CARLO BATA

ERNESTO

CHE GUEVARAomul devenit simbol al egalitarismului

gi al libertifii popoarelor

prefafi de SaNona PTInIGNANI

*cLttenr@

CUPRINS

Prefagn .......7

vrATA ..... 10

DescoperireaAmericiiLatine. .....17Granma,SierraMaestra,Havana. ........27Che in Cuba, duplvictoria revolugiei. . . . . . . . . . . 37

,,Alte colturi ale lumii...": Che in Congo gi in Bolivia . . . . 61

MogtenirealuiChe ...77

IMAGINI ... 86

CRoNor-ocrE .... .... 188

BmnoonaprE.... ..190

CRsorrpForocRAFICE.... .......191

,' ',i PRNESTI-(J,i,

Cnr GuE A

VI,, .,,., .,1 . ..., , ..b. ,.',',.

DESCOPERIREAAMERICII LATINE

Primii aniErnesto Guevara se naste pe 14 iunie 1-928la Rosario, in Argenti-na. Tatil siu, Ernesto Guevara Lynch, de origine irlandezi,defineo plantalie de mate, planti din care se producea biutura nafio-nale, gi o tAmplirie in finutul Misiones, in nord-estul 1arii, la2 000 de kilometri de Buenos Aires. Mama, Celia de la Serna, areorigini basce. Copilul ar fi trebuit si se nascd la Buenos Aires, dardurerile nagterii o surprind pe Celia in timp ce cobora impreunicu solul fluviul Parani, ca si ajungi in capitali. S-au pistrat pAniastizi cAteva fotografii ingilbenite de timp in care micuful zAm-begte in brafele mamei. Ernesto suferi de astm de Ia vArsta dedoi ani, dupi ce a ficut baie in apele inghefate ale unui riu (unuldintre primele cuvinte pe care le invali este ,,injec[ie"). Familiaeste siliti si se mute in permanenfi in ciutarea unei clime caresi ii usureze suferinfele. Ajunge, astfel, sd se mute in provinciaC6rdoba, in origelul turistic Alta Gracia. Ernesto se joaci impre-uni cu copii de oameni sdrmani, arendasi care triiesc in case cu osinguri incipere si care se invelesc cu foi de ziar. in timpul atacu-rilor de astm, copilul, constrAns si stea in pat, devoreazdintrea-ga biblioteci a tatilui, citind delaZolala Steinbeck, de la Jung IaMarx, de la Salgari la Jules Verne. Astfel se naste pasiunea pentrupoezie, care il face si invete pe de rost toati opera lui Neruda giversurile lui Garcia Lorca gi Baudelaire.

Merge putin timp la scoala elementari: in perioadele in carecrizele de astm se acutizeazi, invilitoare ii este mama. Tatil insiiI inifiazi in jocul de gah Ei il duce pe cAmp si tragi in cdrimizi.La vArsta de unsprezece ani, Ernesto il cunoaste pe Eahistul cuba-nez, triplu campion mondial, Jos6 Raril Capablanca.

l2

I)Escopei{i}rno 6* u;11rc:u L,{nNE,

in 1936 izbucnegte rizboiul civil in Spania gi familia Gueva-ra - pdrinfii, catolici nepractican[i, au idei liberale gi de stAn-ga - devine simpatizanti deschisi a republicanilor impotrivageneralului Franco, care se bucuri de sprijinul lui Hitler si alluiMussolini. Josd Aguilar, numit de toati lumea Pepe, fiu al unuigef republican spaniol aflat in exil, devine unul dintre cei maiapropia[i prieteni ai lui Ernesto.

in septembne 7942, Ernesto il cunoagte pe Alberro Granado,cu cAfiva ani mai mare decit el. Joaci impreuni in echipa de rugbiEstudiantes. El Pelao, ,,cheliosul" (cici Ernesto iegise pentru primadati pe teren ,,cu capul lucios ca un dovleac", igi amintegte Gra-nado), este curAnd poreclit Firser: in timp ce incearci si evite pla-cajul, strigi la adversari ci vine Furibundul Serna, dupi numelede familie al mamei. O alta porecld pe care i-o dau este Chancho,

. Emesto calare pe un magar cu sora lui Celia, pe mo;ia unor prieteniie familie 0933)

Enxcsro Cnn Gurivana

,,porcul", deoarece se imbrica neglijent si era foarte murdar lasfArsitul partidelor de rugbi. inaintea antrenamentelor, Ernesto seagazi sub un felinar gi, in timp ce colegii lui stau de vorbe, el citeg-te f5;rdsi-i bage ln seamd. Din cAnd in cAnd, intre o schemi si alta,cade victimi atacurilor de astm gi este nevoit si iasi de pe teren sisi foloseascd inhalatorul. Ernesto se inscrie la liceul Dean Funesdin C6rdobain7942: un an mai tirziu, intreaga familie se muti inorag pentru a-l scuti de lungul drum zilnic cu trenul.

Pe 4 iunie L943, o lovituri de stat datd de militari simpatizanfiai nazismului declansea zi mobilizarea tuturor fo4elor democrati-ce si a studenfilor. Alberto, care erainscris la Facultatea de Medi,cini, este arestat gi, cAnd Ernesto se duce la seclia de poligie, acestaii cere sd organizeze manifestalii pentru a obline eliberarea de-tinutilor. Rispunsul lui il lasi pe Alberto stani de piatri: ,,Se ie-gim in piafi ca si ne bati polilia? Dacd nu-mi dau un pistol, nufac nimic". Dupi citeva zle, Petiso, ,,piticul" (din cauza staturiilui Granada, care nu avea nici micar 1,60 metri), este pus in liber-tate si pirisegte orasul ca si scape de valul de represalii. in 1946,dupd incheierea celui de-al Doilea Rizboi Mondial, Juan Domin-go Per6n este ales pregedinte al republicii. Aleturi de el, sofia Eva.

Dupi ce a terminat liceul gi a fost reformat din serviciul mili-tar, Ernesto pare decis si se inscrie la Facultatea de Inginerie, darboala si moartea bunicii Ana, de care era foarte atagat (rimAnetimp de t7 zrle la cipitAiul ei), il determind si aleagi medicina.De la C6rdoba se mutd la Buenos Aires, la 600 de kilometri mai lasud, unde, ca si cigtige ceva bani de buzunar, muncegte sase orepe zila primirie, inainte de a se duce la Institutul de Cercetarea Alergiilor. Restul timpului il petrece in bibliotecd., dar, daci neghidim dupi notele si examenele luate (trei intr-un an), s-ar spu-ne ci era interesat de alte lecturi decit cele medicale. in aceastiperioadi - pe 30 ianuarie L94B - este asasinat Gandhi, unul din-tre idolii copiliriei lui.

in februarie 1950, Ernesto porneste spre nord pe o bicicletice avea un mic motor: hotirigte si ia cu sine doar o cameri de

1Aa=

f)rscoppRtRne Anruttctt L,rynua

rezervi, citeva haine, cartea Descoperirealndiei de Nehru, o lan-

terni gi un sac de dormit. ,,Avea tot felul de lucruri cu el, in afard

de bani", igi amintegte tatil lui. Jinta cilitoriei este leprozeria

din San Francisco del Chaflar, unde Alberto efectua practica de

biolog. Ernesto profiti de primele ceasuri ale diminefii ca sd ci-litoreascd, apoi, cind cildura ajunge insuportabili, se retrage Ia

umbra unui copac gi igi pregitegte examenele pe care trebuie sd Ie

suslini la intoarcerea la Buenos Aires, unde va reveni dupi ce va

fi parcurs 4 500 de kilometri.CAt privegte relalia lui Ernesto cu muzica, se remarci o lipsi

totale de simg muzical: gtie si danseze doar tango, dar, cum nu re-

cunoagte ritmul dupi ureche, trebuie si fie avertizatca si execute

paEii din memorie. in acei ani, Argentina se bucuri de o relativibunistare, exportd grAu gi carne in Europa gi in Statele Unite: res-

taurantele sunt pline de lume; tangourile nemuritorului Carlos

Gardel se danseazi peste tot.in octombrie, la o nunt6., cunoagte o fati, Chichina, care pro-

vine din inalta burghezie din C6rdoba qi triiegte pe o moqie cu

terenuri de tenis gi cu manej. Logodna rezistd, in ciuda divergen-

lelor de opinie dintre Ernesto gi pirinfii ei. La Buenos Aires insi,Tita Infante, studenti la medicini, devine prietena lui intelectu-ali. intre examene, Ernesto Lucreazi ca infirmier pe navele mari-nei argentiniene 9i ajunge astfel in Trinidad gi Tobago, in Marea

Caraibilor, inBraziliagi in Venezuela. Timp de cAteva luni colabo-

reazd cudoctorul Salvador Pisani, un alergolog de talie mondialide care fusese tratat, impreund cu care aprofundeazi cunoEtinte-le despre lepri gi despre alergii.

In cilitoriel^a sfirqitul anului urmdtor, pe 29 decembrie 1951, Ernesto, im-preuni cu prietenul siu Albert, se urci pe o motocicleti Norton500, model Poderosa II, gi pornegte si descopere continentul.Celia il roagi pe Alberto, care era mai mare cu cAliva ani, si facd

1-5

ERxris'ro Crlr (iul:vsn.t

in aga fel incAt Ernesto sd se intoarci pentru a-si incheia studi-ile. in schimb, tatil pune in mAinile fiului incredul un revolverSmith & Wesson. Dupi ce si-d luat rimas-bun de la Chichina, careii di lui Ernesto cincisprezece dolari ca si igi cumpere un slip in

Statele Unite, cei doi prieteni,avAnd parte gi de esecuri, side incerciri, se indreapti sprevest, spre Chile gi Anzii inzd-pezifi. La Temuco, pe 13 fe-bruarie, citesc in paginile unuicotidian un reportaj carevor-begte despre ei, ,,doi argenti-nieni experfi in leprologie".De-atunci incolo se bucuride o primire mai buni, degiinfilisarea lor nu este deloclinigtitoare: ,,Doar datoriti in-cellarilor hainele de drum nuse confundau cu niste pijama-le", scrie Ernesto in jurnalulde cilitorie. Dupi ce se stricide mai multe ori, Poderosa IIeste abandonati. La Valparai-so, pe lirmul Oceanului Paci-fic, cei doi cauti in zadar unmijloc care sd-i duci pe Insu-la Pagtelui, apoi se urci clan-destin Ia bordul unui vas demirfuri ce se indreapti sprenordul statului Chile. Se as-cund o zi qi jumitate in toaletepAni cAnd sunt descoperifi deechipaj gi pugi si curele ceapiin bucdtirie. Odati ajungi pe

. C6rdoba, 1950. Ernesto tn

momentul plecarii in primacalatorie, fotografiat tn fafaspitalului italian din orag. Ajungepe bicicleta tn nordul Argentinei,unde il a;teapta prietenul sau biologAlberto Granado, care lucreazaintr-un spital p entru leproqi.

1S

DpscopeRlnua Alrozucrt LATrNr,:

uscat, viziteazd. minele de salpetru din Iquique gi zicdmintele de

cupm din Chuquicamata, ale societifii miniere americane BradenCompany. Mii de morminte sunt dovada condiliilor cumplite incare sunt constringi si triiascd muncitorii. Ernesto intreabd cumar putea fi ajutali orfanii gi viduvele: rispunsul este un ridicat dinumeri. Cei cincisprezece dolari de Ia Chichina ajung la un cuplu de

mineri firi casi gi firS loc de munci. in timpul deplasirilor, cu

camioane prifuite, ingrimidi;i intre indios gi animale, Ernesto

Ei Alberto constati violenqele la care sunt supusi firanii quechuagi aymar6, dar gi resemnarea lor in fata abuzurilor suferite.

Dupi ce a trecut granila cu Peru, Ernesto reciti aceste versuri:

,,Cu siracii pdmAntului doresc si-mi impart destinul, rAuletul dinsierra imi place mai mult decAt marea". Alberto il intreabi dacirecita din Neruda, iar prietenul ii rispunde: ,,Nu, Marti", eroulindependenlei cubaneze cizut pe cimpul de lupti la sfArgitul se-

colului XIX. Cei doi prieteni viziteazi ruinele civilizafiei preco-Iumbiene, mai intAi Cuzco, apoi Machu Picchu. intr-o zi, in timpce beau din cinile cu mate, se nagte o discufie care se indreap-ti spre posibilitatea unei schimberi sociale, in primul rdnd prin-tr-o reformi agrard care si ofere celor sdraci o bucatd de pimintpe care si o cultive si care sI fie primul pas al unei revolulii lati-no-americane inspirate din exemplul lui Tupac Amaru (care, in1780, condusese revolta populafiei quechua impotriva imperiuluicolonial spaniol), dupi cum sugereazd Alberto. Divergenla dintrecei doi este exprimati cu franchelea caracteristici a lui Ernesto:

,,Si facem revolulia firi lupti armati? [...] Dar egti nebun?"La Lima il cunosc pe doctorul Hugo Pesce, unul dintre cei mai

mari experfi in lepri, care este marxist gi igi dedici timpul stu-dierii bolilor ceLor siraci. Petrec cAteva zile in orag, apoi conti-nud spre Amazonia. intr-o scrisoare adresati pdrinfilor, Ernestose exprimi astfel,, cu nepdsarea-i tipici in fata pericolului: ,,Dacipeste un an nu vefi mai primi vegti de la noi, ciutafi-ne capete-Ie micsorate in weun muzeu yankeu, cici vom traversa regiuneacelor din populafia Jibaros".

I/

EirNssro Cire Guliva&,c

Cilitoria este punctati ritmic de atacurile de astm ale luiErnesto, cauzate de condiqiile climatice schimbitoare gi de im-posibilitatea de a respecta o dieti corecti: Ia Iquitos, pe drumulspre leprozeria din San Pablo, pe malurile Amazonului, dupi cea mAncat pegte, Ernesto este nevoit chiar si se interneze in spi-tal. in momentele mai grave, se vede obligat sd igi faci patru in-jecfii de adrenalina pe zi. Ajungi la leprozerie, cei doi prieteni seremarcd prin generozitate: pentru ci qtiu cd lepra nu este con-tagioasi, refuzi si igi puni minugi cAnd ii trateazd. pe pacienfi,degi asa prevedea regulamentul. Joaci fotbal cu ei, iau parte lavAnitoarea de maimufe. Apoi, dupd ce au sirbdtorit a douizecigi patra zi de nagtere a lui Ernesto, pe o pluti pe care fuseseconstruiti. o cabani din crengi uscate, numitd Mambo-Tango,inainteazd in susul fluviului spre granila intre Peru, Brazilia siColumbia. Ajungi la Leticia, mulfumiti renumelui fotbalistilorargentinieni din acei ani, sunt angajafi antrenori ai echipei defotbal din oras: participarea la finala unui turneu local este re-compensati cu o cilitorie cu avionul la Bogoti, capitala Colum-biei. Orasul suferi din cauza atmosferei apisdtoare impuse dedictaturi - este inchisi universitatea in care studiazd tdndrulGabriel Garcia Mirquez - gi strizile sunt patrulate de poliqigtiinarmafi pAni in dinqi. intr-o zi,in timp ce Ernesto deseneazipe pimAnt o hartd ca si se orienteze mai bine, forfele de ordine,

t-vdzdnd ci are in mAni un cutit, se apropie de el cu brutalitate.Singurul aspect pozitiv al gederii 1or in Columbia este partida ju-cati de Real Madrid la care asisti, reugind chiar sd vorbeasci cuAlfredo Di Stefano, starul argentinian al echipei.

Cilitoria continui cu autobuzul pAni la Caracas, capitalaVenezuelei. Siricia extremd a baricilor si a caselor din lut dinsuburbiile oragului contrasteazi cu bogilia gi cu luxul unei mino-rititi - Ernesto observi ce ,,automobile strilucitoare sunt parca-te in fata unor locuinle foarte siricicioase". Alberto gisegte demunci in laboratorul clinic al spitalului pentru leprogi de la CaboBlanco. in iulie L952, dupi peste qase luni petrecute.impreuni,

1B