referat nr. 1

22
UNIVERSITATEA “DANUBIUS “ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GALAŢI REFERAT LA ECONOMIE EUROPEANĂ TEMA : PROCESUL DE EXTINDERE AL UNIUNII EUROPENE SI CONSECINŢELE SALE ECONOMICE -MONEDA EURO- PROFESOR INDRUMĂTOR : GABRIELA MARCHIS

Upload: andrada-nicoara

Post on 04-Jul-2015

452 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: referat nr. 1

UNIVERSITATEA “DANUBIUS “FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

GALAŢI

REFERAT LA ECONOMIE EUROPEANĂ

TEMA : PROCESUL DE EXTINDERE AL UNIUNII EUROPENE SI CONSECINŢELE SALE ECONOMICE

-MONEDA EURO-

PROFESOR INDRUMĂTOR : GABRIELA MARCHIS

STUDENTE : BURGHIU CRISTINABERECHET GEANINA

SPECIALIZAREA : CIG, ZI, AN II

2009

Page 2: referat nr. 1

1. REZUMAT

Euro este moneda unică adoptată (până în acest moment) de 16 state membre ale

Uniunii Europene care, împreună, formează zona euro. Introducerea monedei euro în 1999 a

reprezentat un pas important pentru integrarea europeană. A fost, de altfel, şi unul dintre

succesele sale majore: aproximativ 329 milioane de cetăţeni europeni folosesc moneda unică

şi se bucură de avantaje care se vor extinde pe măsură ce şi alte ţări vor adopta moneda euro.

În momentul lansării, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua monedă oficială a 11 state

membre, înlocuind, în două etape, vechile monede naţionale – precum marca germană şi

francul francez. La început, euro a fost introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de

operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, în

timp ce vechile monede, considerate subunităţi ale euro, continuau să fie folosite pentru

efectuarea de plăţi în numerar. Ulterior, la 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub formă de

bancnote şi monede

Euro nu este moneda tuturor statelor membre. Două ţări (Danemarca şi Regatul Unit) au

optat pentru clauza de neparticipare prevăzută în Tratat, iar restul (majoritatea noilor state

membre şi Suedia) nu au îndeplinit criteriile stabilite în vederea adoptării monedei unice. În

momentul în care le vor îndeplini, monedele lor naţionale vor fi înlocuite de euro.

ŢĂRI CARE AU ADOPTAT EURO

1999BELGIA, GERMANIA, IRLANDA, SPANIA, FRANŢA, ITALIA, LUXEMBURG,

ŢĂRILE DE JOS, AUSTRIA, PORTUGALIA ŞI FINLANDA

2001 GRECIA

2002 INTRODUCEREA BANCNOTELOR ŞI MONEDELOR EURO

2007 SLOVENIA

2008 CIPRU, MALTA

2009 SLOVACIA

State care nu participă la zona euro:

Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia,

România, Suedia şi Regatul Unit sunt state membre ale UE care nu folosesc în prezent

moneda unică europeană.

Cuvinte cheie: Zona euro , integrare , moneda unică, moneda virtuală, bancnote.

2

Page 3: referat nr. 1

2. INTRODUCERE

Perspectiva istorică

Moneda euro apare odată cu organizarea de stat, care îşi elaborează propriul sistem

metric şi de greutaţi, este astfel chemată să comensureze aidoma aceste măsuri, plus alte

măsuri ale vieţii moderne de mai târziu.

Datând de la momentul în care ştiinţele în general, dar şi gândirea economică erau

departe, ea pare să satisfacă şi astăzi exigenţele a ceea ce numim experiment.

Cu alte cuvinte moneda pare să fie acea creaţie individuală rară care supravieţuieşte

odată cu întreaga civilizaţie.

Uniunea Europeană se află în plin proces de construcţie a Uniunii Economice Monetare,

care presupune: politica monetară comună, coordonarea politicilor economice, liberalizarea

fluxurilor de capital , un sistem instituţional unitar care să administreze politica monetară şi

nu în ultimul rând moneda unică.

Odată cu apariţia monedei euro, responsabilitatea politicii monetare a revenit Băncii

Centrale Europene (BCE), entitate independentă creată în acest scop, şi băncilor naţionale

ale statelor membre care au adoptat euro. Împreună, acestea formează Eurosistemul.

Euro a intrat in circulaţie la 1 ianuarie 2002 şi se prezinta sub forma a şapte bancnote , a căror

valori nominale sunt de 5, 10, 20, 50, 100 , 200 şi 500 Euro şi a opt monede cu următoarele

valori nominale : 1, 2, 5, 10, 20 şi 50 de cenţi, precum şi 1 şi 2 Euro.

Bancnotele sunt identice pe ambele parţi pentru toată zona euro, pe reversul biletului

regăsindu-se codul care indică ţara în care au fost emise. Ilustraţiile de pe ele se înscriu în

tematica “vârstele şi stilurile Europei” şi reprezintă ferestre şi porţi, pe partea frontală , în

timp ce, pe verso, se găsesc poduri.

Toate bancnotele Euro au ca elemente comune : steagul European, iniţialele Bancii

Centrale Europene, harta Europei pe verso , denumirea de “Euro” in alfabetul grecesc şi în

alfabetul latin, precum şi semnătura presedintelui B.C.E.. Cele 12 steluţe ale steagului U.E.

sunt încorporate , în poziţii diferite, în fiecare bancnotă.

3

Page 4: referat nr. 1

Euro şi Uniunea Economică şi Monetară

Toate statele membre ale UE fac parte din Uniunea Economică şi Monetară (UEM), care

poate fi considerată o etapă avansată a integrării economice bazate pe o piaţă unică. UEM

presupune coordonarea strânsă a politicilor economice şi fiscale, iar în cazul ţărilor care

îndeplinesc anumite condiţii existenţa unei politici monetare unice şi a unei monede unice –

euro.

Stabilitatea ratei de schimb

Evoluţia euro, comparativ cu dolarul american, lira sterlină şi yenul japonez :

In raport cu dolarul american , euro prezintă o devalorizare accentuată pe perioada

1999-2001. Incepând cu ianuarie 2002 , până în decembrie 2005 , tendinţa a fost de creştere a

monedei euro în raport cu dolarul.

4

Page 5: referat nr. 1

O evolutie asemănătoare prezintă şi raportul euro-yen , cu precizarea că aprecierea

monedei europene a început la 1 ianuarie 2001 şi s-a continuat , cu mici abateri , până în

decembrie 2005.

În raport cu lira sterlină, cursul euro a fost mult mai sinuos. Dacă în perioada 1999-

mai 2000, deprecierea euro faţă de lira sterlină a fost evidentă, perioada urmatoare , până în

decembrie 2002, a fost marcată de oscilaţii plus sau minus. După o creştere importantă , de-a

lungul anului 2003 , cursul euro nu a mai putut fi încadrat într-un trend exact.

Cine foloseşte moneda euro

Euro este moneda a 329 milioane de persoane care locuiesc în cele 16 ţări din zona

euro. De asemenea, este folosit, fie ca mijloc legal de plată, fie din motive practice, de o serie

de alte ţări, cum ar fi statele vecine sau fostele colonii.

De aceea, nu este surprinzător că moneda euro a devenit rapid a doua monedă

internaţională, ca importanţă, după dolar, iar în unele privinţe chiar a depăşit moneda

americană.

Avantajele introducerii monedei euro

Atenuarea importanţei dolarului pe piaţa monetară: moneda euro va putea, pe termen

lung şi gradual, să accelereze mişcarea de basculare a dolarului către euro, deoarece

euro a devenit cea mai utilizată a doua monedă, având în vedere ponderea economică a

U.E. în economia mondială;

Creşterea lichiditaţilor monetare în euro: fenomen care este influenţat de următorii

factori: efectul eficienţei euro, nivelul multiplicatorului banilor, rezervele

suplimentare, tendinţa euro de a deveni rezervă monetară, cererea externă de euro,

trecerea de la dolar la euro;

Diminuarea nevoii de rezerve în Europa;

Asigurarea unei mişcari mai transparente a costurilor si preţurilor: care devin

comparabile in U.E. ;

Dispariţia riscurilor si costurilor de tranzacţionare sau a schimburilor de devize;

Stabilitatea preţurilor;

Limitarea la maxim a deficitului bugetar;

5

Page 6: referat nr. 1

Creşterea numărului ţărilor din sfera de influenţă economică europeană;

Atenuarea diferenţelor considerabile dintre cursurile valutare si indicatorii economici

fundamentali;

Eliminarea ineficienţei politicilor monetare naţionale necoordonate;

Expansiunea pieţelor financiare generează pentru companii facilitaţi de finanţare mai

mari;

Funcţionarea optimă a Pieţei Unice Europene;

Stimularea comerţului şi a producţiei;

Dispariţia decalajelor de dezvoltare economică dintre statele membre U.E.;

Eliminarea restricţiilor legate de situaţia balanţei de plăţi.

Dezavantajele introducerii monedei euro se referă la:

Pierderea suveranitaţii naţionale;

Pierderea avantajelor cursurilor de schimb flexibile

Costurile ridicate ale conversiei la euro

Centralizarea puterii la nivel comunitar;

Exacerbarea vieţii politice , ignorându-se , de multe ori, relaţiile economice şi sociale;

Absenţa unor organisme de control în materie de politică economică şi fiscală;

Ameninţarea deflaţionistă;

Lipsa de coerenţă şi de instrumente a monedei euro in faţa unor situaţii de criză.

3. LUCRĂRI SIMILARE PE ACELAŞI SUBIECT

1. Dăianu D., Vrînceanu R. “România şi Uniunea Europeană” Ed. Polirom, Iaşi 2002

2. Stolojan Th., Tatarcan R. “Intrgrarea şi politica europenă” Ed. Infomarket, Braşov

2002

3. Sută N. “Integrarea economică europeană” Ed. Economică , Colecţia Temper,

Bucureşti 1999

4. Ferreol G. “Dicţionarul U.E.” Ed. POLIROM ,Iaşi, 2001

5. Comisia Europenă (Comitetul Regiunilor) ,“Economia de la zone euro et de l’Union”,

Bruxelles 2001

6

Page 7: referat nr. 1

4. EXPUNEREA PROBLEMEI

România va adopta moneda euro după eliminarea dezechilibrelor majore ale economiei.

Adoptarea euro este condiţionată de îndeplinirea mai multor criterii, între care nivelul inflaţiei

şi al dobânzilor, deficitul public (cel mult 3% din PIB) şi datoria publică (maximum 60% din

PIB).

REZOLVAREA PROBLEMEI

AVANTAJELE UNEI MONEDE UNICE

A) Costuri de tranzacţie si incertitudini de schimb

Coexistenţa mai multor monede in cadrul pieţei unice implică şi costuri de conversie a acestor

monede, care cresc costurişe tranzacţiilor comerciale şi financiare. Se aşteapta ca dispariţia

monedelor să reducă semnificativ aceste costuri ale tranzacţiilor (estimate la 0,5 % din PIB

comunitar), ceea c ear fi favorabil schimburilor si mobilitaţii capitalurilor. Dispariţia ratelor de

schimb o antreneaza pe cea a primei de risc de schimb, care este încorporată în rata dobânzii. Ar

trebui să rezulte o scădere a ratei dobânzii , favorabilă investiţiei şi reducerii serviciului datoriei

publice .

B) O singură Bancă Centrală

Emisiunea de EURO şi politica monetară revin Băncii Centrale Europene (BCE). Misiunea sa

principală este de a menţine stabilitatea preţurilor. Referindu-se la experienţele germană si

americană, reddactorii tratatului de la Maastricht au considerat ca aceasta instituţie va atinge acest

obiectiv in cele mai bune condiţii dacă este independntă de puterea politică. Într-o astfel de situaţie,

o bancă centrala nu va ceda presiunii guvernelor care r putea dori sa conducă politici monetare prea

expansioniste. Aceastea întreţin anticipările inflaţioniste, responsabile pentru o bună parte a

inflaţiilor efective.

C) O singură rata de schimb

Speculaţia asupra unei mari monede , ca EURO , este mai dificilă decât cea asupra uneia mai

mici, ca pestas-ul. Pe de altă parte, ocaziile si mijloacele de speculaţie sunt mai mici in cazul

unei singure monede, decât in cazul a cincisprezece. Într-o Europă în care coexistă mai multe

monede , fiecare ţară poat fi tentată să exporte efectele indezirabile ale politicii sal economice

prin manipularea ratei de schimb: devalorizările competitive permit exportarea şomajului si

7

Page 8: referat nr. 1

reevaluarile exportă simetric inflaţia. Dar, o politică europeană de schimb condusă de către o

Bancă Centrală europeană independentă, suprimă efectele acestor decizii sau şomaj (numite şi

externalitaţi negatve).

DEZAVANTAJELE UNEI MONEDE UNICE

Pierderea ratei de schimb:

Statele nu mai au posibilitatea de a se servi de modificările ratei de schimb, adică de preţurile

bunurilor, serviciilor si factorilor naţionali – relativ la cele ale restului lumii – pentru a-şi

regal activitatea economică. Or , astfel de modificări sunt un mijloc de corijare a efectelor

inflaţioniste sau recesioniste ale unui şoc ale ofertei sau cererii.

ANALIZA REZULTATELOR

Situaţia ţărilor membre UE înainte de lansarea euro

Din punct de vedere al stabilitaţii preţurilor în unele state, rata inflaţiei a fost

inferioara valorii de referinţă (2,7 %).

În raport se estima că deşi în majoritatea ţărilor , viitorul apropiat nu ascunde nici o

tendinţă marcantă către o presiune inflaţionistă.

Referitor la criteriul privind situaţia finanţelor publice , Comisia prevedea excedente

sau noi reduceri ale deficitelor bugetare in aproape toate statele membre.

În privinţa datoriei publice , aceasta a continuat să se reducă fiind pentru prima dată

când raportul între datoria publică si PIB a scăzut în mod global în UE.

Legat de criteriul cursurilor de schimb , pe perioada de referinţă , zece monede

nationale (francul belgo-luxemburghez, corona daneză, marca germană, peseta spaniolă,

francul francez, lira irlandeză, guldenul olandez, şlingul austriac şi escudoul portughez) au

participat la Sistemul monetar European (SME) de cel puţin doi ani, aşa cum prevedea

tratatul. Două monede au participat pentru o perioadă mai scurtă : marca finlandeză şi lira

italiană, care s-au asociat sau au revenit în SME mai tarziu.

Cu toate că marca finlandeză si lira italiană nu au participat la mecanismul cursurilor

de schimb respectând marjele normale de fluctuaţie, ele nu au cunoscut tensiuni grave pe

perioada de referinţă, ceea ce în opinia Comisiei Europene a constituit dovada unei stabilitaţi

suficiente pentru a se considera că anumite ţări satisfac criteriul cursurilor de schimb .

8

Page 9: referat nr. 1

Caracterul durabil al convergenţei este exprimat prin nivelul ratelor de dobandă pe

termen lung. Ratele dobânzilor pe termen lung sunt indicatori prospectivi acre reflectă

aprecierea situaţiei economice fundamentale , inclusive caracterul durabil al rezultatelor

obţinute în domeniul inflaţiei şi al finanţelor publice, de către pieţele financiare.

Consiliul European de la Bruxelles (2-3 mai 1998) a marcat lansarea în mod oficial

a monedei unice europene. Au fost luate trei decizii determinante: ţările calificate pentru faza

a treia a UEM , paritaţile bilaterale intre monedele care vor face parte din UEM şi alcătuirea

directorului Băncii Centrale Europene. Ţările desemnate să formeze Uniunea Monetară la 1

ianuarie 1999 au fost: Germania, Austria , Belgia, Spania , Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia,

Luxemburg, Olanda şi Portugalia. Patru ţări nu au participat la lansarea monedei unice, trei

dintre acestea: Marea Britanie, Suedia şi Danemarca au ales, cel puţin într-o primă perioadă,

să rămână în afară, Grecia nu reuşit să satisfacă criteriile de convergenţă de la Maastricht şi

şi-a fixat anul 2001 ca dată pentru a se alătura zonei euro.

Consecinţele introducerii monedei unice euro

Moneda unică întăreşte unicitatea pieţei comunitare: nu mai este nevoie ca cetăţeanul

ce trece dintr-o ţară în alta să schimbe devize , nu mai sunt cheltuieli de tranzacţionare şi nici

incertitudini legate de riscul valutar care îngrădesc mişcarea bunurilor, capitalurilor şi

serviciilor, astfel, transparenţa costurilor şi preţurilor este totală.

Câştigurile de care se pot bucura participanţii la euro, deşi destul de dificil de

cuantificat constă în:

Îmbunataţirea în mod semnificativ a funcţionării pieţei europene şi a competitivitaţii

economice europene;

Conduce la o creştere a concurenţei, a schimburilor şi o adâncire a specializării în

zona euro;

Permite dispariţia distorsiunilor de concurenţă care mai rezultă din fluctuaţiile

cursurilor de schimb şi din reajustările de paritaţi;

Reduce factorul aleator din previziune, simplifică problemele contabile şi deci, poate

favoriza pentru IMM comerţul cu ţările comunitare;

Datorită ei piaţa europeană devine o realitate mai accesibilă pentru toţi, ceea ce îi

oferă o nouă dimensiune.

Moneda europeană – Euro devine, mai ales, un concurent credibil pentru dolar pe piaţa

monetară internaţională. S-a considerat încă de la lansare că euro ar putea, orice ar fi, să

9

Page 10: referat nr. 1

accelereze mişcarea de basculare a dolarului către euro , cu toate că o astfel de evoluţie nu

intervine în general decât pe termen lung şi în mod gradual. Deja , la peste doi ani de la

lansarea sa, Euro a devenit a doua monedă cea mai utilizată după dolarul American şi înaintea

yenului japonez. Această situaţie reflectă moştenirea ”vechilor monede naţionale” ale ţărilor

din zona euro, care au fost înlocuite de Euro şi rezultă şi din ponderea economică a

Eurolandului în economia mondială.

5. CONCLUZII

De ce avem nevoie de moneda euro

Pe lângă faptul că facilitează călătoriile, o monedă unică este un element pozitiv şi din

punct de vedere economic şi politic. Cadrul în care este administrat euro face din moneda

europeană o monedă stabilă, cu un nivel scăzut al inflaţiei şi cu rate ale dobânzilor reduse,

contribuind la soliditatea finanţelor publice. De asemenea, moneda unică este un complement

logic al pieţei unice, a cărei eficienţă creşte. Folosirea unei monede unice măreşte transparenţa

preţurilor, elimină costurile de schimb monetar, pune în mişcare mecanismele economiei

europene, facilitează comerţul internaţional şi consolidează poziţia UE pe scena

internaţională.

Dimensiunea şi forţa zonei euro oferă o mai bună protecţie împotriva şocurilor economice

externe, precum creşterile neprevăzute ale preţului petrolului sau turbulenţele de pe piaţa

valutară.

În acelaşi timp, trebuie să menţionăm că moneda euro reprezintă pentru cetăţenii

Uniunii un simbol tangibil al identităţii lor europene, de care se pot simţi din ce în ce mai

mândri, pe măsură ce zona euro se extinde şi îşi multiplică avantajele pentru statele membre

actuale şi viitoare.

Beneficiile practice ale monedei euro sunt pe deplin recunoscute, mediul schimbat al

modului de realizare a politicii economice ce a fost anunţat a cauzat probleme pentru

politicieni. Nu numai cã guvernele au gãsit dificil sã lucreze cu constrângeri ale politicii

economice cauzate de euro, dar alţii au ajuns sã blameze moneda euro pentru faptul cã le-a

diminuat eforturile.

Dacã percepţiile scepticilor faţã de zona Euro sunt sau nu întemeiate când vine vorba

de economiile naţionale, acest aspect este încã supus dezbaterii, aşa cum ar putea fi

argumentat cã ţãrile mult mai mari şi mult mai stabile trebuie sã experimenteze scãderi

10

Page 11: referat nr. 1

economice pentru a putea aduce noile State Membre la acelaşi nivel economic. În fapt, aria

Euro în 2006 a înregistrat cea mai mare creştere economicã din 2000 şi perspective de creştere

au fost anunţate. De asemenea, economia germanã a început sã-şi revinã la începutul anului

2007. Astfel, economia zonei Euro rãmâne cea mai puternicã, cu fluctuaţii recente în privinţa

ratei dobânzii mai mici pentru euro decât pentru dolar.

Moneda euro a înlãturat dolarul ca monedã predominantã în tranzacţiile de pe pieţele

internaţionale, iar acum este cea care însumeazã deja 25% din rezervele internaţionale,

câştigând teren faţã de dolar.

6. CONCEPTE ŞI TERMINOLOGII

Euro este moneda unica a Uniunii Economice si Monetare, adoptata de 11 state

începând cu 1 ianuarie 1999. Acestea reprezinta zona Euro: Belgia, Germania, Spania, Franta,

Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda. Începând cu 1 ianuarie

2001, Grecia s-a alaturat zonei Euro .

Uniunea Economică si Monetară:

Conceptul de uniune economică se bazează pe patru fundamente:

Constituirea pieţei interne unice (fapt realizat de Comunitate de la 1

ianuarie 1993)

Întărirea politicii de concurenţă

Dezvoltarea de noi ploitici comune vizând ajustarea structurală si

dezvoltarea regională

Coordonarea politicii macroeconomice

Iar conceptul de uniune monetară presupune:

Garantarea unei convertibilitaţi totale şi ireversabile a monedelor statelor member intre

ele

Liberalizarea completă a mişcărilor de capital şi integrarea completă a pieţelor bancare

şi a celorlalte pieţe financiare

Elminarea marjelor de fluctuaţie si fixarea irevocabilă a paritaţilor monedelor .

11

Page 12: referat nr. 1

7. CE E DE FĂCUT ÎN CONTINUARE

Romania ar trebui sa-şi facă din adoptarea mai rapidă a monedei europene o ţintă

strategică, pentru a evita derapajele populiste care ar dezechilibra economia şi pentru a ţine în

frâu cheltuielile publice.

Descrierea monedelor euro

Denomi- naţie

Diametru Grosime Masă Compoziţie Margine

1 cent | € 0.01

16.25 mm 1.67 mm 2.30 g Oţel cu un înveliş de cupru

Netedă

2 cenţi | € 0.02

18.75 mm 1.67 mm 3.06 g Oţel cu un înveliş de cupru

Netedă cu o singură scobitură

5 cenţi | € 0.05

21.25 mm 1.67 mm 3.92 g Oţel cu un înveliş de cupru

Netedă

10 cent | € 0.10

19.75 mm 1.93 mm 4.10 gAliaj de cupru

În formă de val (margine vărgată)

20 cent | € 0.20

22.25 mm 2.14 mm 5.74 g Aliaj de curpru (aur nordic)

Neted cu şapte spaţii

50 cent | € 0.50

24.25 mm 2.38 mm 7.80 g Aliaj de cupru (aur nordic)

În formă de val (margine vărgată)

1 euro| € 1.00

23.25 mm 2.33 mm 7.50 g Interior: aliaj de cupru-nichel

Exterior: nichel-bronz

Şase segmente alternante, trei

netede, trei deja vărgate

2 euro | € 2.00

25.75 mm 2.20 mm 8.50 g Interior: nichel-bronzExterior: aliaj de

cupru-nichel

Deja vărgată cu margine formată din litere

12

Page 13: referat nr. 1

Descrierea bancnotelor euro

Denomi- naţie

Dimensiuni Culoarea domi-nantă

Arhitec-tură

PerioadăPoziţia codului

imprimeriei

€ 5120 x

62 mm

Gri Clasic secolul V marginea dinstânga

a imaginii

€ 10127 x 67 mm

Roşu Romansecolul XI şi secolul XII

stea la ora 8

€ 20133 x 72 mm

Albastru Goticsecolul XIII şi

secolul XIVstea la ora 9

€ 50140 x 77 mm

Portocaliu Renaşteresecolul XV şi secolul XVI

marginea din dreapta imaginii

€ 100147 x 82 mm

VerdeBaroc şi Rococo

secolul XVII şi secolul XVIII

în dreapta stelei

de la ora 9

€ 200153 x 82 mm

Galben -Maro

Fier şi sticlăsecolul XIX şi

secolul XX

între steaua la ora 7

şi cea de la ora 8

€ 500160 x 82 mm

Mov Modernsecolul XX şi secolul XXI

stea la ora 9

13

Page 14: referat nr. 1

8. Bibliografie

1. Victor Romeo Ionescu “UNIUNEA EUROPEANĂ –Obiectiv strategic

al dezvoltării economico sociale în mileniul III” Ed. Algorithm +,

Galati 1998

2. Liviu C. Andrei “ EURO” Ed. Economică ,Bucureşti 2003

3. Victor Romeo Ionescu , Gabriela Marchis “UNIUNEA

EUROPEANĂ” Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2006

4. Conferenţiar univ. dr. Ion Niţă “ECONOMIA ŢĂRILOR MEMBRE

ALE UNIUNII EUROPENE” Ed. Luminalex, Bucureşti 2007

5. http://www.ecb.europa.eu/euro/html/index.ro.html

6. Bertrand Commelin „EUROPA ECONOMICĂ” Ed. MEMO –

Institutul European, 1998

7. Mirela Diaconescu „ECONOMIE EUROPEANĂ” Ed. URANUS

14