Efectele stresului ocupational asupra sanatatii mentale si fizice a managerilor

Capitolul 4. Metodologia cercetarii4.1. SubiectiiAm investigat personalul din FlaroProd, la nivel de conducere (top management - sefi mari; middle level management - sefi intermediari; si low level management - sefi mici, directi), pentru a masura existenta stresului ocupational, gradul lui si modul n care acesta influenteaza negativ sau pozitiv sanatatea mentala, sanatatea fizica si nivelul de energie resimtit la locul de munca.Lotul de subiecti este de 14 persoane, 14 manageri. Subiectii au fost selectati din cadrul organizatiei FlaroProd, mpartita n doua centre de profit: Flaplast si Flamet; subiectii fiind alesi din primul centru de profit, si anume: Flaplast.Tabel 4.1. OrganizatiaFrequencyPercentValid PercentCumulative PercentValidFlaro14100,0100,0100,0

FrequencyPercentValid PercentCumulative PercentValidFlaplast14100,0100,0100,0

NValid14

Missing0

Mean7,50

Std. Deviation4,18

Minimum1

Maximum14

Dupa gen, subiectii sunt mpartiti n doua categorii, astfel, sapte subiecti sunt de gen masculin si sapte subiecti sunt de gen feminin (Tabel 4.4).Tabel 4.4. GenFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

ValidMasculin750,050,050,0

Feminin750,050,0100,0

Total14100,0100,0

n functie de data nasterii, subiectii sunt mpartiti astfel: un subiect, cel mai tnar, are 25 de ani, doi subiecti au 28 de ani, 10 subiecti au vrste cuprinse ntre 29 si 55 de ani, iar cel mai vrstnic subiect are 58 de ani (Tabel 4.5).Tabel 4.5. Vrsta n aniFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid2517,17,17,1

28214,314,321,4

2917,17,128,6

3117,17,135,7

3417,17,142,9

3617,17,150,0

4517,17,157,1

4617,17,164,3

4917,17,171,4

5017,17,178,6

5117,17,185,7

5517,17,192,9

5817,17,1100,0

Total14100,0100,0

Toti subiectii ocupa functii de conducere, unii sunt pe un nivel mai nalt, altii pe niveluri intermediare, iar altii se situeaza pe niveluri mai mici. Profesiile lor n cadrul organizatiei sunt n mare parte diferite, n concordanta cu tipul de departament, cu gradul obtinut si cu functia primita (Tabel 4.6.). Astfel, avem:Tabel 4.6. Titlul ocupatiei/ profesieiFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

ValidDispecer214,314,314,3

HR Manager17,17,121,4

Inginer321,421,442,9

Inspector RU17,17,150,0

Responsabil calitate17,17,157,1

Responsabil logistica17,17,164,3

sef Injectii17,17,171,4

sef sector17,17,178,6

sef tura17,17,185,7

Subinginer17,17,192,9

Tehnician17,17,1100,0

Total14100,0100,0

n ceea ce priveste aranjamentul de munca, noua subiecti sunt angajati cu norma ntreaga, iar ceilalti cinci sunt cu contract (Tabel 4.7.).Tabel 4.7. Aranjamentul de muncaFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

Norma ntreaga964,364,364,3

Contract535,735,7100,0

Total14100,0100,0

n functie de clasificarea ocupatiei, subiectii au optat n alegerea raspunsului astfel: patru dintre ei desfasoara o munca de birou/administrativa, cinci dintre subiecti desfasoara o munca management tehnic/mediu, iar cinci dintre ei o munca de management superior/profesionist/expert (Tabel 4.8.).Tabel 4.8. Clasificarea ocupatieiFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

ValidDe birou/ administrativa/ altele428,628,628,6

Management mediu/ Tehnic535,735,764,3

Management superior/ Profesionist/ Expert535,735,7100,0

Total14100,0100,0

Subiectii au raspuns la itemul "Cte ore ar trebui sa lucrati n mod obisnuit pe saptamna?" cu 40, dar s-a constatat prin raspunsurile lor la un alt item, ("Cte ore lucrati n mod real?") ca numarul real de ore lucrate variaza ntre 40 si 55 (Tabel 4.9.).Tabel 4.9. Ore lucrate real pe saptamnaFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

40214,314,314,3

4217,17,121,4

4417,17,128,6

45857,157,185,7

4717,17,192,9

5517,17,1100,0

Total14100,0100,0

n ceea ce priveste motivatia cnd se lucreaza n plus, se prezinta urmatorul tabel (Tabel 4.10.):Tabel 4.10. Motivatia cnd lucrati n plusFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

Propria alegere17,17,17,1

Se asteapta acest lucru de la mine642,942,950,0

Pentru a termina lucrul inceput750,050,0100,0

Total14100,0100,0

n functie de anii lucrati n organizatie, avem patru subiecti care au raspuns ca lucreaza de un an n organizatie, doi subiecti care au o vechime de doi ani, doi subiecti cu vechime de sase ani, un subiect lucreaza de sapte ani n organizatie, un subiect este angajat de 20 de ani, unul de 22, unul de 25, unul de 32 si unul de 34 de ani lucreaza n aceasta organizatie (Tabel 4.11.).Tabel 4.11. Vechime n ani pentru organizatia dvs.FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

1428,628,628,6

2214,314,342,9

6214,314,357,1

717,17,164,3

2017,17,171,4

2217,17,178,6

2517,17,185,7

3217,17,192,9

3417,17,1100,0

Total14100,0100,0

Trei subiecti au raspuns ca a avut loc un eveniment major n ultimele trei luni, n timp ce, ceilalti unsprezece au dat un raspuns negativ (Tabel 4.12.). Un subiect a raspuns ca starea lui de sanatate nu este buna pe moment (Tabel 4.13.), tot el afirmnd ca a suferit o boala majora n ultimele trei luni (Tabel 4.14.) si ca este subiectul unor presiuni/tensiuni negative, care au nceput cu mai mult de trei luni nainte si care mai au nca impact asupra lui (Tabel 4.15.), n timp ce restul de treisprezece au considerat ca starea lor de sanatate este buna pe moment si ca nu au suferit de vreo boala majora n ultimele trei luni si nici nu au fost subiectii unor tensiuni,dupa cum arata si tabelele urmatoare:Tabel 4.12. Eveniment major n ultimele trei luniFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

Da321,421,421,4

Nu1178,678,6100,0

Total14100,0100,0

Tabel 4.13. Starea de sanatate este buna pe momentFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

Da1392,992,992,9

Nu17,17,1100,0

Total14100,0100,0

Tabel 4.14. Boala majora n ultimele trei luniFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

Da17,17,17,1

Nu1392,992,9100,0

Tabel 4.15. Subiectul presiunilorFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

Da17,17,17,1

Nu1392,992,9100,0

Total14100,0100,0

Itemul "Programul ideal de exercitii fizice" este compus din cinci scale (1 = ntotdeauna, 2 = De obicei, 3 = Cteodata, 4 = Ocazional, 5 = Niciodata). Cei mai multi dintre subiecti, n numar de opt, au raspuns ca urmeaza ocazional programul de exercitii fizice, alti trei subiecti urmeaza cteodata programul de exercitii fizice, doi dintre ei nu urmeaza niciodata si doar unul urmareste de obicei programul de exercitii fizice (Tabel 4.16.).Tabel 4.16. Program ideal de exercitii fiziceFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

De obicei17,17,17,1

Cateodata321,421,428,6

Ocazional857,157,185,7

Niciodata214,314,3100,0

Total14100,0100,0

Pentru itemii care presupun chestionarea n legatura cu zilele libere pe motiv de boala, scorurile arata ca unsprezece subiecti nu au avut zile libere n ultimele trei luni pe motiv de boala, doar trei dintre ei, avnd cinci zile libere n ultimele trei luni (Tabel 4.17.); doisprezece subiecti au raspuns ca nu au avut deloc zile libere pe motiv de boala, iar ceilalti doi au avut cinci zile libere pe motiv de boala (Tabel 4.18.).Tabel 4.17. Zile libere n ultimele trei luni pe motiv de boalaFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

01178,678,678,6

5321,421,4100,0

Total14100,0100,0

Tabel 4.18. Zile libere pe motiv de boalaFrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

01285,785,785,7

5214,314,3100,0

Total14100,0100,0

Subiectii s-au autoevaluat din punctul de vedere al performantei/eficientei lor n munca, pe o scala de la 0-100, scorurile oscilnd ntre 70 si 100 (Tabel 4.19.).Tabel 4.19. Autoevaluare pe scala de la 0-100FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent

Valid

7017,17,17,1

8017,17,114,3

90750,050,064,3

9517,17,171,4

9817,17,178,6

100321,421,4100,0

Total14100,0100,0

4.2. Instrumentele de investigarePentru evaluarea subiectilor au fost folosite doua teste: "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale" (IMP) si "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.).4.2.1. Descrierea testului (IMP) - "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale"A fost tradus si adaptat n scop experimental dupa chestionarul Pressure Management Indicator - PMI, Williams si Cooper, n 1998, pe 1026 de subiecti romni. Testul cuprinde un chestionar de date biografice, 8 scale si 24 de subscale care masoara sursele si efectele presiunilor socioprofesionale, strategii de coping si diferentele individuale.Cele 8surse de presiune, formeaza o singura scala, sunt evaluate cu ajutorul a opt subscale si anume :Suprancarcarea/ suprasolicitarea postului (cuprinde 6 itemi);Relatii interpersonale (cuprinde 8 itemi);Climatul organizational (cuprinde 4 itemi);Responsabilitatea personala (cuprinde 4 itemi);Rol managerial (cuprinde 4 itemi);Balantacasa - munca (cuprinde 6 itemi);Hartuiri zilnice (cuprinde 4 itemi).Participantii sunt rugati sa estimeze itemii ce reprezinta potentialele surse de presiune care se potrivesc muncii lor, n raport cu gradul de presiune care i apasa n ultimele trei luni. Estimarea se realizeaza pe o scala de tip Likert, cu 6 trepte (1 = n mod foarte sigur nu este o sursa; 6 = n mod foarte sigur este o sursa). Scorurile mari indica mai multa presiune.Mecanismele de copingsunt evaluate cu ajutorul unei scale de tip Likert , cu 6 trepte (1 = niciodata nu este utilizat de mine; 6 = este utilizat foarte frecvent de mine). Aceasta scala include subscalele:Focalizarea pe problema (cuprinde 6 itemi );Balanta viata - munca (cuprinde 4 itemi );Suportul social (cuprinde 3 itemi);Diferentele individualesunt evaluate prin intermediul a doua scale: prima scala evalueazaTipul A de comportament, aceasta cuprinde 2 subscale:Pulsiuni de tip A (cuprinde 4 itemi);Nerabdarea (cuprinde 5 itemi),iar cea de-a doua scala include o subscala pentru:Evaluarea controlului (cuprinde 5 itemi);Influente personale (cuprinde 3 itemi);Efectele presiunilorsocioprofesionale sunt evaluate cu ajutorul a 4 scale care includ o serie de subscale.Evaluarea satisfactiei muncii se realizeaza prin intermediula doua subscale. Subiectii au sarcina de a estima pe o scala de tip Likert, gradul desatisfactiepe care l simt fata demunca si organizatian care lucreaza. Prima subscala masoara gradul de satisfactie n relatie cu munca/postul si cuprinde 6 itemi, iar satisfactia fata de organizatie este evaluata prin intermediul a 6 itemi. Atitudinea fata de organizatie este evaluata cu ajutorul subscalei desecuritate organizationalacare cuprinde 5 itemi si celei deimplicare organizationalacare cuprinde 5 itemi.n scopulevaluarii nivelului de stare de bine mentala, participantilor li s-a cerut sa raspunda la o serie de ntrebari legate desanatatea mentalacare cuprinde 5 itemi,optimismul/rezilienta, ce cuprinde 4 itemi sinivelul de ncredere personalacare cuprinde 3 itemi. Scala destare de bine fizicainclude subscale desimptome fizicecare cuprind 3 itemi si subscalanivelului de energiecare cuprinde 4 itemi.4.2.2. Descrierea testului "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.)Cuprinde sapte chestionare, reunite laolalta ntr-o anumita ordine si evalund:1.Date biografice, itemi care se referala :Dvs. si familia dvs.: cuprinde 6 itemi;Pregatirea: cuprinde 2 itemi;Locuri de munca acceptate: cuprinde 8 itemi;Alte interese si angajamente: cuprinde 3 itemi;Obiceiurile dumneavoastra: cuprinde 4 itemi;Istoricul vietii recente: cuprinde 3 itemi.2.Satisfactia n munca,("Ce parere aveti despre serviciul Dvs."), cuprinde 22 de itemi, privind urmatoarele subscale:Ocupatia nsasi;Structura si designul operational;Procesele organizationale;Relatiile interpersonale;Satisfactia muncii n general.3.Starea curenta de sanatate mentala,("Cum va apreciati starea actuala de sanatate"), cuprinde 18 itemi, iarcea fizicacuprinde 12 itemi.4.Comportamentul n general,("Felul n care va comportati n general"), cuprinde 14 itemi, este o scala pe 6 trepte, privind urmatoarele subscale:Atitudinea n fata vietii;Stilul comportamental;Ambitia, nevoia de realizare;5.Sursele de stres,("Surse de tensiune n serviciul Dvs."), cuprind 61 de itemi, si au urmatoarele subscale:Factori intrinseci ai muncii;Rolul managerial;Relatii interpersonale;Cariera si dezvoltare;Structura si climat organizational;Interfata munca - familie.6.Strategiile de nfruntare(coping), ("Cum faceti fata stresului la care sunteti supus"), cuprind 28 de itemi si se refera la urmatoarele scale:Suport social;Strategia de ndeplinire a sarcinilor;Logica;Relatia munca - familie;Timp;Implicare.Chestionarele acestui test sunt destinate sa masoare att sursele de stres ct si efectele stresului ocupational. Vorbind la modul general, stresul ocupational este considerat un raspuns la situatii si mprejurari care supun individul unor cerinte deosebite cu rezultatele negative; aceasta este definitia care a fost utilizata la construirea acestui chestionar. Sursele stresului sunt multiple, tot asa si efectele. Nu este doar o functie a faptului de a fi "sub presiune". Sursele pot fi legate de serviciu, dar viata de familie poate fi si ea implicata. Efectele asupra sanatatii s-ar putea sa nu priveasca doar starea dumneavoastra fizica, ci si felul n care reactionati si va comportati att la serviciu ct si acasa.Acest test a fost elaborat, folosind date statistice (de tip interval), si a fost recurent pentru mai multe ocupatii variate din domeniul industrial, fiind permanent mbunatatit. Prin OSI nu se intentioneaza o diagnoza individuala, cum ar realiza un chestionar de personalitate. Obiectivul principal al acestui test este de a surprinde situatia globala a unei organizatii si interactiunile individuale individ - munca, iar de asemenea rezultatele obtinute pot fi folosite n dezvoltarea unor strategii de coping.4.3. Procedura de lucruPentru evaluarea subiectilor au fost folosite doua teste: "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale" (IMP) si "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.).Testele utilizate n cadrul studiului au fost distribuite unui numar de 14 persoane. n momentul distribuirii testelor, participantilor la studiu li s-au prezentat si explicat instructiunile de completare a chestionarelor si li s-au oferit informatii cu privire la obiectivele studiului. Totodata, li s-a prezentat ce contine fiecare test n parte si li s-a spus ca prin acest studiu se doreste a se masura gradul de stres pe care ei l resimt la locul de munca.Capitolul 5. Rezultatele cercetarii si interpretarea acestora5.1. Prezentarea distributiei datelorTabel 5.1. Surse de presiune - PMI

Tabel 5.2. Strategii de coping - PMI

Tabel 5.3. Personalitate (diferente individuale) - PMI

Tabel 5.4. Efectele stresului - PMI

Tabel 5.5. Surse de stres - OSI

Tabel 5.6. Tip A de comportament - OSI

Tabel 5.7. Control - OSI

Tabel 5.8. Strategii de coping - OSI

Tabel 5.9. Satisfactia muncii - OSI

Tabel 5.10. Sanatate mentala si fizica - OSI

5.2. Interpretarea rezultatelorPentru nceput este esentiala precizarea faptului ca nivelul de semnificatie statistica de 0,01 este indicat de prezenta a doua semne "*", n tabelul de corelatie, (99% grade de ncredere), iar nivelul de semnificatie statistica de 0,05 este indicat de prezenta unui singur semn "*".Prin analiza corelationala ntre sursele de presiune si efectele stresului, din cadrul testului PMI, reies urmatoarele aspecte:"Recunoasterea profesionala", ca sursa de presiune, coreleaza negativ cu "Starea mentala", ca efect al stresului organizational, avnd un coeficient de corelatie de -,608, cu un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta nseamna ca atunci cnd cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al nevoii ca realizarile sale sa i fie recunoscute creste, gradul de satisfactie pe care acesta l resimte n legatura cu starea sa mentala scade (tabel 5.11.).Tabel 5.11. Corelatia dintre "Recunoasterea profesionala" si "Starea mentala".

"Responsabilitatea personala", ca sursa de presiune, coreleaza negativ cu "Starea mentala", ca efect al stresului organizational, avnd un coeficient de corelatie de -,650, cu un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta nseamna ca atunci cnd creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, gradul de satisfactie pe care acesta l resimte n legatura cu starea sa mentala scade (tabel 5.12.)."Responsabilitatea personala" coreleaza negativ cu "Nivelul de ncredere personala", avnd un coeficient de corelatie de -,660, cu un prag de semnificabilitate statistica de 0,05, aceasta nsemnnd ca atunci cnd crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, cantitatea de energie simtita de persoana scade semnificativ(tabel 5.12.)."Responsabilitatea personala" coreleaza negativ si cu "Simptomele fizice"; coeficientul de corelatie este de -,622, iar pragul de semnificabilitate statistica fiind de 0,05. Atunci cndcantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii creste, gradul de calm pe care o persoana l simte n termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile scade(tabel 5.12.).Tabel 5.12. Corelatia dintre"Responsabilitatea personala" si "Starea mentala", "Nivelul de ncredere personala", si "Simptomele fizice".

Exista o corelatie semnificativa negativa ntre predictorul"Hartuiri zilnice" si efectul stresului: "Nivelul de ncredere personala", cu un coeficient de corelatie de -,538 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta nseamna ca atunci cndcantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al problemelor iritante si agravante de zi cu zi de la locul de munca creste, masura n care o persoana se simte sigur de propriile forte, are ncredere n propriile puteri, scade (tabel 5.13.).Tabel 5.13. Corelatia dintre"Hartuiri zilnice" si "Nivelul de ncredere personala".

Prin analiza corelationala ntre sursele de presiune si personalitate (diferente individuale), din cadrul testului PMI, reies urmatoarele aspecte:Sursa de presiune "Suprancarcarea muncii" coreleaza pozitiv cu diferenta individuala de "Nerabdare", avnd un coeficient de corelatie de ,696 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce nseamna ca, atunci cndcantitatea de presiune pe care o (re)simte o persoana ca rezultat alcantitatii sau dificultatii muncii cu care se confrunta la locul de munca creste, va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.14.).Tabel 5.14. Corelatia dintre"Suprancarcarea muncii" si "Nerabdare".

Predictorul"Relatii interpersonale" coreleaza pozitiv cu"Nerabdarea", coeficientul de corelatie este de ,623, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05. Cu ct creste cantitatea de presiune pe care o (re)simte o persoana ca rezultat al ntelegerii cu persoanele din jur, n special cu cele de la locul de munca, cu att va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.15.).Tabel 5.15. Corelatia dintre"Relatii interpersonale" si"Nerabdare".

Predictorul"Climat organizational" coreleaza pozitiv cu "Nerabdarea", avnd un coeficient de corelatie de ,604 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta nseamna ca atunci cnd crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al atmosferei de la locul de munca, va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.16.).Tabel 5.16. Corelatia dintre"Climat organizational" si "Nerabdare".

Sursa de presiune "Responsabilitate personala" coreleaza negativ cu "Pulsiune de tip A", avnd un coeficient de corelatie de -,670 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce nseamna urmatoarele: cu ct crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, cu att va scadea agresivitatea proactiva (srguinta) (tabel 5.17.).Sursa de presiune "Responsabilitate personala" coreleaza pozitiv cu "Nerabdarea", avnd un coeficient de corelatie de ,837 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce nseamna ca atunci cnd crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata stresului (tabel 5.17.)."Responsabilitatea personala" coreleaza negativ cu diferenta individuala,"Control", avnd un coeficient de corelatie de -,829 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Prin aceasta reiese ca pe masura cecrestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, va descreste masura n care persoana se simte capabila sa influenteze si sa controleze evenimentele din jurul sau (tabel 5.17.)."Responsabilitatea personala" coreleaza negativ si cu"Influenta personala", coeficientul de corelatie fiind de -,709, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,01. Aceasta corelatie arata ca pe masura ce creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, va descrestemasura n care cineva este capabil sa si exercite libertatea de decizie la locul de munca (tabel 5.17.).Tabel 5.17. Corelatia dintre"Responsabilitatea personala" si"Pulsiune de tip A", "Nerabdarea","Control", si"Influenta personala".

Exista o corelatie semnificativa negativa ntre predictorul"Rol managerial" si "Influenta personala", cu un coeficient de corelatie de -,595 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta nseamna ca atunci cnd crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al responsabilitatii pentru managementul si supervizarea altor persoane, va descreste si masura n care cineva este capabil sa si exercite libertatea de decizie la locul de munca (tabel 5.18.).Tabel 5.18. Corelatia dintre"Rol managerial" si "Influenta personala".

Predictorul"Balanta casa-munca" coreleaza pozitiv cu efectul "Nerabdare", avnd un coeficient de corelatie de ,542 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Cu ctcantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al deconectarii de presiunea de la locul de munca cnd persoana se afla acasa si invers creste, cu att va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.19.).Tabel 5.19. Corelatia dintre"Balanta casa-munca" si "Nerabdare".

Prin analiza corelationala ntre personalitate (diferente individuale) si efectele stresului, din cadrul testului PMI, reies urmatoarele aspecte:Predictorul"Nerabdare" coreleaza semnificativ negativ cu:- "Starea mentala" - coeficientul de corelatie este de -,562, pragul de semnificabilitate statistica fiind de 0.05, ceea ce nseamna ca atunci cnd predictorul creste,gradul de satisfactie pe care cineva l resimte n legatura cu starea sa mentala va descreste (tabel 5.20.).-"Simptome fizice" - coeficientul de corelatie este de -,625, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05, ceea ce nseamna ca atunci cnd predictorul creste,gradul de calm, pe care o persoana l simte n termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile, va descreste (tabel 5.20.).-"Nivel de energie" - coeficientul de corelatie este de -,556, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05, ceea ce nseamna ca atunci cnd predictorul creste,cantitatea de energie pe care o simte o persoana va descreste (tabel 5.20.).Tabel 5.20. Corelatia dintre"Nerabdare" si "Starea mentala", "Simptome fizice", si "Nivel de energie".

Exista o corelatie semnificativa pozitiv ntre predictorul"Control" si "Simptome fizice", cu un coeficient de corelatie de ,677 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Aceasta nseamna ca atunci cnd masura n care o persoana se simte capabila sa influenteze si sa controleze evenimentele creste, va creste si gradul de calm pe care o persoana l simte n termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile (tabel 5.21.).Predictorul "Control" coreleaza pozitiv si cu "Nivelul de energie", coeficientul de corelatie fiind ,555, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05, ceea ce nseamna ca daca va creste masura n care o persoana se simte capabila sa influenteze si sa controleze evenimentele, atunci va creste si cantitatea de energie simtita de persoana (tabel 5.21.).Tabel 5.21. Corelatia dintre "Control" si "Simptome fizice", si "Nivelul de energie".

Predictorul "Influenta personala" coreleaza pozitiv cu "Satisfactia postului". Coeficientul de corelatie este de ,610, pragul de semnificabilitate personala este 0,05, ceea ce nseamna ca atunci cnd creste masura n care cineva este capabil sa si exercite libertatea de decizie la locul de munca, va creste si gradul n care o persoana se simte satisfacuta n legatura cu tipul de munca n care este implicata, n termeni de sarcini si functii (tabel 5.22.).Tabel 5.22. Corelatia dintre "Influenta personala" si "Satisfactia postului".

Prin analiza corelationala ntre sursele de stres si sanatatea fizica, din cadrul testului OSI, reies urmatoarele aspecte:Exista o corelatie semnificativa pozitiva ntre "Rol managerial" si "Sanatatea fizica", avnd un coeficient de corelatie de ,717 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce nseamna ca atunci cnd crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al responsabilitatii pentru managementul si supervizarea altor persoane, va creste si starea de sanatate fizica (tabel 5.23.).Exista o corelatie semnificativa pozitiva ntre "Relatii interpersonale" si "Sanatatea fizica", avnd un coeficient de corelatie de ,656 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05; aceasta nsemnnd ca pe masura cecantitatea de presiune pe care o (re)simte o persoana ca rezultat al ntelegerii cu persoanele din jur, n special cu cele de la locul de munca creste, va creste si starea de bine, fizica, a persoanei (tabel 5.23.).Exista o corelatie semnificativa pozitiva ntre predictorul "Cariera si dezvoltare" si "Sanatatea fizica", avnd un coeficient de corelatie de ,742 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Daca predictorul creste, atunci va creste sigradul de calm pe care o persoana l simte n termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile (tabel 5.23.).Exista o corelatie semnificativa pozitiva ntre "Structura si climat organizational" si "Sanatatea fizica", avnd un coeficient de corelatie de ,720 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Starea de bine a individului creste pe masura ce creste sicantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al atmosferei de la locul de munca (tabel 5.23.)."Interfata munca-familie" coreleaza pozitiv cu "Sanatatea fizica", avnd un coeficient de corelatie de ,725 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, indicndu-ne faptul ca atunci cnd persoana reuseste sa se deconecteze de la presiunea de la locul de munca cnd se afla acasa si invers, si starea de sanatate fizica va fi mai buna(tabel 5.23.).Tabel 5.23. Diferite corelatii ntre surse de stres si sanatatea fizica.

Capitolul 6. Concluzii si implicatiin baza analizei diferitelor abordari teoretice ale stresului si a modelelor dezvoltate n domeniul stresului ocupational au putut fi formulate cteva concluzii.n primul rnd trebuie precizat faptul ca teoria cognitiva reprezinta n prezent cadrul de baza n studiul stresului. Aceasta abordare se caracterizeaza prin recunoasterea faptului ca aceleasi modificari din mediu determina reactii diferite la indivizi diferiti, a rolului evaluarilor subiective asupra stimulilor si resurselor de coping n aparitia reactiilor de stres. Stresul nu mai este tratat ca o dimensiune a mediului fizic (aparitia unor evenimente considerate stresante), sau n termeni de raspunsuri care sunt uneori corelate cu stresul. ncadrat prin prisma abordarii cognitive, studiul stresului vizeaza oameni normali care fac fata, sau esueaza n a face fata, problemelor cu care se confrunta. Stresul este cel mai adecvat vazut ca un construct complex, mai degraba dect ca o simpla variabila care poate fi direct masurata si corelata cu rezultate adaptationale.n al doilea rnd, modelele stresului ocupational dezvoltate n ultima perioada au integrat achizitiile teoriei cognitive a stresului. Numeroase modele ale stresului includ ca dimensiuni procesele de evaluare si diferentele individuale care modereaza relatia dintre stresori si reactii.n prezent emotiile au capatat importanta, n ceea ce priveste studiul stresului ocupational, n cadrul cercetatorilor din domeniul organizational, o dovada fiind includerea si investigarea diferitelor tipuri de emotii (de exemplu, depresia, burnout-ul, satisfactia cu munca).Solicitarile muncii (stresorii) se afla ntr-un proces constant si rapid de schimbare ca urmare a dezvoltarilor la nivel social si tehnologic. Ca rezultat al acestor schimbari, natura solicitarilor postului (stresorii) a suferit o modificare de la solicitari pur fizice la solicitari mentale si emotionale, cu importante implicatii pentru dezvoltarea modelelor teoretice ale stresului ocupational.Nivelul suprem de manifestare al stresului, n sens non-adaptativ, l reprezinta aparitia starii de epuizare la nivelul persoanei care nu mai poate gestiona constructiv stresul.n al treilea rnd, este important sa se dezvolte proceduri de managementul stresului fundamentate teoretic, bazate pe analiza nevoilor organizatiei si angajatilor, si care sa fie reevaluate si revazute n mod regulat.Investigarea stresului ocupational s-a dezvoltat intens n ultimele decenii, n prezent existnd o recunoastere unanima si dovezi concludente asupra relatiei dintre stresorii muncii si o serie de consecinte la nivelul sanatatii mentale si fizice.Obiectivul cercetarii mele a fost acela ca exista relatii semnificative ntre stresori si efecte, respectiv diferente individuale si efecte ale stresului ocupational la managerii, din cadrul organizatiei FlaroProd, centrul de profit Flaplast.S-a lucrat numai la nivel de manageri. Ipoteza de start a fost aceea ca factorii stresului ocupational influenteaza negativ sau pozitiv sanatatea mentala, sanatatea fizica si nivelul de energie resimtit la locul de munca.n urma analizei corelationale dintre sursele de presiune socio-profesionale si efectele stresului, dintre sursele de presiune si diferentele individuale (personalitate), dintre diferentele individuale si efectele stresului, ct si dintre sursele de stres si sanatatea fizica, s-au obtinut rezultatele ce confirma ipotezele de lucru ale cercetarii.6.1. Directii ulterioare de cercetarePentru a obtine date mai relevante pentru aceasta tema, studiile ulterioare ar trebui sa utilizeze, n primul rnd, esantioane n care participantii sa fie selectati aleator deoarece prin intermediul unei astfel de esantionari pot fi reduse o parte din distorsiunile rezultatelor.n plus, informatii mai concludente despre tema abordata n studiul de fata ar putea fi obtinute prin intermediul unor studii care sa utilizeze doar manageri dintr-un anumit nivel (managementul de vrf, de nivel mediu sau de baza) si dintr-un anumit domeniu de activitate profesionala (dintr-un anumit departament).Pentru a combate stresul ocupational este nevoie de interventie att la nivel de surse de presiune socio-profesionale, ct si la nivelul evaluarilor pe care persoanele le fac acestor evenimente din mediul ocupational. n cadrul diferentelor individuale Tipul A de comportament joaca un rol important n perceperea surselor de presiune socio-profesionala obiective din mediul profesional. Cunoasterea acestei dinamici la nivel de perceptie si la nivel de reactii la stres va permite implementarea unor masuri de management al stresului, respectiv dezvoltarea unor programe de reducere a stresului ocupational.n concluzie, investigarea stresului ocupational la nivel managerial este o activitate ce trebuie permanentizata la nivelul fiecarei organizatii, calitatea vietii personalului fiind afectata de aceasta componenta organizationala; din acest motiv, fiecare psiholog specialist n domeniul muncii si n cel organizational este responsabil de determinarea nivelului de stres din organizatia n care activeaza.Bibliografie1.Baba, A.I., & Giurgea, R. (1993).Stresul, adaptare si patologie. Editura Academiei Romne, Bucuresti;2.Baban, A. (1998).Stres si personalitate. Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;3.Bogathy, Z. (2004).Manual de psihologia muncii si organizationala. Editura Polirom, Iasi, pp. 179 - 184;4.Bogathy, Z. (2007).Manual de tehnici si metode n psihologia muncii si organizationala. Editura Polirom, Iasi, pp. 235 - 252;5.Capotescu, R. (2006).Stresul ocupational. Teorii, modele, aplicatii. Editura Lumen, Iasi;6.Cocoara, M. (2005).Stresul. Definire, manifestare, prevenire. Editura Crisserv, Medias;7.Derevenco, P., Anghel, I., & Baban, A. (1992).Stresul n sanatate si boala. De la teorie la practica.Editura Dacia, Cluj-Napoca;8.Holdevici, I. (2005).Psihoterapia cognitiv-comportamentala: Managementul stresului pentru un stil de viata optim. Editura stiintelor Medicale, Bucuresti;9.Iamandescu, I.-B. (1993).Stresul psihic si bolile interne. Editura All, Bucuresti;10.Iamandescu, I.-B. (2002).Stresul psihic: din perspectiva psihologica si psihosomatica.Editura Infomedica, Bucuresti;11.Miclea, M. (1997).Stres si aparare psihica. Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;12.Mocan, I. (2005).SPSS. Introducere n analiza datelor. Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu;13.Percek, A. (1992).Stresul si relaxarea. Editura Teora, Bucuresti;14.Stora, J.-B. (1999).Stresul.Editura Meridiane, Bucuresti;15.Zlate, M. (2007).Tratat de psihologie organizational - manageriala. Vol II. Editura Polirom, Iasi, pp. 559 - 653;AnexeAnexa 1. Gen

Anexa 2. Vrsta n ani

Anexa3. Aranjamentul de munca

Anexa 4. Clasificarea ocupatiei

Anexa 5. Ore lucrate real pe saptamna

Anexa 6. Motivatia cnd lucrati n plus

Anexa 7. Vechime n ani pentru organizatia dvs.

Anexa 8. Eveniment major n ultimele trei luni

Anexa 9. Starea de sanatate este buna pe moment

Anexa 10. Boala majora n ultimele trei luni

Anexa 11. Subiectul presiunilor

Anexa 12. Program ideal de exercitii fizice

Anexa 13. Zile libere n ultimele trei luni pe motiv de boala

Anexa 14. Zile libere pe motiv de boala

Anexa 15. Autoevaluare de la 0-100