consecintele sociale ale crizei economice actuale in romania
TRANSCRIPT
CONSECINTELE SOCIALE ALE CRIZEI ECONOMICE ACTUALE IN ROMANIA
Cuprins
1. Criza economica actuala..................................................22. Consecintele sociale ale crizei economice in Romania.. .8
2.1 Asupra saraciei...........................................................82.2 Asupra somajului........................................................92.3 Asupra inflatiei..........................................................122.4 Alte consecinte..........................................................13
Bibliografie........................................................................17
1. Criza economica actuala
Criza financiara s-a declansat initial in Statele Unite. Administratia condusa de
presedintele George W. Bush, dominata de propovaduitorii "economiei de piata libera", a
degradat autoritatea organelor responsabile cu reglementarea institutiilor financiare si a
dat mana libera "scamatorilor" financiari. Acestia s-au implicat masiv in activitati
"creative" dubioase1.
In absenta unor limite impuse si sanctionate de autoritatile statale, unele banci,
fonduri de investitii si societati de asigurare, fara sa aiba acoperirea necesara, au acordat
imprumuturi considerabile unor "clienti" care nu aveau capabilitatea de a-si plati ratele.
Imprumuturile respective, avand dobanzi apreciabile, au fost "reimpachetate" in devize
complexe, toxice si aparent atractive, care, ulterior, au fost vandute profitabil ca produse
financiare legitime multor investitori autohtoni si straini.
Excesele creditorilor pradatori s-au raspandit la scara globala. Disponibilitatea
excesiva a fondurilor de credit a creat multe "baloane" hiperumflate pe piata de credite
pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, studentie si carti de credit. Manipularile
financiare "ingenioase" s-au extins si la imprumuturile facute de administratiile regionale
si locale, la creditele industriale si comerciale, la bursele de actiuni si la pietele pentru
resurse naturale. In timpul crizelor bancare, din ce in ce mai multe imprumuturi raman
neplatite, valoarea bunurilor scade si multe intreprinderi dau faliment. Pierzand capital,
bancile nu mai pot acorda credit. In America, pierderile datorate neplatii imprumuturilor
se pot ridica la peste 2 trilioane de dolari.
Lipsa normelor de reglementare si atitudinea "laissez faire"2 a guvernului Bush au
contribuit si la formarea asa-ziselor fonduri "ingradite" (hedge funds)3, la care puteau
participa numai investitori foarte bogati si institutii instarite. Managerii acestor fonduri
netransparente si manipulative s-au implicat in tot felul de tranzactii dubioase care au
contribuit la precipitarea crizei financiare.1 Consecintele crizei financiare globale - http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html - 27 ianuarie 2009.2 Tip de leadership care reprezinta evitarea deciziilor si implicarii, nu se apara pozitia si punctul de vedere.3 Leverage Funds, cunoscute si ca Hedge Funds, sunt fonduri speculative de tip inchis, adresate unui numar limitat de investitori si care, printre strategiile folosite, utilizeaza si fonduri imprumutate (imprumuturi si/sau obligatiuni) pentru "leverage" (efect de levier sau tranzactionare in marja).
2
In 2007 si 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din avutul personal.
Valorile caselor si cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari in 2006, au scazut sub 8
trilioane in 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1,2 trilioane. In
aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la 11 la 8 trilioane.
Aceste pierderi exorbitante au socat populatia americana. Ca sa evite agravarea starii de
panica, Banca Centrala a SUA4 a pus prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de
540 miliarde de dolari si a alocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor si al
companiilor de asigurare in prag de faliment.
In ianuarie 2009, valoarea actiunilor din bursele americane a scazut cu 50% din
valoarea pe care o avusesera in prima jumatate a anului 2007. Aceste pierderi
considerabile au semnalat ca Statele Unite se afla in cea mai grava recesiune economica
din ultimii 75 de ani. In ultimii doi ani, cheltuielile deficitare ale guvernului de la
Washington au creat datorii imense.
In septembrie 2007, guvernul federal datora 5,8 trilioane de dolari, echivalent cu
41% din produsul intern brut (PIB) al tarii. Din cauza agravarii situatiei economice si a
masurilor aditionale anticriza, specialistii americani preconizeaza ca datoria guvernului
american va creste cu inca 2 sau 3 trilioane de dolari in urmatorii doi ani. PIB al SUA, ca
si veniturile statului din impozite au scazut substantial in a doua jumatate a anului 2008 si
vor continua sa scada in 2009. La valoarea actuala a datoriilor, numai dobanzile la
fondurile imprumutate obliga guvernul american sa achite 12 miliarde de dolari anual.
Peste jumatate din imprumuturile guvernului de la Washington au fost facute in
strainatate, mai ales in China, in Japonia si in tarile exportatoare de petrol din regiunea
Golfului Persic. In cazul in care aceste state ar decide sa se debaraseze de valuta
acumulata, valoarea dolarului american s-ar prabusi. Ceea ce ar avea consecinte nefaste
atat pentru SUA, cat si pentru economia globala.
Restul lumii
Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a
intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne si sa-si
revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume uriase in
4 Federal Reserve.
3
structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci si au redus
impozitele ca sa stimuleze economia.
Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta,
Anglia, Italia si Spania, a scazut in ultimele 6 luni cu 20-25%. Somajul, lipsa de incredere
a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a cetatenilor au crescut in majoritatea statelor
din UE. Guvernul german a alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea
imprumuturilor acordate de banci. Deoarece efectul a fost insuficient, guvernantii au
dispus ca alte 60 de miliarde de euro sa fie alocate pentru stimularea economiei.
Produsul intern brut al Marii Britanii a scazut alarmant in ultimele 6 luni. Incercand
sa supravietuiasca, firmele engleze au apelat la stat. In ianuarie 2009, guvernul de la
Londra a alocat 20 de miliarde de lire ca garantie pentru imprumuturi facute de banci
intreprinderilor mici si mijlocii. Ceea ce este mult prea putin pentru acoperirea datoriilor
interne ale firmelor britanice, in valoare de peste 500 de miliarde de lire5.
Pana acum, China a rezistat cel mai bine la criza curenta. Desi exporturile au scazut
anul trecut, importurile au scazut si mai mult, asa incat balanta comerciala externa a
Chinei in 2008 a ramas pozitiva, in valoare de 460 de miliarde de dolari. Cu rezerve
valutare enorme, cu mare capacitate de stimulare a consumului intern si cu surplus
comercial solid, China isi va continua ascensiunea economica.
In Rusia, criza financiara a facut ravagii spectaculoase. Deoarece in ultimul an
pretul titeiului pe piata internationala a scazut cu doua treimi, veniturile din exportul de
petrol s-au deteriorat substantial. Reactionand la deprecierea rublei, capitalul strain si
autohton a reinceput fuga in strainatate. In ultimul an, bursa de actiuni a scazut cu 70%.
In loc sa ia masuri monetariste, premierul Vadimir Putin a decis sa combata criza
economica prin controlul informatiilor si prin represiuni politice. Ca "sa nu sperie
populatia", el a interzis mass-media sa discute criza financiara si economica.
In timpul crizelor financiare internationale, cerintele pentru resurse naturale, servicii
si produse scad. Ceea ce afecteaza negativ tarile cu economii bazate pe export.
Exporturile din Taiwan, Japonia si Coreea de Sud s-au degradat cu de la 25 la 50%.
Cresterea economica globala, care a fost de 5% in 2007, este proiectata sa scada la 0,2%
5 Consecintele crizei financiare globale - http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html - 27 ianuarie 2009.
4
in 2009. Multe tari in proces de dezvoltare supravietuiesc prin export de materii prime si
produse agricole. FMI nu are fonduri suficiente ca sa salveze majoritatea statelor
nedezvoltate lovite de recesiune.
Alte consecinte
Din punct de vedere geopolitic, crahul financiar din 2007-2008 a diminuat
influenta, prestigiul si credibilitatea economica a Americii in lume. Recesiunea
economica declansata in SUA si nationalizarea institutiilor financiare au compromis, cel
putin temporar, eficacitatea promovarii globale a modelului economic capitalist de tip
american, considerat, in trecut, ca cel mai capabil de a crea progres economic si
prosperitate.
In urmatorii ani, noua administratie de la Washington va fi preocupata de probleme
interne urgente, precum stimularea activitatii economice, reducerea somajului,
restabilirea increderii in institutiile financiare, salvarea companiilor importante in pericol
de falimentare, redefinirea sistemului de asistenta medicala, restructurarea programelor
de pensii si asigurarea unor surse independente de energie.
In trecut, Statele Unite si Europa Occidentala erau principalele surse de capital
privat pentru restul omenirii. Ceea ce acorda democratiilor euro-atlantice o influenta
deosebita in strainatate. Din cauza deficitelor bugetare si a deteriorarii institutiilor
financiare, aceasta influenta se va diminua. In viitor, guvernele comunitatii euro-atlantice
vor ezita sa se implice in actiuni costisitoare in strainatate.
Cu toate eforturile guvernantilor, pietele de capital occidentale nu isi vor recupera
vitalitatea anterioara pentru mai multi ani. Bancile, afectate de pierderile din neplatirea
imprumuturilor si din devalorizarea investitiilor, vor fi obligate sa se restructureze si sa-si
reduca numarul de angajati. Mult mai precaute in viitor, ele vor acorda imprumuturi
numai clientilor care pot dovedi ca isi vor achita ratele respective.
Interventiile financiare fara precedent ale guvernelor din tarile afectate de criza, cu
intentia de a restabili vitalitatea institutiilor financiare si de a stimula activitatea
economica, oricat de drastice ar fi, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in
sistemul bancar, in fondurile de investitii si in capacitatea autoritatilor de a reglementa
pietele de credit ca sa previna speculatii excesive, abuzuri si coruptie nesanctionata.
5
Inevitabil, populatia va fi obligata sa plateasca impozite apreciabile, ca sa acopere
datoriile facute de guvernele respective cu intentia de a stavili daunele recesiunii
economice globale. Interventiile financiare considerabile ale statelor ar putea asigura
supravietuirea nu numai a intreprinderilor viabile, dar si a altor entitati parazitare sau
ineficiente care, de fapt, ar merita sa fie eliminate sau sa dea faliment.
Stiintele economice nu sunt inca "stiinte" adevarate, in sensul capabilitatii de a
explica ce se intampla, de a prezice evenimente importante si de a oferi solutii valide.
Specialistii in economie nu au anticipat declansarea si evolutia crizei actuale.
Recomandarile lor contradictorii cu privire la masurile care trebuie luate ca sa
restabileasca increderea in sistemul financiar si ca sa aplaneze depresiunea economica
actuala reflecta o ignoranta jenanta.
6
2. Consecintele sociale ale crizei economice in Romania
2.1 Asupra saraciei
Cifra saracilor din Romania ar putea sa se dubleze pana la finalul crizei
economice, ceea ce, pe langa gravele consecinte sociale, va mari presiunea asupra unui
buget aflat si asa in suferinta.
Nivelul de trai a circa patru sute de mii de romani ar putea sa sufere, pana la
sfarsitul lui 2009, o schimbare semnificativa, aruncandu-i pe acestia in randul celor aflati
sub pragul de saracie absoluta. Pana cand efectele recesiunii vor disparea (adica la
aproximativ un an dupa redresarea economica), alte cateva sute de mii de persoane vor
intra in aceasta categorie. In total, numarul celor pe care criza ii va transforma in saraci
lipiti pamantului ar putea ajunge la un milion.
Cum era si de asteptat, cei mai vulnerabili in fata fenomenului de saracire vor fi
lucratorii din sectorul informal, agricultorii, somerii (inclusiv noii someri, intretinatorii
familiilor cu copii, mai ales cele cu trei sau mai multi minori, casnicele, in general, cei
domiciliati in estul si sudul tarii, cu precadere in mediul rural si in orasele mici.
Trebuie spus, totusi, ca si in cazul in care rata saraciei absolute va urca de la
5,7%, in 2008, la 7,4%, in 2009, si 9-10%, in 2010, avem de-a face cu valori sensibil mai
reduse decat cele de peste 20% inregistrate intre 1993 si 2003 (cu un varf de 35,9% saraci
in 2000).
Venind mai aproape de prezent, in urma cu mai putin de trei ani, in 2006, in plin
boom economic, 13,8% din populatia Romaniei, adica peste trei milioane de persoane,
aveau un nivel de trai care le situa sub limita strictului necesar traiului. Conform
previziunilor actuale, in ciuda crizei, la finele lui 2010 vor fi in aceasta situatie cu
750.000 de persoane mai putin decat in 2006.
Cand economia isi va reveni, unul din zece romani s-ar putea afla sub pragul
saraciei absolute. Practic, numarul nevoiasilor din tara noastra aproape ca se va dubla
numai in doi ani.
Nu exista inca previziuni clare pentru 2010, insa, cum cel mai probabil efectele
crizei se vor resimti si atunci, se poate spune fara prea mare teama de a gresi ca evolutia
7
ar putea fi similara – o crestere in continuare, pana la 9%-10%, a ratei saraciei absolute.
„S-a observat ca efectele crizei au un decalaj de circa un an in raport cu cresterea
economica. Altfel spus, chiar daca in 2010 se va inregistra crestere economica, procesul
de saracire a populatiei va continua“, vine in sprijinul acestei teorii Catalin Zamfir6.
Cu alte cuvinte, daca in 2008 existau in Romania cam 1,25 milioane de persoane
care traiau sub pragul de saracie absoluta, la sfarsitul lui 2010 numarul lor ar putea ajunge
la 2-2,25 milioane. Sociologul Mircea Kivu crede ca, in sine, proportia de 10% nu este
alarmanta. „Cu toate acestea, avem date ale INS care atesta faptul ca ultimii patru ani au
produs o crestere generala a nivelului de trai, dar si o crestere a disparitatilor dintre
venituri. Inegalitatile in distributia veniturilor, masurate prin raportul dintre cele mai mari
20% dintre venituri si cele mai mici 20% dintre venituri (cu alte cuvinte, dintre cei cu
venituri foarte mari si cei cu venituri foarte mici) au crescut an de an, de la 4,8 (in 2004)
la 5,1 (in 2007)“, precizeaza el.
O alta caracteristica a evolutiei ratei saraciei in Romania este ca aceasta nu
depinde doar de performantele economiei nationale, ci si de cele ale economiilor
europene unde imigrantii de origine romana sunt prezenti in numar ridicat, prin prisma
baniilor trimisi de acestia in tara.
2.2 Asupra somajului
Potrivit datelor institutiei financiare, care au fost revizuite si date publicitatii,
somajul va urca in acest an de la 8,9% la 9,6%. Mai mult, rata somajului ar urma sa
creasca la 10% in 2010, pentru ca in anul urmator sa coboare la 8,3%7. Rata somajului a
crescut in luna septembrie cu 0,3 puncte procentuale si a atins 6,9%, numarul somerilor
inregistrati fiind de peste 625.000, mai mare cu aproape 24.000 fata de august8. La finele
anului trecut, rata somajului a fost de 4,4%. Cele mai multe disponibilizari au avut loc in
mediul privat, sectorul public fiind prea putin afectat de criza economica. De altfel,
cheltuielile cu personalul ale autoritatilor locale si entitatilor autofinantate - precum
6 Criza va trimite in saracie un million de romani - http://www.capital.ro/articol/criza-va-trimite-in-saracie-un-milion-de-romani-118779.html7 potrivit datelor din raportul Fondului privind prima evaluare a acordului stand-by, citat de Mediafax.8 potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
8
universitatile si spitalele - nu au fost tinute sub control si au crescut in primul semestru cu
pana la 20%.
Graficul nr. 1 Rata somajului (mar. 09 – oct. 09)
5,65,7
5,86
6,3
6,66,9
7,1
5
5,5
6
6,5
7
7,5
Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct
Sursa: Institutul National de Statistica.
Procentul este de peste trei ori mai mare fata de avansul inregistrat in
administratia centrala, de 6%, mai arata FMI. Institutia financiara noteaza ca, daca
reformele menite sa aduca aceste cheltuieli sub control nu sunt realizate, acest lucru ar
putea conduce „la alte reduceri nedorite” ale cheltuielilor de investitii. Rata somajului ar
putea ajunge la un varf de 10% in Romania in prima parte din 2010, in conditiile in care
economia se afla in prezent "la finalul caderii libere"9. Numarul somerilor din Romania ar
putea ajunge anul acesta la un milion, numai din constructii, transporturi, textile,
agricultura si industria alimentara provenind peste 400.000 de persoane, potrivit
organizatiilor patronale autohtone.
Cei mai multi someri vor proveni, in 2009, din sectorul industrial, mai ales din
domeniile care isi aveau orientata productia catre export, din cauza diminuarii drastice a
acestei activitati. De asemenea, din cauza diminuarii comenzilor si sectorul
transporturilor va opera disponibilizari masive. Totodata, industriile produselor de
9 http://www.ziare.com/business/economie/11-07-2009/franks-rata-somajului-ar-putea-ajunge-la-10-la-suta-in-2010-944346 - 7 noiembrie 2009
9
folosinta indelungata si cele ale serviciilor care nu sunt de stricta necesitate "vor lasa
multi someri in urma". Principala masura care ar putea duce la pastrarea fortei de munca
in posturile actuale ar fi adoptarea cat mai urgent a neimpozitarii profitului reinvestit.
Secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania,
Radu Dinescu, a declarat recent ca, in 2009, ar putea fi disponibilizati 20% din cei
200.000 de salariati care isi desfasoara in prezent activitatea in acest domeniu.
"Aceste reduceri de personal, cu pana la 20%, din cei 200.000 de angajati, sunt
strans legate de perspectiva economica. Aceasta, la ora actuala, este "negra". Este clar ca,
din punct de vedere economic, lucrurile se vor inrautati si nu se va mai transporta ca si
pana acum", a declarat Radu Dinescu.
In ceea ce priveste numarul angajatilor din industria textila care ar putea fi
disponibilizati in anul 2009, presedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si
Pielariei FEPAIUS, Maria Grapini, este de parere ca acesta s-ar putea ridica la 60.000.
La finalul anului 2008, lucrau in industria textila 300.000 de angajati. In ultimii
trei ani numarul angajatilor din acest domeniu a fost redus cu aproximativ 150.000 de
persoane10. Circa 35.000 de salariati din agricultura si industria alimentara ar putea fi
disponibilizati anul acesta, din cauza crizei economice.
In industria alimentara 10% din angajati ar putea fi disponibilizati in 2009. La un
numar total de 180.000 de salariati ai industriei, reducerea ar inseamna circa 20.000 de
oameni.
Aproximativ 280.000 de angajati din domeniul constructiilor vor fi
disponibilizati, daca nu se rezolva problema finantarilor din acest domeniul constructiilor.
In prezent, in sectorul constructiilor lucreaza 380.000 de oameni, potrivit ARACO. In
ceea ce priveste disponibilizarile din contructii, acestea depind de finantari si de
rezolvarea creantelor11.
Si revenirea in tara a muncitorilor plecati in strainatate ar putea duce la sporirea
numarului oamenilor fara locuri de munca din Romania.
10 Conform declaratiilor reprezentantilor FEPAIUS.11 A afirmat Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu.
10
Ministerul Muncii ia in calcul un numar total al somerilor la sfarsitul anului de
aproape 900.000 de persoane, pe fondul revenirii masive in tara a romanilor care si-au
pierdut locurile de munca din Spania si Italia.
2.3 Asupra inflatiei
Romania s-a clasat, in august, pe pozitia a doua in Uniunea Europeana, dupa nivelul
ratei anuale a inflatiei, de 4,9%, usor sub inflatia anuala a Ungariei, in conditiile in care
cea din UE a fost de 0,6%, arata datele publicate miercuri de Eurostat. Rata inflatiei a
coborat la 4,96%, in luna august, comparativ cu nivelul de 5,06% din luna iulie.
Grafic nr. 2 Rata inflatiei (mai 09 – oct. 09)
4,3
4,94,95
5,95,9
4
4,5
5
5,5
6
Mai Iun Iul Aug Sept Oct
Sursa: Institutul National de Statistica
Preturile de consum au scazut cu 0,19 procente, datorita ieftinirii alimentelor si
cresterii preturilor la marfurile nealimentare si servicii, potrivit datelor publicate de
Institutul National de Statistica.
In luna august, cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat la oua (2,19%), apa,
canalizare si salubritate (1,44%) si combustibili (1,34%). Pe segmentul alimentar, s-au
ieftinit fructele proaspete (12,36%), cartofii (1,61%) si uleiul (1,14%). Pe partea de
marfuri nealimentare, s-au scumpit si tigarile, cu 0,71%, in timp ce preturile pentru
energie electrica, termica si gaze au stagnat. In ultimele 12 luni, comparativ cu anul
11
anterior, preturile de consum au crescut, in medie, cu 6,4%, de la nivelul de 6,6%
inregistrat in luna iulie
Rata inflatiei determinata de evolutia preturilor de consum a fost in luna septembrie
de 0,39% fata de luna precedenta, fiind rezultanta cresterii preturilor marfurilor
nealimentare (+0,79%) si a tarifelor serviciilor (+0,51%) atenuata partial de reducerea
preturilor marfurilor alimentare (-0,16%).
Rata anuala a inflatiei a coborat la 4,3%, in octombrie 2009, fiind cea de-a saptea
luna consecutiva de scadere. Cel mai mult s-au scumpit in ultima perioada serviciile.
Daca tarifele la servicii s-au majorat cu aproape 9% in ultimele 12 luni, preturile la
marfurile alimentare au cam stagnat. Acestea au permis ca rata inflatiei sa scada puternic
in acest an, de la aproape 7% in primele luni ale lui 2009.
Rata inflatiei se afla in prezent extrem de aproape de minimele perioadei de dupa
anii ’90. Cea mai mica inflatie anuala s-a inregistrat in 2007, cand nivelul acesteia
coborase sub pragul de 4%12.
2.4 Alte consecinte
Criminalitate si jafuri in crestere
Criza economica a dublat, in Romania, numarul jafurilor comise cu arme de foc.
Daca in prima jumatate a anului trecut, erau comise 6 atacuri cu arme de foc, in aceeasi
perioada a acestui an, au fost deja comise 12. Statisticile Politiei Romane arata ca, anul
trecut, in primul semestru au fost inregistrate 2636 talharii, fiind inceputa urmarirea
penala in 1826 de cazuri. De la inceputul anului 2009, s-au comis 3163 de talharii, in
2177 de dosare fiind inceputa urmarirea penala. Comparatiile intre cele doua perioade
mai arata ca, in 2008, nu a fost atacata nicio banca ori casa de schimb valutar sau de
amanet, iar anul acesta deja au fost atacate sase astfel de sedii.
„Criza economica atrage si o crestere a criminalitatii, recunosc judiciaristii cu
experienta. In plus, intoarcerea infractorilor romani, care s-au specializat in strainatate
aduce un plus de violenta si mijloace de operare noi. Toate acestea pe fondul unor masuri
de siguranta precare luate de cei care gestioneaza mari sume de bani”. In primavara
acestui an, politistii au amendat peste 400 de unitati bancare, care au avut de platit in total
12 http://www.conso.ro/citeste-stire/292/sgen/Rata-inflatiei-ajunge-la-43-in-octombrie.html - 11 noiembrie 2009.
12
414.900 lei. Alte aproape 1000 case de schimb valutar si amanet au fost amendate cu
692.300 lei, pentru nereguli privind masurile de siguranta.
Cele mai grave talharii cu arme de foc au vizat trei banci, din Cluj-Napoca,
Constanta si Brasov si alte trei case de schimb valutar si amanet din Brasov, Constanta si
Galati.
Scoala abandonata
O alta urmare directa a saraciei va fi, cel mai probabil, tendinta de crestere a ratei
de abandon scolar. Si in prezent, acest indicator este mai mare in zonele mai putin
dezvoltate economic.
Din cauza celor 19.000 de disponibilizari pentru reducerea cheltuielilor in scolile
romanesti, clasele s-au comasat, astfel ca un singur cadru didactic trebuie sa predea acum
la aproape 30 de copii odata in loc de 15-16, de obicei din doua clase paralele13.
Cu toate ca, in primavara acestui an, reprezentantii ministerului au dat asigurari ca
nu se vor face disponibilizari, la sfarsitul lunii iulie decizia venita de la guvern a venit ca
o lovitura in plin pentru invatamantul romanesc: reducerea a aproape 19.000 de posturi.
Nimeni nu s-a gandit atunci care vor fi efectele, ci s-au calculat mai degraba banii care se
vor economisi. Nu s-a luat, insa, in calcul ca se distrug, prin comasarea claselor, tocmai
verigile care ar fi asigurat stabilitate in mediul rural. Sunt copii care sunt plimbati alte
scoli mult mai departate. Asta va duce, pe termen lung, la cresterea abandonului scolar.
Potentia de migratie
Printre efectele saraciei s-ar putea numara si disponibilitatea mai mare de a pleca
in cautare de munca la mare distanta de localitatea de domiciliu. Este posibil sa se
inregistreze rate mari ale migratiei dinspre rural catre orasele mari, dar, in ciuda situatiei
nu tocmai roz de acolo, si spre destinatii traditionale, gen Italia sau Spania. Pe de alta
parte, trebuie sa ne asteptam la sosirea unui numar important de romani din strainatate
sau la mutarea in mediul rural a unora dintre orasenii ramasi fara surse de venit.
Pana in 2008, Romania se confrunta cu deficit de fortǎ de munca, motiv pentru care
angajatorii erau nevoiti sa apeleze la fortǎ de munca straina din tari precum Turcia,
13 Criza aduce scoala cu 50 de ani in urma - http://www.time4news.ro/educatie-cultura/criza-aduce-scoala-cu-50-de-ani-in-urma/ - 30 octombrie 2009.
13
China, Pakistan, Ucraina sau Moldova. Intreprinderile mici si mijlocii, ducand lipsa de
oameni calificati, au cerut facilitǎti Guvernului pentru a angaja strǎini .
Autoritǎtile romane au facut, mai ales pentru romanii plecati in Spania si Italia
campanii de informare referitoare la locurile vacante din tarǎ. Perspectivele insǎ nu au
fost favorabile pentru cǎ salariile continuau sǎ fie mult mai mici decat cele castigate de
acestia in tǎrile din UE.
Majoritatea romanilor au pǎrǎsit Romania cu scopul de a beneficia de o situatie
financiara care sa le permita un trai decent. O parte dintre ei au ajuns in alte tari pentru a
fi alaturi de familie, iar un procent redus au plecat din dorinta de a incerca ceva nou.
Acum, ca urmare a recesiunii ce a cuprins aproape intreaga lume, acestia se
confrunta cu dilema situatiei de a reveni in Romania si in cadrul careia se anunta
dificultati similare in obtinerea unui loc de munca.
Piata muncii se aflǎ in fata unei situatii tensionate, aceea in care alǎturi de angajatii
care-si pierd locurile de muncǎ din Romania se aflǎ si romanii ce revin din strǎinǎtate.
In acest context, alegerea de a ramane in Europa Occidentalǎ sau de a reveni acasa
are o miza foarte mare. Uneori, exista perceptia printre angajatorii locali ca asteptarile
acestui grup sunt foarte mari, cu toate cǎ s-a intalnit si contrariul, cei care revin de multe
ori au asteptari chiar mai rezonabile.
Deja multe alte state se confrunta cu problema somajului. Somajul din Spania, de
exemplu, o tara in care comunitatea de romani este de aproximativ un milion de persoane,
a atins aproape toate sectoarele din economie. Dintre acestea, serviciile au fost cele mai
afectate, urmate de constructii, industrie si agricultura. Cel mai mult vor avea de suferit
imigrantii. In aceste conditii, somerii romani care se gandesc sǎ plece in strǎinǎtate vor
avea de asemenea dificultǎti in gǎsirea unui loc de muncǎ14.
Masa de manevra
Nu in ultimul rand, noii saraci ar putea deveni usor masa de manevra electorala,
mai ales avand in vedere ca in 2009 sunt programate doua scrutinuri nationale.
14 Efectele migratiei asupra cresterii economice in conditiile crizei globale - www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/word/39_Tugui_ro.doc - 1 mai 2009
14
Promisiunile candidatilor, dar si mita electorala ar putea avea sanse mai mari de reusita in
noul context.
15
Bibliografie
1. www.revista22.ro
2. Revista Capital - www.capital.ro
3. www.ziare.com
4. www.conso.ro
5. www.time4news.ro
6. www.asecib.ase.ro
7. Ziarul Cotidianul - www.cotidianul.ro
8. www.somajtehnic.lesislatiamuncii.ro
9. www.europarl.europa.ro
10. Ziarul Adevarul - www.adevarul.ro
11. Ziarul Evenimentul Zilei - www.evz.ro
12. Ziarul Gandul - www.gandul.info
13. Institutul National de Statistica – www.insse.ro
16