Mut!umiriTrebuie sE [e mutlumim prieteniLor 9i famitiitor autoritor, pen-tru sprrjinuL constant 9i pentru ci au aplicat eticheta in lumearea[5: Sarei McCorquodate 9i Soniei Dzivane, pentru inspira]ie

9i pentru nenumbratete cuvinte de incurajare; lui RacheL Boyd,

pentru tecliite de o via!5 despre p5siri, atbine 9i prietenie; AnneiBurdon-Cooper, pentru a se fi situat mereu [a cetdlatt cap5t a[

firutui, ?ntr-o conversalie'manieratl [a tetefonul mobit; Vivien-nei Blackstone, pentru aprovizionarea nocturni cu ciocotat5 9icaramet; Monic5i Young, pentru a fiintrez5rit catmu[ de dincoto

de furtunS; Lui Nicki Manomaiudom 9i EteneiAndreicheva, pen-tru cE au trecut, de fiecare dat5, cu vederea, peste intOrzieri; luiSarah Flarding gisandrei Higgins, pentru cunogtinlete [or infinitedespre tot, de [a grdtare [a [ucruri permise [a locuI de muncS;

Nicotei Young, pentru a fi gters mereu lacrimite, transformAn-du-Le in chicoteti; 9i lui James Fisher, fbrE de care autorii nu s-arfi cunoscut niciodatS, nu ar fi purtat niciodati c6teva conversaliiingrozitor de potiticoase 9i nu ar f i scris o carte.

EDWARD CYSTER Si FRANCESCA YOUNG

COD DEBUNE MANIERE

MODERNE

CASTIGi PBIETEilI

{*-Euqnestj

2018

SI CUCERESTE I'USMASIttt

Traducere din lirnba englezi deBIANCA PAULEVICI

Be Charming: Modern MannersEdward Cyster 9i Francesca Young.

Copyright O 2008, 2010 Edward Cyster and Francesca YoungToate drepturite rezervate

Edif ie pubticat5 pentru prima dat5 in RegatuI Unit, in 2008,de Hodder Education, parte a Hachette U.K.

Nici o parte a acestei c5r!i nu poate fi reprodus5 sau transmisiin orice formb sau prin orice mijLoace, etectronice Sau mecanice,inctusiv fotocopierea, inregistrarea sau orice sistbm de informalii,stocare sau recuperare, fdr5 permisiunea in scris din partea edituriisau ftrt dreptut oblinut de ta Copyright Licensing Agency Limited.

Editura Liter.a0.P. 53; C.P. z1z,se,ctor 4,tet.:021 319 6390;031 425e-mai[: comenziOlitera.ro

Ne puteli vizita pe

Bucuregti, Rom6nia1619; 0752 548 372;

Cod de bune maniere mode,rneEdward Cyster 9i Francesca Young

Copyright @ 2018 Grup Media Literapentru versiunea in [imba rom6nEToaie drepturite rezervate

Traducere din limba englezS:Bianca Pautevici

Editor; Vidragcu gi fiiiRedactor: lsabe[[a ProdanCorector: Andrada NistorCopertS: Ftori ZahiuTehnoredactare gi prepress: Ana V6rtosu l

Descrierea CIP a Bibtiotecii Nationate a Rom6nieiCYSTER, EDWARD

Cod de bune maniere moderne. Edward Cysier 9i Francesca Young;

trad.: Graal Soft. - Bucuregti: Litera,2018

lndexrsBN 978-606-33-2s81 -6

l. Young. Francescall. Paulevici, Bianca Itrad.]

159.923

CUPRINS

Sdfacemcunogtin!;cuautorii -......9l:Aiun minut? .........11S:Aicinciminute? .....13l0:Aizeceminute? ....15lntroducere .....19

1. Prezentiri.... ........212. Arta de a face conversalie . . . .31

3. Eticheta conversaliltortatetefonul mobil. . . . . . . . . .39

4. Eticheta ta serviciu . . . .47

5. Cind imparli casa cu atlii . . . . . 67

6. CumsSfiio gazdEgiunoaspetebun. . . . . . . .85

7. Aspectpersonat ......1078. Netichet6..... .......1259. Cititorii ......145

10. Eticheta?ntimpulmesei .....16311. Vorbind?npubtic .....19112. Cum si te descurci ?n orag . . .2A1

13. Eticheta?nreta[ii .....20914. Curnsifacifal5ocaziitorspeciate . . . . . . . .227

15. Dizabilit5fl... ..237

15, 6hid despre horor"ru"ti*",pentruheterosexuali... .....245

tT.Etieheta?nsport..:.... ....25318. Etichetaindiversealtesituafli ..,...259

Conctuzie

Lecturisuplimentar" ... . ...... . . .. ........ .:iiPentru Mqnica, Winston, Sandra, Sarah,

Stephen si Nicola, care nu vor fi niciadatdcei mai conformigti oameni, dar care sunt,

cu siguranld, cei mai iubili.

m6ncat, c6nd ai terminat m6ncarea? Este in regutd sE trimiliun mesaj de mutfumire format prin e=mait sau chiar pe chat?Unii ar spune cE astfel de intreblri indic5 decl.inul societ5liicivitizate, in timp ce aLlii consider5 ci manierete 9i eticheta seschimb5 odatS cu tehnotogia care evotueazl, odat5 cu agtep-tErile societSlii. Pot sE existe ocazii in care este imposibit sEmutlumegti pe toat5 [umea, iar aceastb carte standardizeazdeticheta la mod5 acum 9i manierele moderne, oferind o baz5care, acoto unde se poate, tinde sE fie inofensiv5 pentru majo-ritatea persoanelor, ta ?nceputuI secotutui XXl.

Etica 9i eticheta sunt deseori confundate 9i, in maremEsurS, se intrep5trund. Eticheta este deseori inclusb in eticE,semnat6nd respectut. Cu toate acestea, exist5 o diferen|b evi-dent5 intre cete douS: una se referE [a bunEtate, iar cea[attd,[a aparen!5. Faptul cE inveli tucruri din aceast5 carte n-o sE teimpiedice s5 te dedai La rEutSli 9i ta diverse vicii, dar este, cusigurantS, un punct de pornire bun.

ln urmbtoarele capitote vei g5si sfaturi despre mai multesubiecte, printre care: cum sE faci o primb impresie bunE;cum sE te inletegi bine cu co{egii de munci; cum sb tocuiegtifbr5 probteme ?n aceeagi casb cu attcineva; reguti de etichet5privind tehnologia modernE, Legate de trimiterea de e-maituri9i de mesaje, precum 9i reguLi privind int6tnirite amoroase 9ifaptut de a fi o gazd5 bun5, ca sE numim doar citeva aspecte.

Ar trebui, ?ns5, sE ne amintim cb eticheta modern5 nu pre-supune reguti rigide. Practicarea regutat5 a ettchetei moderneeste doar un cadru pentru cei care incearci sE fie atenli 9i poti-ticogi, fEri a fi nevoili sb creascS,efortuI creativ de a inventa,de fiecare dat5, propria metodE ?n acest scop. Este variantaleneg5 de a fi potiticos cu des5v6rgire.

1. PREZENTARI

Din acest capitot, vei?nvita:r cum sd faci prezentdri;s cum si gestionezi situalia atunci cSnd uili numele cuiva;. cum sE stringi mana sau sE s5r.uli pe cineva pe obraz;. cum si interaclionezi.

Valoarea ilnei prsasntiri buneEgti ta marginea mutlimii. Te?ndrepli Iin, aproape ptutind,inspresingura persoanb pe care o gtii, iar aceasta se intoarce sE tesalute, fericitS. Dupi care continu5 cu gluma/ povestea/ b6rfa/conversalia fSrd rost 9i ptictisitoare pe care ai intrerupt-o tu[a sosire. Nu egti prezentat. Grupul igi aruncS priviri curioase,dar, din nefericire, ?n tipsa unei prezentdri, abia de exigti; egti tafe[ ca restuI obiectetor din inc5pere, [a fel ca acel candelabrufrumos care at6rn5 din tavan {asta dac6 egti binecuv6ntat cuo infSligare frumoasSJ sau ca o carpeti ornamentatt lin cazcontrar). DacE ai fi fost prezentat aga cum se cuvine, ai fi pututstrStuci 9i ai fi putut sE te at5turi gruputui, zic6nd ceva grozavdespre trafic sau poate ai f i avut curaj si incepi chiar cu glumaaceea cu mituga-cdmita-preotut, pe care !ineai morlig sb ospui. Dar, din nefericire, nu e dat s5 fie.

lmportanla prezentdritor nu se reduce doar [a divutgareanumelui. Niminui nu ?i pasi cum te cheamS, de fapt, dec6tdac5 este uR nume foarte neobignuit, caz in care ar putea fi

fotosit ca punct de pornire aI unei conversa!ii. Majoritatea, ori-c6t de nepotiticos este, i[ vor uita aproape instantaneu. in ceamai etementard form5 a ei, prezentarea este metoda accep-tatt prin care cel care face prezent5rite, cel care ii cunoagtepe cei doi oameni cErora [e face cunogtin]E, garanteaz5 pen-tru caracterul ce[or doi in urrna faptutui cE ii cunoagte deja.NiveluI de entuziasm dovedit de cel care face prezent5riteindicE retalia dintre acesta 9i nou-venit, deci, dacS tu egti celcare se inham6 [a aceasti sarcinS, asumS-!i-o cu entuziasm!Nou-venituI va fi ?nc6ntat cE ai o pSrere a9a de bunb despreet, iar persoana cireia i-1. prezinfi va crede, numaidec6t, cE

persoana cu care i se face cunogtin!5 este demnb de timput 9ide abiLitS!ite sa[e conversa]ionate.

Cind ,,ce[ care face prezentirile" uiti si faciprezentSriteOcazionat, intermediarut uit5 sE fac5 prezentdrite. in cazulacesta, daci egti prieten cu et, cel mai amabil ar fi sb i[ for]ezicu voce tare gi pe un ton gtume! s5 ?t prezinte pe nou-venit. inmomentuI acesta, intermediaruI ar trebui sE ?9i cear5, catego-ric, scuze pentru comportarea lui urAtE si sE depuni un efortconsiderabiI pentru a-[ inctude in conversa]ie.

sssfnvArtg . ...Nu insista ca aceta care face prezentdrile si spunlnumete persoanei care s-a atS.turat gruputui. Poate nu-[gtie exact. ln schimb, intinde voios m6na 9i spune: .,Bun5,eu sunt lnumel.e t5u]1"

Cum sS prezin*i pe cinevaAtunci c6nd prezinfi pe cineva, nivetul formatizirii depinde, inmod inevitabit, de circumstanfete in care au loe prezent5rite.Cu toate acestea, c6teva reguti generate se pot aplica ?n oricesituatie.

Atunci cSnd faci prezent5rite, incearcd sE nu morm5i 9i sEnu ili intorci privirea. Lagi impresia c5 egti neinteresat 9i seaude mai greu ce spui.

Momentut ates este important. Agteaptb prima pauz5 opor-tund ca sE prezinli pe cineva. FErS doar 9i poate, opregte-te dina vorbi cu cetStatt, cSnd faci asta. De fapt, dac5 nu egti pe punc-tul de a spune sf6rgituL scurt 9i decisiv a[ unei gtume foartetungi, poli face numaidecSt onorurite, asta t5s6nd impresia cE

egti atit de incintat sE iL prezinli pe nou-sosit, inc6t ocazia cupricina eclipseazb orice punct de vedere banal pe care te chi-nuiai sb i[ expui. Conversalia incetinegte, oricum, in mod firesccSnd se inctude o prezentare; in caz contraq ins5, incearcE sE

nu-l intrerupi oe cetStait pentru a face prezentbri[e. Agteapt5,in schimb, un moment de respiro 9i apoi intervino cu incredere:,,it 9ti;i pe John Smith?"

Actuatmente, se fotosegte, in mod obignuit, fie doar pre-numete, fie 9i prenumete 9i numete de famitie, c6nd se facprezentbrite. Este acceptabit, dar, in contexte formale sauatunci cSnd prezent5m pe cineva mai in v5rst5, este in!eteptsE ii menfion5m ca domnuU doamna/ domnigoara Smith 9i sio tis5m pe persoana prezentat5 sE ajusteze adresarea dupScum preferS. DacS aiindoieLi, opteaz5 mai degrabE pentru for-malitate 9i f5-o cu incredere. Mai bine sE fii mai strict, decitsE pari nepotiticos.

esSEevA116

C6nd te prezinli singurin situalii personate, fotosegte-!idoar prenumete, d6nd c6teva detatii legate de prezenfata [a evenimentul cu pricina. ln contexte de afaceri,fotosegte-!i prenumete, numele de famitie 9i numelecompaniei ta care tucrezi. 0mite funclia pe care o delii,?ntrucSt suni ridicot, dacS ai o funclie neinsemnatS, 9isunE pompos, dacE ai o funclie importantS.

Persoanele cEs5torite ar trebui prezentate individuat. Re]ine,ins5, cE uneori femeile cds5torite ateg sE igi p5streze numete de

famitie, caz in care este de apreciat sE adaugi .,solia [ui John" sau,,solut l.ui Jane", dupE numete fiec5ruia. C6nd prezinli o famitiesau nigte prieteni apropiali, incearcS s5 specifici teg5tura dintrevoi,^de exemplu: ,.Anna, ai cunoscut-o pe sora mea, Rache[?"

ln mod tradilionat, in primuI r:And bbrba]ii sunt prezentalifemeitor, apoi cei maitineri, cetor rnaiin v6rst5. IDacE Aii esteprezentat lui B, nume{e [ui A este rostit aI doilea in cadruI pre-zentErii, de exemptu: ,,B, imi face piScere s5 ii-L prezint pe A"l.Din punct de vedere sociat, in cadru formaI sau dacS este vorbade cineva maiin v6rst5, oamenii au tendinla s5 se lin5 aproxima-tiv de aceasti regutS. Totugi, in ziua de azi prezent5rile se fac, inmare, ca intre douE persoane cu statut egat, chiar dacE asta emai mutt de formS; nu se line cont de vSrst5 sau de gen. Pentrueticheta prezentSritorin mediu[ de afaceri, vezi pagina 56.

FE tot posibil.ut sE lii minte numete! Nimbnui nu ii ptace sEconstate c5 l-ai uitat, chiar dacJ a!i interaclionat doar pre! detrei secunde pe c6nd erai beat cri!5, cu cinci ani in urm5. Dacie[ igi amintegte de tine, e jignitor ca tu sE nu ili amintegti deet. DacS !i se int6mptl sE uili des, instruiegte-li partenerii 9iprietenii sE recunoasc5 momentete tate de st6njeneal5, folo-sind, de exemptu, un cuv6nt-cheie, pentru ca ei s5-!i poat5 sEriin ajutoq prezent6ndu-se singuri 9i for!6ndu-l' pe ceL5latt s5se prezinte [a rdndul lui singur. DacE tactica di gr.e9, mergiLa ghici. DacS trebuie sE prezinfi pe cineva at cbrui nume nu i[gtii, adopt5 un entuziasm moderat, in caz cb egti prins cu m6!ain sac, gi infrunt5 situalia direct: ,,L-a!i cunoscut pe lnume]".DacE gregegti, prefS-te cb suferi de senititate timpurie, cd egtibotnav sau cd ai avut o zi traumatizantS ta dentist, [a serviciusau acas5. DacE nu ifi amintegti nici unuI dintre numete cetordoi ca sE faci prezent5rite, abandoneazl discufia chiar inaintede a trebui sE faci prezent5rite.

De asemenea, arfi bine sd amintegti ceva despre persoanape care o prezinli, care sE constituie un punct de pornire pentruo conversalie ?ntre cei doi. S-ar putea ca acest [ucru sE ajute9i in cazut in care te-ai blocat si nu ili aduci aminte numete.Aproape orice merge: hobby-urile pe care [e are, unde locu-iegte, cu ce se ocup5, pe cine cunoagte sau dac5 a ajuns cugreu [a eveniment.

0amenii trag conc[uzii unii despre ceitat]i din primelecSteva secunde ale intAtnirii. Bineinfetes, primete impresii sepot schimba in timp 9i dup5 interacliuni de durati gi, totugi,dacd prima ta impresie nu este pozitiv5, este pulin probabit caretafia dintre voi sE bene{icieze de timput 9i de inieractiunitenecesare pentru a-!ischimba pErerea utterior. RidicS-te de jos,fii congtient de postura ta, stabitegte un bun contact vizuaI gizSmbegte! Reaclion6nd astfel, ii dai ceteitalte persoane impre-sia cb egti interesai de ea, cE egti dispus sE o primegti alSturide tine sau s5 i te at5turi in conversalie 9i cE o consideri egatata. Toate acestea constituie bune maniere.

Str$ngene de r'*Sn& sal, s*rut pe obrau?in funclie de circumstanle, merge fie un s5rut, fie o str6ngerede m6n5. Uttimut, ins5, impune contactut cu f irete de pir 9i dE

impresia unei formatitSliforlate. AbititEtite de observalie bune

9i reftexete rapide sunt singurele metode care nu dau greg, dar,din punct de vedere sociat, existb c6teva principii directoare,menlionate maijos.

CAnd se salut5 b5rbaliiintre ei, ar trebui sE dea mdna [a pri-mete douE ?nt6tniri, dupE care sE evite cu totul acest rituat. Dacisunt impticate femei, satutul ar trebui sE ia forma unei str6ngeride m6n5 [a prima intAtnire 9i apoi a unui sbrut pe obraz, la oriceintS{nire ulterioarE: o dat5 sau de dou5 ori, dup5 preferinfe.

Exist5 cutturi at6t de diverse, chiar 9i in cadrut aceteiagi

!5ri, inc6t este aproape imposibit sb o nimeregti de fiecare dat5

9i, chiar dac5 ai face-o, s-ar putea ca persoana cu pricina sE i9ifi ajustat obiceiurile regionate sau na!iona[e astfeI inc6t sb sepotriveasc5 cu ale tate. Totugi, s5rutul in aer este un gest pulinprea impersonal ca sE fie considerat amicat, a9a cE nu omitecontactutl

B5rbalii nu ar trebui sE insiste asupra unui sbrut pe obraz [aprima intrevedere. intinde m3na, pentru o str6ngere de m5n5,gi permite-i doamnei sE se apropie, pentru un sdrut pe obraz,dacJ atege varianta asta. in unete circumstanfe, femeite accept5sErutut pe obraz de [a bun inceput. Singura regutS rea[5 este si

nu te simli ofensat, dacE nu are c69tig de cauzi ideea ta refe-ritoare [a ceea ce ?nseamn5 un satut potrivit. Spa]iul. personaleste ceva subiectiv, iar unele cercuri imaginare sunt mai mici ca

attele. line minte acest [ucru 9i evatueazE situa]ia ?n consecin!5.in grupuri sau in situalii necunoscute, este mereu recornan-

dabil. sE imili acliunite cetortal{i. Manierete 9i eticheta modernepresupun faptul de a te adapta 9i de a nu face o scen5. 0bserv5dac5 lumea din grup igi str6nge mdna sau se sbrut5 pe obraz 9ipregltegte-te sE fii tratat [a fet.

Cum s* execuli str*ngsrea de rn6n*perfseteNumerogi oameni cred ci strSngerile de mAnS sunt un indi-cator aI personatitS!ii. Un gest agresiv sau prea ferm face sE

f ii etichetat ca un om dur; intinde mAna fErE vLagb gi vei fi con-srderat slab; line rn6na prea mutt timp ?ntr-a ta 9i rigti si parienervant 9i tipicios. Bineinfetes, str6nge m6na frumos, normat,

9i oameniise voragtepta sE fii, ei bine, normat. Pentru o str6n-gere de m5nt normalS:

1. Asigurd-te cd nu ai palmele transpirate {gterge-le rapidinainte sd dai mina, dacd este nevoie).

2. Stai cu fala la cel cu care dai mina.3. Folosegfe mina dreaptd [exceptlnd situaliile in care nu

existd aceastd m6nd dreaptd).

4. Membrana palmard dintre degetuL mare pi ardtdtor ar tre'bui sd atingd aceeaj parte 6 miinii celeilalte persoane (vezi

f igura l.l).5. Executd str1ngerea cu o presiune asemdndtoare celei cu

care ai apuca o cutie goatd de coLa fdrd s-o indoi.

6. Scuturd mina celuilalt de maximum trei ori.

7. ZAmbegte pe tot parcursuL executdrii gestului.

Dac5 un omili str6nge mSnaintr-un mod neobignurt,incearcisb nu faci o grimasS, DacE o persoan5 pare cE vrea sE prelun-geasc5 momentul mai mutt dec6t te agtep]i, nu retrage minainainte, ci agteaptS p6nE ii d5 drumut cetSialt, ?n mod firesc. i

t:

Figura 1.1. Membrana patmarE dintre degetuI mare 9i ar5t6tor ar trebui sd

atingE aceeagi parte a mAinii celei[atte persoane.

o8sf'RvrrrgAgteapt5l lncearcS s5 nu intrerupi un om comptet angre-nat in conversalie, pentru a da mAna cu et. CSnd intSlne9tipe cineva pentru prima dat5, sE dai mdna cu persoanarespectiv5 este o ocazie bun5 de a te prezenta.

Evenimente de sscializare?n cete mai groaznice situalii, [a evenimente de socializarefoarte serioase, sunt adesea adugi responsabiti cu retaliitepubtice special pentru a face prezentlrile. Totugi, acegtia au

limitele tor 9i sunt ocupafi. PrezintS-te singur cdt mai muttoroameni cu putin!5! Pentru asta egti acolo. Str6nge m6ini 9iimparte cSrli de vizitS, dacb ai, [a inceputuI conversaliei, sE

gtie lumea cum te numegti. Nu te teme de nimeni 9i nu omiteputerea ecusonutuil Ai fost invitat [a evenimentuI cu pricina,

deci locul tiu este, fErE doar 9i poate, acolo!

085E',RvArtF

la multe c5rli de viziti ta tine cdnd participi [a eveni-rnente de socializare. Ofert cdte una imediat ce cunogtipe cineva nou. C6nd accepli cartea de vizitd a attcuiva,

citegte-i cu atenlie numete si ?ncearci sd ii rostegticAt mai cu16nd posibit, deoarece asta te va ajuta s5 !i-tamintegti maitArziu.

Nu te simli insuttat atunci c6nd persoana cu care vorbegti sescuzS scurt,si tEios 9i seintoarce, pentru a se prezenta attcuiva.

$i ea tot pentru asta a venit acoto. La un eveniment sociat, ?ns5,

de departe cea mai bunb metodE de a iegi dintr-o conversa!ieeste sd o prezinli pe persoana cu care vorbegti cuiva cunoscut

!ie, dupE care sE dezertezi de acoto. Spre deosebire de petrece-ri[e sociate, [a evenimentele de socializare este acceptabiL si tagipe cineva singur, dar nu este frumos sE o faci fbrE motiv. Deci,

inainte si te duci [a eveniment, gindegte-te [a nigte cornentariibune de desp5rlire, ca: ,,imi pare aga de rEu, dar trebuiesb rnergta toaletdl" sau -Md duc si imi mai umptu o datd paharu[" sau

,.Tocmai [-am vizut pe [numel, trebuie si vorbesc numaidecitceva cu e[, inainte sE ptece" sau chiar ,,Te-am re]inut prea mutttimp cu aceast5 ocazie; sunt 9i atlii cu care trebuie si te int6t-negti". FI neintSrzlat ceea ce ai spus ci vei face cAnd te-ai scuzatsau iegi, cel pu]in, din c6mpul vizual a[ persoanei de [6ngE careai plecat, inainte sE te intorci sE vorbegti cu altcineva.

0n5ERVAT|€' ....DupE evenimentete de sociatizare, noteazd pe spatetefiec5rei cErfi de viziti c6t mai multe lucruri pe care !i teamintegti despre posesorul ei, ca sE te ajute si gtii c6teceva despre el in cazu[ in care acesta va pdstra legEturacu tine.

10 LUCRURT DE TrNUT M|NTE

1. Fd-le mereu cunogtinld ce[or care nu se cunosc, chiardacd nici tu nu ii cunogti bine.

1pteazd, mai degrabd, pentru formaLitate, atunci c1ndIe spui numele.

2.

l-

3. CAnd dai mAna cu cineva, stai cu fala spre eL giintindemAna dreaptd.

4. CAnd interaclionezi cu cineva sdrut1ndu-l pe obraz,incearcd sd vd atingeli obrajii intre ei sau si vi se atingdbuzeLe de obraji. Lipsa oricdrui contact, in acest sens,este semn de aroganfd.

5. Nu monopoLiza timpul unei persoane Ia evenimentelede socializare!

6. incearcd sd faci prezentdrile folosindu-te de uncomentariu ce poate servi drept punct de pornirepentru o conversalie intre cei doi.

7. incurajeazd-i pe ceilatli sd facd prezentdriLe!

B. Prezentdrile au menirea de a inctude pe cineva inconversalie.

9. Menline contactul vizual atit cu cel pe care il prezinli,c)t gi cu grupul, atunci cind faci prezentdriLe.

10.Nu fi ofensat cd nu e respectatd ideea ta referitoarela ceea ce'inseamnd un salut potrivit.

2. ARTA DE A FACECONVERSATIE

Din acest capitol, vei inv5ia:* cum si ategi un subiect de conversafie;. cum si rispunzi [a intrebarea ,,Ce mai faci?";. cum si te sustragi politicos de [a o discufie.

Subiecte de csnversatis adeevate55 sperEm c5, pe durata prezent5rii, i1i va fi pus [a dispozi!ieun subiect de conversalie firesc. Dact nu, va trebui sI iniliezichiar tu discujia.

Pentru ?nceput, pune ?ntrebdri. Majoritatea oamenitol prinprisma autoritilii [or asupra unei chestiuni, gbsesc cb e ceImai ugor sE vorbeascS despre experienlete [or 9i despre ei?n9isi. Ai grijS [a intrebirite prea personale, care privesc sta-rea de sEnbtate sau probtemele de retalie, 9i f5 referire maidegrabE [a locurite in care a fost persoana cu pricina sau [aechipa de fotbal cu care !ine. Deja ave]i ceva in comun prinfaptut cE vE afta!iin acetagi [oc, cu aceiagi oameni, deci, dacite impotmoiegti, f5, pur 9i simptu, o remarcb despre impreju-rimi 9i intreabS-[ pe ce[5tatt dacd este de acord cu tine. Saucum de [e cunoagte pe gazde. 0 atternativS ar fi sE aduci indisculie un tucru pe care it admiri [a persoana respectiv5, sE ocomptimentezi pentru e[ 9i sE ceri detatii.