Ww&Culese Ei adaptate de Ion BEJENARU

Ilustratii: Maria BAZARINA

=,,-r,HB,*,s

CT:TTTFRII\TS

Drumbur VerdePovestea lui Vasilicd...........Boul B[lanPovestea r6ndunicii............Cum5trul Ilu!Puiul de sub masd

Demian Perpeleac ............Povestea fluieruluiPungulila fermecata.............GavrilagPovestea celor dou[ suroriCdleluga qi seceruica ...Fiul vEduvei.........Prinful din impardlia apelorHulub-hulubagLa qezdtoare ........Poveste cu strigoi ............Stan gi vr[jitorul Caraciun.........Privighetoarea cu penele de aur.....Calul ndzdrdvan ...........Povestea lui Cenugar ..........Fata cu doi logodnici.............Nepotul fieraruluiF[t-Frumos gi Ileana SAnzianaIlie Tobo$aru.....Nicul[ieq

+*-

-

BASME DIN BUCOVINA 63

GAVRTLA$

Cu noud sute noudzeci qi noud de ani, nou6 luni gi noud zile in urm6, in satulnostru trSia un om cu femeia lui. $i nu erau tare avuli, insi se imp[cau cu brumade avere ce o agoniseau; vorba unui bun de gurd: mult ai, mult vrei, pulin ai, cupufin te inconjori. Un singur lucru lipsea la casa lor: un suflet. C6t nu s-au rugatei, cAte flerluri de buruiene gi leacuri n-a biut biata femeie, ce numai n-a ftcut ea,

dar de-a surda, cici rdm6neau singuri cuc. $i cdteodatd mai uitau de copil, insd se

apropiau deja de chindia vielii, gi fEr[ un sprijin la bdtrdnele e tare anevoios.

- MAi b[rbate, zice femeia intr-o bund zi, eu aq zice s[ md duc Ai la vrdjit; in-caltea si nu ne parl r6u cE n-am fEcut totul ce std in puterile noastre sd avem copii.

$i se duse. Vrdjitoarea, femeie infeleapti gi cu dare de mdn6, ascult6 linigtit[durerea gi rugSmintea ei. Apoi ii dadu niqte semincioare, zicdndu-i:

- Acu du-te la casa dumitale, ia un ulcior gi sloboade intr-insul cdteva dinaceste semincioare, apoi pune-l dupd uga tinzii. Opt zile sd nu te uifi la ulcior. inziua a noua ai sd vezi ce-o sd ias6.

Femeia veni bucuroas6 acasd, cdutd un ulcior colea mai m[riqor, puse intr-insul toate semincioarele, gi il dosi dupl uga tinzii. Au trecut opt zile. in zhta anoua se uit[ ea dupS uqa qi ce sI vadd? in ulcior nu mai inclpeau b[iefii care s-auivit din seminlele celea, toli mititei qi drigdlaqi. De atunci femeia le purta de grijd:ii sp51a, ii hrinea, ii culca in p6tuc s[ doarm[, mE rog, ca o mamd bun[ ce era.

Omul umbla la lucru, zi de zi, sil cdgtige un ban, iar seara se intorcea acasirupt de oboseald gi mort de foame. De la o vreme, ins5, nu mai avea cu ce-gi potolifoamea, cici droaia de copilaqi inghileatoatdmdncarea pe care o pregltea muierea.

$i aqa azi,mdine qi poimdine. Pdni la urm6, gospodarul s-a s[turat de atdtea guri gi,

pierzdnd r[bdarea, cum era sleit de puteri gi hlmesit de foame, apucl polonicul careera mai aproape gi dddu in unul, dbdu in altul, pdnd ce-i m6ntui de zile pe biieli.

$i au rdmas gospodarii din nou singuri. intr-o zi femeia flcu niqte colfunaqicu brdnzd,. Omul veni de la lucru, se aqezarl la masd am6ndoi, se saturard, darcollunagi mai rimaserd. Se uitd omul cela la m6ncare gi gr[i:

- Uite, m6i femeie, cd au mai rdmas colgunaqi. De-ar fi un b[ie!el, ar avea cem6nca gi el.

- Cine !i-i de vin6. Trebuia s6 fli mai ing[duitor qi s[ nu-i mdntui de zile petoli baielii ceia! ?l probozi muierea.

in timpui dsta, Gavrilaq, cel mai iste! qi mai mic dintre toli bdiefii, care reugises[ se ascundd in cotru!5 qi, de acee% a scdpat teafrr, se rdspunse:

-Tatd,, Gavrilaq e intre linguri!

64 roN BEJENARU

Femeia, cum auziun gldscior de copil, slri de bucurie, b6t6nd din palme, gi zise:

- Vino, dragul maicii, gi-i m6nca $i tu, c-au mai rlmas niqte colfunaqi!...

- Nu md duc! rlspunse Gavrilaq. Md tem cd,tatam-a ucide cu polonicul.- Vino, c[ n-are s6-Ii facA nimica! il imbie mama.

- Nu mi duc, md tem.Dacd bdiatul nu se ivea, se ameste cd tata in vorb6:

- Hai vino, Gavrilag, ci n-am sd-!i fac nimica.PAnS la urmd, Gavrilag, h6mesit de foame, cobori din cotruld gi se aSezdla masd.Dup[ int6mplarea aceasta trecurd cdteva zrle. Era primlvarS, vreme de arat

qi seminat. intr-o dimineala, gospodarul puse plugul in cdruf5, injuga boii gi sepregdti s[ meargl la c6mp. Gavrilaq vdzu cd tata vrea sd meargi la c6mp. Atuncise apropie de dAnsul gi-l rugb:

-Tatd, ia-md gi pe mine.

- Da ce ai sE faci tu acolo, atdt de mititel. S[ am grijata?

- Ba am s5 m6n boii, rlspunse omuleful gi sdri la unul dintre boi in ureche.Plugarul ce era sd facd, indemni boii gi porni la drum. $i cum ajung in tarinl,

gospodarul injuga boii la plug, iar Gavrilag ?i indemna ,,HEis! ceala!,,, gi lucrulmergea din plin. Traserd ei o brazd[, dou[, trei. peste un timp, trecu pe drum unboier, qezdnd lanlog nevoie mare in trisur6. $i cum ajunse in dreptul l6ranului,opri caii gi intr[ in vorb[:

- Doamne ajut[, plugarule.

- Mulfumim dumilorvoastre, boierule, rlspunse plugarul.

- Da ia spune, om bun, cu cine lucrezi?

- Cum, cu cine? Ltcrez cu feciorul meu.

- $i unde, m5 rog, !i-i feciorul, c[ eu te vdd singur?...

-Apoi e in urechea boului dinbrazdd.Boierul rdmase uluit de acest r6spuns gi tot atunci cobori din trasura qi se ap-

ropie de boii lIranului sE vadd minunea. Dupi ce se zgdiinurechea boului qi zdriftrdmila ceea de omule{, prinse iar capdt de vorb6:

- Vinde-mi mie baielelul acesta!

JSranui, care abia s-a vizut gi el cu copil, ca tofi gospodarii, ii retezb scurt:- Ba nici nu g6ndesc, cucoane. Eu cu cine-oi lucra?

- Las'c6-i lucra Ei singur. Iaca ili pldtesc pe ddnsul cdt vei cere, numai vinde-mi-l! insistd boierul, cu g6ndul la cucoana lui, la bucuria ce o s6-i fac[.

laranul - nu gi nu. in clipa aceasta Gavrilaq ii goptegte lui tatd-siu:-Tatd, vinde-md frr[ nici o grijn. CIci eu indatl m5 voi intoarce inapoi. Cere

numai s5-!i dea o cugmd de bani.

P*b--

zl

i'n*

tr Bs., Sir=

,t.. l$,B\ffi

'i,effi,) :

s.J.i

.,:4

'--Y

€

i'..i ,.,|'-.q*"j=-,F

:_;a'

,.'a'{a=.4,,.,':.n==i;

ffiS1:,=,,;r+sffi.,di;isl}:

iff'* :.,-

- +j.*

l.'!:.=,:,;'

:=:=lir=1:.

:-:-'='i:+?

Desenul 10 - Gavrilus: ldrnaul iqi vinde feciorul boierului (pag. 641

BASME DIN BUCOVINA 65

Boierul insista mo(iq-grapiq sa-l cumpere. PdnE la urmd, tdranul o l6si maimoale qi zise:

- Tare n-a$ vrea sd md despart de dAnsul, dar dacd imi dai o cuqm6 de bani,

apoi m-aq invoi.Boierul nu se pune de pricinS, ci umple cu$ma cu galbeni, ia bdiatul, il inveleqte

frumuqel intr-o b[sm61u!5, il pune in buzunar qi pornegte spre casd.Cum ajunge inogradS, sare din trbsur6, se infbliqeazdinaintea cucoanei sale qi-o intreab[:

- Hai ghici, ce fi-am adus?...

Cucoana, care qtia cd soful de multe ori vorbeqte in dodii, rispunse:

- O pleaq6 coapt6!...

- N-ai ghicit!...N-ai ghicit!... fi-am adus un omule!, zise qi vdri m6na in bu-zunar. Dar, spre marca lui uimire, ia omulequl de unde nu-i! Gdsi numai bismdlutapiqatS. Cucoana, vezi bine, nu s-a inqelat nici de data asta.

Gavrilaq, cum s-a vdzut invelit in b6smSlula gi pus in buzunar, nu pierdu vre-mea, ci scoase briceagul, tdie buzunarul, cobori pe neobsewate qi se intoarse latat6-siu. Acum omul nostru avea gi bani, gi fecior. Mai rar aqa noroc!

Iard eu incSlecai pe o cdpqund

$i va spusei o minciun[.

POVESTEA CELOR DOUA SURORI

TrSiau odatd un om qi o femeie. Omul cela avea fata lui, qi femeia avea fataei. Fata femeii era rduticioasS la suflet, ingdmfatS, lenegd; iar fataunchiaqului era

de treab6, ascultltoare, ribddtoare, qi avea un suflet de aur. De aceea toli o iubeauqi-o aveau la inimi, c6ci oricdnd putea s5 dea o mdn6 de ajutor; iar mama vitreghn-avea ochi s-o vadi pe fata birbatului qi totdeauna ii cduta capdt de g6lceav6, o

oropsea gi o obijduia ftr[ pricin[. CAnd b6rbatul era dus la pddure, mama vitregdii dldea fetei lui de lucru mult qi din cel mai greu, pentru care totdeauna o certa gi

o tot cic6lea; deoarece biata fatd niciodat[ nu reu$ea s6-1 termine. Iar fata ei maicd nu fdcea nimica, numai se gdtea qi se uita mereu in oglindS.

Cdnd veneau duminicile, femeia cu fata ei gi unchiagul se gdtea qi mergea

in sat pe maidan, unde flacaii fbceau hori, iar fetei vitrege ii d[dea de lucru sd-i

ajungd pe toatd ziulica. $i iatd c5 intr-o duminicS maqtera amestecS o bani16 de

mac gi o bani1i de nisip, o chemd pe fata unchiaqului qi-i porunci:

- Noi mergem pe maidan la joc, iar tu nu care cumva s[ te migti de acasl orisI stai cu mAinile in sdn! Alege macul intr-o parte qi nisipul in altd parte. $i dup6