Elixirium 1

33 UUnn nnoouu vvaall ddee eeppiiddeemmiiiiaammeenniinnţţăă uummaanniittaatteeaaProblema epi demiilor părea re zol va -tă, însă numărul ma la di i lorinfecţioase a sporit alarmant în ulti miiani.

55 AAddeevvăărruull aammaarr ddeesspprreeîînndduullcciittoorriiii aarrttiiffiicciiaallii În ultimul timp au fost descoperiţinumeroşi îndulcitori artificiali. Iată şiceea ce se ştie mai puţin despreaceştia.

77 EElloonnggaaţţiiaa ccoollooaanneeiivveerrtteebbrraalleeO tehnică eficientă contra durerilorde spate şi scoliozei.

99 LLeeaaccuurrii nnaattuurraallee iinnttuullbbuurrăărriillee ddee cciicclluummeennssttrruuaallCinci plante miraculoase.

1111 „„MM--aamm vviinnddeeccaatt pprriinnttrraattaammeenntt nnaattuurriisstt!!““

1122 SSppâânnzzuull îînn ttrraattaammeennttuullccaanncceerruulluuiiTerapia cu spânz este un tratamentnaturist de excepţie.

1166

1177 MMeessaajjuull lluuii DDaallaaii LLaammaaPractica iubirii

2211 LLiibbeerrttaatteeaa ddee aa ffii ccooppiill

Să descoperim copilul ascuns înfiecare dintre noi.

1188 TTeeoorriiaa şşii pprraaccttiiccaammeeddiittaaţţiieeiiMeditaţia trebuie să porneascăîntotdeauna dintr-o centrare în suflet.

2222 IInnttrroodduucceerree îînnaarroommootteerraappiieePlantele aromatice şi parfumurilevegetale reprezintă remedii eficienteîn tratamentul bolilor

2244 SSeeccrreettuull „„ttiinneerreeţţiiii ffăărrăăbbăăttrrâânneeţţee““Longevitatea implică mult mai multdecât „a subzista pe acest pământ“.Înseamnă a înţelege esenţa nemuririi.

2266 VVăă aarrăăttaaţţii vvâârrssttaa??

2288 TTaaiinnaa iiuubbiirriiiiO nouă spiritualitate iese la lumină.Iubirea este un fascinant zbor în carefiinţa umană atinge cerul

3300 EExxttrraaoorrddiinnaarraa ppuutteerree aaeelliixxiirruulluuii sseexxuuaallCea mai mare realizare a bărbatuluiconstă în transformarea rezervei saleenergetice sexuale în creativitate şienergie psiho- spirituală.

3322 EElliibbeerraarreeaa ffeemmeeiiiiSensul spiritual al vieţii unei femei

3344 RRuuggăăcciiuunneeaa -- lluummiinnaassuufflleettuulluuii

Nu este necesar să fii orator ca să fiiascultat de Dumnezeu.Rugăciunea în viziunea unui om deştiinţă

3366 PPoossiibbiilliittăăţţiillee mmiinnţţiiii ssuunnttiinnffiinniitteeOamenii folosesc în mod obişnuitdoar 10% din capacitatea creierului.Restul de 90% este nefolosit, deşieste disponibil.

3377 OO eexxppeerriieennţţăă mmeennttaallăăiinneeddiittăă„În urma antrenamentului cu brain-machine, creierul meu a dobândit unnou tonus, iar mintea mea acunoscut şi experimentat noi căi dea gândi.“

3399 FFiizziiccaa mmooddeerrnnăă ccoonnffiirrmmăăeexxppeerriieennţţeellee mmiissttiicceeDeoarece noi, oamenii, suntem făcuţidin energie, iar energia nu poatemuri, fizicienii au tras concluzia căoamenii sunt nemuritori.

4411 SSeeccrreetteellee cceerruulluuiiAstrologie iniţiatică.Predicţiile pentru anul 2001

4444 CCuurriioozziittăăţţii......EEnniiggmmee......PPaarraannoorrmmaall!!

EEnniiggmmee

AAssttrroollooggiiee iinniiţţiiaattiiccăă

ªªttiiiinnţţăă

PPuutteerreeaa ggâânndduulluuii

RReelliiggiiee

AArrttaa iiuubbiirriiii

TTeesstt

TTeerraappiiii nnaattuurraallee

TTeehhnniiccii ddee ttrraannssffoorrmmaarree

IInntteerrvviiuu

RReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiiee

RReellaattăărrii

FFiittootteerraappiiee

YYooggaatteerraappiiee

UUnn sseemmnnaall ddee aallaarrmmăă

AAlliimmeennttaaţţiiee

UUmmoorr

RReeţţeettee şşii ssffaattuurrii

SSppiirriittuuaalliittaattee

CCCCuuuupppprrrriiiinnnnssss

2 Elixirium

Trăim într-o lume a contradicţiilor din ce în ce mai flagrante. Cercetătorii şisavanţii caută cu asiduitate cele mai bune soluţii pentru eliminarea bolilordevastatoare pentru umanitate: cancerul, SIDA, scleroza în plăci etc.

Avem medicamente pentru majoritatea bolilor, chirurgia modernă a ajuns laperformanţe ce altădată nici nu puteau fi măcar bănuite, iar psihologii sunt gata săse ocupe cu profesionalism de diferitele traume şi suferinţe de natură psihică….

Cu toate acestea, privind în jurul nostru, vom constata că oamenii nu sunt maifericiţi! Dimpotrivă, ei sunt asaltaţi mereu de probleme „extraordinar deimportante“ care le ocupă aproape tot timpul, sunt apăsaţi de griji, frământaţi,neliniştiţi, stresaţi şi suferă de numeroase boli. Un om care a ajuns la vârsta de 25-30 de ani a trecut deja prin mai multe afecţiuni destul de severe; spre vârsta de 40-50 de ani, mulţi consideră fireşti durerile de ficat, problemele stomacului,obezitatea sau „nisipul“ la rinichi, iar reumatismul şi nevrozele devin ceva aproapeobişnuit. Există şi excepţii, dar medicii recunosc faptul că afecţiunile degenerativesau cronice, specifice mai ales persoanelor în vârstă, tind să apară în ultimii ani lavârste din ce în ce mai mici. Există numeroase persoane care ajung să arate de 60de ani la vârsta de 40.

Toate aceste situaţii anormale se datorează adesea unei imense ignoranţe în ceeace priveşte propria noastră fiinţă. Ne cunoaştem mult prea puţin trupul, pentru anu mai vorbi de suflet şi de minte. Dacă ne-am cunoaşte corpul, am şti să-iascultăm şi să-i înţelegem mesajele disperate pe care el le dă atunci când îlîncărcăm cu alimente suprarafinate, cu îndulcitori artificiali, cafea şi alcool. Dacăam percepe corect mesajele sufletului nostru, am sesiza din timp faptul că adeseaîi lipseşte iubirea, că are nevoie de ocrotire, de împlinire, de comunicare reală şisinceră cu ceilalţi oameni, şi că este mult prea împovărat de mâhniri şineînţelegeri. Dacă ne-am înţelege şi cunoaşte în mod real mintea, am puteaînlătura cu rapiditate agitaţia şi haosul care adesea pun stăpânire pe ea şi am ficapabili să utilizăm mult mai mult din posibilităţile ei imense de memorare,atenţie, luciditate şi am avea acces la resursele nelimitate ale subconştientuluinostru, devenind astfel creativi, inspiraţi şi calmi.

Datorită acestor neîmpliniri ale omului modern, devine evidentă necesitateaasimilării unei cunoaşteri care să dea coerenţă vieţii fiecăruia. Orientarea cătresistemele naturale şi nenocive de armonizare şi vindecare reprezintă una dintreaceste căi de cunoaştere.

Pentru a aduce lumină în viaţa dumneavoastră, această revistă îşi propuneinformarea cât mai exactă şi prezentarea unor metode naturale de vindecare, careşi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului. Ne propunem prezentarea terapiilornaturale, a unor remedii deosebit de eficiente preparate din plante, a alimentelorcare sunt indicate sau contraindicate pentru sănătatea dumneavoastră.

Terapia naturală nu poate fi însă completă dacă vom urmări la modul mecanicvindecarea corpului fără a ne ocupa în acelaşi timp de suflet şi de minte. Înpaginile revistei noastre, publicăm o serie întreagă de articole ce au ca temădezvoltarea autocontrolului, descoperirea resurselor ascunse ale sufletului şiminţii, amplificarea capacităţilor mentale remarcabile şi cunoaşterea profundă aunor elemente ezoterice de ayurveda (medicină tradiţională indiană), fitoterapie,bioenergie, yoga, astrologie, parapsihologie. Corelarea înţeleaptă a modalităţilorexpuse poate să aducă mult bine în viaţa fiecăruia, cu condiţia ca aceste elementesă fie aplicate corespunzător.

În momentul în care însă scopul nostru nu mai este doar rezolvarea unorprobleme de sănătate, ci în primul rând acela de ne apropia de Dumnezeu,eficienţa acţiunilor noastre creşte uimitor, căci noi nu mai acţionăm egoist, ci neintegrăm în armonia divină. A dori această transformare lăuntrică este o dovadă deprofunzime şi maturitate spirituală, ce exprimă posibilitatea de a intui sensulexistenţei noastre, de a vedea nu în paşi mărunţi, ci într-o perspectivă vastă.

ªi vom înţelege atunci că adevăratul ELIXIR este fericirea pe care o descoperimîn sufletul nostru.

Mihai Minoiu

ARTA DE A FI FERICIT

ElixiriumEditor: s.c. KAMALA s.r.l.Director: Liviu GheorgheDirector editor: Simona TrandafirRedactor şef: Veronica GodeanuConsultanţi de specialitate:

dr. Daniela Vasile, dr. Domnica GhimanRedactori:Medicină naturistă:

Mihai Minoiu, Teodor Alexandrovici,Călin Ianţa, Cătălina Cioarec

Spiritualitate: Sebastian Teodor,Nicoleta Maftei

Astrologie: Adrian IoniţăColaboratori: Mihai Stelea, Anca

Stăneasă, Mirela Turică, dr. MirelaTomescu, Paul Rădulescu

Corectura: Ana Maria MărgineanCoperta: Mihai MinoiuTehnoredactare: Dănuţ VîrlanAdresa: OP 2, CP 23, Braşov, 2200Tel. 092/33.23.99; 092/57.96.93Publicitate: Bogdan MinoiuDifuzare-vânzări: Dorin Balate,

Iulian Diancă

Editori

Elixirium 3

SSeemmnnaall ddee aallaarrmmăăSSeemmnnaall ddee aallaarrmmăă

Un studiu recent pune în evi denţăfaptul că bo lile infec ţi oa se: tu ber -culoza, febra gal be nă, holera ş.a.

afec tau 16,5 milioane de per soa ne în 1993,con sti tuind o treime din cauzele morţii pen -tru populaţia planetei. Nu mai în StateleUnite ale Americii nu mă rul de ce selor pro -vo cate de maladiile infec ţi oa se a crescut cu58% între anii 1980 şi 1992. La ora aceasta,pe glob, 9 milioane de oa me ni su fe ră de tu -ber culoză. La noi în ţară exis tă deja cele -bre le epidemii de me nin gită vi ra lă, febră ti -fo i dă, antrax (buba neagră). Relativ decurând, umanitatea s-a „îm bo gă ţit“ cu vi ru -sul care produce he pa ti ta C, ale cărei com -pli caţii sunt foar te grave, în timp ce înfiecare an apar tulpini de viruşi gripali carefac mii de victime.

CCAAUUZZEELLEE NNOOIILLOORR VVAALLUURRIIDDEE EEPPIIDDEEMMIIII

Ca u zele apariţiei acestei si tuaţii foarteîngri jo ră toa re sunt mul tiple. Mulţi punaceste pro ble me pe seama degra dă rii me -diului încon jurător şi nu se înşeală. Printrefac torii agravanţi se numără po lu a reaapelor (o cinci me din populaţia pla netei nuare apă de o calitate cores punzătoare), dis -pariţia a nu me roa se zone împădurite,creşterea tempe ra tu rii planetei, poluareaaerului.

Oamenii de ştiinţă, fiind de această datăla unison cu toate tradiţiile spirituale ale

pla ne tei, au ajuns şi ei la concluzia că ră dă -ci na acestor boli trebuie căutată nu doar înexterior, ci în însăşi fiinţa umană. Un factorcare nu a fost luat în considerare mul tă vre -me în tratarea acestor boli a fost igi enavieţii psihice a individului. S-a a juns lacon cluzia că factorii de stres, de exem plu,au o influenţă hotărâtoare asu pra ca pa cităţiide apărare a orga nismului. Stă rile de ne si -gu ranţă, de anxietate, de depresie, angoasă,furie etc. sunt tot atâţia fac tori perturbatoriai echilibrului orga nis mului privit în an -sam blu.

O altă categorie de factori ce influ en ţea -ză sensibilitatea la bolile infecţioase suntcei alimentari. Mulţi nu-şi dau seama, însăali men taţia omului de astăzi este cea maiar tificială şi, în consecinţă, cea mai toxicădin toate timpurile. Din punctul de vedereal medicinii orientale, alimentaţia de astăzieste dezechilibrată şi dezechilibrantă şi subaspectul polarităţii energetice yin-yang.Majoritatea alimentelor de bază ale omuluiactual sunt excesiv de yin: zahărul, carneade porc şi de vită, sucurile obţinute dinconcentrate, majoritatea lactatelor, etc.

„„IIGGIIEENNAA““ SSUUFFLLEETTUULLUUIIAARREE OO IIMMPPOORRTTAANNÞÞÃÃ TTOOTTMMAAII MMAARREE

Celebrul dicton Mens sana in corporesano (adică: Minte sănătoasă într-un corpsănătos) capătă semnificaţii tot mai ample,

pe măsură ce cunoştinţele ştiin ţi fice seadân cesc. Se pare că de sănătatea şi igienamen tală depinde într-o măsură foarte mareca pacitatea corpului de a se apăra de boli,boli între care se numără şi cele infec ţi oase.Coor donarea sis te mu lui imu ni tar de la ni -ve lul creierului nu mai este de mult un se -cret, după cum nu este un secret nici faptulcă orice perturbare la nivelul minţii şipsihicului se re flec tă nefast asupra între giiactivităţi cere bra le şi, conex, asupra u norfun cţii cum ar fi cea de apă ra re, reglaj en -docrin, etc. Să nă ta tea mentală a pla neteieste într-un periculos declin. Prin tre pri me -le cauze ale acestui declin se situează vi -ciul, mai ales alcoolul (care în unele ţăriface ade vă ra te ravagii), la mică distanţăurmează stresul psihic, mai ales cel pro vo -cat de inse curitatea socială, iar în ultimavreme tot mai multe voci încep să acuzemass-media care propagă adesea influenţefoarte per tur ba toare (gândiţi-vă la im pac tulfil me lor de groază sau cu violenţă vizionateore şi zile în şir).

Vom reveni în articolele noastre pen tru astudia mai profund, fur ni zând şi mul te ele -men te practice, corelarea intimă întresănătatea minţii şi sănătatea corpului.

În Occident, o problemă a devenit chiarşi traiul prea „igienic“, cu locuinţe ste ri li -za te, cu alimente pasteurizate, cu aer con -di ţionat etc. Mania igienei, care estetradusă mai degrabă în crearea unorcondiţii de viaţă tot mai artificiale, este

Un nou val deepidemii ameninţăUn nou val deepidemii ameninţă

În urmă cu zece-cincisprezece ani, ca urmare aprogreselor ştiinţei far ma ce uti ce (ale chimismuluimai ales), se ajunsese la o scădere simţ itoa re a mor -talităţii datorată bolilor infecţioase. Problema epi -demiilor, care secole la rând se ce raseră mili oa ne devieţi, fiind un adevărat spectru terifiant pentruumanitate, părea re zol va tă, însă numărul ma la -diilor infecţioase a sporit alarmant în ulti mii ani. Noimicro organisme, rezistente la antibi otice, noi boli auapărut în fiecare an.

4 Elixirium

periculoasă. Pielea spălată foarte des estemai sensibilă la infecţii cu ciu perci, bac -te rii etc.; mu coa sa vaginală, de exemplu,este de câteva ori mai expusă la infecţiidacă este spălată exce siv de des fără o re -co mandare spe cia lă a medicului. Infec ţii -le ciudate, cu mi cro organisme de regulănu foarte agresive, care însă au efectefoarte grave, chiar mortale în cazul anu -mi tor per soa ne, se datorează lipsei destimulare a sistemului imunitar.

Sis temul imunitar mai este însă slăbit şide alţi doi factori: lipsa de activitate şi„bombardamentul“ cu medicamente desinteză cu efecte imprevizibile asupraorganismului.

SSEEDDEENNTTAARRIISSMMUULL ªªIIEEXXCCEESSUULL DDEEMMEEDDIICCAAMMEENNTTEE

Traiul sedentar duce la slăbirea orga nis -mu lui, făcându-l excesiv de sensibil la acţi -u nea nocivă a agenţilor microbieni. Se den -ta rismul este una din problemele majoreale omului din ţările dezvoltate economic.Din co lo de aspectul de estetică şi com por -ta men tal al acestei „maladii“, apar şi con -se cin ţe directe, la scara întregii populaţii.Lipsa de mişcare în aer liber înseamnă su -fo ca rea lentă a organismului în lipsa oxi ge -nu lui şi a unei respiraţii ample, corecte.Teh ni ci le de fitness, culturismul, cursurilede gimna stică aerobică nu pot suplini decâtsuperficial acest contact direct cu natura şimişcarea în mediul firesc de viaţă alomului, care, desprins de rădăcinile sale, se„ofileşte“, iar capacitatea sa de apărarescade dramatic.

O altă cauză de prim ordin este utilizarealipsită de orice discernământ şi simţ al pro -por ţiilor a antibioticelor, ceea ce duce laapariţia „tulpinilor de microbi rezistente“.De altfel, excesul de medicamente estesursa a peste jumătate din bolile infecţioasedin lumea civilizată.

Mai este citată printre circumstanţeleagravante şi mobilitatea foarte mare a po -pu la ţiei. Aceasta face, de exemplu, ca unmi crob să fie răspândit în toată lumea încâteva zile de miile de persoane carecirculă rapid pe calea aerului.

Din păcate, serviciile de sănătate caută încontinuare „arme“ de luptă pentru a dis -truge germenii infecţioşi, dar nu se urmă -reş te prevenirea maladiilor infecţioase prinstimularea mijloacelor noastre naturale deapărare.

CCÂÂTTEEVVAA SSOOLLUUÞÞIIIICCOONNCCRREETTEE

Pentru a reduce acest salt al ratei mor ta -li tă ţii şi răspândirea bolilor infecţioase, seim pu ne să luăm în primul rând noi înşinemă su rile care se cuvin pentru a ne menţinela cote maxime capacitatea de apărare. În

ca zul gripei, meningitei virale ori hepatitei,deşi mii de oameni intră în contact cumicrobii, doar unii (cei mai slăbiţiimunitar) se îmbolnăvesc, în timp ce cei -lalţi rămân să nă toşi. Cheia acesteiimunităţi se află în fiecare din noi înşine.

În sinteză, capacitatea naturală a fiecăruiom de apărare împotriva infecţiilor este cuatât mai mare cu cât:

• mănâncă mai puţin artificial şi maiechilibrat,

• face mai multă mişcare şi evită traiulsedentar,

• respiră mai corect şi îşi petrece mult timpîn mijlocul naturii,

• reuşeşte să controleze stresul şi să-lmenţină la cote rezonabile,

• are grijă de viaţa sa sufletească, ferind-oconştient de influenţele nefaste ale mass-mediei,

• nu face nici un fel de exces sau abuz demedicamente,

• reuşeşte să menţină un echilibru aligienei, fără a ajunge în nici una dinextreme,

• practică yoga sau o altă disciplinăspirituală.

În Occidentul ultimilor ani a luatamploare „moda naturistă“ sau, mai corectspus, a fost conştientizată nevoia reîn toar -ce rii la Natură. Din ce în ce mai mulţi oa -me ni recurg la alimentaţia lacto-ve ge ta -riană, la folo sirea plantelor medicinale şi aapi te ra pi ei în locul medicamentelor desinteză. Se observă un impact tot mai mareal unor terapii neconvenţionale cum ar fiyoga, reiki sau meditaţia. Aceste semnedau speranţa găsirii unei noi „formule“ mainaturale de a trăi. Oamenii încep sărealizeze nevoia de a fi aproape de Natură,de tradiţiile medicale şi spirituale aleomenirii. Acest avânt ar putea fi un primpas în înlocuirea societăţii de consum ac tu -ale cu una nouă, diferită de ceea ce ne-amimaginat până acum.

În articolele următoare vom prezentamijloacele pe care umanitatea le-a desco -pe rit pentru a contracara prin mijloace na -tu ra le, nenocive şi eficiente maladiileactuale, care ameninţă umanitatea nu doarla nivel vital, ci şi la nivelul calităţii şisecurităţii vieţii. Aceste mijloace vizeazăintroducerea unui mod armonios de viaţă, aunei ali men ta ţii şi a unor proceduri deîntreţinere care să ajute fiecare fiinţă să seauto-menţină în echilibru.

Teodor Alexandrovici

Indiferent de ordinul de organizare amateriei, una din legile fundamentalecare operează în natură este aceea aper manentei interacţiuni dintre douăforţe opuse ca sens, dar com ple men -tare, care sunt cunoscute sub numelede forţa masculină, pozitivă, solară(Yang, +) şi forţa feminină, negativă,lunară (Yin, -). Forţa fundamentală Yineste centrifugă, (-), se manifestăexpansiv, este sursa liniştii, calmului,fri gului, întunericului. Forţa fun da -men tală Yang este centripetă, (+), sema nifestă în contracţie, este sursasunetului, dinamismului şi căldurii.

Pentru cel care cunoaşte tendinţeleYin (-) şi Yang (+), ajungând să ştie

să le echilibreze permanent,întreţinând ast fel armonia înmanifestarea aces to ra, întregulUniversa devine cea mai înaltă şcoalăde înţelepciune. Pentru cel care nucunoaşte sau ignoră aceste prin cipiifundamentale, încălcând legile princare aceste două forţe se ma nifestă,întreaga viaţă devine plină desuferinţe, deziluzii, boli şi insuc ce se.

Reflectând în mod creator larealitatea de bază a lumii, în lumina a -ces tor noţiuni fundamentale, apreciindîn termeni Yin şi Yang tot ceea ce exis -tă, fiinţa umană are acces aproape in -stan taneu la însăşi profunzimileesenţiale ale Creaţiei.

Yin şi Yang - energiile fundamentale ale universului

SSeemmnnaall ddee aallaarrmmăăSSeemmnnaall ddee aallaarrmmăă

Elixirium 5

AAssppaarrttaammuull eessttee uunn aaddiittiivvaalliimmeennttaarr ffooaarrttee ppeerriiccuullooss

Aspartamul este numele „ştiinţific“pentru o serie întreagă de mărci de îndul -ci tori artificiali, care au o putere deîndul ci re de 200 de ori mai mare decâtcea a zahărului şi un preţ mult maiscăzut. Acest îndulcitor este cunoscutsub diferite nume: Nutra Sweet, Equal,Equal-Measure, etc. El a fost descoperitîn 1965 şi aprobat mai apoi de forurile despe cialitate pentru îndulcirea alimentelorşi băuturilor. La scurt timp dupăutilizarea sa în America, el a invadatpieţele din întreaga lume.

Aspartamul este de departe unul dintrecei mai periculoşi aditivi alimentari,fiind responsabil de peste 75% dinreacţiile adverse provocate de aceştia.Într-un raport al Departamentului pentruSănătate al S.U.A., publicat în februarie1994, sunt dezvăluite peste 90 desimptome nocive pro duse de consumareaalimentelor cu con ţinut de aspartam.Acestea includ: du re ri de cap, ameţeli,greaţă, spasme mus cu lare, îngrăşare,mâncărimi, de pre sii, obo sealăaccentuată, iritabilitate, pro bleme devedere, insomnie, pier de rea au zu lui,probleme respiratorii, pal pi taţii cardi -a ce, anxietate, pierderea gus tului, ţiu i -turi în urechi, pierderea me moriei,dureri ale încheieturilor. Stu diiulterioare dove desc o influenţă ne fas tă aacestor substan ţe, de accelerare a evo lu -ţi ei unor boli cro ni ce cum sunt: scle ro zaîn plăci, Parkinson, Alzheimer, di a bet, fi -bro ma toze.

CCee ccoonnţţiinnee aassppaarrttaammuull??

Efectele toxice grave pe care leproduce această substanţă apar tocmaidatorită com puşilor chimici pe care îiconţine: 40% acid aspartic, 50%fenilalanină şi 10% metanol. Iată câtevaefecte produse de aceste substanţe dinîndulcitorii arti fi ciali.

- Acidul aspartic - Dr. RusselBlaylock de la Universitatea dinMississippi, atrage atenţia asupra pe ri co -lu lui determinat de acidul aspartic din as -par tam. Folosind nu me roase surseştiinţifice, el demonstrează influ enţa ne -fastă a acestuia, care se mani fes tă maiales asupra celulelor sistemului nervos.Fenomenul de supraexcitaţie pro duspoate determina chiar distrugerea lor,ceea ce conduce la afecţiuni grave, de lascle roză multiplă la pierderea memoriei,tulburări hormonale, leziuni cerebrale,demenţă, Parkinson, etc. Anumite foruriamericane de sănătate (cum ar fi FASEB)reco mandă evitarea aspartamului înspecial de către femeile însărcinate şicopii.

- Fenilalanina – este un aminoacid alecărui efecte se resimt tot asupra cre -ierului. Consumul de aspartam duce la

creşterea proporţiei acestei substanţe încreier, simultan cu o scădere a niveluluide sero to nină. Un efect evident al acesteima nifestări este depresia psihică, încazurile grave putându-se ajunge până laschi zo frenie. Aceasta nu este o simplăipoteză teoretică. Există mai multe cazuriîn care împătimiţi consumatori de sucuri„dietetice“ cu aspartam au constatat apa -riţia unor depresii grave şi chiar a le -ziuni lor cerebrale, însoţite de pierderi deme mo rie.

- Metanolul – Este o substanţă mor ta -lă, fiind cunoscută mai ales în urma de -ce selor produse printre alcoolici. În pro -du sele cu aspartam el se găseşte înproporţii destul de reduse, dar datorităeli minării sale dificile şi treptate dinorganism, se produc acumulări foartenocive. Se consideră că limita accep -tabilă de metanol absorbit în corp pe zieste de 7,8 miligrame. Un litru debăutură îndulcită cu aspartam conţine 56de miligrame de metanol, iar produselealimentare uscate pot conţine chiar maimult. Simptomele otrăvirii includ stări degreaţă şi perturbări gastro-intestinale,slăbiciune, frisoane, dureri în extre mităţi,pier deri temporare de memorie, dureri de

Adevărul amardespre îndulcitorii

Dulciurile au reprezentat mereu un punct de maximă atracţie în ali -men taţia oamenilor. Nevoia de a consuma dulciuri a crescut con si de ra -bil în ultimii ani, stimulată şi de creşterea nivelului de stres în zoneleurbane (se cunoaşte faptul că alimentele dulci produc o anu mi tă sen -zaţie de diminuare a stării de tensiune nervoasă). Aceasta a con dus înscurt timp la descoperirea de noi îndulcitori artificiali, din ce în ce mai„performanţi“ din punctul de vedere al puterii lor de îndul ci re. Iată, încontinuare şi ceea ce se ştie mai puţin despre ma jo ri ta tea acestorîndulcitori, în fruntea cărora se află binecunoscutul aspartam.

AAlliimmeennttaaţţiieeAAlliimmeennttaaţţiiee

6 Elixirium

cap şi deze chi li bre compor ta men ta le.În plus, o serie întreagă de pro ble me

sunt le ga te de alte rarea vederii,ajungându-se chiar până la orbire.

AAlltteerrnnaattiivvee nnaattuurraallee

Rolul dulciurilor în alimentaţie nupoa te fi contestat. Cu toate acestea, multdoritele bom boane şi îngheţata, pe caremajoritatea părinţilor le oferă copiilorlor, nu fac decât să gră bească proceselede de ge ne rare pre ma -tură şi îmbol nă vire aaces to ra. Care esteatunci soluţia, avândîn ve de re că şi za -hărul, la rân dul săuprezintă nu me roaseefecte to xi ce asu praorganis mu lui? Exis -tă mai multe mo da -li tăţi sim ple care vorputea fi aplicate decei care doresc săstopeze ace st procesde otrăvire lentă,întreţinut cu bunăştii n ţă de mulţidintre marii pro du -că tori de aditivi ali -men tari:

1. Mierea na tu -rală de albine: esteîndul ci to rul na turalideal pen tru toatetipu rile de pro du seali men ta re. Ea poa tefi utilizată în di fe ritepreparate sau în com -binaţii cu su curi na turale, sa la te de fruc -te, polen apicol, fulgi de cereale,ciocolată de ca să şi multe alte pre pa ratedulci.

2. Utilizarea fruc telor des hi dra ta te:stafidele, cur ma lele, smo chi nele, cai -sele, merele etc. reprezintă ade vă raţi în -dul citori pentru di ferite preparate us cate(prăjituri, în ghe ţate etc.). Se pot con su -

ma sub formă de paste sau pulberi adău -ga te în diferite mâncăruri dulci, sau caatare.

3. Zahărul invertit – deşi nu estechiar va rianta ideală, re pre zin tă, totuşi, ova rian tă mult mai accep ta bi lă decâtceilalţi îndul ci tori. Prin procesul deinvertire, zahărul alb se transformă încom puşi uşor asi mi la bili de organism, şianume glucoza şi fruc to za. Modul depre parare este foarte sim plu şi

presupune fier berea timpde 10-15 mi nu te a 1kg de zahăr rafinatîmpre ună cu 500 mlde apă şi sucul de la olămâie. Se spu mea zăcontinuu până cândpreparatul ajunge deconsis tenţa mierii. Sepune apoi în borcanebine închise. Nu estenecesară păs tra rea larece; pre pa ra tul îşi vapăstra în con ti nuarec o n s i s t e n ţ asemilichidă.

CCoonncclluuzziiee

Aditivii alimentarinu repre zintă o soluţiepen tru sănătatea uma -nă, ci doar un profit fi -nan ciar pen tru firmelepro du că toa re. Omulgrăbit al aces tui secoltre buie, sau va finevoit, să se o rien teze

din nou cu răb da re asu -pra propriei fiinţe, alegând cu multdiscer nă mânt hrana pe care o foloseşte.Aspar ta mul nu este sin gu rul adi tiv ali -men tar nociv. Exis tă o adevărată indus -trie a alimen telor toxice şi dăunătoaresănătăţii care în cepe cu margarina şicon tinuă cu miile de sub sta nţe chimiceali men tare pe care le re gă sim sub formaunor mis te rioase „E“-uri urmate decifre, pe majoritatea ali men telor pe carele cum pă răm. Deşi aceste elemente suntcunos cu te, totuşi puţini sunt cei care leiau în consi de rare, fie din nepăsare, fiedin igno ranţă şi cu siguranţă nu va trebuisă ne aştep tăm ca iniţiativa eliminăriiacestor sub stanţe dis truc tive dinalimentaţia noas tră să vină de laproducători…

Cătălina Cioarec

PPrroodduusseeaalliimmeennttaarree ccaarree ccoonnţţiinn

AASSPPAARRTTAAMM

Acest îndulcitor nociv este pre -zent în multe dintre micile de ju nu riinstant care au apărut şi la noi, înbomboane men to la te, guma demes tecat „fără za hăr“ (o adevăratăpă căleală prin faptul că aspartamuleste de câteva ori mai nociv decât„ruda“ sa apropiată, zahărul). Îl gă -sim, de asemenea, în înghe ţate,gelatine, suplimente alimentare cuvi tamine, unele sortimente de cafeaşi ceai instant, iaurturi cu fructeetc.

Se recomandă multă atenţie dinpar tea consumatorilor în ca zul tu tu -ror produselor pe care se men ţio -nea ză „fără zahăr“, ele fiind adeseachiar mai nocive decât celelalte, înca zul exis ten ţei altor îndulcitoriarti ficiali.

DEREGLÃRILE CREIERULUI ªIALIMENTAŢIA MODERNÃ

Zahărul rafinat, alcoolul, ţigările, anu -mite substanţe chimice din ali men ta ţie,drogurile, sunt substanţe neu ro to xice careatacă creierul şi îi slă besc capacitatea defuncţionare. Cer ce tă torii de la Uni ver si ta -tea din New York, folosind o tehnologiede obiectivare a activităţii electro-mag ne -tice a creie ru lui, au realizat un stu diu înur ma căruia au descoperit că oa menii îşidoresc astfel de alimente improprii să nă -tă ţii, toc mai pentru a compensa un anumitdeze chilibru existent la nivel cerebral. Deexem plu, oamenii care suferă în anu mitegrade de depresie, au lobul fron tal al cre -ie rului afectat, fapt obiec ti vat în urmainvestigaţiilor realizate prin me to da men -ţio nată. Când aceste per soane consumăzahăr sau alte stimu len te, activitatea cre -ie rului se norma li zea ză destul de rapid.Din nefericire, utilizarea repetată face caulte rior anomaliile să se accentueze. S-acon sta tat că pentru anumiţi oameni dul -ciu ri le sin tetice reprezintă poarta sprealcool şi alte tipuri de stimulente şi maipu ter nice. O mare parte dintre dis func ţio -nalităţile minore ale cre ie ru lui, ma ni -festate prin dife rite stări de indis po zi ţie,pot fi corec tate gradat printr-o dietăcorectă bazată într-o mă sură de cel puţin50% pe fructe, legume proaspete şilactate.

Consumaţi nuci pentru oinimă sănătoasă

Într-un raport publicat recent înBritish Medical Journal, Dr. Frank Hu adeclarat, în urma unui studiu făcut pemai mult de 86000 de cazuri, că femeilecare au mâncat nuci mai mult de 5 ori pesăptămână timp de 10 ani, au avut detrei ori mai puţine boli de inimă.

Nucile sunt bogate în grăsimi, dar ma -joritatea acizilor graşi sunt ne sa tu raţi.Dr. Hu crede că acizii graşi acţio nea zăasupra lipidelor ce ajută la re du cereacolesterolului. Nucile sunt bo gate şi înproteine vegetale, mag neziu, vitaminaE, fibre şi potasiu.

Un studiu pe termen lung făcut de22000 de doctori a arătat că nucile potpreveni ritmul neregulat al inimii numitfibrilaţie ventriculară ce poate cauzamoartea.

AAlliimmeennttaaţţiieeAAlliimmeennttaaţţiiee

Scolioza este o deformaţie în plan la te -ral a coloanei vertebrale, care poate ficon ge nitală, produsă ca urmare a unorboli endocrine, sau dobândită, fiind pro -dusă de o poziţie defectuoasă a corpului,mai ales în timpul şederii la masă.

Această afecţiune se „dobândeşte“ maiales în timpul adolescenţei, datorită uneipoziţii incorecte la scris şi la învăţat. Înlumea civilizată a secolului XX, proporţiapopulaţiei afectată într-o mai mică saumai mare măsură de scolioză este in cre di -bil de mare, peste 70% după ultimele esti -mări. Majoritatea celor care au scoliozănu ştiu, mulţi aflând de ea întâmplător, laplajă sau la un masaj.

Principalul dezavantaj al scoliozei estede ordin estetic în primă fază, mai ales lafemei, deoarece deformează foarte multsilueta. Gravitatea scoliozei este cu atâtmai mare cu cât este mai mare curburaco loa nei. Evoluţia acestei boli este ceamai intensă la vârsta pubertăţii (13-17)ani, afectând mai ales fetele.

Mijloacele de tratament sunt în primulrând profilactice şi constau în cultură fi zi -că medicală, corelată cu un (auto)controlper manent al poziţiei cor pu lui de cătrepacient. În cazurile mai grave, medicinaalopată recurge la aparate medicale (cumar fi corsetul) şi, rareori, la intervenţii chi -rur gicale.

În general, se recurge la cultura fizicămedicală care se face obligatoriu sub con -du cerea unui profesor, necesitând şi oanu mi tă dotare materială. Ca urmare, tra -ta men tul scoliozei prin această metodăeste des tul de inaccesibil majorităţii pa ci -en ţi lor.

Ce facem, totuşi, dacă nu vrem sătolerăm această malformaţie a coloanei,care prejudiciază nu numai silueta, ci şifuncţionarea normală a anumitor organeşi grupe musculare?

Vom prezenta în continuare o me to dăterapeutică deosebită, care pentru cei do -taţi cu perseverenţă şi entu ziasm s-adovedit a fi miraculoasă. Este vorba de otehnică simplă şi, în acelaşi timp, foarteeficientă, preluată din Hatha Yoga,

cunoscută sub numele de „asana deelongaţie pentru torace şi coloană“. Eaeste indicată pentru eliminarea oricărordureri de spate. Conferă totodată multăvitalitate, elimină stresul şi oboseala.

TTeehhnniiccaa ddee eexxeeccuuţţiiee

În picioare, cu tălpile depărtate la circade două ori lăţimea umerilor, orientateoblic, aşezăm podul palmelor pe coapse,chiar în unghiul dintre coapse şi bazin. În -ce pem cu o expiraţie profundă, cu aple ca -re către în faţă. Inspirăm apoi complet şi,în timpul retenţiei pe plin, ne lăsămgreutatea trunchiului pe braţe, urmărindsă întindem cât mai mult coloana. Păs -trăm coloana ver te brală cât mai dreaptă,cu capul în pre lun girea ei. În timpul re -ten ţiei ne concentrăm să percepem ener -gia care pătrunde prin creş tetul capului,trece prin coloana verte bra lă şi se acu mu -lează în centrul ener getic situat la bazacoloanei, între anus şi sex. Expirăm apoicomplet, cu aplecare că tre în faţă, şirevenim la poziţia iniţială. Fa cem o scurtăpauză între două execuţii.

CCoonnşşttiieennttiizzaarreeaa

Simţim mărirea distanţei dintre coaste,elasticizarea şi întinderea coloanei ver te -bra le, energizarea corpului, având ca axde ira diere coloana vertebrală, flexi -bilitate.

SSeeccrreettee aallee aacceesstteeii tteehhnniiccii

1.Genunchii trebuie să fie orientaţicătre exterior.

2.Expiraţia trebuie să fie completă;urmărim să eliminăm aerul din plămânicompresând atât zona toracică şi cea cla -vi cu lară, cât şi zona abdominală. Inspi -raţia trebuie să fie şi ea completă. Laînceput va fi greu de realizat o expiraţie şio inspiraţie com pletă, dar prin auto-observare atentă şi exer ciţiu, în timp,performanţele dum nea voas tră se vorîmbunătăţi.

3.Vizualizarea creatoare este absolutnecesară pentru a obţine efectele benefice

O TEHNICĂ EFICIENTĂ CONTRA DURERILOR DE SPATE ªI SCOLIOZEI

ELONGAÞIA COLOANEI

Elixirium 7

YYooggaatteerraappiieeYYooggaatteerraappiiee

Fig. 1 Poziţia de plecare

Fig. 2 Expiraţie profundă

Fig. 3 Poziţia finală

8 Elixirium

ale acestei tehnici. Vom vizualiza întimpul re tenţiei pe plin un flux de

lumină alb-stră lu citoare ce pătrundeprin creştetul capului, stră bate coloanavertebrală şi se opreşte la baza acesteia,energizându-ne. La în ce put, esteposibil ca această vizu a li za re să nu fiefoar te clară şi să nu simţim foartepregnant ener gia vindecătoare.Perseverând cu credinţă şi cu aspiraţie,vom începe chiar să o vedem şi să osimţim. Fără vi zu ali za re creatoare, fărăexperimentarea directă a circulaţieiarmonioase a energiei, ieşim din do -meniul tehnicilor HATHA YOGA şiintrăm (cu sau fără voie) în cel al gim -nas ti cii mecanice.

4.Nu trebuie să ne aşteptăm laobţinerea unor rezultate fără muncă,fără efort per se verent (zilnic), depus înplan fizic, dar şi mental şi spiritual.

5.Pe parcursul tratamentului, este ne -ce sar să urmărim să ne cultivăm oatitudine opti mistă şi realistă. Nu nelăsăm amăgiţi de rezultate care nuexistă sau de o dorinţă prea slabă de arealiza ceva în acest sens.

GGrreeşşeellii ccaarree ttrreebbuuiieeeevviittaattee

1. Nu se fac execuţii în lanţ, fără pauzăde minim o jumătate de minut întreele.

2. La apariţia unor stări de ameţeală, neoprim, facem o pauză în care nerelaxăm, apoi reluăm exerciţiul.

3. Nu forţăm retenţia aerului înplămâni, pe plin sau pe vid.

4. Nu facem mişcări bruşte şi evitămexcesele de orice fel.

5. Nu facem pauze mai mari de o zi înpractica acestui exerciţiu, până laobţinerea efectelor aşteptate.

EEffeeccttee aallee aacceesstteeii tteehhnniiccii

- elimină durerile de spate- îndreaptă considerabil coloana ver -

te bra lă după numai 2 luni de practicăzil ni că, consecventă. Combate atâtcurbura la te rală - scolioza, cât şi cea

frontală - cifoza („gârboveala“ sau„cocoaşa“).

- elimină grăsimea inestetică dintalie şi de pe picioare. Ajută laeliminarea ţe su tu lui adipos. Reduce şiface să dispară ce lu lita.

- măreşte mobilitatea articulaţiilor şia co loanei vertebrale.

- elimină durerile intervertebrale.- conferă o stare globală de vioiciune

şi prospeţime. - elimină somnolenţa, stările de lipsă

de entuziasm, de slăbiciune.- conferă o stare foarte plăcută de

forţă şi dinamism.- măreşte mobilitatea mentală şi

puterea de adaptare.- dinamizează creativitatea.Alte indicaţii: poliartrită reumatoidă,

sci atică, rigidizarea coloanei vertebrale,su darea vertebrelor (spondilită an chi lo -zan tă).

prof. Yoga Liviu Gheorghe

SSccoorrţţiişşooaarraa îînn sspprriijjiinnuullddiiaabbeettiicciilloorr

Cercetătorii au raportat că diabeticii de tipulII îşi pot îmbunătăţi posibilitatea de a-şi reglanivelul zahărului din sânge adăugând puţin…condiment vieţii lor. În urma studiilor realizates-a constatat că scorţişoara ajută celulele sărecu noas că şi să răspundă la insulină(hormonul ce în de părtează excesul de glucozădin sânge şi îl depozitează în celule). Testele aucon fir mat că scorţişoara creşte meta bolismulglu cozei de 20 de ori. Tocmai de aceeaspecialiştii americani recomandă ca înalimentaţia zilnică să fie adăugată 1-1,5linguriţe de pulbere de scorţişoară (de pre feratîmpărţită la mai multe mese). Deşi diabetul IIapare mai ales la per soa ne le peste 45 de ani,adesea fiind asociat şi cu obezitatea, s-aconstatat că datorită se dentarismului şimodului de viaţă, această medie tinde să scadă,fiind diag nosticate chiar cazurile unor tinericare se confruntă cu această formă de diabet.Tocmai de aceea, un mod de hrănire echilibrat,însoţit de anumite supli mente de plante şialimente-medicament este recomandat de toţispecialiştii. Scor ţi şoa ra este un astfel desupliment care utilizat zil nic, dar fără aexagera, poate îmbu nă tă ţi starea de sănătate acelor suferinzi de diabet. Scorţi şoara este şi unfoarte bun afrodisiac.

CCaarreennţţee ggrraavvee îînn ddiieettaaaaddoolleesscceennţţiilloorr

Un studiu realizat în SUA pe o grupă de 400de adolescenţi a relevat faptul că die te leacestora sunt lipsite de multe substanţe vitale(vitamine şi minerale), chiar şi în condiţiile încare aceştia consumă totuşi suplimentevitaminice sub formă de pastile.

Cercetătorii au descoperit că o treime dintretineri nu preiau prin alimentaţie su fi cientevitamine esenţiale, calciu, fier şi zinc, avândcarenţe considerabile. Princi pala problemă ţinede alegerea unor alimente potrivite şi suficientde hrăni toa re. Chiar pilulele cu vitamine nu potcom pen sa lipsa unor substanţe din ali men taţie.Cercetătorii afirmă că fibrele ve ge ta le şiantioxidanţii precum şi vita mi nele naturalesunt cel mai uşor preluate din legumele şifructele proaspete. Înlo cu irea fructelor,legumelor şi produselor lactate cu cantităţiimpresionante de pizza şi dulciuri este o soluţieproastă, chiar dacă acestea din urmă aduc ooarecare sa tis fac ţie gustativă.

În ţara noastră situaţia nu este cu mult maifericită, tendinţa generală fiind aceea deoccidentalizare a dietei, aşa încât adolescenţi,atenţie la ceea ce mâncaţi!

YYooggaatteerraappiieeYYooggaatteerraappiiee

Elixirium 9

FFiittootteerraappiieeFFiittootteerraappiiee

Încă din perioada adolescenţei, ciclulmenstrual reprezintă pentru orice femeieun adevărat „indicator“ al stării de să nă -ta te a organismului. Micile sau mai ma -rile supărări, unele excese în alimentaţie,unele vicii (cum sunt alcoolul şi fumatul)şi o serie întreagă de factori adesea ne bă -nu iţi de către femei, pot conduce la se -rioase tulburări ale acestei ma ni fes tăriciclice a organismului. Ce trebuie însă săfa cem atunci când, din neglijenţă saudato rită unor evenimente neaşteptate,ajun gem fie în situaţia unui ciclu men -strual foarte abundent, fie la dureri in ten -se, fie chiar la manifestarea sa ne re gu la -tă, hao tică?

Unii terapeuţi recomandă adesea înastfel de situaţii terapiile hormonale (cuhor moni de sinteză) ceea ce conduce însăla unele efecte secundare greu contro la -bi le, care pe multe dintre femei le sperie.Astfel de efecte ţin frecvent de creştereaîn greu tate, poftă de mâncare exageratăsau dispa riţia acesteia, iar uneori poate săpară că întregul organism „o ia razna“.

În anumite situaţii,terapia hormonală poatefi necesară, dar cel mai

adesea „farmacia naturii“oferă suficiente remedii

excepţionale pentru a neputea echilibra starea de

sănătate, ajungând astfel lanormalitate.

Iată în continuare câtevadintre cele mai eficiente ierburide leac, care au fost studiate şi

folosite în astfel de tulburări,cu rezultate surprinzătoare.

1. CREŢIªOARA(Alchemilla vulgaris)

– această plantă cuaspect foarte catifelatşi delicat are un efect

astringent remarcabil, careface ca în scurt timp

excesul fluxuluimenstrual să dispară,

producând simultan o

tonifiere excepţională a întregii zone aorganelor genitale feminine. Se poatespune că este una dintre plantele lăsatede Dumnezeu ca un veritabil ajutorpentru femei.

Administrarea: se face în principalsub formă de pulbere câte 1 gram, de 4ori pe zi. Se ţine pulberea (proaspăt mă -cinată a plantei) sub limbă, timp de 10-15 minute, după care se înghite cu pu ţinăapă. Nu trebuie să aveţi re ţineri dincauza puternicului gust astringent.Efectul său este în totalitatebinefăcător!

2. TRAISTA-CIOBANULUI(Capsella bursae pastoris) -deşi face parte dintre cele maicomune plante de la noi,efectele sale nu sunt„exploatate“ decât prea puţin.Majoritatea formuleloreficiente din plante pentrutulburări de ciclumenstrual conţin şi acestingredient miraculos.Principiile sale active, înspecial taninurile pe care leconţine, îi conferăeficienţă în majoritateacazurilor de hemoragiiuterine, probleme corelatecu menopauza sau ciclumenstrual abundent. Maipuţini însă sunt cei care ştiufaptul că această plantă, alecărei frunze în formă deinimioară le cunoscchiar şi copiii, este eficientăchiar şi în cazurile maigrave ale unor fibroameuterine…

Prin asocierea cu plantecalmante, cum ar fi talpa-gâştii sau sunătoarea,pulberea sau tinctura detraista ciobanului poate săreducă durerile intense înzona abdominală, care aparla unele femei în timpulciclului.

Administrare: Dozele şifrecvenţa administrării pot sădifere de la caz la caz. Dozamedie este de 4-5 grame depulbere pe zi (administrată camai sus) sau câte o linguriţă detinctură luată de 3-4 ori pe zi, pestomacul gol. În cazul tincturilor,administrarea se realizeazăîntotdeauna în 200-300 ml deapă.

3. SALVIA(Salvia officinalis) –bucurându-se încă dinantichitate de faima unuiadevărat panaceu, salviaeste considerată unuldintre tonicele femininecele mai eficiente. Pelângă substanţeleamare şi astringente

din componenţa sa,ea conţine principii

cu efect estrogen(asemănătoare unorhormoni feminini),săruri minerale şivitamine.

Cele mai importante efecte ale saleasupra femeii sunt: eliminareaproblemelor legate de ciclu (cum ar fimenstrele dureroase, cu o durată preamare, prea abundente, durerile de

abdomen, etc.), eliminarea ţesuturiloradipoase, reducerea scurgerilor sanguine

abundente şi bufeurilor de căldurăcare însoţesc menopauza, combaterea

sterilităţii feminine. Este indicată şipentru contracararea apariţieiţesuturilor adipoase, flasce,deformării corporale la nivelulsânilor. Reducerea simptomelorsupărătoare din timpul ciclului şi almenopauzei face din această plantă

un medicament anti-stress feminin demare valoare.

Administrare: Este indicată internsub formă de pulbere 1 gr. de 4 ori pe

zi.

TOPUL CELOR MAI EFICIENTE

LEACURI NATURALE ÎNTULBURÃRILE DE CICLU

SALVIA (Salvia officinalis)

TRAISTA-CIOBANULUI(Capsella bursae pastoris) CREŢIªOARA (Alchemilla vulgaris)

10 Elixirium

Pentru prevenirea simptomelor ne plă -cute din timpul ciclului se recomandăutilizarea ei constantă, pe o durată mailungă de timp, în doza indicată, iar cu 3zile (aproximativ) înainte de declanşareamen struaţiei se poate mări doza la 1,5grame de 4 pe zi.

4. MĂRARUL (Anethum graveolens) –Numele acestei plante v-ar putea de ter mi -na să zâmbiţi, gândindu-vă doar la par fu -matele frunze cu care condimentaţimâncarea. Cu toate acestea, efectelesemin ţelor de mărar (căci acestea se fo lo -sesc în scop medicinal) pot să sur cla se zedin punct de vedere al raportuluieficienţă/efecte adverse, majo ritatea me -di camentelor hormonale de sinteză pentrufemei.

Pulberea şi tinctura extrasă la rece dinseminţele de mărar sunt un stimulent şiun re glator hormonal foarte puternic.Glan de le care beneficiază cel mai mult deaceastă stimulare sunt gonadele. În urmaunui tratament de 15-20 de zile cupulbere sau tinctură de mărar, se potconstata următoarele efecte:

- reglarea ciclului menstrual,- remedierea amenoreei,- reducerea duratei de somn,

- creşterea armonioasă a sânilor (nu esteo glumă, ci o observaţie rezultată înurma unor studii îndelungate!),

- încetinirea ritmului de creştere alpilozităţilor (altfel spus, remediazăhirsutismul),

- mărirea vitalităţii şi a tonusului la nivelglobal,

- mărirea secreţiei lactate a femeilorcare alăptează.

În anumite cazuri s-a mai remarcat re -me dierea frigidităţii, dezinhibarea înplan erotic, estomparea simptomelor de -ran jante ale menopauzei. Izolat, s-a maiconsta tat sporirea cantităţii de sângemen str ual; foarte rar mărirea cu 1-2 zilea du ra tei ciclului menstrual, în timp ce înalte cazuri s-a remarcat reducerea acesteipe rioa de şi diminuarea simptomelorderan jan te (balonare, sângerări, dureriabdo mi nale).

Se administrează cu precauţie sau nuse administrează deloc în cazurile deciclu menstrual foarte îndelungat şiabundent.

Administrarea: Se ia sub formă depulbere: 2 grame de 4 ori pe zi, sau câteo linguriţă de tinctură din seminţe demărar de 4 ori pe zi, în 200 ml de apă.

5. MUGURII DE ZMEUR(Rubus idaeus) - Extractele naturale

din muguri par a fi una dintre desco pe ri ri -le, sau mai bine zis redescoperirilefitoterapiei actuale. Eficienţa şi forţa vita -li zantă a remediilor preparate din muguriiproaspeţi (remedii ce se găsesc gata pre -pa rate în unele farmacii home o pa te) ledepăşesc pe acelea ale plantelor mature înspecial în ceea ce priveşte rapiditatea cucare apar efectele. Se recomandă în men -stre dureroase, abun den te şi pentru re gla -rea perioadei de ciclu. Efecte deo se bi te auputut fi remar ca te în cazul utilizării de

durată (2-3 luni) în re me di e rea anu mi torforme de steri li ta te feminină şi ca adju -vant în tratamentul chisturilor ovariene.

Administrare: 40 de picături de 3 oripe zi, în apă, pe stomacul gol, cu 20 deminute înainte de masă.RREECCOOMMAANNDDÃÃRRII DDEE FFIINNAALL

- Consumaţi cât mai multe vegetale,fructe şi lactate uşoare încă de la primelesemne ale apariţiei ciclului menstrual.Continuaţi acest regim alimentar până laîncheierea completă a lui, şi chiar 2-3zile după aceasta.

- Evitaţi să mâncaţi în aceastăperioadă alimente foarte bogate înproteine (ouă, nuci, arahide, ciuperci,drojdie etc.)

- Sfatul medicinii psihosomatice esteacela de a evita ferm orice fel de supărăriprelungite şi stări emoţionale tensionateîn special în cazurile unui ciclu menstrualfoarte abundent. S-a constatat că maimult de 70% din cazurile de hiper -menoree sunt în legătură cu stări de spiritproaste foarte intense şi conflictuale, înspecial în ceea ce priveşte viaţa intimă!

- Dacă începeţi un tratament cu unasau (preferabil) mai multe dintre planteleexpuse aici, daţi dovadă de perseverenţăşi nu încetaţi administrarea lor maidevreme de 3 luni, chiar dacă rezultatelese vor face simţite cu rapiditate! În modulacesta vă asiguraţi că disfuncţiile încauză pot fi eliminate definitiv.

- Comunicaţi şi altor femei (chiar prinintermediul revistei noastre) rezultatelepe care le-aţi obţinut prin utilizareaacestor leacuri străvechi.

Dr. Mirela Tomescu

MĂRARUL (Anethum graveolens)

FFiittootteerraappiieeFFiittootteerraappiiee

PPssoorriiaazziiss

„Timp de 10 ani, de când am descoperitcă sunt bolnavă de psoriazis, m-amchinuit con tinuu, folosind fel de fel decreme şi medicamente care s-au doveditine fi cien te. Am aflat dintr-o carte că m-aşputea vin deca cu ajutorul unui post mailung şi m-am hotărât să încerc, orice ar fi.Am ţinut 12 zile de post negru în care nuam băut nimic în afară de ceai dintr-oplantă cu calităţi excepţionale - trei fraţipătaţi - cam 2 litri pe zi. Eram într-o fazăde plină criză a psoriazisului, care seagravase după o vizită pe care am făcut-ola ţară, la pă -rinţi. Imediatce m-am întorsm-am hotărâtsă încep pos -tul. Mi-a fostgreu la în ce -put, dar dupăprimele zilefoamea mi-adis părut şi deşimă simţeam slă bită, totuşi vedeam cumboala începe să cedeze. Urina a avut oculoare şi un miros neplăcut după 3-4zile. Am mai avut un scaun (Dumnezeuştie din ce, că nu am mai mâncat absolutnimic) după 10 zile de post, cu un mirosfetid şi m-am gândit atunci că acu mu la -sem multe mizerii în corpul meu. După 12zile, în finalul postului mă simţeam canouă şi când am început să mănânc(neapă rat ieşirea din post trebuie să sefacă gradat) parcă reveneam la viaţăpentru prima oară după 10 ani. Dupăîncheierea pos tului nu am mai mâncatniciodată carne. Au trecut de atunci 5 anişi boala nu a mai dat nici un semn derevenire. […] Dumnezeu este mare şi bunşi nu cred că este boală să nu aibă leacdacă există credinţă şi dorinţă devindecare…“

(M.I., Braşov)

FFiibbrroomm uutteerriinn

„Acum patru ani, confruntându-mă cudureri în zona abdominală, foarte acute înperioada ciclului, am făcut o ecografie, înurma căreia medicii au constatat existenţaa două fibroame de aproximativ 4x7 şirespectiv 3x4 cm. Mi s-a spus că trebuiesă mă operez de urgenţă, dar mi-a fostteamă de operaţie şi am început să caut untra ta ment naturist. Un prieten, medic dinBucureşti, mi-a sugerat să încerc regimulOshawa, ceea ce am şi făcut. Am începutregimul şi l-am repetat de mai multe ori larând, cu câte trei zile pauză între două

regimuri. La început a fost destul degreu, dar apoi am început să mă obiş -nu iesc. Am ţinut acest regim un an dezile. Slăbisem destul de mult, darsoţul meu m-a sus ţinut to tuşi ca săcontinui. Mă sim ţeam mai bine în pe -ri oa da ciclului, dar la eco grafii amconstatat că situaţia a rămas neschim -ba tă (tot era bine că nu avansase). Amînceput să iau şi planteîn timpul regimului (o

combinaţie de năpraznic,rostopască, salvie şi an ghi -nare), pe care le ţineamsub limbă de patru ori pezi. Am continuat în modulacesta şi după un an amtrecut la un regim maipuţin sever, dar numai cualimente Yang. Am începutsă revin la greutatea nor -mală şi să simt că pot săcontinui mai eficient tratamentul. Parcăabia acum începeau să se simtă foartebine efectele acelei lungi perioade de re -gim. După încă trei luni de regimvegetarian şi de plante, am fost din nou laecograf şi am sărit în sus de bucurie cândmi-a spus medicul că nu mai am nimic.Aproape că nu mi-a venit să cred, aşa căam mers la un alt doctor şi am obţinutacelaşi răspuns. Efortul lung a meritat din

plin. Acum ştiu şi cred că medicinanaturistă, dacă e bine aplicată, te poatescăpa de o mulţime de neplăceri, chiardacă efortul depus este mai mare.“

(A.J., Covasna)

AAlleerrggiiee sseevveerrăă

„Am suferit de alergie şi edemQuinckle timp de 30 de ani. Am urmatmulte tra ta men te, am urmat cure cu apeminerale, dar am obţinut doar rezultateparţiale. Trata men tele făcute nu eliminauboala, ci numai efectele ei. Cu ajutorul luiDumnezeu, am reuşit în cele din urmă săaflu care erau factorii agravanţi ai bolii(încor darea nervoasă, stresul, oboseala,praful, poluarea, ciocolata, cafeaua, con -ser vele, mezelurile, grăsimile de porc, înspecial prăjelile) şi căutam să le evit pecât posibil. În ceea ce priveşte tra -tamentul, el a constat din urmă toarele:cura de ceaiuri (urzică, păpădie, trei-fraţi-pătaţi şi brusture) pe care le beam în loc

de apă, regim alimentarlacto-vege tarian (nu maimănânc deloc carne) şiregimul nr. 7 al dr.Oshawa (cu cereale inte -grale), pe care l-am ţinutde 14 ori, alternativ cu cellacto-vegetarian. Am fă -cut la 3-6 luni câte ospălătură digestivă şi câteo clismă o dată pe săp tă -mâ nă. Caut să evit gân du -

rile negative, să văd tot ceeste frumos în jurul meu. Dar cel maimult m-a ajutat, în toate acestea, credinţaîn Dumnezeu. Din atee convinsă, amdevenit credincioasă şi mă mir de mineacum, cum nu puteam să văd căDumnezeu există în tot şi în toate! Decând mi-am schimbat stilul de viaţă, nuam mai luat nici un medicament, nu ammai consultat medicii, fiindcă m-amvindecat.“ (B.P., Bucureşti)

„Cura de post estemăsura cea mai drastică.Dar şi cea mai eficace înorice boală.(...) Postul te -ra peutic curăţă nu numaizgura corporală, ci şi pecea spirituală, sufle teas că.”

dr. Ernst SchneiderRegimul Oshawa

constă în a consuma timp dezece zile numai următoarelecereale: grâu, orez, mei şihrişcă (crude, fierte saucoapte), apă şi sare. Acestregim a fost creat defondatorul macrobioticii,medicul japonez GeorgeOshawa.

„M-AMVINDECATPRIN

Elixirium 11

RReellaattăărriiRReellaattăărrii

12 Elixirium

RReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiieeRReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiiee

În prezent, cancerul este cea de a douacauză a mortalităţii la nivel mondial, dupăbo li le cardiovasculare. Anual, pe glob,peste zece milioane de oameni mor de a -ceas tă boală, care poate fi localizată prac -tic oriunde în organism, poate apărea laorice vârstă, fiind mortală în peste 50%din cazuri. La bărbaţi, cel mai frecventapare cancerul pulmonar, în timp ce la fe -mei cel mai adesea apare cancerul la sân.

În privinţa mortalităţii produsă decancer, ţara noastră, din păcate, tinde sădevanseze celelalte ţări. Cauzele acesteisi tuaţii sunt stresul în creştere, poluareadin zonele industriale, sechelele ira -dierilor produse cu ocazia accidentului dela Cernobil şi… consumul ridicat de car -ne, mai ales de carne de porc, undeRomânia se situează pe primul loc înEuropa Centrală şi de Est.

CCee eessttee ccaanncceerruull??

Cancerul este o multiplicare ne con tro -la tă a unor celule, care aglomerează ţesu -tu ri le sănătoase, oprind în final func ţio -narea organelor vitale. Fiecare dintre noiavem în organism în permanenţă între100 şi 10.000 de celule canceroase, daracestea sunt distruse, pe măsură ce apar,de către sis temul imunitar. Dacă sistemulimunitar este slăbit şi nu funcţioneazăcores pun ză tor, celulele canceroase ajungsă se fixeze pe un organ, îşi construiescun strat aco pe ri tor de fibrină, astfel caanticorpii să nu le mai găsească şi în acestfel apar forma ţiu ni le tumorale maligne,cu alte cuvinte can cerul. Pe măsură ceînaintăm în vârstă şi scade capacitatea deapărare a sistemului imu ni tar, creşte şiriscul de a face cancer, ceea ce nuînseamnă că tinerii nu sunt expuşi lacancer. În cazul lor însă incidenţa estemai mică. Persoanele care consumă bă u -turi alcoolice, tutun, care locuiesc înmedii po lu ate sunt mai expuse la îmbol -

nă vi rile de cancer decât celelalte. Des -co pe ri ri le arhe o logice au pus în evidenţăcă această boa lă a afectat umanitatea dincele mai vechi tim puri, însă abia în epo -ca indus tri a lă ea a luat amploare, de ve -nind a doua cauză de de ces la nivelmondial.

TTrraattaammeennttuull mmeeddiiccaall ccllaassiicc

Tratamentul alopat al canceruluiconstă în:

1. Chimioterapie2. Terapie chirurgicală 3. Radioterapie.Din păcate, toate cele trei forme de

tratament sunt extrem de dure şi producefecte secundare cumplite. La cinci anidupă un tratament clasic doar 30 bolnavide cancer din 100 vor mai fi în viaţă, iardu pă încă cinci ani, numărul lor va scădeacu încă o treime. Deocamdată tendinţage ne rală este de studiu teoretic al can ce -ru lui, aplicaţiile practice fiind mai puţine– de unde rezultă şi rata redusă a su pra -vieţuirii după acest tip de tratamente.

CCee ssppeerraannţţee ooffeerrăămmeeddiicciinnaa vviiiittoorruulluuii ??

În faţa acestei situaţii, pe drept cuvântconsiderată ca dezastruoasă, s-a trecut lao reconsiderare a poziţiei faţă de tra ta -men tul can cerului, începându-se (înOccident mai ales) o căutare sistematică aunor re me dii şi scheme de tratament maine no ci ve şi mai eficiente.

În cadrul mai multor programe guver -na men tale de studiu al cancerului din ţăricum ar fi Statele Unite, Japonia,Germania, Mexic au fost cercetate nuatot pu ternicele medicamente de sinteză,nici sofisticatele dispozitive de ra dio te ra -pi e, ci plantele medicinale, legumele,algele, anumite pro du se de origine ani -

mală, precum şi pre mizele în care apareaceastă cumplită ma la die. Au fost createbaze imen se de date cu diferite plante şisub stan ţe organice care combat aceastăboală, au fost chiar create medicamentecu o eficienţă crescută (TAXOLUL, pro -dus din tisă este cel mai bun exemplu înacest sens), dar cercetările sunt încă laînceput.

CCoonnttrriibbuuţţiiii aalleemmeeddiicciinniiii rroommâânneeşşttii llaattrraattaammeennttuull ccaanncceerruulluuii

Poziţia oficială în ceea ce priveşte tra -ta men tul cancerului este cât se poate desimplă: din ’89 până acum nu au mai inte -re sat resursele interne ce pot fi angre na teîn această direcţie, o importanţă mai marefiind acordată importurilor de me dica -mente şi de tehnologii de investi gare.Con tri buţiile originale ro mâ neşti întratarea acestei afecţiuni aparţinând unoreminenţi oameni de ştiinţă cum ar fiprofesorul Brad, doctorul Udrişte, doc to -rul Nicolescu şi mulţi alţii au fost completignorate şi pe alocuri blocate.

Costul mare al terapiilor şi almedicaţiei anticancer fiind greu desuportat de omul de rând pe de o parte,

TRATAMENTE NATURISTE MIRACULOASE

Spânzul întratamentul

Teodor Alexandrovici

Câteva date despre cancer

eficienţa redusă a tratamentului clasic pede altă parte au condus la apariţia uneimedicini necon ven ţionale foarte efi cien -te. Aceasta este o adaptare la condiţiileac tuale ale medicinii populare tra di ţio na -le, care există de mii de ani. Aceastămedicină populară, renăscută în mod sur -prin zător la noi în ţară, este unică faţă deţările din jur prin amploare, răspândire,dar şi prin rezultatele de ex cep ţie ob ţi nu -te. Multe voci oficiale susţin că nu maiexistă medicină populară ro mâ neas că înpre zent, că tra ta men tele–minune de acumsunt o şar la ta nie, menită să-i ex ploa tezepe naivi, etc. Această mini ma li zare nu

poate însă să acopere rezultatele con crete,nu puţine la număr, obţinute la noi.

În ultimii ani au apărut noi metode detratament, au fost acli ma tizate cu foartemult succes anu mi te terapii naturiste dinstrăi nă ta te, au fost studiate şi apro fun -date do menii cum ar fi yoga, artele mar -ţi ale, reiki. Regimul doctorului japo nezGeorge Oshawa, cu ce re a le integrale, afost deja urmat de câteva mii de oameni,care s-au vindecat de boli cum ar ficancer, chisturi sau dermatoze grave.Acelaşi lucru, dar la o scară mai mică s-a petrecut şi cu tratamentul cu crudităţial lui E. Gunther, cu regimul hiposodic şi

clis me le cu cafea ale doctorului Gersonşi exem plele ar putea continua. Prin treplantele anti can ce ri gene nou des co perite,se detaşează clar spânzul (Helleboruspurpu ras ce ns), remful (Aristolochia cle -ma ti tis), rodul pămân tului (Coniummaculatum) şi nă praz nicul (Geraniumrobertianum), cu care au fost obţinuterezultate de excep ţie. Dintre toate te ra -piile, cea cu spânz s-a dovedit cea maieficientă. În continuare vom căuta sărealizăm, în premieră, o sinteză atratamentelor anti can ce rigene făcute cuaceastă plantă.

DDaattaa nnaaşştteerriiiitteerraappiieeii ccuu ssppâânnzz

Este o terapie care, conform infor ma -ţii lor noastre, abia împlineşte în aceastăiar nă 2 ani. Originea metodei de vin de -care cu spânz (Helleborus purpurascens)nu este foarte clară. Se pare că a fostdesco pe rită de nişte ţărani din Moldovade la care a ajuns la un avocat din Iaşi,bolnav de cancer, care s-a vindecat cuaceastă plantă. Acest avocata fost, la început, pro mo -torul acestei terapii, printr-un articol pu bli cat în cu -nos cutul săptă mâ nal“Formula AS“. Imediat te -rapia cu spânz a fost pre -luată, îmbogăţită, nuan -ţată, com bi na tă cu alte ti -puri de tratament naturist,aşa că în momentul actualexistă vreo zece forme detrata ment cu această plan -tă. Nu exis tă nici o lucrareîn stră i nă ta te sau în ţară, deme dicină con tem po ra năsau de etno iatrie, care să fi men ţio nat uti -li zarea spân zului în terapia cancerului. Oparte a mem brilor colec ti vu lui de cer ce -tare de la Cluj, care s-a ocupat cu stu diulaces tei plan te sub conducerea regre ta tu -lui doctor Boici (care practic şi-a con sa -crat întreaga viaţă studiului acestei plan -te), ne-au confirmat originalitatea acesteiaplicaţii.

CCee eessttee ssppâânnzzuullşşii uunnddee ssee ggăăsseeşşttee??

Spânzul (Helleborus purpurascens)este o plantă ierboasă, perenă (a cărei ră -

dă cină dormitează în timpul iernii). Segăseşte pretutindeni în ţară în zonele dedeal, la marginea pădurilor. Primăvarade vre me face o floare mare, cu o culoaredestul de ştearsă: verzuie-roşie, până laneagră-verzuie. Se foloseşte rădăcina,care se scoate primăvara, în timpul pe ri -oa dei de înflo rire, sau toamna, după ce ain trat în repausul vegetativ.

Toate părţile plantei, inclusiv ră dă -ci na, sunt extrem de toxice – în doză de

peste 5 grame pot omorîun om. Se spune cănumai spânzul cu floareagălbuie (o va rie ta te carecreşte în Moldova maiales) este eficient întrata men tul can ce ru lui,ceea ce con form in ves ti -ga ţiilor noastre estecom plet fals, obţinându-se vindecări şi cu spânzcules din zona Clujuluişi Sibiului (unde arefloarea cu nuanţe sprenegru), din zona Caraş-

Severin etc. În pieţelenoas tre o singură ră dă ci nă de spânz aajuns la incre di bilul preţ de o sută de miide lei, ne jus tificat decât de lăcomia deba ni şi de ne cu noa şterea a cestei plan te,altfel des tul de ba nală în flora noastră, acărei ima gine o vedeţi în fo to gr afiaalăturată.

FFoorrmmeellee ddee ccaanncceerr ccaarree sseevviinnddeeccăă pprriinn ttrraattaammeennttuullccuu ssppâânnzz

Cele mai receptive la acest trataments-au dovedit a fi tumorile cerebrale şi aleorbi tei (care sunt foarte greu de tratat

prin altă metodă, fie ea clasică saunecon ven ţio nală). Sunt însă cunoscute şivindecări ale cancerului cu altelocalizări. Men ţio nă m în continuareformele de cancer care se vindecă cuspânz, în ordinea frecvenţei, fiind însăsiguri că această listă se va îmbogăţi întimp:

- Cancer la gât, chiar în stadiileterminale

- Cancer la sân- Cancer uterin, cancer genital (sunt

menţionate cazuri de cancer testicularvindecate)

- Cancer la pancreas- Cancer la oase – stadiile I şi II- Cancer pulmonar- Cancer ganglionar.Din studiul nostru reiese că în doi ani

au fost realizate peste două sute devindecări ale cancerului – cazuri în care

Aproape totul despre tratamentul cu spânz al cancerului

AATTEENNÞÞIIEE!!

Nu este recomandat să faceţinici una din formele detratament cu spânz prezen -ta te, fără o supravegheremedi ca lă, supra dozând orineres pec tând reco mandărileprivind dieta. Redacţia nu îşiasumă respon sa bi li ta teapen t ru cei care folosescaceste tra ta men te fără să ne

contacteze în prealabil.

Elixirium 13

Spânz (Helleborus purpurascens)

RReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiieeRReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiiee

14 Elixirium

a avut loc o remisie completă a tumorii.Există, de ase me nea, alte câteva zeci decazuri de ame lio rări, precum şi persoanecare s-au auto-tratat cu succes, dar nusunt cunoscute.

EExxiissttăă ccaazzuurrii îînn ccaarreessppâânnzzuull nnuu eessttee eeffiicciieenntt??

În stadiul III al cancerului, rezultateletratamentului cu spânz sunt incerte. Dinpăcate, mulţi pacienţi ajung latratamentul cu “otrava vindecătoare“când deja este foarte târziu, motiv pentrucare au fost înregistrate şi eşecuri. Suntcunoscute de pildă, cazuri în caresperanţa de viaţă a pacienţilor estimată la1-3 săptămâni a fost triplată, dispărândchiar durerile, reve nind anumite funcţiila normal, dar în cazurile disperate, deşiexistă posibilitatea mi racolului, şanselede reuşită sunt mult reduse.

Există şi oameni care pur şi simplu nupot suporta spânzul: de la primele doze(care sunt în toate schemele de tratamentfoarte mici) apar dureri puternice în zonapos terioară a cutiei craniene, ochii seînro şesc, apare o senzaţie puternică de

vertij. În acest caz tratamentul cu spânz(Helleborus purpurascens) trebuie oprit.

CCaarree eessttee rriissccuull aacceessttuuiittrraattaammeenntt??

De când a fost prezentat acesttratament nu este cunoscut nici un caz deintoxicaţie mortală cu spânz, care ar fifost mai mult ca sigur exploatat demedicii care îşi văd ameninţat prestigiulde invazia terapiei naturiste, dar aceastanu înseamnă că tra ta mentul cu spânz nueste periculos. Una din schemele detratament, care prevede cantităţi foartemari din această plantă (pe care o vomprezenta doar informativ), a du ce practicpacientul la hotarul dintre viaţă şimoarte, apărând şi simptomele grave aleintoxicaţiei în ultimele zile de tra tament.De aceea, recomandăm pe de o parteefectuarea tratamentului doar sub supra -veghere medicală şi pe de altă partefolosirea unor doze moderate, careconform investigaţiilor făcute sunt la felde eficiente ca şi dozele mari.

Primul ajutor în cazul depăşirii dozeide spânz va fi acordat de personal

medical calificat şi constă în realizareaurgentă a spă lăturilor stomacale,administrarea de purgative puternice şirapide, admi nis tra rea de căr bu ne activ şide me di ca men te sti mulente ale cen trilorner voşi ce coor do nea ză acti vi tatea res pi -ra to rie şi car diacă.

Colectivul din Bucureşti care astudiat gradul în care este suportatspânzul în raport cu constituţia paci en tu -lui a observat că intensitatea reacţiiloradverse la acest tratament nu depindedoar de masa corporală a celui tratat. Oobser vaţie surprinzătoare dacă ţinem contde faptul că de obicei doza este cal cu latăpe kilogram corp. Mai mult chiar, sta reade vitalitate a pacientului influ en ţea zăîntr-o măsură mai mică decât s-ar pu teacrede rezistenţa la acest tratament, exis -tând oameni care, chiar mai vitali fiind,sunt totuşi foarte sensibili la otrava spân -zului. Acesta este un motiv în plus să nuvă hazardaţi să supradozaţi sub nici unmotiv această plantă.

Pentru a putea menţine un tratamentblând şi nepericulos cu spânz, dar înacelaşi timp eficient, organismul trebuieajutat printr-o dietă de purificare – fărăza hăr, carne, margarină, fără aditivi ali -men tari, alcool. Cel mai eficient este tra -ta men tul combinat cu: post negru (maiales la persoanele foarte vitale), regimOshawa (timp de 10 zile se consumănumai grâu, orez, mei, hrişcă, sare, apă),regim cu hra nă netrecută prin foc. Timpde 7 ani se men ţine regimul lacto-vegetarian pentru sta bilizarearezultatelor.

De o mare importanţă este atitudinealăun trică în timpul tratamentului. Unadintre persoanele care s-a vindecat cuspânz, ne-a relatat că tumoarea seelimina doar în zilele în care era foarteliniştită şi împă cată sufleteşte. După maimulte zile de stres, de tulburaresufletească, procesul de eliminare se

oprea în ciuda respectării tu turorcelorlalte prescripţii, procesul deeliminare fiind re-declanşat prin câtevazile de practică intensă a rugăciunii. Dealt fel rugăciunea sinceră, făcută cu con -sec venţă este un remediu extraordinarpen tru combaterea stărilor de panică,teamă, suspiciune cu care se confruntămulţi din cei care urmează un tratamentde acest tip contra cancerului.

AATTEENNÞÞIIEE !!

Câteva precizări necesareAceastă sinteză despre trata -

men tele cu spânz efectuate înţara noastră nu se constituieîn nici un caz într-un ghid te -ra pe u tic care să substituieauto ri ta tea medicului, cu atâtmai mult cu cât acest tra ta -ment com por tă anumite ris cu ridatorită toxi cităţii ridicate aacestei plante.

Am urmărit să facem o rela -ta re cât mai obiectivă a uneite ra pii care deocamdată s-ado ve dit, atunci când a fostţinută corect, extrem deeficientă.

„Sunt perfect convins că dragostea intensă şi necondiţionată este cel mai puternic stimulent cunoscut pentru întărireasistemului imunitar. Dacă le spun pacienţilor să-şi ridice nivelele sângelui şi imunoglobulele pentru a ucide celulele T, nimeni nuva şti cum să o facă. Dar dacă pot să-i învăţ să se iubească pe ei înşişi şi pe ceilalţi pe deplin, aceleaşi schimbări se petrec automat.

Adevărul este că dragostea vindecă.“ Bernie S. Siegel

Eficientizarea tratamentului cu

RReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiieeRReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiiee

Elixirium 15

MMeettooddaa II Acţionează lent datorită dozajului scăzut, dar nu dă reacţii secundare,

în plus principiile active sunt asimilate de organism fără un efort preamare. Deşi a fost caracterizat de unii prac ticanţi ai tratamentelor cuspânz drept „apă chioară“, extractul prezentat mai jos se dovedeşte a fieficient, mai ales la pacienţii de vârstă tânără (inclusiv copii) şi la ceicare nu pot înghiţi pulberi datorită localizării cancerului în gură, gât etc.

În jumătate de litru de apă se pun patru grame de spânz (aproximativo linguriţă) şi se lasă să macereze de seara până dimineaţa. Dimineaţase filtrează acest preparat şi se pune într-un vas. În continuare se punalte 4 grame de spânz în trei sferturi de litru deapă clocotită şi se lasă să fiarbă 5 minute, dupăcare se filtrează. În final, se combină mace ra tulla rece cu fiertura şi se păstrează într-o sticlă, lafrigider.

Administrare:În prima zi, se ia câte o linguriţă dimineaţa,

la prânz şi seara, înaintea meselor. A doua zi, seiau câte 2 linguriţe dimineaţa, la prânz şi seara,înainte de masă; a treia zi se iau câte treilinguriţe etc. Doza zilnică se măreşte cu olinguriţă pe zi, până se ajunge la 20 linguriţedimineaţa, 20 la prânz şi 20 seara. Se face opauză de 10 zile, după care se repetătratamentul. Dacă nu ajunge cantitateapreparată iniţial, se mai face o porţie.

MMeettooddaa aa IIII--aa

Nu este recomandată deoarece este foarte periculoasă, la structurilemai fragile putând chiar pune în pericol viaţa. Deşi cu ajutorul ei s-auvindecat destul de multe cazuri, foarte mulţi din cei care au urmat aceastăformă de tratament s-au confrun tat cu simptome dure cum ar fi: dureriputernice de cap şi abdominale, dia ree foarte puternică, senzaţie de ameţealăcon tinuă, stări puternice de teamă, de pre sie. În continuare descriem, purinfor ma tiv, această metodă:

Se fierb 2 litri de apă, timp de o ju mă ta te de oră. Din apa fiartă se măsoară1 1/4 litri, în care se pun 7 linguriţe pline (cu vârf) cu spânz pisat şi se maifierb 5 mi nu te. Se lasă la răcit, apoi se strecoară prin tifon. Preparatul sepăstrază într-o sticlă la frigider. În prima zi, se ia câte o linguriţă dimineaţa,la prânz şi seara, după mese. A doua zi, se iau câte 2 lingu riţe dimineaţa, laprânz şi seara, după mese; a treia zi se iau câte trei linguriţe etc. Doza zilnicăse măreşte cu o linguriţă pe zi, până se ajunge la 20 linguriţe dimi nea ţa, 20

la prânz şi 20 seara. Se face o pauză de 10 zile, după care serepetă tra ta men tul. Dacă nu ajunge cantitatea pre pa ra tă iniţial, semai face o porţie.MMeettooddaa aa IIIIII--aa

Este metoda cea mai echilibrată, care acţionează ceva mailent, dar sigur, mai ales dacă este combinată şi cu o dietă şiun stil de viaţă corespunzător. Tratamentul se face de aceastădată cu trei plante: spânz (Helleborus purpurascens), lemnuldom nu lui (Arthemisia abrotanum) şi salvie (Salvia off.),spânzul având evident ro lul central, în timp ce salvia şilemnul domnului au rolul de a tempera efectele nocive alespânzului şi de a acce lera procesele de vindecare.

Iată schema de tratament:Salvia şi lemnul domnului (Arthemisia abrotanum) se iau

constant, câte 1 gram (jumătate de linguriţă de pulbere) dinfiecare plantă administrat cu fiecare doză de spânz. Doza despânz variază astfel:

- în primele 3 zile se iau 0,20 grame pe zi- în următoarele 3 zile se iau 0,40 grame pe zi- în următoarele 3 zile se iau 0,60 grame pe zi- în următoarele 3 zile se iau 0,80 grame pe zi- încă 8 zile se ia 1 gram pe zi, după care se face pauză 1-

2 săptămâni şi apoi se reia cura.Pulberea se ţine sub limbă timp de un sfert de oră, după

care se înghite cu apă. Plantele se administrează pe sto ma culgol.

Atunci când este reluat tratamentul după perioada de pauzăse poate ajunge mai repede la doza maximă de un gram pe zi.

DDoouuăă ssiimmppttoommee ccaarree nnuu ttrreebbuuiiee ssăă vvăăssppeerriiee

1. Adesea, la câteva zeci de minute (uneori ore) dupăadministrarea spânzului apa re o uşoară diaree, care este unsemn normal de dezintoxicare. Dacă diareea este foarteputernică trebuie ţinută sub con trol prin administrarea de 2-4ori pe zi a unei linguriţe de pulbere de coada racului(Potentilla anserina), coajă de stejar (Quercus robur) sauiarbă de creţişoară (Alchemilla vulgaris).

2. La un anumit moment tumoarea începe efectiv să curgă,pot apărea şi sân ge rări combinate cu stări de rău (greaţă,ameţeală, senzaţie de vlăguire). Este un simptom descris demajoritatea celor care au tumori localizate în zona capului saua gâ tului. În general, procesul de eliminare înce pe noaptea, întimpul somnului.

Dacă apare o diaree foarte puternică, înro şirea ochilor,dureri violente de cap este cazul să întrerupeţi tratamentul şisă consultaţi de urgenţă medicul curant.

„Pentru mine, procesul vindecării pe o cale naturalăimplică transformarea modului de a gândi, dragostenecondiţionată, iertare şi îndepărtarea fricii“.

Gerald Jampolsky

Cele trei modalităţi de tratament cu spânz – avantaje şi dezavantajeRReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiieeRReemmeeddiiii ddee eexxcceeppţţiiee

16 Elixirium

IInntteerrvviiuuIInntteerrvviiuu

Elixirium 17

TTeehhnniiccii ddee ttrraannssffoorrmmaarreeTTeehhnniiccii ddee ttrraannssffoorrmmaarree

Într-o zi, în faţa lui Dalai Lama a venitun grup de occidentali care l-au rugat sărăs pundă la cinci întrebări în care ei sin -te ti zaseră problemele esenţiale aleumanităţii. Aceste întrebări erau:

1. Cum putem rezolva decalajul careexistă între săraci şi bogaţi?

2. Cum putem proteja pământul?3. Cum trebuie să ne educăm copiii?4. Cum putem ajuta popoarele

oprimate?5. Cum putem face ca toţi oamenii să

ajungă la spiritualitate, la iubireaprofundă faţă de ceilalţi?

Dalai Lama le-a răspuns că toate aceste

în trebări se reduc, de fapt, la ultima în tre -bare. Pentru că atunci când oamenii sevor a propia mai mult de Dumnezeu, vorfi pe o cale spirituală şi vor trăi stări deiubire pro fundă pentru ceilalţi oameni,toate ce le lal te probleme se vor rezolva dela sine. ªi le-a indicat să realizeze zilnicurmătorul ex erciţiu, pe care îl prezentămîn con ti nua re în speranţa că toţi vomînţelege ne ce si ta tea vindecării spiritualea umanităţii prin vind ecarea spirituală afiecăruia dintre noi.

În final, el a subliniat importanţaacestei practici a iubirii şi a recomandatca toţi cei care o află să o transmită unuinumăr de minim şapte persoane.

Mesajul

PPrraaccttiiccaa iiuubbiirriiii1. La începutul fiecărei zile, să

pe tre cem 5 minute amintindu-necă do rim cu toţii acelaşi lucru: săfim fe riciţi şi iubiţi, şi că aceastacreează o legătură invizibilă în trenoi toţi.

2. Vom petrece 5 minute înfiecare di mineaţă emiţândgânduri de iu bi re pentru noiînşine şi pentru cei- lal ţi. În acestinterval, renunţăm la ab so lutorice judecăţi şi critici. Putemaso cia aceasta cu respiraţia:atunci când inspirăm, emitem ungând de iu bire pentru noi înşine,atunci când expirăm, emitem ungând de iu bire pentru ceilalţi.Dacă în acest in terval, ne apar înminte chipurile u nor persoane îndificultate, e mi tem gânduri deiubire pentru ele.

3. În fiecare zi, extindemaceastă a ti tudine faţă de toţi ceipe care îi în tâlnim, gândind căsuntem cu to ţii o singură fiinţă şitrebuie să ne iu bim reciproc la felde mult cum ne iu bim pe noiînşine. Facem aceasta cu cei dinfamilie, cu prietenii, cu co legii dela serviciu, cu cei pe care îiîntâlnim pe stradă, etc., urmărindsă trăim această stare de iubirepen tru din ce în ce mai mulţioameni.

4. Nu lăsăm să treacă nici o zifără a realiza această practică,orice se va petrece.

Dalai Lama conducătorul spiritual al Tibetului, este consideratîncarnarea spiritului Tibetului, care asigură continuitatea tradiţieicivilizaţiei tibetane. 70% din populaţia acestei ţări făcea parte dinlamaserii (mănăstiri) înainte de invazia chineză din 1950, ceea ce denotăun popor profund religios.

Al 14-le a Da la i La maAl 14-le a Da la i La ma

18 Elixirium

Mulţi oameni în zilele noastre sunt a -traşi de practica meditaţiei, însă puţinisunt cei care ajung să mediteze cu ade vă -rat şi să se bucure de roadele ei. Aceastase produce pentru că foarte puţini sunt ceicare înţeleg care este adevărata semni fi -ca ţie a meditaţiei şi subtilele ei me ca -nisme care sunt puse în mişcare. În ciudanu me roa selor tehnici apărute în revistesau cărţi, exis tă încă multe neînţelegerile ga te chiar de bazele practicii meditaţiei.

Me ditaţia nu este o activitate care să fiefă cută la fel cum ne realizăm treburile zil -ni ce sau activităţile profesionale. Ma jo ri -ta tea acţiunilor pe care viaţa de zi cu zi leim plică sunt asemănătoare unor funcţiica re sunt îndeplinite de individualitateasau perso nalitatea noastră superficială şi

ca re, prin urmare, par cel mai adesea a fiîntr-o mare măsură exterioare proprieinoas tre na turi, propriei noastre fiinţe.

Această diferenţiere pe care o sesizămîntre ceea ce pare exterior şi ceea ce parea ne fi interior face ca munca sauacţiunile pe care le facem să ne oboseascădacă nu ne plac sau nu ne interesează, saudimpo tri vă, să ne susţină şi să ne bucureatunci când ne captivează şi nepasionează. Foar te puţini ne bucurăm săspălăm vase timp de două ore şi cel maiadesea, dacă trebuie să o facem, nesimţim apoi obosiţi. În schimb, dacătrebuie să ne plimbăm sau să prac ti cămsportul favorit am putea să o fa cem untimp mult mai lung şi să ne sim ţim multmai puţin obosiţi.

Diferenţa esenţială între cele douăge nuri de „oboseală“ care apar estefaptul că primul este o oboseală carepare să ne go lească interior, pe cândcel de al doilea ne lasă „împliniţi“ şigata oricând să o luăm de la începutîn acelaşi sens. Ma jo ri ta tea acti vi tă -ţilor noastre care ţin de aceste„funcţii“ se sfârşesc totuşi cu un gende „oboseală“, fie că este plăcută saunu.

Meditaţia însă nu este o astfel de„funcţie“, fiind foarte diferită de acti -vi tă ţile cu care suntem obişnuiţi.Dacă me di ta ţia ne oboseşte, con -cluzia pe care o putem desprinde estecă, de fapt, ne-am an gajat într-un altgen de activitate pe care am denu mit-omeditaţie, deşi în realitate nu estevorba despre această tehnică.

AA mmeeddiittaa eessttee uunn mmoodd ddee aa ffii

În general, putem să fim obosiţi demuncă, dar nu putem fi obosiţi de noiînşine. Concluzia firească care sedes prin de de aici este că atunci cândsuntem obo siţi de o anumită acţiune,aceasta se pro duce pentru că ea nuface parte din pro pria noastră natură,fiind ceva exte rior. Dacă meditaţiaeste percepută ca o „activitate“ a

fiinţei noastre şi nu este un mod de a fi, eadevine ceva exterior şi într-o zi ne vomsimţi obosiţi de atâta me ditaţie, sau chiaro vom respinge pentru că vom aveasenzaţia că ea se im pu ne ca un elementstrăin peste propria noas tră fiinţă saupropria noastră natură lăun trică.

Me ditaţia este o culme a practicii yo -ghi ne şi o împlinire a strădaniei spi ri tua -le. Însă puţini dintre noi înţelegem cuade vărat semnificaţia sa reală, iar esen ţia -lul se pierde adeseori, datorită con fu zi eicare apare între practica me ditativă şi ungen de muncă sau activitate a minţii. Da -torită acestui fapt, mulţi dintre noi con -siderăm că este ceva dificil să ră mâ nempentru mult timp în meditaţie şi sun temcopleşiţi fie de somn, fie de o obo sea lăgenerală a sistemului psiho-fizic, fie de osenzaţie de discomfort.

Este chiar curios cum ceva care artrebui să fie chiar centrul vieţii noastrespirituale poate să devină o cauză deoboseală, frus tra re sau uneori repulsie.Adeseori vrem să cunoaştem secretelemeditaţiei datorită insa tisfacţiei create deevenimentele vieţii obiş nuite şi asenzaţiei că există ceva care lip seşte în

Teoria şipracticaTeoria şipractica

SSppiirriittuuaalliittaatteeSSppiirriittuuaalliittaattee

Elixirium 19

existenţa noastră. Dar dacă chiar şiacest remediu ajunge să creeze sen -timentul unei alte lipse, al unui ne -ajuns sau al unei insatisfacţii, şi dacăexistă anu mi ţi factori care ne potîmpinge către o sta re de saturaţie încare să spunem „Ajunge!“ meditaţiei,făcându-ne să ne orien tăm către alteactivităţi pentru a uita de aceasta,trebuie să tragem de aici con clu zia cănu am înţeles deloc ce este meditaţia.

Dacă vom căuta să înţelegem cuatenţie şi intuitiv meditaţia, privită caun exerciţiu spiritual, ne vom aflaîn faţa unor ade vă ruritulburătoare referitoare la viaţăşi la Univers văzute ca unîntreg. Înainte de a începeorice acţiune, este necesarsă ne creăm o imagine câtmai clară despre eapentru ca să nu apară oconfuzie între ceeace trebuie să facemşi ceea ce noidoar pre su pu nemcă avem de făcut.

OO îînnttrreebbaarreeffuunnddaammeennttaallăă

De unde ştim că meditaţia este re -me diul neîmplinirilor vieţii? Răs pun -sul la această întrebare ar ne ce sita săştim ce este ceea ce cu a devărat nelipseşte în viaţă. În linii mari vorbind,senti men tul de insatisfacţie apare înmo mentul în care, după ce am trăit unanumit nu măr de ani, ajungem la con -clu zia că:

- dorinţele omeneşti par să nu aibănici un sfârşit;

- cu cât oamenii posedă mai multelu cru ri, cu atât vor mai multe;

- obiectele simţurilor nu fac altcevadecât să ne iluzioneze în loc să ne eli -be re ze de tensiuni, anxietăţi şi dorinţe.

- dorinţa de fericire depăşeşteputerea ima ginaţiei şi nu poate fiîmplinită de nimic din ceea ce există înaceastă lume, datorită faptului că atâttimp cât mai rămâne ceva în afarafiinţei noas tre, acel ceva reprezintă

potenţial fie un obiect al dorinţeinoastre, fie o sursă a suferinţei;

- aşa-numitele plăceri ale vieţii parde cele mai multe ori să ţină de oanumită ex citaţie nervoasă, sau osupunere faţă de anumite impulsuriinvoluntare şi o scla vie faţă deinstinctele primare, mai de grabă decâtde trăirea adevăratei liber tăţi şi fericiricare este, în cele din urmă, ţelul cătrecare orice om aspiră.

Dacă acestea sau altele, pe care nule-am putut cuprinde în aceste câteva

idei, sunt neajunsurile vieţii, cum arputea fi ele remediate prin

meditaţie? Mai întâi me ditaţia artrebui să fie o activitate

continuă a minţii şi nu osimplă tehnică pe care o

exersăm doar atât timp câtsun tem în locul pe care

l-am de di cat exer -ciţiilor spi ri tua le. O

analiză atentă anaturii meditaţiei

des chi de poartacătre o

realitate mai profundă decât cea careeste revelată de procesele mentaleobiş nu ite, cum ar fi raţionamentul,înţe le ge rea şi sen zaţia. Meditaţia esteîntr-ade văr mai mult o efervescenţă asufletului decât o simplă funcţie aminţii.

FFiiiinnţţaa nnooaassttrrăă eessttee llaauunniissoonn ccuu nneemmăărrggiinniirreeaa

Su fletul nu este decât rareori activ încircum stanţele vieţii obişnuite. Di fe -renţa dintre funcţiile pe care per so -nalitatea omenească obiş nu ită leîndeplineşte şi acţi u ni le realizate cusufletul este faptul că, în primul caz, osingură funcţie este acti vă în timp cece le lal te sunt ignorate sau suprimate;în cel de al doilea caz, întreaga noas trăfiinţă în as pectul său e sen ţial setrezeşte la momentul potrivit pen truacţiune şi nimic nu este exclus dinaceasta. Foarte rar noi acţionăm cu su -fletul trezit, însă atunci când acţio nămastfel, chiar şi într-o formă mai a te nu -ată, trăim o fericire incomparabilă.

Cele mai superficiale manifestări alesufletului prin canalele personalităţiiumane pot fi percepute, de exemplu, înen tuziasmul extatic trăit în artă. În ast -fel de trăiri, noi uităm de propria noas -tră fiinţă şi devenim una cu obiectulex pe rienţei noastre. Acesta este

Ce este meditaţia ?„Meditaţia este calea

regală ce conduce ladesăvârşire, la eliberare(MOKSHA). Ea eliminăorice suferinţă, oricemâhnire. Meditaţiaconferă viziunea Unităţiişi percepţia directă aUnicităţii.“

Swami Sivananda

Meditaţia este un fenomen telepatic derezonanţă sublimă, spirituală, elevată, cu aspectemen tale benefice sau energii spirituale dinUnivers. Starea mentalului în care nu mai existăgân duri care provin de la simţuri şi se producecufundarea netulburată a minţii în subiectulconcentrării este numită meditaţie. Ea este aşaptea etapă a sis temului Yoga (DHYANA), careur mează după concentrare (DHARANA).

Cele mai timpurii mărturii despre prac ti cameditaţiei aparţin civilizaţiei Indiei an tice, fiindcunoscută sub nu me le san scrit de dhyana. Aceastaa devenit Chan în China şi Zen în Japonia. Buddhaa dez vol tat tehnica meditaţiei în anii 500 î. Ch., iarPatanjali a sistematizat prac ti ca aces te ia înlucrarea sa “Yoga Sutras”, în anii 250 î. Ch.

În civilizaţia modernă, meditaţia este deseoriutilizată ca o tehnică non-reli gioa să pentrurelaxare şi diminuarea stresului. Be neficiileacestei metode sunt con fir ma te ştiinţific princercetările asu pra undelor cerebrale, modificărilorfi zio logice şi trans formărilor psi ho lo gi ce petermen lung, realizate pe subiecţi aflaţi în starea demeditaţie. Scopurile spi rituale ale me ditaţiei suntpacea min ţii, înţelepciunea şi, în modfundamental, starea de iluminare sau de eliberarespi rituală.

Meditaţia este, la modul esenţial, o simplătehnică, care are totuşi rezultate profund spirituale.Poziţia clasică pen tru meditaţie este aceea în careprac ti can tul este aşezat pe sol, având picioa re leîncru cişate (în poziţia lotusului, Pad ma sa na, sauSiddhasana), cu spatele drept şi ochii închişi. Înfaza de început, atenţia este focalizată asuprarespiraţiei, practicantul urmărind să îşi linişteascămintea, astfel încât să nu mai apară gânduri, cinumai o stare de martor detaşat şi tăcut. Dacămintea este distrasă de apariţia diferitelor gân duri,se revine pur şi simplu la observarea respiraţiei.La început, pe ri oa da în care mintea este golită degân duri este destul de scurtă, dar prin prac tică,devine din ce în ce mai îndelungată. Este foarteimpor tan tă atitudinea interioară relaxată şi calmăîn timpul acestui procedeu. După această pregătirese trece la fazele superioare ale meditaţiei.

SSppiirriittuuaalliittaatteeSSppiirriittuuaalliittaattee

20 Elixirium

motivul pen tru care arta poate săfocalizeze aten ţia atât de intens, făcându-ne să ui tăm de orice altceva pe timpul câtacea ma nifestare artistică se desfăşoarăsau ne captează atenţia.

SSuufflleettuull ssee ttrreezzeeşşttee uunneeoorriiîînn vviiaaţţaa ddee zzii ccuu zzii

ªi în viaţa de zi cu zi există unele mo -men te în care sufletul se trezeşte. Acesteasunt momentele în care trăim emoţiifoarte inten se. Atunci, întreaga noastrăfiinţă este pusă la unison în acţiunea res -pec tivă, şi în aceste cazuri lo gi ca impusăde inte lect şi etichetele generate de lu meşi pre ju de căţi nu mai valorează nimic.Este ade vă rat că, cel mai adesea, acestemomente trec ne ob ser vate, pentru căimediat după ce acel moment de îm pli nireşi de pură ma ni fes ta re a Existenţei, apareuitarea ca re ne de ter mi nă să ne orientămdin nou că tre exterior.

Această trăire de cul me este de multeori foarte scurtă şi foarte puţin con şti en ti -za tă, dar ne poate per mite, atunci cândsun tem atenţi, să trecem dincolo de con -jun ctura e fe meră care a generat-o şi săpă trun dem în re alitatea profundă a esenţeisu fletului nostru.

AAllcchhiimmiiaa ttrreezziirriiii ssuufflleettuulluuii

Toate aceste elemente legate de modulde a trăi evenimentele existenţei de zi cuzi au în comun dualitatea dintre su fe rinţă,oboseală, saturaţie pe de o parte şi fe -ricire, împlinire, energie nesfârşită, efer -ves cenţă, de cealaltă parte. Cel care facea ceas tă diferenţă este sufletul care atuncicând este adormit face ca fiinţa săexperimenteze ne a jun su rile vieţii de zi cu

zi, iar atunci când estetrezit şi activ trans for măalchimic toate acesteaparente ne a jun suri, înstările opuse lor.

Motivul este foartesimplu: atunci când ac -ţiunea porneşte din suflet,chiar dacă es te realizatăprin simţuri, minte saucorp, care sunt expresiilelui distorsionate, uni ta teape care o ge ne rea ză esteire zis ti bi lă, pen tru că su -fle tul este esenţa în tre giinoastre fi in ţe şi nu numaio anu mită ca pa ci ta te, fa -cul ta te sau func ţie a per so -na li tăţii. Cât timp exis tă oma ni fes ta re parţială, ceeace este igno rat, ceea ce ră -mâ ne de o parte va fi o sur -să de ne îm pli nire şi ne fe ri -ci re. Când însă totul estecuprins într-o ma nifestarear mo ni oasă şi dă tătoare deîm pli nire, a pa re trans for -marea ple nară a exis ten ţeinoastre într-o e xis tenţădivină, pen tru că aceea scân teie de dum -ne zeire a cărei ex pre sie este sufletul îşiregăseşte pre zen ţa în tot ceea ce oînconjoară şi dis pare atunci în să şi sursasu fe rin ţei şi neîmplinirii care estedualitatea.

SSttaarreeaa ddee bbuuccuurriiee eexxttaattiiccăăppăăttrruunnddee ttoottuull

Con cluzia acestor idei expuse pânăacum este faptul că atunci când sufletuleste cel care acţionează, nu mai există

con şti inţa a ceva exterior, nici măcar apropriei noastre personalităţi, şi de aceeabucuria experimentată este o stare plinăde în cân ta re şi de farmec care cuprinde înea totul. Putem, de asemenea, săobservăm că me di ta ţia este o manifestarea sufletului trezit şi nu o funcţie a minţii.Aceasta explică de ce me ditaţia trebuie săfie, atunci când este co rect practicată, osursă de fericire şi nu o sursă de obosealăşi plictiseală.

Meditaţia poate fi învăţată şi realizatăla vo inţă, efectele ei urmând după aceeasă se ma nifeste şi în viaţa de zi cu zi. Înme di ta ţie, sufletul nu se manifestă prininter me diul simţurilor, minţii sau alcorpului, deşi im pactul acţiunii sale poatefi resimţit şi în aceste structuri. De aceea,meditaţia tre bu ie să pornească întot dea -una mai întâi dintr-o cen trare în suflet, înacea senzaţie in ti mă de A FI carecaracterizează exis ten ţa fiin ţei conştiente.

Deşi acest A FI cuprinde omul privit caun întreg, cu toate structurile sale grosieresau subtile, el are întotdeauna un centrucare poate fi localizat în zona pieptului.Deşi starea de conştienţă pare a fi legatămai mult de cap şi de activitatea mentală,sen timentul de A FI se centrează mereuîn inimă, care este atât motorul vieţiifizice, cât şi centrul vieţii spirituale.

Sebastian Teodor

SSppiirriittuuaalliittaatteeSSppiirriittuuaalliittaattee

Aceasta este o idee foarte simplă,având însă consecinţe profunde.Copiii mici învaţă extrem de

rapid, de oarece sunt extrem de curioşifaţă de orice lucru. Ei nu ştiu şi ştiu că nuştiu, astfel că nu se îngrijorează dacă vorpărea stu pizi dacă vor pune întrebări. Laurma urmei, fiecare credea odinioară căSoarele se învârtea în jurul Pământului,că ceva mai greu decât aerul nu poatezbura şi că este imposibil să alergi 100 mîn mai puţin de 10 secunde. Trans for ma -rea este singura constantă.

În momentul în care veţi avea curajulsă fiţi şi adult şi copil în acelaşi timp, de -pă şind şabloanele artificiale ale gândiriicare au încercat întotdeauna să distrugăsau cel puţin să separe copilul din fiecaredintre noi de personalitatea noastră adul -tă, veţi putea să acţio naţi în toate în da to -ri rile zil ni ce cu bu curia specifică unuicopil care se joacă şi puteţi fi sigur că întot ceea ce veţi între prinde veţi fi un în -vin gător. Veţi pu tea aborda orice pro ble -mă mult mai direct, cu dezinvoltura spe -cifică unui co pil. Vă veţi putea desfăşuraactivităţile cu mult mai multă voie bunăşi libertate, fără ca în acelaşi timp sămanifestaţi se rio zi ta tea rigidă sauatitudinea sumbră a adul tu lui mereuapăsat de griji, care a uitat de mult să maifie copil.

A descoperi copilul ascuns în fiecaredintre noi şi a-i permite să se manifesteîn seam nă, de fapt, a descoperi însăşi aceale gen dară fântână a vieţii şi a tinereţii, şitot o dată căile de acces către ea. Dar cetre bu ie făcut pentru aceasta? Nu avemdecât să urmăm aceste căi:RRââddeeţţii ccââtt mmaaii mmuulltt

Copilul din dumneavoastră, ca oriceco pil, iubeşte râsul şi companiaoamenilor plini de umor. Căutăm cu toţiisă fim în preaj ma oamenilor care râd,

debordând de ve selie, fie că suntem saunu conştienţi de efec tul curativ al râsului.El este de osebit de eficient în eradicareade presiei, inerţiei sau chiar a panicii. Purşi simplu nu putem fi deprimaţi,neliniştiţi sau ner voşi atunci când râdem.

FFaacceeţţii--ii ppee cceeii ddiinn jjuurr ssăărrââddăă ccuu ppooffttăă îînn ffiieeccaarree zzii

Urmăriţi să realizaţi acest lucru şi veţive dea că aceasta nu implică neapărat săvă stră duiţi să fiţi amuzant, ci doar să văre laxaţi pentru o secundă, ieşind cu de -taşare din sfera preocupărilor stre sante,şi să vedeţi sau să vă amintiţi cevaamuzant, pe care să îl împărtăşiţi apoicelorlalţi. Astfel, vă veţi obişnui să vedeţipartea bună a lu cru rilor, cu alte cuvinte,jumătatea cea plină a paharului.

BBuuccuurraaţţii--vvăă ddee lliibbeerrttaattee

Petreceţi un anumit timp cu un grup decopii, fără nici un alt motiv decât acelade a vă bucura de compania lor. Când văaflaţi în pre zenţa lor, nu încercaţi să leîncadraţi viaţa în acele şabloane rigide îna căror cap cană dumneavoastră aţi căzutdeja, să îi corectaţi sau să îi e du caţi,ghidându-i mereu din perspectiva adul -tului. Pur şi simplu fiţi alături de ei înbucuria libertăţii lor şi veţi observa cărâsul şi voia bună vor deveni curând o„regulă de aur“ în viaţa dum neavoastră şinu o excepţie.

PPeerrmmiitteeţţii ffaanntteezziieeii ssăă sseemmaanniiffeessttee

Copiilor le place să viseze, săinventeze poveşti, utilizându-şi din plinimaginaţia şi trăind apoi cu toată freneziabucuria crea ţiei lor. Atunci când sunteţiîmpre u nă cu un copil cu care puteţi sărâdeţi şi să vă jucaţi, încu ra jaţi fan te ziaatât la el, cât şi la dum nea voastră înşi vă,oricât de mult doriţi.

FFiiţţii ssppoonnttaannii

Spontaneitatea este adeseori cheia în -tre gu lui comportament de copil.Observaţi modul în care copiii dorescinstinctiv să ex perimenteze orice lucrusau idee nouă, chiar în momentul apa ri ţi -ei a ces tora. Copilul din in terioruldumnea voas tră do reşte să fie im pul siv şiaven turos, fără a tre bui să fie obligat săse încurce în raţionamente complicatecare urmăresc să plănuiască întotdeaunapas cu pas lucrurile în avans.

AAcccceeppttaaţţii lluummeeaaaaşşaa ccuumm eessttee

Imaginaţi-vă că tocmai v-aţi născut şi înochii dumnea voas tră se poate citi încă mi -ra rea şi fascinaţia cu care priviţi lumea ca -re vă încon joară. Cu siguranţă că, aflâ n- du-vă în această ipostază, nu veţi încercasă vă luptaţi cu lumea din jur, ci dim -potrivă, o veţi privi cu compasiune. Acestsen ti ment de compasiune nu numai că nuva lă sa nici o posibilitate de ma ni festare aunei stări interioare con flic tuale, dar chiarvă va permite să întâmpinaţi cu bu cu rieorice experienţă, inte grându-vă fericit înspec tacolul fascinant al pro pri ei existenţe.

(Extras din lucrarea „Inteligenţă şitransformare“ de Claudiu Trandafir şiIulia Bontaş)

Motto: „Atunci când am încetat de a mai fi copii, suntem deja morţi.“Constantin Brâncuşi

Libertatea de a fi

Elixirium 21

TTeehhnniiccii ddee ttrraannssffoorrmmaarreeTTeehhnniiccii ddee ttrraannssffoorrmmaarree

Unul dintre cele mai responsabile lucruri pe care le putem face caadulţi, deşi poate părea paradoxal, este de a deveni din ce în ce maimult copii. O atitudine de curiozitate şi fascinaţie valorează mult maimult decât o atitudine înclinată mereu către a face pre su pu neri şideducţii logice.

22 Elixirium

TTeerraappiiii nnaattuurraalleeTTeerraappiiii nnaattuurraallee

I: Care sunt diferitele tipuri de aro mo -te rapie ?

R: Uleiurile eterice sunt folosite în cos -me tică, masaj şi aromoterapie olfactivă.În aromoterapia cosmetică, esenţele suntcom binate cu produsele de îngrijire a te -nu lui, a corpului şi a părului, toate con ţi -nând doar ingrediente naturale. Masajularo moterapeutic combină tehnicile dema saj terapeutic cu proprietăţile beneficeale uleiurilor eterice. În aromoterapia ol -fac tivă, esenţele sunt pulverizate în me -diul înconjurător pentru a fi asimilateapoi în organism, prin respiraţie sau di fu -zie. Pentru a fi asimilate prin respiraţie, sepun 2-5 picături dintr-un ulei esenţă într-o batistă sau se pulverizează un amestecde esenţe volatile şi apă distilată direct îna erul încăperii. Difuzia reprezintă e va po -ra rea componentelor aromatice ale unuiulei esenţă în atmosferă cu ajutorullămpilor de difuzie, electrice sau din lutne smălţuit. Indiferent de metoda de aro -mo terapie folosită, întotdeauna uleiul e -sen ţă trebuie diluat într-un agent uleiossau în apă, într-un procent de 2-3 %. Deexemplu, putem amesteca 10-15 picăturide ulei esenţă într-un sfert de cană de li -chid (50-60 ml). Deoarece uleiul şi apa nusunt omogene, înainte de a folosi un a -mes tec pe bază de apă, acesta trebuie a gi -tat foarte bine.

I: Care este diferenţa dintre esenţele u -le ioase şi “produsele de aromoterapie”?

R: Esenţele uleioase sunt extrase dinplante, iar aromele lor au numeroase e fec -te benefice asupra fiinţei umane. Ele potfi folosite ca atare sau în combinaţii, însco puri bine determinate. Uleiurile e sen -ţiale sunt folosite pentru crearea pro du -selor aromoterapeutice care includ uleiuride masaj, săpunuri de baie, parfumuri,pro duse de îngrijire a tenului, a pielii şi apă rului, spray-uri de împrospătare a a e ru -lui şi lămpi de aromoterapie.

I: Care este durata de viaţă a unui uleie sen ţă? Unele uleiuri, precum cele de ci -

tri ce, au o durată de viaţă mai mică decâtal tele, precum paciuli sau lemn de santal,ca re par să fie mai bune pe măsura tre ce -rii timpului. Este adevărat?

R: Media duratei de viaţă a uleiurilor e -sen ţă diferă datorită procesului de fa bri -ca ţie şi păstrării lor. Uleiurile ar trebuipăs trate în recipiente ermetice şi re zis ten -te de sticlă, la temperaturi între 15-20oC.Dacă sunt îndeplinite condiţiile optime,majoritatea uleiurilor pot fi păstrate celpuţin 3 ani. Uleiurile de citrice (de lă mâ -ie, portocal, etc.) au o durată de viaţă maimi că pentru că sunt extrase din coaja

fruc tului, iar componentele instabile dina ceasta, precum cerurile şi acizii graşi,sunt prezente, de asemenea, şi în uleiul e -sen ţă. Majoritatea uleiurilor esenţă suntex trase folosind metoda distilării prin va -po ri, iar căldura produsă în timpul acestuipro ces modifică şi stabilizează com po -nen tele naturale ale plantei. După dis ti la -re, uleiurile extrase trec printr-un procesde maturizare, iar în această etapă au locschi mbări chimice suplimentare, înainteca mirosul să se stabilizeze. Această sta -bi lizare poate dura şi câteva săptămâni, caîn cazul uleiului de mentă. Uleiurile maigre le, mai tari, cum ar fi cel de paciuli sau

Introducere înÎn ultimii ani, au apărut tot mai multe informaţii legate de tra ta men tul diferitelor boli cu ajutorul uleiurilor

eterice (aromoterapie). Vom prezenta, în serial, răspunzând la întrebări de bază, noţiunile fundamentale dinaceastă străveche me todă terapeutică, modalităţi de preparare şi păstrare a par fu mu rilor şi a produseloraromatice, diferite reţete şi indicaţii de fo lo sire a uleiurilor eterice.

Elixirium 23

TTeerraappiiii nnaattuurraalleeTTeerraappiiii nnaattuurraallee

de lemn de santal au nevoie de mai multtimp pentru a-şi manifesta întregul po -ten ţial.

I: Cum afectează căldura unei lămpide aro moterapie uleiurile esenţă?

R: Căldura face să se răspândească maiuşor într-o încăpere parfumul uleiurilore sen ţă. Pentru că esenţele eterice suntfoar te uşor volatile, utilizarea căldurii întim pul procesului de difuziune face cauleiul să se evapore mult mai repede.Dacă tem pe ratura este prea ridicată,aroma este puternică, dar durează puţin,iar efectul te rapeutic este aproape nul. Deaceea, nu tre buie folosită niciodată apăfierbinte pentru evaporarea uleiurilor.Este su fi cient să lăsăm uleiurile latemperatura ca me rei pentru ca parfumullor să se răs pân deas că. Astfel se obţine oaromă mult mai de licată şi care dureazămai mult.

I: Care este diferenţa între uleiurile e -te rice şi parfumuri?

R: Uleiurile eterice sunt esenţe foartecon centrate, volatile şi parfumate, 100%na turale, fiind extrase din plante fie prindis tilare cu ajutorul vaporilor, fie prinpre sare la rece. În timp ce uleiurile esenţăsunt parfumate de la sine, termenul de„parfum” este folosit pentru a desemnau le iuri sintetice, produse prin combina-rea unor componente chimice aromaticede bază derivate din gudron de cărbune,care diferă semnificativ de uleiurile esen-ţă pure. Aceste uleiuri au un miros destulde a propiat de mirosul uleiurilor natura-le, dar sunt lipsite de efectele terapeuticeale a cestora. Uleiurile artificiale nu suntre co mandate pentru aromoterapie şi sunt

fo losite în mod o-bişnuit pentru pro-duse co smetice.

I: Ce suntagenţii purtători(de bază) ai u le iu -ri lor esenţiale şicum sunt ei u ti li -zaţi în a ro mo te ra -pie?

R: Agenţii pur-tători sunt uleiurive ge ta le extrasedin nuci şi seminţeoleaginoase.

Aceste uleiuri aufost de-a lungultim pului surse de

energie şi factori nutritivi în hra naoamenilor. Ele formează o bază ex ce -lentă în care pot fi diluate uleiuri e sen ţă,în scopul obţinerii produselor de în tre ţi -nere a corpului. Deoarece sunt mult maipu ţin volatile decât uleiurile esenţă, eleau o durată de viaţă mai mare. Exemple:u le iu rile de migdal dulce, de sâmburi decais, de jojoba şi de seminţe de struguri.A genţii purtători, la fel ca majoritateapro duselor de aromoterapie, pot fi găsiţiîn magazinele şi farmaciile cu produsena turiste.

I: Cum putem să ştim dacă un produsare cu adevărat beneficii aro mo te ra pe u -ti ce?

R: Este întotdeauna bine să alegem unpro dus aromoterapeuticpentru conţinutul şibeneficiile sale şi nu pentrunumele de mar că saumirosul pe care îl are. Esteab so lut necesar să citimeticheta, pentru a fi si gurică esenţele respective suntnaturale şi nu sintetice.Uleiurile esenţă conţin su tede constituenţi organici,incluzând hor mo ni, vitami-ne şi alte elemente naturaleex trase din plante. Dinacest motiv, par fu mu rilesintetice nu pot egala mi-resmele şi be neficiile plan-telor aromatice. Un alt ele-ment cheie este preţul. Pen-tru a pro du ce câteva gramede ulei eteric natural estene voie de o mare cantitatede plantă. Con tea ză ce

parte a plantei produce uleiul e te ric, cumeste extras acesta şi care este con centraţiade ulei din plantă. De e xem plu, estenevoie de 2,5 kg de lavandă pen tru aobţine 30 g de ulei eteric. Evident, e se nţauleioasă de trandafiri este mult maiscum pă decât cea de lavandă.

I: La ce se referă aromoterapeuţii cândvor besc despre “sinergie”?

R: Fenomenul de sinergie apare atuncicând două sau mai multe lucruri ac ţio -nează împreună pentru a produce unefect mai amplu decât efectele fiecăruiacon si de rate separat. În aromoterapie,acest ter men descrie fenomenul care sepetrece a tunci când două sau mai multeuleiuri e sen ţă sunt combinate pentru aproduce un efect superior efectuluiprodus de fiecare u lei în parte. Aromo-terapeuţii folosesc a cest fenomen pentrua mări eficacitatea u nui parfum (princombinarea unor uleiuri care îşi amplifi-că reciproc efectele) sau pen tru a creaparfumuri care sunt be ne fice simultanatât în plan fizic, cât şi în cel al senti-mentelor. Cu cât se combină mai mu lteuleiuri, cu atât se obţin efecte si ner gicemai numeroase şi mai complexe. În ge -neral, se recomandă folosirea a doar do -uă sau trei uleiuri când ne creăm pro pri -ile parfumuri.

În numărul viitor vom începe pre zen ta -rea unor modalităţi practice de creare apro duselor aromoterapeutice.

Paul Rădulescu

24 Elixirium

TTeerraappiiii nnaattuurraalleeTTeerraappiiii nnaattuurraallee

CCââtt ppooaattee ssăă ttrrăăiiaassccăăoommuull??

A duce o existenţă fericită o perioadălun gă de timp pe acest pământ a fost din -totdeauna visul foarte multor oa meni, dela cei mai simpli şi până la fiinţelegeniale. Se pare că exis tă adânc în ră -dăcinată în fiinţa fiecărui om o sete mis -terioasă de viaţă, de fericire, de nemurirecare se traduce uneori prin dorinţa de arămâne cât mai mult în această lume.Acest pu ter nic impuls lăuntric i-a făcut pemulţi să caute să dezlege acest mister almenţinerii vie ţii. Mai recent, unii dintrecer cetători au căutat să dea un răspuns la

întrebarea: Cât de mult ar putea trăi o mulîn condiţiile unei sănătăţiperfecte?

Un savant francezconstata existenţa u nei legibiologice care face ca în lu -mea ani mală, perioada deviaţă să fie cam de 5-6 orimai lungă decât perioada încare a cel organism ajunge lama tu ritate. El a trans pus mai apoi în cazulomului această lege şi a obţinut o durată„normală“ de viaţă de 125-150 de ani.După el, mai mulţi savanţi şi cercetătoritind să se apropie prin diferite mijloace deaceeaşi cifră, care depăşeşte în tot dea una100 de ani.

CCââtteevvaa ddoovveezzii ssttaattiissttiiccee şşiiiissttoorriiccee

Cei care au studiat cazurile per soa ne lorcare au trecut peste o sută de ani au fost

surprinşi să constate cât de mare estenumărul lor şi în câte zone ale glo bu luipot fi întâlnite.

Un caz cu totul ex cep ţio nal este cel alanumitor po pu laţii din Caucaz, undedepăşirea vârstei de o sută de ani este unfapt obiş nu it. Conform studiilor în tre prin -se, vârstele întâlnite frec vent în acestezone sunt cuprinse între 107 şi 135 de ani.Remarcabil este faptul că aceşti „cam -pioni ai lon ge vi tă ţii“, în general, nu suntsu puşi diferitelor boli specifice bătrâneţii,ci se menţin până în apropierea mo men -tului morţii într-o tinereţe relativă,continuând să arate de aproximativ 80-90de ani.

Un studiu japonez referitor la cele maivârstnice persoane din această ţară a scosla iveală date istorice incredibile. Cazulcel mai neobişnuit este cel al unui bă trânţăran pe nume Mampe, invitat de au -torităţi în 1795 la Tokyo, pe vremea cândavea nu mai puţin de 195 de ani. El arecunoscut că practica împreună cuîntrea ga sa familie o formă de acu punc tu -ră care le permitea menţinerea vi ta li tă ţii.Soţia sa avea pe atunci 175 de ani, fiul153 şi nepotul 105. În lucrarea„Fiziologia lon gevităţii“ a mediculuiFinot este amintit un ţăran ungur care amurit la vârsta de 195 de ani, în timp defiul său avea 155.

La Timişoara a fost înregistrat cazul u -nui locuitor pe nume Petrus Czerten carea trăit şi el până la venerabila vârstă de

185 de ani. În Anglia estecunoscut ca zul lui ThomasParr, considerat cel mai învârstă om de pe teritoriul ţăriisale, care a murit în 1655 lavârsta de 152 de ani, la scurttimp după ce a fost invitat lacurtea regală (se spune că din

cauză că… mâncase prea multla curtea regelui).

În ţara noastră, o statistică din anii ‘70men ţiona existenţa pe teritoriul ţării a maimult de 270 de centenari.

Pe toate meridianele s-a observat că ceamai lungă perioadă de viaţă o au pre oţii şicălugării, urmaţi de muzicieni (mai alesdirijori) şi de medici. Acti vi ta tea continuăşi rodnică este una din che i le vieţiiîndelungate şi fericite, aşa cum vomvedea în continuare.

Secretul „tinereţii fără

Până la vârsta de 28-35 de ani, mulţi dintre noi nu ne punemîntrebarea: Cât de mult voi trăi? Unora dintre noi le este teamă sărealizeze că inevitabil va veni un sfârşit al vieţii noastre pe acestpământ. Putem spune, fără să greşim, că important nu este cât, cicum trăim. Totuşi, longevitatea implică mult mai mult decât „asubzista pe acest pământ“. Înseamnă a înţelege esenţa nemuririi.

„Să ştii că timpul este o formă aiubirii, iar înfăţişarea noastră se află înafara lui, fiindcă timpul este o coliviedincolo de care se găseşte Absolutuletern.“ Rumi

„A te lăsa des -curajat de gân dul morţiiînseamnă a te în china eiatunci când îi poţi staîmpo trivă.“

N. Iorga

TTrreebbuuiiee ssăă pprreelluunnggiimmttiinneerreeţţeeaa,, nnuu bbăăttrrâânneeţţeeaa

Media actuală de viaţă acrescut con si derabil faţă decea de acum un secol, ajun -gând la 70-80 de ani – aproapes-a dublat –, dar cu ce preţ?Este incon tes ta bil faptul căaceastă longevitate este într-unanumit grad „artificială“, de -oa re ce odată cu înaintarea învârstă se re simt tot mai acutanu mite su ferinţe da to rate de -ge nerării şi bolilor, apare se ni -li tatea şi alte fenomene ce eraune cu nos cu te centenarilor „ve -ri tabili“.

Este evident faptul că metodele me di -ci nii moderne au permis prelungirea spe -ranţei de viaţă, dar cu toate acestea ele nusunt suficiente pentru a ga ranta şi ofoarte bună ca li ta te a acesteia. Cinevaafirma cu înţe lepciune: „Longevitateaeste de dorit dacă se pre lun geş tetinereţea, nu bă trâ ne ţea.“ Adesea,oamenii care trec de o anumită vârstă segândesc cu dis pe rare şi teamă laperspectiva bătrâneţii cu toate pro ble me -le pe care aceasta le im pli că în modobişnuit. În mod cu totul ui mi tor, lafiinţele foarte longevive s-a con sta tat ovitalitate extraordinară şi o pu tere demuncă re mar ca bilă de care dau dovadăchiar şi după depăşirea „primilor“ 100 deani de viaţă. Altfel spus, a trăi mult, încazul lor, nu în seam nă, aşa cum uniidintre noi s-ar pu tea gândi, o prelungire asu fe rinţei din ultimii ani de viaţă, ci chiaro prelungire a unei e xis tenţe fericite şiîmpăcate. Se cretul longevităţii nu poatefi o sim plă metodă me canicistă, ci chiarînsuşirea unei veritabile arte de a trăi înarmonie. Unii (puţini) „au în sânge“această artă minunată, noi, ceilalţi, vatrebui să o dobândim.

SSeeccrreetteellee lloonnggeevviivviilloorr

Cum altfel am putea afla secretul lon -ge vi tăţii, al acestei arte de a trăi, decâtobser vând efectiv „metodele“ folositeinstinctiv de cei care au reuşit per for -man ţa de a trăi mult şi fericit. Cercetărileau demonstrat exis tenţa a 10 ca rac te ris -tici co mu ne la ma jo ritatea oa me ni lorcare au reuşit să tră iască pes te 120 deani:

- Buna dispoziţie mo lip si toa re şisimţul umorului bi ne dez voltat.

- Trăirea efervescentă, plină de

inten si ta te şi plenitudine a fiecăruimoment. Chiar povestirile unor astfel de

oameni, des crise în di fe -rite lucrări, sunt pline deviaţă şi de o efervescenţătinerească.

- Activităţi susţinute şiintense.

- Contactul direct cunatura este şi el re cu -noscut ca fiind extrem deregenerant. Cei mai mulţidintre centenari nu au cu -nos cut modul de viaţădintr-o zonă urbană aglo -merată.- Absenţa

a p r o a p ecom ple tă a stărilordepresive, a mâ niei şisupărării de du ra tă.

- Alimentaţia echi li -bra tă, mai degrabă re du -să de cât prea abun den tă.S-a con sta tat că longeviviievită în mod spontanexcesele, fă ră a fi a dep ţiiunui pu ri ta nism ex ce siv.

- Apro pi e rea spontană de fru mu se -ţea na turii, de Dumnezeu sau de ocredinţă vie într-un ideal înalt. Cel maiade sea, aceste calităţi sunt com pletate deo mare simplitate.

- Activitatea sexuală lip si tă deexcese, mai ales în ti nereţe. Potenţa şivirilitatea în cazul băr ba ţilor s-a pututmenţine ade sea până la sfâr şitul vieţii.Este cu nos cut dealtfel, în lumea ştiin ţi fi -că, faptul că in con tin en ţa sau altfel spus,ri si pi rea haotică a po ten ţia lu lui sexualeste o cale si gu ră de accelerare a pro ce -selor de îmbă trâ nire.

- Absenţa viciilor.Există desigur şi ex cep ţii(de unde provin o serie deglume), dar sta tisticvorbind, la ma jo ri tatea lon -ge vi vilor cumpătarea este caracteristică.

- Creativitatea şi inven ti vi ta tea,altfel spus exprimarea plenară a energieicre a toa re.

Tot acest ansamblu de ca li tăţi ducînspre o direcţie di fe ri tă faţă de cea a cer -ce tă to ri lor ADN-ului sau a diferitelorcom po nen te fiziologice: ti ne re ţea nueste pur fi zio lo gică, ci este în pri mulrând o stare de spirit. Se pare că ne -întâmplător în mai mul te tradiţii spi ri tua -le se afirmă că tim pul de existenţă înaceas tă lume este strâns le gat de gradul

de dez voltare sufletească şi spirituală.Su fle te le „mari“ au şanse reale de a trăimai mult…

CCoonnddiiţţiiii ccee aacccceelleerreeaazzăăîîmmbbăăttrrâânniirreeaa

La concluzia de mai sus au ajuns mulţidin tre cei care s-au preocupat de pre lun -gi rea vieţii de-a lungul timpului, fie ei al -chi miş ti din vechime sau savanţi dinperioada mo dernă. Bătrâneţea nu estedoar o con di ţi e a corpului, ci ea ajunge săfie de fapt o sta re de spirit. În acelaşimod, es te evident că şi tinereţea este toto stare. Nu sunt rare ca zurile unoroameni care la 20-30 de ani ajung să fie

efec tiv bătrâni datorită ri gi di -zării, închistării, lipsei deiubire, incapacităţii afec tive,into xicării or ga nis mului prin -tr-o ali men ta ţi e de zas tru oasăşi a unui mod de viaţă au to dis -truc tiv. Nu este vorba în a ces -te cazuri numai de as pec tulfizic, ci şi de o stare psi hi căpredominantă cu nuanţe mor -

bide, marcată de imaginea uneivieţi lip site de orizont şi de scop, carepare să întu nece aproape complet oricepers pec ti ve ale fe ricirii, bunei-dispoziţii,etc. Este evi dent că o astfel de si tu aţie nuface decât să reducă în mod drasticşansele unei exis tenţe înde lun ga te…Este bine să ne între băm din timp dacănu cumva min tea şi su fle tul nostru auîmbătrânit înaintea trupului.

Lip sa credinţei în Dumnezeu sau înanu mi te idealuri înalte, pierderea entu zi -as mu lui specific tinereţii, lipsa trăiriistărilor de fe ricire, lipsa umorului,absenţa dragostei, senzaţia lipsei de sensa vieţii – reprezintă stă ri ce trebuie să fie

rapid înlocuite şi eli mi nate decei ce aspiră să poată trăimult, dar şi bine. Trebuie săre cu noaş te m însă că şi con di -ţi ile exterioare prezintă o

influ enţă con siderabilă. E su fi -cient să amintim aici stre sul, poluarea(indus trială, fonică, ali men tară - ali men -ta ţia chimizată), agitaţia con tinuă im pusăde ambianţa urbană în marile oraşe,contactul redus cu mediul na tural,diferite condiţii eco nomice şi so ci alecare sunt menite să re ducă per spectivele„fericite“.

În numărul viitor vom începe pre zen ta -rea unor metode practice de reîntinerireşi creş tere a longevităţii prin mijloace na -turale.

Mihai Minoiu

Elixirium 25

“Anii nu con tea ză.Avem anii ini mii noastre.”

Gian Dauli

„Trecut şi viitorsunt în sufletul meu capă du rea într-un sâmburede ghin dă, şi infinitulase me nea, ca reflectareacerului în ste lat într-unstrop de rouă.“

M. Eminescu

Marele yoghinParamahamsa Yoganandacu o oră înainte de a părăsi

planul fizic.

TTeerraappiiii nnaattuurraalleeTTeerraappiiii nnaattuurraallee

TTiippuull AA:: TTâânnăărr ddee pprrooffeessiiee

Inima a rămas încă tânără şi vă maicomportaţi ca un (o) adolescent(ă), chiar şia tunci când se impune o reacţie potrivită,con formă vârstei pe care o aveţi. Impresiape care vreţi să o lăsaţi şi modul cum văîm bră caţi au drept scop să vă ascundăvârsta. Aţi reflectat vreodată asupramotivului pen tru care vă sperie atât demult ideea că îmbă trâniţi? Vă este teamăcă fiind matur(ă) nu mai sunteţi inte re -sant(ă)? Este un lucru binecunoscut,fiecare vârstă îşi are farmecul ei. Dacă văcramponaţi să ră mâ ne ţi tânăr(ă), vă lipsiţide alte experienţe valoroase, specificeurmă toa re lor etape din viaţa dumnea voas -tră. Urmăriţi să descifraţi avan tajele vârsteiefective pe care o aveţi. Veţi fi surprins(ă)de câte lucruri minunate veţi descoperi.

TTiippuull BB:: FFăărrăă vvâârrssttăă

De şi în inima dumneavoastră aţi rămastânăr(ă), vă recunoaşteţi vârsta. Capa -citatea de vă bucura din plin de avantajelefiecărei etape din viaţă vă conferă darul dea deţine se cretul tinereţii fără bătrâneţe. ªifiindcă nu aţi uitat cum este când ai 20 deani, ma ni festaţi înţelegere şi duioşie faţăde cei ti ne ri. Datorită atitudinii pozitiveadop tate fa ţă de viaţă, sunteţi un exemplubun pentru tâ năra generaţie.

Dumneavoastră vi se potriveşte zicala:„Fiecare are vârsta pe care simte că oare“. Iar dumneavoastră vă simţiţi tânăr(ă)şi nu cunoaşteţi ce înseamnă povara anilor.Nu este de mirare, aşadar, că cei din jur ca -u tă prietenia dumneavoastră. Chiar şi cândveţi încărunţi, inima vă va rămâne tottânără.

TTiippuull CC:: PPlliiccttiissiittuull

Nu vă simţiţi mai tânăr(ă) decât sunteţiîn realitate. Dimpotrivă. Cu trecerea aniloraţi pierdut tinereţea, dar şi optimismul şibucuria de a trăi. Evident, rutina zilnică văderanjează cumplit.

Aproape că în viaţa dumneavoastră numai există nimic care să vă bucure din plin.

În loc să folosiţi la maxim posibilităţilepe care vi le oferă viaţa, vă lăsaţi co ple -şit(ă) de gânduri negre. Vă lipseşte acelimpuls, acea sprinteneală carac teristică oa -me nilor care rămân tineri şi la vârsteînaintate. Cel mai bine ar fi dacă aţi aduceo trans for mare în viaţa personală sumbră.Este nevoie doar de un prim impuls, ca peurmă totul să meargă de la sine. Îndată cev-aţi trezit dorinţa de viaţă, veţi rezolvaorice problemă.

PunctajTipul A Tipul B Tipul C

Întrebarea Puncte Întrebarea Puncte Întrebarea Puncte1 2 34 6 95 8 127 10 14

13 11 1617 15 1819 20 21

Total Total Total

26 Elixirium

TTeessttTTeesstt

Scrieţi în dreptul întrebării punctajul pe care îl consideraţi corespunzător în cazul dumneavoastră, apoiadunaţi pe coloană totalul punctelor obţinute. Aparţineţi tipului care are cel mai mare punctaj.

Vă arătaţiIntrebarea Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna

1. În cercul meu de prieteni sunt cel (cea) mai vârstnic(ă). 1 2 3 42. Îmi plac distracţiile zgomotoase. 1 2 3 43. Îmi place să mă îmbrac în culori pământii. 1 2 3 44. Gândul la bătrâneţe mă îngrozeşte. 1 2 3 45. Sunt foarte nestatornic(ă) în privinţa sentimentelor mele. 1 2 3 46. Manifest înţelegere faţă de oamenii tineri. 1 2 3 47. Sunt o fire nestăpânită şi îmi ies uşor din sărite. 1 2 3 48. Umorul este sfătuitorul meu în toate împrejurările din viaţă. 1 2 3 49. Renunţ la multe lucruri care mi-ar face plăcere, fiindcă

1 2 3 4sunt mult prea în vârstă pentru ele.10. De cele mai multe ori sunt bine dispus(ă) şi echilibrat(ă). 1 2 3 411. Viaţa înseamnă schimbare. 1 2 3 412. Oamenii tineri ar trebui să înveţe ce înseamnă ascultarea. 1 2 3 413. Mă îmbrac cum vreau, chiar dacă celor din jurul meu nu le place. 1 2 3 414. Sunt sedentar(ă). 1 2 3 415. Îmi place să îi văd pe tineri că se maturizează. 1 2 3 416. Mi-am reglat din timp problemele testamentare. 1 2 3 417. Sunt de acord cu orice fel de exces. 1 2 3 418. Viaţa mea cotidiană înseamnă obişnuinţă şi plictiseală. 1 2 3 419. Fac orice pentru a părea mai tânăr(ă). 1 2 3 420. Fiecare vârstă îşi are avantajele ei. 1 2 3 421. În relaţiile de lungă durată dispare atracţia sexuală. 1 2 3 4

Elixirium 27

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuullAArrttaa iiuubbiirriiiiAArrttaa iiuubbiirriiii

OO lluummee ffăărrăă iiuubbiirree eessttee oolluummee ffăărrăă DDuummnneezzeeuu

„Sexul conformist“ al mentalităţii bur -ghe ze a oprit multă vreme manifestărileero tice normale, armonioase. După ipo -cri ta pudoare victoriană a secolului alXIX-lea, azi s-a ajuns la o dezlănţuireerotică fă ră precedent. O sexualitate

obsedantă, obo si toare, invadează viaţaoa menilor. Nu se mai vorbeşte de iubire,nici despre eros, ci nu mai despre sex.Filmat sub flash-uri stri den te, proiectat peecrane şi afişat fără bun-simţ, misterul deodinioară este redus la o anatomie oferităunei curiozităţi mor bi de şi repede blazată.Pierderea sen ti men tu lui de sacralitateneutralizează şi mi ni ma lizează iubirea, lanivelul unei sim ple descărcări fiziologice.Sexul ridicat la rang de religie nu are ni -mic comun nici chiar cu fe tişismul re li -gios antic, care cel puţin se în china în faţamisterului. Dar absenţa a ceva nu poate

nici să împlinească,nici să construiascăo fiinţă. Înseamnăsă cedezi ten taţieide a nu mai aşteptanimic de la via ţă.Aşteptarea pozitivăeste o trăire din plina prezentului fărăpre ju de căţi cu pri -vi re la ziua demâine. Lipsindexu be ranţa, en -tuziasmul, fe -ricirea, dina mis -mul, dă ru i rea, bu -cu ria iu bi rii şi aero tis mu lui ade vă -ra t, pro fund

spiritual, nu trupul, ci spi ritul se des -compune.

Această lu me, în care fe meia nu-şi în -de plineşte rolul de preoteasă a vieţii şi semas cu li ni zea ză, este din ce în ce mai multo lume fără Dum ne zeu. Este sim pto maticfaptul că, în această am bianţă, des frâ -narea co pi ilor şi ho mo se xu a li ta tea se a fir -mă des chis. Într-o lume de sacralizată seinstalează Sexul de mis tificat. Aici nu maieste posibil să pui pes te iubire un chip, cio formă anatomică. Se pararea deDumnezeu a antrenat şi an tre nează se -pararea de ceilalţi oameni.

EErroossuull ppooaattee îînnllăănnţţuuii ssaauuîînnăăllţţaa

Libertatea moravurilor lumii moderne,printr-un contrast violent, determină osete se cretă de puritate. Pe fundalul tristal ero tis mului de azi, blazat şi scu fun datîntr-o uriaşă plictiseală, iubirea se pre -zintă ca o fas cinantă şi singură ma reaventură în care fiinţa u ma nă atin ge cerulnu numai po e tic, ci şi on tologic, prin sfin -ţe ni a e ro su lui.

O nouă spiritualitate iese la lu mină.Omul, iubind, depăşeşte con flictul arti -ficial dintre spiritual şi material. Lu meade astăzi cheamă o sfinţenie ca pa bi lă sărăspundă pro blemelor sale printr-o so lu ţiea unei vieţi trăită în mijlocul lumii.Iubirea pen tru Dumnezeu se umanizează,de vine iubire faţă de toată făptura luiDum nezeu.

Instinc tul sexualităţii şi al iubirii esteprea puternic şi prea universal pentru aputea fi ignorat. Erosul poate înlănţui,distruge sau înălţa. Este o forţă care poatefi sacralizată, devenind o cale principalăde evo luţie spirituală. La polul opus, eapoate de grada şi poate deveni instrumentde se duc ţie şi trădare. Marele filosof şiteolog Tillich spunea: „Puterea nu esteniciodată bună, decât dacă se află înmâna unui om bun“.

Motto: „Ea Îl priveape Dumnezeu, eu Îl

vedeam prin ochii ei şicerul devenise maialbastru.“ (Dante)

Taina

28 Elixirium

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

În unirile armonioase dintre doi oamenicare se iubesc are loc o spiritualizare pro -gre sivă până la atingerea extazului mistic.Trupul nu este ceva ce poate fi suprimatde spirit sau redus la tăcere; el este sferaîn care se întrupează spiritul, oferit pu te -rilor sale transfiguratoare, sau mormântdeschis în care te poţi îngropa de viu.

TTrruuppuull eessttee ppooeezziiaattaannddrreeţţiiii

Viaţa fiecărui om ar trebui să fie o ex -plo rare creatoare şi pasională a iubirii şi oce lebrare continuă a misterului vieţii.Orice eveniment are o potenţială sem ni -fi ca ţie care poate ajuta fiinţa umană să-şiîn ţe lea gă propria unicitate. Apariţia

omului încu nunează creaţia gradată alumii, dă ru in du-i o semnificaţiespirituală. În om, di fe renţierea sexuală îşigăseşte sensul şi va loa rea proprie.

Sufletul nu-şi atinge întreaga realitatedecât dăruindu-se neîncetat, până cândnu-şi mai aparţine. Ritualul unirii nucomportă nici o teamă de sex, nici oneîncredere, nici un dispreţ, făcând dintrup nu un obiect, ci po ezia unei tandreţiadevărate.

Rugăciunea pentru castitatea iubiriicere însăşi minunea transfigurăriierosului. De pă şirea, spiritualizarea in -stinc telor sexuale des chide noi porţi princare iubirea iese veş nic tânără, nouă şivirgină. Sufletul face tru pul să vibreze,

iar trupul se avântă la uni son cu dorinţade comuniune a su fle tu lui, asemeneafulgerului care străluceşte pen tru o clipăîn mijlocul nopţii, luminând şi revelândtotul. Iubirea ruptă de spiritual nu oferădecât trupuri din care sufletul lip seş te.Sexualitatea se depăşeşte prin pro pri a sasimbolistică; simbol al unităţii, ea setranscende spre integritatea spirituală aunei singure fiinţe. Viitorul lumii se ba -zea ză pe plenitudinea trăirii de către iubiţia su pranaturalului şi a sfinţeniei legăturiilor. Esen ţialul transfigurării se regăseşteîn ideea că nimic nu este înăbuşit, totulfiind în profunzime prelucrat şi orientatspi ri tu al. În cursul ascensiunii, energiasexuală se eli berează de animalitate, seuma ni zea ză şi se spiritualizează. Sub

„Când iubirea copleşitoare vă facesemn, urmaţi-i îndemnul,

Chiar dacă drumurile ei sunt aparentgrele şi prăpăstioase,

ªi când vraja ei paradisiacă văcuprinde cu aripile ei angelice, supu ne-ţi-vă mis te ru lui ei

Chiar dacă sabia ascunsă-n penajul-iv-ar putea răni,

Iar când iubirea transfiguratoare văvorbeşte şi o simţiţi profundă şi divină,daţi-i crezare,

Chiar dacă vocea ei ar putea să văsfarme visurile himerice, asemenea vân -tu lui de miazănoapte care vă pustieştegrădinile.

Fiindcă, precum iubirea vă încunună,ade seori ea trebuie să vă şi crucifice.Precum vă face să creşteţi mult mai re pe -de şi îmbătaţi de fericire, tot ea trebuiesă vă şi reteze uscăciunile şi să vădistrugă cât mai repede răutăţile şiegoismul.

Precum ea vă ridică, îmbătaţi de bu cu -rie, până la înălţimea voastră ideală,alin tându-vă cu o dumnezeiascăgingăşie ra murile cele mai fragile carefreamătă în lumina soarelui infinit aliubirii,

Tot la fel ea va răzbate ca o mi ra cu loa -să forţă purificatoare până în adânculră dă cinilor voastre, zdruncinând în cleş -ta rea lor cu pământul.

Asemeni snopilor de grâu, ea văseceră, niciodată întâmplător.

Vă treieră pentru a vă descoji.Vă vântură spre a vă curăţa de pleavă.Vă macină până la înălbirea făinii

voastre.Vă frământă până ajungeţi foarte su -

puşi, divini şi puri. Ca apoi să vă hă ră -zeas că focului său şi să puteţi devenipâinea cea sfântă a nemuririi la ospăţuldivin.

Toate acestea şi multe altele vi le va dacu prisosinţă iubirea, pentru ca, astfel,să vă puteţi cunoaşte pe deplin taineleinimii şi să deveniţi o parte din inimaVieţii Eterne din care izvorăşte nesfârşităiubirea.

Dar dacă, stăpâniţi de îndoială,egoism, meschinărie, suspiciune sau deteamă, veţi căuta doar tihna şi plăcereadragostei care permanent vi se dăruiefără ca voi să iubiţi,

Atunci e mai bine să vă acoperiţi, fiindînfrânţi, goliciunea şi să ieşiţi din tre ie ri -şul iubirii,

Spre a vă întoarce, rămânândînchistaţi şi singuri, în lumea fără deanotimpuri, unde veţi râde, dar nu cuîntreaga voastră bu curie, unde veţiplânge, dar nu cu toate la crimile voastrepe care vi le-ar fi putut smulge extazuliubirii.

Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nuia energia sa atotputernică, divină şimis te rioasă decât de la sine.

Iubirea nu stăpâneşte şi nu vreaniciodată să fie stăpânită de cel sau ceacăreia i se dăruie;

Fiindcă iubirii adevărate îi este de a -

juns iubirea infinită, sublimă şi trans fi -gu ra toare.

Când iubiţi nu trebuie să spuneţi„Creatorul este în inima mea“, ci maidegrabă „eu sunt acum topit de iubireîn inima Creatorului“.

ªi să nu credeţi că puteţi croi singuridrumul iubirii, fiindcă iubirea, dacă omeritaţi cu adevărat, vă va arăta cusiguranţă drumul ea însăşi.

Iubirea nu are nici o altă dorinţă decâtaceea de a se împlini prin totală iubire.

Dar dacă iubeşti şi trebuie să aidorinţe, fie ca acestea să fie:

Să te topeşti de iubire în tot şi să deviiizvor de iubire divină ce susuru-n noapteîşi cântă;

Să cunoşti adeseori durerea prea mariiduioşii;

Să fii rănit şi îmbătat de înţelegereaiubirii;

Să sângerezi de bunăvoie şibucurându-te;

Să te trezeşti în zori, cu inima mereuînaripată şi să înalţi, plin derecunoştinţă, mulţumire pentru încă o zide iubire;

Să te odihneşti, copleşit de beatitudine,la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazuliubirii;

Să te întorci împăcat şi debordând defericire acasă la ora amurgului,

ªi apoi, să adormi înălţând în inimă orugă pentru fiinţa iubită, iar pe buze uncântec de laudă.“

(Kahlin Gibran, „Profetul“)

Dragostea -Dragostea -poartă către cerpoartă către cer

AArrttaa iiuubbiirriiiiAArrttaa iiuubbiirriiii

Elixirium 29

RReeţţiinneerreeaa fflluuiidduulluuiisseemmiinnaall

De-a lungul secolelor s-au emisdiferite ipo teze în legătură cu elixirulsecret al sexualităţii. Înţelepţii Orientuluiau înţeles de mult timp că actul sexual,atunci când este realizat cu dragoste şieste controlat, poate determina trezireaputerilor latente ale minţii şi ale corpului.Actul iubirii a fost recunoscut din tot dea -una ca fiind be ne fic, spiritualizant şiizvor de fericire, iar maeştrii taoişti audescoperit în el şi prin ci piile nemuririi.

Prin exersarea controlului asupra unoranu miţi muşchi, tendoane şi ţesuturi dinpartea inferioară a trunchiului şi prin dis -per sarea tensiunii genitale în întregcorpul, fluidul seminal poate fi reţinut. Înacelaşi timp vor putea fi resimţitesenzaţii deosebit de plăcute, de o infinităvarietate. Stările de fericire determinatede acest mod de a iubi sunt total diferitede obişnuitele plăceri fizice; intensitatealor este atât de mare încât adeseoriproduc tre zi rea spirituală a celui care letrăieşte.

Un bărbat care stăpâneşte această me -to dă îşi va descoperi activitatea sexualăprofund transformată şi va realiza cum înviaţa lui s-a produs o minunată schim ba -re. Cuplurile devin asemeni unui dinam,

ge nerator de uriaşe cantităţi de energie.Prin această metodă se poate facedragoste mult mai des decât înainte şiefectele produse la nivel psiho-mental deacest nou mod de a face dragoste vordetermina ulu i toare transformări înrelaţia de cuplu, cu e couri profunde lanivel spiritual.

1155 lliittrrii ddee lliicchhiidd sseemmiinnaall

Se poate estima, cu oarecare apro xi ma -ţie, că bărbatul ejaculează în medie de5000 ori în viaţă, echivalentul a apro xi -ma tiv 15 litri. Statistica furnizează urmă -toa re le detalii despre frecvenţa

ejaculatorie obiş nuită a unui bărbat (înAmerica).

Să luăm în calcul estimarea de 5.000de ejaculări pe viaţă (estimare făcută deKinsey în anii ‘50).

Pentru a calcula fluxul de fluid seminalpierdut în mod normal:

5.000 x 3cmc (fluid) =15.000 cmc.Aceasta înseamnă cca. 15 litri fluid

seminal. Sămânţa risipită într-o ejaculareobişnuită are un volum de 2 până la 5cmc. Această cantitate conţine între 200şi 500 milioane celule spermaticeindividuale.

CCoorrppuull nnoossttrruu ccoonnţţiinneeeenneerrggiiee aattoommiiccăă

Această concluzie este uimitoare: osingură ejaculare obişnuită răspândeşteîntre 2 milioane şi 500 de milioane desper matozoizi. Distribuită la 250milioane de ovule, o singură ejaculare argenera, în mă sura în care se poateimagina aşa ceva, populaţia actuală aStatelor Unite. Înmulţind mai departe cu5000 ejaculări, obţinem indicele numerical puterii se mi na le. Un bărbat ejaculeazăo cantitate de sub stanţă suficientă pentrua crea un tri li on de vieţi umane. În corpulunui bărbat se află capacitatea de aproduce mai mult de do uă sute de ori

Vârsta Media ejaculărilor(ani) pe săptămână15 316-20 3,521-25 426-30 3,531-35 336-40 2,541-45 246-50 250-55 1,556-60 1

Cea mai mare realizare a bărbatului constă întransformarea rezervei sale energetice sexualeîn creativitate şi energie psiho- spi ri tuală, caresă-i asigure o cât mai rapidă evo lu ţie. Reţinereaseminţei în interiorul cor pu lui este primul pascătre inversarea ace stui ciclu în care bărbatulplăteşte un preţ foarte ridicat şi inutil în

AArrttaa iiuubbiirriiiiAArrttaa iiuubbiirriiii

harul tainei iu bi rii, viaţa sexuală este trăită fără a aduce nici cea maimică scădere a nivelului lă un tric. Prin sim bolismul ei, ea devine un ne -pri hănit izvor de bucurie imaterială. În fru mu seţea unui trup, sufletuleste însăşi e sen ţa lui, iar în frumuseţea sufletului, ceea ce ne răpeşteeste însuşi chipul lui Dum ne zeu regăsit.

FFiiiinnţţaa iiuubbiittăă eessttee uunn ddaarr cceerreesscc

Iubirea înalţă dăruirea fizică la nivelul dă ruirii spirituale reciproce şiîm bo gă ţeşte toată viaţa cu armoniile sale. Nimic nu poa te fi impusiubirii. Ea nu cunoaşte nor me, ea cunoaşte valorile spirituale, în caredom nesc libertatea şi inspiraţia divină.

Fiinţa iubită este un dar ceresc în care stră luceşte prezenţa lui

Arta iubiriiArta iubirii

30 Elixirium

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

populaţia existentă pe pla ne tă. În ade vă -ra tul sens, fiecare bărbat poate crea unacu mulator de energie în pro pria fiinţăcare ar fi mai puternic decât chiar bombaatomică. Dacă acest imens re zervor deenergie psihică ar fi fost des ti natdragostei şi armoniei, planeta noastră ar fifost o planetă a fericirii continue.

Unii oameni de ştiinţă occidentali pot fiamu zaţi de ideea că sperma poate aveaaceastă putere imensă. Însă nici unul nupoate nega potenţialul vital existent însper ma unui singur bărbat. Păstrândaceastă forţă generatoare de viaţă în noiînşine, vom asimila energii uriaşe pe carele vom putea focaliza precis în sensulunei pro funde transformări lăuntrice.

Efectele asimilării acestei energii pot fidiferite la fiecare individ. Nici un om saurasă umană nu utilizează în aceeaşi di rec -ţi e, acelaşi tip de energie. Unele grupuride oameni îşi dezvoltă mai mult forţa fi -zi că, altele - rezistenţa la boală, altele -pu te rile de clarviziune sau longevitate, iaro altă categorie de oameni foloseşte acestpo tenţial uriaş pentru evoluţia spirituală.

Dar oricare ar fi direcţia orientării ener gi -i lor lăuntrice produse în urma procesuluide transmutare însoţită de sublimare a po -ten ţialului vital şi creator, bărbatul are ca -pa citatea de a-şi îmbogăţi substanţialviaţa activă prin adaptarea creativă la me -diul în care trăieşte.

FFiieeccaarree bbăărrbbaatt ppooaattee ccrreeaa44 bbiilliiooaannee ddee ooaammeennii

Mulţi bărbaţi sunt încă limitaţi de in -stinc tele lor biologice, însă atunci când eivor trece pe un nivel evolutiv mai înalt,li ber tatea totală a existenţei lor spiritualeva fi mai presus de influenţa instinctuluibio lo gic. Aceasta nu încalcă principiile fi -zi cii, ci pretinde numai că suntem creaţicu pu terea inerentă de a ne cultiva energiala un nivel care să ne permită să ne stă pâ -nim liberi cor purile fizice. Revelaţiilemen tale ne-au permis să concepem armanucleară şi să trimitem oameni pe Lună;atunci de ce să nu ne folosim mintea pen -tru a ne con duce şi controla perfect pro -priul corp care este mai aproape decâtLuna?

Explicaţiile ştiinţifice pălesc în faţa ca -pa cităţii de a crea 4 bilioane de exem pla -re umane unice, fiecare în parte înze stra -tă cu inteligenţă creativă. Fizica teoreticămo dernă recunoaşte astăzi că este im po -si bil să analizezi actul extatic al creaţiei.Fi zi ca cuantică a acceptat perspectiva cănu exis tă particulă fizică la baza creăriilumii. Există numai multiplele universuriale spa ţiului şi timpului, înlănţuite îm pre -

u nă în infinitele câmpuri energetice for -ma toa re.

Energia sexuală este un câmp de forţege nerat în interiorul corpului şi aflatîntr-o strânsă interacţiune cu marile câm -puri cos mice prin procese şi fenomenecom plex e de rezonanţă, interacţiuni peca re nici un cercetător nu le înţelegeastăzi. Dar nu există nici un motiv săaşteptăm 500 de ani pentru ca ştiinţa săvină cu ex pli ca ţii des pre sexualitate, devreme ce fiecare om poa te experimentama ni fes tarea specifică a propriului câmpener getic se xual şi de aici să tragă pro -prii le concluzii chiar în pre zent. Maeştriiorientali au fost ade vă ra ţi oameni deştiin ţă înzestraţi cu putere de in tros pecţieşi autoanaliză care s-au consacrat cu noaş -te rii evoluţiei umane prin me todespirituale. Fiecare generaţie a testat prac -ti cile care le-au fost transmise şi a urmăritsă le îm bu nă tă ţeas că. Metodele s-auschim bat de-a lungul timpului, dar prin -cipiul a rămas acelaşi: puterea sper meieste o forţă gigantică aflată într-un modsu perior oricând la dispoziţia băr ba ţi lor şiaşteptând ca aceştia să o folosească.Esenţa subtilă a substanţei seminale estecom bustibilul necesar pentru ex pansiu -nea spi ritului conştient în nemărginire, şire pre zintă totodată mijlocul de am -plificare a forţei iubirii şi realizării uneiadevărate evo luţii spirituale în aceastăviaţă.

Liviu Gheorghe

Transmutarea biologică este reacţiaprin care un organism viu, prin mijloacepro prii, produce (cu declanşări lente deener gie) un element chimic din altelement chimic, în anumite condiţiispecifice.

Transmutaţia biologică sexuală repre -zin tă procesul în care, pe parcursul unortrăiri amoroase intense, „materia“ amo -roa să (respectiv fluidele sexuale, atât labăr bat, cât şi la femeie) este transformatătrep tat, graţiei unui control constant, în

ener gie care va putea fi sublimată, con du -când la o serie nesfârşită de mutaţii rapideîn fiinţă, conform cu intenţiile acesteia. Înur ma acestui proces, rezultă energiiuriaşe care fac posibilă manifestarea unorfe no me ne extraordinare cum ar fi:capacităţi para normale, apariţia unor stărisu pe rioa re de conştiinţă, amplificarea in -te ligenţei, tonus afectiv constant euforicetc.

Procesul ulterior de deplasareinterioară şi modificare (din punctul devedere al frec venţei lor caracteristice) aenergiilor re zultate în urma transmutării,pe măsură ce străbat nivelele fiinţeiumane, de ter mi nând la fiecare nivelefecte specifice, re ma nente în timp, estedefinit drept su bli ma re.

Ana logic, putem spune cătransmutaţia bio logică a potenţialuluisexual al fiinţei umane este

comparabilă cu acţiunea inte li gentă aomului de transformare a unei spon tanecăderi de apă într-o sursă con ti nuă deelectricitate. Sublimarea este pro ce sululterior în care electricitatea re zul ta tă vafi transportată prin linii de înaltă ten si unepentru a fi transformată şi potrivită dupănecesităţi ca tensiune şi frecvenţă, ajun -gând să genereze apoi o gamă vastă defenomene calorice, sonore, luminoase,mag netice, etc.

Fenomenele de transmutaţie biologicăla temperaturi joase se declanşează cuuşu rinţă şi se menţin nealterate prin an -gre narea constantă a forţei voinţei maiales în situaţia unor trăiri amoroase, se xu -ale, suficient de intense şi profunde. Înpo tenţialul sexual al fiecărei fiinţe se află

Transmutarea şi sublimareaTransmutarea şi sublimarea

Aşteptăm relatări din partea celor care au experimentatcontinenţa sexuală şi eventualele întrebări pe adresa

Cea mai mare realizare a bărbatului constă întransformarea rezervei sale energetice sexuale încreativitate şi energie psiho- spirituală, care să-iasigure o cât mai rapidă evoluţie. Această caletrebuie să reprezinte totodată şi înţelegerea profundăa darurilor naturale cu care este înzestrat de lanaştere fiecare om, pentru a evolua cât mai mult într-

o sinngguurrăă eexxiisstteennţţăă.. RReeţţiinneerreeaa sseemmiinnţţeeii îînninteriioorruull ccoorrppuulluuii eessttee pprriimmuull ppaass ccăăttrreeinverssaarreeaa aacceessttuuii cciicclluu îînn ccaarree bbăărrbbaattuull ppllăătteeşştteeun prreeţţ ffooaarrttee rriiddiiccaatt şşii iinnuuttiill îînn sscchhiimmbbuullsatisfaacceerriiii sseexxuuaallee,, ffăărrăă ssăă aajjuunnggăă ssăă ttrrăăiiaassccăăextazuull ddăărruuiitt ddee eerrooss..

AArrttaa iiuubbiirriiiiAArrttaa iiuubbiirriiii

Elixirium 31

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuullAArrttaa iiuubbiirriiiiAArrttaa iiuubbiirriiii

UUnn ppuunncctt ddee vveeddeerreeggrreeşşiitt

Exis tă un anumit mod de a înţelegelu mea, acceptat atât de femei, cât şi debăr ba ţi. Există femei care vor să fie in -de pen dente, dar nimic nu leînspăimântă mai mult decât faptul de anu aparţine ni mă nui. O femeienecăsătorită se simte dem nă decompătimire, dar un bărbat ne că să to riteste considerat demn de invidie. Fe me -ia vrea incontestabil să-şi clădeascăsoar ta cu propriile mâini, dar foartemul te femei, dacă se împotmolesc,spun: „Sunt numai o femeie”. Îngeneral, nu e xis tă tineri care să-şi legeproiectele vieţii lor de ideea: “măînsor”, dar mai există încă destuletinere care îşi leagă viaţa de ideea: “mămărit”, făcându-şi din căsătorie o

carieră. Femeia legată de că min prinmaternitate a fost identificată cu ideeade slăbiciune, a fost considerată ofiinţă temătoare, pasivă, având nevoiede protecţie nu numai fizică, dar şimorală, socială, juridică.

Mulţi oameni mai au încă tendinţa dea de sconsidera o femeie inteligentă,cul ti va tă, activă, pentru că nu seconformează ste reotipului feminin, aşacum există ten din ţa de a dispreţui unbărbat sensibil şi blând pentru că nucorespunde ideii pre con cepute desprevirilitate. În societatea ac tuală, bărbaţiicare reuşesc sunt bărbaţi „virili”, adicăambiţioşi, agresivi, fără scru pule, ceicare aleargă după bani, o no ru ri, glorie;bărbaţii modeşti, generoşi, sen sibili,dezinteresaţi sunt consideraţi e fe -minaţi.

Pentru mulţi bărbaţi încă, femeiacare le măguleşte orgoliul este foartefru moa să, elegantă, mamă bună, soţiefidelă, dar to todată pasivă, ignorantă,capricioasă. Este încă des întâlnităideea că fe mi ni ta tea este sinonimă cupasivitatea, slă bi ciu nea, prostia şiimoralitatea.

„„VViissuull““ ffeemmeeiiii

Femeile în se le, condiţionate prineducaţie şi societate, au sfârşit prin a-şiaccepta deprecierea în to talitate.Dispreţul faţă de femeie este încă viu laambele sexe; există multe fe mei carenu se acceptă ca femei, fiind con vinsecă a fi bărbat este o favorizare a sor ţii.Menstruaţia, naşterile, menopauza aucreat prejudecata că o femeie este ofiin ţă care depinde de trup şi de naturăşi deci ea nu se poate ridica până laculmile in teligenţei, creativităţii,spiritualităţii, re zervate bărbaţilor.

Pentru a se conforma “noii imagini”a fe minităţii, multe femei îşi petrec pu -ţi ne le lor ore libere citind revistestupide, a ler gând prin magazine,făcându-şi rochii ca re se demodează încâteva luni, e xa ge rând prin grija faţăde propria coafură, cre ându-şi astfel oexistenţă plină de griji fri vole. Aceastale consumă timpul ne ce sar pentruautocunoaştere şi desăvârşire şi leîmpiedică să se gândească în mod pro -fund la scopul vieţii lor.

O greşeală actuală frecventă este cafe me ia, pusă în inferioritate secolede–a rân dul, să dorească superioritateamas cu li nă, pe care o confundă culibertatea a de vărată, cu realizareapersonală. Femeia vi sează să-lînlocuiască pe bărbat, să de vi nă oamazoană, dar aceasta nu în seam nă arezolva problema, ci a inversa ro lu rile.Dar, deşi între bărbaţi şi femei existădi ferenţe biologice care imprimă com -por tamente diferite în anumiteîmprejurări, aceste diferenţe suntminime ra portate la ceea ce bărbatul şifemeia au în comun ca fiinţe umane.Eliberarea fe m eii de aceste prejudecăţinu este un ev e ni ment izolat, ea estelegată de toate fiin ţele umane.

EliberareaArta iubiriiArta iubirii

32 Elixirium

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

MMăărreeţţiiaa ffeemmeeiiii ccoonndduucceelluummeeaa ccăăttrree DDiivviinniittaattee

Cele mai multe femei nu-şi cunoscpo si bilităţile, multe au fost lăsate în ig -no ran ţă, altele au renunţat la studii lanaş terea primului copil, şi multe altefemei nu au nici un fel de pregătirepro fe sio na lă. Cum să deviiindependentă, cum să ai o activitatecreatoare, când sufletul şi min tea tasunt lăsate în paragină, când nu lepliveşti de buruieni, nici nu le cultivi?Iar pentru femeile care au aceste ca pa -ci tăţi, problema constă în a şti săreziste societăţii, a avea îndrăzneala dea se deschide către adevărata lormenire, întrezărită de-a lungul istorieiomenirii.

În unele perioade, femeia nu eraprivită ca o simplă fiinţă umană; eaîntruchipa Fe cunditatea, Pământul,Natura, Viaţa. I den tificată cudivinităţile reprezentând acesteentităţi, ea era considerată sacră. În nu -meroase epoci, femeia a fost adorată.Ea este, în funcţie de epocă şi de ci vi -li zaţie, zeiţă, preoteasă (Vestalele,Pitia), ea este Muza, Silfida; eapersonifică Frumuseţea, Graţia,Blândeţea, Duioşia; ea este Mama,Soţia, Iubita, Cea care îl con duce pebărbat la Dumnezeu. Ea este în -carnarea Absolutului şi are misiuneade a orienta lumea către RealitateaUltimă Su premă. Prin Femeiestrăluceşte spiritul Re alităţiiUniversale; prin Femeie, Uni ver suleste cel ce vine în întâmpinarea băr -batului. Măreţia femeii este aceea de acon duce lumea către Divinitate.Femeia are în mână ascensiunea

omenirii către Lu mina Divină, prinspiritualizarea pro fun dă a vieţii şitotodată posibilitatea de a duceomenirea la eşec, prin amplificareaten dinţelor sale inferioare. Întotdeaunafe meia se înalţă sau decade, pentru eanu există cale de mijloc.

SSeennssuull ssppiirriittuuaall aall vviieeţţiiiiuunneeii ffeemmeeii

Trezirea calităţilor specific femininere pre zintă în cazul unei femei dăruireacătre Viaţă. Femeia nu poate să-şigăsească îm pli nirea în afara fiinţeisale, ci doar prin ac ceptarea ei deplinăşi conştientă. Iar ac cep tare nuînseamnă doar constatarea fap tu lui căeste fiziologic femeie , ci con ştien -tizarea calităţilor specific feminine înpropria fiinţă şi a rolului ei profundtrans formator în această lume. Sensulspi ri tual al vieţii ei este cel de atransforma vi ziunea limitată aoamenilor despre esen ţa lumii, prin

manifestarea minunată a Feminităţii.Femeia cuprinde în fiinţa sa PrincipiulCreator al Universului, principiu carepune totul în mişcare, care a nimă şimanifestă. În epoca actuală, fe me ile auo mai mare deschidere către pla nu rilespirituale decât bărbaţii, dar ne con -ştien tizându-şi puterea şi dinamismulce pot impulsiona şi trezi lumeaîntreagă, se com plac în slăbiciune şiinerţie, se pierd în lucruri mărunte,neînsemnate, acceptă to tul fără camăcar să-şi pună problema de atransforma ceva, pentru că nu ştiu căse poate şi altfel!

Este timpul ca femeia să înveţe să secu noască mai bine, să-şi aducă amintede lu mina din sufletul ei şi să orecunoască şi în cei din jur. Estetimpul ca ea, prin stră lu cirea fiinţeisale, să arate bărbatului ca lea sprelumină şi împreună, îmbogăţiţi priniubire şi unire, să se înalţe în TărâmulNemuririi.

AArrttaa iiuubbiirriiiiAArrttaa iiuubbiirriiii

Elixirium 33

IInnvvoolluuţţiiaa ssppiirriittuuaallăăaaccttuuaallăă

Civilizaţia modernă apare în istorie cao ade vărată anomalie: dintre toate civi li -za ţi i le cunoscute nouă, ea este singuracare s-a dezvoltat într-un sens pur ma te -rial şi sin gu ra care nu se sprijină pe niciun prin ci piu de ordin superior. Aceastădezvoltare ma terială, care durează demai multe secole şi care a luat un ritmdin ce în ce mai accelerat, a fost însoţităde o involuţie spi rituală greu de com pen -sat. Autentica şi pu ra spiritualitate numai este în ziua de azi un subiect de stu -diu. Strădaniile oa me ni lor se îndreaptăcătre cultivarea ştiin ţe lor experimentaleşi practice. Un singur exem plu ar fi su -ficient pentru a înţelege decăderea la cares-a ajuns: tratatul „Summa theologica“ asfântului Toma d’Aquino era, la vremeasa, un manual pentru studiul studenţilor.Unde s-ar mai putea găsi astăzi studenţicapabili să aprofundeze şi să asimilezeacest tratat?SSiimmţţuull ssaaccrruulluuii eesstteeeesseennţţiiaall ppeennttrruu ffiiiinnţţaauummaannăă

Cei care se cred cu sinceritate religioşinu au, în cea mai mare parte, decât o

vagă idee despre ceea ce înseamnă cuadevărat ru găciunea plină de fervoarecătre Dumnezeu. Religia nu mai are oinfluenţă efec tivă nici asupra gândirii,nici asupra mo dului lor de a acţiona, esteca şi cum ar fi separată de restul vieţii.Practic, „cre dincioşii“ şi ateii se com por -tă aproape la fel. Pentru mulţi oameni,afirmarea su pra naturalului nu are decât ovaloare te o re tică şi ar fi foarte încurcaţidacă ar fi puşi în situaţia să constate unmiracol.

Pentru cei mai mulţi, rugăciunea ţinenumai de frică şi neîmpliniri, fără nici odi mensiune spirituală. Dar sentimentulreligios înseamnă mult mai mult decâtde vo ţiunea sentimentală, mai mult decâtpre cep tele morale sau decât consolărilepentru fiinţele slăbite de suferinţă.

Adeseori, raţiunea ni se pare su pe ri -oară in tuiţiei şi preferăm inteligenţa înlo cul sen timentului. ªtiinţa analizează pu -ter nic, în timp ce spiritualitatea, cre dinţaîn Divin se stinge tot mai mult în zilelenoastre. De aceea, căutăm de cele maimulte ori să dez voltăm inteligenţa, iarsimţul moral, simţul iubirii, simţul fru -mo sului, dar mai ales simţul sacrului leneglijăm aproape cu des ăvârşire. Atro -fierea acestor dimensiuni fun damentaleale mentalului şi psihicului nostru face

din omul modern o fiinţă aproape oarbădin punct de vedere spi ri tual. Forţaspirituală este tot atât de ne ce sară reuşiteiîn viaţă ca şi cea intelectuală şi materială.Se impune deci să reînviem în noi câtmai curând activităţile spiri tua le, care,mai mult decât cele intelectuale, im primăpersonalităţii sensul fun da men tal şiputerea lor.

IImmppoorrttaannţţaa rruuggăăcciiuunniiii

A vorbi despre rugăciune oamenilormo derni pare la prima vedere o acţiunecu totul inutilă. Cu toate acestea, înciuda opacităţii lor, este absolut necesarsă cu noaş tem cât mai bine toateactivităţile ome neşti de care, în mod po -tenţial, sun tem în stare. Ne asumăm unmare risc lă sând să moară sau să dor -miteze în noi vreuna din calităţile sauînzestrările fun da mentale, fie ea de ordinfiziologic, psihic, mental, intelectual sauspiritual.

NNuu eessttee nneecceessaarr ssăă ffiiiioorraattoorr ccaa ssăă ffiiii aassccuullttaatt ddeeDDuummnneezzeeuu

Pentru a ajunge să îl simţi peDumnezeu nu este necesar un ceremonial

Rugăciunea - luminaRugăciunea - lumina

Arta iubiriiArta iubirii

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

complicat. Rugăciunea este uşoară, iartehnica ei sim plă se află la îndemânaoricui. O regăsim în scurta năzuinţăfrenetică către Dum ne zeu şi în profundacontemplaţie; în cu vintele simple şi trăitecu toată inima, rostite de ţă ranca din faţatroiţei de la răscrucea dru murilor şi înmăreţia extatică a cântecelor gre goriene.Solemnitatea, grandoarea, seriozitateasau frumuseţea cuvintelor nu sunt

absolut ne ce sa re pentru ca o rugăciune săfie efi cien tă. Nu este necesar să fii oratorca să fii ascul tat de Dumnezeu. Cândjudecăm valoarea ru găciunilor dupărezultatele lor, con sta tăm cu uşurinţă căatât cele mai umile cu vin te de aspiraţie,rugă şi laudă, cât şi cele mai frumoaseinvo ca ţii par a fi primite la fel de cătreDum ne zeu, cu condiţia să fie sin cere şipure. Chiar flacăra unei lu mâ nă ri, con sa -crată cu dragoste lui Dum ne zeu, este oru gă ciu ne. Este de ajuns pentru a ceas taca în fiinţa noastră lăuntrică fla că ra ma -terială şi formularea noas tră simplă că treDivin să simbolizeze ela nul şi aspiraţiasin ceră către Dum ne zeu.

Oferim în încheiere, pentru bucuriasufletului, câteva din ru gă ciu ni le luiSundar Singh, indian con ver tit la creş -tinism, care a realizat şi profeţii legate deviitorul ţării noastre:

„O, Doamne Dumnezeule, Tu careeşti totul şi pretutindeni, Tu cel care eştiviaţa vieţii mele, duhul duhului meu, aimilă de mine şi umple-mă cu duhul Tăucel sfânt şi cu iubirea Ta, să nu maiîncapă nimic altceva în ini ma mea înafară de Tine.“

„Nu doresc nici o binecuvântare, cipe Tine însuţi, pe Tine cel ce eşti iz vorulvieţii şi binecuvântare. Nu vreau nici

lumea, nici deşertăciunile, nici slava ei,nu vreau nici chiar cerul, dar te vreaupe Tine; căci unde eşti Tu, acolo e şicerul.“

„În Tine mi-am aflat pacea şifericirea inimii mele. Pentru Tine estecre ată inima mea, nu pentru altefăpturi. De aceea inima mea nu-şi poategăsi ni că ieri odihnă decât în Tine, Tată,cel ce ai sădit în mine a cea stă sete depace şi de dum nezeire. Smulge dininima mea tot ceea ce este potrivnicvoinţei Tale, să lăş lu ieşte Tu în adânculei şi călăuzeşte-o Tu în suţi.“

Nicoleta Maftei

Chirurgul şi fiziologul francezAlexis Carrel (28 iunie 1873 -

5 noiembrie 1944), laureat alPremiului Nobel pentru fiziologieşi chirurgie fiziologică, este cu nos -cut în domeniul literaturii ca autoral lucrărilor „Omul, acest ne cu -noscut“ şi „Rugăciunea“. Iată câ te -va din ideile acestui savant desprerugăciune şi despre relaţia omuluicu Dumnezeu.

„Pentru ce oare simţul spiritual deDivin joacă un rol atât de important în re -u şita în viaţă? Prin ce mecanism lăuntricacţio nea ză aspiraţia către Absolut sau ru -găciunea asupra noastră? Aici părăsimdomeniul observaţiei pentru cel alipotezei, care, chiar îndrăzneaţă fiind,este necesară procesului cunoaşterii şiconştiinţei. Trebuie în primul rând să nereamintim că omul este un tot indivizibil,structurat ca un microcosmos înminiatură, şi compus din ţesuturi, lichideorganice şi conştiinţă. El se credeadeseori, datorită ignoranţei sale,independent de mediul său subtil

energetic şi material, adică deuniversul cosmic apropiat şifoarte îndepărtat. În realitate, eleste în contact permanent cuma cro cosmosul, căci este intimlegat de acest mediu prinnevoia neîncetată de oxigenuldin aer şi de hrana pe care i-odă pământul. Pe de altă parte,fiinţa omului nu este cu totulcuprinsă în corpul fizic. Ea se

compune din mental, psihic, spirit, ca şidin materie. Iar spiritul, care este scânteiadivină din om, deşi locuieşte în organelenoastre, se prelungeşte cu mult în afaracelor patru dimensiuni ale spaţiului şitimpului. Oare nu ne este îngăduit, cândînţelegem toate acestea, să credem călocuim simultan atât în lumea cosmică,cât şi în mai multe medii energizante,inteligibile, invizibile şi imateriale,consi de rate de parapsihologi lumiparalele, care sunt de o naturăasemănătoare celei a conştiinţei şi decare nu reuşim niciodată să ne lipsim fărăa fi păgubiţi atât la nivelul corpurilor

subtile invizibile, cât şi în universulmaterial şi omenesc? Acest mediuenergizant, subtil, considerat în totalitate,nu este altceva decât Fiinţa imanentă dincare provin la origine toate fiinţele,superioară tuturor, pecare noi o numimDumnezeu.

S-ar putea deci comparasimţul spiritual de Divin cunevoia stringentă de oxigen şiaspiraţia plină de fervoarecătre Dumnezeu saurugăciunea ar putea fi deciasemănată cu funcţia noastrărespiratorie. Ea ar trebuieatunci să fie privită ca un agentnatural, firesc, al relaţiilor deintegrare armonioasă întreconştiinţă şi mediul său propriu.Ea ar putea fi considerată,analogic vorbind, ca o activitatebiologică, fundamentală, decare depinde structuranoastră. Cu alte cuvinte, ca ofuncţie morală a corpului, psihicului, amentalului şi a spiritului nostru.“

RReelliiggiieeRReelliiggiiee

Elixirium 35

PPuutteerreeaa GGâânndduulluuiiPPuutteerreeaa ggâânndduulluuii

Pentru a ne folosi în mod câtmai e fi cient mintea, primulpas îl con sti tuie utilizarea

am be lor emisfere ce re brale în modegal. În mod natural, emis ferastângă coordonează acti vi tă ţi lelogice şi este res pon sa bilă de aşa-numita gândire din aproa pe înaproape, în timp ce emis feradreaptă este centrată pe sen -timente, fantezie, imagini men taleşi intuiţie. Profesorul de psi ho lo gieDon Schuster de la Universitateadin Iowa a firmă că : „Atunci cândam bele emisfere sunt implicateîn procesul în vă ţării, acestadevine uşor şi ra pid.“

CCiicclluull ddee ffuunnccţţiioonnaarreeaa eemmiissffeerreelloorrcceerreebbrraallee

În revista internaţională de oto-neuro-oftal mologie, doctorulromân I.N. Riga publica înpremieră, în 1957, un studiu des prealternanţa perioadelor active aleemis ferelor cerebrale.

Neurosavantul DavidShannahoff-Khalsa de la Institutulde ªtiinţe Biologice din Salk arealizat studii encefalograficeanalizând comparativ activitateaemis fe re lor cerebrale stângă şidreaptă. El a des co pe rit o

succesiune a dominanţei uneia sau alteia

dintre emisfere, într-un ritm ondu la to riu,de val. Timpul mediu al unui ciclu com -plet, de la emisfera dreaptă la cea stângăşi înapoi la cea dreaptă, aşa cum adescoperit el, este de aproximativ 120 mi -nu te.

Potrivit cercetărilor sale, nu numaiemis ferele cerebrale, dar şi partea maiactivă a corpului s-a dovedit a-şi schimbadom inanta. Astfel, la fiecare 90-120 demi nute, se realizează un ciclu complet încare este mai activă, mai plină de forţă şisus ţinută energetic mai întâi jumătateastân gă a corpului, apoi urmând să devinăactivă pentru un interval identic jumătateadreaptă a corpului. SSiinneerrggiiaa cceerreebbrraallăăaammpplliiffiiccăă ppoossiibbiilliittăăţţiilleeccrreeaattooaarree

Aspectul cel mai im por tant din punctde ve de re practic în privinţa dominanţeiemisferei cere brale este de a crea o starede echilibru şi ar mo ni e a acestor emisfere.S-a des co pe rit că în timpul fi e că rui ciclude schim bare a emis ferei dominanteexistă o pe ri oa dă în care activitatea ce -rebrală devine echi li brată între ambeleemisfere. Cercetările ne sugerează faptulcă acesta este momentul de maximă

Posibilităţileminţii sunt

Modelul holografic alcreierului

Chiar dacă ideea folosirii numai a 10%din capacitatea cerebrală este argu men -ta tă de studii ale neuro fiziologiei şi dămari speranţe celor care urmăresc opti -mi zarea minţii umane, noi vom mergechiar mai în profunzime. În definitiv, amemora de 10 ori mai bine sau a fi de 10ori mai inteligent, chiar dacă ar însemnafoarte mult, ar repre zenta totuşi o limităde netrecut. În rea litate, nu trebuie săprivim funcţio narea minţii într-un modmecanic, gândind că se va dezvolta înviitor de 10 ori mai mult, aşa cum uncalculator personal Pentium este de câ -te va ori mai rapid decât unul 386.Cercetători de renume, cum ar fi fi zio lo -gul Karl Pribram, îm pre ună cu fizicianulDavid Bohm au pro pus un model ho lo -gra fic al func ţio nării creierului şi me mo -riei. Într-o ase menea viziune, po si bi li tă -ţi le minţii umane devin, aşa cum seafirmă de altfel şi în tradiţia spiritualăorientală, practic infinite.

Cum ar fi dacă aţi putea să utilizaţi doar 10% din degetele dvs., cu altecuvinte un singur deget? Totul ar fi extrem de complicat, de la ridicareaunui creion şi până la răsucirea unui buton. V-aţi simţi probabil extremde frustrat şi aţi renunţa. Oamenii folosesc în mod obişnuit doar 10%din capacitatea unuia dintre cele mai importante organe ale corpului:creierul. Restul de 90% rămâne în general nefolosit, deşi estedisponibil.

ReligieReligie

36 Elixirium

Încă de tânăr am fost interesat deposibilităţile nemăsurate ale minţii,de performanţele nebănuite,

ascunse ale creierului. Eram fascinat demetodele inventate pentru creştereainteligenţei, îmbunătăţirea memoriei,accelerarea pro ce sului de învăţare,amplificarea crea ti vi tă ţii, cu alte cuvintede tot ceea ce astăzi este numit„neuroştiinţă“. La un moment dat, amîntâlnit un cercetător care studia teh nicade bio-feedback şi dorea să com pa reeficacitatea diverselor tehnici de în vă ţarea generării undelor alfa (5-13 cicli/s).Am fost repartizat la început într-un grupde control, în timp ce alte grupuri auînvăţat gradat tehnici de meditaţie, derespiraţie ritmică, de relaxare progresivăetc.

AAmm ggăăssiitt mmeettooddaa!!

Grupului meu nu i s-au dat nici un felde instrucţiuni. Conducătorul expe ri men -tu lui ne-a instalat electrozii pe cap şine-a spus să urmărim să determinăm aculunui ceas care era activat de undele alfasă meargă mai repede. După câtevaîncercări ne re u şi te, mi-am dat seama căobţin gradat o oa re care abilitate. Tot ceaveam de făcut era să îmi amintesc de osituaţie ne o biş nu ită petrecută pe vremeacând locuiam într-un mic refugiuconstruit într-o zonă de munte. Eramcomplet izolat, într-o regiune în zăpezită.Într-o zi, eram aşezat pe un bo lo van şiurmăream curgerea unui izvor; eram deatât de mult timp nemişcat, încât onevăstuică s-a apropiat foarte mult fărăca măcar să mă observe. Apoi m-a văzut

şi ne-am privit un timp care mie mi s-apărut foar te lung; pupilele ei strălucitoarede ve ni seră centrul universului, tot restula devenit alb, îndepărtându-se, şi amprivit fix acei ochi, ca hipnotizat.

Cercetătorul a fost pur şi simplu stu pe -fiat, întrucât îi dădusem peste cap toatesta tisticile, producând mai multe undece re brale de tip alfa decât grupul careînvă ţa se şi se antrenase special în acestsens prin tehnici speciale. Nu înţelegeamexact cum puteam realiza acest lucru, darîn tot dea una când evocam acei ochi încare mă scu fundam privindu-i, simţeamca atunci când, răsucind lent butonulunui radio, deodată toţi paraziţii dispar şirămâne o vo ce sau o melodie clară;

a t u n c iap ă re aua ş -teptateleunde alfaşi aculceasuluis eînvârtea.

ÎÎmmiippuutteeaamm mmooddiiffiiccaa llaa vvooiinnţţăăaaccttiivviittaatteeaa mmeennttaallăă

De fiecare dată când terminam ex pe ri -me ntul, mă simţeam înviorat. Începusemsă observ clar această stare de relaxare şi,cu cât exersam mai mult, mă simţeamdin ce în ce mai bine. Era ceva care mătran sfor ma profund şi mă făcea să măsimt permanent mult mai bine, mairelaxat, mai destins şi plin de tonus.Parcă eram chiar mai inteligent. Am

înţeles atunci că până în acel moment îmiacceptam variatele stări mentale caevenimente date; dacă mă sim ţeamdeprimat, mânios sau ameţit nu măîntrebam de ce sunt aşa, îmi acceptamstările şi atât. Acum am înţeles că stărileobişnuite de conştiinţă erau produsul sauefectul unei anumite activităţi mentalecare se obiectiva prin ritmul şi am pli tu di -nea acestor unde cerebrale. Am înţeles căaceas tă activitate mentală, acest ritm alun delor cerebrale poate fi schimbat lavo in ţă. Această revelaţie mi-a schimbatviaţa.

Claritatea mentală pe care o simţeamdupă lucrul cu acest ceas al undelor alfase men ţinea zile întregi, făcându-mă nunu mai să mă simt diferit, dar şi săacţionez di ferit. Am început să scriu oserie de scur te povestiri. Eleînfloreau parcă în min tea meadin eter, întrucât personajeleşi intrigile niciodată nu mi leimaginasem mai înainte.Apăruse chiar o fervoare scri -i to ricească şi mă trezeam înfaţa cal cu la to ru lui,întrebându-mă ce noipersonaje vor apare. Scriamşi studiam cu o mare viteză.Mă simţeam mult mai energizat, per ce -peam un nou sens al clarităţii mentale şitreptat am învăţat să obţin un anumitcon trol asupra undelor mele cerebrale.Am simţit că deveneam mai inteligent,

m a ic r e a t i v ,m a iproductiv,m a i

Vom prezenta în această rubrică cazuri de vindecărirealizate pe baza unor tratamente naturiste, dovezi aleputerii vindecătoare a perseverenţei şi a credinţei învindecare.

O experienţă mentalăO experienţă mentală

Elixirium 37

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

eficient şi chiar mai înţelept.Atunci mi-am pus următoarea între ba re:

„Poate o anumită maşină mentală să nefacă mai buni, mai inteligenţi, mai înţe-lepţi, mai creativi?“ Simţeam că acestlucru s-a petrecut cu mine, dar aceasta nucon stituia o dovadă. Am înce put să in ves -ti ghez, să cercetez, să vorbesc cu oamenide ştiinţă şi am aflat că proiecte care doarcu câţiva ani înainte aparţineau do me niu -lui ştiinţifico-fan tas tic, cum ar fi transfuziide memorie, sti mu larea electronică,transplanturi de creier, interfeţe computer-creier, sti mu larea electronică a centrilorce rebrali ai plăcerii, maşinile de somn e -lec tromagnetic, tehnologiile de creştereac ce lerată a creierelor, regenerarea ne u ro -nală, învăţarea rapidă, controlul activităţiiemis ferelor şi undelor cerebrale, astăzi re -pre zintă punctul de interes al multor la bo -ra toare ale lumii.

Aceste cercetări schimbă presupuneriîn delung valabile în ceea ce priveşte li mi -tă rile creierului uman, evidenţiind faptulcă anumite aparate pot constitui cu a de vă -rat instrumente puternice pentru de zvol ta -rea facultăţilor şi capacităţilor mentale,dar şi pentru stimularea creşterii şi dez vol -tă rii creierului fizic.

SScceeppttiicciissmmuull ccoolleegguulluuiimmeeuu ss--aa ttrraannssffoorrmmaattîînn eennttuuzziiaassmm

După un anumit timp, am avut po si bi li -ta tea să experimentez un asemenea aparatpen tru antrenament mental, numit „brain-machine“. Când l-am văzut, nu am fostprea impresionat: o consolă electrică de a -pro ximativ mărimea unei cărţi, acoperităcu cadrane, de care erau ataşate căşti ste -reo şi nişte ochelari, ca re aveau mai multebe cu le ţe în interior.

Înaintea mea, s-a aşezat la aparat uncoleg, a cărui figură îi trăda scepticismul.ªi-a aşezat căştile şi oche la rii şi aparatul afost pus în func ţiune. Fiecare mic be cu leţdin interiorul oche la ri lor a început sălicărească rit mic. Atunci când teh ni cia nula acţionat un buton, ma nifestarealuminoasă s-a schimbat, flash-ul de lu mi -nă generându-se mai întâi în dreptulfiecărui ochi, alternativ, apoi în dreptulam bilor ochi simultan, apoi în mo du ri dince în ce mai complexe. Noi nu pu teamauzi ceea ce el auzea prin căşti şi nici nuputeam percepe ceea ce el sesiza subefectul stimulării vizuale şi sonore. Ac ţio -nând un alt buton, tehnicianul a început săschimbe frecvenţa uşorului zumzet elec -tro nic pe care îl puteam auzi şi noi din

căşti. Colegul meu a spus atunci: „Aceasta

este o bătaie de inimă... acum e sunetulocea nului... acestea este un zumzăit deal bi ne“. Treptat, un zâmbet de mulţumireşi de siguranţă a apărut pe faţa sa.

Deodată, el a spus cu o voce în de păr ta -tă: „Aud nişte voci de femei; parcă ar finişte incantaţii religioase.“ S-a aşezatmai bi ne în fotoliu; părea acum completrelaxat. Peste câteva clipe, a adăugat:

„Acum se aude sunetul unei viori şi ofemeie care cântă; undeva în depărtarese aude un fel de cor.“ Se legăna uşor înrit mul muzicii pe care numai el o auzea.„Acum se aude o muzică minunată, depian... Din nou, voci cântând... cu si gu -ran ţă, voi vă jucaţi cu posturile deradio.“

Teh nicianul a acţionat butonul de luminişi deodată flash-urile luminoase s-auschimbat.

„Ce efecte vizuale!“, a strigat atunci

colegul meu. „O insectă dă furioasă dinaripi, este o insectă neagră, dar vibraţiaaripilor este purpurie şi galbenă; eu potchiar să o schimb acum, uitându-măatent la ea. Până acum, presupuneamcă ceea ce văd este real, dar pe măsurăce îmi focalizez atenţia asupra a orice,pot să-l schimb!... Mă simt atât de feri-cit!“ a spus el râzând.

„Flash-uri galbene, portocalii, roşiiîntr-o curgere continuă. Este precum unevantai, doar că în loc să îl văd, eu suntevantaiul. Privesc în soare, se roteşteacum şi emite spirale de unde sonoreportocalii, galbene şi purpurii. În mijlocse află o stea. O modificare de la roşucătre negru, care trece printr-o paletăinfinită de culori, atât de repede încâtnu le pot vedea, dar le simt în mine petoate. Este ca şi cum cineva m-a aruncatîn soare. Ce lumină albă! Se împrăştieacum în mii de culori care cântă...“ Unzâmbet fericit a înflorit pe faţa sa. Corpul

său rămăsese complet nemişcat şi relaxat.

DDeeooddaattăă aamm vvăăzzuutt......

Nu-mi venea să cred şi în sinea mea măîntrebam ce se petrecuse în realitate. Abiaaşteptam să se ridice el pentru a mă instalaeu în faţa acestei fascinante maşini. Cândm-am aşezat în fotoliu, tremuram uşor. Măsimţeam puţin copleşit. Eram conştient deoamenii care mă priveau şi aş fi vrut maidegrabă să experimentez maşina singur, lamine acasă. Punându-mi căştile, am auzitun uşor zumzet electronic şi m-am întrebatcum fusese posibil să-şi imagineze căaude atâtea sunete diferite. Atunci cândmi-am pus ochelarii, luminile albe m-auinvadat, clipind supărător. Am observat peecranul consolei că ritmul era deaproximativ 20 cicli/sec., caracteristic un -delor beta rapide, specifice stărilorobişnuite de conştiinţă din starea deveghe. Pentru a determina un ritm mai lental luminilor, am comutat bu to nul defrecvenţă către 10, apoi către 5 cicli/sec,ritm specific undelor beta lente, careînsoţesc reveria profundă, meditaţia şi vi -zualizarea mentală creatoare. Strălucireaflash-urilor luminoase a crescut, şideodată am văzut...

ªtiam că micuţele flash-uri luminoaseerau albe, dar viziunile care mi-au apărutcurând erau vii, dinamice, spectaculoase,în culori strălucitoare - stranii franje lu mi -noa se, peisaje colorate zimţate, tuneleînguste de lumini care se schimbau cu sal -tu ri rapide, jocuri multicolore spiralate,frag mente de imagini reale ce interferaucu modele luminoase.

Eram perfect lucid. M-am simţit atrasirezistibil către interiorul pro priei melefiinţe. Neliniştea şi tensiunea de la începutse topiseră. Eram conştient că existăoameni în cameră, dar nu mai prezentaunici un interes pentru mine; ei con sti tu iauo altă lume depărtată. Am experimentatnumeroase frecvenţe şi modele destimulare şi de fie ca re dată viziuneainterioară se schim ba. Am observat căanumite modele readuceau în memorieamin tiri extrem de vii. M-am simţit dinnou copil pe malul unui lac, urmărindinteresat broscuţe şi pă ianjeni, simţindsoarele fier bin te pe spatele gâtului şi mi ro -sul algelor verzi şi al nămolului din lac.

Cu timpul, am trăit o nouă stare.Creierul meu a dobândit un nou tonus,aveam gânduri noi şi sesizam noi căi de agândi. Era ca şi cum creierul meu ar fi fostreglat să funcţioneze acum într-un altmod, iar mintea mea cunoştea şiexperimenta noi căi de a gândi şi noi

PPuutteerreeaa GGâânndduulluuiiPPuutteerreeaa ggâânndduulluuii

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

DDee llaa ffiizziiccăă llaa ppssiihhooffiizziiccăă

După Einstein, ritmul descoperirilorştiin ţifice s-a accelerat simţitor. În 1908,la trei ani după apariţia teoriei cuantice şia teoriei relativităţii restrânse,Minkowski, profesorul de matematică allui Einstein, publică lucrările sale privindspaţiul şi tim pul. În 1913, Niels Bohrpropune un model al atomuluiasemănător cu cel al sis temului solar. În1921, Louis de Broglie studiază undelemateriei. În acelaşi an, N. Bohr,împreună cu alţi doi cercetători, abor -dează primul concept privind unda deprobabilitate. În 1927, are loc ceea ce afost numită „interpretarea de la Co pen -haga“ a mecanicii cuantice. Aceastăinter pre tare a fost prima formulare afizicii noi, fizica cuantelor, privită ca oconcepţie coe rentă a lumii. În anul 1928,fizicianul englez Paul Dirac îşi publicălucrările re fe ritoare la antimaterie şi, cuele, calea spre o nouă ştiinţă estedeschisă.

O nouă etapă este depăşită atunci cândfizicianul francez Jean Charon introduceo viziune spirituală în descrierea fizică auniversului. În cartea sa, „J’ai vecu

quinze milliards d’annees“, el scrie: „Ceea ce marele public ignoră în

general este faptul că spiritualitatea,fără să bată la uşă, şi-a făcut apariţiabrusc în laboratoarele ştiinţei mo -derne“.

Cu Jean Charon se descoperă o altăcale cu care se urmăreşte să se iasă dinimpasul dintre determinism şiprobabilitate, prin crearea unei punţiîntre cele două. În 1924, N. Bohr,Kramers şi John Slater introducconceptul de probabilitate în descriereaştiinţifică, de unde a luat naştere primulconcept de undă de probabilitate. Maitârziu, Heisenberg accentuează inter pre -ta rea probabilităţii, enunţând principiulnedeterminismului.

Prin studiul „găurilor negre“ şi al eo ni -lor, Jean Charon transformă fizica în psi -ho fizică. Eonul, electronul spiritual, de -vine agent al spiritualităţii în lume,suport al unei mistici noi în pragul uneiere noi. Prin fizica sa de avangardă, pecare o nu meş te el însuşi „psihofizică“, J.Charon susţine ideea că toate gândurilenoastre, co nştiente şi inconştiente, suntconţinute în interiorul particulelor dematerie.

Fizica de astăzi ridică problema re la ţii -lor dintre materie şi spiritul nostru. Sin -gu ra fizică „adevărată“ va fi cea care vareuşi să integreze omul total înreprezentarea sa coerentă asupra lumii.Suntem deci spirit. Această importantădescoperire a fizicii de avangardă seuneşte tot mai mult cu învăţăturiletradiţiilor orientale.

În viziunea orientală, ca şi în cea a fi -zi cii moderne, fiecare fenomen dinunivers este legat de toate celelalte.Fizicienii şi mis ticii sunt de acord asupraim po si bi li tă ţii de a explica în modcomplet toate fe no me nele, dar ei adoptăatitudini diferite. Oa menii de ştiinţă se

mulţumesc cu o înţe le gere aproximativăa naturii, cu o cu noaştere „relativă“, întimp ce înţelepţii, dim potrivă, sepreocupă de cunoaşterea „absolută“, careimplică o înţelegere a totalităţii vieţii.

Mulţi dintre savanţii de avangardă careau putut intra în contact cu milenara cul -tu ră a Indiei, a Chinei, Japoniei, au re cu -nos cut aceste asemănări surprinzătoare şile-au exprimat în mod deschis. Iată ceafirma în acest sens N. Bohr:

„Paralel cu lecţiile teoriei atomice,trebuie să ne îndreptăm spre proble-mele care aparţin spiritului, cu careBuddha şi Lao-Tse s-au confruntat, în-cercând să armonizăm situaţianoastră de spectatori şi actori îndrama existenţei“. Iar Heinsenbergcompleta: „Importanţa contribuţie aJaponiei la teoria fizicii indică oanumită înrudire între ideile filozoficetradiţionale ale Extremului Orient şisubstanţa filozofică a teoriei cuantice“.

RReeaalliittaatteeaa uullttiimmăă aa ttuuttuurroorrlluuccrruurriilloorr

Cea mai importantă trăsătură a viziuniio ri entale este conştiinţa unităţii şi in ter -co re lării tuturor lucrurilor şievenimentelor, ex perienţa fenomenelorca manifestări ale unei unice conştiinţeprimordiale. Toate lu crurile sunt priviteca părţi in ter de pen den te şi inseparabileale întregului cosmic, ca manifestăridiferite ale aceleiaşi Re a li tăţi Ultime.Tradiţiile orientale se referă în modconstant la această realitate ultimă, in -divizibilă, care se manifestă în toate lu -cru rile şi din care fac parte toatelucrurile. În hinduism ea este numităBrahman, în budism Dharmakaya, întaoism Tao.

Această unitate nu este numai ca rac te -ris tica centrală a experienţei mistice, ci şiunul dintre cele mai importante adevăruri

Fizica modernăconfirmă

Una din cele mai recente descoperiri ale fizicii moderne a fost aceeacă materia este energie. Deoarece noi, oamenii, suntem făcuţi dinenergie, iar energia nu poate muri, fizicienii au tras con cluzia căoamenii sunt nemuritori.

ªªttiiiinnţţăăªªttiiiinnţţăă

Elixirium 39

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

re velate de fizica modernă. Ea devineevidentă la nivel atomic şi se manifestădin ce în ce mai pregnant pe măsură cepă trun dem mai profund în domeniulpar ti cu le lor subatomice. Diverselemodele care descriu lumea subatomicăexprimă mereu în moduri diferite,aceeaşi idee, şi anume că elementeleconstitutive ale materiei şi fe nomeneleîn care acestea sunt implicate suntinterconectate şi interdependente; elenu pot fi înţelese ca entităţi izolate, cidoar ca părţi ale întregului.

Teoria cuantică relevă caracterul in -ter de pendent al universului. Ea de -monstrea ză că nu putem descompunelu mea în ele men te independente. Pemă sură ce co bo râm în adâncul materiei,ne dăm seama că ea este compusă dinparticule, dar acestea nu sunt„cărămizile“ lui Democrit şi Newton.Sunt mai curând idealizări utilescopurilor practice, dar fărăsemnificaţie fundamentală. Aşa cumafirma Niels Bohr: „Particulelemateriale izolate nu sunt decâta b s t r a c ţ i u n i ;proprietăţile par-ticulelor pot fiobservate numaiprin intermediuli n t e r a c ţ i u n i l o racestora cu altesisteme“.

Interconectareauniversului re pre -zintă ca racterulfundamental alrealităţii a to mi ce,independent deinterpretarea datăf o r m a l i s m u l u imatematic. David Bohm con fir măaceastă idee: „Suntem con duşi cătrenoţiunea de întreg indes tructibil, no-ţiune opusă ideii clasice de realitateseparabilă în părţi ce pot fi analizateindependent. Ideile clasice derealitate constituită din «com po nenteelementare» fun da men ta le şi desistem alcă tuit prin ală tu ra rea şi

aranjarea părţilor au fostpărăsite. Spunem acum că inter-dependenţa cuantică a între gu luiconstituie re alitatea fun da men -tală şi că păr ţile care se com por -tă doar în mod relativ indepen -dent sunt for me particulare inte -grate acestei u ni tăţi.“

Teoria cuantică ne obligă săprivim uni ver sul nu ca pe o colecţie

de o biec te, ci ca pe un sistem complexde relaţii stabilite între diferitele părţiale unui întreg unic. Aceasta este şirealitatea experimentată de misticiiorientali. Unii dintre ei şi-au descrisexperienţa mistică în termeni aproapeidentici cu cei folosiţi de fizicieniiatomişti:

„Obiectul material... se deosebeştede ceea ce ne apare nouă; el nu esteun obiect separat de restul naturii, cio parte integrantă şi, într-un modîncă şi mai subtil, chiar expresia uni -tăţii naturii.“ (Sri Aurobindo,„Sinteze de Yoga“)

„Lucrurile îşi află natura şi exis -tenţa în in terdependenţă; ele nu suntnimic prin ele însele.“ (Nagarjuna).

Misticii con fir mă că percepţia unităţilu mii este atinsă în acea stare deconştiinţă în care individualitatea sedizolvă în ne di fe ren ţiere, în care lumeasimţurilor, ca şi noţiunea de „obiect“sunt depăşite. După cum afirmaChuang Tse: „Legătura cu trupul şi

cu părţilesale dispare.P e r c e p ţ i as e n z o r i a l ăe s t eîn lă tura tă .Astfel, pă-răs indu-mif o r m amaterială şic o n ş t i i n ţ ae g o u l u i ,devin una cuM a r e l eUnu.“

Pentru ar e z u m a

viziunea asupra lumii rezultată dincercetările de fizică ato mi că, am alescuvintele lui Lama Anagarika Govinda:„Budistul nu crede într-o lume ex-terioară, separată şi inde pen den tă defiinţa umană. Lumea exte rioa ră şi lu-mea interioară sunt pentru el douăaspecte ale aceleiaşi con struc ţii încare toate forţele, evenimentele şitoate for mele conştiinţei se împletescîntr-o reţea infinită de relaţii ce secondiţionează reciproc.“

Teodor Sebastian

Dansul energiei„Mă aflam pe malul oceanului, într-o

după-amiază târzie de vară, pri veamvalurile rostogolindu-se şi îmi ascul tampropria respiraţie când, deodată, amavut revelaţia întregului meu universangajat într-un dans cos mic gigantic.Find fizician, ştiam că nisi pul, pietrele,apa şi aerul din jurul meu sunt formatedin molecule şi ato mi în vibraţie, iaracestea, la rândul lor, din particule careinterac ţionează producând sau distru-gând alte par ti cule. ªtiam, de asemenea,că atmo sfe ra terestră este permanentbombar da tă de fascicule de «razecosmice», par ti cule de mare energiecare suferă mul tiple ciocniri. Toateacestea îmi erau familiare dincercetările mele în fizica energiilorînalte, dar până în acel moment lereceptasem numai la ni velul gra fi ce lor,diagramelor şi teoriilor funda men tatematematic. Aco lo, pe acea plajă,experienţa mea trecută se însufleţi: am«văzut» cas cade de energie revărsân -d u - s ed i n

În anul 1935, istoricul ArnoldToynbee prezicea faptul că dezvoltareacea mai semnificativă a epocii noastre arputea fi influenţa gândirii orientale asu praoccidentului. Iar fizicianul Patrick Drouotafirma în cartea sa „Nous sommes tousimmortels“:

„După ultimele descoperiri, unanumit număr de cercetători, în specialfizicieni, tind să demonstreze că fizicacuantică şi teoria relativităţii se apropiede tradiţiile mistice orientale, devenindastfel căi de cunoaştere spirituală. Nutrebuie să ne surprindă faptul că însecolul XXI programele de fizică vorcuprinde cursuri de meditaţie.“

ªªttiiiinnţţăăªªttiiiinnţţăăªtiinţăªtiinţă

40 Elixirium

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

TTiimmppuull nnuu eessttee lliinniiaarr

Cum putem ştii cu anticipaţie propriile„şanse astrologice“ şi genul de acţiuni pecare le putem realiza cu succes înanumite mo mente? De la acţiuni legatede planul social şi material, afaceri, ser -vi ciu, sănătate şi până la acţiuni spi ri -tuale de an ver gură sau acţiuni realizatecu scop precis într-un anumit moment,orice poate fi realizat cu succes, dacăştim să folosim cu inteligenţă momentelepotrivite. Toate a cestea se pot integra ar -mo nios, cu impact maxim asupra evo -luţiei noastre şi a ce lor lal ţi, cu no scând cuanticipaţie perioadele fa vorabile. Aceastăcunoaştere se do bân deş te prin citireaatentă a astrogramei predictive a aceleiperioade sau prin apro fun darea sem ni -ficaţiilor energiilor pla ne tare, corelate cucalculul momentelor şi pe rioadeloraspectelor astrale benefice.

Într-adevăr, timpul nu este liniar şi re -gu lat decât pentru cel ignorant. Timpulare mai curând o structură ciclică şi plinăde mo mente deosebite. Aprofundândastro lo gia şi punând în practică aceastămetodă de folosire a aspectelor astralebenefice, des coperim gradat că LuminaDivină ne dăruieşte zi de zi, noi şi noidaruri, ce se ma nifestă prin comuniuneacu diferitele aspecte divine. Timpul pecare îl priveam î nainte ca derulându-seîntr-un ritm constant, fără suişuri şicoborâşuri, ne apare acum ca fiindpermanent plin, a se me ni unei ghirlandede nestemate, fă cân du-ne să trăim stareade fericire şi de închinare în faţaarmoniei Creaţiei.

AAssttrroollooggiiee pprreeddiiccttiivvăă

Astrologia este în acelaşi timp o ştiinţăexactă şi o artă. Astrologia autentică neconferă o nouă perspectivă asupra vieţiişi evoluţiei, atât individuale, cât şigenerale. Planetele sistemului nostrusolar sunt surse gigantice de energie ce

determină în foarte mare măsurădes fă şu ra rea eve ni men telor sociale şiindi vi du ale. Mişcarea lor continuăcreează un joc dinamic de for ţe căruiaomul îi este supus conştient sau in con -ştient, cel puţin atât timp cât el nu le ia înconsiderare, pentru ca, an gre nân du-se cuvoinţă, să le modifice în bine.

As trologia predictivă studiază in flu en -ţe le astrale viitoare pe o perioadă de ter -mi na tă de timp. Această ramură aastrologiei con feră o anumită înţe lep ciu -ne, prin inte gra rea armonioasă în di fe ri -tele con junc tu ri astrale. De asemenea,putem beneficia din plin de anumitemomente astrologice be nefice, aşa-numitele şanse astrologice, pe care viaţaplanetelor ni le oferă per ma nent. Căciprivind din această perspectivă, tim pulnu este liniar şi monoton, el se de ru leazămai degrabă în cicluri şi ritmuri su -prapuse. Cel ce cunoaşte aceasta simtedi feritele momente şi perioade ca pe ve -ri ta bile comori ascunse, elixiruri ne bă nu -ite ce pot face viaţa armonioasă şi fe ri ci -tă, con ferind o stare de împlinire atât înpla nul material-social cât şi în celsufletesc şi spiritual.

Priviţi cu respect şi dragoste planetelecu sferele lor de influenţă, ca pe nişte gi -gan tice fiinţe, asemenea popoarelor dinan tichitate care le venerau ca pe zeiatotputernici.

2244 IIaannuuaarriiee 22000011––ÎÎnncceeppuuttuull AAnnuulluuii TTaauurruulluuii

Caracteristici: Muncă, Răbdare şiPerseverenţă. Fructificare, Prosperitate şiDragoste.

Astrologia Chineză, la unison cuastrologia indiană, ia în considerareciclicitatea celor 12 zodii transpusă lanivelul anilor. Astfel se obţin cicluri de

câte 12 ani, fiecare an dintr-un ciclu fiindguvernat de o anumită zodie. Există, deasemenea, cicluri mai mari, de 60 de ani,în care se regăsesc cele 12 zodiicombinate cu influenţa energetică,subtilă a celor 5 elemente fundamentaledin univers: eterul, aerul, focul, apa şipământul. În cele ce urmează, ne vomreferi la zodiile cunoscute în tradiţiaeuropeană, chiar dacă sistemul decorespondenţă zodie-an provine dintradiţia chinezească şi orientală.

Anul 2000 a reprezentat începutul unuinou ciclu de 12 ani, fiind anulBerbecului. A fost în multe direcţii un anal unor noi începuturi, în toate domeniile.Chiar la nivel individual s-a putut resimţio uşurare de anumite poveri destinice,adunate pe parcursul întregului cicluanterior, de 12 ani. A fost un an în carepersonalitatea şi imaginea de sine s-auimpus. Un an caracterizat de conflicte,lupte, separări, un an în care mai mult caniciodată fiecare şi-a urmat propria luicale. Anul 2000, anul Berbecului,guvernat de Marte, a fost cu precăderefavorabil pentru toţi cei care au avuttenacitate şi perseverenţă, în urmărireascopurilor propuse. Pe plan internaţional,luptele, războaiele, conflictele, calom-niile şi intrigile au colorat sumbru anulcare s-a încheiat.

Anul 2001 este guvernat de zodiaTaurului, domiciliul planetei Venus şi„exaltarea” Lunii. Taurul este zodia ceamai stabilă şi cea mai ancorată în planulconcret, material. De aceea, în anul careurmează se va tinde mai mult spre oanumită stare de stabilitate, în special înplan material. De asemenea, existătendinţa de a munci din greu pentruobţinerea prosperităţii şi împliniriimateriale. Aceste tendinţe suntarmonioase atât timp cât nu se

AAssttrroollooggiiee iinniiţţiiaattiiccăăAAssttrroollooggiiee iinniiţţiiaattiiccăă

Elixirium 41

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull

exagerează şi nu se scapă din vedereaspectele morale şi spirituale care trebuiesă se împletească armonios cu celemateriale. Cei care vor urmări plini derăbdare şi tenacitate ca prin muncăcinstită să atingă o stare de împlinire înplan material, şi care cu toate acestea nuse vor depărta de ei însuşi şi de ceilalţi,vor putea atinge în acest an fericirea multdorită. Aceste aspecte sunt accentuate şimai mult la începutul anului de poziţialui Saturn în zodia Taurului (Saturn esteplaneta stabilităţii, muncii, perseverenţei,răbdării, dar şi a folosirii înţelepte amijloacelor materiale).

De asemenea, Venus, planetaguvernatoare a zodiei Taurului, incită laiubire şi la trăirea plăcerilor simţurilor, laabundenţă şi prosperitate. Punând peprimul loc iubirea, dragostea şi armoniaîn relaţiile cu ceilalţi putem crea, cuprecădere în acest an, premisele uneivieţi fericite şi împlinite. Pericolulsatisfacerii plăcerilor trupeşti în lipsadragostei poate conduce însă uşor laruina sufletului.

Exaltarea Lunii în Taur indică, pentruanul 2001, posibilitatea armonizăriirelaţiilor familiale, a relaţiilor cu mamaîn special, şi cu femeile în general (atâtpentru bărbaţi, cât şi pentru femei). Esteun an propice echilibrării în plan psihic şiemoţional. O atmosferă de linişte şi bunăînţelegere va putea fi resimţită cuuşurinţă în sfera intimă a căminului şifamiliei.

Pe plan internaţional este foarte posibilca tactul şi diplomaţia să ia adesea loculconflictelor şi luptelor. De asemenea,intrarea „marelui benefic”, Jupiter, îndomiciliul său de exaltare, zodia

Racului, în a doua jumătate a anului, vaaduce cu sine o orientare mai inspirată înpolitică, favorizând oamenii politici careluptă cu adevărat pentru bineleoamenilor, şi nu pentru propriul lorinteres. Aşa că, în măsura în care astfelde politicieni există, ei vor putea ficunoscuţi şi apreciaţi prin acţiunile lordrepte.

UUllttiimmaa ffaazzăă ddee LLuunnăă NNoouuăăaa AAnnuulluuii aa ffoosstt cchhiiaarr ddeeCCrrăăcciiuunn

O modalitate de cunoaştere aevenimentelor probabile pentru un nouan este aceea de a analiza ultimulmoment de Lună Nouă din anul anterior,acest moment fiind un veritabil momentinitium pentru perioada următoare. Înanul 2000, acest moment special a fostexact de Crăciun şi a fost asociat cu oconjuncţie deosebită Venus (iubire,armonie) – Uranus (altruism,spiritualitate, libertate).

Pentru cei sceptici, aceasta nu spunefoarte mult. Pentru alţii însă, acestea sunt

coincidenţe neîntâmplătoare, semne defoarte bun augur în pragul mileniului 3,mileniu care va aduce cu sine trecereaomenirii, în mod inexorabil, în Era multmai luminoasă şi spirituală aVărsătorului. Această eră este de -terminată în mod matematic de trecereapunctului vernal (0 grade Berbec) înconstelaţia Vărsătorului, aşa cum rezultăea din mişcarea de precesie aPământului.

PPrriimmaa ffaazzăă ddee LLuunnăă PPlliinnăăaa AAnnuulluuii 22000011 aa ffoossttdduubbllaattăă ddee EEcclliippssaa ddeeLLuunnăă

Acesta este un alt eveniment notabil laînceputul anului şi mileniului, care poatefi considerat un semn de bun augur.

Se ştie că Luna Plină este un momentmai dificil în care energiile feminine înexces fac dificil controlul de sine. Forţelenegative se manifestă cu mai mareintensitate în perioadele de lună plină.Rareori faza de lună plină este însoţită deEclipsa Lunii (alinierea perfectă aPământului, Soarelui şi Lunii), dar atuncicând aceasta se produce energiile foartemari, Yin, feminine, ale Lunii Pline suntarmonizate, polarizate de Eclipsă. Acestfenomen a fost prezent şi pe 9 Ianuarie a. c.Eclipsa de la această dată a fost chiarfoarte deosebită, prin faptul că Luna afost eclipsată chiar în zodia în care eaeste cea mai puternică, acolo unde ea seaflă “în domiciliu”, adică în zodiaRacului. Altfel spus extremul Yin a fostechilibrat, polarizat prin această eclipsă.

(VA URMA)Adrian Ioniţă

CCCCeeeennnnttttrrrruuuullll ddddeeee AAAAssssttttrrrroooollllooooggggiiiieeee SSSSOOOOLLLLAAAARRRRIIIISSSS vvvvăăăă ooooffffeeeerrrrăăăă::::1111.... AAAASSSS TTTTRRRR OOOOGGGG RRRRAAAA MMMMEEEE PPPPRRRR EEEEDDDD IIII CCCC TTTTIIII VVVVEEEE – pentru cunoaşterea diferitelor aspecte astrologice de care puteţi să beneficiaţi (se poate realiza atât

pentru perioade scurte de timp, pentru cunoaşterea detaliată a fiecărui aspect astrologic, cât şi pentru perioade lungi, pentru cunoaştereaaspectelor cu influenţă îndelungată). Este necesar să se precizeze datele de naştere şi perioada pentru predicţii.Nume şi prenume..................................Ziua........ Luna........ Anul........ Ora naşterii........... Localitatea.............. Judetul............Perioada pentru predicţii................................................................................................................................................................

2222.... AAAA SSSSTTTT RRRR OOOOGGGGRRRR AAAAMMMM EEEE NNNN AAAA TTTTAAAA LLLL EEEE – pentru o cunoaştere profundă şi detaliată a propriei fiinţe Nume şi prenume..................................Ziua........ Luna........ Anul........ Ora naşterii........... Localitatea.............. Judetul............

3333.... AAAA SSSSTTTT RRRR OOOOGGGGRRRR AAAAMMMM EEEE DDDD EEEE CCCCOOOO MMMMPPPP AAAATTTT IIIIBBBB IIII LLLL IIII TTTTAAAA TTTTEEEE – pentru studiul afinităţilor în relaţiile de cuplu, afaceri, familie, etc.Nume şi prenume..................................Ziua........ Luna........ Anul........ Ora naşterii........... Localitatea.............. Judetul............

CCoommppaattiibbiilliittaattee ccuu::

Nume şi prenume..................................Ziua........ Luna........ Anul........ Ora naşterii........... Localitatea.............. Judetul............Completaţi talonul de mai sus şi trimiteţi-l pe adresa redacţiei (O.P. 2, C.P. 23, Braşov, 2200) împreună cu banii aferenţi (60.000

astrograma natală, 50.000 astrograma predictivă, 50.000 astrograma de compatibilitate)

AAssttrroollooggiiee iinniiţţiiaattiiccăăAAssttrroollooggiiee iinniiţţiiaattiiccăă

Elixirium 43

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuullPPaarraappssiihhoollooggiieePPaarraappssiihhoollooggiiee

ÎÎnnfflloorriirree nneeaaşştteeppttaattăă

După moartea doctorului NandorFodor psihanalist pasionat de pa ra psi -ho lo gie, toate obiectele din apartamentulîn care locuia soţia sa au început să semişte, ca şi cum spiritul medicului doreasă arate cu orice preţ că moartea nu e xis -tă cu adevărat. Dar soţia lui a fost celmai mult impresionată decomportamentul flo rilor de pe balconulapartamentului. Era vorba despre niştetrandafiri a gă ţă tori, care îşi pierdeau îngeneral petalele la fiecare patru zile,apoi apăreau noi mu gu ri. Dar, după

moartea dr. Fodor, cel pu ţin o sutăcincizeci de flori au rămas des chi sevreme de câteva săptămâni. În a cesttimp, nici o floare nu şi-a pierdut nicimăcar o petală. Iar într-o zi, toţi s-auves tejit brusc. Soţia doctorului a tăiatbo bo cii astfel încât la următoareaînflorire să apară o singură floare. ªiaceasta a tră it, în mod misterios, maimulte săp tă -mâni.

Cazul doctorului Fodor nu este unic.În nu mărul din octombrie 1972 alrevistei La die’s Home Journal, scriitorulTaylor Cal dwell a descris o experienţăase mă nă toa re. Doamna Caldwell şi soţulei aveau nu meroşi crini care nu dăduserănici o floa re timp de peste 20 de ani.Totuşi, du pă moartea ei, toţi crinii auînflorit chiar de ziua funeraliilor.

CCaasstteelluull iiuubbiirriiiiddeezzaammăăggiittee

Din 1920 până în 1940, EdwardLeedskalnin, un om de numai 1,50 m,ca re cântărea 50 kg, şi-a petrecut ma jo ri -ta tea nopţilor lucrând la construirea unuicas tel în amintirea unei iubiri fără spe -ran ţă. El a deplasat blocuri masive deco ral cântărind în medie 30 de tone, cu

aju to rul unor teh nici rudimentare.Castelul con tinuă şi astăzi să îi uimeascăpe ar hi tec ţi şi ingineri şi să atragă mii deturişti în fiecare an.

Respins chiar în ajunul căsătoriei,Edward şi-a părăsit ţinutul de pe malulMării Baltice şi a venit să trăiască înFlorida. Folosind materialele de con -struc ţie găsite la faţa locului, a început a -tunci să construiască un castel de corali,în spe ran ţa că o va atrage astfel pe aleasaini mii lui.

Fata nu a venit niciodată, darLeedskalnin şi-a continuat efortul, învă -lu in du-şi opera într-o aură de mister şi

de gran doare. Nimeni nu a aflat vreodatăcum reuşea el să ridice blocurile enormede coral şi să le potrivească la locul lor.De obicei, când avea vizitatori,Leedskalnin îşi întrerupea munca şi nu ore lua decât du pă ce pleca toată lumea,astfel încât să nu fie văzut niciodată lu -crâ nd. A murit în 1951, ducând cu el se -cre tul. Se mulţumise să spună doar căstă pânea legea gra vitaţiei...

BBaassoorreelliieeffuull ffaannttoommăă

C. C. Jung, celebrul psihiatru elveţian,de scrie în cartea sa, “Memorii, vise şi re -flec ţii”, vizita sa, împreună cu oprietenă, la mormântul Gallei Placidiadin Ravenna, Italia. Jung a fost frapat deun mo zaic al baptiseriului care îlreprezenta pe Iisus întinzând mânaSfântului Petru. Jung şi prietena sa aurămas o jumătate de oră în faţamozaicului, discutând des pre diferiteritualuri ale botezului. Întors la Zurich,i-a cerut unuia dintre prietenii săi carepleca la Ravenna să îi aducă o re pro -ducere a minunatului mozaic. Dar s-acon statat până la urmă că acel mozaic nuexista!

Atât Jung, cât şi prietena lui, aurefuzat să creadă că au putut să aibă oha lu ci na ţie comună. “Este foarte greu dede te r mi nat, scria Jung, dacă şi în cemăsură două per soane văd acelaşi lucru

Curiozităţi ... Enigme ... Paranormal !

44 Elixirium

DDoommeenniiuullDDoommeenniiuull PPaarraappssiihhoollooggiieePPaarraappssiihhoollooggiiee

în acelaşi timp. În cazul acesta însă, amputut să constat că subiectul princ ipal almo zai cu lui pe care îl văzusem eraacelaşi atât la mine, cât şi la prietenamea.”

AAvviioonnuull ddiissppăărruutt

Cea mai mare parte a fenomenelormis terioase se încadrează în una din ca te -go riile OZN, monştri marini, poltergeist,etc. Uneori însă, misterul este atât depro fund, încât devine imposibil de clasat.Un astfel de fenomen s-a produs înOrientul Mijlociu. La 11 august 1979,dea supra deşertului egiptean, la sud-estde Cairo, s-a pierdut orice urmă a unui a -vi on particular cu reacţie. Avionul pă ră -si se Atena îndreptându-se spre Djedda,avân du-l la bord pe proprietarul său, ar -matorul libanez Ali Eldin al-Bahrim,spe cialistul în produse petroliere PeterSeimer, o femeie, Theresa Drake şi doipi loţi. Ulti ma oară când turnul de controldin Cairo primise veşti despre el, avionulmai avea carburant pentru patru ore dezbor. Nu s-a înregistrat nici o chemare deajutor.

Avionul nu a ajuns niciodată laDjedda. Aviaţia egipteană şi ceasudaneză au organizat cercetări intensede-a lungul traiec toriei de zbor a a vi o nu -lui dispărut, dar nici o rămăşiţă din avionnu a fost reperată la sol.

Familia lui al-Bahrim a cheltuit un mi -li on şi jumătate de dolari pentru cerce tărisu pli men tare făcute de specialişti aduşidin Kenya. Dar nici un rezultat.

În februarie 1987, o echipă arheologică

a dat peste avionul dispărut, la 450 km deCairo. Fuselajul era intact şi nu s-a con -sta tat nici o urmă de incen diu. O aripă sedes prinsese şi a fost găsită la 1500 m dea parat. La prima vedere nu erau resturiome neşti la bord. Dar un examenminuţios a descoperit pe podeaua avio -nului ose min te umane sfărâmate, făcuteaproape praf. Cea mai mare rămăşiţă dinoase nu depăşea mărimea degetului marede la mână.

Osteologul britanic Michael Day aafirmat că „în mod normal, oasele ar fitre buit să fie intacte. În 8 ani, nu ar fi tre -buit nici măcar să înceapă să se dezin te -greze. Nici animalele sălbatice nu lasăfrag mente atât de mici.”

UUnn tteelleeffoonn ddiinn aallttăă lluummee

Fostul cântăreţul rock Karl Uphoff aînceput să creadă că există o viaţă şi dupăce murim, deoarece în 1969, când el avea18 ani, a primit un telefon de la bunicasa, decedată.

Între Karl şi bunica lui exista olegătură aparte. Spre sfârşitul vieţii, bă -trâ na doam nă devenise surdă şi Karl oajuta mult. Când el era plecat la prieteniilui şi ea avea nevoie de el, obişnuia să îlsune. Pentru că nu putea auzi nimic, ea semul ţumea să formeze numărul, apoiaştepta puţin şi spunea: “Karl este la voi?

Îl rog să vină acasă.” Un eori repeta me -sa jele, apoi închidea. Apoi forma ur mă -torul număr de pe agendă. Dar, cu doi aniîna intea morţii, sora lui Karl începuse săaibă grijă de ea şi apelurile încetaseră.

La două zile după moartea bunicii,Karl s-a hotărât pe neaşteptate să facă ovizită unui nou prieten, Peter D’Alessio.Băieţii se aflau la subsolul casei când asunat telefonul. Doamna D’Alessio l-astrigat pe Karl, spunându-i că o doamnăbătrână îl caută şi are nevoie de el, re pe -tând mereu aceeaşi frază. Până să ajungăla aparat, telefonul s-a întrerupt. În a ce -eaşi seară, după ce se întorsese acasă, te -le fonul lui Karl a mai sunat de câteva ori,dar nimeni nu vorbea atunci când ridicare ceptorul.

Karl a afirmat că nimeni dintre prie te -nii lui din acel moment nu ştia despre te -le foanele pe care bunica lui obişnuia să

Curiozităţi ... Enigme ... Paranormal !

Elixirium 45

RReeţţeettee şşii ssffaattuurriiRReeţţeettee şşii ssffaattuurrii

MMaacceerraattuull rreevviiggoorraanntt ddeennăăuutt

Se pun la macerat, timp de 24 - 36 deore, la temperatura camerei, 50 grame deboa be de năut în 100 ml de apă. Lichidulse bea pe stomacul gol şi are efecterevigorante, reîntineritoare, mai ales pen -tru bărbaţi. Este recomandat pentruredobândirea potenţei şi a apetitului nor -mal. Este contraindicat pentru persoanelecu hipertensiune.

PPaassttăă ddee ssooiiaa

Boabele se lasă la înmuiat 12 ore, apoise fierb până se înmoaie. Apa în care aufiert se păstrează, iar boabele fierte se lasăsă se ră cească. Se zdrobesc (se pasează)apoi până devin o pastă omogenă. Pentru afavoriza omogenizarea şi zdrobireaboabelor se adaugă câte puţin din lichidulîn care au fiert. În final se adaugă usturoisau ceapă tăiată mărunt (facultativ), ulei,zarzavaturi tăiate mărunt, condimente.

CChhiifftteelluuţţee ddee ccaarrttooffii

Ingrediente: 1kg de cartofi fierţi, 100 gcaşcaval (sau brânză) ras, 50 g unt sau untclarifiat, 1 ou, 2 gălbenuşuri, sare, piper,200 ml untdelemn pentru prăjit.

Pentru aluat: 100 ml apă fierbinte, 50unt sau unt clarifiat, 150 g făină, 2 ouăsare.

Din făină, ouă, unt, sare şi apă caldă seface un aluat. Cartofii, curăţaţi şi fierţi, seamestecă cu cele 2 gălbenuşuri, cu untul şicu 1 ou întreg până se omogenizează. Seadaugă caşcavalul ras şi se amestecă cualuatul. Se potriveşte de sare şi piper.Compoziţia bine frământată se întinde cu

mâna pe planşeta presărată cu făină, senivelează cu sucitorul şi se taie în rondele,cu paharul. Acestea se prăjesc înuntdelemnul încins. Se pot servi cu sos deroşii, cu sos de ciuperci sau cu sos picantcu smântână.

TTuurrttăă dduullccee ccuu ggrrââuuiinntteeggrraall

Ingrediente: 300 g miere, 4 linguri ulei,1 linguriţă bicarbonat, 1 ou, 400 g făinăintegrală, 50 g miez de nucă măcinat,scorţişoară, nucşoară, sare.

Se amestecă foarte bine mierea cubicarbonatul şi un ou. Se adaugă făina degrâu integral, miezul de nucă măcinat,uleiul, scorţişoara şi puţină sare.

Aluatul moale obţinut se pune într-otavă tapetată cu ulei şi făină şi se coace lafoc potrivit.

ReţeteSfaturipractice

- Nu fierbeţi alimentele mai multdecât este necesar, doar „pentru a fisiguri“ că vor fi foarte bine înmuiate.Prepararea prin fierbere sau prăjireîndelungată ajunge după un anumittimp să distrugă cea mai mare partedintre vitaminele, enzimele şicelelalte elemente hrănitoare dincerealele şi legumele „vii“.

- Uleiul vegetal natural se adaugăîntotdeauna în finalul preparării, dinaceleaşi motive legate de evitareadistrugerii componentelor valoroase.

- Nu este recomandat să realizaţicombinaţii alimentare foarte com -plexe, care se pot dovedi greu dedigerat sau care nu prezintă o savoaregustativă certă.

- Condimentele şi frunzele zarza -va tu rilor se adaugă numai în final,atunci când mâncarea a fost luată depe foc; se acoperă vasul cu un capac şise mai lasă 5-10 minute înainte deservire, pentru a se infuza şi ultimeleingrediente.

- În cazul preparării sucurilorproaspete din le gu me sau fructe,me to da ideală este de a folosi o presăsau un storcător special care arepărţile metalice izolate cu un materialplastic protector. În cazul contactuluidirect cu metalul, unele vitamine sedistrug. Dacă acest lucru nu esteposibil şi folosiţi o presă obişnuită,este bine să consumaţi sucul imediatdupă preparare; nu păstraţi sucurilenaturale din legume sau fructe maimult de 6-8 ore, chiar dacă le ţineţi larece. Este de preferat să le consumaţiimediat după preparare, sau cel multîn aceeaşi zi.

- Este bine ca întotdeauna să aveţila dispoziţie cât mai multecondimente. Ele vă vor ajuta să„reglaţi“ şi să ajustaţi cu multă fineţeefectele mâncărurilor pe care lepreparaţi.

ParapsihologieParapsihologie

46 Elixirium

UUmmoorrUUmmoorr

RRăăssppuunnssuurrii ...... aassttrroollooggiiccee

Întrebare: De câţi oameni este nevoie ca să schimbe un bec ars?Berbecul: Numai de unul. De câte ori vrei să îl schimb?Taurul: De unul (dar trebuie să îl convingi că becul ars este

nefolositor şi trebuie aruncat).Gemenii: De doi (dar treaba nu va fi terminată niciodată: ei vor

discuta numai despre cine se presupune că ar face aceasta şi cumar trebui să o facă!)

Racul: Numai de unul (dar unui terapeut îi vor fi necesari trei anipentru a-l ajuta să depăşească acest necaz).

Leul: Leii nu schimbă becuri arse; subalternii mei vor aduce pecineva să schimbe becul.

Fecioara: Aproximativ 1,000000, cu eroare de ± 1 la un milion. Balanţa: Doi. Sau poate unul. Nu, cred că doi. Cum te mai

simţi?Scorpionul: Această informaţie este strict secretă... Săgetătorul: Soarele străluceşte, este încă dimineaţă, avem

întreaga viaţă în faţă, şi tu eşti în casă necăjindu-te din cauza unuibec ars?

Capricornul: Eu nu îmi pierd timpul cu glume copilăreşti. Vărsătorul: Trebuie să îţi aminteşti că totul este energie, aşa

că... Peştii: Bec? Care bec?

DDiiffeerreennţţee

- Care este diferenţa între o amantă şi o soţie?- 45 kg.- Care este diferenţa între un amant şi un soţ?- 45 de minute.

NNeeîînnţţeelleeggeerrii

„Dacă iubeşti pe cineva, lasă-l liber. Dacă se întoarce, înseamnă că te-a iubit mereu. Dacă nu se întoarce, înseamnă că nu te-a iubit niciodată.”Dar dacă acest cineva se află chiar acum în casa ta,Îţi poartă hainele, te lasă fără mâncare, Îţi foloseşte telefonul, îţi cere baniªi nu pare să înţeleagă că îi dai libertatea... Atunci ori te căsătoreşti, ori îl părăseşti tu.

CCiinnee vvoorrbbeeşşttee??

Un om bate la poarta unei case. Câinele din curte seridică în două labe şi spune:

-Stăpânul nu e acasă!Omul leşină de spaimă. Când îşi revine, îl întreabă pe

câine:- Dacă eşti câine, de ce nu latri?- N-am vrut să te sperii, îi răspunde câinele.

CCoommuunniiccaarreeaa ccuu nnaattuurraa

Tarzan în mijlocul junglei, se urcă într-un copac, găseşteo liană frumoasă, pe placul lui şi exclamă:

- Bună liană!Liana răspunde:- Bună Tarzane!

PPrreeaa vvoorrbbăărreeţţUn nou discipol soseşte la aşezământul spiritual al unui maestru.

Acesta îi spune: „Poţi să rămâi aici, dar noi avem o regulă importantă: trebuie să

păstrezi jurământul tăcerii. Poţi să vorbeşti doar o dată la 12 ani.”După 12 ani de practică, i se permite să rostească o singură

propoziţie.„Patul este prea tare”, a spus el.După alţi 12 ani, are voie să vorbească din nou.„Mâncarea nu este bună”.Trec încă 12 ani de practică, şi are altă şansă de a vorbi. „Plec!”.„Foarte bine, oricum tot timpul te-ai plâns!”, i-a răspuns

maestrul.

Cel mai important este cum te vezi TU...

Ai un fier de călcat?

UMOR 110000%% NNAATTUURRAALL110000%% NNAATTUURRAALL