uofrruf ffi dnn!ryl lorw capone vol.7... · 2019. 2. 28. · scarface scdpd gazeta din maini qi...
TRANSCRIPT
Der$ryl G. Joqes
Al Capone #1 - Nagul - 24 mai 201-8
Al Capone #2 -Trddarea - 21 iunie 2018
Al Capone #3 - RSzbunarea - 19 iulie 2OL8
Al Capone #4 - Gangsterii - 16 august 2OL8
Al Capone #5 - lnamicul- 20 septembrie 2018
Al Capone #6 - Centrala - 18 octombrie 2OL8
Atffiuofrruf ffi
Dnn!ryl G. lorW"REGELE
Autor: Dentzel G.Jones
Titlu original: King of Mafia - The King
Titlu: Al Capone #7 - Regele
Editor Dexon Office, Bucuregti
Edilie comPletati 5i revizuitd
@ by Dexon Office, 2018
Toate drepturile pentru aceastd versiune aparlin Dexon Office
lnformafii, comenzi ramburs
Email [email protected] 978-973 -70L-779'6
CapitoIul2lT,rCentrala" apare din nou
Al Capone era mullumit cd se putuse inapoia la Chicago, era mul-fumit ce era iar[gi in mijlocul tovarigilor sii qi ci o singur[ lec{ie fusesede ajuns pentru a face sb inceteze toate neajunsurile pe care Weiss giMoran le pricinuiserd Sindicatului in lipsa sa.
Mai era mulEumit ;i cd putea veghea e[ insugi asupra singurei femeicare fbcuse sI tresard inima lui, dar sufletul ii s6ngera cu toate acestemulfumiri, deoarece iubita celui mai bun prieten al sdu fusese rdpitdde blestematul care se ascundea sub denumirea de ,,Centrala" qi toateincercdrile frcute spre a da de urma celei disp6rute r[maserd frr[ niciun rezultat. Angajase detectivii cei mai renumili, insugi Mac Geran se
ocupa de chestiune, de la New-York, dar nu fu gdsit nici un indiciudespre locul unde fusese dus[ nefericita Henriette Debrien, aceea frrhde care poate ciAmeica ar fi avut astdzi o altd inft1i;are politici.
In dimineafa aceea, Al Capone se plimba iar[gi prin odaia sa deculcare de la hotel Metropol qi se gdndea ce sd-i mai spund lui Kline, lacare tocmai se pregdtea sd se ducI, aqa cum fbcea in fiecare zi, detreiqi chiar de patru ori.
Deodatd cineva bdtu in uqi qi gangsterul care eta de serviciu infla{a apartamentului sdu intrd, aducdndu-i pe o tavA de argint ziarele dedimineafd.
La inceput Scarface nici mdcar nu se uitd la ele. Pe urmd lud unulla intdmplare qi-l deschise. Cdnd insl igi arunc[ ochii pe prima pagind,f'runtea i se increti qi degetele strdnserd ziarul ct atdta putere, incdt celedou[ arititoare trecurd prin numeroasele foi de hdrtie.
Ceea ce incordase atdt de mult privirea gi toatl fbptura regelui con-trabandiqtilor era chiar reportajul din mijlocul primei pagini a gazetei,un articol al cdrui titlu, scris cu litere mari gi groase, era:
Ben Howard, fiul pregedintelui republicii, a fost ripit!
Scarface se aEezd pe un scaun, deoarece sim{ea ci altfel nu va fi instare si citeascd acest articol, care pentru el avea o importanll deo-scbitd.
6 Derttzgl G. Jo4es
F[ris[ficititunr6ndmaimultdec6tacestecdtevacuvintecarealc[tuiau titlul, frr6 si fi v6zut o singura frazd dintot articolul, Scarface
"t n p"t*t iura cL in joc era aceeigi mdnd care o r[pise qi pe Hen-
riette'Debrien: ,,Centr-a1a", nemernicul acela de Hilary Mallton' care
anunfase rSspicat c[ va lualocul centralei celei Mari, locul principesei
de Malta, stdPdna zonelor.Dar Scarface avu o dezamdgire. in articolul respectiv doar seanunla
disparilia lui Ben Howard, fiu-l in v6rst6 de noud ani al pregedintelui
r"pnbli"ii, frri si se menlioneze Ei cine-l ripise' -.'Ben Fioward se plirnta prin parcul Casei Albe din Washington,
insolit de guvernanta sa. La ur moment dat, biiatul a inceput sd
;G;g; dupe un fluture 9i guvernanta l-a pjerdut din ochi' La inceput'
.u iiuql"pta fini;tit[ fiinJsigur[ c6 micul Ben se va inapoia dintr-un
moment in altul.'Cdndvdzuiis[ c[ trec cdteva minute, gardcafiul pre-
gedintelui s5 se mai inapoieze,.incepu sd-l.caute'
Dar baiatul nu mai era niciieri, de parc[ l-ar fi inghilit pImdntul.
Femeia alergb in casd, s-a dat alatma, tofi detectivii din jurul casei
Albe au incepui sd caute, dar micul Ben a r[mas dispIrut'
intr-un tufiq din apropierea locului unde guvernanta l-a.v6zut pe
bdiat pentru ultima oai6, a fost g6sit[ o batisti care mirosea a cloroform,
"""u ". insemna c[, pentru a-l fura pe Ben, rdpitorii I'aunarcotizat'
Reportajul se termina astfel:
Unul din ingrijitorii parcului spune cd, la ora cdnd a dispdrut fiulpre;edintelui, ivdzut ui avion ridicdndu-se de undeva, chiar de ldngd'rint-iipoimuitor al parcului ;i indreptdndu-se spre mare' Cercetdrile
ce seficJdrd intrerupere vor stabili dacd avionul acesta a avut vreo
legdturd cu rdpirea lui Ben Howard'
urmau apoi fraze nu tocmai m[gulitoare la adresa polifiei, care nu
era capabildli"i -e.u. sd p[zeasci pi.membrii primului "9619T
al]5rii'
Scarface scdpd gazeta din maini qi rdmase dus pe gald"lt Pentru el
,r., ,,,ui incepea nicl un fel de indoial6 c[ gi aceastl rSpire fusese pusd
la cale tot de Hilary Mallton.-u1. put"u fi scbpul rdpirii, acum, dupd ce Howard.fusese ales pre-
q.Aint., buporr. nu-,si putea da seama, ins6 era pe deplin incredinlat
iostul condu cbtor al'zonelor nu era striin de aceastb mar;6vie.pe cand statea neclintit, cu mintea frdmantat[ de gdndurile cele mar
ciudate, din nou b6tu cineva in uqa camerei sale qi gangsterul de
viciu intri iar6gi, lin0nd in mdini tava de argint'
AlCapone-REGELE 7
- Pune scrisorile pe mas6, Victor! - zise Scarface, frr[ si deaatenlie corespondenlei pe care o adusese gangsterul.
- Nu sunt scrisori, ci o telegram[, Boss! - rispunse gangsterul,apropiindu-se.
- O telegram[? - se mird Scarface.
$i, luAnd depeqa de pe tava de argint, o desfbcu cu mdini nesigure.E ciudat cAt de tare este dezvoltat darul presim{irii la unii oameni.
Se intdmpld deseori c6, din senin, dintr-un aminunt lipsit de impor-tanld, cineva presimte cd i se va intdmpla ceva bun sau riu. Scarfacearvea acest dar al presimfirii, foarte dezvoltat qi poate cd in bunb partesuccesul lui proverbial in toate se datora acestui dar, cu care natura ilinzestrase cu prisosinfI.
$i acum, ludnd in mdnd telegrama pe carc i-o adusese servitorul-gan-gster, Scarface qtia prea bine cd ea nu putea dec6t sb fie in legdturd curlpirea lui Ben Howard.
Nu se ingelase. Telegrama, care fusese trimisd prin radio, aveaurmdtorul cuprins:
Al Capone stop lin sd-1i dovedesc din cdnd in cdnd cd nu am murit,yi cd, in ciuda strdduinlelor dumitale, zonele tot i;i vor ajunge scopulstop te ffituiesc sd nu te mai angajezi detectiv gratuit al statului sprett porni pe urmele lui Ben Howard stop deoarece copilul este ascunsundeva unde nimeni nu-l va putea gdsi stop ;i de unde nimeni nuJpoate scdpa stop mai curdnd decdt tli poli inchipui stop vei mai primi,yi alte ve;ti de la viitorul Stdpdn al Lumii stop - ,,Centrala".
Este adevdrat cd Al Capone era iute la mdnie qi se infuria repede.Mai este adevdrat cd la inceput trdise intr-o lume unde injurdtura
lirce parte din vorbirea curentd, unde o vorbb de ocard se rosteqte laliccare al doilea cuv0nt.
Cu toate acestea, qtiuse s6-;i stSp6neascd acest obicei pe care-l luaserlin tinerefe, aqa cI pe vremea strblucirii sale ajunsese un om, a cdruilruni creqtere se putea lua la intrecere cu aceea a oricSrui vldstar dincca mai bund familie.
in clipa aceea ins6, mdnia regelui contrabandiqtilor fu atdt de mare,irrcdt nu se mai putu stdpAni qi, aruncdnd telegrama pe jos, trdnti o cum-1l I i t[ injurdturd italieneascd.
Servitorul, care nu-gi mai vdzuse geful niciodatdatdtde furios, socotit:ir in asemenea momente era mai cuminte sd nu stai prea aproapre det:cl infuriat qi se strecurd din odaie, ftrd,ca Scarface sE fi observat. Dar
8 De4t79I G. Joryes
in clipa aceea, capone se gandea la orice in lumea aceasta, numai la
el nu.Regele gangsterilor incepu s5 se plimbe prin odaie ca un tigru info-
mentaipriri.,rf"u ru qi fird indoiald cd, dacdl-ar fivdzut atunci cineva,
ar fi fugit de el, chiar dacd ar fi fost cel mai bun prieten al sdu'
Acelastr plimbare a regelui gangsterilor linu cam ln T1s 9i cine
qtie cdt ar mai fi linut, dace o intdmplare oafecare nu i-ar fi indrumat
gdndurile pe un fbgag bine hot[rdt." pe mdsula de ioapte era aruncatd o sctisoare, pe care o primise
in ajun, seara tdrzit, -<1e
la Joss Burke. in aceasti scrisoare, prefectul
ponjlei-Oin New-york ii spunea cd slp6turile fbcute pentru a da de o
i"t*. in peqterile de sub insulele Manhattan qi Long Island nu duc la
nici un ,")uitut, deoarece tdrn[coapele se izbesc la tot pasul de st6ncb
tare de granitdin care pand qi dinamita nu poate s[ smulgd decdt cdteva
bucifi frrd insemndtate.
De aceea- spunea prefectul in scrisoarea lui - am si dat ordin sd
se fnceteze sdpdturile, deoarece toatd dinamita Statelor Unite nu arajunge pentri a pdtrunde in tmpdrdlia,pe;terilor, pe care nebunia
bi"titoi portt ne-a tnchis-o pentnr totdeauna. Zonele au ;tiut sd-Si
ascundd tainele atdt de bine, tncdt nici dupd nimicirea lor nu putem
da peste aceste taine.-Despre Henriette Debrien ai mai afiat ceva? Poate cd, dacdfostul
profesor de geologie nu arfi cdzut pradd propriei sale rdzbundri, arfi-puiut
sd ne mai spund cdte ceva despre ascunzdtorile zonelor.
Forst sd spunl ceva despre ascunz[torile zonelor?" '
Citind acum pentru a doua oar6 scrisoarea lui Burke, frazaaceasta
intrl ca un cui in capul regelui contrabandiqtilor.Da, nebunul ii spusese-numai lui c6 Etia multe despre zone qi despre
cuiburile lor qi-i fEglduise cd odatd, cdnd vor putea sta de vorbS in
liniqte, ii va da am[nunte foarte interesante.put
". folos, dacd intr-un moment do nebunie, Frost igi pre'gdtise propria pieire? De unde s[-l scoatl acum, sd-l fac6 sd vor-
beasca, de unde s6-1 ia, pentru a da acele pre{ioase amlnunte, care
poate c[ l-ar fi pus pe urmele Henriettei qi poate 9i pe acelea ale
lui Ben Howard?Dar stai...Un fulger luminos se ivi deodati in mintea lui Capone'
Al Capone-REGELE 9
Oare, chiar cu prilejul celei dintdi intdlniri cu Forst, acesta nu-ivorbise despre cea mai bund ascunz[toare a zonelor, cate ar fi fost ter-minat[ de curdnd gi s-ar gdsi undeva... undeva prin insulele Asiei?
Scarface igi munci creierul sd-qi aducd aminte despre care insuldanume ii vorbise Forst, dar toatl truda ii fu in zadar.
El, care finea minte cel mai neinsemnat aminunt, el care avea omemorie atdt de bun6, uitase cu totul numele pe care-l rostise nebunul,vorbind despre noua gi cea mai desdvdrqit6 ascunz[toare a zonelor.
$tia c5-i spusese despre o insuld, gtia c[ aceastb insuli se gisegteundeva prin partea de sud a Asiei, dar numele nu era in stare si qi-laminteascd, oricdt de mult se striduia.
Era 9i firesc de altfel si-l fi uitat. in clipa in care Forst pronunlasenumele acesta, mintea lui Al era fr[mdntat[ de gdnduri, prea insemnatepentru a cil'uta s6-qi intipdreascl in creier numele unei insule oarecare.
Ah, daci ar fi qtiut Scarface cI acest nume putea sd aibd penffu el oinsemnltate mult mai mare chiar gi decdt ?nt6mpl6rile care erau atunciin curs de desfbgurare!...
Regele gangsterilor igi reincepu cu qi mai multE infrigurare plim-barea prin camer6. Deodatd se opri, incrunt[ sprdncenele, ca qi cindi-ar fi venit un gdnd, apoi porni cu pagi hot[rdfi spre odaia aldfixat5,,unde iqi avea biroul, deschise repede unul din sertarele acestuia, scoasedin el un atlas geografic gi-l deschise, cu mdini tremur6nde, la hartaAsiei.
iqi puse degetul pe insulele din sudul continentului asiatic ,si incepus[ le citeasci numele. Dar nici unul nu*i suna in urechi ca acela rostitde Forst,
Tocmai voia si inchidl atlasul, cdnd se gdndi ci poate se inqelase
Ei insula cdutatd nu se gisea in Asia, ci in Oceania, in cel de al cincileacontinent al pdmdntului, care este format numai gi numai din insule.
Deschise aqadar atlasul la Oceania qi incepu din nou s[ se plimbe cudegetul ardtdtor pe numele insulelor.
Sumatra... nu era, Insulele Philippine, nu... Celebes... Borneo....la... Java!
Pumnul lui Scarface cdzupe mas[ cu at6ta putere, incdt cdlimara deurgint se rdsturni qi cerneala se vdrsd.
Dar ce-i pisa lui ci va trebui sd schimbe postavul verde de pebirou!. .. Java, asta era insula despre care-i vorbise Forst... In Java iispusese nebunul cd s-ar afla cea mai noui gi mai sigur[ ascunzdtoarc azonelor... Fostul profesor de geologie auzise pe ,,Centrala" spundnd cl
10 De4tTgI G. lo4es
in Java ar fi fost ridicatS cetlfuia cea mai de neinvins a organizleiinfruntea c[reia stdtuse principesa de Malta, iar acum se gisea M.aflton'- - c' toat6 am6ri"iri*u pL .ur" i-o pricinuise vestea disparifiei lui
Ben Howard, Al Capone ai fi fost in stare s[ joace de bucurie'_ Du,acum Etiaun^de o dusese ,,Centrala,, pe Henriette Debrien, acum
urnprrtotsljurec[qifiulpreqedinteluirepubliciitotacolovafidus'Dar... dacl nebunul il minlise?... oaie nenorocitul ii vorbise de
Java numai sub influenla unui acces de nebunie?" '- N.t, nu trebuia .a t" O.t"*ajeze singur' Tot ce-i spusese fostul
pt"f*;;; uO"u"tit" qi deci qi pbvestea cu ascunzdtoarea din 'ava
a
ionelor trebuia sd fie adevlrati.-- n. urtr.l, numai intr-o ascunzltoare atdt de indep[rtatd, aflata
intr-un loc la care nimeni nu s-ar fi putut g6ndi, se putea socoti "Cen-iitu;| xatde sigur, in"at,a-gi ingdduie sa-qi uata30c de.el, trimifdndu-i
o telegramd pro=vocatoare ca aceeape care o primise Al'- io"ut" bune, dar ce si facd acrrmi SE se ducd el insuqi acolo, nu avea
nici un rost. Cum ta "u"t.
el, unul singur, pe un 9m' P! un teritoriu
atdt de vast, cum este insula Java? Era o prostie chrar 9t numal sa se
gdndeascd la aga ceva.--il6te ca inta-pturea i-l putea scoate in cale chiar de indatd ce at
fi coborat din vapor, dar tot itat d" bine se putea intampla s5 alerge in
"6otur"u lui Hilary Mallton toat|via\a, frri si dea peste el'-
n""*iu de o clipa dispdru iard$i din sufletul regelui contrabandi$ilor'
Dar, bizuindu_i. p" ,t"urru lui bund gi destinul care nu-l parlsiserd
niciodat[, lu[ in curAnd o hotlr6re*-;;ffi irl"*-i p" )""" dintre oamenii s6i de care se putea lipsi din
Chicago Ei le linu urmdtoarea cuvdntare:-:-'naigi, u".rrn qtili 9i voi ce sunt zonele, v-am spus destul de ama-
nuntit, ;;;'au fost organizate gi.cunoaEtefi rezultatul luptei pe care
Kline gi cu mine am dus-o impotriva lor'- ioiuttf"l qtili cd tartorul cel mai m,ar9 a-l-acelgi ptesfemal! flef^
ni"i1ri,*iroiUif"f care cunducea banda la New-York sub numele de
,,,Centrala" qi care acum se consider[ stdpdnul.atotgutegic al zonelor' a
J*p"i, f"ati.'l cu el gi pe logodnica prietenului nostru Kline'-i"ti
s-a mai i"nptuit J alt1r nJlegiuire, care este t9t fapta "Cen-t uteill fiul preqedinielui republicii a-fost ripit qi dus intr-o ascunz6-
iou* tig"te. Bi'bitt", ",,
,ottf ittdt"ptdlit sd c-1ed^cd aceast6 ascunz6loare
sigurd izonelor se gdseqte in insula Java, din Oceania'"'"-i"l"""il ataiO" departe! -exclamdFinci, unul din gangsterii
care Scarface ii chemase la consfrtuire'
Al Capone-REGEIE 11
- Da! - rispunse regele contrabandigtilor. Puterea zonelor seintinde pe toat[ suprafa{a pimdntului. Dar oricAt de intinsd este putereaacestei organiza[ii, ea nu trliegte dec6t numai mulgumitd energiei qideqtept[ciunii diabolice a ,,Centralei", asa cum pdm6ntul tr6ie$tenumai datoritd razelor ddt[toare de via
12 De4tagl G. loryes
Dupd aceea, capone le mai dddu cdteva sfaturi, ii aproviziond cu
bani indeajun, pentro orice cheltuieli qi, peste trei z7le, zece gangsteri
pornird spie Java, in c6utarea,,Cenffalei" qi a victimelor sale'- in aceea;i zi, sosi la New-York 9i Gloria Hawkins, chematd
grafic de Ai, din Florida, unde frumoasa fatd se dusese sd-qi
logodnicul qi viitorii socri.
Capitolul2l8Lindo
Insula Java, colon ie olandezd, situatd intre Asia qi Australia, este
un adev[rat rai pe pSmdnt, atunci cand nu este bantuit[ de cutremure
sau cdnd marele vulcan din apropiere, Krakatoa, nu aruncd, pdnb in
depirtdri de neinchipuit, lava-i ucigitoare.Dar cutremurele de pdmant sunt foarte dese qi fumul care iese necon-
tenit prin craterul vulcanului ,tine de zeci de ani populafia sub.teroare.
cu toate acestea, rodnicia pimantului a atras in Java mulli europeni,
care fac afaceri minunate cu ioloniale qi mai ales cu orez, cafea, zahdr
gi piper, care in timpuri linigtite se gdsesc din belEug pe insul['.' 'Populalia insulei este aic[tuitd in mare parte din b[qtinaqi, adic6
javanezi qi malaiezi. ca numdr vin apoi olandezii, care st6panesc
insrrla, apoi italienii,francezii,englezii Ei alte naliuni ale Europei.
unul dintre europenii cei mai cunosculi in Java, cu toate cd nu tr6ia
acolo, era Giuseppe castagni, de nalionalitate rtalian,un om ca la vreo
patruzeci de ani,^oacheq, iu ochi pbtrunzdtori, neobiqnuit de p6trun-
Litoni,cu frunte inalt[, "rr
rl trut croit parcd de naturd dupd statuia unui
cuceritor al lumii.intr-una din zile, Giuseppe Castagni stdtea rezemat de uga ce lega
barul de restaurantul hotelului Beaurivage din Surakarta, unul din
orag"le de c5petenie ale insulei, deqi nu trecea dec6t foarte rar prin
u""rt o.uE. iqipetrecuse aproape toatdvialain cAldtofii 9i multe oraqe
din Java, unde avea afaceii foirte importante, nu-l vedeau cu anii.
inzitraaceea,chipul lui Gieseppe Castagni era tot atat de plictisit ca
gi al celorlalli qase-opt clienli ai restaurantului' Nici 1" :tu,9:,mira1e'be doudzeci'gi'patru^de ore era in toati insula o atmosfer[ at6t de
cantd,inc6t pur qi simplu nu puteai respira.
- Aerul'acesta i1i intra in plSmAni ca un terci gros, fbrd a mai vrea
sd iasd de acolo! - zise Castagni chelnerului javanez, care stdtea I
tejgheaua barului.
tele-vadd
Al Capone - REGELE 'l 3
Din dosul tejghelei, chelnerul zdmbinepdsitor qi parci qi pu{in bat-jocoritor. Aerul era cald, desigur, dar el nu-l gdsea chiar atdt de insu-portabil.
Omul cu pielea cafenie era nlscut in Java qi de aceea aerul nu i sepdrea in[bugitor. Pe el nu-l influenfa in nici un fel. Ba da, poate ci totugiceya era: aerul acesta ,,ca un tetcio', cum ?i spusese Giuseppe Castagni,il frcea pe javanez si presimtd ceva, prin care trecuse de multe ori invialn qi-l indemnase, in ultimele doudzeci qi patru de ore, sI stea mereuin apropierea unei uqi ce ducea afarl, sub cerul liber.
Dar despre aceastl presimfire a sa, chelnerul nu vorbi nimic nici luiGiuseppe Castagni, pe care nu-l putea suferi, nici celorlalfi muqterii,care ii era strdini cu desdv6rgire.
Se mullumea doar sd zdmbeasci, de cdte ori doamnele gi domnii cupielea alb[ se pldngeau de aerul inibugitor.
Castagni tocmai se g6ndea dacl s[ mai ceard un pahar de genevrette- aqa se numea lichiorul de ienup[r - cdnd igi aduse aminte de sfatul pecare i-l ddduse doctorul siu din Batavia, van der Zeppen.
Doctorul pretindea cd genevrette este in finuturile calde o otravbmai putemicd chiar decdt opiumul ;i cocaina, iar Castagni spunea c6,dimpotriv[, rachiul acesta avea un efect bineficitor asupra omului, peo vreme inlbuqitoare.
Castagni nu-qi putea explica de ce, in vreme ce se gOndea la sfatulpe care i-l ddduse doctorul van der Zeppen, deodat[ pe frunte ii apiru odungl de niduqeal[. Nu se temea pentru starea sinit[fii sale qi nici deceea ce ii spusese doctorul.
$i, mai mult sub stipdnirea unui instinct decdt ca o urmare a jude-cbfii, el iqi aruncd privirea spre plafon.
Tavanul barului era din sticl[, deasupra cdruia se intindea nem[rgi-nirea eerului; intre cer qi tavanul de sticl5 mai era intinsd o bucatl maretlcpdnzd alb5, pe care un angajat de la hotel o uda din ord in or[, pentrul face cildura dinluntru cit mai suportabild.
in tavanul acesta de sticl5, Castigni nu observd nimic deosebit. i;iirq;ezd deci paharul de genevrette pe tejghea gi, scofdndu-qi o batist6, i;i;lcrse nlduqeala de pe frunte.
In clipa aceea casa, strada, oraqul qi poate toati insula, se cutre-nrurar6. Nu a fost o zguduituri prea mare, dar desful de puternici;rcntru ca hotelul Beaurivage sd se transforme imediat intr-o ruini.
- Lindo! - strigi chelnerul de la bar, care qi ajunsese la uga dellari qi se uita pe cer cu multl luare aminte. Lindo!
14 De4tzgl G. lo4es
$i, rostind pentru a doua oard acest cuvdnt, incepu s[ alerge ca lonitde furii.
et"""i iqi d[du seama qi Giuseppe Castagni de ce i se ivise nidu-
,"uluo"fnrnte.NefiindpentruprimadatdpeinlnsuleleSondelor-aga#ffi;ilrira i"."r"r" din care face parte 9i Java - mai arusese pri-
lejul s6 cunoascd acest sQi de glume ale pdmdntului' care se cutremura
cel pu{in o datd la o lund.- - idi"l de nlduqeal[ nu fusese altceva decdt un fel de prevestire, dup[
cum zipuqeala fusese o prevestire p?ntru chelnerul javanez"
El qtia c5 nu numai alnimalele, "l ql.rn numlr mare de bSqtinaqi ai
insulei presimt cutremurele cu cdteva ceasuri mai inainte'
-- Lindo! Lindo! :,"iga acum chelnerul, de la o depSrtare care-l
punea inafaraoricdrei primejdii' . ^.Maimuld bdtr|,ni- mormdi Giuseppe Castagni' furios' dat fdtd
caaceastafuriesdisefipututcitiinglasulluimonoton'cauncAntecp""t* mort - dacd strigaimaf cyrynd ,cutremur"' am fi avut timp s[ ne
pregdtim pentru acest ,,lindo" altitt' ., L ^,- ^--^ cx^-- +u-. '' 5t, **-aittO u"".i" cuvinte, ftri s[ se fi uitat in sus' frcu trei paqt
h;;;., ; iuleala *"in rg.t'Par-cdarfiavut ochi in moalele cpului'
uqu i" ferise de primejdie in ultimll moment'*'-n"op.ri9ut d. ,ti.ia al barului se prdbuqi, prefrcAndu-sejnmii de
F;;;i: i;;'Castagni era ferit, deoarece ui"P:':= uf1l1,l{i^3*lllffit;"il;biliil sd ia sf6rqit' $i nu trebui s[ aqtepte prea mult'
fiindci totul durase, aqa cum u^utdtut^ai inainte' doar o tt?"*e---^Barul nu mai uu"u i"op"rig. pdnza alb6 de deasupra tavanului flutura
*rrU-prrt"r"u turtunii "" t. tta*ite deodat6' Yl?ttli1i tl":1ll:"""-*1:
;#tp; ldngd Castagni, care r[m6sese linigtit pe loc' de parci
nu s-ar fi intdmPlat.Candsocoticiprimejdiaatrecut,italianulseintoarsela.bar'
ua"i.i.u*oi" p"L;';. d-[ sd nu fi c'zutin'untru cioburi qi, turnan
du-qi singur din sticl6, bdu pe nerlsuflate' , -y , ^1^1--lMare noroc pentru cei care se aflau induntru' c[ hotelul nu a
decdt parter qi un etaj. Dacd at fi fost mai mare' Dumnezeu qtie t
victimi ar fi frcut cutremurul la Beaurivage'
- fu na7ba, o-rr1" ! Ce te holbe zi aqi, ca un crap scos din apd?
striga cin;inii*Ut"ttglezd. Cdtai de gflnd si mai aqtepfi ca si vii
mE .scoti din Porcdria asta? I s
-- i-o"",, frri nici o grabd, Giuseppe Castagni iEi intoarse .ull
acela caie-ivorbise iN a"nepoliticos' Dar nu vdzu decdt un cap
roE", u"op"tit de murdlrie ;i ndduqeald 9i sdngerdnd pufin'
Al Capone-REcELE 15
Capul cel mare qi roqu se uita de sub o mas6, cilreia toate cele patrupicioare ii intraserl in podea.
Fdrd indoiald cd posesorul acestui cap ar fi putut si scape de masacc-l apdsa, dacd intdmplitor peste aceast[ masl n-ar mai fi zdcut, crtl'a[a in farfuria plind cv orez, un chelner j avanez, pe care vreo bucati dernoloz sau vreo cdrimid[ il lovise in cap, tocmai cdnd trecea pe l6ngirnasi.
- Dar vino-fi odat[ in fire, omule! - strigd grisuliul de sub masd,ruitdndu-se cu ochii injectafi de sdnge la Giuseppe Castagni. Suntscnator al Statelor Unite din America gi nu pot rlmdne o jum5tate devcqnicie in gaura asta blestemat[!
Pe chipul lui Giuseppe Castagni se ivi mai intdi un zdmbetbadoco-ritor, care disp5ru insi dintr-odati.ltalianul, parcd impins de o idee ce-irupdruse pe neaqteptate, se apropie de masd, il lu[ de pe ea pe chelnerul.iwanez gi pomi cu el pdnd la bar, unde-i tuml pe fali" o jumdtate desticl5 cu ap[, pe care o gisise mai aproape.
In vremea aceasta, omul cu capul mare continua sI strige cAt il lineagura. Castagni se intoarse la el, dar mai int0i mai privi o datd spreluvan.
Chiar deasupra mesei de sub care striga senatorul american se vedealrutoiul plin cu pdmdnt al unui palmier care, pdnd, cu un sfert de ceasrnai inainte, impodobise unul din coridoarele de la etaj. Butoiul acestapilrea c[ pluteqte in aer gi se putea pribuqi in orice moment. De aceeasc qi gr[bi acum Castagni s[ ridice masa intratd,in podea qi si-l scoatlpc american de sub ea. Ludndu-l de bra1, deoarece senatorul se camclltina, il duse qi pe el in bar.
De-abia plecase cu senatorul, c[ butoiul se qi prdbugi din tavan,cu palmier cu tot, gi exact pe locul unde cu doui secunde mai inaintezilcuse senatorul.
- Blestematd,lar5,l - bombini acesta. Md intreb, cum poate cinevasrI tr[iasc[ weme mai indelungatd,pe meleagurie acestea?
- O, dar se pot petrece qi ceasuri foarte pllcuteinlaru aceasta! -ziso italianul, clipind cu infeles. Dar... imi dali voie... Numele meurrsts Giuseppe Castagni.
Americanul se inclin[ cu o miqcare brusci, neindemdnatic5. Ai fizis, ca un briceag care se inchide.
-- John Griggs! - zise el rlspicat, ca gi cum ar fi linut neapirattrr italianul sb-i inteleag[ numele. Te^rog si m[ ie\i, dar ar fi fost derlutoria mea sd mi recomand primul. Insi in starea in care mi aflam...
-Dar, te rog! - il intrerupse italianul.