Sara Roveraro, M. Caterina Cattaneo,

Valentina Chiorino, Roberta Salerno,

Elena A. Macchi, Giorgia G. Bertolucci

60eE#TeBESELU#UL!

llustratii de Daniela Lazzaro

Cufriffis

Prefald

de Fabio Mosca......,... .................... 5

Prefali

de Mariangela Negri....... ..............7

De ce in cimagd de noapte gi in timpul2i1ei............ .......... 9Ce s-ar putea intdmpla in zilele de recuperare dup6 na;tere......... ........... gSeclia de maternitate si culorile prezenlei..... ...................... 1lSi, acum, incepem...... .................. 13

Dupi naqtere, urmeazi secfia de maternitate. ......,.....,.... 14Corpul, acest necunoscut.............. ...................L4Pornegte de la tine si din creieru.lteu.............: ..................... 19

Egti in seclia de maternitate: ,,aceasti cas[ nu este un hotell,, ...............20,,Locuitorii" secIiei de maternitate.................. ....:..................................... 22Cdnd timpul devine contratimp.. ....................24

Familia & Co............ ..................27Familia: o dilemi a ariciului .......27Liniile de delimitare in seclia de maternitate...........................................28

Distanli qi apropiere: rnodalitdti de intrebuinlare.............. ....................29Nicio urmd de tine......... ..............34,,Ciao, dragul meul Ji-l prezentim pe fratele teu!".................................35

PaSii spre lntdlnire ....... .......37Adevdrul, intotdeauna. ,...... 3gMama aldpteazd..... ...........4oIneyitabil, geloSi: printre capricii $ valuri emo{ionale ...................40ASteptdri netndeplinite ........4r,,AminteSte-mi de mine!" ... ..........,.......42

141

,,ffi{:{Jt'}lllris

Camerele emofionale ale sectiei de l5uzie..... ................... 43

Camerele ambivalenfei, anxietilii gi fricii......... ..................43

,,Atacul de panici al caring-uluii.................. ...................48

Ce este ,,iluzia"?!?.... .................50

Camerele ritmului gi ale timpului: ,,dancing the blues'i.... ..................52

Timpul Si culorile sa1e............... ................54

PlAnsul slu, mXinile tale Ei vocea ta ................. ....................56

imprejuririlealiptirii... .............58

Al[ptarea: la sdn sau nu... daci nu, cum? ................... 58

The ,,milk rainbow" (Curcubeul laptelui) ..........................65

La final, ne intoarcem cu tolii acasi .......... ...................... 7tintoarcerea. .............7L

Cum sd te organizezi ..-.....23

ingrijegte-te Si de tine insdli: faza tn care ceri ..................................75

Harta teritoriului ............. ........................27

Primele iegiri: gentile femeilor ............. 78

Cuvintele laptelui: picdturi dupi picdture ................... ...... 80

Picdtura donatd ................. 83

Creier gi aldptare... un tot .......... ........... 84

Reintrarea in jeangi: "Redafi-mi corpul!" ...... 85

ingrijegte-te de copilul tiu: cunoasterea ............. ...............87

Somnul ........ .........................87

Pldnsul......... ................... 90

Cdteva sfaturi.......... ..........,.92

CAnd cea care pldnge eqti tu ...... 93

Baby blues sau maternity blues ........... .......................95

Depresie postpartum ......... gg

Psihoza puerperald............. ....................100

Echilibre gi dezechilibre:

Cuplul qi noua ta familie ........... 101

Rela{iile tale, conexiunile tale:

1,1t

cL-PtItas

viala imaginatd iatdlnqte realitatea ..... ...---...-.-........ 1o1

El se schimbd. $i tu? .......... ro4

Concluzii .............106

Glosarul nostru al puerperiului ................ ..................... 111

ANEXA1. Neuroni-oglinda: pentru a crea o minte... ....................122

2.Daclse dezlSnluie criza, trebuie si gtii ci... .................125

3. Atunci cind nagterea nu s-a desflgurat aEa ci.rm te aqteptai.............L26

4. Cand aldptarea te ingenuncheaz6.-............ .....................t29

Postfalide Isabel Fernandez........ .......... I33

Postfalide Paola Marozzi 8on2i........... ........,............ 135

Sugestii bibliografice ............... 138

#

14.$

** ce tn cfirft# *ffi dwnnffiVke pi tm #lffipilfi uilei

, {\ "{\pubr*m'{nt #ratpflmd* r***y*rer"# &usffffi m*ryT,*rr*

#* w*mrAtm x,r\*l#

Fragme,te de imagini si de cuvi'te "a"";";.-; ;:, experienleinoastre cotidiene de psihologi clinicieni intr-o sectie de maternitate: iatice povestegte aceasti carte!

Aceste pagini au luat nagtere din intdlnirile noastre cu pove;tile qi rela-

tirile femeilor care doar ce au infruntat nagterea gi care privesc spre noilevieli ca mame, ciocnindu-se, uneori, de asteptiri gi deziluzii. Apropo, acele

femei rlmin in cama;i de noapte chiar daci este zi.

in acele doui, trei, patru zile de recuperare, intdlnirea cu toli cei care

se inr,6rt in jurul tlu devine, independent de cama;a de noapte pe care o

porti, o situafie diferiti, cu care nu egti obiqnuiti, intr-un fel asimetricS.

,,Ce161alt" !i se pare perfect in expunerea sa sociali ;i in competenlele sale,

tu, ins6, nu: expusi intim intr-un fel cu care nu egti obignuitl si te ar6!i pr-i-

etenilor, cunoscutilor gi striinilor, nesiguri de migcirile fi.zice, emofionale

qi relafionale.

Femeile ,,noastre", pini acum cAteva zile imbracate complet sau imbra-cate, totugi, qi suslinute de constientizarea propriei identit5fi, de propriulrol 9i de o imagine de sine recognoscibili, se gisesc in acest moment, adiclln zilele de recuperare postpartum, si se prezinte intr-o ,,situalie'] chiar gi

emolionali, in care nu sunt obisnuite si fie.

De fapt, din momentul in care copilul se naste, cimaqa de noapte devi-ne simbolic elementul cel mai vizibil 9i, evident, lntr-o situalie de schimba-

re radicall (din ziul pdni in noapte aproape) qi de noi cereri care, adesea,

"4.-'-(?.-'.J.ll-{-.Ill.'; (.,!i!L\}.1. lritit.13[1'ft:: ltli1*T'1$1]jl;1.Lli-lll| 'wa..a

klieils

par, in zilele de recuperare, imposibil de gestionat. Femeia descoperi as-

pecte despre ea ins69i pe care nu Ie-a mai experimentat inainte, deoarece,

naqterea gi postpartumul alcltr"riesc o faz[ bogat[ in emofii, cu tonaliteri

foarte diferite: bucurie, excitare, linigte, anxietate, tristefe, fricfl, refuz. Fie-

care persoan[ are propria poveste si fiecare sarcinf, are cursul ei: ,,noduri"

rimase nerezolvate in viala personali ajung s[ fie atinse, modificate, l5'sate

libere sau, uneori, {bcute mai complicate de c5,tre rolul de pirinte.Postpartumul permite intrarea intr-o zoni dificil de experimentat in

alte momente din ciclul viefii: este dimensiunea deschiderii, transparenfei

fizice, a reactivlrii t-antasmelor transgeneralionale ;i a temerilor arhaice,

astfel ci este necesar s[ inveli sd te migti, in sensul psihic gi fizic,in acelagi

tirnp, in aceasti dimensiune diferiti de sine, construind noi busole interne,

care s[ permit[ orientarea, inainte ca vechile structuri cognitive gi emotive

s5 se intoarcl s5. guverneze propria-li vial6.

Existl infinite cantitili de informalii referitoare la tema nagterii: cSrfi

gtiinlifice gi informative, reviste specializate gi nespecializate, emisiuni TVradio, interviuri, blog-uri ;i multe altele. Un univers care informeazl inmod detaliat, mai mult sau mai pulin veridic, femeile (;i berbalii) despre

toate aspectele acestui moment al viefii.

Imaginile gi cuvintele acestei cirti fac referire la acea ,,zond de mijloc"

intre nagtere si reyenirea acas6, in care te vei g[si in situalia de a renunfa la

unele certitudini pentru a imbrlca haine noi, haine in care s-ar putea sI nu

te simli imediat in largul tiu.Am dori si te purt6m cu rapiditate la inima temelor emergente in acele

zlle de recuperare in spital, constiente fiind de faptul c[, tocmai in jurul

acestor teme, maternitatea/paternitatea va continua si se migte gi sl con-

struiasca in mod ciclic gi recursiv.

Din acest motiv, am ales sI al[tur6m cuvinte qi imagini, sperdnd ci vor

putea s[ te ajute si palcurgi o bucati de drum mai con;tienti, mai pulin

dezorientati 9i cu o risipi mai micd de energie.

in aceastl cdlStorie te va insoli Ea, protagonista noastri, femeia incimagl de noapte chiar gi in timpul zilei, gi o ya face cu toate emoliile de

care este in stare.

t#

t)1:.t::.t:.i':t;t::Lb:i!,.:!!".tr1t:.titli\1/{1).titri?:,':t:1it|?Ljt" 7.fi..1t.1 M,)<,:i^)

Am fhcut referire in Anexi la une-

Ie aprofundiri de mare importanld pe

care le vei putea citi dacl vei dori, dacl

vei avea curiozitatea gi timpul necesar.

in acest moment, este foarte important

atAt fizice, cAt gi mentaie. O vom numi

,,fazd de economisire a energiei".

Nu am uitat nici de relevanla pe

care partenerul, noul tati, gi-o asuml

pentru femeie pe durata zilelor de re-

cuperare. Blrbalii devin ,,conectori Ei

organizatori ai reahtelii'l au oportuni-

tatea de a-9i ajuta partenera s5 se ori-

enteze, reducindu-i anxietilile, ase-

menea unei busole. Am ales s[ nu vorbim in aceast[ carte despre ei, ci doar

tangenlial, amAnind, deocamdati, doar momentul in care le vom dedica

spaliul datorat.

O mulfumire speciali este adresati tututor femeilor intAlnite de noi,

mame pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea copil sau mame de

gemeni, cu povegtile si cuvintele lor, 9i celor care, de ani de zile, ne-au

permis gi continud s[ ne permitd sS lucrlm in secliile de cregi qi liuzie,

inlelegind qi suslinAnd sensul intervenliei noastre.

Seotia d* ryam'**rv'sE%m'%* ry4 *usl*ri** WrffixffiruWffii2

Intrarea in seclia de maternitate confine, intr-un anumit sens, un as-

pect paradoxal: intri in spital, te imbraci, ai clmaga verde pe care o im-

braci pentru operalii gi, apoi, imbraci cimaga de noapte. Statusul omului

bolnav. $i totugi, sarcina, nasterea gi postpartumul nu sunt simptomele

unei patologii, nu aparlin unui sindrom care trebuie tratat. Egti sinitoa-

11

,tiiilf,i

;lr

,1/'ii

J\1.-,.r ;r,1 ir,{, r,n. ffid i/:.. 1r...'rr \..:;2,!rt|.?!1 r)flH,i,tA??Ir5tll.l}'t;?tirU]. 1-li..iij

s5, dar te afli acolo unde se merge c6nd suntem bolnavi. Acesta este spi-

talul, unde locuitorii, aceia care au roluri qi relalii certe, ca sd clarificim,sunt medicii, infirmierele, moasele, tot personalul sanitar. Un univers

cromatic de c[m6gi albe gi albastre, lila sau portocalii: iat[, ei sunt uniciicare cunosc strada, care gtiu unde sd meargi gi care au un obiectiv ciar; se

migc[ mereu cu paqi rapizi ;i siguri, animali de obiective certe.

in cimigi verzi, se gtie, sunt cei care ies din sala de operafii, cei mai

respectali: iivezi, simli, incongtient, ci trebuie s5 le cedezi calea, ci sunt

importanli, vitali, centrali.

Culoarea lila este pentru moase, galbenl pentru asistentele medicale,

albastre pentru infirmiere, albe - medicii; un curcubeu de competenle gi

profesii. $i apoi, au acel mers ironic, fir[ s5 igi dea seama, a celui care este

in picioare, orientat, sigur, acoperit de un rol social precum cel pe care,

inainte s[ aparl sarcina, il aveai gi tu.

Spitalul te pune in condi$a de a fi, inevitabil, o pacienti in sensul larg

al cuvdntului: agtepli mereu o consultalie a uterului sau a tensiunii tale, a

sdnului sau a sAngelui. Aqtepli mereu o vizitl la copilul tlu, cu anxietatea

gi dorinla ca totul sd, intre tn parametrii inghepli ai normalitlfii: greutate

normald, rezultate normale ale analizelor, creqtere normal[.

Aqadar, nu este ugor si tr[iegti acest paradox! Nu este ugor s[ te simlicetileana unei localititi in care tu nu locuiegti cu adevirat, dar care e

locuiti de al1ii, singurii care cunosc strizile. Aceasta este ideea: acele

c6mdgi in multe culori cunosc locul in care ai ajuns gi par sl te cunoasci

gi pe tine structural, intim, visceral. Pe tine gi pe copilul tiulDar nu este chiar agal

Mai ales nu este pentru cunoasterea ta de sine qi a celui nou-nlscut,

fa!6 de care, aminteqte-fi, devii, gradual Ei fi.resc, competent[.

Calea de acces la secfia de maternitate, oriunde se gdseqte aceasta,

este: tu - in cimaqi de noapte, copilul tdu - intr-o salopetd moale, miro-sul unei cunoaqteri antice, ce trece dincolo de cunoagterea profesionalS

gi tehnic6, pe care trebuie sl o urmlregti ca pe firul Ariadnei in labirint.

CAnd te intorci din sala de nagtere, acoperiti doar de o pdnzdverde,

cimaqa de noapte devine ceya ce imbracd ;i te recompune: ai ales-o tu,

1p.

Dl)cFin:{-A,},IA5..1 1)t- \11.\}'il \l ir,- t'r}t,'{'l z[.t) wir -.t

_

este a ta, i1i plac culorile 9i forma; este cheia de acces pentru a-ti reaminti

cine esti. $i ai ales chiar gi prima salopet[ pe care o poarti acum copilultiu!

Astfel, incepe relalia cu copilul tdu, care a iegit din pdntec, dar ceea

ce relat[m in aceastl carte nu privegte doar inceputul poveqtii tale de

mam6; intr-un mod diferit, dar in acelagi timp la fel, ,,temele" inilialeale maternitilii vor continua s5. reaparS. pe tot parcursul viefii: ciutarea

sincronizirii, rlbdarea de a agtepta si a te adapta, frica de a gresi, gre-

utatea responsabilitllii, entuziasmul pentru fiecare noud. descoperire.

Toate acestea vor fi inima fieclrei experienfe materne urmltoare, ade-

sea miEcAnd pasii in ,,ritm de bluess" in doi (vezi capitolul ,,Camerele

emolionale ale lduziei"), intr-un fascinant echilibru intre ,,up", plin de

entuziasm luminos, si ,,down', inclrcat cu anxieti.ti intunecate qi frici.Agteptai in perioada sarcinii acest copil, acum a;tepfi si creascS in

greutate gi inillime, il vei aqtepta cu bralele deschise atunci cind va in-cepe si umble gi, apoi, te vei gisi agteptlndu-l, in fala unei discoteci,

gAndindu-te la care ar fi ,,distanla corectf intre ingrijorarea ta de mamd

gi gustul s[u pentru aventuri.

Ne-ar plScea si ni te imagindm, in timp ce risfoiesti aceastl carte gi inalte momente din viala ta, reamintindu-fi cu un zAmbet acel inceput mai

mult sau mai pulin ayenturos si la cum ,,mecanismul" este mereu acelaqi,

desi continul va creqte in timp.

5i, m**m,t***y*rm

Nu ne rimAne decfft si ili dorim o lecturi pl5cut5: vei gisi situalii care

au avut loc sau care s-ar putea sd !i se int6mple gi !ie; situatii dificile, dar

nu patologice, dificile din punct de vedere fizic, dar care pot fi infruntate

gi poate - mullurniti parlial gi acestei cirli - deja ,,cunoscute'i pentru cipot fi,,recunoscute".

1n

#up# naffSers, urffi!#suHwmmBim de ntaBerni&m$e

.#fryYI: mrmw$ r":s*un*w*t*S

Dupi lunga sarcin6, urmeazd nasterea, momentul mult a;teptat qi, in

acelagi timp, temut: frica de necunoscut, a durerii corporale, anxietatea

de a nu fi potriviti gi ingrijorarile legate de sdnitatea copiiului se ames-

teci, din cdte se pare, cu ner[bdarea gi curiozitatea fa]i de ceea ce, din

interior, va der.,eni exterior corptilui, cu inevitabilul fior care urmeazi

actului creativ.

in cursurile de pregitire pentru nagtere se vorbeqte foarte compli-

cat despre intensitatea durerii de infruntat ;i despre teama care apare.

Naqterile sunt foarte di-

ferite intre ele: naturale,

cezariene prin alegere

sau ca urmare a epuiz[riisau din cauza necesitiliiinevitabile, rapide sau

lungi, toate cu siguranfi

obositoare ;i foarte difici-le. Este o experienli care

nu poate fi comparati cu

alte situalii de infruntat inviafa: singura durere aso-

ciata cu un eveniment po-

zitiv gi un scop grandios,

acela de a duce pe lume o

14

:1 ]1. i r: l, i! AliI r.L1:, \.i 11 t i t,\.r ;\,r, a' t,,t,,,, i,l.\. 1" 1 .11 : i 1.' t: ltJ"1l

alta fiinti umani.

$i este tocmai aceastl sernnificalie pozitivl care ajuti nu atdt la a ges-

tiona durere a fizicl, lucru ce nu ar putea fi posibil, cAt la capacitatea de a

sprijini, pentru a putea trece peste moment intr-un mod activ, pentru a

putea mobiliza;i uttliza resursele tale de energie poziliviL. Este o necesi-

tate pur umani aceea de a gisi un sens in ceea ce ni se intimplb pentru a

putea infrunta situafia, ca apoi si o putem integra inluntrul nostru.

P6rea a 6. ,,ultimul obstacol de infruntat'i dar, dupl ce s-a intAmplat,

nasterea devine mai mult decAt un simplu punct de sosire, devine un nou

inceput: Ia finalul acestei experienfe, r.ei fi purtat[ - de fapt transportati

- in sectia de maternitate.

Adesea, in imaginarul colectiv sau personal intrarea in seclia de

maternitate este, intr-un fel, triumfall: rcprezenlarea unui sine matern

grandios, cu un copil dolofan in brafe, care face trimitere la o iuragine

matern[ miticd, de creatoare puternici gi glorioasi.

in realitate, intrarea in seclia de maternitate, dincolo de fericirea im-presionantd, se desfhgoard intr-un mod pulin diferit.

in acest moment, corpul incepe s[ ili trimiti nigte

W

+E-:l }"

\++tt|;bh;r,l*i92.

;1 'e&&L Ill.l',1 \.\r..ti.li.i,, l:tr.iil,;11_,1 $l:r..ll;1 rrl..'rt.,rli.,i{\ti,\tt

kj;ffi

semnale, de fapt, in unele cazur| chiar se impune, rechemdndu-te intr-un fel in ,jos'l spre materia din care esti fbcut[, spre un limbaj f]cut din

,,carne", pe care deja l-ai inleles din timpul sarcinii, pe parcursul nenu-

miratelor modificdri pe care deja unitatea minte/corp le-a intreprins. Se

intAmpld atunci cdnd corpul, silenlios in timpul st[rii de sinitate, mai

mult sau mai pulin, dintr-o dati incepe s[ bati la uga minlii tale: te doare

un bra! qi devii congtientl c[ il ai - un bra1, te doare burta gi o ,,sim1i"

sau imbltrdnegti gi ,,nu te mai lin picioarele" sau naqti gi triiegti ciudata

senzafie de a fi nevoitd sI ifi ,,induri" propriul corp.

ilpo1i glsi in diverse versiuni: adormit qi aproape str[in de tine (pen-

tru cd egti inci sub anestezie), dureros, ,,ciudat" de dureros, ,,tolerabii" de

dureros,,,intolerabil" de dureros.

Astfel, incepe deja discrepanfa dintre ceea.ce mintea igi imagina gi

ceea ce se intimpli in realitate: chiar dac[ acest context rlmine pozitiv gi

fiziologic, poate fi foarte diferit fa![ de ceea ce gdndeai, ,,imaginatia este

doar imaginafie'l

Despre durerea naqterii, despre strategiile pentru a o gestiona gi sen-

sul siu fiziologic ai studiat si ai citit totul, dar acum suntem in starea

imediatd a postpartumului.

Senzalia este aceea de a li in ,,fara nimlnui'l un ,,nonloc", aga cum

spune Marc Aug6, un fel de ,,teritoriu de mijloc", pe care, dintr-o dat6,

trebuie s[ il locuiegti. Corpul tiu trimite semnale pe care nu le cunoqti sau

care, chiar daci ar fi a doua, a treia sau a patra nagtere, nu !i le amintegti

foarte clar. Este un corp diferit, care s-a schimbat ulterior, sunt semnale

noi, in zone intime ale corpului practic necunoscute inainte, prezenla

sAngelui diferit fafn de cel din perioada menstruafiei, ritmat Ei cunos-

cut. Acesta este momentul pentru a identifica strategii noi, folosind toate

cunostinlele pe care le-ai invSlat in viafl.Creierul nostru are neyoie s5, organizeze experienlele gi informaliile

noi conexe, asociindu-le celor mai vechi qi cunoscute, ca si poati avea

sens pentru noi.

Este nevoie de timp pentru a face acest lucru gi este necesar s[ i]iacorzi timpl

Ii

Fie cd egti obositi sau

;.perexcitati, corpul nu'-'::e sa igi asculte comenzi-

.:. aproape ci se insuflefegte

=ra tine.

in pat, in salonul tlu-iiic sau in cel cu mai multe

:aturi, te reglsegti agezatl,

,:iins5. sau semiintinsi,

:onstientiz6.nd ci fiecare

riscare este dureroasi; fie-

:are miscare i1i red[ o ,,car-

-rrgrafiere" a corpului, pe

:at este de detaliati, pe atAt este de nou[.

Dac5. ai nescut prin cezarianS., se poate intimpla ca injeclia intrave-

roasl sau cateterul sI ifi ,,incltugeze" migcirile deja obositoare.

Simultan, incepi s[ te ginde;ti, impotriva oriclrei dovezi rafionale,

:i ti-ai pierdut mobilitatea pentru totdeauna 9i ci nu vei mai fi niciodatl

-unctional[, tocmai acum, c6nd este absolut necesar.

Devine important in acest moment s[ fie tlcut un ,,efort cognitiv",

:entru a-!i aminti de existenla scanlrii temporale: este vorba despre'-iira, doud, trei zile; starea

..zici a corpului tlu se va

:nbunltlfi mai repede de-

:at te astepfi.

Nu va r[mAne aga ,,pen-

::u totdeauna"!

i1 numim ,,efort" pentru

,-a nu se intimpil in mod

.'-rontan; trebuie clutate

-:ibrmafiiie logice gi pro-

:edurale pe care le delii gi

.:licate in acest momellt:

i r-':hirirtitli r

ll:i-"

,: tJ.l

Dt:{'11, 'ttl'.!it^{:S!"t. t.rt{tt!}:rl7-i Sf{;'!}i\ l}1r i.'1;1'f1r..i{Nff{Ii:

timpul trece qi lucrurile se

schimbd gi se imbunitilesc.Iath intilnirea vielii: ai

avut parte de multe int6l-

niri importante de-a lungul

existenlei tale, dar aceasta

este cea care, in mod abso-

lut, te va schimba cel mai

mult gi in mod definitiv.

Copilul tlu nu este dus

in salon. Emolie mare, in-tilnire curioasl, tandrS, cu mii gi mii de nuan]e. Toate acestea au loc, dar,

uneori, poate fi o situatie complicatl, deoarece tu te simfi ]intuiti fizic.

Corpul, impov[rltor, din cauza stirii dureroase, pare a complica chiar gi

lucrurile cele mai simple: greutatea cu care ili iei in brale puiul, de a nu

reugi si te descurci cu el (s[ il pozitionezi Ia sdn), deoarece corpul doare.

,,Sunt fericiti, dar, totugi, nu mi asteptam sI fie aga!"

Durerea fizicd prin care treci te proiecteaz5 intr-o dimensiune de fixi-

tate temporal[: cAnd ne simlim rdu, cdnd sim]im durerea, ,,sdgeata tim-pului" pare s[ se opreasci gi este dificil si ajungi la congtientizareac6egti,

oricum, intr-un context fiziologic de evolufie, cu un ritm pe care natura

pur qi simplu il scaneaz5..

WW%ffi1:)