NIMIC FARAELECTRONICA

Atrecut mat bine de un veac de cind,

odati cu descoperirea efectului Edison,

lumea a petruns in era electronici. In acest

secol, in afara celor trei dimensiuni ale

spatiului, electronica a cucerit gi pe cea pe

care o denumim o'a patra dimensiune", cea

a timpului, ca urmare a Putintei de inregi*trare ;i apoi de reproducere, atit a sunetuluicit gi a imaginii.

Un momeut epocal: la ! iulie l%8zlarul "New York Times* anuntd in citeva

rinduri la rubrica'Noutdfi Radio" inventa-

rea tranzistorului. Cine se gindea atunci ciacesta va fi dispozitivul ce va revolutionaintr-adevir lumea?

Cc reprezintd electronica ast&i?

Cc va reprezenta ea miine?

Electronica s-a impus definitiv in

cele mai diverse domenii ale vielii conlcm-porane. Ea a influentat profund dearolterea

ttiinlei, a producgiei, a modului de viale

al oamenilor, devenind "pliminul" prin care

respird economia si societatea. Am mai

putea concepe o viafa din care si lipseascd

telcviziunea, radioul, telefonul? Economia

ar mai putea funcliona fiird calculatoare?

Medicina s-ar mai putea lipsi de electrocar-

diograme sau ecografii?

Electronica, in forma inteligenleidedicate, o gisim peste tot, in locuinte, in

automobile, pe aeroporturi, pe sosele, in

birouri, in magazine, bdnci, fabrici, spitale,

scoli 9i bineinteles in spatiu.

Electronica a dcvcni astizi factorul

comun al automaticii, informaticii,tele(radio)comunica;iilor, inteliSentei arti-ficiale etc., fiind o ramurd a ;tiintelor

tehnice cu aplicalii in toate domeniile cer-

cetdrii ;tiingifice, industriei,economiei. Ea

reprezintd un instrument in automatizarea

proceselor de produciie, de investigare si

cercetare , de avertizare si control si de

ridicare a randamentului unor masini gi in-

stalatii.Ca urmare, o definitie contemPo-

rand a electronicii ar trebui sd fie deosebit

de cuprinzitoare, referindu-se la claborarea

si utilizarea dispozitivelor electronice, a un-

delor electromagnetice si a programelor de

prelucrare a simbolurilor in sensul captirii,prelucririi ;i traDsmiterii semnalelor, dar ;iperltru realizarea anumitor funclii energe-

tice. Deci, electrooica este o stiintd a tuturorepocilor viitoare.

Toate acestea nu au fost, nu sint si

nu vor fi posibile fdfi pasiflnatul,

cutezatorul, omul de astazi gi de miine pe

care il numim simplu "electronistul". El tre-

buic si-si "friminte" mintea si sd-si gdseasci

r6spunsuri 9i solulii la o multitudine de

intrebdri printre care, se numiiri ;iurmiitoarele:

- cit de mult conteazi tehnologia in

electronici?

- cind experimentem un circuit elec-

tronic este corect sA ddm vina pe sche-

ma elcctronici sau mai intii trebuie sd

verificiim inci o data montajul tchno-

logic?

-stdpinim pe deplin tehnologia clasici

dc rcalizare a unui montaj clectronic?

- de ce alergdm toti duPe aparaturd

electronicd din import?

cunoattem tehnologia din acest

domeniu existentA in tara noastri?

La aceste intrebiri si la multe alrele

speriim si r6spundem prin profilul conlinu'tului revistei: orieotarea profesionald, con'

strucfii electronice, iniliere, reciclare, scr'vicc-depanare, ctc.

Dorim ca revista "Electronistul" sii

devind un instrument de lucru si de infor-mare util unui cerc larg de pasionati ai

electronicii.Ne adresiim stit generatiei de miine

care va imbrdtiga aceasta profesiune, dar si

celor care vor sli pdtrundii cit mai multe

"dedesubturi' ale circuitelor electtonice'Ne propunem si fim utili atit celor

care practice aceeaste meserie, cit 9i cercuri-

lor de electronice, atelierelor de sewice,

liber-profesionistilor etc. Ca urmare, vor

exista articole cu "inceputuri ale electroni-

cii", cazin care apeldm la intelegerea cititori-lor ce au trecut de mult de aceasta etapa, dar

gi pagini cu realizdri din domeniul de virf al

electronicii sau continute in brevete de

inven;ii gi inovafii. Totusi, marea majoritate

a articolelor vor avea un caracter practic,

qtiut fiind ce numai un "antrenament conti-

nuu ducc la marea performanfi".

$tim cu tofii ce abordarea con-

structiilor clecironice mai simple sau mai

complexe necesiti atit cunostinte tehno-

logice prMnd montajul electronic, cit si obund cunoattere'" componeotelor. Numai

cunoscind temeinc tipurile si caractcristicileacestora pot fi pdtrunse tainele profesiunii

de adeverat electronist. Plecind de la aceasta

necesitate, va exista o rubricii intitulata'Practica electronistului".

In cuprinsul revistei sint continute

urmetoarele rubrici: HI-FI audio, Video-

TV, Radio, Informatici-calculatoare, Elec-

tronica in automobil, AMC, Practica elec-

tronistului, Electronica medicald, Automat-izari, Electronica fotografie, Componente si

tehnologii, Electroalimentare, Noutati

tehnico-ttiintifice, Catalog Pagina inventa-

torului, Breviar qi Curierul electrooistului.ta uttima rubrici se Primesc

anunturi prMnd schimburi sau vinzdri de

materiale, cdmponente, Kit-u'ri gi aiaraturiielectronicd.

Vom depune eforturi Pentru creea-

rea unui laborator "Electronistull cu scq)ul

de a experimenta si de a pune la disPozifia

cititorillor interesali Kit-uri ale montajclorpublicate.

Ing. Andrian Nicolae

Cercetiilor ;tiinfific principal grad 2

Apelam pe aceasra care lil clort-torii ce vor sd publice in oaeinilerevistei sI ne trimitd articdb'inca-drabile la una din rubricile amintitemai inainte.

col cu o contribulie originali,deosebiti, care coitine ."il"-",cablaje, detalii constructive siare o intindere de minim 2 pd-gini, din care cel putin 707o Lext;b)800-1000 lei penirp un arricol.de sintezi cu bibJiografie dincare a rezultat o coufiguratieoriginaltr cu continutul conformpct. a);c)600-800 lei; se va incadra arti-colul cu schcma, cablaj, detaliiconstructive, rezultat ca o apli-catie directi a utror configuratiide baz6, (amplificatoi, gener-ator, mixer, numirdl.or, tem-

' porizal.or, etc.) si intindere'con-form pct. a);d)500-600 lei pentru un articolcu o scheml originali gi.o intin-dere de minim

-o pagiha cu cel

putin 70u/c, texl;e)300 lei in cazul articolelorprelucrate dupd cele apirute inalte reviste strdine sauromdnestisi avind intinderea deo pagini cu7|Vo text;f)100-200 lei penlru articole deinformare tehnici cu intindereade o pagini.

dvs. De

.potrdhtt sr un'putef fi

Mat'erialele sosite la redactie sicare nu tntrunesc conditiile de'ori-blicare nu se returneazd'autoruliri.

@ectro t/90

SUMAR NR. 1

,HI.FI AUDIO* AMPLIFICATOR 1:40.W CU EGAL|ZOR GRAF|C."................pag. 4

vtDEolw* MONITOR VIDEO SITV SATELtTpag. 6* rNREcisr A MAGNEncA......... bib. z* DEPANAR OR....,....................... pag..g

INFO-CALCUI.ATOARE* CUPLOR DE FLOPPY-DISK FARA DMA ........... pag. 1o* S|NTEZA VORBtRil....r INSTRUCTIUNI ASCUNSE,, ALE MICROPROCESORULUIZ'80............ pag. 10,RADIO

*,SINTETIZOR DE FRECVENTA... "......* ECHTPAMENT DE TRAFTC PENTRU RAD|OAMATOB|........ b"6. roELECTRONICA AUTO* APRINDERE ELECTRONlCA.........:.................... pag. 17* REGULATOR DE TENSIUNE. .........pag.18

A.M.C.r MULTIMETRU DIGITAL ......:.......... pag. 19

ELECTRONICA FOTO* TEMPORIZATOR DIGITAL pag.2'l

ELECTRONICA MEDICAI-A* ELECTROSTIMUI-ATOR PENTHU MASAJ SIACUPUNCTURA............

ELECTROALIMENTARE* STABILIZATOR DUAL DE TENS|UNE................. pag. 2s

CATALOG* TAA 661 AMPLIFICATOR-LIMITATOR S\DEMODUI.ATOR MF .................'pag 26.

COLEGIUL DE REDACTIE+ Andrian Nicolae (redactor

Sergiu, Simion Stanciu (tori principali de rubricl)

* Adrian-Dumitru (grafic5, design, reclami)

* Gabriel Hertoiu, Radu Mciunescu, Petre Nicolae, Sr

' Cininiu Voigd Corneliu (tare si tehnoridactare)

RANK XEROX

Official supplier of office equipme nt.

lo a world of copies, we are the original.

Raok Xerox Ltd., Bucharest OfficeComplex Hotelier BucurestiCalea Victoriei 63-8l/D70102 Bucuresti RomaniaPhone 156199 Fax 143055

Acest document a fost creat utilizind un calcffio imprimantd cu laser XEROX 4045 '

AMPLIFICATOR2 X 4OW CU EGALI-ZOR GRAFIC

A" N.,

In cazul auditiilor HI-FI estenecesar si fie indeplinite atitcerinfele tehnice cit si de ambian;lacustici. Astfel nu intotdeauna dis-punem de circuite corectoare pen-tru toate tipurile de inregistrdri pe

disc sau bandi, incintele acustice nupot fi proiectate psntru toate ca-zurile intilnite in practici, spectrulde frecvenltr al inregistrlrilor diferide la o imprimare la alta, camera in '

auditia nu' ne satisface.'TotuEi, neajunsurile se pot,

atenua sari chiar elimina prin utili-'zarea unui egalizor lrafic cu ajuto-rulciruia se poate "corecta" audilia.Corecliile ptt fi realizate la iaimulte frecvenle in funclie dg necesi'tate. Cele mai des folosite slnt frec-

ven[ele: 60, 725, 250, 500, 1000,

2000,4000,8000 gi 16000H2. DuPimai multe experiirente s-a ajuns lao schemd care reprezintii un com-promis optim intre complexitatea

efectueazi cu ajutorul 'a 6

originale in modul de realizare are[elei pasive care corecteazn bandaunui amplificator cu 3 tranzistoare .

Valoarea maximi a corecfiei Poateatinge +30dB in unele zone darasemenea valori nu sint necesare.Acest lucru a fost posibil prin co-nectarea regelei pasive LC lntredoul punctd de impedanll micd (iegirea unlri amplificator pA741 ;ieiitorul unui tranzistor ).

Valorile finale ale corecliei au

fost stabilite la .+ 18 ... 20dB princonectarea unor rezistente in seriecu circuitele LC.

Se pot men[iona 3 avantaje:- semnalul corectat are o amPli-tudine suficientd rezultind unraport semnaVzgomot foartebun;- potenliometrele de corecfiesint identice ;i pot avea valorimici (cca. l KOhrn);- conexiunile , dintre

, potentiomette ji phca amplifi-' catorului pot fi neecranate.

Printre caracteristicile'amPli-

flrcatorului se numiri:- sensibilitate comutabilii in 3trepter 4mV, 20nV;i 50 mv;- puterea nominald: zt0W Pecanal;- distorsiuni: 0,7Vola 1000H2 9iputerea nominali;- eficacitatea egalizorului -r 18

... 20dB la frecare frecventi.Din cele prezentate mai sus

rezulti ci amplificatorul se Pre-teazi excelent la redarea unei gamelargi de semnale audio provenite dela microfon, picup, magnetofon,radio, etc. !

Numlrul punctelor de reali-zare a corec[iilor poate fi mlrit,dupi dorin$a'cu condigia adiugdriiunor circuite RLC care sii rezonezepe frecvenfele respective.

. .

DESCRIERE. FUNCTIONAREAmplificatorul are in com-

ponenla sa un PreamPlificator rea-

lizat cu circuitul integrat 9A741, unamplificdtor egalizor cu tranzis-toaie (T1, T2, T3) si un etaj final ileputere.

Preamplifi0atorul ( CI )primeEte semnalul pe intrarea nein-versoare. Reglajul de volum se real-izeazi prin intermediulporenliometrului Pl ( dublu ). Ba-lansul' se efectueazii dinpotenfiometrul P2. Separarea gal-vanici a intririi se face prin C3.

, Ampli.ficarea etajului se re-gleazil in trepte Prin intermediulcomutatorului K1 (sec$iunea "an

pentru canal stinga gi 'b", Pentrucanal dreaPta). (continuarea tnnum[rul urnitor)

1790

3:-)Icn

8=(J

uu*<l!trazO

UJG.IIJ

@lectrongtuL

VIDEO.TV

MONITOR COLORPENTRU REDARBVIDEO SI TV.SATELIT

D.Gribincea' Marea majoritate a celor ce fo

losesc televizoare color pretind o cit.mai buni calitate a imaginii pe care

mare chiar decit af tepterile lor?'Pentfil posesorii de televi-

zoare'TELECOLOR din seria 3006gi 3007 care urmirosc programe depe casete video sau care urmdre6c

montaj electronic interconectat inschema televizorului, il,poate trans-

forma pe acesta, prin optiune, inmonitor color. Optiunea se va faceprin apisarea unui buton bxistent

' pe panou! frontal. In cazul in carenu optdm pentru facilitatea demonitor, televizorul functioneazdla fel ca inainte.'Aceasti'schemdeste utilizaH in toate monit6arelecolor. fabricate de "ELECTRONI-CA". Schema pi cablajul sint pre-luate din caietril de service al fabri-cii. Spre. deosobire de cablajul ori-ginal, acesta este redus si gptimizatastfel incit sd poati fi amplasgtfoarte usor in receptorul TV, chiarlingi modulul de suner. FolosindacesL 4ontaj se "sare" peste par;elde radiofrecvente, atit din televizorcit si din video'c{setofon (sau dininstilagia de receptie prin sarelir).Sc elimini astfel multe prelucririsuplimentare alc semnalului.Aceste prelucriri, oricit ar fi de per-fe ctionate, se fac cupie rderi de cali-

Toate pidsele folosite sint de ,

Interconectarea in recepiorul TVse face urmdrind schema electricide ansambllr a telecolorului (plansar).. Se va elimina tranzistoiul

T239L(BC 171). Din locul incafe afost colectorul acestui tranzistor secul 2,5V gi seaPl ntajului. Inloc ui, capitulliber al rezistenfdi R 2392 (t2OOhmi) se leagi princtul 4 al monra-juliri. In locul emitorului, capAtulcare"nu este la masd al rezistenteiR2393 (390 Ohmi) , se leagi p'iric-tul 7 al montajului.,Sge!!4qlg[ con-densatorul C37ll (100 nF) aflarpe

, modulul de sunet (C11). In locul luila pinul 8 al circuitului integratA22OD se leagi punctul 8 al mon-tajului iar in terminalul L0 al modu-lului de sunet se leagi punctul 10 alrirontajului.Semnalul vjdeo com-plex color (SYCC) de la iegireaVIDEO'OUT a videocasetofoiuluiajunge la'pinul5 al montajului prinintermediul unei mufe suplimen-

.tare. Tot cu ajutorul unei mufe su-plimentare ce face legitura cu pinii12 si 13 ai montajuluieste adus sem-nalul audio de la iesirea AUDIOOUT a fideocase tofohului.

Optiunea de monitor se reali-zeazilprinapdsarea tastei 6 (cea maide jos) a programatorului.

l/solebctronptul

2

a

,

ttt2

2

I,

7

3

WDEM OINSPRE PAN1A PLACAIA

t,

PLACAA

rf-.! -----fl

INREGISTRAREADIGITALA PE BANDAMAGNETICA

Ing. Stan SergiuAvantajul principal al inre-

gistririi digitale a semnalului deteleviziune pe banda magnetic6constd in obtinerea unui numirmare de

"opii, ""litutiv aproape

identice cu originalul. Acest lucrueste posibil datoriti faptului cd in-formafia digitali se regenereazi ;ila o prbbabilitate destul de redusdierorilor calitatea semnalului deco-dat, practic, nu se inriuti[egte.-'Magnetoscopul

(videdcaseto-fonul) digital trebuie si indepli-neascii o serie de cerinte impor-tante. Magnetoscopul digital tre-buie si inregistreze gi sI redea fluxulsemnaluluivideo digital care este de2l6MbiVs si fluxul a patru semnaleaudio digitale constind h 3,072tvfbit/s. Informatia reald inregis-trati de magnetoscop este mai maredecit informa[ia video-audio ( circa220MbiVs) ddtorita includerii unorcoduri corectoare de erori si codiriide canal, ajungindu-se 'pini la250MbiVs. In aceste conditii consu-mul de bandd nu trebuie sh fie sub-stantial mai mare decit la magneto-scoape le moderne analogice cuinregistrare-redare oblicl, care lu-creazi cu bandi de 25,4 mm. Este dedorit ca magiretoscopul digital sdasigure redarea simultand cu inreg-istrarea pentru verificarea imediatia informatiei inregistrate. Deasemenea trebuie si existe posibili-tatea redirii directe sau inverse cuvitezd micgorate sau m iriti si posi-bilitatea dL stop-cadru.

In fig. L este prezentatd sche,ma bloc a circuitului de inregistrareal unui magnetoscop digital cu douicanale de inregistrare. I-a, intrareacanalului de inregistrare semnalulvideo analogic ( SVA ) suferd o pre-lucrare ce consti in refacerea com-ponentei de curent coirtinuu, regla-rea nivelului ( axare ), separarea im-pulsurilor de sincronizare, etc.

Aceste prelucriiri au loc invederea procesului de conversieanalogdigitali ce urmeazi ln lantulde inrigistrare. In procesul de cdn-versie este foarte important ca nive-lul de negru ( nivel de stingere ) sIfie strict mentinut la aceeasi va-loare, indifereht de con;inutul i-maginii. De asemenea suprinarea

semnalelor de sincronizare(stingere) linii este necesarddeoarece conversia analog-digitalise aplicd doar liniei active. Scm-nalele de sincronizare pot fireficute ulterior in procesui de re-dare. Pe banda magneticd se inreg-istreazi doar partea activi a liniei,economisindu-se astfel o maresuprafagi de baudi maguetici.Procesul de obtinere a semnalului

include trei operafii:cuantizarea si coda-

ci aceste trei Lperatiiintr-un singur dispo-

ziliv carc este convertorul analog-digital. Pentru fiecarc linic activdrezultd o succesiune de cuvinte decod binar. Le vom numi esantioane,la fel ca pe oorespondentele loranalogice, doar cd acestea sint cu-vinte de 8 bi[i. Prelucrarea digitalaa semnalului de televiziune se facein mod paralgl, adic6 semoalele Y,R-Y, B-Y vor fi transformate insemnale digitale de date q R-V,B-Y (codate in cuvinte de 8 bi$). Y,R si B sint notagiile coosacrate pen-tru semnalul de luminanti, de rosuqi respectiv de albastru. Pentru fie-care linie (partea activi a ei) rezultdo succesiune de cuvinte de cod(esantioane). Numirul epantioane-loi corespunzdtoare uo"i lioii d"-pinde dealeasi ia(numirulnumdrulales. Atit numirul esantioanelor citsi lungimea lor siit cuprinse instandarde internationale. Folosindo structurd de multiplexare cu ofrecve nti de transmisie de 27 MHzse poate realiza transportul sec-yg"li".bl celor trei semnale digitaleY, R-Y;i B-Y cu un BUS cu 8liniiplus o linie pentru semnalul de tact.Ordinea de_ _mu]tiglegrrg _esteurmaitoarea: B-Y, Y, R-Y, Y, B-Y,Y, R-Y, ... Se observd cd structura{e2agugulinte de opt biti de formaB-Y, Y, R-Y, Y, se repctl cu o frec-ventd de 6,75 MHz obtinindu-selffi esanl.ioane pentru parl.eaactivf, a liniei.

Daci sursa de semnal pentru

inregistraranalogic ci unul digital, operalia deconversie este ocoliti prin int6rme-

' diul interfetei de intrare. Semnalul, video digitai ( SVD ) poate fi primit

sub formi parale ld sau seriali.Egantioanele semnalului digital sintalternativ distribuite cdtre ianaleleA ;i B prin intermediul aceluia;icircuit de interfala. ln fig. 1 sintreprezentate doai doua cinale deinregistrare, dar in realitate pot fimai multe. Numirul canalelorapare ca un compromis intre difi-cultatea constructivd a discului cucapete si durata de viatd a capetelor.La acest compromis se ajunge luindin contiderare urmitoarele as-pecte: in conditiile in care densita-tea iJe inregistrare este limitati (defrecventa

)

turbalu,g$tram u( aprox.actiona decit prin mirirea vitezei deinregistrare sau prin inregistrareain paralel pe mai mulie canale. Inprimul caz cresterea vitezei deinregistrare inseamni creste reavitcze i relative dintre capil deinregistrare gi bandi, ceea ceinseamni cresterea uzurii capete-lor, adici o hurati de viati maiscurte. In al doilea caz, existentamai multor canale de inregistraresimultand inseamnd tot atiteacapete de iaregistrare, ce?-. c€ingreuneazi r ealizar ea discului ro-Lativ cu capete. In exemplificareadin fig. 1 sint folosite doud canale.Egantioanele semnalului digital dis-trlbuite prin intermediul ciicutuluide interfati in mod alternativ citrecanalele d si B sint introdusc intr-omemorie de o linie TV, necesariexpandlrii datelor de la linia activila intreaga linie prin folosirea inter-valului de stingere linii. Procesul deconversie analog-digitald a vizatdoar partea activi a liniei, dar du-rata totale a esantioanelor respec-tive poate e gala'durata liniei intiegi.

In continuare, datele sint reor-gatizate pe n tr u r e alizar ea mascirii

FE. '

t/90

6rorilor consti in inlocuirea infor-matiei eronate cu o infoimatie

"pt6-i-"ti"l, i"t *t""Ei" consta'in

restabilirea exacti a informagieieronate prin folosirea de coduri co-rectoare. In procesul de mascare a

erorilor, cind un qantion individuala fost distrus, el poate fi reconstruit

si corectiei erorilor. Mascarea,,

deoarece aceste? permit oPeratiimatematice cu semnalul digital.

Canalul de inregistrare almagnetoscopului digital Poate fiasimilat cu un canal de transmisiecu caracteristicd de frecvenl6 de tiptrece band6. Atenuarea acestei ca-

racteristici in dome niul frec-ven(elor joase se datore;te folosirii

"upLt"toi magnetice cu ihductie 5i a

trinsfor-atoiului care reallr"irzcuplajul dintre discul cu capete ;iamplificatoarele de redare-inregis-trare . Este evident ci ;i comPonen-ta continu[ a semnalului esl.e supri-mati, situatie defavorabili in cazulunor serii "lungi" de 1 sau 0. Atenua-rea in inaltese dat tate afantei ro-re-

efective area lungi-problemi

tipica a inregistririlor pe banddm alte cauze ale

at inalte. AdaP-ta datelor sursei.la acelea ale canalului de inregii-trare soliciti folosirea unei trans-formiri de cod. Aceasti transfor-rDare poate insemna inlocuirea

de canal sint aplicate amplifica-toarelorde inregistrare. De notat ciprocesirile din cele doud canale pot 'avea si o alti ordine si structurdJecit lea prezenl,ate in hg. 1. De laiesirea amplificatorului de inregis-trare, semnalul se aplici printr-untransformator rotativ (ca la magne-toscopul analogic) capului de inreg-istrare. Formatul de inregistraredigitala pe bandi magneticd estesupus uDor standarde. La aceastistandardizare se au in vedere doudaspecte semnificative: compatibili-tatea dintre siste mele de televiziunecu 525 linii/60H2 9i 625linii/5OH2,cit ;i compatibilitatea dintre mag-netoscoape digitale produse defume diferite . Fluxul de informaliece rfimeazl a flr inregistrat poate fiaranjat peDtru a fi acelali in ambelestania.ie. De asemened gi numdrulde canale trebuie sehe"identic pen-tru a folosi acelapi numir de capetede inregistrare-'redare si aceeasielectronici de prelucrare.

Grupa CCIR 10-11/4 a elabor-at un standard pentru inregistrarea

semnalului digital de televiziung pebandi magneticd de lilime 19'01mm. Videofonograma este ardtatiin fig.3 in care valorile nominale aledimensiunilor sint prezentate intabel. Unghiul de inclinare a piste-lor oblice este de 5424'2'.

SimDescriere simbol Dim.bol (--)A Marginea inferioard a 0,2

pistei codului de adresiB Marginea superioari a 0,7

pistei codului de adresiC Marginoa inferioari a 1

pistei de controlD Marginea superioari a 1,5

pistei de controlE Marginea inferioard a 1,8

benzii de programF Marginea superioard a 17,8

benzii de programG Marginea inferio'ard a 18,L

pistei de montaj audioH Marginea superioari a 18,8

pistei de montaj audioI Litimea pistei de pro- 0,040

gramJ Pasul pistei de program 0,045K Lungimeauneijumdtigi a77,77

pistei videoL Spaliul de gardi intre 0,f17

segmente audioM Lungimea unui segment 2,53

audioN Lungimea'totali a Pistei l7O

de programW Li;imea benzii magne- 19,01

trceIn fiecare se micadru sint

inregistrate 300 linii TV. Semnalulvideo-digital in formi de cuvinte de8 biti este structurat conform stan-dardului tle disrribugie paralel.Semnalul video-digital cores-punzitor unui semicadru TV esteinregistrat pe un set de 24 jumita$ide piste video (12 segme nte) pe ntrustandardul 6251 50. (fig.a)

Cuvintele de date video vor fidistribuite pe bandi in patru canalede bazi (in tig.l se extinde schemade la doui canale A si B la Patrucanale). In fig.4 pe fiecare segments-a notal. numirul canalului ( capu-lui ) care ,a ficut inregistrarea.Avind in vedere aparigia benzilor custrat de oxid cri parame triiimbun5taliEi, s-a adoptat Pentrulungimea de undd minimd de inreg-istrare valoarea 1 min:0,9 m.

(continuare inviitor)

numirul

1/90

punind cii eEantionul corespunziitorpunctului A de pe linia a treia(fig.2) este depistat ca eronat, el vafi inlocuit cu ,un elantion ce se

obtine din mediereA celor core-(-"-.Tot

inlo-e din

medierea celor corespuuziitoare

lui corespunzitor egantionului ero-nat (mediere temporali). In cazulunei masciri mai pretenfioase, oaproximare mult mai buni se poate

' a infofmatiei eronate utilizind co-duri coreitoare adecvate. Pentru

' aceasta, semnalul video-digital in-clude pe lingd semnalul video digi-tal propriu-zis gi o.informagie su-plimentarf, carq permite sA con-troleze vefidicitatea emisiei, sf, sesi-znzn si sii corecteze erorile. Pot ficorectate erori "mai mici". Erorile.c€ nu pot fi cqrectate cu codul co-rector vor fi inliturate prin'mas-care. Metoda corec[iei poate fi real-izatr doar in sisiemile digitale,

ooooooooDo o oo oo o o

o"365oooFoooooo000

o o oo o o o oo o oo o o

. Pentru exemplificare, Presu-

DEPANAREA VIDEO.cAsEToFci.lNnron

electronist Doru Gribincea

La aceaste rubricl vegi puteaurmiri o serie de articole tip ser-vice-depanare de facturi deosebitd.Originalitatea const[ in faptul cI searatl modul de inlocuire a unor cir-cuite defecte, avind compcinentestriine, prin montaje concepute cupiese romdnesti. Aceste montajetealizeazd, functii identice cu celeale modulelor oliginale..In acest numir: depanareaetajului audio.

Ca urmare a exploatirii de fec-tuoase a videocasetofoanelor, cumar fi prelucrarea semnalului audioin vederea redirii cu ajutorul unuilanf de amplificare printr-o interco-nectare gre;iti cu acesta, apare de-fectarea iesirii audio.

Pentiu remediere se poale fo-losi o sche-d destul de ieftini sisimpld, dar mai ales convenabih di;punct de vedere al pieselor alese. Cu

. ll2 dir circuitul integrat rodanesc

Montajul prezentat aici esteverificat pe dn videocasetofonFUNAI fiind concentrat pe o placdimprimatd ee se lncadreazi perfectin caseta originald a aparatului,bineinteles dupd dezafectarea depiesele stricate (integratul) si celenefolositoare (piesele aferente inte-gratului). Pe cablajul imprimat s-au '

marcat cu a, b,9 d, e, f, g, h pinii deinterconectare cu placa de baza! avideocase tofonului. Aceqti pini per-mit plantarea modululiri in loculcircuitului integrat original defect.Cu numerele de la L la 8 s-au notatpe cablajul imprimat pinii integra-tului pA 387.

In afara legiturilor de intrare

;i iqire la care se pot piistra conden-satoarele de cuplaj originale aflatepe placl, mai trebuie si ne ingrijimde tensiunea de alimentare exis-tenti la pinul d al integratului de-fect. Dacd tensiunea este mai mare

de l2V, rezistenta aflati in serie cusursa;i amplasatd in apropierea in-tegratului <lriginal se va mdri core-spunzitor cu aceasta, in aga fel incitpe noul integrat la'pinJl 6 sd nuavem mai multde + 12V atunci cindvom conecta circuitul nostru peplaca de bazd.

Respectind schema ;i cablajulconstruit la scara 1:1 se garanteazi,functionarea montajului. Cablajuleste privit dinspre partea placati.Rl si C1 provin din piesele dezafec-tate de pe placa de bazi a videoca-setofonului. Acest montaj poate fiadaptat foarte sinplu la orice tip devideocasetofon defect pe calea deiesire audio, modificind inte rconec-tarea dintre pini si placa debaz6,.

Montajul functioneazd foartebine si fdrd etajul realizat cu tranzis-torul BC 414, dar puterea audio fur-nizatl va fi mai mici.

22nF '{l- zil(<F f,'zz;.*- dr 1fr,

Vedere dinsorepqrteq ddotoVedere dirsorepqrtes plqcbto

HSfAqWAJ *AIJDIO

+ Jicti.d.aoy';en a/+nt;i

H?ie 1c *f;ali

PISTA DE(or{Itrl?l r

P'STA' -C@DE

^DRESE

Fic.3

1/90

,%&

CUPLOR DE FLOPPYDISK F'ARA DMA

Ing. RMinciunescuAccesul direct la memorie

(DMA) rep,rezintl una din me-todele cele mai frecvent utilizate inprooesarea datelor in cadrul siste-melor de calcul previzute cu cu-ploare de disk flexibil. Cu toateacestea, folosirea DMA-ului nu estepe deplin justificat6 intrucit vitezade transfel este relativ micd ( un

octet la 32 microsecunde ) fa[i dedurata unei operatii de acces directla memorie, care este mai micd de omicrosscundtr. Aceasta face ca incazul in'care se eviti consumul detimp cu testarea flag-urilor, transfe-rul datelor sI se poati face sub con-trolul programului.

in cele ce urmeazi, esteprezentatd implementarea acesteimetode pentru cuplorul de discflexibil 8271 conectat la un sistem cu3080 ( fig.1 ), respectiv Z,80 (fig.2).

Inigial procesorul genereazdcomenzile citre controllerul defloppy-disk pentru a incepeoperaliile de citire. In momentul incare se executi rutina de citire, se

incearci citirea unui oqtet din regi'strul de date al controllerului. Acestregistru esto eccesat atunci cindA0:AL:1 ;i cS:1, momenl incare monostabilul 7 4123 este trige-rat for[ind procesorul in starga

'WAIT'i. Cind controllerul de discflexibil este gata si furnizeze un

octet de date,linia DRQ trece in sta-rea 1, reseteazi monostabilul;i in-activeazl semnalul 'WAIT",permilind procesorului si citeascdoctetul de date. Bucla se continudpini in momentul in care transferulde date iniceteaze 9i controllerul dedisc flexibil getereazA o intre-rupere.

Ace ilizatid'si pentru disculflexibil. esteaccea ci procesorul transferd datecontrollerului de fiecare dattr cindeste generat un semnal DRQ.

Timpul total necesar pentrutransferul unui octet cu aceastemetodi este de 29 perioade de tactpentru 8080, respectiv 30 pentru280, ceea ce inseamnd 14,5 microse-cunde pentru 8080, respectiv 12

microsecunde pentru 280. Metodaeste operalionali gi in cazul discuri-lor flexibiie dublh densitate, cindviteza de transfer este de doui orimai mare.

;se inscrie in HL adresa reg. de date

;se inscrie in DE adresa bufferului de date

;se seteazi 8271 pentru citire

;salt la rul.ina de citire

;citirea octetului de date;stocare date in buffer;incrementare DE;continuare bucli

;sfirgit operalie de citire

;salt la rutina de citire;citirea octetului de date;stobare data in buffer

lincrementare DE;continuare bucld;sfir;it opera$ie de citire

PROGRAM PENTRU TRANSFERUL DATELOR PENTRUMICROPROCESORUL 8O8O

LXI H,FDCDLXI D,BUFFER

JMP READ

READ: MOV A,MSTAX DINX DJMP READ

RSTT:

JP READREAD: LD A(HL)

LD (DE),AINC DEJP READRSTT:

PROGRAM PENTRU TRANSFERUL DATELOR PENTRUMICROPROCESORUL Z8O

LD HL,FDCD ;se inscrie in HL adresa reg. de dateLD DE,BUFFER ;se inscrie in DE adresa bufferului de date

;se seteazi 8271 pentru citire

Bibliogralie:

1 C. Lupu, S. Stdncescu-Microprocesoare2. Electronics 25.09.1980 pag. 160-16'1

1/90

01

o261

SYNC

CS::::0(RoYtN )-

0R0

@l.ectronEtuL

nalului vocal este

SINTEZA VORBIRII

ing. R Minciunescu

l.GENERALITATInVorbirea artificialii" este una

din cele mai interesante aplicatii aleelectronicii contemporane. Dinco-lo de spectaculozitatea problemeicare a constituit mult timp subiectulliteraturii de anticipatie, sintezavorbirii este justificati de numirulmare al domeniilor in care a pdtrunsplni in prezent.

Cu toate dbazele dispozitive-lor de sintezi a semnalului vocal aufost puse in anul 1939, pini ln dece-niul gapte "vocea artificiald" nu acunoscut o dezvoltare deosebitd da-toriti costului ridicat al circuitelorneoesare prelucririi. Deryoltareaeirplozivd a circuitelor integrate LSIa flcut posibila tehnologia sintezeivocale mai ales dupd lansarea pepiali a unor circuite integrate spe-cifice. Ca urmare sinteza vorbiriieste folositi in prezent in foartemulte produse, de la instalafii in-dustriaie ptnd li bunuri de hr! con-sum si jocuri electronice. De aseme-nea perspective deosebite se de-schid in domeniul interactiunii om-maginE" atit in """ d, privestegenerarea artificiali a semnalelorvocale cit si a recunoasterii vorbirii.

I-a nLi in tari ari fost obtinuterezultate inteiesante in aieastidirectie la Institutul de Cercetare siProie'ctare pentru Telecomunicafiidin Bucureiti. '

2.CARACTERISTICILE SEM-NALULUI VOCAL

Semnalul vocal este generatprin misciri fiziologice voluntareale unor organe specifice fiind com-pus dintr-o succesiune de suneteguvernate de legi fonetice. Tractulvocal este un tub acustic neuniformce se intinde de la glotd la buze pi acirui formi variaie in timp. 3u-netele slnt produse de vibra$a coar-delor vocale sau prin co'ntracgiatractului vocal care produce uo fl'uxde aer turbulent.

Mecanismul'de generare a su-netelor poate fi asimilat cu un sis-tem liniar, cu parametrii lent vari-abili in timp, excitat de un semnalcvasiperiodic pentru sunetele so-nore, respectivde un semnal de zgo-mot alb pentru sunetele nesonore.

Tractul vocal poate fi eihivalatcu un sistem de tuburi. Frecventelede rezonanfi ale acestor tuburl se

numesc formanti.Modelul de producere a sem-

Parametrii semnalului conformmodelului sint:

- decizia sonor/nesonor;- perioada frecvenfei fun-damentale ( pentru'vorbireasonord);- coeficientii filtrului;- cistigul G.O problemi dificill a pre-

lucririi sunetelor o constituie anali-za scmnalelor in vederea deter-minirii parametrilor de mai sus.Stabilirea acestor caracteristici seface cu ajutorul unor metode mate-matice destul de sof,rsticate cum arfi : a utocorel agia, analiza, spectrali,analiza Furier, prediclia liniarl sialtele. Intrucit eiectrodistul este ii-teresat in general de latura practicdgi mai puEin de formule matematicenabstracte" nu vom insista asupraaoestor metode.

3.METODE DE SINTEZAASEMNALULUI VOCAL

Principalele metode do sin-tezivocald utilizate in prezent sint:sinteza prin conversie digital-ana-logicd gi prin vocoder.

3.1. Sinteza semnalului vocalprin conversie D/A

Generarea semnalelor vocaleprin metode de conversie . digital-analogici se bazeazl pe transforma-rea unui semnal electric analogicintr-un semnal digital, prelucrareaacesteuia in scopul reducerii de-bitului informational, memorarealui si in final refacerea semnaluluiairaiogic. In cele ce, urmeazd vomurmdrii succesiv esantionareqcuantizarea, prelucrarea pi reface-rea semnalului vocal.

3.1.1. Esantionarea semnaleloranalogice

Esantionarea este procesulprin care o funcEie continui in timpeste inlocuitd cu valorile discrete pecare aceasta le ia la anumitemomente. Mai precis epantionarease traduce prin inlocuirJa se-r,alu-lui continuu cu o succesiune de im-pulsuri situate la intervale e'gale detimp (fig. 2). Intervalul de timpdintre esantioane se numeste peri-oadi de egantionare iar inversul lui

este frecventa de esantionare:,,f :1lTE

Conform teoremei esanti-ondrii un semnal continuu a ta.uispoctru de frecventi indeplineste

maximeaspectrului(f )f > 2fAstfei pentru NLo E r".oYt

telefonic a cirui freryentd este cu-prinsi intre 300 gi 3,0dHz, frec-venta de esantionare trebuie si fie.ui-ur" Ae 2r34OOHz. Din consi-derente de economicitate a filtrelortrece jos utilizate la receptie, inpractici se lucreazd cu o frecvenliie esantionare de 8 KHz. '

3.1.2. CuantizareaCuantizarea este operaEia prin

care gama continud a amplitudini-lor semnalului analogic este inlo-cuiti cu o multime finiti de valorinumite niveb de cuantizare.

Pentru aceasta intreg dome-niul de amplitudine al semnaluluieste impirfit intr-un numir N deintervale de cuantizare (fig.3).

Fiscare esantion este inlocuitcu valoarea ."iir u intervalului decuantizare ln care este incadratdamplitudinea egantionului.

Se poate observa ci spre deo-unde, dacd se

tionirii, sem-identic cu cel

initial, cuantizarea nu reface fdrieroare semnalul analogic. Aceastiimperfecfiune se manifesti in prac-ticd sub forma unui zgomot numitzgomot de cuantizare. Eroarea decuantizare indeplineste conditia E_< avz. '

1/90electr

- SEMNAL ANALOGIC

--- SEHNAL CUANTIZAT

3

In cazul in care intervalele de

cuantizare sint egale, eroarea de

cuantizare va fi aceea;i, indiferentde nivelul semnalului. lntrucit esteimportant raportul semnaVzgomotsi nu omOtu-lui, s super-ioare osuni-formi. ln caZul acestui tip de cuan-tiz re, mirimea intervalului decuantizare este micl pentru nivelemici ale semoalului gi cregte pe

misurice se mire;te nivelul semna-lului. Caracteristica de transfer a

unui cuantizor de acest tip este datiin Frg. 4.

Fi9.4

x : valoarea se mnaluluiinigial;

Y : valoarea semnalului com-pandat.

Curba corespunzitoare legiiA este datl in fig. 5.

In practici se utilizeazd legea

v1

-'l -1/A 1

z

1

-1 rllA

-1

rA

Fig.bA aproximati prin segmente dedreapti dupi urmdtorul Procedeu:se imparte intervalul de valori po-sibile ale semnalului in 13 segmenteastfel incit raportul intre pantele a

doui segmente adiacente si fre 2;f,recare segment se imparte in modunifor.m in 16 intervale. Semnalulcompandat y se cuantifica pe 8 biticu urmil.oarea semnificatie:

- b7 (cel mai seinificativ)indici polaritatea;- b6, b5, b4, indici segmentul;- b3, b2, bl; b0 indicn treapta incadrul segmentului.

Caracteristica de compandarepentru polaritatea pozitivd a sem-nalului este datl in fig. 6.

Utilizind compandarea dupdlegea A se poate obline un raPortsemnaVzgomot corespunzdtor uneicuantiziri uniforme de 12 biti, cutoate ci se lucreazi numai cu 8 bi1i.

3.1.3.2. Legea de compandare pAceasti lege se utilizeazd Pre-

ponderent in Japonia gi S.U.A.Legea are expresia

y: log(1 + px)/log(1 + p), unde

P=225.Si aceastd lege este aproximati

in practic5 prin segmente dedreapti, dar spre deosebire de legeaA se utilizeazi 15 segmente; in resteste similari cu legea A. Teoretic se

simuleazl cuantizarea uniformi pe13 bi1i. Ca urmare, raportul sem-naVzgomot ar trebuii si fie superiorlegii A. Practic, insd aceste perfor-mante nu au fost obtinute.

3.1.4. Convertoare D/A' 3.1.4.1. Generalititi

Convertoarele D/A au rolullransformirii unui semnal digitalintr-unul analogic. Ele pot fi clasifi-cate astfel:

a) in funclie de semnalul deiesire pot fi unipolare si bipo-lare;b) dupa tipul semnalului de in-trare se intilnesc convertoareserie gi paralel;c) in funcgie de circuitul deiqire existd convortoare cuiegire in curent sau in tensiune;d)dupd tipul decodorului utili-zat pot fi convertoare cu reieade rezistenfi ponderate, cure;ea de rezistentd R-2R sau cuegalizare de sarcinf,.In cele ce urmeazi., vom

urmiri functionarea celor mai re-prezental.ive't.ipuri de converLoare.

3.1.4.2. Convertor D/A cu reEea

de rezistenle Ponderateln fig. 7 este prezentatA o

schemi de convertor cu comutare intensiune. Tensiunea la iesirea am-ptificdto.utui operalionai or"

"*-

3.1.3 CompandareaProcedeul de obtinere i cat ac-

.tteristicii de cuantizare neuniformese numqt'e compandare

Diriizarea neuniformd a inter-valelor de compandare se face inprezent dupi doui legi: legea A;ilegea u. '

3.1.3.1. Legea de compandare AEste utilizatl mai mult in Eu-

ropa gi a fost definitd in avizulCCITT nr. G711 in1972.

I4gea A are expresia:

,. - [rg(t + ne)ptro < x < veY -

\(1+ lnAxY(r + hA)ptrv^sx s Iunde: A =8'1,6i

presla:

Vo=-toRo:n

-Vn'2nrz- r

t:1

1/90

1- --- -- --- --- - - -- -i- ---

electr

INSTRUCTIUNI"ASCUNSE" ALEMICROPROCESORU.LUI ZEO

ing. Radu Minciunescu

Pulini softisti stiu ci micro-procesoarele actuale dispun de oserie de instructiuni "secrete". In-sttuctiunile nu sint prezentate infilele'de catalog cu toate ci, ex-perimental, s-a constatat er€culiaperfecti a acestora de citre micro-procesor.Astfel, Z,80, unul din cele

-mai puternice microprocesoare de 8bi1i, dispune de un numdr impresio-nant de asemenea insl.uctiuni.

Folosirea acestor'instructiunimire;te posibilitalile de utilizare a

microprocesorutui, protejind inacelasi timp programele impotrivadezasamblirilor neautorizate.

In continuare sint prezentateinstructiunile "ascunse" ale nicro-procesorului 2f,0, insotite de co-durile obiect corespunziitoare.

1. INSTRUCTIUNI DE INCAR.CARELD A,HIGH(rX) 0DDH 7CHLD A,LOW(IX) ODDH 7DH

LD B,HIGH(IX) ODDH 44HLD B,LOW(IX) 0DDH 45HLD C,HIGH(IX) 0DDH 4CHLD C,LOW(rX) 0DDH 4DHLD D,HTGH(rX) ODDH 54HLD D,LOW(IX) ODDH 55HLD E,HIGH(IX) oDDH 5CHLD E,LOW(rX) 0DDH 5DHLD A,HTGH(IY) 0FDH 7CHLD A,LOW(rY) 0FDH 7DHLD B,HTGH(rY) OFDH 44HLD B,LOW(IY) oFDH 45HLD C,HTGH(rY) OFDH 4CHLD C,LOW(IY) 0FDH 4DHLD D,HTGH(rY) 0FDH 54HLD D,LOW(IY) OFDH 55HLD E,HIGH(IY) 0FDH 5CHLD E,LOW(IY) OFDH 5DH2. INSTRUCTIUNI ARITME-TICE SI LOGICEADD A,HIGH(IX) ODDH 84HADD A,LOW(IX) ODDH 85H

' ADC A,HTGH(IX) ODDH 8CHADC A,LOW(tX) 0DDH 8DHsuB A,HIGH(IX) 0DDH 94HsuB A,LOW(I.X) ODDH 95HsBC A,HIGH(IX) ODDH gCHSBCA,LOW(IX) ODDH 9DHAND A,HIGH(IX) ODDH 0A4HANDA,LOW(rX) ODDH 0A5HxoR A,HIGH(IX) ODDH 0ACHxoR A,LOW(rX) 0DDH oADHoR A,HTGH(IX) ODDH 0B4HoR A,LOW(rX) 0DDH 0B5HcPA,HTGH(rX) ODDH OBCH

cPA,LOW(IX) 0DDH 0BDHrNC HrGH(rX) ODDH 24HrNc Low(rx) 0DDH 2cHDEC HrGH(IX) 0DDH 2sHDEC LOW(IX) 0DDH 2DHADD A,HTGH(rY) OFDH 84H

. ADD A,LOW(IY) OFDH 85HADC AHrGH(rY) 0FDH 8CH .

ADC A,LOW(IY) OFDH 8DHsuB A,HIGH(IY) 0FDH 94HsuB A,LOW(IY) OFDH 95HSBcA,HIGH(IY) 0FDH 9CHSBCA,LOW(IY) oFDH 9DHANDA,HIGH(IY) 0FDH 0A4H "

AND ALOW(IY) 0FDH oA5HxoR A,HIGH(IY) OFDH 0ACHxoR A,LOW(IY) 0FDH OADHoR A,HIGH(IY) OFDH 0B4HoR A,LOW(lY) OFDH 0B5HcPA,HTGH(IY) OFDH OBCHcP A,LOW(IY) OFDH OBDHrNC HIGH(IY) OFDH 24H. rNC LOW(rY) OFDH 2CHDEC HrcH(rY) 0FDH 25HDEC LOW(IY) OFDH 2DH

Cu toate cii acests instrucliunisint utilizate intens de firmele de soft-ware este recomandabild, mai intii,incercarea lor pe calculatorul dvs.intrucit producatorii nu garanteaziexecutia siguri a acestor instrucgiuni.

Fig. ? Fi9.8

dependenti de temperaturd apre-ciabild).

Rezultate mai bune se obtin cuajutorul comutlrii in curent (flg.S).Tensiunea de iesire se obtine cu ore latie similard clle i de h donverto-rut b/e cu comutatie in tensiune.

Asa cum se poato observa inschemele din fig.7 si fig.8, conver-toarele cu retea de rezistente pond-erate prezinti dezavantajulutilizdrii unei game largi pentru re-

zistente (de la R/2 pini la 2.n=1 R),

oeea ce este dificil de obtinut intehnologia circuitelor integiate. Deaceea in practicd se utilizeazi maimult retelele R-2R.

3.I.4.3. Convertor D/A cu reteade re zistente R-2R

Schema unui astfel de conver-

unde:

.Vp este tensiunea de referintitatn; sint coeficientii binari careiauvaloarea 0 sau 1 in functie depozitia com u tatoarelor ci.Comutatoarele ci sint pozitio-

nate in functie de bitii core-spunzitori din cadrul cuvintului decomandi. Se observi cI tensiuneade iesire este proportionali cu va-loarea numerici a cuvintului de co-mandi.

Dezavantajul convertoruluidescris mai sus este acela cd re-zistenta de contact a comutatoare-lor ci Lltere azd. acuratetea conver-siei (in cazul comuterii electronice,rezisten[a "de contact" nu este nuli,

.l . --iar in plus prezintd o dispersie si o

tor cu comutare in tensiune estedata in fig. 9. Valoarea curentuluifurnizat de ramura "i" pe intrareainversoare a amplificatoruluioperational are expresia:

Ii:nil/p}- t1p

- ni sint coeficientii binari carepot luavalorile 0 sau 1in functiede stirile comutatoarelor ci ihr- Vp este ternsiunea dereferintd.Tensilnea la iesirea amplifi-

catorul ui opcrational are valoarea:

nVo:-roRo:-Vn2ni2-'

i:1

(continuare in numirul urmitor)

1/90

SINTETIZOR DEFRECVENTA

Ing..{. NicolaeIn ultima vreme a apirut ne-

cesitatea unor modificdri in modulde "a privi" si a gindi aparatura detrafic pentrl radioamatori. Apardin ce in ce mai pregnante situaliilein care se impune necesitatea uneistabifit5ti de frecven$i mai bunddecit 10-9O astfel de cerintd estegreu de indeplinit in cazul ului os-cilator variabil firi a utiliza sintezade frecventi.

Dace' firmele specializate inrealizarea aparaturii de trafic pen-tru radioamatori s-au stabilit de-finitiv la sintelizor, constructorii in-dividuali eziti din cauza mai multor

In prezent, firqrp-ca Yaesu sair .

Kenwood pun la dispozilie radio'amatorilor aparaturi cie trific radidcare inglobeazd pind la patruinicrorprocesoare. Astfel, incet-incet, dis-'pare diferenta intre aparatura deradioamatori si cea utilizatd in co-

'navale,

mplitateafrecvenflde ftec-

.

ven[d sint doui condilii greu de,"u]irur. Uneori un vdo i" .ut"stabilitate.are complexitatea unuireceptor. Stabilitatea este cea careatipi foarte greu in rindul perfor-mantelor unei aparaturi de traficradio. Daci in AM (modulalie deamplitudine) o initabilitatb delKHz nu deranjeazd foaite tare; iaro modulafie parazitari cu 50-100H2se poate uneori neglija, o devialie defObHz se simte fo"aiie Uine in SSn(comunicatii cu bandi lateraliunicii) iar in telegrafie poate duce lapierderea legiturii. Sintetizoarelede frecven_1d sint circuite care

gerercazl, semnale cu frecventa re-glabild intr-o bandi prestabilitd, cup.^.i ficsi, pornind de la o frecventide referinti. Sintetizorul cu PLL

,(fig. 1) este un circuit care are in

componenla sa un divizor progra-mabil (DP), un oscilator comandatin tensiune (VCO), un Frltru trecejos (FTJ), un detector de fazi (D0)si un generator de referinte (REF).Daci N este factorul de divizare albP rezulti ci oscilatorul VCO vafurniza o frecventi

Fs : Nfpip.Frecventa fp6p nu poate fi

micsoratb oricit de mult deoarecefiltrll trece jos necesitf, o frecventide tiiere micd. Acest fapt duce la oscidere a'ci;tigului in bucl5 ;i laaparitia modulatiei de frecventi.Totqi, in anumite conditii, se poateajunge la un ecart dc 100H2.Cerinta esentiali consti in a utilizato or'"ilutor'foarte stabil a ciruifuga de frecvenfd si fie insesizabillpp termen scurt. Este cazul sinteti-

, zorirlui prezentat in cele ce ur-meaz6,,

CARACTERISTICI:, - gama de frecvente 3000,0 ...

3999,9KII2; : i

- ecartul de frecventd : 100H2;- afigaj cu patru cifre ( sute deHz, KH4 zeci de KHz si sute dedr);' ) . -

- schimbarea frecvengei printaste "up-down";- se poato utiliza in echipamentede trafic pentru banda de3,5MHz sau in lranceiver cu adoua fr;cvenli variabill;- utilizeazi tircuite integrate- CMOS;- consumul este mai mic de 0,4Agi este dat in mare parte deiftaje;- se poate folosi in oscilatoare detip VFX.

DESCRIERE. FUNCTIONAREIn fig.2 se di schema electricd

.a sintetizorului. Blocul de generare, a frecventei dc referintd confine un

oscilator cu cuart si o serie denumiiritoaie - divlzJare decadice.Oscilatorul cu cuart (Q1) cbnfinetranzistorul T1. Prin' iniermeiiultrimmerului C3 se retugeazl frec-veDta pe lOMHz. Pentru acoperireaintervalului de l00Hz, cit repre-

zintd, ecartul sintetizorului, s-aprevizut un reglaj fin prin interme-diul potentiometrului P*. Divizorulrezistiv R3, R2, P+ polarizeazd,dioda varicap D1. Bobina L1 serealizeazd, pe un miez oali de FI :4'70KIlz. Contine 22 spire dinCuEmcudiametrul @ : 0,12...0,2mm. Bobina L3 are rol de soc defiitrare la frecvente radio. Se 'realiz-

eaz6, pe ace la;i tii de miez ca ;i Ll,dar conline 30 spire din aceeapisirmd. Tranzistorul T2 are rol de

cator sel6'ctiv.1.4 spire ;i se

tip de miez catabilitate bund

9i o influenli mici a celorlalte etaje,3-a p.evardt o stabilizare locald tuun tranzistor serie (T3).

Cuplarea separatorului (T2)cu etajele de numirare-divizare se

efectueazd printr-un divizor capa-citiv (C12, C13). Inainte de a fi apli-cat primei decade ( CI-2 ), semnaluleste amplificat de o poar6 SAU-NU din capsula MMCz$0l ( CI-1 ).O alta poarti ( zli ) pre ia acela;isemnal de 10 MHz, care poate fitestat sau preluat pentru calibrareprin intermediul unui pin de "Test".

Pe iesirile Q alc bistabilelorprimei decade ( Cl-z ) se oblin 3semnals ( 5MHz, 2MHa' lMHz ).Frewenla de lMHz este aplicatidecadei' urmdtoare, . iar celetaltedoud sint disponibile la ie;irileportiloi 3lL ;i al7 din CI-1.

Urmdtoarele 5 decade divi-zoare furnizeazA semnale cu frec-ventele de 100KHz" 10KHz, lKHz,100H2 si lHz necesare sintetizoru-lui.

.

Programatorul divizorului arein ccimponenta sa 4 ,circuitenumdriitoare stinga-dreapfa detipul MMC40L92 ( CI-6 ... CI-9 ).Pentru schimbarea frecventei sinte-tizorului se modifica factor'ul de di-vizare continut de programator.Din CI-6 se controleazi sutele de}{z, KHz gi apamai

" "ootioir-tulu reafiieaz|prin intermediul unei tastaturi cu 6contacte Kl ... K6. Pentru acord finse folosesc tastele K5 si K6. Laapisarea tastei K5 frecvinga scadecu t00ttt/secundd iar h dpisareatastei K6 frecventa creste cu1 O0Hz/secundi. Schimbarea' rapidda frecventei se rcalizeazi cul0KHdsecirndi din K3-K4 si cul00KHdsecundi din K1:K2. '

(continuarea in numirul viitor)

1/90

GT

s{lr'

liulor>

3I

l_i

i9ro

iI1Il6rS

F

oP

*.i

c

$obN\tog

1/90

ECHIPAMENTUL DETRAFIC PENTRURADIOAMATORI

YO3DKMScopul materialului este acela

de informare ,analizare 9i exempli-ficare concretd privind modul deabordare gi rezolvare a problemelorivite in iroiectarea si realizareatehnologicd a echipamentului mod-ern de trafic pentru radioamatori.

Domeniul fiind vast ,se vor a-naliza numai solutiile reprezenta-tive cale se arate cit mai clar modulde a rezolva cerinfele impuse de tra-ficul radio actual. Exemplele vor

sauetajelor cu detalii de realizare aacestora. Criteriile care stau labazaanalizei vor fi atit de naturdfunctionalf, ,cit ;i tehnologici,pretde cost etc. Se vor avea ln vederE:

a)noutatea principiului;. b)noutateatehnologici;.. c)sensibilitatea receptorului si

fie sub 0,5p.V;d)selectivitate foarte buni ;

e)aten'uarea benzii laterale ne-dorite peste ,10 dB;f)eliminarea u;oari si siguri afrewenlei imagine;g)scald'unici (0...500KH2 sau0...1MH2) pentru toate benzilesau afisare numerici a frec-ventei de lucru;h)numdr minim de circuite se-lective cu acord simultan;i)stabilitatea la receplie sau laemisie apropiati sau sihilari cu

tor cu cuarl;ermodulagib;cu perturbatii

l)selectivitatea variabili lareceptie;m)putere corespunzitoare laemisie;n)comoditate in manevrare ;o)servicii multiple (memorare a

r)fiabilitate si siguranti in ex-ploatare,etc.'Elementul de bazd, al echi-

pamentului de trafic este recep-torul. In prezent ,receptoarele de

trafic sint superheterodine cu maimulte schimblri de frecventd.Printre necesitdtile fundamentilecare au dus la sclimbarea multiplids frecventi se numiri:

-elimiiarea imaginilor;-mdrirea selectivitAtii si selecti-vitatea variabili; ' '

-cresterea sensibilitdtii:-red'ucerea intermodLlaliei,etc.La inceputuri se utiliza o

schemd cu o singuri schimbare defrecventi ( fig. t.) si primul oscila-tor local cu frecventa variabild(VCO). Traficul radio'mic si per-turbatiile aproape inexistente auficut posibili utilizarea unei frec-venfe intermediare din gama 0,5 ...2,5'M.IHz. Pentru elimiiarea [rec-venfei imagine se utilizeaZs unnumlr mare de circuite acordatesimultan (1) in etajul de radiofrec-

' ventd. Aceastl schemd bloc a fostabahdonate in cazul echipamentu-lui de trafic radio, dar nu si in cel alaparatelor de larg consum.

Totusi, dupi aparitia filtrelorde bandd ingustd realizaae cu cris-tale de cuar$, radioamatorii aurevenit la acest tip de schemd dincauza simpttatii si usurintei lnpunerea la punct. Prin utilizareaunui filtru SBB (BLU = bandi lat-erali unici) industrial de tip XF9devine posibild utilizarea unor filtrede bandd largl in circuitul de in-trare. O astfel de schemd ulilizeazd,transceiverul Aa12 Gtg. 2').

Degi simpld, schema prezintidoud mari neajunsuri: instablilitatesi protectie slabi la intermodulatie.

Din cauzd ci frecventa primu-lui oscilator (5) trebuie si fie vari-abild, apare proble ma spinoasd a in-stabilitetii la benzile superioare.Numai o executie pretentioasi dinpunct de vedere mecano-electric a-

tenueazi dezavantajul. Dar si inacest caz trecerea de la o bandi laalta impune calibrarea, lucru destulde incomod. Probleme deosebitepune calcularea 9i realizarea unuifactor de acoperire corect. Chiardacd se incearci realizarea uneiacoperiri globale (500KHz) pentrufiecare Fandd, gradatiile vor fi im-posibil de corelat. Deci, pentru citi-ri precise, apare trecesitatea unorscale separate pentru fiecare bandd.Solutia constd in utilizarea unuiVFX sau a unui sintetizor, lucru ceva fi analizat la timpul potrivit.

I n termodula[ia puneprobleme deosebite li cazul aiesteischeme si de aceea trebuie luatemisuri dLosebite. Misurdtori efec-tuate in cazul utilizdrii filtrelor debandi largi la intrare au dus la con-cluzia ci raportul semnaVzgomot seinrlutdte;te cu cel pulin 10dB fatdde un receptor cu circuite acordate

de radioun luciu- un ele-

ment puternic neliniar. Dactr mixe-rul (2) nu este ales corespunztrtor,apar produe de intermodula[ie. Deui"-"o"q etajul de FI (3) esteincircat cu componente rezultate inurma miniirii unei benzi intregi.Dacd se doreste introducerea unuiamplificator ' de radiofrewenfipoite sa apard o situatie si mlineplicuti. Presupunem cd la intra-rea receptorului sosesc doui sem-nale cu amplitudini diferite: unulsub lpV si celdlalt peste 5 mV. Seurmireste selectarea semnaluluimai slab. Daci etajul de radio frec-ventd amplificii de cca. 50 ori, [aintrarea mixerului ajung doui sem-nale, unul sub 50 p"V, celilalt peste250mV.

(continuarea in numirul viitor)

r /90

APRINDERE,ELECTRONICA

ing. G. HerfoiuEste recunoscut faPtul ci o

aprindere electronicd oferd multeavantaje fatd de una clasici. Se potenumera:

- imbunltdtirea aPrinderiiamestecului combustibil - aer

prio asigurarea unei scinteiputernice Pentru toate regi-

murile de funcrtionare a moto-rului;- micsorarea uzurii unorelemenie ale motorului (con-

tacte ruPtor, bobini de

inducgie, bujii, etc.); .

- pornire uloara Pe tlmp rece;- demaraje mai bune;- reducerea consumului de com-bustibil.

Dupd principiul de funcfio-nare, existl mai multe tiPuri de

aprinderi electronice. Unul dintreace.stea se catacterizeazi prin aceea

ci rolul ruptorului este preluat de

un tranzistor. Avantajul principal ilconstituie faptul ci uzura platineieste mult redusf, (curentul prin rup-tor este mult mai mic, limitat infe-rior de o valoarc carc sd asigureautocurilarea contactelor).Scinteia ob[inutd are aceea;i putereca gi la aprinderea clasici. '' Pentru aceste tipuri de aPrin-dere este necesar un tranzistor de

comutatie ce trebuie si suPorte uncurent mare in stare saturati si otensiune mare in stare blocatd, de-

stul de scump;i dif,rcil de procurat'De asemenea, este necesari Prote-jarea lui cu diode Zener cu tensiunimari de stripungere, de ordinulsutelor de volti.

Un alt tip are drept comPo-nenti de bazi un convertor careincarcd un condensator (de obicei

de 1pF) la tensiunea de 350-zt00V.In momentul deschiderii ruptorului(cind trebuie sd apari sciuteia) untiristor se amorseazd gi Pune con-densatorul incircat in Paralel cuinfh;urarea primari a bobinei deindrictie. Fenomenul de descdrcarea coddensatorului pe bobina deinducfie face sd apari inalta ten-siune' in secundarul bobinei.Scinteia obtinute este mai puternicidecit la up'riod"t"u clasici ;i Per-mite mdrirea distanlei dintre elec-trozii bujiei, ceoa ce are ca urmare o

ardere mai buni a amestecului car-

burant in cilindri.Principalul dezavantaj al con-

vertizoarelor il constituie ran-damentul lor relativ mic, iar la uneletipuri consumul mare de curent ingol.

Aprinderea proprisd eliminiproblemele legate de randament ;ide consum ridicat in gol; de aseme-

nea, este eonstruiti integral cu com-ponente fabricate in tarl.

Funclionarea montajului se

poate inteiege urmirind sclema deprincipiu din fig. 1.

mai bun, s-a recurs Ia un artificiu si

anume incircarea condensatoruluiin doui etape: dupi blocarea tran-zistorului AT gi pind la sosireaurmdtorului impuls de la ruPtor,circuitul de intirzie re T, initializatodatd cu bistabilul RS, dA un nouimpuls pe intrarea S a bistabilului.Accst fapt are ca urmare deschide-rea tranzistorului T, acumulareaunei cantititi de energie in primarultransformatorului Tr, blocareatranzistorului T si transferarea e-

nergiei inmagazinate in condensa-torul C.

Urmitorul imPuls de la ruPtorface si se reia proc€sele anterioaresi in acelasi timo se amorseazd tiris-iorul Th,'.u." puo" condensatorulincircat in paralel pe bobina de

inductie. Procesul oscilaot caret ..-

apare dd nasLere in secundarulbobinei de inductie inaltei tensiunicare procluce sciiteia. Fir[ a intrain aminunte, se mai menlione,azlcd,o parte din energia rdhasd duPiproducerea scinteii reincarcdpartial condensatorul C, Prininfdgurarea secundari ;i dioda D1,iar d alta parte induce'in primar o

tensiune perturbatoare, eliminaticu dioda D2.

Schema elbctricd prezentatlin fig. 2 urmlregtc inl.ocmai schcmade principiu descrisd anterior. Re-zistorul R L furnizeazi curent princontactele ruptorului. GruPul C3,R2 reprezintd un circuit de deri-vare. Dioda D5 reduce nivelul am-plitudinii impulsurilor la cel nece-

sar atacului unor circuite TTL.Tranzistorul T5 amplifici in curentimpulsurile primite pe bazi.

(continuare in numirul viitor).

Presupunem condensatorul C

descircat. Semnalul provenit de laruptor pozitioneaztr bistabilul CBde tip RS in 1 logic (O:1) si tran-zisl.orul T este deschis. Pe primarultransformatorului Tr se aPliciintreaga tensiune de alimentare ;icurentul prin inf[;urare incePe sd

creasci liniar dupi legea:

l, = (U1/L) . t" unde:

Ip - curentul prin bobini;UL - tcnsiunea aPlicatd bobi-neuL - inductanta bobinei;t" - timpul cit se aPlici tensiunebobinei.

' Pe aceasti perioadd, dioda Dleste blocati. Cind curentul atioge ovaloare prestabilit5, este acfionatiintrarea R care pozilioneaza bis-tabilul in 0 logic. traizistorul T se

blocheazd si energia inmagazinatAin primarui transformatorului Tr se

transferd condensatorului Prindioda D, din cauza inversdrii Po-hriEtii tensiunii in secundarultransformatorului Tr. Condensato-rul C se incarcd la o tensiune ce

poate fi dedusd pe baz.a egalitilii:energia acumulatd in bobina Pri-mard este egali cu energia transfer-

'atd in condensator. Din consi-derente de transfer energetic cit

@lectronletuL 1/90

REGUIATOR DETENSIUNE

ing. Gabriel HertoiuRegulatorul de tensiune

prezentat poate fi utilizat la auto-mobilele echipate cu acumulator der2v.

Majoritatea regulatoare lorelectronice alimenteazi infbsurareade excitatie a ahernatoruhii intreborna pozitivd a bateriei 9i iepireamontajului. Cum la cele dai dulrealternatoare infisurarea de exci-tatie are din constluctie un capit lamasi, este necesard o intervenlie laalternator, ce necesitd deconLcta-rea si izolarea fati de masi a respec-lrvel boroe.

Montajul de fald elimini acesrinconvenient, necesitind doar de-montarea regulatorului electrome-canic ce echipeazd autovehiculul pi

montarea regulatorului electronicin loc.

Avantajele unui regulatorelectronic sint binecunoscute si serezumd la prelungirea durate'i deexploatare inbune condiliirni a acu-mulatorului. '

DESCRIEREA SCHEMEIELECTRTCE (Frc. 1)

Montajul prezrutat cuprindecircuitul de sesizare a tensiunii labornele acumulatorului, circuitulde comandi realizat cu circuitul in-tegrat CI-1 de tip pE 555, o sursi dereferintd stabi16'la variatiile de te m-p"tutuia si ale tensiunii a" J-""-tare (CI-2), un stabilizator de ten-siune simplu (T3) gi circuirul deputere echipat cu doui tranzistoare(T1 ;i'T2) dintre care cel de pqtereeste de tip pnp (T1). S-a urilizar un

.T;la

Circuitul de sesizare a [en-siunii bateriei cuprinde doul divi'znare rezistive (R9-P2-R10 si R7-P1-R8) , condensatoarele C1'5i C2avind rolul de a elimina."-nll"l"parazite apirute.

Se recomandi folosireapotentiometrelor Pl si P2 numai laefectuarea reglajelor-de punere infuncJiune. Dupi aceea se misoarivaloarea lor si se inlocuiesc cu rezis-toare firre, dloarece pe autoturism,din cauza trepidaliilor, pot ceda

dore;te o bund stabilitate termicd,. meriti sd se facd accaste "risipd".

Pentru tensiunea de referintise mai poate utiliza un montaj fol-mat ditrtr-un rezistor in serie cu odiod[ Zener (fig. 2). Rezistorulpoate fi de 820 Ohmi-l KOhm;i seconecteazi in emitorul tui f:(n;.Punctul de inseriere cu dioda seleagd la pinul 5 al circuitului inte-grat iar anodul la masd. Desigur, inacest caz se oblin alte valori pentrurezistoarele ciicuitului de seiizare.

Constructorii exigengi potincerca realizarea unei surse dereferinfi cu un anumvarratre a lenslunu c(negativ). Prin aceasanumit coeficient desiuoii la boroele bateriei'cu tem-peratura.

INDICATII CONSTRUCTIVESI PUNERE IN FUNCTIUNE

Tranzistorul f,rnal nu are ne-, voie de radiator, puterea disipatd instare de saturatie fiind mai micd de1W, astfel incit intreg montajul serealizeazd, pe o placi de cablaj im-primat care sd incapd u;or in carca-sa regulatorului electromecanicinlocuit.

Pentru punerea in funcliunesint necesare, '

-o sursd de tensiune reglabill deminirn 15 V/f A;-un bec de 12 V;i putere mici(2;3;5 W); '

^ -un voltmetru (de preferinginumeric);-doui potentiome tre semire-glabile de 10 (25, 50 ,100)Kohmi-un ohmmetru.Firi a avea montat circuitul de

sesizare, se conecteazi potentiome-trele cu un capit la masi;i ielllaltla punctul A.

(continuare in pag22)

Fts 3 FIG 2 Dzsvl

VEDEE DE 5(,s

destul de repede.Folosind o referinti de 7,15V

(CI-2) gi considerind pragurileUmin:13,2 V, Umax:14,4 V,pentru rezistoare s-au oblinuturmtrtoarele valori (fatapotentiometre ): R7 R8l0KOhmi;R9 : l8KOhmi, R10 :6,8KOhmi.

Punctul A se poate monta laborna pozitivd a bateriei (cel maibine), !a iesirea p<lzitivd a redresor-ului alternatorului (surubul cudiametru mai mare) sau se leagi di-rect la alimentarea montajului( + Vnef) dar, in acest caz pol sA

apard erori datoritd cdderii de ten-siune pe firele de legaturi.

Circuitul inregrar 88555 esreEontat intr-o schcmd clasici decomparator cu praguri si estealimentat prin intermediul u-nui sta-bilizator simplu. Integratul esteproiectat sd lucreze pini la o ten-siune de 18 V. Degi ar pirea inutil,acest stabilizatoi este necesardeoarece pe bara de tensiune po-zitivf, pot sd apard virfuri de ten-

si circuitul

".'ili'",*tde putere

medie (T2), care, la rindul sdu; co-mandi tranzistorul de putere Tlcomutindu-l in stirile blocat sausaturat si astfel, excitatia alternato-rului este sau nu alimentatd. functiede tensiunea de la bornele bateriii.

Dioda Dl protejehzd tranzis-torul final impotriva tensiunii in-vsrse care apare pe infdgurarea deexcitatie in momintul iitreruperiicontactului (la blocarea lui Tl).Pentru teusiunea de referinti s-autilizat sursa de referinla a ciriuitu-lui integrat pA723. PJate pare ne-justificati aceasti utilizare a unuistabilizator de tensiune dar, daci se

l/90 electronlgtut

MULTIMETRUDIGITAL

ing. Simion Stanciu

Odati cu aparilia circuitelorintegrate pe scari largn (LSI) a

devenit posibild cealizarea unor CIce cumuleazd func;ii dintrecele maicomplicate. In aceasti categorie se

incadreazd ;i circuitul integrat7107, cu ajutorul ciruia s-a realizatmultimetrul numeric ce va, fiprezentat in continuare. Acestapermite mf,surarea, in conditii deprecizie ridicati, a tensiunilor sicurenfilor (native), a(dounposibtensiune) si

l.CARACTERISTICITEHNICE. PERFORMANTE.

a)Tensiuni continue:- domenii: 0+0,2V; 0+2V;0+ 20V; 0 +200V; 0+ 1000V;- impedair[i de intrare :

11,4MOhmi, constanti;- rezolu$ie manim6: 0,lmV;- precizie: O,2Vo 11 digit

' (LSB);- proteclie: 1,5KV, indiferentde dom'eniu (e limitatl destripungerea comutatorului).

b)Tensiuni alternative:- domenii (valori efective):0+ 0,2V; 0+ 2V; 0+ 20V;0+200V;0+600V;- impedanti de intrare :

1 1,4MOhmi, const.anti;- rezolu;ie maximi: 0,lmV;- precizie:0;2%t 'r 1 digit (LSB)in domeniul de frecvenfe50Hz+15KHz ( semnal sinu-soidal in alternativ);- protecfie: 1,5KV, virf la virf.

c)Curdngi (continui ;i alter-nativi):

- domenii: 0+ 0,2mA; 0+ 2mA;0+20mA; 0+200mA; 0+2A;0+20A;- rezolufie maximd: 0,1F4;- precizie : 0,2Vo + l digit (LSB)in dome niul de frecvenle0+15KHz ( semnal sinusoidalin alternativ);- protec[ie: cu temPorizare, indoud treite reducerea cu 5OVo a

curengilor in prima treaPtA !iprin limitarea la 0,7V a cdderiide tensiuDe Pe lunturi in treaP-ta a doua; protecfia nu func[io-oi"ra io urii.ele houa domehii;

d)Rezisten[e:- domenii : 0+200 Ohmi;0+2KOhmi; 0+20 KOhmi; 0+ 200.

KOhmi; 0+2 MOhmi; 0+20MOhmi;- tensiuni la bornele rezistoru-

lui: 0,2V sau 2V, [a alegere;- rezolufie:0,1, Ohmi;- precizie: 0,280 -r 1 digit(LSB);- protecfie: ,100V virf la virf deorrce gama;- semnalnalizszz

' teriorule)Temperaturi:

- domeniu: -55oC + + 2009C;- rezolugie:0,10C;- precizie: lVo;

f)Alimentate :

- acumulatori CdNi 1Ah sau2Ah ce se incarcii din refea, saubaterii R20.

2.DESCRIEREA SCHEMEISI INDICATII PRIVINDREALIZAREA

ln fig. 1 se prezinti schemabloc completaE cu elementele decomutare. La realizarea prototipu-lui s-au utilizat comutatoare detranslatie, dar se pot folosi;i comu-

E

R1

R2

R]R(

R5

tH smK

1H 5()X

100K 5K

10K flXln

1K 20ln

FG.I

t/90

tatoare rorativo, ceea ce reduce sen-sibil suprafala ocupata pe cablajulimprimat (in special pentru dome-niile de lucru). O variantd comodiconsti in folosirea comutatoarelorrotative pentru eleme ntele dinschemi de tip intrerupitor (selecta-rea gamelor) si a celor de tip trans-latie pentru celelalte.

In aceastd idee a fost desenatdschema din fig. l,, punindu-se lneviden ttr semnificafia comenzii prindenum'irea tastei' de pe panoulaparatului, tasti desenatd subforma unui dreptunghi. Cu excepgiamodului de lucru "Ohmetru", borna

- 5v'

rLcf/lf Bosoos2fnn BF

.D 1,59

L6 este conectati la masa aparatu-lui. Acest punct constituie masaunici a instrumentului, la care sevor lega prin conductoarteu sepa-rate liniile de masi ale tuturor mo-dulelor functionale.

Modulirl principal (fig.2) arein componenta sa volmetrul digitalde c.c. realizal cu circuitul integrat7107 (Intersil ICL 7107 sauMicroelectronica MMC 7107).Acest circuit contine in aceeasi cao-suli toate *.p6o"ot.le anaiogicesi digitale ale unui vohmetru de 3tl2 digi;\ voltmetru de tip integra-

tor cu dubli pantd, cu circuite deautozero si semnalizarea polaritltiitensiunii misurate. Este de aseme-nea integrati si o sursi de tensiunede referintii, care nu e folositi inaceastli aplicatie, intrucit stabilita-tea ei nu este suficienti. Aceastiinstabilitate provine din variagiilede temperaturi ale capsulei iofunctie de numdrul de segmenteapriise, capsula cuprinzin{ dupdcum se poate vedea in fig. 2, si dri-verele de afi;aj.

In configuratia prezental|pentru elementele exterioare, va-

loarea tensiunii externe de referintdtrebuie si he 0,1000V (cap de scaia0,1999V). Aceastd te nsiune seobtine prin divizarea tensiunii fur-nizate de o diodii Band-Gap foartestabila, de tip 8589 (RDd). Ten-siunea are valoarea de 1,235V pen-tru curenti de polarizare cuprinsiintre 5pA ;i 50nA. Aceeagireferin![?ste fblosita si in modulelede conversie rezistenti-tensiune orit emperaturi-tensiunl.

(continuarea ln numirul urmitor)

l/90

4r,

:fLh'l]l"

'DP.

tig;tZ (tse) a1tt. E eigitii

E ::*$: i

+rye.p*ql_FtG.2

Lo- R, tL--4-+p-=I cAla I anENnrE

I TFSfI

0.--q2 K-l t,t1^to... zK^ l nt"t0 20K^ | ll,t t Ao z@Ktl l,tr.VA

o. 2ntl EtL/Frf..

s.t**t*i*ffiElv

ELECTRONICA

TEMPORIZATORDIGITAL

ing. Sim Stan

Folosind perechea de circuitein(egrate timer MMC 361- MMC362 produse de I. MicroelectronicaBucureEti se poate construi uD tem-porizor'foto ieftin si precis.

1. CARACTERISTICITEHNICE. PERFORMANIE:

- tensiunea de alimentare :22OYc.a.;- sarcina comandati : 100W .'.

1 KW ( in functie de tiristorulutilizat );- plaja de reglaj a temPorizirii: 0,1 sec.+ 99,9 sec. in Pasi de

0,1 sec.;- precizia temPorizirii este maibuni de lVo din valoarea re-

glatd;- fidelitatea temPorizirii este

mai buni de 0,5Vo din valoarea

, reglati, determinati Prinmisurdri succesive timP de 10

min. ( temporizare re glati la 1,5

sec. gi mai buni de l%mdsuratd timP de 1 or5, cuaceea.si te mporizare) ;

- efectul varialiei temperaturiiasupra temporizirii este maimic de lVo Perfiru variatia tem-peraturii in intervalul18 + 409C;- efectul variatiei tensiunii de

alimentare asuPra temPoriziriieste mai mic de lVa Peilrvvarialia tensiunii de alimentarein intervalul2O0+ 240Y.

2.DESCRIERE,FUNCTIONARE SI DETALIICONSTRUCTIVE.

Tandemul 36t1362 confinetoate componentele active ale unuisistem de temporizare. Pornind dela un oscilator ( 4 MI{z) circuitul361 furnizeasd toate semnaleleneccsare bazei de timp, exPloririiprogramatoarelor mecanice ;ifunctionirii detectorului de coin-

cideila. Astfel, la icsirile Yt...Y+sint livrate semnalele de 1 KHz cufactor de umplere 1/4 9i decalate intimp ( tig. i.a. ). Aciste semnaleactiveazA pe rind programatoarele"tumble switch" care furnizeazdspre intrdrile IA ... Ip (IC2 - 361)

expresia binard a nume relor ( in ze-

cimal ) selecfionate de aceste pro-gramatoare.

Se mnalul Y1 activeazd circui-tul de coincidenti care comParisuccesiv conlinutill numiritoruluiintern cu cei al Programatoarelormecanice. Numiritorul intern este

incrementat de semnalul bazei de

timp, care in0,1 sec ;i se

(362).Acestede timp ) sintaparilia unui impuls de declaryarela intiarea I1. Impulsurile de 4 KHz(VX) amorseazi tiristorul si

diff"ot"ura sarcina pind la stabill-rea coincidentei ce are loc dupd tim-

pul l impus din programatoare (fig.t;. Rce.t moment este marcat la

ie;irea XQ prin aparitia unui sem-

nal treaprVcare satureazd tranzisto-

cadice avind iesirile in cod binar'Aceste comutatoare sint produse intari in doui variante. Prima vari-lntd (CONECT - BUCURESTI)seria KDM 13, are labazd un tam-bur cilindric inscriptionat pe supra-fata laterali cu cifrele de la 0 la 9.

Ritirea se efectueazd prin actiona-rea tangengiald a unei roli stelate

..iia"ta" cri tamburul. Li a doua

varianti, ( producitor l. ELEC-TROMAGNETICA BUCU-RESTI cod 76940) dimensiunile ci-lindrului ( ca de altfel intregul an-samblu ) stnt mai mici iar aclionarease face apisind pe doud butoane,unul pentru avans, celdlalt Pentruregres. Ambele variante sint desti-nate montiirii pe panou, avind toto-datd posibilitatea de Plantare a

diodelor pe circuitul propriu.Alimentarsa se face direct din

relea prin rezisl.enla de

5KOhmVf0W. La reali'zarea Prac-ticd se va avea grijd ca acest rezistorsa fie amplasat cit mai deParte de

bobina L pentru a nu- i modificasensibil inductan[a prin incilzire.De asemenea, se va asigura o circu-latie cit mai lesnicioas[ a aeruluiintatzit. Totodatd, se va avea grijd sd

a de vreunamontajului,declangare

dd inchide-rea intregului montaj intr-o cutiemetalipi legati la pimint. Conden-

satorii de 2,2 pFlTKV sint de tiPulceramic folositi la intririle de

ant€ni ale televizoarelor. Bobina L

se realizeazd, pe o carcasd fird miez(fig. f) pe care se bobineazd cca 180

spirb cu sirml de CuEm de diamc-tru 0,2 mm. Cei care disPun de unrezonator cu cuart il pot folosi con-form fig. 2.b.,oblinindu-se un Pluscorespunzitor de Performan!e.Oricum precizia ;i stabilitatea sintsatisfdcdtoare si in cazul utiliziriibobinei, caracteristica principallurmiriti fiind fidelitatea tem-porizirii. Dupi cum s-a vf,zut mai

sus, aceasta este loarte bunl.Pentru semnalizdri se folosesc

becuri cu neon (becul Ne1 indicdstarea de alimentare, iar Ne2enstenta tensiunii la bornele sarci-nii). iestul montajului continecomponente uzuale. Singurele care

un curent de virf de cca. 30mA'Asamblat corect, montajul

rea se realize az| din condensatorul

^ semireglabil. La nevoie se va modi-fica numdrul de sPire al bobinei

se obtinederea frec-torva).

. Catalog MICROELEC-TRONICA - MOS INTE-GRATED CIRCUTTS - 1989.

. Iosif, N s.a. - Tiristoare si mo-dule de puterc Ed. Tehnicd -

Buc.'84.. Catalog CONECT - Conec-toare si comutatoare - Buc. 1987

. Iuliin, Ardeleanu ;.a. - Cir-cuite integrate CMOS - Manualde utilizare Ed. Tehnicd 1-986

1/90

Y3

Y/.

YX

Ha2b FIG,2

rKl

220Vru

Ntl

6--nPl

2'2,*/1KV

trE

6-uCLAI.EAft I

XTERICR .

(urmare din pag.lE)

Cursoarele se leagi la pinii P5gi respectiv Py ai circuitului inte-grat. Punctul A se leagi la plusulmontajului. In locul excitariei seleagibeculd e l2Y.Se pozitidneazlcursorul corespunzAtor pinului PJla circa o treime din cursi fati demase iar cursorul celuilalt in pdzitiemediani. Se alimenteazd montajulcu 12 V. Becul trebuie sd fie aprins.In, caz contrar , durli ce se verificd

pinilor C ;i V+ , seu;or potentiometrul

tor pinului PJ. Se cregtede alimentare pini'la

14,4V (mdsuratd pc voltmetru).Becul trebuiE sd rimini aprins.

Daci s-a stins, se scade tensiuneapinl se reaprinde. Dupi aceea seactioneaze potentiometrul Pg pinicind la 14,4 V becul rdminc aprins.Se regleazi din nou potenliometrulP5 asifel incit pragul dc Jtingere abecului si fie 14,4 V. Se scade ten-siunea de alimentare pind la 13,2Vsi se regleazi potentiometrul PJpind ce becul se aprinde (daci s-aaprins inainte, se creste tensiuneapeste 14,4 V, se actioneazapotentiometrul P;, apoi se stade dinnou tensiunea pioi ce la 13,2 Y,becul este stins). Acum se regleazEpotentiometrul P; pina se aprindebecul. Cu aceasta, reglajele si.nt ter-minal.e. Se scot potent iomel.rele, semhsoard rezisl.entele itrt.re cursor si

masd si intre cursor si punctul A,apoi se inlocuiesc cu rezistoare devalori fixe care se planteazi pe ca-blaj. Este important. si se rcspcbteraportul intre rezisten[ele cores-punzdt<-ra ' u (deexemplu gi re-zultd Ro ':5,9KOhmi, :8,2KOhmi li RU:12 KOhmi). Severifici din nou pragurile, se faceventualele retusuri la valorile re-zistoarelor si moltajul cste gara dca tr montat pe auloturlsm.

In figurile 3;i 4 se dau conc-xiunile Ia pinii circuile lor integrateCI-l si CI-2.

1/90

ELECTROST.IMULATORPENTRU MASAI SIACUPUNCTURA

ifig. PetreNicolae'Stimulatdrul "de spectru larg"

este un aparat obisnuit in laborato-rul de (neuro)Iiziologie sau in,ca-binetul clinii de electromicrofoto-grafie. Un stimulator este compus

teaz6,taj depute-

rea necesarii aplicatiei., CARACTERIETICILE, GEI,\fERATORULUI:

- impulsurile au durate intre10irs ;i 300 ms pu fronturi maibune decit 1ps;

. - frecventele de repe ti$ie ale im-

TMNSFORI',IATOR OJ TOIE E4I tip trab detzor"MAMlA'

pulsurilor simple se situeazd ingama 0,1H2 ..i 1000 Hz ( mod

,monoimpuls );- fiecare impuls poate fi contro-lat independent in cazul modu-lui bipuls ( pereche );-,decalajul in modul bipuls re-glabil intre 0 si 3fi) ms.

CARACTERISTICILEETAJULUI FINAL: ,

- panta tensiunii de ie;ireaproximativ 50 V/ps;- excursia la iegire : -r 80V/

isone;- rezistenfa de izcilatie a jeiiriimai bunf, de"t0loOhmi; ,

- capacitatea parazitl,Sub 5,pF.

SCHEMA ELECTRICA. "

PUNERE IN FUNCTIUNEIn fig. 1 se poate urmiri sche-

ma electrici a electrostimulatoruluicu detaliu de realizare a transfor-matorufui, iar in fig. 2 si 3 cablajulimprimat si desenul de amplasare acbmponentelor.

Inainte de i alimenta montajulse verifici amplaSarea' corecti" acomponenl.eloi, continuitatea tra-seelor, lipirea corectd a terminale-

mdsoari tensiuriile in pozitia core-spunzitoare nivelului maxim detgnsiune pe cursoafele poten[iome-trelor Pl 9i P2. In cazul potentiome-trului'P1'se misoard amplitrlaineamaximi a impulsului furnizat de CI-L. Daci cele doud tensiuni diferd,mhi mult de lOVq se verificl tole-

lor Pl;i P2,va-R2-R3 si even-loarea lui, R2.

Pentru veriFrcarea ciicuitului a-

T3

continuA de 9V avind limitarea decurent reglatd la 100 mA.

Verificarea circuitului astabilpentru modulare sO efectueazd cuajutorul unui osciloscop vizualizindimpulsurile dreptunghiulare demodulafe pe pinul 3 al circuituluiintegrat CI-1. Se modific{ perioadaacestui semnal care trEbuie si Fre

TM:5s -+20Vo. Daci nu cores-punde se verifici CI-1, Rl, C1 sievenl.ual se modifici valoarea rezis-torului R1 pini cind durata se inca-dreazA in limitele impuse. Se

stabil comandat se regleazd Pt laminim si P2 la maxim. Se verificaptezout;a impulsurilor la iesirea CI-2 (pin 3) p€ toate cele 3 domenii defrecventi (comutatorul I1). Daciimpulsurile nu sint prezente severifici continuitatea traseelor,calitatsa lipiturilor, comutatorul I1si piesele aferente lui CI-2: T7,T2,T3,T4,C3,C4, C5, C6, R5, R6, R7,R8, R9;i R10.

Cu ajutorul unui frec-veotiometru se misoari frecvengaimjuhurilor prezente la ie;irea liri

1/90

$x'"r2

ebctronptuL

ELECTRONICAMEOICALA

flG2

F IG.3nuitatea traseelor, calitatea lipituri-

it

pentru acupunctura. Deci, trebuiesi aibd sip<lnentialllncomutatorulloscopul amplitudinea impulsuluidreptunghiular pe ambelb iesiri depacient (Mf ;i M2). Valoarea se

incadreazA in tole ranla U0 = 60V+ 5Vo.Incottinuare, se deschide 12

(pozilia masaj) si se verifici polari-tatea impulsurilirr dreprunghiularela ambele iqiri de pacient. Polarita-tea trebuie'sd fie pozitivi. In cazcontrar se verifici sensul de bobi-nare a transformatorului ;i cone-xiunile la mufe . Se verihci pe am-bele ie;inii, dd icideri atunghiular mai micd deZOVa din va-

loarea amplitudinii. In cal'contrar' ,

se verificl grosimea sirmei de bobi-nare a transformatorului, factorulde amplifrcare in curent al tranzis-torului T6 si tensiunea de nivelcoborit a iesi'rii circuitului CI2. Totpe pozigia hasaj se verifici formaimpulsuiui elementar pe ambele

ii deesteex-

ifici

CI-2 (pinul 3). Pe cele 3 domenii'corespunzitoare, comutatorului I 1

se oblin urmltoarele valori: f1 :10Hz IIVo,fT: 100H2 +LOVo;i

R : 1000H2 -+l|Vo. Daci frec-venlele nu corespund dar

-au aceea;i

devialie pe toate cele trei domenii se

verifild valorile rezistoarelor R4,R5 si R7 care trebuie sd aibi o tole-rante de 2Vo. Bvestual se schimbdvaldarea rezistorului R4 (sciderealui R4 determini cresterea frec-venlei). Daci avem o deiiaEie nrlga-ipe i.rn singur domeniu, se verificicondensatorul de temPorizare co-respunzitor (Cd pentru f1, C5 Pen-tru f2 pi C4 pentru R). Se misoaricu un'periodmetru dgrata imPul-

CI-2 (pinulmdsurf,toriiegativ. Pen-

tru cele 3 frewenfe rezulti valorilecorespunzitoaib: t1: 300ps -r

ZOVo, t2 = 250P.s = ZOVo ti t: :50ps +2OVo. Daci duratele nucorespund se verifici R8, R9, R10 ;ieventual sE modifici valoarea lor(miqorarea valorii determindmicsorarea duratei t).

' In vederea n"rifi"itii etajului

diodele D5 si D6 (diode "lente" saucu tensiuni de strdPungere Preamici) sau se curlfi de decapalt ca-

blajul si mai ales comutatorul 12.

Ii continuare se ve rifici diodaluminiscentd'LED care trebuie silumineze in ritmul frecvenlei re-glate din P2. In caz contrar se

verificd elementele DZ, R11, R12,T5, dioda LED (inclusiv corectamontare a acesteia) precum gi ten-siunea de alimentare. Intensitatealuminoasf, a diodei luminiscenteLED trebuie sd scadi o datd cuscdderea tensiunii de alimentare.Dioda LED trebuie si se stingi Ia otensiune de alimentare de aprox.6,5V.

Se verific6 cele trei reginuride ualizareaLE Punzitorpot Cu Pl siP2 rebuie silumineze. Daci apar impulsuri se

vgrifici R6, D3, D4, T1, T2, T3(curengi inverpi prea mari) sau se

conecteazi uh rezistor de 100

KOhmi intre baza ;i emitorul tran-zistorului T1.

\

4t ,,sol@lectronlgtul

oolloooffi'fs u%tr(iT ::tL." ui*l

ffih14TF( jJqp

,4 taz:V Soroo

E

PI P2

TC

P3

I--

ELECTROSTABILIZATOR DUALDE TENSIUNE

ing. G. HertoiuPentru alimentarea monta-

gativ al uneia cu polul pozitiv al ce-

leilalte. Punctul coFun se conec-teazilla masa moniajului' Reglajultensiunilor se face cu douipoten[iometre indePendente, ceea

ce coustituie un dezavantaj. Deassm€nea, poate exista o diferenliintre momentele ln care se aPlicitensiunea pozitivi ;i cea negativlmontajelor, dupd pornirea surselor.

Alimentatoqul Prezentat in'cele ce urmeazii elimind dezavanta-jele rnentproiectatsiune negtensiuneiegire este variabili in domeniul 0

+ 15V, pentru un curont maxim de

1A. Sursa este prevdzuti cu limitarede curent Si protectie la decuplareasarcinilor' inductive. Montajulpreze ndesursa sta-biliza sta-

bilizatorul de tensiune negativS,transformatorul de retea si blocule;;d;;;si-filtrare."

Sursa dd tensiune de referintleste rcalizatd cu amPlificatoruloperafionalA01 ( pA741). Avtnd invederti ci circuitele integrate de tipamplificator operalioial au brejecgie mare a .urr"iot de alimen-tare 6e poatg considera ci bfectulriplului deoarelor dereferintd DD1 s-a'atessiderente de stabilitate te rmicl.'Din

1/90,

zitivi cuprinde:- generatoarele de curent con-stant realizate cu D2, D3, T1 si

T2;- etajul amplificator de eroarein montaj diferenfial, echiPat cutranzistoarele T5 9i T6;- etajul de iegire de tiP dubletDarlington realizat cu T3 si T4;- circuitul de limitare a curentu-lui alcituit din R11;i T7.Partea din tensiunea de

referintl culeas6 cu ajutorulpotentiometrului P se aplich tran-,i.totirtui T5 din etajul diferengial.

sire ast-iozisto-albazei

tranzistorului T5 ( Vo : 2VnP ).Curentul de iegire este limitat la va-

loarea l1im = 0,6V 10,56 Ohmi.Stabilizatorul de tensiune ne-

eroare). Acesta este realizat cu T12si T13 si are o intrare (bazal'ranzis-iorului T12 ) coneciatr la masi.Etajul aclioneazd asupra tranzis-toarelor hnale astfel incit

R23, atunci tensiunea la iePirea

acestui . stabilizator este egal'i inde laitiv6.dacdegim

de limitare" Diodele D4, D5, D8 si

D9 au rol de protectie.Daci nu se dispune de un tran-

zistor pnp de putere, dubletul Dar-lington ( T10, T11 ) ce echiPeazdhtabi,lizatorul de tensiune negativi

se poate inlocui cu un tranzistorcompus echivalent (de exemPluBD136 si 2N3055 ).

Trlnzistoareie finale disiP5fiecare o putere cuPrinsi intre 7 W(tensiunea de iesire de 15 V ;icurentul de sarcind de 1 A ) ;i 20 W( tensiuni de ie;ire aproPiate de 0 Vsi acelasi consum ). Acestea se vorhonta fe acela;i tidiuto. ( izolate )dimensionat astfel incit sd Poatddisipa pind la 40 W firi o incdlziriexagerat[.

Transformatorul de retea se

rcalizeazA pe un miez din tole E14cu grosimea pachetului de 30mm'bobinind in primar I32O sPireCuEm cu diametrul de 0,35mm iarin secundar doui infisuriri a cite 96

de spire CuEm cu diametru0,75mm.

Blocul de redresare si filtrareeste realizat cu o punte de tip 3PMLpe bra[ele cireia se monteazii con-de nsatirare ceramice de 47nF. Aces-tea au rol de reducere a Pertur-batiilor introduse de retea in secun-dalul transformatorulli. Conden-satoarele de filtraj vor avea minim2200:u.Fl2sv

tensiuni.le de dlipentare necesare

frcntru o functionare corecti a cir-cuitului. Condensatoarele Cl si C2

' asiguriinaftevalente

' lor 7 si2'.Amplificatorul limitato_r fur-

rtznazd db tectorului sensibil h tazAamplitudineacorecte, por-zut al semna-

lului de intrare. Condensatorul Cpconectat la terminalul 5 asigurd oreactie totali in domeniul frec-ventelorjoase.

Demodulatorul extrage infor-matiaprezentd in semnalul modulat

LC cu rol de defazor. Condensato-rul C3 scurtcircuiteazd la masicomponentele de foarte inalti frec-ventA ale serirnalului de la ieEireadeniodulatorului 9i asigurd diac-centuarea semnahilui di audiofrec-ven$ii, necesar la receptia semnale-lor modulate ln frecvenld.

TAA 66I . AMPLIFICA.TOR LIMITATOR SI'DEMODUI-A.TOR MF

DESCRIERE GENERALATAA 661 este un circuit inte-

grat monolitic destinat amplificiriigi demoduliirii semnalelor modu-late ln frecvenfd din calea de suneta televizoareloi.

CARACTERISTICINOTABILE:- amplihcator limitator debandi largi;- demodulator MF, a cirui ali-niere se face cu o bobini;- e-taj de iqire cu impedantiredusi: 100 Ohmi;- stabilizator intern de tensiune.

Schema bloc 9i configuratiaterminalelor ( vederd de sus )-se dhuin figura aliituratd.

In componenla schemei blocintri:

-sursa stabilizati;-amplificatorul limitator cu'reactie totali in domeniul frec-ventelor joase, alcituit din 4etaje cu structurd diferengiali;-demodulatorul construit dintr-un multiplicator analogic fo-losit ca detector sensibil lafazA;-etajul de iesire.

Sursa stabilizata furnizeazd,

, uimitoare de prelucrare a semnalu-lui.

Valori limite absolute:-tensiunea de alimentare 15V;-gama temperaturilor defuncEionare 0-70 C9

" -puterea disipati 5ff) mW;-rezistenta termicii jonctiune-ambiant 200sCnV. ,

@ N|9TUL

IMPC'FITANTINe putetl scnie p-e_ adresa: EfucluresGl,casuca poscalas-51MaGenialele trirnise p€ntnr licare s€ t oF

4Rs-^. incadra la n icile enu;iiarcl,a pag.2reuEpecifieaCe la

dl-pturile dqaucoFIn nurnarul viitor _ Pentruintocrnlrea aFGico-bron- puit icabirett

1/90

I'

:'

ESj|PMENT FACzoo-poa, GALE OVEI; 764A2- PHONE 80 20 20 TELEX:11578

v,i ii

,?

t-ll.r{

c '] Lk'l,

\

ii.. t.r' :', .'

".: tlj::

ffiH \Fe,lr "'Q

@.'3t

I ' l.'.,r,:'il

'1. I f r. ,'

4,

n$rt

t.

tt):+lnNI

* tE