CERAMICA DACICA PICTATA CU MOTIVE VEGETALE ŞI ZOOMORFE DIN MUZEUL DE ISTORIE AL· TRANSILVANIEI

ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI. Primele puncte de vedere asupra '■crainicii dacice pictate au fost formulate în anii descoperirii ei, de către ; \ Daicoviciu; fragmentele pictate au fost considerate produse străine, de import (avînd în vedere unele litere greceşti identificate pe fundul unor vase şi tehnica picturii, pe angobă). Ulterior însă, la o cercetare mai atentă, odată cu sporirea numărului de fragmente ceramice de acest cen, autorul citat a elaborat explicaţia, şi astăzi valabilă cu cîteva nuan­ţări, şi anume că această specie ceramică reprezintă manifestarea unei .irte locale aflate la începuturile ei şi născute în ambianţa contactelor fertile cu lumea elenistică —- indiferent pe ce cale s~ar fi stabilit aces­tea1.

I. H. Crişan dedica problemei în cauză un subcapitol separat între paginile monografiei ceramicii dacice8, analizînd mai complet şi din varii unghiuri de vedere acest tip ceramic. Autorul operează disocierea între ceramica pictată cu motive geometrice (acele benzi monocrome aplicate în inele care îmbrăţişează corpul sau gîtul vasului) pe de-o parte, iar pe de altă parte ceramica pictată cu motive zoomorfe şi vegetale. Explica­ţia fenomenului ceramicii dacice pictate rămîne sub semnul influenţei elenistice, însă îşi are geneza în mîinile meşterilor locali de la Sarmi- xogetusa.

In 1972 apărea lucrarea lui H. Daicoviciu Dacia de la Burebista la cucerirea romană, care permitea autorului abordarea unei viziuni de sinteză istorică asupra întregii civilizaţii dacice clasice, şi, în acest con- lext, îşi găseau loc şi unele consideraţii asupra subiectului luat aici in discuţie. In rînduri puţine II. Daicoviciu sintetiza pertinent trăsătu­rile esenţiale ale artei picturii pe ceramică, constata originalitatea ei, lipsa de analogii în motivistică în special pentru reprezentările zoomorfe si conchidea: „apariţia ceramicii dacice pictate în acest stil tipic pentru aşezările din Munţii Orăştiei nu poate fi, deocamdată, explicată în chip satisfăcător.“3

La rîndul său, I. Glodariu, apleeîndu-se asupra raporturilor comer­ciale ale Daciei cu lumea mediteraneană, subliniază încă o dată rolul influenţei greceşti în tehnica de pictură pe angobă, dar şi lipsa am lo L-iilor pentru maniera de tratare a motivelor în lumea contemporan i — pendulîndu-se între acceptarea ideii unei arte autohtone şi unele asema

1 C. Daicoviciu si colab., în SCIV. IV, 1—2, 1953, p.; 167.* I. H. Crişan, Ceramica daco geţilor. Cu specială priv ire la Transilvania,

bucureşti, 1969, p. 201—202.3 H. Daicoviciu, Dacia de Ic l in biata la cucerirea rom ană. Cluj, 1972, p,

270—271.

1096 miscellanea

nări de ordin general, ca tip de decoraţie nu atît ca motivistică, cu anu­mite piese elenistice (motivele florale care îmbracă silueta vasului, mo­tivul lirei sau al harpei etc.)4.

O referire la acest tip ceramic o fac I. Berciu şi V. Moga, oprinr du-se ăiupra ceramicii dacico pictate de la Piatra Craivii5; se insistă asu­pra distincţiei: ceramică pictată cu mpţive geometrice — ceramică, cu motive vegetale şi zoomorfe; se accentuează asupra caracterului ei de lux, „de curte“, şi asupra datării tîrzii, în orizontul final al civilizaţiei dacice.

Prim ul studiu special îl abordează M. Dărăbanţ, vizînd, deci, tocmai ceramica decorată zoo- şi fitomorP. Autoarea trecc în revistă un set de piese, considerate reprezentative, descriind mcrtivistica şi încercînd sta­bilirea unei cronologii relative a ceramicii respective. Pe baza unei argu­mentaţii corecte se ajunge şi în acest caz la concluzia potrivit căreia pie­sele se datează global în a dou,a jum ătate a secolului I al erei noastre. Pe de altă parte, dacă autoarea ezită în atribuirea tehnicii picturii pe angobă între influenţele venite dinspre lumea elenistică şi cea romană, realizarea efectivă a vaselor pictate descoperite pe Dealul Grădiştii este aşezată sub semnul creaţiei meşterilor daci din Munţii Orăştiei.

In recent apăruta lucrare Spiritualitatea geto-ducilor"f I. II. Crişan aderă decis la formula originalităţii acestui tip de ceramică dacică: „ana­logii / . . ./ nu găsim nicăieri. De aceea nu ne rămine să formulăm deeîto coneluzie, şi anume că ne găsim în faţa unei arte profund locale. Ea reprezintă creaţia artiştilor geto-daci, apărută sub impactul ceramicii pictate elenistice, care a influenţat şi apariţia ceramicii pictate în stil geo­metric“8.

IMPORTANŢA STUDIERII PROBLEMEI, ARGUMENT: Ideea re­luării studiului ceramicii pictate cu motive vegetale şi zoomorfe are sem­nificaţie în condiţiile în care un studiu mai amplu, cu caracter mono­grafic, care să examineze toate aspectele acesteia — de la cel tehnic la cel stilistic şi cel al semnificaţiilor sale pornind de la condiţiile con­crete de descoperire, un asemenea studiu lipseşte. De asemenea este im­portantă sublinierea integrării şi prin acest aspect particular, specific, a civilizaţiei dacice în faza ei de maximă dezvoltare în peisajul contem­poran al civilizaţiilor şi culturilor europene.

In acest sens, materialul ceramic trebuie privit din două puncte de vedere: el reprezintă un tip special, mai evoluat, al olari ei dacice ca realizare tehnică şi prezenţă efectivă în zona capitalei Daciei preromane (s-a am intit în mai multe rînduri de aspectul „de curte“ pe care îl îm­bracă ceramica grădişteană în ansamblul ei), şi din îalt punct de vedere

motivistică acestor vase este una din puţinele mostre de artă figura­tivă certă şi întrucîtva relevantă care ne-a parvenit din lumea dacică. Din această perspectivă mai ales, problema prezintă însemnătate — ce­

• X. Glodariu, Im porturi elenistice şi romane ·— sec. II î.e .n —sec. I e.n. Teză •de doctorat, Cluj, 1973, p. 181

5 I. Berciu, V* Moga în A pulum . XII, 1974, p. 71. ·., . .6 M. Dărăbant, în ActaM N , XVI, 1979, p. 519—526. . . , j

. ! ?T|.f H,,< Crişan, Spiritualitatea getordacilor, Repere istorice. Bucureşti, 1988, p. 267—269. ‘ ’ ;

* Idem, p. 269.

M ISCELLANEA 1 0 9 7

ramica dacică pictată oferă informaţii asupra gustului şi atitudinii este­tice faţă de realitate pe care o implică gustul meşterului care lucrează {/•este vase, la fel in ceea ce priveşte persoanele care le achiziţionează.

CONDIŢII DE DESCOPERIRE: Subliniem încă o dată că' această specie ceramică a fost descoperită doar în zona obiectivelor dacice din Munţii Orăştiei, mai precis în aria întrucâtva restrînsă a cursului supe- ■ ior al Văii Grădiştii:

1. Sarmizepetusa: a. „Terasa cu oale pictate“9. Este vorba de a doua Ic rasă la vest de culmea cu cota .1.144, la stînga de cărarea ce duce pe culme spre cetate, ţi-a pus aici în evidenţă o locuire formată din trei grupuri de locuinţe despărţite de spaţii libere, în total şase construcţii rrupate 3, 2, 1. în două dintre ele, ultima şi una din penultimul grup, <- au descoperit cantităţi importante · de ceramică pictată. Alte materiale descoperite In acest complex cu un singur nivel de locuire, tîrziu, aruncă0 lumină asupra datării sitului: fragmente dintr-un vas de bronz corodat, un foarfece şi celebra euţitoaie de lem nar produsă în Aquileia, purtînd marca officinei lui Herennius. Acest ultim element plasează din punct de vedere cronologic întreg complexul în a doua jum ătate a secolului ] e.n. în condiţiile în care destrucţia complexului se întîmplă prin in­cendiu, iar locuirea încetează, s-a pus pe seama cuceririi romane sfîr.şî- tul urmelor de pe această terasă. Inventarul pomenit sugerează că pro­prietarul obiectelor de mai sus avea o situaţie materială prosperă, în măsură să-i permită achiziţionarea unor importuri, a unui vas de bronz sau a ceramicii pictate.

b. Terasa a VIII-a10. în zona ei de est s-a descoperit atelierul, me- 1;i [urgie conţinînd bogate vestigii, ia r în partea de nord a aceleiaşi te ­rase existau cîteva locuinţe.: în. acest sector s-au descoperit, mai ales înfcmma din locuinţe (L,) şi apoi pe întreaga suprafaţă a sectorului de '-■rasă, fragmente ceramice pictate, unele purtînd semne grafice pe fun­durile vaselor. Existenţa atelierului metalurgic încetează odată cii ţ_L doilea război dacic şi, fireşte, nici locuinţele nu au fost cruţate.

c. „Terasa depozitului de vase“. Aproximativ la 200' de m etri nord- <-st de sanctuarul mic rotund şi la aproximativ 1000 metri sub drumul rctual de la cetate spre vîrful Godeanu. în anexa clădirii principale a cnrei suport era terasa, un şopron adosat probabil unei locuinţe, conţi - nind grăunţe de secară, grîu şi mei carbonizate, au apărut şi fragmente ceramice pictate cu motive geom etrice., In interiorul locuinţei au .fost descoperite, printre alte obiecte, cioburi pictate cu motive geometrice, flori stilizate şi siluete zoomorfe11.

2. Faţa Cetii12. în timpul sercetărilor «.de teren care au condus la1 Bntificarea unei presupuse aşezări civile în acest punct, printre alte materiale a fost recoltat şi un fragment ceramic pictat cu motive geo­metrice figurative — asemănător în decoraţie cu fragmentele găsite pe Dealul Grădiştii.

9 C. Daicoviciu şi colab., op. cit., p. 181—183.,10 Idenl, p. 166 sqq.11 Palkö Attila, în MCA, VII, p. 307.18 H. Daicoviciu, ActaM N, I, 1964, p., 119, nr. 31; I. Gîodariu, C ivilizaţia da-

l,“ä în zona capitalei statului dac, mss. i*. . =

1 0 9 8 misceulamb£

3. Feţele Albe13. Ulciorul pictai; descoperit in situ pe podeaua unei locuinţe oferă date importante de cronologie — i'orma vasului imită în­deaproape un vas de bronz roman, diferenţele, privind detalii de execu­ţie tehnică, sînt minime. Pictura este realizată în culoare brun-roşeată •şi neagră pe fondul angobei obişnuite, ea dezvoltă motive avimorfe şi geometrice. Piesa se află în expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie al Transilvaniei. Datarea pe care o permite forma ulciorului, şi integra­rea lui în coordonatele generale ale cronologiei aşezării îl situează la sfîrşitul secolului I al erei noastre.

Celelalte fragmente ceramice descoperite ia Feţele Albe, aparţinr.ci speciei, pictate, nu au fost publicate; ele aparţin stilistic aceleiaşi struc­turi motivistice generale14.

4. Meleia13. Intr-una din movilele de pe platoul Meleii, secţionată hi anii 1957·—.1958, s-au descoperit resturile unei construcţii sezoniere care •conţinea inventar obişnuit, ceramică uzuală, dar şi fragmente ceramice ..pictate cu motive geometrice şi zoomorfe. Cioburile aparţin unui vas mare, capacului acestuia şi unui alt capac mai mic. S-a notat cu această ocazie observaţia potrivit căreia pentru, prima dată se descoperă cera­mică pictată în afara complexului de la Sarmizegetusa. Nu este mai puţin adevărat că H. Daicoviciu sublinia ulterior că „fragmentele de acest gen sînt foarte asemănătoare cu cele descoperite“ pe Dealul Gr - distih6. Menţionăm această constatare pentru că nu am avut acces direct la materialele descoperite în acest punct.

Ceramică pictată s-a mai găsit la Meleia în construcţii asemănătoare primeia — însă de data aceasta s-au descoperit doar două fragmente. Complexul de pe platoul Meleii datează din secolul I e.n. iar părerile privind caracterul lui slnt împărţite, coincizînd doar în atribuirea unui •caracter sezonier. H. Daicoviciu le considera aşezări păcurăreşti17, I. Glo- •dariu şi E. Iaroslavschi le conferă rolul unor exploatări ale zăcăminte­lor de fier18 ce se găsesc în apropiere, bazîndu-se pe descoperirea unor cantităţi de zgură de fier în timpul cercetărilor construcţiilor respective.I. H. Crişan10 şi Al. Vulpe20, pe de altă parte, le consideră construcţii dc cult, pornind de la similitudinea planului lor cu cele ale sanctuarelor rotunde concentrice.

Din cele înregistrate mai sus se pot desprinde nişte constante în special în ceea ce priveşte cronologia acestor fragmente ceramice: da­tările converg spre secolul I e.n. Cronologia poate fi strînsă prin desco­peririle de la Sarmizegetusa —■ „terasa cu oale pictate“, prin piesa lui Herennius21, şi ulciorul găsit la Feţele Albe la jum ătatea şi a doua parte a acestui secol. Atelierul care le-a produs, care de altfel nu a fost încă

« B . Daicoviciu, I. Glodariu, I. Piso, în ActaM N , X , 1973, p. 76.. 14 Inf. I. Glodariu., îi mulţumim cu această ocazie pentru sprijinul acordat

cu bunăvoinţă împreună cu E. Iaroslavschi.» H. Daicoviciu, MCA, VII, p. 313—314.18 Idem, Dacia de la Burebista. ■ p., 160.« Idem, în MCA, VII, p. 313—314.18 I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fieru lu i la daci, Cluj, 1979, P·

17—19. :li I. H.. Crişan, op. cit., p. 209—211. m AI. Vulpe, Thraco-Dacica, 1986, p. 101—105.21 I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 91.

m is c e l l a n e a 1099

descoperit, pare deci să li activat destul de puţin, sfîrşitul său surve- rrind odată cu stingerea întregii locuiri dacice din Munţii Orăştiei. Fap iul că asemenea fragmente ceramice au fost găsite numai în zona ca pitalei dacice îngăduie să afirmăm că aparţin Unui caracter particuLu al civilizaţiei dacice din aceste zone; ceramica pictată de acest tip a apă­rut relativ tîrziu şi a avut puţin tim p să se x-âspîndeasca chiar în apro­pierea centrului ei de producere. Ii. Daicoviciu sugerează că „terasa cu oale pictate“ ar fi adăpostit un depozit al acestui atelier ipotetic22.

In aceste condiţii, avind în vedere similitudinea evidentă a frag­mentelor descoperite în celelalte puncte, aceste descoperiri ar putea pro­veni din acelaşi atelier, cu atît mai mult cu cit numărul fragmentelor (cramice găsite în aceste locuri este redus.

Date în plus, este adevărat relative, poate oferi un studiu statistic,< jnlitativ , al acestor cioburi pictate. In depozitul Muzeului de Istorie rljn Cluj se află aproximativ 1200 de fragmente pictate —- aşa numitul stil f rometric (deci cu benzi) şi în manieră vegetală, zoomorfă şi geometrio- j'igurativă. Ele au fost colectate selectiv, recuperîndu-se de pe teren doar acelea care prezentau urme de pictură, astfel îneît reconstituirea vaselor este imposibilă. Din această cantitate aproximativ o treime, vreo 360, au pe ele pictură cu motive vegetale, zoomorfe şi geometrice figurative (dacă nu luăm în calcul eşantioanele trimise Muzeului Naţional de Isto­rie, Muzeului Militar Central, Muzeului de Istorie din Suceava etc., piese rare nu ne-au fost accesibile). Raportul relevă o preponderenţă a cera­micii decorate în stil geometric — în benzi, de influenţă elenistică, însă lucrată în atelierele dacice23. M ajoritatea fragmentelor ceramice în cauză, mai ales a celor pictate zoo- şi tfitomorf, provin de 1 1 vase mai mari şi medii, ceea ce ar indica un num ăr şi mai redus de v is hn care ele ar proveni. Constatarea vine în sprijinul ideii că atelierul m «diştean a acti- i;it o relativ scurtă perioadă de timp înaintea cucerim romane. ;

REALIZARE TEHNICĂ: S-a stabilit că tehnica de pictură pe an- jubă este de provenienţă elenistică. Vasele sînt în totalitate lucrate la loată. Pasta din care sînt fabricate este compusă dlrttr-un lu t foarte bun, tem ut printr-o sită foarte deasă. în pastă sînt vizibile particule de mica- şist24, ceea ce ar indica extragerea din lutăriile din zona apropiată ate­lierului. Vasul odată modelat era acoperit cu o peliculă de angobă şi apoi uscat. Pictura se realiza pe această suprafaţă compactă ce oferea un fi mp uniform şi plan desfăşurării motivisticii. Despre modalitatea de ar­dere nu ştim mare lucru, nu s-au descoperit cuptoare pentru ceramică la Sarmizegetusa, putem spune doar că arderea vaselor era foarte bună, uniformă chiar şi în miezul lor.

Probele de angobă şi de colorant pe A re le-am supus unei analize spectrografice25 indică prezenţa fierului, calciului, siliciului în angobă ca

w II. Daicoviciu, Dacia de la B u rebista .. p. 271.*3 I. H. Crişan, ta Dacia, NS, X , 1986, p. 329—338.24 Faptul dincolo de evidenţe a lost semnalat încă de C. Daicoviciu în

Jurnal de săpătură, 1954, mss.’·* Analiza s-a făcut la Institutul de Chimie din Cluj-Napoca - - adresa nr,

<'.'38/30 oct. 1087. Mulţumesc ou această ocazie conducerii Facultăţii de Istorie» i'i.osofie din Cluj-Napoca, care mi-a în lesnit demersul, precum şi condutèrjU ïft* Mitutuluî de Chimie pentru sprijinul acordat.

1 1 6 0 MISCSLLAi'i

şi în compoziţia colorantului cu care se picta, însă în acest ultim cas proporţia de fier este mai mare. Compoziţia identică a celor două ele­mente indică prezenţa aceleiaşi materii prime — lutul foarte fin întins cu apă —? fia baza lor.

Se ştie că motivele decorative au fost iniţial .trasate cu un vîrf ascu­ţit şi că traseele erau uneori abandonate în funcţie de imaginaţia mcs. ierului care le construia uneori spontan. A.ş adăuga constatarea potrivit căreia motivele circulare erau întotdeauna trasate eu compasul, veri fi- cabil prin precizia liniei şi menţinerea unei raze constante faţă de un punct central, care, la rîndul lui, este identificabil uneori prin împunsă­tura în care a fost fixat vîrful compasului, vizibilă încă20.

Ustensilele cu care a fost aplicată vopseaua au fost simple beţişoare de lemn confecţionate special pe dimensiuni conform motivelor. IV spatele urnii fragment ceramic se pot sesiza unele urme ale unui ase­menea instrum ent cu care meşterul a încercat tuşe succesive cu vopseu neagră, alături de urme de unghii. Examinînd detaliile execuţiei moti­velor se poate surprinde în unele cazuri existenţa unor tuşe de pensule care puteau fi confecţionate cu mijloace aflate la îndemînă. Ambele us­tensile sînt atestate şi în lumea clasică mediteraneană, de pildă în meş­teşugul picturii ceramicii attice clasice37,

Vopselele cu care au fost pictate aceste motive au în principal două culori mai mult folosite: predomină roşul în mai multe varietăţi şi nuanţe, depinzînd şi de consistenţa amestecului colorant. Urmează în or­dinea importanţei cafeniul cu nuanţele sale. Fragmentele ceramice pic - tate cu negru sînt foarte puţine la număr -r- 4 exemplare, cu motive re­duse ca dimensiuni; ele, de altfel, nu sînt prea reuşite. Culoarea aceasta are altă consistenţă decît celelalte, soluţia fiind foarte diluată este vorbu probabil de un colorant — pigmenţi în suspensie. ..· . .*;■ . , +

Există un exemplu de bicromie: roşu cu galben-portocaliu, acesta din urmă aplicat compact în chip de pastă; de asemenea am identificat două exemplare purtînd combinaţia- roşu cu alb, aplicat compact, sub formă de „perle“ în interiorul unor contururi, pe un fond roşu.

CONSIDERAŢII DE ORDIN STILISTIC: Motivele vegetale sînt în general cele mai numeroase şi "variate. Menţionez că am inclus aici şi ceea ce am denumit motive geometrice figurative — motive care prin forme geometrice simple sau complexe formează un model cu rol deco* rativ. IiMrturisesc că distincţia este mai m ult de ordin, metodologic pen­tru a opera diferenţierea terminologică între ceramica cu benzi — denur mitâ şi ea geometrică, şi, pe de altă parteK;aeest.-gen de motive care nu par vegetale la prima vedere; ele pot fi, totuşi,- interpretate uneori drept stilizări vegetale: de exemplu motivele circulare. Motivele fitomorfe şi cele geometrice figurative sau în benzi apar uneori în asocieri.

Din totalul de 360 de .fragmente eeramice luate în discuţie, au fost identificate circa 35 purtînd decoraţie .geometrică figurativă — benzi care se! întretaie, benzi haşurate care sugerează transpunerea picturală

; » Compasele sînt'atestate arheoJogic în aşezarea civilă de 5a Grădiştea Mun- , eéliilqi. S-a remarcat deja arolul lor în decoraţia ceramieii I. Glodariu, E. liro-slavschi, op. cit., p. 87. ·

m B . Pottier, Douris et les peintres des vases grecques, Paris, p, 40.

•jtirSCfclXANBA 1101

j, brîului crestat, linii în zig-zag flancate de puncte etc. Există vreo 60 de piese decorate cu imagini zoomorfe: oca 50 de fragmente ceramice au •fost eliminate ca fiind de neexploatat din punct de vedere stilistic. Cele­lalte 212 piese poartă decoraţie vegetali de felurite forme dar şi com­binaţii cu elemente geometrice. Proporţia între numărul de fragmente cu decoraţie zoomorfă şi cele cu ornamente vegetale — 212 : 60 —■ ar fi de aproape 4 la 1. ; Este de reţinut, însă, posibilitatea unor mai vaste ■combinaţii între aceste categorii avînd în vedere existenţa a două sau trei astfel de exemple, însă ţinînd seama de materialul limitat ca număr ■şi caracterul lui fragmentar este deocamdată imposibilă reconstituirea

-.ii amplă a desfăşurării motivisticii. Această tentativă de statistică, deci, trebuie apreciată cum grano salis, sub rezerva unor eventuale descoperiri

•viitoare.Motivele au un grad mare de stilizare, dincolo de stîngăciile uneori

evidente ale desenului, şi, în acelaşi timp, au un caracter decorativ-preg-; nant, renunţîndu-se la detalii realiste pentru o exacerbare a elementelor care; în concepţia artistului, aduceau un spor estetic: puncte aliniate în 'benzi care umplu contururile siluetelor animaliere - sau care flanchează contururile elementelor vegetale etc. In acest sens, poate, s-ar găsi o pa­ralelă mutat is mutandis cu concepţia generală a artei decoraţiei cera­mice elenistice contemporane, care renunţă, în general, la „subiecte“ — scene narative specifice, să zicem, epocii· clasice a ceramicii greceşti, p·· intru o desfăşurare a motivelor cu un scop mai ales decorativ. Sigur, intrînd în amănunte-stilistice, coordonatele comparaţiei sînt cu totul di­ferite: ceramica pictată elenistică sau cea decorată în relief cunoaşte o măiestrie artistică şi o subtilitate a motivisticii, a tratării ei, care nu îi sîHt proprii ceramicii dacice contemporane.

Acest accent suplimentar pus în decoraţia ceramicii dacice pe stili·- v sre,· pe rolul mai ales ornamental al· motivelor — în · detrimentul re­dării realiste, cu cî-teva excepţii28, face greu de identificat vreo specie de--plantă sau--animal pe asemenea vase. ; - :

După cum se poate constata, motivele zoomorfe apar uneori în po­liţii afrontate, putem bănui aceasta’ pe baza unor fragmente de vase ■oarecum mai cruţate, de asemenea se pare că în acest caz ele se repetau in cadrul registrelor în care era uneori îm părţit corpul vasului29. :

Problema analogiilor unor asemenea motive, s-a menţionat deja, este extrem de anevoioasă. H. Daicoviciu remarcase inadvertenţa crono­logică între unele asemănări dintre aceste motive şi ceramica greceasca ■irhaică30 —■ ea s-ar explica, poate, prin faptul că ambii termeni ai com­paraţiei se aflau, în momentele respective, în- acelaşi stadiu incipient al ■■xistenţei lor. Ornămentica de pe vasele dacice pictate nu are nimic in comun cu motivele de pe piesele toreuticii autohtone contemporane sau cu decoraţia de pe reprezentările executate au repoussé datate I î.e n

* · 23 Este -vorba de fragmentul ceramic pictat publicat în IstRom , I, 1960, p. 'M, fig. 61, nr. 1, care · reprezintă probabil uni cervideu; realizat cu destul rea- 'ism. şi piesa publicată de noi mai jos, reprezentînd, de asemenea, un picior de :ervideu realizat suficient de-adecvat. - -

** Cf. I. H. Crisan, S p ir itu a lita tea ..., p. 288; idem, C eram ica .., pi. XCIV; ir. u—:■>. ' * · · ·

*’ H. D aicoviciu, ‘op* cit*, p. 27:1.. - : > ·, · ··' ,· - - , ■ i

0.102 MISCEiLAHBft

— I e.n. Pot li stabilite eventuale similitudini datorită stîngăciei în exe­cuţie care le sînt comune. „Perlele“ în relief sau punctate cu dornul di» toreutică ar putea fi asemănate cu punctele atît de frecvente care înso­ţesc motivele de pe ceramica dacică, totuşi aceste „perle“ sînt specifice; tehnicii menţionate.

Pe de altă parte, anumite detalii ar prezenta vagi similitudini cu sti*. Iul decoraţiei de pe piesele de aur şi argint traco-,getice de sccol IV î.e.n.„ mai ales în anumite detalii ce privesc morfologia siluetelor; animaliere, şi avimorfe. Aceste uşoare asemănări pot fi puse pe seama concepţiei gene­rale estetice şi a unui fond tradiţional comun în viziunea artistică a lu­mii tracice,; sesizabil·mai ales în opoziţie cu cele ale celorlalte civilizaţii contemporane. Şi de data aceasta analogiile cu arta traco-getica sînt prea îndepărtate în timp. O altă deosebire fundamentală între cele două categorii de reprezentări artistice o constituie prezenţa în toreutică traco- getică de secol IV î.e.n. a figurinelor antropomorfe, care lipsesc complet din repertoriul motivelor de pe ceramica pictată dacică.

Nu cred că se poate pune problema unor scene propuu / se sau com­poziţii narative pe pereţii vaselor dacice pictate, pentru ca nici o relaţie motrică sau atitudine semnificativă, cu excepţia menţionatei afrontări a unor animale, nu prilejuieşte o asemenea ipoteză. Pare mai degrabă a fi vorba de o succesiune ritmică de elemente în scop decorativ. Ne aflăm· j'n faţa, eventual — şi ideea; este neverificabilă, unei ilustrări a unui d'ond fantastic autohton de sorginte mitică, nesistematizată într-o formă* religioasă cristalizată, un fond probabil tradiţional, destul de răspîndit, de forma basmelor sau mitologiei populare. Figurile de pe vase nu sînt. ele însele, sistematizate în scene, în acest sens pledează, poate, şi pome­nita lipsă a reprezentărilor antropomorfe. In plus, aceste materiale cera­mice s-au descoperit, după cum s-a văzut, în locuinţele din aşezări civile şi nu în edificiile de cult. O analogie de ordin etnografic ar putea-o constitui repertoriul animalier şi stilizările florale de pe ceramica popu­lară din vremurile mai apropiate: ele sigur au la origine o semnificaţie., ca orice fapt tradiţional, de spiritualitate populară, însă s-au transfor­mat în motive decorative răspîndite şi avînd un rol preponderent estetic.

Analiza detaliilor motivistice induce ideea apartenenţei aproape in­tegrale a elementelor decorative la fondul autohton, atît din pricina lip­sei de analogii sesizate anterior, cît şi a specificului pregnant al tra tă­rii acestor motive de meşterii locali, nu pe baza unor modele venite din exterior ci a propriei lor fantezii şi a gustului estetic propriu celor pen­tru care ele erau produse.

Motivele au serii scurte, unele sînt unicate — argumente care su­gerează o activitate artizanală, realizarea vaselor impunînd o „modă“ care nu şi-a creat încă tipuri preferate, modele de mai mare audienţă, fapt confirmat şi de diseminarea restrînsă a acestor artefacte în zona ca­pitalei statului dac.

Unei descrieri amănunţite a motivelor ce apar pe ceramica dacică p icta tă îi preferăm redarea lor grafică şi pentru dificila lor in terp re ta re sub aspectul semnificaţiei. Este, cred, greu a atribui unui motiv sau altvl o semnificaţie în condiţiile lipsei de analogii în lumea contemporană sau a numărului relativ restrîns de piese descoperite pînă acum, mai ales în condiţiile în care ele sînt atît de fragmentare. Evident, se pot atribui

■...IIKCEIAANi 1 1 0 3

de pildă motivelor circulare purtlnd spiţe sau „raze“ simbolistici solare, insă olfi pot fi la fel de corect asimilate unor motive vegetale stilizate: i-.jrole de plante, eflorescenţe etc. De asemenea, sub denumirea de „ani- ..-.ale fantastice“ se pot la fel de bine ascunde reprezentări stîn tu ne unor animale cunoscute sau fiinţe imaginate de artist care să corespundă celor din credinţele populare, justificmd denominaţia de mai sus.

Aceste lacune ar putea fi clarificate prin descoperirea unor eşan­tioane suplimentare de astfel de fragmente ceramice, susceptibile a exista şi pe alte terase locuite din marea aşezare de pe Dealul Grădiştii sau in cea, abia sondată, de pe Faţa Cetii unde s-a găsit o mostră.

PROBLEMA LITERELOR GRECEŞTI DE PE UNELE VASE: C. Dai- coviciu în raportul de şantier publicat în 195331 amintea o serie de iVagmente ceramice, în speţă funduri de vase, pictate, descoperite pe terasa a VUI-a, pe care au fost identificate semne grafice, litere gre­ceşti, unele purtînd un singur semn, altele cîte două sau chiar trei, \ ceste sigle asociate cu prim ul contact cu tehnica picturii pe angobă,

specific greceasc i g isită în plin mediu dacic l-au determ inat pe autorul citat să atribuie vaselor o provenienţă străină. Ulterior a revenit asupra primelor constatan atribuind pieselor o origine autohtonă. In acelaşi con- u;x.t îşi făcea ioc constatarea potrivit căreia uneori „şi pe vasele dacice apare cîte un semn“.

Trecînd în revistă ceramica pictată de la Grădiştea Muncelului care ;;■ află în depozitul M.I.T. am găsit o singură piesă marcată cu un astfel de semn — un fund de vas mic, cu inel la fund, de tipul bol, confec- iionat dintr-o pastă foarte bună de culoare gălbui-roşiatică, pictat pe angobă obişnuită; cu culoare brună. Tipul vasului este grecesc, însă pre­zenţa unor particule de micaşist în pasta sa indică fabricarea lui în zona ■',!'înţilor Orăştiei. Acest fragm ent ceramic poartă incizat după ardere rm n u l A · Toate indiciile conduc spre integrarea lui în lotul recoltat de C. Daicoviciu de pe terasa a VUI-a.

La Sarmizegetusa numărul unor asemenea semne grafice incizate pe :U ferite obiecte creşte continuu, făcînd chiar abstracţie de blocurile de ca [car din zidul de incintă, sau din diferite construcţii — şi astfel de exemplare sînt identificate an de an cu prilejul unor lucrări de restau­rare32. Astfel, reamintim prezenţa semnelor incizate pe diferite unelte metalurgice33 şi pe un fier de plug34; fierul de plug şi cleştele care poartă ambele semnul q> provin din atelierul metalurgic de pe terasa a VIII-a, :;vîa ce ar indica poate mai clar rolul respectivei sigle drept marcă de meşter sau de officina. A. Bodor, I. Glodariu şi E. Iaroslavschi înclină spre identificarea acestor semne fie ca indicatoare pentru destinaţia in­strumentului, fie pentru dimensiunea lui în raport cu altele, sau drept

:nne de meşter sau de proprietar.

31 Supra, nota 1.33 Pentru blocurile purtînd semne grafice vezi H. Daicoviciu, op. cit., p.

225—231; A. Bodor, în €risia , 1872, p. 27—35; I. Glodariu, R ela ţiilt eomerclale alef)r'ciei cu lum ea elenistică şi romană, Cluj, 1974, p , 167 sq.

•î'î Un ciocan purtînd litera ® la I. 38, Crişan, Spiritua lita tea ., p. 299; men- . nat ia A. Bodor, op. cit., p. 27.

34 A. Bodor, op. cit., p. 27; I. Glodarm, E. laroslanseiii, op. eif., p. 85.

H M MISCELL/VNir^

In afară de fragmentele ceramice marcate cu litere de pe tera: VlII-a, în zona Munţilor Orăştiei, strîns circumscrise ariei Sanrtiy tusei — s-au mai pus în evidenţă în cîteva puncte astfel de senrnc vase: la Meleia pe nişte capace de vase s-aU incizat X, * , -Ii35; pe p tele unui chiup de la Blidaru, dintr-una din „cazemate“,! este 'prez. o literă K36. Anul 1987 a adus descoperirea unei alte piese ceramice fund de vas dacic comun, purtînd două semne greceşti incizate, înca­drate de cîte două haste oblice despărţitoare, de forma //A//11//.3'

Iată, deci, semnele grafice nu mai apar exclusiv pe bloc.'-i tic ■ tră, ci ele sînt-prezente-în· contexte arheologice diverse — daita'bi-le tujsii· in orizontul final al locuirii de pe Dealul Grădiştii — sec. I e.n., p finalul său.

Se pot opera cîteva distincţii pur formale în acest conglomera date, pentru a uşura o viitoare interpretare logică; în momentul de i;;> ·, datorită datelor puţine, semnificaţia lor ne scapă. Pe de-o parte (" iv- . semne ale alfabetului grecesc: H, A, A, . Ţ , X, 0 , 9 şi o. literă a aii;... betului latin: S, iar pe de altă parte un set de sigle a căror soi ficaţie nu o.cunoaştem: A, * ·

Tcftodată se poate, stabili o altă distincţie formală între categoriile de obiecte care poartă astfel de semne — făcînd abstracţie de bloci de piatră, a căror situaţie a fost obiectul unor studii anterioare. In î sens am avea -de. a face cu obiecte metalice cu rol productiv (ciocanul, cleştii şi fierul de plug marcate) şi o altă categorie, m ult mai ext de fragmente ceramice pictate şi nepictate. Comparînd formal elementele celor două clase.se poate observa că de pe fragmentele ceramice lipsesc, semnele de pe unelte, ceea ce ar fi poate valabil şi din perspectiva even­tuală a diferenţei de semnificaţii. Unele semne care apar pe vasele pic­tate şi pe vasele nepictate sînt comune celor două categorii, după cum se poate observa că anumite semne sînt specifice doar vaselor: nopie- tate —· se poate bănui, iarăşi, o diferenţă de semnificaţii. .

unelte: $>,6 . .CERAMICA PICTATA: EL A, A, A , "XF, o, X, S ceramică uzuală: //A// II, X, O, K

Dincolo de aceste evaluări formale şi poate sterile,, semnificaţi;· semnelor rămîne, pentru moment, vagă. Se poate, aproxima, în schimb, asupra rolului lor:

1. semne de olar —’ indicînd eventual anumite serii de vase dint ·- . cantitate anumită, fiind incizate după ardere.

2. semne de proprietate.3. măsuri de capacitate. Această variantă pare să nu fie cea mai

adecvată, cel puţin în privinţa ceramicii pictate ■—■ produs dc lux; de asemenea se pare că procedeul îndeobşte folosit în acest

85 H. Daicoviciu, în M CA, VII, p. 314.38 C. Daicoviciu, în SCIV, VI, 1955, p. 227.37 Inf. I. Glodariu. ,

gen de marcaje era pictarea semnelor direct pe corpul vasului— vezi cazul depozitului de amfore din edificiul cu mozaic de

■i la Tomis38. ■ ■ ·Dacă este posibilă o paralelă cu realităţile contemporane din lumea

fjasică, ar fi interesant de notat constatările diferiţilor specialişti sinte- <7 i:fe de S. Reinaeh39: abordînd problema literelor—-grafitti de pe fun-

vaselor greceşti, se pare că ele nu au nici o legătură cu denumirea specifică a tipului de vas, uneori ele indică preţul înscris de fabricant, alteori reprezintă monograme, iniţiale de nume, de asemenea mai multe- v;ise care poartă acelaşi semn fac, de obicei, parte dintr-un set.

Din toate aceste posibile variante, cea mai plauzibilă în cazul adap­tării ei la situaţia de la Sarmizegetusa, şi în stadiul cercetărilor în care ,, aflăm, pare a fi cea potrivit căreia proprietarul îşi marca vasele cu un semn eare-i era specific, sau. cea potrivit căreia meşterul indica ast­fel diferite categorii de produse sau şarje de vase după cine ştie ce criterii.

G E N E Z A C E R A M I C I I D A C I C E P I C T A T E C U M O T I V E Z O O - lù O R F E Ş I V E G E T A L E : Este un fapt demonstrat că tehnologia cera­micii pietate cu motive geometrice — cu benzi este un as®ect al influ­enţei elenistice. Sub impactul acestei influenţe, în tehnică aeci, se naşte însă un , stil de .ornamentică vegetală şi animalieră specifică zonei capi­talei dacice şi restrînsă ariei acesteia. :

Mecanismul exercitării acestei influenţe şi rolul ei în geneza cera- mi iii: zoo- şi fitomorfe poate fi sesizat într-o serie de elemente mate- !i. 'e:

—- Există o serie de fragmente ceramice descoperite la Sarmizege­tusa de evidentă influenţă grecească, atît în forma· vaselor cît şi prin calitatea pastei. Pasta, prin fineţea ei, este neobişnuită în ambianţa ge­nerală a ceramicii dacice, chiar a celei pictate. Aceste vase sînt, însă, pictate grosolan cu motive geometrice lucrate neîngrijit: linii în tretă­iate sau paralele, pete de culoare care flanchează aceste linii. Exemple: l'antharos din pastă cenuşie cu arapobă gălbuie, pictat cu bn.m —■ cu puncte şi baghete, linii în zig-zag, datează din sec. I î.e.n.40; două frag­mente dintr-un bol din pastă gălbui roşiatică, cu angobă gălbuie, pe care s-a pictat o reţea de linii brune41; fragment de perete de vas din pastă gălbuie, cu angobă alb-gălbuie pe care s-au pictat frunzuliţe brune, sec. I î.e.n. — I e.n.42,

—■ O altă serie de fragmente ceramice pictate — foarte puţine de altfel, vreo 4 dacă socotim şi pe cele deia publicate ·— reprezintă mo­tivul frunzei viţei de vie. Tindem să-i atMbuim o provenienţă elenistică în ceea ce priveşte maniera de tratare, cu atît mai m ult cu cît sînt mo­tive pictate policrom. In ceramica pictată dacică există doar exemple

38 A. Rădulescu, Dezvoltarea meşteşugurilor în Dobrogea, romana, Teză de doctorat. Cluj, 1973, mss.

■:« S Reinach. Traité d’ÉpiaranhtP qn raur, Pp'-K W S . d 450— T'1.C. Daicoviciu şi colab., în S C IV ,'V J ,: 1—2, 1953, p. 167, fig. 16; I. Glodariu,

ÏViport-ii.r'i p.lor>ictire 0: rnm.ane.... d 416,. nr. ....’ , nî. XX'IV. K 07■ 1 ?41 I. Glodariu, Relaţiile com erciale. . p. 224, nr. 27, 1, pl. X X X , IC 27/1.42 Idem, pl. XXX, IC 27/3.

70 —· A cta M usei N apocensis, voi. XXIV—XXV (1987—1988.)

11.06 m is c e l l a n e a .

de bicromie. Piesele în discuţie sînt lucrate eu o deosebită îngrijire, ]ă, sîjid impresia unei mîini sigure şi exersate. Fragmentele acestea disto­nează în peisajul motivistic şi stilistic al ceramicii pictate dacice. Est« greu de explicat prezenţa lor acolo în afara acceptării ideii impulsului iniţial d i meşteşugului olăriei pictate de către artizani din lumea ele- mistică. O altă eventuală explicaţie a acestor elemente decorati ve pre­zente cu t tul izolat pe fragmente ceramice pictate ar considera moti­vul frunzei de viţă cu vrej ca un loc comun în construcţia motivelor din. întreaga lume antică, cu atît mai mult cu cît în Dacia era în mod cert cultivată viţa de vie.

înclinăm, totuşi, spre varianta influenţei greceşti, avînd în veder:.· că este singurul motiv pictat policrom cu nuanţe alese cu grijă şi vă­dind un bun gust remarcabil.

Aceşti facto ri— ■ pasta foarte fină la unele fragmente ceramice, 'forma tipic grecească a unor vase şi particularităţile de tratare a mo­tivului de mai sus — par să fie probele implementării artei ceramicii pictate sub aspectul ei tehnologic de către elemente greceşti prezente poate în zona capitalei statului dac. Eventualele motive ornamentale ale lumii clasice pe care le-au adus cu ei, cum este cazul mai sus men­ţionat, nu au prins teren, autohtonii dezvoltînd o artă picturală pe ce­ramică proprie, originală, pe gustul lor, poate avînd propriile semnifi­caţii. S-a răspîndit, în schimb, ceramica pictată cu benzi, mai simph de realizat, mai accesibilă din acest punct de vedere — cum pare să arate prezenţa ei nu numai în MUnţii Orăştiei ci şi în alte centre ale Daciei. Apariţia ei în mai multe puncte ale lumii dacice aproximativ la acelaşi orizont istoric a fost paralelă. Cert este că doar la Sarmize- getusa meşteşugarii daci, preluînd arta picturii pe angobă şi stilul ce­ramicii decorate cu benzi, au inovat în motivistică şi au desfăşurat un stil de pictură zoomorf, vegetal şi geometric figurativ cu totul specific şi original.

In aceşti termeni, evident ai unei ipoteze, se poate, eventual, ex­plica geneza fenomenului ceramicii pictate cu elemente figurative, adu- cînd unele precizări acelei sintagme care revine mereu, „influenţe ele­nistice, indiferent pe ce cale s-ar stabili ele“. Meşterii daci au încercat şi un alt gen de pictură inspirat din natura care-i înconjura sau din fondul mitic autohton, motivelor de import: preferîndu-le pe cele pro­prii. Probabil gestul acesta al olarilor daci a avut la origini caracterul unui experiment care a prins teren pe măsură ce interesul pentru ase­menea produse creştea. Nevoile locale marcate de anumite exigenţe sporite, mediul oarecum mai elevat au stim ulat spiritul creativ, astfel explicîndu-se apariţia acestui gen de decoraţie doar în regiunea Sarmi- zegetusei,

CONCLUZII DE ORDIN ISTORIC: Ele derivă din ca ra cter istic i io menţionate pînă în prezent. Concepţia generală asupra acestor produse este că ele au reprezentat elemente de lux ·— este şi firesc. O confirm;'), prezenţa ulciorului pictat de la Feţele Albe într-o aşezare cu atrib u te rezidenţiale; succesul unui astfel de produs într-un mediu oarecum mai rafinat fiind datorat poate şi imitării formei unui vas roman de bronz poate cunoscut deja. Motivele pictate pe el sînt, Insă, dacice — dow- dind că ele au răspuns de asemenea gustului celui ce şi l-a p rocurat.

0SCBttANE’A 1107

geramica dacică pictată este prezentă şi în acele aşezări sezoniere de pe platourile Meleii —■ fapt întrucîtva bizar,, oricare ar fi fost rolul lor jc st ini sau exploatări de minereu. Acolo nu puteau locui elemente din clasele suprapuse ale societăţii dacice, ceea ce ar îndemna spre ideea că „moda“ ceramicii pictate a rezonat şi în medii inferioare. Caracterul Ivasiurban al aşezării de pe Dealul Grădiştii, ansamblul descoperirilor |e aici sugerează o bunăstare materială care nu este comună altor aşe­zări cunoscute. In mod logic pe terasele special amenajate de pe pantele Sarmizegetusei locuiau elemente înstărite,, cum ar fi de exemplu pro­prietarii marilor ateliere metalurgice de pe terasa a VUI-a sau din punctu l1 „Căprăreaţa“43 etc. Este evident că astfel de personaje puteau să -şi procure produsele unui atelier care executa vase pictate la faţa locu lu i , dacă îşi permiteau achiziţionarea unor produse de import — vezi cazul mai sus menţionat al uneltei de lemnar provenite din nor­dul Italiei.

Găsim printre fragmentele ceramice studiate piese realizate cu grijă, rafinament chiar, lucrate cu fineţe şi altele care prezintă stîngăcil evidente, cu aspect de rebut sau destinate unui public neavizat, mai puţin pretenţios. Maniera de execuţie este aceeaşi, la fel concepţia mo­tivelor, în ambele cazuri detaliile de execuţie indicînd dacă nu aceeaşi mînă atunci sigur acelaşi mediu de producere. Acest fapt se poate ex­plica fie printr-o specializare în timp a meşteşugarului care într-o fază mai avansată produce artefacte de o calitate sporită, dar şi prin ideea unei producţii diferenţiate pentru medii diferite. în stadiul ac­tual al cercetărilor prima variantă este cea mai plauzibilă. Oricum impresia unei arte aflate la începuturile ei este confirmată mereu.

Este sigur că meşterul care realiza aceste vase sau atelierul pe care-1 conducea era specializat în fabricarea produselor respective, timpul pe care-1 necesita procesul de m anufacturare a lor, destul de complicat, neîăsîndu-i răgaz pentru alte ocupaţii. Acest aspect confirmă ideea unei profunde diviziuni a muncii în aşezarea de la Sarmizegetusa.

Ceramica dacică pictată a fost întreruptă în evoluţia e i ce se anunţa spectaculară de şocul intervenţiei romane, care a pus capăt întregii ci­vilizaţii tcăreia îi aparţinea. Ea se înscrie ca un aspect al unei arte bar­bare originale în peisajul meşteşugului ceramicii pictate contemporane, greceşti sau barbare, fiind în acest context destul de greu de comparat cu realizările lumii elenistice căreia îi sîntem noi înşine tributari în gusturi si atitudini estetice.

GELU FLO REA

V «l 'ANEXA

Se publică în continuare o serie de fragmente ceramice pictate pînă,^acum inedite în majoritate. Âm optat pentru această variantă în loc să rediscutăm pe cele aflate deja în circulaţie în primul rînd pentru a completa setul aflat în Sircuituî ştiinţific.

Se vor pune în evidenţă mai jos rezultatele unui studiu cantitativ al moti­velor care apar pe aceste fragmente ceramice urmăriisdu-se frecvenţa lor. P e

<8.I. Glodariu, în ActaM N , XII, 1975, p. 107—120.

3108 MlSCBLLAN’g ^

ibaza unor detalii de execuţie şi a particu larită ţilo r specifice se va încerca clăi- sa rea lor în seturi care tind prm înseriere spre o eventuala reconstituire a unor secvenţe motivistice. M enţionăm că această ten ta tivă de tipolofuu se află stitt rezerva unor descoperiri viitoare.

Desenele sin t realizate la scara 1:1, astfel îneit socotim inu tilă consem narea dim ensiunilor lor; accentul în descrierea lor va fi aşezat pe motivistică, cu reT feriri concrete la reproducerea lor în cadrul .planşelor; criteriu l de selecţie q fragm entelor publicate mai jos în lim ita spaţiului tipografic a fost ca ele să fie cît m ai reprezenta tive pen tru setul d in care au fost alese.

Planşa I: M otive geometrice.1. F ragm ente dintr-un vas mie din pasta obişnuită ceram icii pictate, de

foarte bună calitate, acoperit cu angobă alb-gălbuie. Vasul este decorat cu două b rîie reliefate, flancate de cîte două fine canekiri care îm part corpul vasului în trei registre. P ic tu ra este . realizată în culoare cafenie. Vasul a fost ars secundar* D ecoraţia constă din m otive geometrice — zig-zaguri sim ple sau flancate dş puncte, p recum şi d in tr-un motiv care a r putea reprezenta stilizarea unei corole florale, d a r care aduce şi cu siluetele unor insecte puternic stilizate,

2. F ragm ent de vas de tip „ploscă“ de dim ensiuni mici, cu tub de formă rec tangu lară av înd canalul rotund. Tipul vasului este de insp ira ţie greco-romană.O analogie apropiată în ceea ce priveşte tipu l de vas o rep rez in tă vasul-„ploseă“ de la Feţele Albe — asem ănarea rezidă doar în tipu l vaselor, detaliile nu co-> respund. S ilueta celui p ic tat de la Sarmizegetusa prezintă o „carenă“ în zona mediană, de asem enea o îngroşare. sensibilă a peretelu i în zona tubulu i care este pătrat la exterior faţă de. cel de la Feţele ;Albe — tub. cilindric. Dimen­siunile vasului p ic ta t sînt, după cum se poate constata, m ult m ai mici.

Decoraţia recurge la motive geom etrice: zig-zaguri şi linii flancate de puncte; p ic tura este realiza tă cu o deosebită îngrijire cu culoare roşie pe angoba

.alb-gălbuie. :<>3. Toartă de vas fragm entară; pastă de bună calitate; i poartă o canelurâ

transversală accentuată pe faţa. exterioară; decoraţia este realizată cu culoare cafenie pe angobă albă şi constă d intr-o dungă longitudinală mai la tă într-o parte; îngustjndu-se trep ta t spre cealaltă extrem itate. Cele p a tru registre obţi­nute prin în tre tă ie rea canelurii cu linia longitudinală sînt um plute cu „picături“

ide culoare, alungite, orientate în diferite direcţii.;4. .Vas mic,v,tip bol, de inspiraţie elenistică, cu fund inelar. Este realizat din

pastă de bună calitate purtînd angobă alb-gălbuie. Este p ic tat cu culoare brună eu o linie continuă deasupra inelului şi cu zig-zaguri în anum ite zone.

P oartă pe fund, incizat după ardere, sem nul A. ceea ce indică cu proba­b ili ta te locul de descoperire: terasa; a VUI-a de pe Dealul Grădiştii.

Planşa II: M otive ·. vegetate. .Tip m otivistic frecvent: din totalul de 212 frag­m en te ceramice eu rdecoraţie vegetală însum ează vreo 40 de piese. M otivul se desfăşura, probabil, pe corpul vasului sub form ă de v reju ri p u rtînd frunze mari, laneeolate, um plute cu puncte de culoare, apar şi volute asociate cu palm ete

:{nr. 3). ::Toate fragm entele ceramice astfel decorate poartă pictură cu culoare roşie

pe angobă alb-gălbuie. M ulte fragm ente ceramice au fost supuse unor puternicie a rd e ri secundare. M otivele sînt trasa te în prealabil, în general respeetîndu-se traseele.

Planşa III:1—4. M otive frecvent în tlln ite şi aproxim ativ constante în tra ta re — repre­

zintă cca. 40 piese din cele 212.S în t m otivele denum ite de M. D ârăbanţ „frunze .de ferigă“ şi reprezintă

probabil elem ente vegetale reprezentate p rin două linii flancate de puncte ce pornesc d in tr-o origine com ună (nr. 1, 2) şt care se am plifică pe m ăsură ce 'se îndepărtează de punctu l de porn ire şi una de cealaltă. P robabil acopereau su­p rafa ţa vasului sub form a unor ghirlande.

Motivele sîn t p ie tate cu roşu pe angobă alb-gălbuie. şi sînt lucrate, în gene­ral, cu m ultă îngrijire.

5—7, Ilustrează tipu l m otivistic cel mai frecvent, reprezin tă cca. 50 de piesfe «din cele 212. El îmbracă corpul vasului, sau o: parte din el, In tr-a re ţea de tije

jj^O atAN H A 110*1

gublate de puncte, apar şi palm ete sau motive circu lare pictate com pact (nr. 5) ÎJc remarcă îndeosebi g rija cu care sîn t ele luc ra te creîncl un efect estetic p lăcu t p rin culoarea roşie ap licată compact pe angoba albă.

Planşa IV;! 1—6. M otivele circulare — ele a r pu tea fi clasificate d rep t m otive geom e­trice figurative ' sau drep t motive vegetale In 'funcţie de in te rp re tarea lor ca fiind ■stilizări solare sau stilizări de corole ori inflorescenţe (de ex. nr. 4).

Sub rap o rt can titativ ele însum ează vreo 16 piese din 212. Ele apar asociate cu benzi şi a lte motive geometrice (nr, 1, 2). F ragm entul nr. 3 nu poartă motive Circulare, însă prezin tă asem ănări cu celelalte, m otiv pen tru care l-am integrat, rm fără rezerve, alături de acestea.

S înt rea liza te p rin trasare cu com pasul pe angoba uscată în p realab il şi ipoi p ie tate cu culoare roşie pe fond alb sau alb-gălbui.

Planşa V:1—4. A r pu tea fi încadrate grupului p recedent iluvtrat p rin pl, IV şi credem

că rep rezin tă inflorescenţe stilizate. De rem arcat fragm entul pu rtînd num ărul 4 care este exem plul citat de bicrom ie — contururile pietate cu roşu şi interiorul „tijei“, care susţine cercul, cuprinde culoare galben-portocalie ap licată compact, Celelalte sîn t r e a liz a te ‘cu culoare roşie pe fond alb sau alb-gălbui. M ulte poartă urme de ardere secundară.

5—S. Aceste fragm ente ceram ice poartă decoraţie vegetală reprezentind frunze susţinu te de pedunculi, unele avînd nervuri accentuate (nr. 6, 8) sau cer­curi purtînd unu l sau mai m ulte puncte (nr. 7, 8). Sînt realizate cu culoare roşie pe fondul angobei alb-gălbuie cu tuşe elegante,· precise (rem arcabilă fineţea reţelei de nervu ri de p e , f ra g m e n tu l. eu. nr. 8) şi în tr-o m anieră m ai realistă de- cît cele înreg istrate p înă acum, sugerînd reprezen tarea unor p lan te ierboase de pădure p u rtînd flori sau fructe (nr. 7, 8).

Planşa V l: M otive zoomorfe. Ele reprezin tă din totalu l de 360 de fragm ente ceramice p ic tate în stil figurativ circa 60 de piese. .

Asociate cu motive geom etrice (benzi şi un m otiv care sugerează transpu ­nerea p ic tu rală a brîu lui crestat — v. nr. 1, 2), vegetale, acest din urm ă caz poate fi surprins în reprezentările de pe fragm entul ceram ic cu nr. 5. Realizate cu fineţe şl g rijă p en tru detaliul cu rol' estetic (v. nr. 1—2), p rin pictare cu cu­loare roşie — nr. 1, 2, 5, sau cafenie ... n r. 3, 4, pe fondul alb sau alb-gălbui at angobei. .

1~2. F ragm entul ceram ic cu nr, 1 a mai fost publicat de M. D ărăban ţ în studiul c ita t — adăugăm celălalt fra g m en t spre reîn tregirea motivului. Se· observă opoziţia afron ta tă a siluetelor zoomorfe. Subliniem bogăţia de elem ente care aduc, în concepţia, artistu lu i, un spor estetic — puncte şi linii — încărcînd astfel motivul. Se poate'-opina în ceea ce priveşte siluetele zoomorfe că ne aflăm în faţa unor anim ale fantastice,- însă naiv ita tea desenului şi· lipsa -lui de acurate ţe po t să ascundă o eventuală rep rezen tare a unui anim ai cunoscut, m ult stilizat. Acele „coarne" din. frun tea patrupedulu i a r putea reprezenta, în această ordine de idei, urechile, după cum ghearele, coada, în treaga a lu ră sugerează un carna­sier. , ■ ■ · ............' F ragm entai cu nr. 1 este prost p ăs tra t — îl rep roducem ; aici, de această dată îij mod corect, respectîndu-i dim ensiunile, forma· şi decoraţia . exactă; m enţionez ca lin ia p u n c ta tă reprezintă com pletarea desenului şters pe· baza traseu lu i zgîriat lifâiangobă înain tea p ictării lui; . .

3—4, R eprezintă siluete suficient de recognoscibile, credem că rep rezin tă •clini sau lupi. -■ ‘ ■ » ·■" ■ -r; * t 5. Este o buză de vas pu rtînd o decoraţie in teresan tă: c siluetă de anim al, ’ff-obăbii de p radă după ghearele pe care m eşterul a ţinu t să le accentueze, aflat În sa lt spre o structură care are asem ănări cu elem entele vegetale p rin rozeta din vîrf şi prin volutele care sugerează frunze. Este singurul exem plu în care se sesizează o atitud ine sublin iată a reprezen tărilo r zoomorfe fa ţă de alte ele­m ente decorative, trecînd peste poziţia afron ta tă deja m enţionată. Acest fragm ent este exem plul care m-a determ inat să înclin spre eventuala ipoteză po triv it că­reia unele din aceste fragm ente ceram ice ar ilustra „epic“ elem ente ale unui fond m itic autohton de form a basmelor etc. ..

De rem arcat faptul curios că în tre elem entele decorative zoomorfe nu am în tlin it anim ale domestice — cu excepţia cîinelui sau lupului şi a unui elem ent •avimorf care aduce vag a ra ţă sau gîscă.

ano MISCELLANîg^

Planşa VII : reprezintă elem ente avimorfe şi zoomorfe. Sînt realizate C(] r o ire roşie nr. 3, 5 şi cafenie — nr. 1, 2, 6. De remarcat fragmentele 1 şj « ( e par a reprezenta păsări ce stau pe o ramură, de asemenea fragmentul 2' care pare că reprezintă o raţă sau o gîscă,

într-o manieră; surprinzător de realistă este redat piciorul posterior al unu; ceryideu realizat cu roşu aplicat compact — de data aceasta s-a renunţat la sis­temul de umplere a contururilor cu puncte.

LA POTERIE DACE PEINTE AUX MOTIFS VÉGÉTAUX ET ZOOMOIlPlïES DU MUSÉE D’HISTOIRE DE LA TRANSYLVANIE

(Résumé)

L’étude traite de la poterie dace peinte aux motifs végétaux et ■· zoomorphe« d'un point de vue nouveau, exhaustif; le phénomène de la poterieidace peinte est interprété à partir des sites archéologiques ou on a découvert les tessons, ce qui permet de détacher des informations sur leur caractère et leuruchronologie. I.'étude a la suivante structure: 1. l ’histoire des recherches sur ce problème; 2. Tini·,Sor­tance de l ’étude de la poterie daee peinte; 3. le caractère des sites où elle a été trouvée; 4. la technologie de la poterie dace peinte; 5. l ’analyse stylistique de la décoration; 6. conclusions d’ordre historique.

À l ’origine de cette étude se trouve une recherche statistique sur l’échan­tillon des pièces qui se trouvent dans les dépôts du Musée d’Histoire de Cluj, dé­couvertes sur les terrasses du grand com plexe dace de Sarmizegetusa (Grà:;i>;iea Murtcelului, dpt. Hunedoara), la capitale du roi Décébal, et dans les habitais en­vironnantes: Feţele Albe et Meleia.

La classification des motifs ornementaux est la suivante: motifs végétaux — 212 pièces; motifs géométriques — 35 pièces; motifs zoomorphes — 60 pièce·.

La poterie dace peinte aux motifs figuratifs est différente de celle peinte.'· yures — celle-ci témoignant de l’influence hellénistique certe — par l’origina-

I t s indiscutable de la décoration végétale et zoomorphe confirmée aussi par ]’ab­sence des analogies pour ces motifs. La conclusion qui s’impose est que dans cet art de la peinture végétale et zoomorphe dace il n’existe aucune influence,, la seule source d’inspiration étant la tradition locale. Cette manière zoomorphe et végétale est rencontrée exclusivem ent dans la région de la capitale dace; chronologie est très courte: la seconde moitié du premier siècle av. ,1. C. jusqu’à .l’année 106 de notre ère, date de la conquête romaine; la manière de dé-n-cr ru* bandes tracées sur le corps d’un vase se retrouve dans plusieurs sites de la Dacie.

Quelques tessons peints portent des lettres grecques incisées; il s’agit des monogrammes de propriétaire ou des marques de maître potier.

La conclusion finale qui s’impose est que la poterie dace peinte aux motifs végétaux et zoomorphes est une création des artisans daces des Monts d’Oră.ştie <le centre de l’État dace durant de la période du 1« siècle av. J.C. au commen­cement du Iï*me siècle de notre ère), elle est apparue dans l ’atmosphère des rela­tions multiples que la Dacie entretenait avec le monde hellénistique — par exem ple la technique de peindre sur l’engobe,

La poterie peinte dace appartient d’une façon originale aux produits s a ­laires des civilisations barbares de l’Europe contemporaine; la poterie peinte cel­tique ou celle de l’espace ibérique; son existence atteste le niveau de dévelop­pement assez élevé de la civilisation dace à son époque classique et dans la ;v-

,gion de sa capitale.

Planşa l

■Planşa ·Ιί,

Planşa III.

l ’/ttîişu /1‘.

Planşa V,

Planşa VI.

ţ>lq,nşa VII.

1117