t

NIC PIZZOLATTO

GALVESTON

?tor,*

UNU

Un doctor mi-a fotografiat pliminii. A gisit o fur-tunl de zipadi in ei.

. CAnd am iegit din cabiner, togi paciengii din sala de

asteptare p[reau fericiEi ci nu erau in locul meu. Anu-mite lucruri se pot citi pe chipul oamenilor.

Simgisem ceva in neregull cu cAteva zile in urmi,cAnd fugirisem un tip in sus pe sciri, vreo doul etaje,gi avusesem probleme cu respiraEia, ca si cum o greutatemi-ar fi stat pe piept. Biusem la greu de vreo doui sip-timAni, dar am stiut c[ era mai mult de-atAt. Durereaaceea subirl m-a infuriat atAt de rlu, ci i-am rupt mAnaindividulul. ScuipAndu-gi dinEii, tipul i s-a plAns lui Stanci am slrit calul.

Dar tocmai de-asta primesc intotdeauna de lucru. Pen-

tru ci sar calul.

I-am spus lui Stan c5. simt o durere in piept 9i m-a tri-mis la un doctor care-i era dator cu vreo patruj' de mii de

dolari.

DupI ce am iegit din cabinetul doctorului, mi-amscos giglrile din jacheti gi-am dat sL strivesc pachetul,dar am decis ci nu era momentul si m5. las de fumat.Mi-am aprins una chiar acolo, pe trotuar, lnsi n-avea

gust bun, iar fumul mi-a reamintit de fibrele alea ca debumbac, intregesute inluntrul pieptului meu. Autobuze

10 / NIC PIZZOLATTO

gi magini treceau lent pe lAngi mine, reflectAnd lumina

zilei in sticla si cromul lor. in spatele ochelarilor de soare,

ma simgeam ca gi cum ag fi fost pe fundul mirii qi vehi-

culele ar fi fost pegti. Apoi mi-am imaginat un loc mult

mai intunecat gi mai ricoros, iar pegtii s-au transformat

in umbre.lJn claxon m-atrezitdin reverie. Fusesem cAt pe ce si

pI;esc de pe trotuar in stradi. Am ficut semn unui taxi'

Ml gandeam la Loraine, o fati cu care fusesem la un

moment dat, ;i cum stitusem de vorba cu ea pAni in zori

pe o plaji din Galveston, intr-un loc de unde vedeam

frr-rl alb gi dolofan al rafiniriilor de petrol plutind in

depirtare ca un drum cltre soare. Asta se intimplase

acum zece-unsprezece ani. Oricum, cred ci era Prea te-

nlri pentru mine.

Fierbeam de furie inci dinaintea radiografiei, pen-

tru cI femeia Pe care o crezusem iubita mea, Carmen,

incepuse sI se culce cu geful meu, Stan Ptitko' Acum mI

indreptam citre barul acestuia, unde urma si-l intilnesc'

Nu prea vedeam care ar fi fost sensul, astlzi' Dar nu in-

..r.ri .5 mai fii cine esti numai Pentru ci in pieptul tiue o furtuni de fulgi de siPun.

N-ai cum s[ scapi cu viagi din asta, dar micar speri si

nu (i se spuni cAt mai ai de triit. N-aveam de gind si le

spun lui Stan, Angelousau Lou despre plamanii mei' Nu

voi"m si frece menta t'rin bar vorbind despre mine cind

nu eram de faql. $i s[ rAd[.

Fereastra taxiului era mAnjiti cu urme de degete gi-am

vLzttcilne apropiam dezonade nord a orasului' lJnele

orage se deschid inaintea ta, dar New Orleans nu-i atitde primitor. Oragul era o nicovah tociti 9i-9i producea

propria atmosferl' Soarele strifulgera printre chdirl 9i

Galueston / ll

stejari gi i-am simgit lumina pe fagi, gi-apoi umbra, ca unstroboscop. M-am gAndit la fundul lui Carmen;i la felulin care imi zAmbea ea peste um5"r. inci nu mi-o puteamscoate din minte, si asta n-avea sens, pentru cI gdam ci-io tArfb, gi-nci una lbrl inimi. CAnd incepuserlm sI iegim

impreunl, ea era cu Angelo Medeiras. Cred cI pracrici-am suflat-o, mai mult sau mai pugin. Acum ea se cuplase

cu Stan. $i Angelo tot pentru el lucra. Ca si-mi mai po-tolesc orgoliul rinit, imi imaginam ci ea gi-o mai trigeagi cu algii pe la spatele lui Stan.

in..r."- sI mi gAndesc cui s5.-i povestesc despre pli-minii mei, pentru ci voiam s[ spun cuiva. Tiebuie sIrecunosti ci asta-i o veste de tot cicatul, mai ales dac-o

primegti tocmai cAnd trebuie si ajungi la o intAlnire de

afaceri.

Barul se chema Stant Place, o clidire din cirimidi, cuacoperig de tabli, ferestre cu grilaj gi o ugl metalici de-formatl.

inluntru i-am gisit pe Lou Theriot siJay Meires, oa-

meni de-ai casei, gi doi ingi pe care nu-i gtiam. Pe barmanil chema George. Ayea un pansament alb peste urecheastAngi. L-am intrebat unde era Stan gi mi-a indicat sci-rile care urcau, de-a lungul peretelui, cltre biroul aces-

tuia. usa era inchisi, asa ci m-am agezat ;i-am comandato bere. Apoi mi-am amintit ci eram pe moarte, asa c5.

am schimbat comanda;i-am cerut unJohnnie \TalkerBlue. Lou giJay discutau despre una dintre francizele depariuri. Mi-am dat seama pentru c5. mi ocupasem gi eu

de asta cAgiva ani, in tinerete, ;i cunogteam limbajul. Ob-servAnd cl ascultam, s-au oprit din vorbi si s-au uitat lamine. Nu le-am zAmbit, aga ci si-au reluat discutia, darmai incet, cu capetele aplecate, ca si nu-i aud. Niciodari

12 / NIC PIZZ}LATTO

nu mi prea plecuserl. O gtiau pe Carmen de cAnd era

chelnerigi aici, dinainte si se incurce cu Stan, 9i cred cIimi purtau pici din pricina ei.

Un alt motiy pentru care nu mI pliceau era cI nu

m-am integrat niciodatl intre ei. Stan mI mogtenise de

la fostul siu gef, Stan Gino, care mI mogtenise la rAndul

lui de la Harper Robicheaur,. ir, *r." parte, era vina mea

cl tipii igtia nu mi acceptaseri niciodatl pe deplln. inprivinga modei, aveau ni;te gusturi de broscari: trenin-

guri sau clmlgi cu mansete duble gi plrul lins pe spate,

in timp ce eu purtam blugi gi tricouri negre cu jacheti gi

cizme de cowboy, pirul mai lung la spate 9i barbi. Micheami Roy Cady, dar Gino mi-a dat porecla lirinoiu'gi toari lumea imi zice aga, dar fer| simpatie. Sunt dinestul Texasului, din Tiiunghiul de AurI gi bliegii igtiam-au considerat intotdeauna un gunoi, treabi care mi-a

convenit fiindca, in acelagi timp, se gi temeau de mine.

Nu-i ca gi cum ag fi nutrit vreo dorinti si avansez inierarhia corporagiei.

CuAngelo, insi, m-am ingeles intotdeaunabine. ina-

inte de chestia cu Carmen.

Uga biroului s-a deschis, gi Carmen a iegit netezindu-gi

fusta gi aranjAndu-gi pirul. Imediat ce m-a vlzut, a incre-

menit. in ur-" ei venea Stan, aga cI a inceput si coboare

sclrile, iar el a urmat-cvArAndu-gi clmasa in pantaloni, la

spate. Scara trosnea sub pagii lor gi Carmen gi-a aprins o

gigarl dinainte si termine de coborit. S-a dus la ceiilaltcapit al barului gi gi-a comandat ungreyhoun*.

I Zona din sud-esnrl Texasului cuprinsi intre ora;ele Beaumont,

Port Arthur 9i Orange.2 Cocktail preparat din suc de grepfrut, vodci sau gin gi gheaqi.

Galaeston / 13

M-am gAndit si fac o remarcl degteapti, dar am pls-trat-o pentru mine.

Principalul motiv pentru care eram furios pe ea era

ci-mi intrerupsese singurl"tatea. Fusesem pe cont pro-priu atAta vreme...

Adici mi-o puneam cAnd aveam nevoie, dar eramsingur.

Se pirea cI singuritatea nu-mi mai era de-ajuns acum.

Stan i-a salutat pe Lou giJay, apoi s-a apropiat si mi-aspus ci Angelo si cu mine aveam o treabl de ficut lanoapte. Am ficut un efort si mi arit impScat cu ideea

acestui parteneriat. Stan avea o frunte tipici de poleac,abrupti ca un munte, care-i umbrea ochii mici.

Mi-a dat o bucatl de hArtie gi mi-a zis:

-Jefferson Heights. Thebuie siii faci o vizitilui Frank

Sienkiewicz.

imi aminteam numele, un presedinte sau fosr prese-

dinte sau avocat al sindicatului lucrltorilor portuari.Docherii intraseri in atentia autorititilor federale,

din cAte auzisem. Se zyonea cI erau chiar ginta unei in-vestigagii. Plasau mirfuri de contrabandi pentru parte-nerii lui Stan, gi gplgile lor tineau sindicatul in viagi, darnu gtiam mai mult de-atAt.

- Nimeni nu trebuie si fie rinit prea riu, a zis Stan.

Nu asta vreau.

Stitea in spatele scaunului meu si-mi pusese o mAnipe umir. Niciodati n-am purur sI citesc in ochii aceiainfundagi sub miristea sprAncenelor, dar cred cI secretulsuccesului siu era completa lipsi de compasiune a chipu-lui siu - pometi lagi, de slav, deasupra unei guri strAnse,

fird.buze, de nlvilitor cazac.DacS, sovieticii au avurintr-adevir oameni capabili si-ti vAre un cAdig incins de

14 / NIC PTZZOLATTO

umeras prin glandul cocogelului, iia au fost oameni ca

Stanislaw Ptitko.

- Vreau ca tipu si priceapi mesajul, mi-a zis el. The'

si gini cu echipa. AtAta.

- $i pentru asta am nevoie de Angelo ?

- Ia-l cu tine oricum. Pentru cI sunt un tip prudent.Mi-a mai spus cI trebuia si fac o colecti in Gretna

inainte si mi intAlnesc cu Angelo.

- Ag, cI gin-te de program, a zis, ficAnd semn citrepaharul cuJohnny \Walker din mAna mea.

Stan a dat pe gAt un pihirug de Stolit gi l-a flcut sialunece pe tejghea citre barman. Pansamentul ce acoPe-

rea urechea lui George avea o pate gilbuie in centru. Stan

gi-a indreptat cravata gi-a zis, firi si m[ priveasci:

- Firi pocnitori.

- Ce?

- Ji-aduci aminte de camionagiu'ila de-acu'un an?

Nu vreau fie impugcat careva din cauzi ci pe vreunul din-tre voi l-au lisat nervii. Aqa ci-gi spun qie, 9i-i spun gi luiAngelo: flri arme. SI nu aflu ci te-ai dus acolo cu vreuna.

- Tipu'o sI fie acasi?

- O sI fie. O sl-i trimit un un pachet de servicii la

domiciliu.A plecat 9i s-a oprit lAngi Carmen, a slrutat-o apisat

gi i-a frimAntat o gAg[ in mAnl. in mintea mea s-a strecu-

rat un gAnd barbar. S,tan a iegit apoi pe uga din spate, iar

Carmen a rimas, fumAnd cu un aer plictisit. M-am gAndit

la ce spusese Stan, si nu lulm arme la noi.Mi se pirea o cerere cam stranie.

Carmen m-a privit incruntati din celilalt caplt al ba-

rului. Lou giJay au observat-o giau intrat in vorbi cu ea,

I Vodci Stolicinaia.

Galueston / 15

spunAndu-i cAt de relaxat pirea Stan in preajma ei. Asta

chiar era adevirat, am realizat, gi treaba asta incepuse simi cam zgAndlre. in adAncul sufletului meu, am simgitun junghi de rugine. Am dat pe git J\7-ul si-am mai ce-

rut unul.Carmen avea pir castaniu-deschis, lung si prins

intr-un coc la ceafi. Pielea chipului ei drigilag se inls-prise, gi pudra se aduna in micile cute ;i riduri pe care nule observai decAt dacl stiteai foarte aproape. imi amintea

de un pahar gol de cocktail, in care n-au mai rimas decAt

o coaji de hmAie stoarsi 9i un cub de gheaEi.

Cred ci blrbagii o pliceau pentru ci emana o volupmte

coplegitoare. Te uitai la ea o datl 9i gtiai - asta-i gata de

orice. Ceea ce e sery, dar nu-gi merge cu-adevirat la inimi.

$tiam despre anumite lucruri pe care le ficuse, lu-cruri de care Angelo habar n-avea. Mai mulgi parrenerideodatl gi de-astea. Se oferise odati sI aducl incl o fatipentru mine, ca si mai condimentim lucrurile.

I-am zis ci treburile astea nu-s genul meu. Pe-atunci

aveam nigte idei romantice, despre care-mi dau seama

acum ci erau nepotrivite in relagia cu ea.

Cred cI trldarea ii pria mai mult ca sexul. Ca;i cum

ar fi vrut sI se rizbune pe cineva.

Se plAngea ci odati as fi lovit-o, dar nu cred una ca

asta. ii plicea sI joace teatru. Pentru ea, drama era maiimportanti decAt adevlrul

Totu;i, trebuie si recunosc ci nu-mi amintesc chiartot ce s-a intAmplat in noaptea respectivl.

in bar, Lou tocmai ii spunea ceva in genul:

- E clar cI ;tii si faci fericit un blrbat.

- Nimeni nu poate si spuni cI nu-mi dau silinga, a

zis Carmen.

16 / NIC PIZzoLNITo

Au rAs cu togii. Am simtit cum.380-ulr, mare, ascuns

in curea, la spate, mi ardea de parc-ar fi fost incins in foc.

Dar asta nu mi-ar fi adus nicio satisfacgie. Pur 9i simplueram furios gi nu voiam si mor asa cum imi dlduse doc-torul de inteles cI se va intAmpla.

Am pus nigte bancnote pe bar si-am iesir. Cu douinopgi in urmi, mi pilisem cu tequila si-mi hsasem ca-

mioneta aici. Era inc5. intactl, model F-150, fabricati in'84. Asta se petrecea in 1987 gi imi pliceau mai multmodelele de-atunci: pltrlgoase gi solide, magini grele, nujucirii. Am condus pe autostrada Pontchartrain cu radi-oul deschis, gi gAndurile-mintmzdiau in cap ca albinele.

Gretna. Ajuns pe strada Franklin, m-am intrebat cindva veni momentul in care-o si fac lucrurile pentru ultimaoar[. Fiecare razd.desoare ce-mi cideape parbriz strecu-

rAndu-se prin frunzigul de deasupra pirea si-mi cearl s-o

admir, dar nu pot zice c-o hceam. Am incercat s[-mi inchi-pui cum e sI nu mai existi, insl n-aveam atAta imaginatie.

Aveam aceeagi senzalie de nepudngl si sufocare ca

la doisprezece, treisprezece ani, cAnd priveam in lungulogoarelor nesfbrgite de bumbac; diminegile de august, cu

sacul de pinzd atirnat pe umir: domnul Beidle, cllare,conducAnd copiii de la orfelinat cu fluierul de antrenor;senzalia mizerabill ci aceastl corvoadS. nu se va sfArgi

niciodati; sentimentul ci nu poqi si cAgtigi. Mi-am ob-servar penrru prima 6arI bltiturile de la miini dupi osiptimini de cules, ci.nd am scipat o furculigl si-am re-

alizat cS,degetele mele nu mai simteau nimic. Revenindin prezent, mi-am privit pernigele intirite de pe degetele

ce gineau volanul si mi-am inclegtat mAinile, strlbimt de

I Pistol automat marca Cok.

Galueston / 17

un val de furie. Aveam sentimentul ci fusesem tras pe

sfoari. Mi-am amintit apoi de mama mea, Mary-Anne.Nu avusese tirie de caracter - o femeie degteapti care a

incercat si-gi adoarml inteligenta. Dar n-aveam de ce simi gA'ndesc la ea astizi.

Am gisit adresa pe care mi-o dlduse Stan, o hazna de

bloc situat lingi un ;ir de depozite. Clidirea avea cirl-mizi decolorate, mAnjite de graffiti, iar ierburile inalte gi

buruienile se amestecau pe terenul viran de-ahturi. Par-

carea era plinn de hArburi, cu mirosul specific de ulei gi

gunoi incins care inconjoari New Orleans-ul.

Numirul doisprezece. Etajul unu. Ned Skinner.

Am trecut pe lingi fereastra lui si-am privit iniuntru.Era intuneric gi nu se vedea nicio migcare. Mi-am strecu-

rat mAna in buzunar, unde imi ascunsesem boxul, si-am

continuat si merg de-a lungul balconului. Am coborit,am ocolit prin spate si-am veriffcat ferestele exrerioare.

Ierburile inalte se aplecau in bS.taia vAntului.Am urcar din nou si am bltut la usi. intreaga clidire

pirea pirisitl: jaluzele hsate, niciun sunet de radio sau

de televizor. Aga ci am a;teptat pugin, am mai scanat o

datl imprejurimile, apoi mi-am folosit briceagul ca sIslibesc cadrul ugii in jurul broagtei. Lemnul, ieftin, s-a

cripat imediar.

M-am strecurat iniuntru si-am inchis uga. Era o in-cipere mici, cu cAteva piese de mobilier, gunoi pesre

tot - ziare, o tonl de formulare vechi de pariuri, amba-

laje de fast-food - gi un televizor cu limpi, cu ecranul

spart. Sticle goale ale unui brand renumit de vodci erau

insirate de-a lungul bufetului. Niciodatl nu mi-au pl5.-

cut impugigii.

18 / NIC PIZZOLNr.IO

inluntru mirosea urAt, a transpiragie, a respiraqie

stltuti gi-a acreali de trup nespllat. Mucegaiul 9i praful

pitau baia, pe dalele podelei erau aruncate haine gepene

de murdlrie. in dormitor nu era decAt o saltea agezati pe

podea, cu cearceafurile destrimate, ingilbenite qi in dez-

ordine. Formulare de pariuri mototolite erau imprigtiate

pe covor ca nigte flori tiiate.Pe podea, lAngi pat, zlcea cu faqa-n sus o fotografie

inrimati. Am ridicat-o. infhqiga o femeie cu plrul casta-

niu gi un bllegel, drlgilagi amAndoi, zAmbitori, cu ochiistrilucitori. Pirea s[ ffe veche de cAgiva ani. Puteai si-gi

dai seama dupi coafura gi hainele femeii, plus ci hArtia

fotografici era mai groasi decAt cea pe care-o vedeai zi-

lele-astea gi-avea o texturi pieloasl. Chipurile pireau sise fi estompat puqin, cu timpul. Am luat-o in sufragerie,

am aruncat cutia de pizza de pe unul dintre scaune si

m-am asezat. Am privit fotografia, apoi apartamentul.t.

lralsem sl eu ln locufl ca asta.

Am contemplat zimbetele din fotografie.

Ceva a trecut pe lAngl mine in clipa aia, o senzatie

sau o idee, dar n-am reugit s-o prind. O impresie vagi a

ceva ce-am gtiut sau simgit cAndva, o amintire ce refuza

si iasi la lumini. Am tot incercat, dar n-am reugit s[ pun

degetul pe ea.

O simgeam pe-aproape, totugi.

Lumina care se strecura printre jahtzele desena injurul meu un model clasic de bare de inchisoare. Amagteptat mult, dar omul n-a apirut. $i, avAnd in vedere

ce s-a intAmplat pe urml, am ajuns si privesc timpul pe

care l-am petrecut agteptindu-l ca pe un moment de

demarcatie in ambele viegi, a lui gi a mea.

Galueston / 19

LJn moment in care lucrurile ar fi putut s-o ia intr-o

direcgie, inainte si o ia intr-alta.

M-am intAlnit cu Angelo la ora 20.00, IaBlue Horse de

^e strada Thcoupitoulas. Era un soi de bar de motocicligti

unde m-am simgit intotdeauna mai in largul meu decitin barul lui Stan.

Trecusem intAi pe la rulota mea. imi intrase in cap o

idee 9i o fi fost ea cam paranoici, dar Stan chiar mi pu-

sese pe gAnduri cAnd imi spusese si nu iau arma la mine.

M-am intrebat de ce imi ceruse una ca asta, dat fiind cieram un profesionist gi nu un executant orb. $i de ce

trebuia si fac treaba impreuni cu Angelo ? M-am gAndit

ci mi se insceneazl ceva, iar Angelo e complicele. Poate

c[ Stan gi cu el voiau sl-mi faci de petrecanie din cauza

lui Carmen. Poate chiar credeau c-am lovit-o. Sau nu

voiau si mi mai aibi prin preajml, avAnd in vedere cii-o trisesem cAndva. Sau ceva de genul Ista.

Pur;i simplu simgeam c[ era ceva-n nereguh. Nuconra c[-mi puneam instinctul sub semnul intrebirii,tot aveam de gAnd si-l urmez. Aga ci mi-am impache-

tat boxul de alami gi bastonul pliant gi mi-am indesat

in cizmi Coltul Mustang.380, preferatul meu. in plus,

mi-am prins de antebrag un pumnal cu arc. Nu-l mai

folosisem de ani de zile, dar l-am uns cu sPray \rD-40.Am ficut nigte probe imbricat cu jacheta gi, cu un

zvAcnet al incheieturii, lama imi gAgnea in mAni ca un

fulger rece.

Cind am ajuns la bar, Angelo m-a luat totugi prinsurprindere. S-a risucit pe scaunul siu gi mi-a intinsmAna. Avea o expresie nefericitl, de cAine blmt, a;a ci