura) ;


----------------------------------


Denumirea otelului Marca otelului Rezistenta la

forfecare

daN/mm2

Rezistenta la rupere

rdaN/mm3

Alungirea

relativa

A minim

%

Tabla subtire de otel

carbon obisnuit, STAS 500

G = (0.5 4)mm

OL 32

OL 34

OL 37

OL 42

OL 50

OL 60k

OL 70k

28 34

29 36

33 40

36 45

52 62

60

32 40

34 42

38 47

42 52

60 72

70

33 28

31 26

25 21

23 19

14 11

10 - 8

Am ales pentru constructia piesei materialul OL 42.

Indicatii privind caracteristicile unor materiale pentru diferite prelucrari

Domeniul de utilizare Felul

materialului

Rez. la rupere

rdaN/mm3

Alungirea

relativa la

rupere

A

10

%

Indicele

Erichsen

IE

mmDecupare, indoire simpla sub un unghi

de 90o de-a curmezisul fibrelor. Cu

raza mare de indoire (r = 2g = 3)

OL 42 50 4 14 7 8

Tratamente termice: necesare la recristalizare


8/3/2019 proiect AR

7/12

Alegerea corecta a unui material pentru prelucrarea prin presare la rece se face in functie de :

A-conditiile impuse din punct de vedere constructive si functional piesei finite;

B-conditiile impuse materialului pentru a putea fi prelucrat conditii tehnologice.


In cazul de fata nu exista tratamente termice.

1.10-Masa reperului (fig 3).

Fig 3

In urma introducerii comenzii massprop in autocad, au rezultat ca

MPiesa= 163 g

1.11 -Tehnologitatea formei constructive

Este necesara existenta unei corespondente intre forma constructiva si precizi

geometrica a piesei pe de o parte, si posibilitatile tehnice ale procedeelor de prelucrere,

8/3/2019 proiect AR

8/12

masinilor si echipamentelor folositein mod curent la realizarea suprafetelor pieselor pe de

alta parte.

Tehnologicitateaeste caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in care acesta

poate fi realizat in conditii normale de lucru.

Tehnologicitatea pieselor indoite

Principalele caracteristici care influenteaza tehnologicitatea pieselor indoite sunt forma

si precizia acestora. Obtinerea calitatii, preciziei si economicitatii semifabricatelor si pieselor

obtinute prin indoire depinde de corelarea caracteristicilor prescrise acestora cu

particularitatile procedeelor si proceselor tehnologice de indoire.

Aceste particularitati sunt legate in principal de felul si marimea deformatiilor plastic care seproduc in zona indoirii de calitatea si starea materialului si dimensiunile semifabricatului,

simetria formei piesei indoite pozitia gaurilor in semifabricat.

Laturile indoite ale piesei se recomanda sa aibe o inaltime h>3g. Pentru o valoare mai mica a

inaltimii h, se indoaie latura respective la o dimensiune corespunzatoare, dupa care printr-o

operatie suplimentara de taiere se obtine dimensiunea dorita. Marimea valorii razei de

indoire are o importanta deosebita asupra calitatii piesei si a procesului de indoire. Razaminima reprezinta cea mai mica valoare a razei de indoire pe care o accepta materialul fara

sa apara striviri pe suprafata piesei sau pe partea de material supusa intinderii. Razele

minime admisibile la indoire trebuie prevazute numai in cazul cand cerinte functionale

impugn aceste valori.

Avand in vedere cele mentionate o piesa indoita este considerate tehnologica daca:

8/3/2019 proiect AR

9/12

- valorile abaterilor sunt mai mari decat valorile recomandate de litaratura de

specialitate sic el mult egale cu acestea in cazurile in care necesitati functionale

impugn acest lucru;

- razele de indoire sunt mai mari decat valorile minime, cu exceptia cazurilor in care

rolul functional al acestora impune adoptarea unor valori cel mult egale cu razele

minime;

- in cazul unor valori ale razelor de indoire apropiate de valorile minime, linia de indoire

trebuie sa fie perpendicular pe directia de laminare;

- lungimea laturii indoite este mai mare decat 3g;

- linia de indoire se gaseste pe portiunea mai ingusta a piesei la o distanta de cel putin

2*rmin fata de locul in care se face trecerea de la partea ingusta la cea lata a piesei;

- piesa nu necesita operatiii suplimentare de calibrare;

- piesele sunt simetrice.

Tehnologicitatea pieselor stantate

Criteriul de baza al tehnologicitatii pieselor stantate il constituie consumul minim de

material, concomitant cu utilizarea unui numar minim de prelucrari si posibilitatea executarii

piesei cu stante cat mai simple. Indicele general de apreciere a tehnologicitatii pieselor

stantate il constituie, ca si la piese executate prin alte metode de prelucrare, costul de

fabricare. Deoarece costul materialului are o pondere mare in costul pieselor stantate, iar oreducere a consumului de material cu 2025% echivaleaza cu o marire a productivitatii de

68 ori, apare in mod evident ca factor de tehnologicitate forma conturului exterior al

pieselor.

Astfel, se recomanda ca inca din faza de proiectare forma piesei sa fie aleasa incat sa

conduca la un consum minim de material si la o croire de deseuri putine sau fara deseuri.

O croire fara deseuri se poate realize printr-o proiectare a configuratiei piesei incat aceasta sa

fie obtinuta prin retezare direct din banda si nu prin decupare.

O alta caracteristica care influenteaza tehnologicitatea pieselor, este distant minima dintre

marginile a doua orificii alaturate sau intre conturul exterior al piesei si marginea orificiilor.

8/3/2019 proiect AR

10/12

Aceste indicatii sunt in functie de forma orificiului si a conturului piesei, respective grosimea

si calitatea materialului.

Valoarea razei minime de racordare intre contururi sau orificii formate din segmente de

dreapta ce formeaza unghiuri intre ele depinde de caracteristicile materialului

prelucrat( calitate si grosime), procedeul de prelucrare ( decupare sau perforare), respective

de valoarea unghiului dintre segmente de dreapta( ascutit sau obuz).

In ceea ce priveste calitatea suprafetei, exprimata prin rugozitatea, rezultatele experimentale

au pus in evident faptul ca prin stantare se pot obtine valori ale rugozitgatii Ra = 1,63,2m

la perforare.

Din analiza celor prezentate, rezulta ca o pies ace se doreste a fi obtinuta prin stantare,

este considerate tehnologica daca:

- forma conturului exterior este simpla( circular, patrata, dreptunghiulara, ovala etc) si

nu combinatii intre acestea;

- nu exista treceri bruste de la o forma la alta;

- nu prezinta fante sau proeminente lungi si inguste;

- laturile rectilinii care defines conturul, se intersecteaza prin intermediul unor raze mari

de racordare;

- nu are unghiuri interioare sau exterioare cu valori mici intre laturile ce defines

conturul;

- forma orificiilor este simpla si cu dimensiuni mai mari decat grosimea materialului;

- distantele intre orificii si intre acestea si marginile piesei sunt mai mari decat grosimea

materialului;

- conditiile tehnice sunt justificate de rolul functional al fiecarei suprafete;

- croirea acestora conduce la folosirea eficienta a materialului (ku > 70%)

- procesul tehnologic necesita un numar mic stante si matrite cu o complexitate redusa;

8/3/2019 proiect AR

11/12

- procesul tehnologic se preteaza usor la mecanizare si automatizare necesitand personal

cu calificare redusa.

1.12 -Desenul de reper R1

8/3/2019 proiect AR

12/12

proiect ar

Documents