Descrierea CIP a Bibliotecii Naf ionale a RominieiDUTU, MIRCEA

Procesul lui lisus I Mircea Du!u. - Bucureqti : Neverland, 2017

ISBN 978-606-8390-53-6

Redaclor: Alina Radu

Conceplie graficL: Carmen Lucaci

Tehnoredactorr $tefa n i a Mdrgi ne anu

Toate drepturile rezervate. Niciun fragment din aceaste

lucrare gi nicio cdmponentd grafic| nu pot fi reproduse sau

transmise, sub nicio formi 9i prin niciun mijloc' electronic

sau mecanic, inclusiv fotocbpiere, lnregistrare sau prin orice

sistem de stocare a informaliei, flri permisiunea editorului'

Edilie publicati de Editura NEVERLAND

CoPYright@ 2017

MIRCEA DUTU

Procesul ui lisus

Cuprins

Llmuriri.. .,,.........7

INTRODUCERECel mai imiiortant proces din istorie..............,.....9

Justifia plminteasci: un fenomen cultural.......... 11

Procesul judiciar ca intAlnire intre doui lumi,lntre doul judecifi, intre prefectul Pilat gi

O judecatd a ,jurafilor" ................. ...... I6Marea semnificali€.,............... .............. 19

Rddicinile judiciare (creEtine) ale Europei .......... 2I

CAPITOLUL IContextul general al unui proces fondator....... 25

1. Preliminarji............. .......26.2. A existat istoriceEte procesul lui Iisus? .............273. Contextul general, dreptul gi procedur a

,4.,Iiisus, predicile gi discipolii sii .............. .....,.,...... 3,4

'*

5. Data gi locul procesului. .................. 36

6. imprejuririle concrete................ .....42

CAPITOLUL IIPrigonirea de cltre evrei: uneltirea, prindereagi tentativa de lingaj ........ 5l

2. Prinderea prigonitului.............. ....... 58

3. De la Anna la Caiafa. incercarea solulionlrii,,interne" a cazului.... .......63

4. Tentativa lingajului... .....66

CAPITOLUL IIIProcesul roman ...........,....72

1. Ce fel de proces?. ...........72

2. Cine a fost judecitorul lui Iisus? .......................74

3. Desfdgurarea procesului.........'.. ......76

3. 1. Pronunlarea sentintei.........'......'...........'...... 89

3.2. Titulus .......'...'........'.93

3.3. Crucificarea.......... ....'...........'....94

3.4. Iisus in fala judecitorilor sii...........'......... 102

3.5. Reaclia discipolilor .....'...'........ 106

3.6. Imposibila rejudecare a procesului.......... 107

CAPITOLUL IVPerenitatea gi implicaliile procesuluijudiciar.... """ 110

1. Un proces al umanitefli............. .... 111

2.IJn proces al credinlei .................... 112

3. Cea mai mare eroare judiciard

a tuturor timpurilor ........ 113

4. rJn,proces de rup turf' .................................... 1 1 5

5. Un proces de convenien!6.......... ... 118

CAPITOLUL VConcluzii ......120

1. O posibill interpretare ............. .....120

POSTFATA - )udecata de Apoi .......138

ANEXA... .......14sProcesul lui Iisus in Evangheliile canonice........ 145

Preliminarii................. ....I47SfAnta Evanghelie dup[ Matei .........157

SfAnta Evanghelie dupi Marcu ................. ........... 167

SfAnta Evanghelie dupi Luca. ..........175SfAnta Evanghelie dupi Ioan.. .......... 183

,.. Din interese publicitar-comerciale am fi putut sd

ddm ca titlu lucrdrii de fa{d diverse sintagme, care mai

de care mai spectaculoase. Dupd tndelungi frdmdntdri ;ibinecuvdntate limpeziri am ajuns, credem,la concluzia;i

formula cea mai simpld, dar gi poate, cea mai nimeritd:

Procesul lui Iisus. INTRODUCERE

Cel mai important proces din istorie

Procesul lui Iisus este un proces capital pentruistoria umanitd[ii.

Pentru credincioqi el deschide calea mintuirii,din perspectiva biblici lumea e absolvit[ de judecati- ,,$i El venind va vddi lumea de picat gi de dreptategi de judecatd ... $i de judecatd pentru ci stdpAnitorulacestei lumi a fost judecat" (Ioan 16, B)1 -, iar in urmasuferinlelor indurate Iisus devine prototipul insugi alcondamnatului nevinovat gi judecarea sa simbolul eroriijudiciare2. Totodati, procesul constituie un elementdefinitoriu al civilizafiei occidentale, bazatd. pe valoride sorginte iudeo-cregtind, reprezentind,,matriced'primordial[ a justi]iei moderne.

I Pentru citatele biblice utilizate in lucrarea de fafi ne-am folosit de ediqiadin 1988 a Sfintei Scripturi, apiruti la Editura Institutului Biblic si deMisiune al Bisericii Ortodoxe Romdne.I Alrd.d Damien, ldsus, ou le proces de I'ltuma;iiti, in vol. ,,Les grandsproc6s'l Presses Universitaires de France, Paris,2010, p. 10.

10 Mircea Dulu

Prima semnificalie universali a Procesului poate

fi considerat[ tocmai aceea cd a existat un proces, o

contribulie veritabil[ la tradilia cregtini gi iudaic[3.

intr-adevdr, Biblia e plini de relatiri in care adversarii

sunt eliminali in alte moduri decAt prin judecare 9i

condamnare. Este, de pildi, cazul lui Ehud ben Gera,

care l-a omorAt pe regele Moabului sau cel al regelui

David insugi, care l-a ucis pe Urie pe cAmpul de luptigi care, pe patul morfii, s-a asigurat cd rdzbttnarea

violenti va continua impotriva vechiului duqman.

Rezolvarea unei probleme politice delicate prin asasinat

era deci foarte :uzualh. Fapt neobignuit agadar gi prinaceasta revolufionar gi fondator, pentru eliminarea

indezirabilului Iisus din Nazaret se va recurge, prin forla

lucrurilor, la un Proces judiciaa pornit gi suslinut de

clpeteniile iudee conform regulilor proprii Ei des[vArgit

potrivit procedurii gi de citre un magistrat roman. Prin

aceastl intAlnire extraordinari a celor doui civilizalii -iudaic[ gi romani - in cadrul unui proces judiciar chemat

si solulion eze tn litlgiu fard' rezolvare, se indeplinegte

,,ceea ce era scris" s[ se int6mple pe calea ajungerii la

minunea invierii, iar in planul istoriei omenirii procesul

judiciar devine instrumentul arhetipal de solulionare

a conflictelor, valoare definitorie a moEtenirii iudeo-

romane-cregtine a civilizaliei occidentale.

3 loseph H. Weiiler, A Note on the significance of the trial of Jesus from

the pirspectit e of the procedural controversy' in vol' ,,Chemins d'Europe'l

Mdlanges en I'honneur de )ean Paul Jacque, Ed' Dalloz, Paris'2010'p'743-

749.

Cel mqi important proces din istorie l, 11

)ustifia pimAnteasce: un fenomen cultural

Procesul judiciar al lui Iisus pune fafd in fafi,rclevAndu-le existenfa separat[ gi incompatibilitatea,,,lumea cerurilor" gi cea omeneascd, judecata divini gi

yustifia pimAnteasc[. ,,impir[1ia Mea nu este din lumealceasta. Daci impiri{ia Mea ar din lumea aceasta, slujitoriiMei s-ar fi luptat si nu fiu predat iudeilor. Dar acumirnpdrdlia Mea nu este de aici" (Ioan 18, 36) ii r[spundeIisus lui Pilat. in temeiul acestei separafii totale de planuriircuzatul refuza practic si participe la proces; igi asumdtlreptul la ticere absolut[, fiind convins de inutilitateaircestui demers deopotriv[ in fala sinedriului, c[ruia iircplicd: ,,... Dacd vi voi spune, nu vefi crede; Iar dacd vivrri intreba nu-Mi ve[i r[spunde' (Luca 22, 67-68) gi a luil\xrfiu Pilat.

Societatea uman[ ca fenomen cultural face ca drep-ttrl oamenilor sd fie o crealie social6, ordinea juridic[ nut,ste o ordine prestabilit[, datd, ci una construitl. Aceas-lii ordine juridici se prezinti ca un ansamblu de reguli derl rcpt generale gi abstracte al ciror respect este asigurat prini r r termediul constrAngerii statale. Societatea oamenilor nuc un fenomen natural, iar dreptul siu un jus naturale, care,rr clistribui fieclruia lotul sdu individual de prerogative,iirr conflictele dintre oameni s-ar rezolva in mod spontan,,,.r$a cum e scris". Concepfia ideali sau divini a dreptului;i justiliei nu este valabili pentru comunitatea umanl, iarlrotardrea judecdtoreasc[ nu redd adevirul insugi, ci doar(irrc loc de adevdr (res judicata pro veritate habetur).

L2 Mircea Dulu

Procesul judiciar ca intfiLlnire intre douilumi, intre doui judeci{i, intre prefectulPilat gi Mesia Iisus

intilnirea dintre Iisus din Nazareth gi Pilat dinPont are loc in cadrul procesului judiciar considerat

procesul simbol pentru civilizafia juridici occidentali,bazatd pe valorile iudeo-creEtine. Nu a fost, desigur, mai

ales prin semnifica[iile sale ulterioare, unul obignuit,

,,de drept comun', cio catzdjudiciari unici, marcatd de

confruntarea a dou[ perspective incomparabile: pe de o

parte, un judecitor de ocazie, in primul rAnd guverna-

tor militar-administrativ, un drept (roman) care trebuia

aplicat [dar gi el infeles ca o ordine de origine supranatu-

ral[, ale clrei institulii au fost relevate de divinitate (Ius-

tinian, Savigny)] gi o procedur[ judiciari care se cuvine

urmatd gi respectati, pe de alti parte, fa$ de un personaj

gi de fapte care aparlin altei lumi, cu semnifica{ii teolo-

gice gi nu judiciare 9i, totugi, judecata (bemata) trebuie

sd se des[virEeascl, in termenii sii specifici, adici prinachitare (punere in libertate) ori condamnare (la moarte

gi executare prin crucificare).

in pretoriul Palatului lui Irod din Ierusalim se

confrunt[ deschis doud bemata, doud judecili de natur[complet diferite, aferente a doui lumi (aparent) parale-

le: umanul gi divinul, temporalul gi eternul, concretul gi

idealul. ,,Cind Iisus fu condus in fala lui Pilat - remarca

O. Spengler - lumea faptelor gi cea a adevirurilor se con-

frunta tiri intermediar si nici conciliere cu o claritate

Cel mai important proces din istorie | 13

tt'rifianta Ei o greutate simbolicd fir[ precedent pe scena

irrt regii istorii universale" .

Cele doui perspective igi urmeazd calea lor gi

lirnclia principali conferiti procesului ln Evanghelii este

t ca judiciard, chiar dacd in cadrul siu inadecvareapozi-(iei ,,inculpatului" gi a naturii acuza(iilor este evidenti,irrr finalit[1ile rezultatului siu se despart fundamental.

Este semnificativ, in acest sens, gi faptul ci cei

l)atru evangheligti - Marcu, Matei, Luca qi Ioan - nurrpcleazd in scrierile lor, in versiunea greac6, la terme-rrul de Krisis, judecatd (din verbul krino, care inseam-rrii a ,,separa", a decide), ci la unul tehnic, cel de bema,t lre indici funclia de magistrat, tribunal ori locul undev ine cel indrituit spre a pronunla sentinla (sella curulis,ir nragistratului roman). Astfel, atunci cAnd Pilat mergesa pronun(e condamnarea urc[ pe bema: ,,Deci pilat,irtrzind cuvintele acestea, L-a dus afardpe Iisus qi a ge-

zrrt pe scaunul de judecati, in locul numit pardosit cupictre, iar evreiegte Gabbata" (Ioan 19, 13); la fel ,,$i petirncl stitea Pilat in scaunul de judecatd, femeia lui i-atrirrris acest cuvAnt: ..1' (Matei27,19). in Faptele Apos-Iolilor, termenul semnifici pur gi simplu ,,tribunalul,,:,.... iudeii s-au ridicat cu to{ii impotriva lui pavel gi l-autlrrs la tribunal" (18, l2). Desigur, se impune precizareatri jr,rdecata lui Dumnezeu este opusd in mod explicitt e lci a oamenilor, care nu trebuie si se judece intre ei.,,1)ar tu, de ce judeci pe fratele tdu?... Cdci toli ne vomirrlitfiga inaintea judecilii lui Dumnezeu" (Romani 14,ro).

14 Mircea Dulu

F[rd indoiali c6, in termenii esenfelor, aceastl

lume a faptelor trebuie si o judece pe cea a adevirului,impirilia temporall trebuie si pronun{e o judecati (ho-

tdrAre) asupra implrifiei eterne, dar perspectivele, spre

a se ajunge la concluzii clare, se impun despirfite.

Latoate acestea se adaug[, fie gi cu titlu subsidiat

dar relevant pentru planul istoric al problemei, dificul-tilile concrete de comunicare directi, ceea ce au com-

plicat qi mai mult dialogul gi inlelegerea reciproci intre

cele doul personaje, legate de apartenenla lor la culturi

Ei religii diferite (cea romani, cu multitudinea de zeitit\i,

cu mentalitilile gi practicile sale culturale continentale

gi, respectiv, cea mozaici, monoteisti, cu ritualurile gi

regulile sale cu puternic[ tenti politicd) 9i, nu in ultimulrAnd, limba de desflEurare a procesului, latina judiciarl,

substanlial diferit[ de cea populard, cizelatd' 9i precisS,

tehnici. OricAt de iscusit ar fi fost retorul insolitor al p6-

rA{ilor evrei sau slujitor oficial al pretorului, este greu de

crezut ci a putut s[ exprime exact nuanlele 9i adevlra-

tele sensuri ale acuzaliilor (faptelor) imputate de cdpete-

niile iudaice, la inceput puternic colorate religios, ca mai

apoi, convertite, din dorinla oblinerii condamni'rii capi-

tale, in ,,cadre practice" ale infracliunii de lezmajestate,

in tiparele penale ale dreptului roman pentru judecitor

ori in desfigurarea procedurii judiciare ale intrebirilorgi rispunsurilor interogatoriului dintre magistrat qi acu-

zat,invederea stabilirii stirii de fapt 9i incadr[rii lor ju-

ridice.

Cel mai important proces din istorie 15

Forma dat esse rei

Ritualul judiciar care a inspirat formele gi a permis

lrrocedura modernd a procesului gisegte gi aici cAteva

surse de inspirafie.

Cu Ease veacuri inainte de Hristos, prorocul lere-rrria, care intocmai ca acesta prezisese o cddere a Templu-Itri, il sesizase deja in legenda farinii cumpirate de el gi

in care exprim[ virtutea fundamentali a formalismului.l)otrivit acesteia, spre a se supune cuvAntului Domnului,lcremia cumpiri de la Hanameel larina ,,din Anatot, dinpirmAntul lui Veniamin', plitlndu-i pentru ea ,,gapte siclitlc argint Ei zece arginfi'l A redactat spre consfinfirea in-voielii un contract, ,,zapisul" in doui exemplare, pe carelc-a intarit cu pecetea gi in prezenfa martorilor asisten[il ,,cAntirit argintul cu cAntarul'l A luat apoi atAt ,,zapisultlc cumplrare", ,,cel pecetluit dupi lege gi rAnduialil', cdt

;i pe cel deschis gi l-a dat lui Baruh, in fafa lui Haname-r.'1, a martorilor care isc[liseri contractul gi tuturor iu-tlcilor care se aflau in curtea gdrzii, cerAndu-i sd le puniirrtr-un vas de lut ,,ca si stea acolo zile multe" (Ieremia.]2, 6-15). Prorocul urmeazd cu scrupulozitate formali-lii[ile egiptene Ei babiloniene folosite in vremea aceea in()rientul Apropiat pentru actele scrise atunci cAnd estein inchisoare, pentru a fi prezis luarea Ierusalimului gi

cri ogtile regelui Babilonului vor asedia efectiv oragul giocupa Anatot, cdzAndu-l in robie. in toate aceste cazuriIe remia poart[ grija respectirii riguroase a formei, dAndirstfel o realitate ficfiunii juridice (Forma dat esse rei).

16 Mircea Dulu

Aceasti formuli ii permite a face adev[rat ceea ce nu

este, artificiul de a obfne consecinfe de drept intr-o fic]i-une: ,,Ci agazice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel:

Casele, {arinile gi viile vor fi din nou cumplrate in ]araaceastd' (Ieremia 32,15). Prin o atare credinli gi un ase-

menea respect al formelor, civiliza\ia poate triumfa din

haos gi dezolare. Dar respectarea formei Ei, prin acesta,

prevestirea procedurii moderne nu a reprezentat privile-giu exclusiv al profefilor Vechiului Testament.

Aga cum scria Bossuet, Iisus Hristos disipAnd prin

moartea sa umbrele gi figurile legii ne-a lisat liberi de

servitutea legilor ceremonialea. Necesitatea formei trebuie

de la sine infeleasi, dincolo de urmarea scrupuloasi a unui

ritual intotdeauna reluat. Ceremonia nu subzistl decAt

pentru a ne restitui libertatea qi certitudinea in viitor.

O judecat[ a,,iura{ilor"

Procesul lui Iisus reprezintd, in ultimi instanfi, ,,ojudecatd a jura{ilor", proceduri care avea s[ fie preluati,

dupd abandonarea sa, in secolul al III-lea prin a fi total

inlocuiti cu judecltorii-func]ionari in imperiul roman,

in Europa Evului Mediu, reinviat[ in Anglia 9i SUA

incepAnd cu secolul aI XVII-lea gi reniscuti in alte liriale continentului, precum Franfa, odati cu veacul al XlX-

lea. Principiul potrivit ciruia un acuzat avea dreptul sd

a ApudD.Alland, St. Rials, Dictionnaire de la culture juridique, Ed' Lamy/

PUF, Paris, 2003, P. 7 51.

Cel mai important proces din istorie 17

lic judecat de cdtre egalii s[i, devenit in circumstan]eletlate a fi judecat de c[tre ,,ai sii" (ca popor gi religie) parerr li fost cunoscut de Pontiu Pilat gi chiar oarecum aplicatirr cazul lui lisus. Introduse odati cu acele questiones

frpetuae ale Republicii romane, ,juriile permanente"in materie penald au funcfionat pAni la sfArgitullrnperiului, dar nu gi in provincii, precum Iudeea. Nimicrru-l impiedica insd pe magistratul-prefect si se inspire

1i chiar si aplice practicile acestora. $i aceasta cu atAtrrrai mult cu cAt in situalia dati era vrerea absoluti a

rrrullimii (alAfat[ de cei interesa]i), asigura pistrarea,rrtlinii, iar dreptul de a pedepsi exercitat conformIt'gilor locale nu trebuia si fie motivat potrivit dreptuluir'()nran. Ambii judecdtori-func[ionari, prefectul Ponfiul')ilirt gi tetrarhul Irod Antipa, nu-l g[sesc vinovat pelisrrs gi pronun{[ astfel, cel pufin implicit, achitarea,rt cstuia. Primul o face chiar in trei rAnduri: primarlirti, cAnd pArAgii aducindu-l in fala lui sub acuzafiilerlt' rirzvritire a neamului iudeu, impiedicare a dajdiilortt'zirrului gi pentru cb zice c[ este Hristos, rege, acestart' pronunfi: ,,Nu gisesc nici o vin[ in Omul acesta."(l,trca 23,4); a doua oar[, dup[ intoarcerea de la Irod, irrrl, in ciuda insistenlelor cipeteniilor iudee, pronun[i.rr cerlgi hotirAre: ,,... dar iatl eu, cercetAndu-L in falavoirstr"i nici o vin[ n-am gisit in acest Om din cele ce,rtlrrccfi impotriva lui; Deci pedepsindu-l il voi elibera"(l,rrca 23, 16); in fine, inainte de a apela la dreptul de,rlt,gc al mullimii a beneficiarului grafierii: ,,Nicio vinitlt' rrroarte nu am aflat intru El. Deci, pedepsindu-L, il