1

Impactul crizei economice asupra sărăciei și a excluziunii sociale în

Republica Moldova

Chișinău • 2009

2

Copyright © 2009 Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova.Toate drepturile rezervate.

Autor: Thomas Manfred OtterEchipa de cercetare: Sasun Tsirunyan, Maria Vremiş, Viorica Craievschi-Toartă şi Diana Cheianu

Studiul a fost elaborat cu suportul agenţiilor ONU în Moldova. Opiniile exprimate în acest raport nu refl ectă neapărat puncte de vedere ofi ciale sau politi ci ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale oricăror dintre agenţiile sale.

3

Rezumat executivRezultate

Canale de transmitere a crizei

Scăderea cererii de export poate fi considerată ca fi ind un element iniţial pentru transmiterea crizei în Moldova, în comun cu reducerea remitenţelor. Fiind combinat cu investi ţii puţine (străine și naţio-nale), acest lucru conduce la o reducere a producţiei, ceea ce înseamnă mai puţine locuri de muncă, creșterea șomajului și, probabil, salarii mai mici. În general, veniturile mici rezultă în schimbarea consumului descreșterea căruia este foarte importantă pentru gospodăriile sărace care își reduc din cheltuieli și devin vulnerabile din perspecti va bunăstării sociale (acces la servicii, protecţie, condiţii de bază și procese de creare a capacităţilor), ceea ce transpune consecinţele economice ale unei crize într-un fenomen social.

Venituri

La nivel naţional, scăderea veniturilor disponibile pe persoană cu -1.7% înseamnă o scădere pu-ternică a veniturilor din acti vitatea individuală agricolă cu -24.6%. Așadar, impactul iniţial al crizei, înţeles ca o pierdere a bunăstării, este propulsat de pierderile veniturilor salariale și din acti vitatea individuală agricolă, fi ind concentrate geografi c în regiunea centrală și sudică a ţării, în mediul rural, cu un impact social și mai profund, datorat dependenţei înalte de remitenţe, care în perioada de criză au descrescut în zonele rurale. Referitor la ti pul acti vităţii economice, se observă un impact mai pronunţat pentru autoangajaţii (fermierii) și angajaţii în agricultură, profunzinea impactului prove-nind din diferite pierderi (venituri salariale + venituri din acti vitate individuală + remitenţe) pentru chinti lele inferioare.

Gospodăriile cu copii sunt mai vulnerabile la efectele crizei faţă de gospodăriile fără copii, iar dintre ele cele mai vulnerabile fi ind familiile cu un singur copil. Diferenţele legate de mediu, zone geografi -ce sau statut ocupaţional al capului gospodăriei arată aceleași tendinţe ca și pentru toate gospodă-riile. În ceea ce privește gospodăriile cu copii conduse de către femei, acestea au un venit mai mic din angajare, din acti vitate individuală agricolă și nonagricolă, bugetul familiei fi ind compensat prin venituri mai mari din remitenţe. Aceste gospodării pot fi mai vulnerabile decât cele conduse de băr-baţi, în cazul în care remitenţele vor conti nua să scadă.

Munca salariată și remitenţele

Scăderea obișnuită a veniturilor care are loc în fi ecare an în ti mpul de iarnă, din cauza lipsei de ac-ti vitate în agricultură, pe plan naţional, este cu 21% mai pronunţată pe durata perioadei de criză decât în perioadă similară înainte de criză. Veniturile rurale au scăzut cu mai mult de -7%, sti mulate de scăderea veniturilor din munca salarizată (-12%) și din acti vitate individuală agricolă (-25%), care împreună reprezintă 47% din totalul veniturilor rurale.

Pe parcursul perioadei de criză, gospodăriile din mediul urban depind mult mai mult de veniturile din munca salarizată și remitenţe, în ti mp ce gospodăriile din mediul rural depind în mai mare măsură de veniturile din acti vitate individuală agricolă, prestaţii sociale și remitenţe. În cazul gospodăriilor din mediul rural, două dintre cele trei surse principale de venituri sunt în scădere (veniturile din agricultură și remitenţele), iar creșterea separată a prestaţilor sociale nu poate compensa aceste pierderi.

Datele cercetării bugetelor din gospodăriile casnice confi rmă faptul că remitenţele dirijate spre zo-nele urbane, chiar dacă sunt exprimate în preţuri constante, au conti nuat totuși să crească (cu până la 19%), în ti mp ce pentru zonele rurale, la începutul anului 2009, remitenţele începuseră deja să scadă (-17%). Ţinînd cont de faptul că suma totală a remitenţelor care ajung în zonele rurale este

4

mai mare decât suma orientată către zonele urbane, la nivel naţional, în perioada ianuarie și marti e 2009, este înregistrată o descreștere de 6 % a sumei totale a remitenţelor, comparati v cu perioada dintre noiembrie și decembrie 2008.

Veniturile din remitenţe reprezintă cca 25% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural, iar descreșterea acestora poate avea un impact negati v major asupra mediului rural. Astf el, în condiţi-ile când sumele din remitenţele primite sunt în scădere, 36% din gospodăriile care primesc efecti v remitenţe, fi ind încadrate în chinti le pe venituri mai înalte decât Q1, în lipsa acestora ar ajunge să se deplaseze înapoi în chinti la Q1. Altele 19%, în lipsa remitenţelor, se vor deplasa de la chinti lele superioare în chinti la Q2. Deoarece veniturile din acti vitatea salarizată se reduc considerabil pe peri-oada de criză, gospodăriile care primesc remitenţe depind acum și mai mult de acestea, deși sumele totale ale acestora sunt în scădere.

În conformitate cu datele Anchetei Forţei de Muncă (AFM), în primul trimestru al anului 2009, rata persoanelor care lucrează sau care se afl ă în căutarea unui loc de muncă în afara ţării a fost cu 12.7% mai mică decât în 2008. Cheltuieli

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au înregistrat o descreștere semnifi cati vă în termeni reali de 6.2 % la nivel naţional. Gospodăriile și-au redus cheltuielile pentru toate bunurile și serviciile, cu excepţia celor pentru educaţie, întreţinerea locuinţei și comunicaţii. Din punct de vedere social, se observă o scădere cu 13% în cheltuielile pentru alimentaţie, ceea ce reprezintă o reducere foarte semnifi cati vă, ţinând cont de faptul că cheltuielile pentru alimentaţie sunt de cca 40% din bugetul total al gospodăriilor la nivel naţional.

Se observă de asemenea o deplasare a consumului de produse alimentare principale de la sorti men-tele cu preţ înalt și mediu spre cele mai ieft ine. În acest mod, pierderea veniturilor se răsfrânge asu-pra reducerii cheltuielilor, dar, pentru că posibilităţile de reducere a cheltuielilor în bani în numerar sunt limitate, consumul de alimente este principala strategie a gospodăriilor din mediul rural, ceea ce, pe termen lung, ar putea chiar avea consecinţe negati ve aupra stării de sănătate.

Gospodăriile sunt obligate să își redirecţioneze cheltuielile pentru a acoperi cele strict necesare. Realocarea resurselor s-a deplasat de la consumul de alimente spre întreţinerea locuinţei, sănătate și comunicaţii, ceea ce se poate explica ca efect al creșterii preţurilor pentru aceste ti puri de servicii. În ceea ce privește distribuţia geografi că pe grupele de populaţie, schimbările în cheltuieli prezintă aceleași caracteristi ci ca și schimbările în venituri.

Distribuţia cheltuielilor pe chinti le pentru gospodăriile cu copii dezvăluie o situaţie dramati că pentru gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii. Astf el, pe durata perioadei de criză, 43.7% din gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii se încadrează în chinti la 1, faţă de 24.3% din gospodăriile cu 2 copii, și numai 13.9% din cele cu un singur copil.

Prestaţiile sociale și accesul la serviciile sociale

Creșterea mărimilor prestaţiilor sociale a avut loc paralel cu reducerea gospodăriilor acoperite cu aceste prestaţii, dar, chiar și pentru gospodăriile care conti nuă să primească prestaţii sociale, creșterea observată nu este sufi cient de mare pentru a compensa pierderile de venituri, cauzate de criză. Datele din CBGC încă nu ne permit să esti măm impactul majorităţii celor mai recente schimbări din domeniul prestaţiilor sociale, stabilite prin Legea Nr. 133 privind ajutorul social. Benefi ciile potenţiale, prevăzute prin această lege, ar putea fi limitate din cauza disiminării insufi -ciente a informaţiilor cu privire la această lege. Aproximati v 47% din gospodăriile intervievate nu cunoșteau nimic despre această lege, fapt îngrijorător, dacă ţinem cont de mecanismul de autoin-denti fi care aplicat pentru aceste programe.

5

Observăm o creștere a numărului de membri în gospodăriile cu copii care nu au poliţe de asigu-rare obligatorii de asistenţă medicală de la 21.8%, înainte de criză, la 23.9%, în ti mpul crizei, chel-tuielile pentru îngrijirea sănătăţii crescând în medie în toate chinti lele, în afară de chinti la a III-a (clasa mijlocie). Înscrierea în formele de educaţie preșcolară a scăzut cu 2 puncte procentuale pe parcursul perioadei de criză.

Sărăcia

Chiar dacă nu am avut posibilitate să putem calcula ratele fi nale ale sărăciei pentru anul 2009, în absenţa unui prag ofi cial al sărăciei (anul 2009 încă nu se încheiase la momentul scrierii prezentului raport) am descoperit probe solide în ceea ce privește creșterea considerabilă a sărăciei (număr suplimentar de persoane și de gospodării care au căzut sub pragul de sărăcie), dar și probele unui impact și mai puternic al crizei sub pragul de sărăcie, făcând ca persoanele și gospodăriile care sunt sărace să devină și mai sărace și mai inegale între ele.

Impactul asupra comunităţii

Raportul de faţă nu urmărește scopul de a descrie detaliat impactul asupra comunităţii. El promo-vează ideea, mai degrabă, că efectele cumulate, care infl uenţează atât asupra gospodăriilor, cât și asupra indivizilor, reprezintă baza unui efect general asupra comunităţii. Pentru a afl a unele infor-maţii suplimentare în completarea unui alt raport special al PNUD cu privire la efectele asupra co-munităţii, am încercat să examinăm și să confi rmăm datele referitoare la scăderea consumului, pro-cesate pentru acest raport cu ajutorul indicelui deprivării IDAM. Acest exerciţiu demonstrează că o descreștere mai mare a consumului este corelată, în mod direct, proporţional cu deprivări mai mari în venituri, în funcţionarea serviciilor din plan economic și educaţional. Acest rezultat este un indiciu al faptului că serviciile educaţionale (dependente de distribuirea bugetului local) funcţionează mai rău în comunităţile cu un nivel mai înalt al deprivării. Pe de altă parte, în comunităţile mai sărace, serviciile de sănătate par să funcţioneze mai bine decât serviciile din domeniul educaţiei. În același ti mp, comunităţile cu un nivel mai mic al deprivărilor, pe plan demografi c și locati v, au tendinţa de a suferi scăderi mai mari ale consumului în gospodării. Acest fenomen ar putea fi corelat cu migraţia și primirea de remitenţe (în trecut), care au fost investi te în spaţiul locati v.

6

Concluzii și recomandăriConcluzii

Raportul prezintă dovezi cu privire la un impact social considerabil, deja existent, al crizei interna-ţionale, care agravează1, în primul rând, sărăcia rurală. Această tendinţă ar putea căpăta amploare pe parcursul anului 2009 și la începutul anului 2010, în cazul dacă relansarea economică (ea va începe mai devreme sau mai târziu) nu va fi susţinută prin politi ci sociale solide. Contrar aștep-tărilor pentru Moldova, impactul crizei sociale nu este determinat, mai cu seamă, de pierderile remitenţelor. Datele noastre arată că pierderea locului de muncă și a veniturilor este un factor mult mai puternic al crizei, decât s-a așteptat, fi ind însoţit de o depresiune rurală și în agricultură. Raportul face o comparaţie, pentru o perioadă de șase luni, între trimestrele Q4 2008 și Q1 2009, comparati v cu aceeași perioadă din anul precedent. Ca rezultat se face o constatare surprinză-toare a unei contracţii de 25 % în veniturile din acti vităţile individuale în agricultură, de-a lungul acestei perioade, faţă de o scădere de 2 % pe plan naţional (“acti vităţile individuale în agricultură” se referă preponderent la munca mai multor fermieri, care deţin loturi mici de teren). De aseme-nea, în raport se constată că în consumul alimentar în localităţile rurale s-a înregistrat o scădere de 17 %, comparati v cu 6 % ale reducerilor în mediul urban. În plus, raportul prezintă dovezi unei deplasări de la produsele alimentare cu preţuri mari și medii spre cele mai ieft ine. În acest fel, pierderea de venituri se transpune în cheltuieli reduse, dar, având în vedere că posibilităţile de a tăia din cheltuielile în numerar sunt limitate, consumul de alimente este principala strategie adop-tată pentru gospodăriile rurale, ceea ce, pe termen lung, poate avea consecinţe negati ve asupra stării de sănătate.

La fel de probabilă este și distorsionarea în conti nuare a ratei sărăciei, dacă numărul emigranţilor reveniţi conti nuă să crească. La începutul anului 2009 numărul emigranţilor reîntorși s-a dublat faţă de cei reîntorși la începutul lui 2008, având drept consecinţă o cădere a volumului de remitenţe și o creștere a șomajului, pe măsură ce persoanele care se întorc reintră pe piaţa muncii de de la locul de baști nă. Ţinând cont de faptul că migraţia a avut loc mai mult din zone rurale, este de așteptat ca efectele numărului mare de emigranţi, care se întorc acasă, să se resimtă mai intens în aceste zone. Cu toate acestea, și pentru zonele urbane ne putem aștepta la un impact negati v important asupra locurilor de muncă, dacă numărul de emigranţi reîntorși în ţară rămâne majorat.

Accesul la prestaţiile sociale și la serviciile sociale ar trebui să fi e considerat ca un mecanism de protecţie faţă de impactul negati v al crizei, însă gradul de aplicare și mărimile prestaţiilor (gradul de aplicare fi ind scăzut pe parcursul perioadei observate în raportului nostru) sunt prea mici pentru a putea compensa pierderea observată în bunăstare. Pe de altă parte, implementarea integrală a noilor reguli în protecţia socială va reduce impactul crizei asupra celor săraci și a ‘’noilor săraci’’, mai ales dacă programul include toate grupurile vulnerabile și dacă cei mai vulnerabili nu sunt lăsaţi în afara sistemului.

Deoarece scăderea veniturilor și a locurilor de muncă are drept urmare cele mai importante efecte negati ve în domeniul bunăstării populaţiei, acţiunile împotriva impactului crizei ar trebui să se con-centreze asupra generării de venituri și de locuri de muncă. Legătura dintre șomaj și sărăcie este un fapt bine stabilit și de aceea nivelul de șomaj, care crește semnifi cati v, ca urmare a a declinului economic intern, va avea, cel mai probabil, un impact negati v asupra sărăciei. În practi că, aceste efecte pot fi exacerbate, pentru că, în prezent, pentru șomeri este mai puţin fezabil decât în trecut să se bazeze pe agricultură ca pe o reţea neformală de securitate. În consecinţă, politi cile trebuie să se concentreze asupra generării de locuri de muncă. Pe termen lung, acest lucru ar fi posibil prin schimbări structurale în economie, iar pe termen scurt impune necesitatea unor lucrări publice și a unor scheme de angajare la nivel comunitar (nu numai investi ţii în infrastructură).

1 Apariţia unor gospodării “sărace noi” în zona rurală şi a unor gospodării “deja sărace” care se adânceşte într-o sărăcie şi mai mare.

7

Chinti lele cu venituri mici din zonele rurale sunt cele mai afectate de criză. Aceasta adâncește pră-pasti a sărăciei și ar putea chiar mări inegalitatea (ceea ce va face și mai difi cilă reducerea sărăciei pe viitor). Sunt afectate în special regiunea centrală și cea sudică. Grupând după ti pul de gospodării am identi fi cat, ca fi ind cele mai afectate, familiile cu migranţi, gospodăriile care se bazează pe pensii, gospodăriile cu un număr mare de copii și familiile cu copii, unde capul gospodăriei este altcineva decât părintele. Veniturile mai mici ale acestora reprezintă o ameninţare pentru capacitatea de a acoperi costul energiei în lunile de iarnă (ceea ce, în fi nal, poate însemna o problemă de sănătate).

Pentru multe dintre grupurile afectate, prestaţiile sociale nu reușesc să compenseze pierderile de venituri. Chiar dacă suma prestaţiilor sociale (pe unitate de plată) a crescut, acoperirea cu acestea s-a redus. Există posibilitatea ca aplicarea integrală a Legii Nr. 133 să amelioreze, în parte, această situaţie, dar, având în vedere că accesul la aceste benefi cii se bazează pe autoidenti fi care de către gospodării, este îngrijorător că, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2009, numai 47 % din numărul total al familiilor au declarat că ști u de existenţa noii legi și de posibilitatea de a soli-cita aceste plăţi.

Datele disponibile nu permit să facem o prezentare comprehensivă a ratelor sărăciei, dar există do-vezi solide referitor la o creștere semnifi cati vă a sărăciei și probe că impactul sub pragul sărăciei va fi mult mai puternic decât creșterea populaţiei sărace.

Recomandări

Vom prezenta recomandările în două capitole, în primul rând, cu privire la acţiunile care pot fi în-treprinse împotriva sărăciei rurale și a șomajului și, în al doilea rând, acţiunile cu privire la sectorul protecţiei sociale. Propunerile sunt grupate pe soluţii, pe perioade cu termen scurt, mediu și lung.

Sărăcia rurală și șomajul

Pe termen scurt:

1. Lucrări publice în calitate de “reţea de securitate” temporară: orientate în special spre în-toarcerea emigranţilor, ti nerilor, femeilor și romilor. Aceste ti puri de programe au un efect poziti v dublu, deoarece ele asigură un venit pentru gospodării și, în același ti mp, creează benefi cii publice, de exemplu, prin intermediul reabilitării infrastructurii, muncă comunitară sau prin desfășurarea acti vităţilor în domeniul protecţiei mediului.

Pe termen mediu:

2. Îmbunătăţirea situaţiei privitor ocuparea forţei de muncă și a serviciilor sociale, susţinerea ti neretului și a autoocupării:

• Perfecţionarea coordonării serviciilor guvernului, a sectorului privat, a organizaţiilor soci-etăţii civile, mai ales la nivel local;

• Îmbunătăţirea pregăti rii locurilor de muncă, asistenţa în căutarea locurilor de muncă pen-tru ti neretul din mediul rural, femei și migranţii repatriaţi;

• Abordarea blocajelor în lanţul de aprovizionare agricol;

• Reducerea costurilor de angajare a lucrătorilor ti neri și încurajarea demarării unei afaceri;

• Servicii de microfi nanţare: credite, economii, asigurări.

Pe termen lung:

3. Generarea veniturilor rurale durabile:

• Dezvoltarea economiei rurale nonagricole, în special prelucrarea produselor agricole;

• Furnizarea bunurilor publice agricole: servicii de extensiune, irigare;

• Implementarea agriculturii raţionale.

8

Protecţia socială

Pe termen scurt:

4. Accelerarea lansării Legii privind ajutorul social prin simplifi carea procedurilor de aplicare, îmbunătăţirea comunicării care i-ar viza pe cei mai vulnerabili și prin monitorizarea imple-mentării, în centrul atenţiei fi ind cei mai vulnerabili;

5. Transferul sau includerea indemnizaţiei pentru un copil în sumă de 50 de lei în Sistemul de Ajutor Social. Acest lucru ar duce la creșterea valorii fondurilor disponibile pentru Ajutorul Social cu 20 milioane lei, care ar permite creșterea pragului de venit minim, garantat de stat, de 430 de lei, care acum este mai jos de sărăcia absolută și nu are nici un impact asupra reducerii sărăciei;

6. Reducerea numărului de categorii ale populaţiei care au dreptul la compensaţii nominati -ve, păstrând următoarele categorii: familiile cu 4 sau mai mulţi copii sub 18 ani, familiile cu un copil cu dizabilităţi (neinsti tuţionalizat) și adulţii cu dizabilităţi. Deși acest lucru este un as-pect foarte sensibil din punct de vedere politi c, în cadrul actualei crize fi nanciare, Guvernului i-ar fi mai ușor să promoveze această măsură. Această acti vitate ar trebui să fi e promovată paralel cu o campanie de publicitate puternică, reorientând benefi ciarii săraci ai compensaţi-ilor nominati ve curente la Sistemul de Ajutor Social, permiţând să se reducă sti gmati zarea în jurul cererilor adresate Sistemului de Ajutor Social;

7. Prevenirea subnutriţiei infanti le prin conti nuarea distribuţiei produselor alimentare către femeile însărcinate, mamele care alăptează și copiii sub vârsta de 3 ani în ti mpul iernii;

8. Uti lizarea rezultatelor acestui raport pentru ajustarea mijloacelor de testare propuse în pla-nurile de recuperare și stabilizare ale guvernului cu privire la o înlocuire treptată a sistemului de asistenţă socială printr-un sistem de compensare nominati v. Mijloacele de testare trebuie să fi e capabile să ia în considerare grupurile cele mai vulnerabile.

Pe termen mediu:

9. Aplicarea integrală a Programului Naţional pentru promovarea serviciilor sociale integra-te, axat pe dezvoltarea acestor servicii în zonele rurale. Programul trebuie să fi e evaluat și resursele fi nanciare adecvate să fi e alocate. Rezultatele evaluării arată că familiile cu mulţi copii, familiile cu copii unde capul familiei este altcineva decât un părinte, familiile al căror venit provine din agricultură, sunt cele mai afectate de criză. În plus, cei săraci devin chiar mai săraci, iar, conform analizei crizei anterioare care a lovit ţările din fosta URSS (dacă problema nu este abordată în mod corespunzător ar putea duce la creșterea dramati că a numărului de copii în insti tuţii;

10. Creșterea ariei de acoperire a Programului de Dezvoltare Timpurie a Copilului (DTC), axat pe cei mai vulnerabili copii. Deoarece copiii mici (de la 0 la 7 ani) sunt cei mai vulnerabili la efectele crizei, cum ar fi subnutriţia, este pusă în pericol sănătatea, dezvoltarea și educaţia lor în viitor. Experţii internaţionali au dovedit că DTC prevede cea mai efi cace returnare de investi ţii;

11. Examinarea posibilităţii de a implementa programe de transfer condiţionat în numerar care pot fi desti nate temporar grupurilor vulnerabile, pe parcursul crizei și a perioadei de recupe-rare, pentru gospodăriile care nu sunt acoperite de programele sociale, în scopul asigurării conti nuităţii proceselor de creare a capacităţii la copii.

Pe termen lung:

12. Simplifi carea sistemului de pensii, asigurându-i o transparenţă mai mare și asociindu-l la contribuţiile la asigurările sociale, dar și la acoperirea necesităţilor de bază ale persoanelor în vârstă, mulţi dintre care locuiesc cu nepoţii lăsaţi de către părinţii migranţi;

9

13. Exti nderea treptată a rambursării medicamentelor pentru cele mai frecvente boli la copii, în cadrul programelor de asigurare medicală, iniţial, de la până la 10 ani și la o etapă mai târzie de până la 15 ani. Evaluarea arată că familiile au început să cheltuiască mai mult pen-tru sănătate din cauza creșterii costurilor la medicamente și servicii medicale. Acest lucru ar putea duce la riscul ca familiile sărace să nu mai poată trata la ti mp și în mod corespunzător bolile copiilor, iar, ca rezultat, aceste boli devin cronice, ceea ce va majora și mai mult costu-rile pentru familii și pentru întreaga societate;

14. Reproiectarea acoperirii și a conţinutului pachetului de servicii medicale de bază pentru mamă și copil, punând accentul pe cele mai efi ciente servicii medicale (de exemplu, imuniza-rea etc.);

15. Examinarea posibilităţii de gesti onare pe termen mediu a proceselor bugetare, orientate spre obţinerea rezultatului pentru politi cile sociale, în scopul schimbării în mod efi cient a resurselor monetare într-un rezultat social.

10

CUPRINS1. Introducere ....................................................................................................................................14

2. Antecedente ...................................................................................................................................15

3. Impactul crizei generale în regiune ......................................................................................17

3.1. Impactul economic al crizei în Moldova ......................................................................18

3.2. Antecedente despre aspectele sociale ale crizei .......................................................20

4. Transferul crizei internaţionale în efecte sociale ...........................................................22

5. Metodologie și surse de date ...................................................................................................23

6. Rezultate .........................................................................................................................................24

6.1. Transmiterea crizei ...........................................................................................................24

6.2. Efecte asupra veniturilor .................................................................................................25

6.2.1. Efecte asupra veniturilor pe medii și zone geografice – toate gospodăriile ...................................................................................................25

6.2.2. Efectele venitului în dependenţă de mediu și zona geografică, gospodăriile casnice cu copii ..............................................................................29

6.2.3. Veniturile din activitatea salarizată, remitenţele și schimbările în distribuţia veniturilor .....................................................................................33

6.3. Efectele cheltuielilor .........................................................................................................42

6.3.1. Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice – toate gospodării casnice .......................................................................................42

6.3.2. Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice, gospodării casnice cu copii ..................................................................................46

6.4. Compensări prin prestaţiile sociale și accesul la serviciile sociale ...................50

6.4.1. Prestaţiile sociale ....................................................................................................50

6.4.2. Accesul la servicii de ocrotire a sănătăţii........................................................53

6.4.3. Accesul la educaţie..................................................................................................54

6.5. Evaluare subiectivă a nivelului de trai .........................................................................56

7. Sărăcia ...........................................................................................................................................59

8. Impact la nivelul comunităţilor ............................................................................................63

9. Concluzii și recomandări ........................................................................................................65

10. Bibliografie ..................................................................................................................................75

11. Anexă .............................................................................................................................................77

11

Lista tabelelor, a figurilor și a boxelor din text

Tabelul 1: Proiecţiile de creștere a PIB

Tabelul 2: Tendinţele șomajului în Moldova 2003 – 2008

Tabelul 3: Creșterea șomajului în Moldova, decembrie 2008 – mai 2009

Tabelul 4: Cifrele trimestriale pentru șomaj 2007 – 2009

Tabelul 5: Modifi carea veniturilor și structura veniturilor în funcţie de zonă și de zonă geografi -că, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 6: Schimbarea veniturilor pe chinti le de venituri, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 7: Schimbarea veniturilor și structura veniturilor pentru gospodăriile cu copii, pe zone, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 8: Modifi carea veniturilor pentru gospodăriile cu copii

Tabelul 9: Distribuţia pe chinti le a gospodăriilor cu copii în funcţie de situaţia locului de muncă al capului familiei, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 10: Numărul de copii (până la 18 ani) care locuiesc în Moldova și care au cel puţin unul dintre părinţi care trăiesc în străinătate

Tabelul 11: Distribuţia gospodăriilor în funcţie de chinti lele, după veniturile pe cap de locuitor, cu sau fără remitenţe

Tabelul 12: Schimbările din distribuţia veniturilor medii pe cap de locuitor în funcţie de zonă

Tabelul 13: Accesul la piaţa forţei de muncă pe perioade, %

Tabelul 14: Distribuţia cheltuielilor medii pe cap de locuitor pe pături sociale, %

Tabelul 15: Cheltuielile medii pe cap de locuitor pe chinti le de venituri, %

Tabelul B3.1: Costurile pentru energie, infl aţia cumulată pe octombrie 2007 până în marti e 2008, %

Tabelul 16: Consumul lunar de alimente pe cap de locuitor

Tabelul B4.1: Distribuţia geografi că a schimbărilor în cheltuielile pentru alimente, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 17: Modifi carea cheltuielilor pentru gospodăriile cu copii, pentru cupluri și familii mono-parentale, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 18: Canti tatea consumului de alimente pe cap de locuitor, produse selecţionate

Tabelul 19: Schimbările și structura cheltuielilor pentru gospodăriile cu copii, pe chinti le în func-ţie de venituri, %

Tabelul 20: Distribuţia pe chinti le a gospodăriilor cu copii pe zone, înainte de criză și pe perioada crizei, %

Tabelul 21: Schimbările în sumele medii și acoperirea prestaţiilor de asistenţă socială în funcţie de mărimea gospodăriei

Tabelul 22: Gospodării care primesc prestaţii de asistenţă socială

Tabelul 23: Cheltuieli lunare medii pe cap de locuitori pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii în gospodăriile cu copii, în funcţie de chinti le de consum și perioade

Tabelul 24: Cheltuieli medii pe cap de locuitor pentru servicii de îngrijire a sănătăţii, în MDL

Tabelul 25: Încadrarea copiilor în insti tuţii de învăţământ

12

Tabelul 26: Cheltuieli medii pe cap de locuitor pentru educaţie în gospodăriile cu copii, în funcţie de chinti lele de consum și de perioade

Tabelul B5.1: Rata sărăciei în condiţiile unor variante de scenariu pentru șocul remitenţelor unui muncitor

Tabelul B5.2: Schimbările înregistrate de rata sărăciei în condiţiile unor scenarii alternati ve ale șo-cului remitenţelor unui muncitor

Tabelul 27: Rata esti mată a sărăciei înainte de criză și în ti mpul crizei

Tabelul 28: Modifi cările relati ve sub pragul de sărăcie

Figura 1: Transmiterea crizei fi nanciare și economice în efecte sociale

Figura 2: Modifi cările structurale ale surselor de venituri între octombrie 2008 și marti e 2009 (pe plan naţional)

Figura 3: Transferurile de bani din străinătate de la persoane Individuale (persoane fi zice; rezi-denţi și ne-rezidenţi) prin intermediul băncilor din Republica Moldova (în milioane de USD)

Figura 4: Nivelul total al remitenţelor

Figura 5: Distribuţia locurilor de muncă în funcţie de acti vităţile economice

Figura 6: Distribuţia anumitor categorii de gospodării cu copii în chinti la 1 pe perioade, faţă de totalul mijloacelor fi nanciare, %

Figura 7: Distribuţia anumitor categorii de gospodării cu copii in chinti la 5 pe perioade, faţă de totalul mijloacelor fi nanciare, %

Figura 8: Informarea familiilor cu copii cu privire la Legea Ajutoarelor Sociale, %

Figura 9: Difi cultăţile în plata pentru procurarea de servicii de bază

Figura 10: Percepţia subiecti vă a situaţiei familiilor, %

Figura 11: Incidenţa creșterii reale, 2006-2007

Figura B5.1: Cota-parte esti mată de persoane emigrate din fi ecare chinti lă din cheltuielile de con-sum, 2007

Boxa 1: Scăderea producţiei

Boxa 2: Remitenţe și emigraţie

Boxa 3: Costurile pentru energie

Boxa 4: Cheltuieli pentru alimente

Boxa 5: Simularea Sărăciei – Banca Mondială

Boxa 6: Angajările de urgenţă

Boxa 7: Oportunitatea pentru programul ILPD de apreciere a acţiunilor de lucrări publice

Boxa 8: Oportunităţi mai bune pentru proiectul pentru femei și ti neret

Boxa 9: Susţinere pentru punerea în funcţiune în unităţi de prelucrare a alimentelor

Boxa 10: Program de transfer condiţionat în numerar

Boxa 11: Agricultură ecologică

13

Acronime

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea a Forţei de Muncă

AFM Ancheta Forţei de Muncă

CA Agricultură de conservare

CCT Program de transfer condiţionat în numerar

CIS Comunitatea Statelor Independente

EU Uniunea Europeană

FDI Investi ţii străine directe

PIB Produs intern brut

CBGC Cercetarea bugetului gospodăriilor casnice

GC Gospodărie casnică

OIM Organizaţia Internaţională a Muncii

IMF Fondul Monetar Internaţional

IOM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

AFM Ancheta forţei de muncă

MDL Leu moldovenesc

MET Ministerul Economiei și al Comerţului

BNS Biroul Naţional de Stati sti că

PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

UNICEF Fondul pentru copii al Naţiunilor Unite

USD Dolar SUA

WB Banca Mondială

14

1. IntroducereCriza mondială a lovit grav Moldova în realizările ei economice. Mass-media și alte surse disponibile public sunt pline de informaţii și comentarii referitoare la impactul economic al crizei. Descrește-rea acti vităţilor de muncă și primirea unor remitenţe tot mai reduse sunt consecinţe foarte vizibile ale crizei. Cu toate acestea, o situaţie economică mai rea implică și consecinţe sociale. Din păcate, deseori, aceste consecinţe sociale nu sunt la fel de ușor de înţeles ca acelea economice. Raportul de faţă încearcă să adune informaţiile disponibile cu privire la impactul social al crizei economice, care pot fi deja măsurate canti tati v pe baza volumului de dovezi empirice, și să prevadă care ar putea fi impactul social important ce abia urmează să apară. De asemenea, raportul încearcă să dea unele indicii despre viitoarele perspecti ve de a depăși pierderile de asistenţă socială după ce va începe o perioadă de redresare economică.

Impactul social nu este doar de diferite ti puri, ci afectează în mod deosebit diferite grupuri de po-pulaţie, indivizi și ti puri de gospodării. În plus, acest impact economic (de exemplu, asupra pierderii de venituri de 10 %) poate avea un impact social diferit asupra gospodăriilor sau a persoanelor indi-viduale cu caracteristi ci diferite. Prezentul raport examinează impactul social, comparând pierderile de venituri și adaptarea din cheltuielile pentru consum cu abordarea separată a impactului asupra familiilor cu și fără copii, înainte de a examina unele implicaţii generale pentru nivelul general de sărăcie și impactul cumulat la nivelul comunităţilor.

Raportul începe cu însumarea antecedentelor impactului economic al crizei în ţară și în regiune, după care prezintă sursele de date și abordarea metodologică, prezintă separat tendinţele înregis-trate de nivelul și structura de alcătuire a veniturilor, precum și de nivelul și structura cheltuielilor (de fi ecare dată, în mod separat, pentru toate gospodăriile și familiile cu copii, înainte de a discuta accesul la prestaţiile și la serviciile de ajutor social ca sprijin potenţial împotriva impactului crizei). Raportul se încheie cu previziunile pentru rata de sărăcie și unele comentarii asupra impactului în comunitate, apoi urmează discutarea concluziilor și a recomandărilor.

15

2. AntecedenteCriza economică și fi nanciară internaţională, în ceea ce privește indicatorii de producţie, pare să se sfârșească în America de Nord și în Europa occidentală aproape la un an după debutul ei din septem-brie 2008. Este o veste bună pentru întreaga lume; cu toate acestea, Europa de est și Moldova sunt încă departe de depășirea crizei în toate dimensiunile acesteia. În același mod în care criza fi nanci-ară reduce producţia, ceea ce mărește șomajul și, drept urmare, creează un impact social negati v, pe parcursul unei perioade de redresare își revine mai întâi producţia, după care se redresează și situaţia locurilor de muncă și abia la sfârșit și asistenţa socială. În plus, există dovezi solide din toate ţările est-europene și din zona fostei Uniuni Sovieti ce care demonstrează că în ulti mii ani creșterea producţiei a fost mult mai mare decât creșterea numărului locurilor de muncă. S-a constatat o creș-tere a PIB, dar nu și o revenire în domeniul locurilor de muncă; dimpotrivă, se observă un defi cit de locuri de muncă, concomitent cu creșterea sectorului neformal.2

Studiile academice au demonstrat că pentru redresarea pieţei muncii este nevoie în mediu de două ori mai mult ti mp decât pentru redresarea producţiei. Considerând că acest lucru ar putea fi la fel de adevărat și pentru Moldova, înseamnă că ar trebui, eventual, să ne așteptăm la o redresare a pro-ducţiei la începutul lui 2010 – la început o redresare în Europa de vest, apoi o redresare a locurilor de muncă în 2011 – și, în fi ne, la o redresare socială. Aceste elemente de dinamică este cel mai puternic argument în favoarea faptului că trebuie să se acorde o atenţie sporită impactului social al crizei eco-nomice și fi nanciare internaţionale în Moldova și că trebuie să fi e întreprinse acţiuni strategice.

După o considerabilă perioadă de creștere din 2003 până în 2008, care însă a fost impulsionată mai mult din exterior, criza internaţională a început să lovească Moldova începând cu sfârșitul anului 2008. Din punct de vedere economic, ţara a suferit un șoc triplu din partea elementelor externe care sti mulau creșterea crizei: 1) Recesiunea ţărilor industrializate; 2) scăderea brutală a preţurilor bunu-rilor de consum și a condiţiilor de comercializare și 3) creșterea nesiguranţei fi nanciare3. Șocul triplu al acestor caracteristi ci poate fi sufi cient pentru a lovi grav orice economie, însă în cazul Republicii Moldova se mai adaugă faptul că remitenţele, care reprezentau circa 36 % din PIB în 2007, au înce-put să scadă foarte puternic. Cu alte cuvinte, toate motoarele care mișcau ţara înainte, pe parcursul recentei perioade de creștere, s-au oprit unul câte unul.

Conform Actualizării perspecti velor economice mondiale de la Fondul Monetar Internaţional din octombrie 2009, economia globală începe să iasă dintr-o recesiune fără precedent, în epoca de după cel de-al doilea război mondial, dar stabilizarea este inegală și se așteaptă ca redresarea să fi e ane-voioasă. În octombrie 2009, s-a făcut o proiecţie a creșterii economice globale pentru 2009 și 2010, care este cu aproape un punct procentual mai mare decât previziunile realizate în luna aprilie a acestui an.

Conform FMI, economia mondială a început să se stabilizeze pe la începutul celui de-al doilea se-mestru al anului 2009. Însă recesiunea la nivel global încă nu s-a încheiat, iar redresarea va fi , cel mai probabil, lentă. După primul trimestru 2009 care a adus dezamăgire, în ti mpul căruia economia glo-bală s-a contractat aproape la fel de repede ca și în ti mpul trimestrului patru al 2008, datele recente dau indicii despre revenirea la o creștere modestă la nivel global în 2010. Totuși, pentru economiile înaintate, ca grup, se prevedea, în conti nuare, că nu vor înregistra o accelerare susţinută a acti vităţii până în cea de-a doua jumătate a anului 2010. Se presupune acum că acti vitatea globală se va con-tracta cu -1.1 % în 2009 și se va exti nde cu 3.1 % în 2010.

2 Banca Mondială (2005), Amplifi carea șanselor pentru locuri de muncă: Europa de est și fosta Uniune Sovieti că.3 Fragilizarea fi nanciară a fost mai puţin intensă în Moldova decât în alte ţări din regiune. Nu a reprezentat o ameninţare imediată la adresa sistemului bancar. Totuși, creșterea creditărilor s-a înceti nit și mai recent pare să existe o problemă cu împrumuturile neperfor-mante și contracţia asigurării de credite din partea băncilor, în unele cazuri cu peste 50 %, după părerea anumitor experţi. Asocierea acestor difi cultăţi crescânde pentru fi nanţare cu celelalte elemente ale scăderii producţiei industriale, cu o poziţie mai slabă în privinţa comerţului și pierderile de remitenţe, ne fac să avem pentru Moldova un conglomerat de efecte realmente complicat.

16

Însă redresarea din economia globală este departe de a fi un lucru sigur, dar cu certi tudinea că efectele recesiunii globale vor fi resimţite încă pentru mult ti mp de acum înainte. FMI averti zează în raport că “trebuie evitată starea de complacere”, ţinând cont de faptul că redresarea globală va fi , cel mai probabil, lentă, iar șomajul va conti nua să mai crească pentru o anumită perioadă de ti mp.

Conform raportului, riscurile unor dezavantaje considerabile ale creșterii rămân un obiect de îngrijo-rare, iar FMI averti zează în mod ferm împotriva ieșirii premature din sti mulentele fi scale:

“principalul risc, pe termen scurt, este că redresarea va întârzia. Ieșirea prematură din politi cile de adaptare monetară și fi scală pare a fi un risc important, deoarece saltul indus de strategie poate fi confundat cu începutul unei redresări puternice a cererii din domeniul privat. În general, se pare că economia globală fragilă rămâne mai departe vulnerabilă la o serie de șocuri...”

FMI averti zează că “este încă prea devreme pentru cei care fac strategiile să-și relaxeze eforturile de refacere a sănătăţii sectorului fi nanciar și să susţină cererea prin politi ci macroeconomice de exti n-dere” și că “trebuie susţinute sti mulentele fi scale până ce redresarea se va stabili pe baze solide.”

Tabelul 1: Prognoza creșterii PIB, %

Proiecţii

2007 2008 2009 2010

Producţie mondială 5.1 3.1 -1.1 3.1

Economiile avansate 2.7 0.8 -3.4 1.3

Statele Unite 2.0 1.1 -2.7 1.5

Zona Euro 2.7 0.8 -4.2 0.3

Germania 2.5 1.3 -5.3 0.3

Italia 1.6 -1.0 -5.1 0.2

Marea Britanie 2.6 0.7 -4.4 0.9

Europa centrală și de est 5.4 3.0 -5.0 1.8

Comunitatea Statelor Independente 8.6 5.5 -6.7 2.1

Rusia 8.1 5.6 -7.5 1.5

Comunitatea Statelor Independente – fără Rusia 9.8 5.4 -6.7 2.1

Moldova 3.0 7.2 -9.0 0.0

Sursa: Actualizarea perspecti velor economice mondiale de la Fondul Monetar Internaţional din octombrie 2009.

17

3. Impactul crizei generale în regiune

La începutul primei jumătăţi a anului 2008, atunci când criza fi nanciară lovise deja SUA și se exti n-dea spre Europa occidentală, exista speranţa că Europa de est avea să se dovedească relati v imună faţă de tulburările fi nanciare globale. Preţurile mari ale bunurilor au mai conti nuat să propulseze creșterea în mare parte din regiunea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Pentru majoritatea celorlalte ţări din Europa de est, cererea slabă în Europa occidentală a fost compensată prin creș-terea comerţului intraregional și prin efervescenţa cererii de pe piaţa internă, care a fost susţinută de abundenţa creditelor pentru consum. Astf el, deși ţările din Europa de vest au suportat deja o înceti nire a economiei lor în 2008, anul trecut creșterea a fost extraordinar de bună pentru multe ţări est-europene, printre care și Moldova, cu o „economie supraîncălzită”, impulsionată din plin de contracte de Investi ţii străine directe sau de comerţul exterior, care a conti nuat, deși Europa occi-dentală începuse deja să intre în perioada ei de criză subregională, iar aceasta a amânat debutul crizei în Europa de est.

Dar odată ce înceti nirea economică din zona Euro se transforma în recesiune, au început să apară consecinţe grave pentru perspecti vele exporturilor din Europa de est. În plus, capitalul străin, unul dintre motoarele creșterii Europei de est prin intermediul investi ţiilor directe, a început acum să fi e necesar în propriile sale ţări de origine și să ajungă în regiune într-un volum mult mai mic. Pe măsură ce capitalul străin se retrăgea și încrederea se volati liza, bursele de valori din ţările în curs de dezvol-tare au început să se prăbușească (pierzând în unele cazuri până la jumătate din valoare), iar multe valute au început să se deprecieze. Blocajul din piaţa creditelor a provocat un dezastru, pentru că băncile străine au încetat brusc să mai acorde credite și s-au retras până și din cele mai fundamen-tale servicii bancare, inclusiv creditele comerciale.

Reducerea cererii de export, reducerea investi ţiilor străine, reducerea investi ţiilor naţionale, re-ducerea consumului în cadrul respecti velor ţări s-au tradus printr-o scădere bruscă a producţiei. Iar reducerea producţiei înseamnă, în consecinţă, generarea a mai puţine locuri de muncă sau de oportunităţi de obţinere de venituri: mai puţină muncă înseamnă venituri mai mici, așa încât este de așteptat un impact social negati v. Impactul asupra situaţiei sociale este impulsionat mai ales de pierderile de venituri și de mutaţiile din cheltuielile pentru consum, cum ar fi reducerea cheltuielilor pentru alimente, educaţie sau sănătate, făcute într-o familie. Se vor înregistra diferite ti puri de im-pact social, care trebuie identi fi cate, amploarea acestora depinde de pierderea de venituri. Trebuie examinate deciziile diferitelor familii pentru a face faţă acestei situaţii, ca și măsurile anti criză, puse în aplicare de guvern.

Pentru multe ţări din Europa occidentală, acest tablou captează în esenţă, mai mult sau mai puţin, întregul tablou referitor la impactul crizei. Din păcate, pentru multe ţări est-europene, în general, și pentru Moldova, în special, există un element suplimentar cu implicaţie economică și socială mai largă: chesti unea emigraţiei și a primirii de remitenţe.

Atunci când economia înceti nește, emigranţii au de suferit. Multe ramuri economice în care acești a sunt predominanţi (turismul din Irlanda, serviciile fi nanciare din Marea Britanie, construcţiile din America și Spania) au pierdut rapid din numărul de locuri de muncă. În aceste condiţii rămânerea în străinătate nu mai pare a fi o perspecti vă atrăgătoare pentru mulţi dintre ei, dar reîntoarcerea acasă li se pare și mai sumbră, pentru că și acasă speranţele pentru locuri de muncă sunt limitate, sau chiar fără nici o perspecti vă.

18

Problema locurilor de muncă (strâns legată de aceasta este problema impactului social negati v al crizei) pare a fi cea mai evidentă provocare pentru strategiile de dezvoltare pe plan mondial pentru mulţi ani înainte. Economia mondială se confruntă cu cea mai mare creștere a șomajului din ulti mele decenii.4 O întrebare importantă se referă la modul în care vor reacţiona guvernele pentru a structu-ra piaţa muncii pe parcursul următorilor ani. Chiar dacă pe durata celei de-a doua jumătate a anului 2009 impactul crizei asupra sectorului fi nanciar pare a fi sub control și, deși există unele semnale de redresare a producţiei, începe să se contureze faza următoare a declinului economiei mondiale: o criză globală a locurilor de muncă.

Dar reacţia guvernului pentru rezolvarea crizei și pierderea locurilor de muncă necesită resurse și un spaţiu fi scal și politi c precum și capacitatea de a acţiona. Toate aceste trei sunt limitate din cauza crizei. Pentru ţările care au benefi ciat în ulti mii ani de infl uxuri considerabile de bani din surse exter-ne, furnizate de un sistem fi nanciar global care dispunea de pârghii de infl uenţă importante, această combinaţie creează o serie de provocări suplimentare. Defi citele semnifi cati ve de cont curent din majoritatea ţărilor din Europa de est (printre care și Moldova, cu un defi cit al balanţei de cont curent în 2008 de -19 % și un defi cit de cont curent mediu prognozat de 11 % pentru 2009 și 2010) sugerea-ză ideea că aceste ţări trăiesc, probabil, cu depășirea mijloacelor de care dispun.

În plus, în ţările în curs de dezvoltare, multe economii au fost lovite de scăderea bruscă a fl uxului de capital privat transfrontalier. Economiile emergente, care în 2007 au importat capital în valoare de 5 % din PIB-ul lor, sunt confruntate acum cu o lume în care investi torii prudenţi își păstrează banii acasă.

În conformitate cu FMI, băncile, fi rmele și guvernele din ţările în curs de dezvoltare trebuie să ram-burseze anul acesta împrumuturi în valoare de cca 1.8 bilioane USD, dintre care o mare parte în Eu-ropa centrală și de est. Chiar dacă pieţele emergente scapă de o criză a datoriilor în plină dezvoltare, este improbabil ca încrederea investi torilor să se mai refacă pentru încă mulţi ani.

Așadar, în multe dintre ţările est-europene, este foarte limitat spaţiul fi nanciar pentru acţiuni pu-blice într-o perioadă de criză, a cărei redresare ar trebui să înceapă în cea de-a doua jumătate a anului 2010. Experienţa de după depresiunea economică de după 1930 a arătat cât de dăunătoare poate fi dacă guvernele nu intervin atunci când restul economiei începe deja o nouă perioadă de expansiune.

3.1. Impactul economic al crizei în Moldova

În iunie 2009, FMI a caracterizat situaţia macroeconomică a Moldovei în felul următor: “La fel ca majoritatea ţărilor din regiune, Moldova a fost lovită dur de criza economică mondială. PIB-ul real este proiectat să se contracte cu cel puţin 9 % în 2009, și există semne îngrijorătoare de defl aţie. Pieţele de export s-au contractat, iar investi ţiile străine directe și remitenţele s-au prăbușit brusc. Se preconizează ca defi citul de cont curent să rămână mare, în ciuda contracţiei rapide a importu-rilor. Începe să se manifeste o lipsă consistentă de fi nanţare externă, din cauza scăderii infl uxului de capital.”5

4 Conform proiecţiilor făcute de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru piaţa muncii pe plan mondial pentru 2009, începând din mai 2009, anul acesta va reprezenta cele mai proaste rezultate mondiale înregistrate vreodată în termenii creării de locuri de mun-că. Raportul sublinia faptul că forţa de muncă mondială se exti nde cu un ritm mediu de 1.6 %, echivalent cu aproximat 45 de milioane de nou-intraţi pe piaţa muncii în fi ecare an, în ti mp ce creșterea numărului de locuri de muncă pe plan global a scăzut la 1.4 % în 2008 și se prevede că va scădea și mai mult, la 0 – 1 % în 2009. “Suntem martorii unei creșteri fără precedent a șomajului și a numărului de muncitori care anul acesta riscă să decadă în sărăcie în întreaga lume”, a spus dl Somavia. “Această prognoză ne dă moti ve să fi m foarte îngrijoraţi. Pentru a evita o recesiune globală socială avem nevoie de un pact al locurilor de muncă pentru a aborda rezolvarea acestei crize, cu micșorarea efectelor asupra oamenilor. Alegerea ne aparţine și acum este momentul pentru a acţiona.” (Directorul General OIM, Juan Somavia, iunie 2009). Dl Somavia a menţionat că experienţa trecută indică un decalaj considerabil de 4 – 5 ani, în mediu, în redresarea de pe piaţa muncii după redresarea economică. Există riscul ca criza mondială a locurilor de muncă să “persiste” pentru următorii câţiva ani.5 Comunicat de presă al FMI Nr. 09/206: 10 iunie 2009.

19

Mai mulţi indicatori deja disponibili cu privire la funcţionarea economiei din Moldova pe parcursul anului 2009 vădesc un declin evident.6 PIB-ul a avut în primul semestru 2009 un declin de 7.8% faţă de primul trimestru din 2008. Impactul crizei asupra diferitelor sectoare de producţie nu este uni-form. Declinul producţiei industriale este mai mare decât cel din comerţ și agricultură. De aseme-nea, acti vităţile orientate spre export suferă o lovitură puternică, spre deosebire de cele orientate spre piaţa internă. Totuși, după cum vom menţiona mai jos, efectele asupra locurilor de muncă și a veniturilor, ca urmare a declinului nivelului de producţie, determină un impact social mai puternic decât simpla sumă a descreșterii PIB-ului din sectorul respecti v.

Principalele canale de contagiune prin care se transmit efectele crizei fi nanciare și economice în Moldova sunt remitenţele tot mai scăzute, în consecinţă declinul cererii interne și externe, reduce-rea intrărilor de investi ţii străine directe, care, concomitent, reduc șansele de locuri de muncă și mă-resc șomajul (agrafat și mai mult de către emigranţii care se întorc în ţară) și contracţia transferurilor guvernamentale către bugetele locale.

Șansele tot mai reduse de a găsi un loc de muncă, drept consecinţă a crizei, vor înrăutăţi o tendinţă deja existentă în ţară. Începînd cu anii 1990, șomajul era în descreștere conti nuă și în 2007 consti tuia ceva mai mult de 5%, ca mai apoi să scadă la 4.0%, în 2008.

Tabelul 2: Șomaj, tendinţe în Moldova, 2003 – 2008

AnulNumăr de șomeri (mii) Rata șomajului (%)

Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi

2008 51.7 21.7 30.0 4.0 3.4 4.6

2007 66.7 25.2 41.5 5.1 3.9 6.3

2006 99.9 38.2 61.7 7.4 5.7 8.9

2005 103.7 43.9 59.8 7.3 6.0 8.7

2004 116.5 46.4 70.1 8.1 6.3 10.0

2003 117.1 47.2 69.9 7.9 6.4 9.6

Sursa: Biroul Naţional de Stati sti că

Reluarea creșterii economice în 2000 nu a fost însoţită de o creștere a angajărilor; dimpotrivă, și numărul locurilor de muncă din Moldova a scăzut. Această tendinţă a fost în temei rezultatul emigra-ţiei: cca 340,0007 de moldoveni din 3.6 milioane (fără a lua în calcul Transnistria) lucrează în prezent în străinătate.

Impactul crizei mondiale și economice a afectat deja piaţa forţei de muncă din ţară prin diverse ca-nale, cu implicaţii uriașe asupra șomajului din ţară, adăugându-i pe emigranţii care se reîntorc (con-form Studiului asupra forţei de muncă făcut de Biroul Naţional de Stati sti că, 16,000 de emigranţi au revenit în ţară în ulti mul trimestru din 2008) la proaspeţii șomeri care și-au pierdut locul de muncă în ţară. Este previzibil ca aproximati v 100,000 – 150,000 de moldoveni care lucrează în străinătate s-ar putea reîntoarce în ţară pe tot anul 2009, în special, din Federaţia Rusă (prognoza Insti tutului pentru Dezvoltare și Iniţiati ve Sociale).

6 Informaţii despre impactul asupra economiei din Moldova sunt extrase din raportul PDNU/Expert-Grup cu privire la “Impactul crizei fi nanciare mondiale asupra comunităţilor locale din Moldova”, august 2009.7 Date conform studiului NBS asupra forţei de muncă. În conformitate cu esti mările privind numărul de emigranţi care trăiesc în străinătate, realizat de Banca Mondială, numărul total de cetăţeni moldoveni (de toate vârstele) care trăiesc în străinătate este de aproape 700.000 de oameni (Baza de date Ratha și Shaw [2007). Esti mări bilaterale ale efecti velor de emigranţi, Emigraţia sud-sud și remitentele. Banca Mondială, Washington, D.C.). Diferenţa între aceste două seturi de date este că persoanele înregistrate de AFM fac parte din forţa de muncă emigrată, care pot sau nu să trimită remitenţe în ţară, în ti mp ce esti mările cu privire la efecti vul total de emigranţi cuprind toate persoanele din Moldova care au emigrat la orice moment din viaţă, permanent sau temporar, trimiţând sau nu acasă remitenţe.

20

Implicaţiile asupra tendinţelor sus-menţionate de pe piaţa muncii sunt deja refl ectate în stati sti cile înregistrate ofi cial cu privire la șomaj de către Agenţia Naţională de ocupare a forţei de muncă (ANO-FM), după cum se arată și în tabelul de mai jos (deși cifrele nu refl ectă decât datele pentru cei care au fost înscriși la agenţie, tabelul este foarte grăitor pentru tendinţe):

Tabelul 3: Creșterea șomajului în Moldova, decembrie 2008 – mai 2009

dec. 08 ian. 09 febr. 09 marti e 09 aprilie 09 mai 09

Număr de persoane fără loc de muncă înregistrate la începutul lunii (01)

17,416 17,833 23,204 30,060 35,440 35,851

Persoane fără loc de muncă înregistrate pe parcursul lunii (02)

4,193 8,052 10,257 9,836 5,493 5,855

Persoane fără loc de muncă angajate pe parcursul lunii (03)

1,757 1,094 1,442 1,604 1,201 1,482

Șomeri scoși din evidenţă pe parcursul lunii (04)

2,019 1,587 1,959 2,852 3,881 4,348

Număr de șomeri înregistrat la sfârșitul lunii, (01+02-03-04)

17,833 23,204 30,060 35,440 35,851 35,876

Dintre care concediaţi 2,425 3,077 3,689 4,021 4,073 4,080

Sursa: ANOFM

Tabelul indică o creștere conti nuă a numărului de persoane fără loc de muncă înregistrate și înscrise, începând din decembrie 2008 – o creștere aproape dublă între decembrie 2008 și marti e 2009 pen-tru cei înregistraţi la sfârșitul lunii; o creștere mai mult decât dublă în aceeași perioadă pentru cei înregistraţi ca șomeri pe parcursul lunii.

Nu dispunem de sufi ciente dovezi stati sti ce asupra fl uxului de emigraţie și moti vaţie a acestuia, care să ne permită să facem o esti mare canti tati vă a circulaţiei efecti ve și a factorilor care îl impulsionea-ză. Un studiu al OIM de la începutul lui 20098 sugerează, că, pentru emigranţii care s-au întors în Mol-dova până la sfârșitul lui marti e 2009, moti vele familiale (de exemplu îmbolnăvirea unui membru al familiei) au consti tuit principala cauză pentru revenirile permanente (48.3 %) și temporare (57.5 %). Pierderea locului de muncă din străinătate a fost declarată drept moti vaţie principală de numai 16.3 % (permanent), respecti v 8.9 % (temporar) dintre cei reîntorși acasă.

Această tendinţă ilustrati vă a moti vaţiilor apropie analiza IOM de impactul social al studiului nostru, în care pierderi importante din sursele de venituri naţionale (nici una dintre ele nu sunt remitenţe) și scăderile de cheltuieli corelate – așa cum se va arăta mai jos – pot cauza foarte bine un amestec de probleme economice și sociale, care moti vează rudele din străinătate să se întoarcă măcar temporar în ţară, cu atât mai mult într-un moment în care șansele de angajare și de obţinere de venituri în străinătate sunt și ele reduse.

3.2. Antecedente despre aspectele sociale ale crizei

Câteva studii au tratat până acum chesti unile și primele dovezi cu privire la impactul crizei sociale din Moldova la nivel macro, multe dintre ele concentrându-se asupra scăderii remitenţelor ca unul dintre factorii de impulsionare preconizaţi pentru impactul social al crizei internaţionale.

De exemplu, într-un raport recent9, Banca Mondială conchide că distribuţia consumului în Moldova implică faptul că schimbările din remitenţele muncitorului, din emigraţie, ca și preţul energiei ar putea

8 OIM: Impactul socio-economic al crizei economice asupra emigraţiei și remitenţelor din Republica Moldova, aprilie 2009.9 Banca Mondială, 2009, MOLDOVA: Consecinţele mai multor șocuri pentru consum și sărăcie - Raportul nr. 49019-MD

21

infl uenţa rata de consum și de sărăcie într-un mod neașteptat, ba chiar contraintuiti v. De remitenţe benefi ciază cel mai mult, mai curând, grupuri relati v cu stare materială mai bună decât persoanele sărace și au cel mai mult de pierdut din cauza declinului, iar emigranţii provin în măsură disproporţi-onat de mare din familii relati v înstărite, lucru care este valabil până și după acomodarea la veniturile primite din remitenţe. Aceasta stabilește cine benefi ciază și are de câști gat din mutaţiile din fl uxul de remitenţe.

Un studiu OIM10 sugerează că experienţa emigraţiei la nivelul familiilor este mai răspândită și mai volati lă decât ar putea să o sugereze numărul total de emigranţi la un moment dat în ti mp. Așa că există ameninţarea conti nuării declinului de remitenţe, care au fost unul dintre factorii motorii ai creșterii din ulti mii ani.

Un alt studiu OIM 11 confi rmă existenţa unui nivel redus al parti cipării emigranţilor și a remitenţelor în mediul de afaceri și sistemul bancar, precum și înrăutăţirea conti nuă a contextului antreprenorial și general economic, ajungând la concluzia că trecutul recent este marcat de o decădere a standar-delor de viaţă ale populaţiei, însoţită de creșterea șomajului și scăderea capacităţii familiilor de a face economii, ca și reducerea esti mărilor extrem de negati ve ale ţării noastre ca loc unde să trăiești , să muncești și să faci investi ţii, ceea ce, în esenţă, limitează posibilitatea unei redresări rapide, im-pulsionată de înseși forţele moldovenești , odată ce va trece criza.

Banca Mondială, în consonanţă cu alte organisme (OIM, PNUD, UNICEF, ILO), își încheie studiul cu accentuarea faptului că provocarea strategică este diminuarea șocurilor imediate din zonele rurale în rândul ti nerilor și copiilor, dar și limitarea efectelor negati ve asupra sărăciei. Reacţia în politi cile pe termen scurt ar trebui să fi e, mai întâi, evitarea anulării programului de compensaţii nominati ve. În al doilea rând, lucrările publice ar putea absorbi forţa de muncă califi cată din construcţii, în ti mp ce un program pentru ti neret ar putea mobiliza și investi în ti nerii loviţi de șomaj.

10 OIM/CBS-AXA, 2008, Emigraţia forţei de muncă și remitenţele in Moldova, 20062008: Tendinţe și constatări preliminare din Studiul asupra gospodăriilor casnice 11 OIM, 2009, Impactul socio-economic al crizei economice asupra emigraţiei și remitenţelor în Republica Moldova. Primele constatări – primăvara 2009

22

4. Transferul crizei internaţionale în efecte sociale Din punct de vedere structural, canalele prin care criza fi nanciară și economică îi afectează pe oameni și familiile lor, ducând, la rândul ei, la probleme sociale, sunt puse în evidenţă în Figura 1. În general, o cădere iniţială a cererii de export (care poate fi agravată și mai mult prin căderea altor monede din regiune) trage și mai mult în jos nivelul producţiei și al veniturilor (din econo-mia naţională). Într-un asemenea caz, aceasta duce la alte scăderi ale locurilor de muncă și ale salariilor. Producţia mai mică duce în plus la venituri mai scăzute pentru guvern, ceea ce afectează iarăși, în mod negati v, bugetele guvernului, inclusiv programele pentru sectorul social. Șomajul reduce salariile, iar eventualele creșteri de preţuri ar putea adăuga o solicitare în plus pentru gru-purile vulnerabile și membrii lor de familie, ceea ce este exact ce se întâmplă acum în Moldova în privinţa preţurilor la energie și a costurilor pentru educaţie, în ti mp ce alte preţuri ar putea să se prăbușească din cauza unei absenţe generale a infl aţiei. Reţelele de securitate socială Insufi -ciente nu pot compensa aceste efecte, adăugând și mai multă tensiune, ba chiar, în unele cazuri, pot duce la dezmembrarea unor familii, creând probleme sociale suplimentare cum este dezinte-grarea familiei(chiar dacă nu dispunem de dovezi stati sti ce pentru Moldova, care să ne arate cu siguranţă dacă are loc sau nu o astf el de dezintegrare a familiilor).

Figura 1: Transferul crizei fi nanciare și economice în efecte sociale

Sursa: Elaborat de către echipa de cercetare.

23

5. Metodologie și surse de date Analiza următoare se bazează, în fond, pe date prelucrate prin metode de stati sti că descripti vă din Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) de la Biroul Naţional de Stati sti că (BNS), și Mo-dulul pe excluziunea socială, care nu este analizat sufi cient și trebuie să fi e preluat de autorităţile din Moldova, acoperind perioada din ulti mul trimestru 2007 până în primul trimestru 2009. Din punct de vedere metodologic, comparăm o perioadă dinainte de criză cu o perioadă deja afectată de criză. Pentru a avea posibilitatea de a evita datele deformate ca urmare a efectelor sezoniere, am însumat lunile corespunzătoare ulti mului trimestru dintr-un an și primul trimestru al anului următor și am construit perioadele pentru comparaţie. Perioada unu include ulti mul trimestru al anului 2007 și primul trimestru din 2008, desemnate în exerciţiul nostru drept perioada precriză. Perioada doi include ulti mul trimestru din 2008 și primul trimestru din 2009, defi nite ca perioada de criză. Principala etapă a exerciţiului nostru este comparaţia schimbărilor procentuale din diferi-tele ti puri de venituri și cheltuieli între perioada de precriză și cea de criză. Pentru acest exerciţiu, toate preţurile au fost reduse la valorile din octombrie 2007. Privit în mod realist, ulti mul trimes-tru din 2008 încă nu refl ectă un impact semnifi cati v stati sti c al crizei sociale, care începe să se adâncească în ianuarie 2009, după cum se poate vedea pe baza comparaţiilor lunare (de exemplu, la comparaţia dintre ianuarie 2008 și ianuarie 2009). Cu toate acestea, am păstrat perioadele așa cum au fost descrise mai sus, deoarece comparaţia alternati vă între ulti mul trimestru al unui an cu primul trimestru al anului următor, de exemplu, nu ar da rezultate clare despre impactul crizei, pentru că multe venituri (de exemplu, cele din agricultură) descresc întotdeauna în această parte a anului.

Declinul prezentat mai jos pentru zonele rurale poate fi exagerat, deoarece am folosit un indice naţi-onal al preţurilor (un indice al preţurilor rurale nu este prelucrat și nici disponibil) pentru a obţine o defl aţie a veniturilor nominale din agricultură și a cheltuielilor nominal din zona rurală.

24

6. Rezultate6.1. Transmiterea crizei

Figura 1 a demonstrat că scăderea cererii de produse de export poate fi considerată ca un impuls iniţial, dar și ca factor motor al crizei economice și că acest impuls iniţial se înti nde simultan peste producţie, comerţ și investi ţii. O acti vitate economică mai redusă înseamnă acti vităţi care generează mai puţine locuri de muncă sau venituri, eventual salarii mai mici și venituri mai mici ale statului. Această asociere de fenomene poate fi observată în Moldova pe parcursul anului 2009.

Conform datelor BNS, de-a lungul întregului trimestru întâi 2009, acti vitatea de comerţ exterior din prima jumătate a anului prezintă o scădere de 32.2 % în schimburile comerciale, coborând până la 2.1 milioane USD. Confruntându-se cu o reducere a consumului pe principalele pieţe de export pen-tru mărfurile din Moldova și cu mai puţine acti vităţi de producţie, exporturile au scăzut cu 20.7%, până la valoarea de 580.8 milioane USD. Importurile s-au prăbușit din cauza restrângerii cererii pe piaţa locală. Investi ţiile străine directe (FDI) atrase în economia moldovenească în primul trimestru al acestui an au scăzut cu 80 milioane USD faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, ajungând la 48.6 milioane USD sau 4 % din PIB. În consecinţă, pe durata trimestrului doi din 2009, sectorul industrial a înregistrat o scădere bruscă de 25.5 %. În cadrul acestei categorii generale, in-dustria extracti vă a scăzut cu 31.1 %. Drept urmare a declinului foarte subit al acti vităţii economice în prima jumătate a anului 2009, bugetul naţional a colectat cu 15.1 % mai puţini bani în comparaţie cu perioada ianuarie-iunie 2008. Cererea internă (consumul fi nal și formarea de capital) a scăzut cu 19.2 %, în primul rând, datorită reducerii de 36.7 % în formarea capitalului fi x și a scăderii de 8.2 % în consumul fi nal. Scăderea consumului fi nal este antrenată, în parte, de un consum mai redus al gospodăriilor private, dintre care multe sunt afectate de șomaj, care a crescut puternic pe durata primului trimestru din 2009. Între ulti mul trimestru 2007 și primul trimestru 2008, șomajul a crescut de la 5.4 la 5.5 %, în ti mp ce rata acti vităţii a scăzut de la 42.6 la 41.7 %. Cu un an mai târziu, între ulti mul trimestru din 2008 și primul trimestru din 2009, rata șomajului a urcat de la 3.9 la 7.7 %, în ti mp ce rata acti vităţii a scăzut de la 41.8 la 39.9 %. Numărul total de șomeri s-a majorat de la 67.000 la 91.000 de persoane în perioada între primele trimestre din 2008 și 2009. Mai jos se dă o analiză mai detaliată a scăderii volumului de remitenţe.

Tabelul 4: Evoluţia trimestrială a șomajului, 2007 – 2009

Populaţia acti vă în

economie

Persoane angajate

ȘomeriRata

acti vităţii Rata de ocupare

Rata șomajului

în mii %

Trimestrul IV 2007 1250,0 1183,0 66,9 42,6 40,3 5,4

Trimestrul I 2008 1221,0 1153,6 67,4 41,7 39,4 5,5

Trimestrul II 2008 1399,2 1356,7 42,6 47,5 46,1 3,0

Trimestrul III 2008 1358,7 1310,0 48,7 46,1 44,5 3,6

Trimestrul IV 2008 1232,3 1183,9 48,3 41,8 40,2 3,9

Trimestrul I 2009 1181,0 1090,1 90,9 39,9 36,8 7,7

Trimestrul II 2009 1358,1 1275,3 82,8 45,9 43,1 6,1

Sursa: BNS

Schimbările în ocuparea forţei de muncă implică schimbări ale veniturilor. Cu cât sunt mai reduse veniturile familiei, cu atât sunt mai mici posibilităţile de adaptare a cheltuielilor. Reducerile la chel-

25

tuielile pentru achiziţii delicate cum sunt alimentele (în corelaţie cu starea de sănătate), încălzirea și achiziţia de servicii de sănătate sau educaţie pot duce repede la un impact important asupra situaţiei sociale din gospodărie, întrucât strategiile de adaptare sunt limitate pentru familie. În același ti mp și statul suferă de pierderi grave de venituri, ceea ce îi limitează capacitatea de a compensa efectele negati ve asupra familiilor prin intermediul unor cheltuieli sociale crescute.

Pentru a vizualiza mai bine diferitele ti puri de impact social, prezentăm rezultatele impactului crizei sociale sau vulnerabilitatea sa la impactul social, făcând separaţia între veniturile și cheltuielile din gospodărie. Mai întâi, prezentăm rezultatele pentru toate gospodăriile, iar după aceea rezultatele pentru familiile cu copii.

6.2. Efecte asupra veniturilor

6.2.1. Efecte asupra veniturilor pe medii și zone geografice – toate gospodăriile

Tabelul 5: Modifi carea veniturilor și structura veniturilor în funcţie de mediu și zonă geografi că – înainte de criză și pe perioada crizei, %

Naţional Urban Rural / sate Orașe mari Orașe mici

Modi-fi careaveni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în perioa-da de criză

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în perioa-da de criză

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în perioa-da de criză

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în perioa-da de criză

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în perioa-da de criză

Venituri disponibile pe cap de locuitor

-1.7 100.0 3.4 100.0 -7.3 100.0 3.2 100.0 5.1 100.0

Venituri din munca salarizată

1.8 43.5 8.1 57.6 -11.9 26.5 11.0 64.1 3.4 45.4

Venituri din acti vităţi independente în agricultură

-24.6 9.9 -4.4 1.1 -25.5 20.5 -22.1 0.1 -5.3 3.1

Venituri din acti vităţi independente nona-gricole

8.7 7.2 3.1 7.9 18.1 6.4 5.6 7.7 -0.3 8.3

Prestaţiile sociale 1.8 14.9 -2.4 12.1 5.4 18.2 -1.8 10.3 -3.3 15.5

Remitenţe 13.0 19.6 29.5 15.4 3.2 24.6 28.5 11.8 29.7 22.1

Alte venituri -0.3 4.9 -4.0 5.9 3.1 3.8 -16.1 6.0 17.1 5.6

Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: În preţuri din oct. 2007

La nivel naţional, venitul mediu disponibil pe cap de locuitor a scăzut cu 1.7 % după debutul crizei (până la sfârșitul lunii marti e 2009). În perspecti va valorilor medii pe plan naţional, această descreș-tere este antrenată mai ales de o scădere marcată, de 24.6 %, a veniturilor din acti vităţile individuale agricole, explicabilă prin efectele climati ce, ca inundaţiile, și ca rezultat al efectelor întârziate ale se-cetei din 2007. Însă mai putem considera că și declinul din veniturile din agricultură a fost provocat, cel mai probabil, de căderea cererii interne și scăderea care a rezultat de aici a preţurilor produselor agricole vândute de fermieri direct de acasă.

26

Scăderea puternică a veniturilor din acti vităţi individuale agricole nu are un impact profund la nivel naţional, dat fi ind că acesta nu reprezintă decât 10% din veniturile disponibile pe cap de locuitor, dar desigur că are un efect mult mai puternic acolo unde consti tuie o componentă mai mare a venituri-lor pe gospodărie, așa cum este cazul, de exemplu, în zonele rurale (vezi mai jos).

Între cele două perioade poate fi observată o redistribuire a structurii veniturilor pe gospodărie. Are loc o scădere semnifi cati vă în cota-parte a veniturilor din munca salarizată și acti vităţile individuale agricole, concomitent cu o creștere a veniturilor din acti vităţi individuale nonagricole și a veniturilor din alte surse, inclusiv remitenţele. La o primă privire, creșterea sumei din remitenţe pare un ele-ment contradictoriu, având în vedere scăderea valorii absolute a remitenţelor. Însă este important să nu uităm că se face permanent referinţă la schimbările procentuale ale mijloacelor fi nanciare naţionale. În capitolele care urmează vor fi identi fi cate diferite grupuri individuale care se confruntă cu scăderea volumului remitenţelor.

Amploarea impactului crizei diferă în funcţie de zona de reședinţă, fi ind mai redusă pentru zonele ur-bane și considerabil mai ridicată pentru cele rurale. Veniturile rurale au fost infl uenţate în mod sem-nifi cati v de starea vremii și de șocurile externe, inclusiv predominarea importurilor faţă de exporturi (defi citul comercial înregistrat: export – USD 595.3 milioane, faţă de importuri – 631.3 milioane USD12). Această situaţie, asociată cu stagnarea cauzată de remitenţe13, a dus la reduceri semnifi cati -ve în veniturile lor.

Regiunile centrale (30 % din totalul gospodăriilor) și sudice (20 % din totalul gospodăriilor) sunt regi-unile cel mai puternic afectate de criză, cu scăderi de venituri de 7 % (centru) și 6 % (sud). În ambele regiuni, scăderea veniturilor este infl uenţată de reducerea veniturilor din acti vităţile salarizate (11 % și 5 %), ceea ce reprezintă un rezultat de 31 % (centru), respecti v, 35 % (sud) din veniturile totale disponibile. De asemenea, pierderile de venituri din acti vităţile individuale agricole sunt importan-te în regiunile centrale (22 %), în cele de nord (19 %, 32 % din totalul gospodăriilor) și cele sudice, considerând că ele reprezintă 14 % (nord), 18 % (centru) și 13 % (sud) din totalitatea veniturilor disponibile. 14

Cât privește dimensiunile, gospodăriile care numără 3 persoane și 5, sau mai multe persoane, sunt cele mai afectate de criză (pierderi de venit de 5 %, respecti v, de 2 %). Este important de notat că pentru aceste două grupuri de populaţie canalele de transmitere a crizei sunt foarte diferite. Fami-liile exti nse (gospodării cu 5 sau mai multe persoane) suferă pierderi de venit pe cap de membru din cauza descreșterii veniturilor din acti vităţi salarizate și acti vităţi individuale (reprezentând 55 % din veniturile lor pe cap de membru al familiei), în ti mp ce gospodăriile compuse din 3 persoa-ne suferă, în primul rând, pierderi de remitenţe (scădere de 12 % a remitenţelor, care reprezintă 20 % din venitul total pe cap de membru de familie; veniturile din acti vităţile individuale agricole reprezintă doar 8 % din veniturile totale pe cap de membru al gospodăriei, așa încât pierderea de 26 % la acest capitol are o mai mică semnifi caţie). În mod surprinzător putem observa o pierdere de 12 % în veniturile din prestaţii sociale pentru gospodăriile formate din 4 membri (prestaţiile sociale reprezintă 5 % din venitul pe cap de membru în aceste gospodării). Tabelul 21 de mai jos arată că și în situaţia în care pentru multe scheme de plată sumele medii ale plăţilor au crescut, se înregistrează totuși o scădere considerabilă a acoperirii asigurate, afectând, mai ales, familiile cu patru membri (dacă se iau în calcul doar persoanele care se afl ă în gospodării, fără a include membrii acestora din străinătate).

Grupul de gospodării alcătuite din 1-2 persoane, în majoritate din mediul rural (63,1 procente), printre ele cele fără copii (94,4 procente), acestea fi ind conduse, mai mult de jumătate, de persoa-

12 IDIS (2009). Monitorul Economic, nr. 15. Q 1, p. 2513 Stagnarea remitenţelor referitoare la nivelul mediu, conform studiului gospodăriilor casnice, după datele Băncii Centrale. Vezi fi gu-rile 3 și 5 din text.14 Pentru date stati sti ce, vezi anexa.

27

ne peste 60 ani (51,8 procente). Grupul respecti v este cel mai tare afectat de pierderea veniturilor generate de acti vităţile agricole.

Grupul de gospodării cu trei persoane reprezintă, în marea lor majoritate, gospodării cu un singur copil (42.6 procente) sau gospodării fără copii (46.7 procente) cu vârsta între 30-59 de ani (75.4 pro-cente din membrii gospodăriilor lor). Cea mai mare parte din aceste gospodării au pierdut venituri din cauza remitenţelor, sau venitul din locul de muncă.

Grupul de gospodării cu patru persoane reprezintă gospodăriile cu copii (aproape 74 procente), in-clusiv cuplurile familiilor cu copii (aproape 33 procente) sau alte gospodării cu copii (40 procente), în cazul cărora s-a stabilit o creștere semnifi cati vă a veniturilor provenite din remitenţe (aproximati v 20 procente) din suma veniturilor totale.

Gospodăriile numeroase (cu cinci și mai mulţi membri) aparţin, în marea lor majoritate, la grupul înti tulat “alte gospodării cu copii”. Acestea reprezintă gospodăriile cu copii, în cazul cărora capul familiei sunt alte persoane decât părinţii; gospodăriile, în care două sau mai multe cupluri locuiesc împreună, în marea lor majoritate având cap de familie persoane pensionate, și cuplurile de ti neri cu venituri mici datorită lipsei de experienţă și de abilităţi, sau studenţii cu copii în vârstă de până la 16 ani. Acest grup mai include gospodăriile cu copii în îngrijirea buneilor sau rudelor și familiile cu copii adoptaţi. În conformitate cu datele CBGC în acest grup de gospodării se observă un risc înalt de să-răcie (31.6 procente), persoanele date consti tuind 38.9 procente din numărul de săraci15. Pierderea venitului din angajarea în câmpul muncii poate fi explicat de faptul că pentru acest grup riscul de a-și pierde locul de muncă sau venitul este mai mare și pierderea venitului din acti vitatea agricolă este consecinţa lipsei de oportunităţi de a-și realiza propriile produse. Trebuie specifi cat faptul că chiar în cazul creșterii remitenţelor (36.7 procente) în acest grup, acești a nu pot să acopere diminuarea venitului pe cap de locuitor (1.7 procente).16

În general se pare că gospodăriile casnice conduse de femei se descurcă la fel de bine în perioada de criză ca și gospodăriile conduse de bărbaţi, dar, probabil, gospodăriile casnice monoparentale cu co-pii, care sunt în situaţie difi cilă, în majoritatea cazurilor sunt conduse de femei. Gospodăriile casnice conduse de femei au înregistrat pierderi de venit din acti vitatea individuală atât în sectorul agricol (34.8 %), cât și în sectoarele neagricole (23.3 %), pierderi care au fost recuperate din indemnizaţii so-ciale (15.9 %) și remitenţe (10.6 %). Venitul acestora reprezintă 18.3 % și respecti v 25.5 % din venitul total al gospodăriei casnice. Gospodăriile casnice conduse de bărbaţi au înregistrat pierderi de venit considerabile din salariu și acti vitatea individuală în agricultură și aceste pierderi nu pot fi recuperate prin creșterea venitului provenit din remitenţe.17

Analiza situaţiei gospodăriilor casnice în dependenţă de statutul socio-economic refl ectă aceleași tendinţe. Criza a afectat în cea mai mare măsură gospodăriile casnice conduse de fermieri (28.4 %), care își obţin venitul din acti vitate individuală în agricultură. Aceste gospodării casnice au înregistrat scăderi de venituri la aproape toate sursele de venit. În ceea ce privește acti vitatea economică, gos-podăriile fermierilor sunt afectate de criză în cea mai mare măsură: pe lângă pierderile de venit din salariu, de asemenea benefi ciază de remitenţe scăzute (45 % și 17 % din venitul per cap de locuitor în rândul fermierilor). Gospodăriile casnice conduse de angajaţi în sectorul agricol sunt de asemenea afectate de criză prin pierderea venitului din salariu și acti vitate individuală. Pentru aceste categorii de gospodării casnice remitenţele stagnează, cu o creștere de numai 1.8 %.18

15 Raportul privind Sărăcia și Impactul Politi cilor, 2007, MEC16 Pentru detalii adăugătoare cu privire la acest capitol, consultaţi tabelul A1 din Anexe.17 Pentru mai multe detalii stati sti ce din această secţiune, vă rugăm să verifi caţi tabelul A2 din Anexă.18 Pentru mai multe detalii stati sti ce din această secţiune, vă rugăm să verifi caţi tabelul A3 din Anexă.

28

Tabelul 6: Modifi carea veniturilor pe chinti le de venit – înaintea crizei și în ti mpul crizei, %

Q 1(cea mai săracă)

Q 2 Q 3 Q 4Q 5

(cea mai bogată)

Modi-fi carea venitu-

rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea venitu-

rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea venitu-

rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea venitu-

rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea venitu-

rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Venitul disponi-bil pe persoană

-17.7 100.0 -10.5 100.0 -4.5 100.0 2.3 100.0 4.3 100.0

Venit din acti vi-tatea remune-rată

-15.8 27.2 -8.4 31.9 -11.7 35.2 10.3 48.5 7.5 48.3

Venit din acti vi-tatea individua-lă agricolă

-19.4 31.2 -7.8 19.5 -32.4 13.4 -33.0 9.3 -23.9 4.4

Venit din acti vi-tatea individua-lă nonagricolă

69.5 3.2 -9.1 4.4 -2.8 5.6 38.6 9.2 2.2 7.8

Prestaţii sociale

-24.0 21.8 -6.7 29.8 23.9 29.0 -2.5 13.5 -0.4 6.6

Remitenţe -19.9 10.7 -28.7 9.5 18.1 13.1 18.2 15.9 22.7 27.0

Alte venituri -17.0 5.8 -23.3 4.8 6.1 3.8 -1.2 4.6 6.8 5.8

Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.

Notă: În preţuri din oct. 2007.

Gospodăriile casnice din chinti la cu cel mai mic venit disponibil sunt afectate de criză în cea mai mare măsură. Gospodăriile casnice din chinti lele unu, doi și trei sunt în cea mai mare parte afectate de pierderea venitului din salariu și acti vitatea individuală în agricultură. În plus, gospodăriile casnice din chinti lele unu și doi înregistrează pierderi de venituri considerabile din remitenţe, iar gospodă-riile casnice din a doua și a treia chinti lă la fel suportă pierderi de venit din acti vitatea individuală în sectorul neagricol. Însă criza afectează de asemenea și gospodăriile din chinti lele superioare, care înregistrează pierderi de venit din acti vitatea individuală în agricultură, ceea ce reprezintă o cotă nesemnifi cati vă din veniturile acestora, și care sunt compensate de creșterea remitenţelor. Remiten-ţele reprezintă 16 % din venit pentru gospodăriile casnice din a patra chinti lă și 27 % pentru gospo-dăriile casnice din a cincea chinti lă.19

Este necesar de menţionat faptul că prima chinti lă este reprezentată de un număr mare de gos-podării casnice conduse de fermieri și agricultori, acești a reprezentând aproximati v 50 % din total. Gospodăriile casnice din a doua și a treia chinti lă sunt în mare parte conduse de pensionari (peste 50 % din acestea), iar cele din a patra și a cincia chinti lă – de angajaţi în sectorul neagricol (aproximati v 38 % și, respecti v, 51 % din acele chinti le).

Este important de notat faptul că gospodăriile casnice fără copii și cele cu membri migranţi peste hotare se reparti zează, în mare parte, în chinti lele superioare.

Distribuirea gospodăriilor casnice în chinti le și mediile de reședinţă demonstrează că gospodăriile casnice din orașele mari se reparti zează în chinti lele superioare, iar gospodăriile casnice din mediul rural – în chinti lele inferioare.

19 Pentru mai multe detalii stati sti ce din această secţiune, vă rugăm să verifi caţi tabelul A3 din Anexă.

29

6.2.2. Efectele venitului în dependenţă de mediu și zona geografică, gospodăriile casnice cu copii

Criza globală a afectat neuniform populaţia Republicii Moldova. În conformitate cu datele CBGC, după izbucnirea crizei economico-fi nanciare, venitul lunar mediu per cap de locuitor, exprimat în lei moldovenești , a scăzut în gospodăriile casnice cu copii.

Tabelul 7: Modifi carea veniturilor și structura veniturilor pentru gospodăriile cu copii, după me-diul de reședinţă, înaintea crizei și în ti mpul crizei, %

Naţional Urban Rural Orașe mari Orașe mici

Gospodăriile cu copii până

la 18 ani

Gospodăriile fără copii

Gospodăriile cu copii până la 18 ani

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Modi-fi carea veni-

turilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Venituri disponibi-le (medii lunare pe o persoană)

-1.8 100.0 0.0 100.0 4.1 100.0 -8.5 100.0 3.9 100.0 4.2 100.0

Venituri din acti vi-tatea salarială -0.9 45.3 6.5 41.5 3.5 57.3 -17.9 27.1 7.1 67.9 0.5 48.2

Venituri din acti vi-tatea individuală agricolă

-25.6 10.1 -22.2 9.8 -14.4 1.3 -24.5 20.3 0.0 0.1 -26.7 2.4

Venituri din acti vi-tatea individuală nonagricolă

1.3 8.8 21.4 5.4 -22.7 8.4 29.8 8.4 -5.2 10.0 -37.5 7.1

Prestaţii sociale

6.3 7.4 5.0 23.5 7.2 6.7 8.1 9.2 -4.7 4.2 17.4 8.9

Remitenţe 10.0 23.9 16.5 14.6 31.6 20.9 1.3 31.6 21.3 11.4 40.4 28.9Alte venituri 5.3 4.6 -7.9 5.3 16.1 5.3 0.8 3.3 0.4 6.7 19.4 4.4

Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: În baza IPC din octombrie 2007; doar schimbările stati sti ce semnifi cati ve sunt evidenţiate.

În primul rând, în gospodăriile casnice cu copii observăm reducerea veniturilor în comparaţie cu gospodăriile casnice fără copii, al căror venit per cap de locuitor a rămas același.

Analiza surselor de venit relevă faptul că în cazul gospodăriilor casnice cu copii, venitul provenit din ac-ti vitatea individuală în agricultură a scăzut, în ti mp ce celelalte ti puri de venit, inclusiv remitenţele, au crescut. În cazul familiilor cu copii, venitul din acti vitatea individuală în agricultură a scăzut cu 25.6 %.

Analiza veniturilor familiilor cu copii, în dependenţă de mediul de reședinţă, demonstrează că fami-liile cu copii din mediul rural sunt mai vulnerabile. Veniturile acestora au scăzut cu 8.5 %, în ti mp ce veniturile familiilor din mediul urban a crescut cu 4.1 %. Gospodăriile casnice cu copii din localităţile rurale au fost afectate mai grav de pierderea veniturilor din salarii și acti vităţile individuale agrico-le20. Cauzele care explică această situaţie sunt de ordin economic Dacă comparăm situaţia gospodă-riilor cu copii în dependenţă de ti pul localităţii (municipii, orașe sau sate), observăm că cel mai puţin au fost afectate gospodăriile cu copii din municipii, urmate de orașe, șirul fi ind încheiat de sate. În orașe, veniturile din acti vitatea individuală în sectorul neagricol au scăzut (cu 37.5 %), iar venitul din remitenţe a crescut (respecti v cu 40.4 %), respecti v venitul mediu pe persoană nu s-a micșorat.

20 Vezi anexele și tabelul 2. Veniturile medii lunare disponibile pe persoană în funcţie de perioadă și mediul de reședinţă urban/rural

30

De asemenea este relevant faptul că gospodăriile casnice cu copii din sate și orașe sunt în mai mare măsură dependente de remitenţe, ponderea acestora consti tuind 1/3 din veniturile medii pe o per-soană, comparati v cu orașele mari 1/10 (în perioada de criză).

Conform criteriului regional, gospodăriile casnice cu copii din regiunea sudică a Moldovei au cele mai scăzute venituri, atât înainte de criză, cât și în perioada crizei, urmate de regiunea centrală, pe când regiunea nordică înregistrează cele mai înalte venituri.

Odată cu creșterea numărului de persoane în gospodărie se micșorează veniturile. Respecti v, venitul per cap de locuitor în gospodăriile casnice formate din unul sau doi membri este de două ori mai mare decât venitul per cap de locuitor în gospodăriile casnice compuse din cinci și mai mulţi membri, cifrându-se la 1382 MDL și 700 MDL per cap de locuitor lunar pe parcursul perioadei de criză. Famili-ile cu 3 și mai mulţi copii au cele mai mici venituri pe persoană în perioada de criză – 603 MDL21.

Conform datelor CBGC, 50 % din familiile cu copii sunt familii exti nse, 41 % din aceste familii sunt cupluri și aproximati v 9 % sunt familii monoparentale. Criza economico-fi nanciară a afectat diferit aceste ti puri de gospodării. Astf el, în cazul cuplurilor cu copii, urmărim o scădere a veniturilor medii lunare per cap de locuitor determinate de reducerea veniturilor din acti vităţile salariale cu 11 % și acti vităţile individuale agricole cu 24.8 %. În cazul părinţilor singuri, veniturile medii lunare per cap de locuitor au crescut cu 29.2 % ca rezultat al creșterii altor surse de venit, inclusiv veniturilor provenite din acti vităţile salariale (cu 30.6 %), în pofi da declinului pronunţat al veniturilor provenite din acti vitatea individuală în sectorul neagricol (care a scăzut cu 47.0 %) și acti vitatea individuală în agricultură (care a scăzut cu 70 %). În cazul familiilor exti nse, veniturile medii per cap de locuitor au scăzut nesemnifi cati v. Scăderea a fost cauzată de diminuarea veniturilor din acti vitatea individuală în agricultură (în scădere cu 25.2 %) și în sectorul neagricol (în scădere cu 28.1 %), care au fost com-pensate de creșterea veniturilor provenite din acti vităţile salariale (în creștere cu 10.9 %).

Tabelul 8: Modifi carea veniturilor pentru gospodăriile cu copii

Cupluri cu copii până la 18 ani

Părinte solitar cu copii până la 18 ani

Alte GC cu copii până la 18 ani

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul

crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul

crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul

crizeiVenituri disponibile (medii lunare pe o persoană)

-3.5 100.0 4.7 100.0 -0.8 100.0

Venituri din acti vitatea salarială -11.0 52.5 30.6 29.7 10.9 40.7Venituri din acti vitatea individuală agricolă -24.8 8.6 -47.0 5.4 -25.2 11.9Venituri din acti vitatea individuală nonagricolă

47.2 13.3 -70.0 4.9 -28.1 5..3

Venituri din proprietate 0.0 0.4 214.3 2.3 100.0 0.2Prestaţii sociale -23.3 3.4 15.9 9.7 17.9 10.5

pensii -30.0 1.4 19.4 8.2 13.6 7.7îndemnizaţii pentru copii 11.1 1.0 -25.0 0.3 50.0 1.0compensaţii nominati ve 0.0 0.3 0.0 0.4 25.0 0.6

Alte venituri 12.6 21.7 29.2 48.0 -1.1 31.5remitenţe 33.9 17.3 -2.7 26.0 2.0 29.4

Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: În baza IPC din octombrie 2007, doar schimbările stati sti ce semnifi cati ve sunt evidenţiate.

Remitenţele au un rol important în venitul total al familiilor exti nse și al familiilor monoparentale, cu o cotă de aproximati v 30 % și respecti v 26 %, în comparaţie cu 17 % în cazul familiilor-cuplu, în perioada de criză.

21 Vezi anexele şi tabelul 3. Veniturile medii lunare pe persoană în funcţie de perioadă şi numărul de copii până la 18 ani.

31

Bunăstarea gospodăriilor casnice depinde de nivelul de instruire al capului gospodăriei casnice. În ge-neral, cu cât este mai înalt nivelul de instruire, cu atât este mai puţin vulnerabilă gospodăria casnică, inclusiv și în ceea ce privește criza economică. Astf el, venitul mediu lunar per cap de locuitor în gospo-dăriile conduse de persoane cu studii superioare a crescut la 1515 MDL (cu 101 MDL), în comparaţie cu gospodăriile casnice conduse de persoane cu studii primare sau secundare, în care venitul mediu lunar per cap de locuitor a scăzut la 619 MDL (cu 58 MDL)22. Respecti v, doar 6 la sută din gospodăriile condu-se de persoane cu studii superioare conform veniturilor fac parte din chinti la I, comparati v cu 35 la sută din gospodăriile în care capul familiei are studii primare sau medii incomplete (în perioada de criză).

Analiza surselor de venit în gospodăriile casnice cu copii, conform criteriului sexului capului gospo-dăriei, a relevat unele date importante. Gospodăriile casnice conduse de femei au venituri mai mici din acti vităţile salariale, acti vităţile individuale agricole și nonagricole, bugetul familial fi ind com-pensat de venituri mai mari, provenite din remitenţe23. Drept urmare, aceste gospodării vor fi mai vulnerabile comparati v cu cele conduse de bărbaţi în cazul descreșterii remitenţelor.

Statutul ocupaţional al capului gospodăriei casnice este un factor esenţial, care determină bunăsta-rea familiilor cu copii. Datele CBGC indică faptul că criza a scăzut semnifi cati v veniturile gospodăriilor conduse de fermieri, angajaţi in sectorul agricol și antreprenori.

Analiza veniturilor gospodăriilor casnice cu copii după statutul socio-economic al capului gospo-dăriei casnice conform chinti lelor, în perioada de până la criză și în cea în criză, indică schimbări importante. A scăzut numărul fermierilor și angajaţilor în sectorul agricol în chinti la V, majorându-se numărul acestora în chinti lele cele mai sărace. După începerea crizei economice, 63.0% de fermi-eri și 40.0% de lucrători din sectorul agrar sunt, conform veniturilor, în chinti la inferioară (53,2% și 34,3%, respecti v, în perioada de până la criză). Se observă, în același ti mp, o tendinţă de trecere a întreprinzătorilor din chinti la superioară în cele inferioare. Numărul întreprinzătorilor din chinti la V s-a micșorat de la 91,0% la 26,8%.

Tabelul 9: Distribuirea gospodăriilor casnice cu copii după statutul angajării capului gospodăriei casnice, până la și în ti mpul crizei, %

Statutul socieconomic al capului gospodăriei Perioada

Chinti lele

I (cea mai săracă) II III IV V (cea mai bogată)

Fermieri până la criză 53.2 16.6 9.0 11.9 9.4perioada de criză 63.0 20.5 8.9 4.3 3.3

Angajaţi în sectorul agrar

până la criză 34.3 22.2 14.7 13.3 15.6perioada de criză 40.0 18.5 17.7 19.2 4.6

Angajaţi în sectorul nonagrar

până la criză 10.5 17.8 21.0 24.4 26.5perioada de criză 11.3 16.6 15.8 27.6 28.9

Întreprinzătoripână la criză 0.0 9.1 0.0 0.0 91.0perioada de criză 14.4 0.0 6.8 52.0 26.8

Pensionari până la criză 31.9 27.2 21.5 15.2 4.4perioada de criză 25.2 26.2 27.3 17.0 4.4

Alţii până la criză 18.4 16.4 20.1 21.2 23.9perioada de criză 15.8 19.2 20.3 23.1 21.7

Întreg eşanti onul până la criză 24.3 19.3 18.3 19.2 18.9perioada de criză 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Sursă BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.

22 Vezi anexele, tabelul 4. Venituri medii lunare pe persoană în funcţie de perioadă şi nivelul de studii al capului gospodăriei.23 Acest fenomen este cel mai probabil cauzat de lipsa unui soţ/unei soţii care trimite remitenţe, deoarece cea mai mare parte a gospodăriilor conduse de femei (temporar) au soţi în străinătate. Vezi anexele, tabelul 5. Venituri medii lunare pe persoană în funcţie de perioadă şi sexul capului gospodăriei).

32

Migraţia este un fenomen considerabil pentru analiza impactului crizei asupra gospodăriilor casnice cu copii. Conform datelor CBGC, în ti mpul perioadei de până la criză 20.1% (441) copii trăiau cu unul sau ambii părinţi, în ti mp ce acești a munceau peste hotare, și în perioada crizei numărul acestora a scăzut nesemnifi cati v – 19.9% (405) copii. Astf el, conform datelor CBGC, afl ăm că din cauza crizei, oamenii care muncesc peste hotare, îndeosebi mamele, și-au pierdut locurile de muncă (cu 1.1 puncte procentuale).

Tabelul 10: Numărul copiilor (de până la 18 ani) care locuiesc în Moldova având cel puţin un părinte plecat peste hotare

Până la criză,total copii în eşanti on – 2196

În ti mpul crizei,Total copii în eşanti on – 2038

Nr. copiilor ai căror

părinţi sunt migranţi

Ponderea copiilor ai căror părinţi

sunt migranţi, pe categorii, %

Ponderea în eșanti onul

total,%

Nr. copiilor ai căror

părinţi sunt migranţi

Ponderea copiilor ai căror părinţi

sunt migranţi, pe categorii, %

Ponderea în eșanti onul

total,%

441 100 20.1 405 100 19.9

Mama se afl ă peste hotare, tatăl este în GC

134 30.4 6.1 101 24.9 5.0

Tata se afl ă peste hotare, mama este în GC

267 60.5 12.2 263 64.9 12.9

Ambii părinţi sunt peste hotare

41 9.1 1.9 41 10.1 2.0

Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie 2007.

Remitenţele au un rol important pentru eradicarea sărăciei copiilor.24 Cota gospodăriilor casnice cu copii fără părinte/părinţi migranţi, în chinti lele inferioare, este de 2 ori mai înaltă (26.2% în chinti la 1 și 21.8% în chinti la a 2-a) decât cota copiilor cu unul sau ambii părinţi migranţi (13.1% în chinti la 1 și 13.5% în chinti la a 2-a) în ti mpul crizei. Numărul gospodăriilor casnice cu copii cu unul sau ambii părinţi migranţi în chinti lele inferioare a scăzut în ti mpul crizei cu 6 puncte procentuale în chinti la 1 și cu peste 4 puncte procentuale în chinti la a 2-a.

Analiză sumară a veniturilor

La nivel naţional s-a înregistrat o descreștere a veniturilor medii disponibile pe cap de locuitor cu -1.7%, însoţită de descreșterea mare a veniturilor din acti vitate individuală agricolă cu – 24.6%. Ast-fel, impactul iniţial al crizei se înţelege ca o pierdere a nivelului bunăstării, drept o implicare a pier-derilor veniturilor din acti vitate salarizată și pierdere a veniturilor din acti vitate individuală agricolă, care, geografi c, sunt concentrate în regiunile din centru și sud, în categoriile sociale rurale și urbane, cu un impact social profund din cauza dependenţei de remitenţe, care în ti mpul crizei, în mediul ru-ral scad. În privinţa ti pului de acti vitate economică, observăm un impact mai mare asupra fermierilor și lucrătorilor din agricultură, ca implicaţie a diverselor pierderi (veniturile din acti vitate salarizată+ veniturile din ati vitate individuală + remitenţele) pentru cei din chinti lele inferioare. Gospodăriile casnice cu copii sunt mai vulnerabile în faţa efectelor crizei decât gospodăriile casnice fără copii, gospodăriile casnice cu un copil fi ind cele mai vulnerabile. Diferenţele după mediu, categoria socială sau statutul angajării capului gospodăriei casnice, indică aceleași tendinţe ca și la toate gospodării casnice. În privinţa gospodăriilor casnice cu copii conduse de femei, acestea au venituri mai mici din acti vitate salarizată, acti vitate individuală agricolă și nonagricolă, bugetul familiei fi ind compensat cu venituri mai mari din remitenţe. Aceste gospodării casnice vor fi mai vulnerabile decât cele conduse de bărbaţi, dacă remitenţele vor conti nua să scadă.

24 Vezi: Prywes și Cnobloch, Moldova: child poverty and parental presence, evidence from CBGC of 2007, 2009.

33

6.2.3. Veniturile din activitatea salarizată, remitenţele și schimbările în distribuţia veniturilor

Figura 2: Schimbările structurale în sursele de venituri, perioada octombrie 2008 – marti e 2009 (nivel naţional)

Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie 2007.

Cu toate că stati sti cile ofi ciale refl ectă o creștere a producţiei agricole de 3,7% în primul trimestru al anului 2009, totuși cercetările naţionale independente în domeniul crizei refl ectă că sectorul agricol este afectat în aceeași măsură de criza economică ca celelalte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul anilor 2008 și 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, recu-noscute chiar și de insti tuţiile statului. În anul 2008 au fost remarcate prăbușiri spectaculoase ale preţu-rilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale și leguminoase, fructe și struguri, lapte, urmate de o creștere importantă a stocurilor. Conform datelor BNS, și în ianuarie-marti e 2009, faţă de perioada respecti vă a anului precedent, au scăzut brusc preţurile de vânzare la produsele vegetale cu 60,1%25.

Veniturile gospodăriilor sunt dependente de posibilităţile de realizare a producţiei agricole și, re-specti v, preţurile de realizare a acesteia. Analiza indicilor preţurilor de vînzare a producţiei agricole de către întreprinderile agricole și gospodăriile ţărănești (de fermieri)26 relatează o reducere semni-fi cati vă faţă de perioadele respecti ve anterioare.

Un efect negati v îl are și micșorarea volumului de producţie industrială prelucrătoare, care de ase-menea limitează posibilităţile de realizare a producţiei agricole, indeosebi a fructelor și legumelor. În perioada ianuarie-marti e 2009 s-a înregistrat o reducere a volumului producţiei, acesta consti tuind doar 71,3% (în preţuri comparabile) din volumul obţinut în aceeași perioadă a anului 2008 (volumul producţiei de fructe și legume procesate și conservate au consti tuit 72.2%)27.

Boxa 1: Descreșterea producţiei

Conform datelor de la Ministerul Economiei și Comerţului28, perioada lunilor ianuarie-marti e ale anului 2009, comparati v cu aceeași perioadă a anului 2008, volumul producţiei industriei alimentare și de băuturi a scăzut cu 21.5%. Acest sector consti tuie o descreștere de 7.1% în indicele total al producţiei industriale. Descreșterea a fost observată în aproape toate acti vităţile.

25 Aplostol, P., Republica Moldova între vis şi realitate. 2009, htt p://petruapostol.wordpress.com/2009/08/01/republica-moldova-intre-vis-si-realitate/26 htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/serii_de_ti mp/preturi/preturi_agricultura/1_ind_trim_pret_agric_2000_2009.xls27 BNS. Acti vitatea industriei în Republica Moldova, ianuarie-marti e 2009. htt p://www.stati sti ca.md/newsview.php?l=ro&id=2585&idc=168 28 htt p://www.mec.gov.md/fi les/documents/Evoluti a%204%20luni%202009.pdf

34

Este important a ţine cont de faptul că descreșterea veniturilor medii din agricultură se iau în considera-ţie doar schimbările cu privire la gospodăriile casnice care încă mai au venituri din agricultură și în ti mpul crizei. Dar aceasta nu refl ectă pierderile veniturilor în termeni reali pentru toate persoanele și gospo-dăriile casnice care au pierdut locurile de muncă sau oportunitatea obţinerii veniturilor din agricultură. Din cele circa 88 de mii persoane angajate în acti vităţi agricole29, peste 5,000 de gospodării ţărănești „de fermier” (dintr-un total de 386,208 de gospodării agricole la nivel naţional în anul 2008 până la 380,935 în anul 2009) și-au încetat acti vităţile agricole din perioada precedentă a strânsului roadei30.

Veniturile din acti vitatea agricolă conti nuă să reprezinte principala sursă de venit ale populaţiei din mediul rural, care consti tuie 58,6% din totalul populaţiei31, iar salariul mediu lunar al unui lucrător din agricultură conti nuă a fi cel mai mic în economia naţională. Astf el, conform datelor BNS, în trimestrul I 2009, salariul mediu lunar al unui angajat în agricultura a reprezentat doar 48% din salariul mediu lunar pe economie și doar 87% din valoarea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă32.

Desigur în fi ecare an se înregistrează o descreștere a venitului disponibil pe cap de locuitor în perioada dintre toamnă și iarnă. Ca medie, la nivel naţional, această descreștere a fost de 5.9% între anii 2007 și 2008, dar 7.2% între anii 2008 și 2009. Deci, în termeni relati vi, descreșterea obișnuită a veniturilor care are lor în fi ecare an spre iarnă, din cauza lipsei acti vităţilor agricole, comparând cu mediile de nivel naţional, în ti mpul crizei este cu 21% mai înaltă decât în aceeași perioada de până la criză.33

Dezagregarea pierderilor de venituri pe medii de reședinţă, urban și rural (63% din toate gospodări-ile casnice din Moldova), venitul disponibil din mediul urban pare a fi în creștere ușoară, dacă com-parăm perioada de criză cu cea de până la criză. Pe de altă parte, veniturile din mediul rural au scăzut cu peste 7%, cauzate de o descreștere a veniturilor din acti vitatea salarizată (12%) și a veniturilor din acti vitatea individuală agricolă (25%), care, luate în comun, consti tuie 47% din toate veniturile din mediul rural. Comparând perioadele pe durate de șase luni, când criza doar a început a afecta în a doua jumătate a perioadei analizate, începând din ianuarie 2009, observăm deja o diferenţă impor-tantă în recepţia remitenţelor, care încă mai cresc în mediul urban, dar deja stagnante în cea rurală (vezi fi gurile 2 și 4 de mai jos).

Stagnarea încasării remitenţelor în mediul rural (conform datelor analizei bugetelor casnice) suge-rează că populaţia migratoare, drept consecinţă a crizei, suferă de reduceri de salarii peste hotare. În această situaţie, suma care rămâne pentru a fi trimisă acasă poate fi mai mică. De fapt, OIM (2009) raportează că 9.7% din cei care au revenit în Moldova defi niti v au procedat astf el din cauza reducerii salarizării în ţările-gazdă.

Acti vitatea salarizată este o sursă importantă pentru populaţia din mediul rural, însă contribuţia acesteia este de 26,5% în veniturile gospodăriilor, fi ind în jumătate mai mică decât în mediul urban. Veniturile obţinute din acti vitatea individuală agricolă au reprezentat 20,5 % sută din totalul veni-turilor disponibile. E de menţionat că cea mai mare parte a veniturilor din acti vitatea agricolă este reprezentată de contravaloarea produselor consumate din resurse proprii.

Circa 93.1% din veniturile bănești ale gospodăriilor casnice din mediul rural provin din vânzarea pro-ducţiei agricole proprii. Cu toate acestea, veniturile obţinute consti tuie doar 6.9% din totalul venitu-rilor gospodăriilor casnice din mediul rural34, ceea ce, de facto, înseamnă că economia gospodăriilor

29 BNS. Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul I 2009.30 Chivriga, V., Evoluţia pieţii funciare agricole în Republica Moldova. IDIS - Politi ci Publice nr. 4 2009, pag. 14. htt p://www.viitorul.org/public/2164/ro/Evoluti a%20Pietei%20Funciare.pdf31 BNS. Structura populaţiei stabile, pe sexe şi vârste, la începutul anului 2009. htt p://www.stati sti ca.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=260232 Calculele autorilor în baza datelor BNS. htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/publicati i_electronice/Raport_trimestrial/Raport_I_2009_ROM.pdf;htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/publicati i_electronice/Raport_trimestrial/raport_II_2009_rom.pdf33 Între trimestrul 4 al anului 2007 și trimestrul 1 al anului 2008 venitul disponibil per capita a scăzut cu 5.9%. Între trimestrul 4 al anului 2008 și trimestrul 1 al anului 2009 venitul disponibil per capita a scăzut cu 7.2%, ceea ce echivalează cu o diferenţă relati vă de 24.1% între cele două cifre, toate preţurile fi ind exprimate în valorile fi xe ale anului 2007.34 BNS. Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul I 2009. htt p://www.stati sti ca.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2667

35

casnice rurale se axează, preponderent, pe autoconsum, dar și că, în cazul lor, sunt unele mărfuri și servicii care pot fi accesibile numai contra bani. Dacă veniturile fi nanciare descresc, accesul la aceste servicii se va diminua considerabil.

În orașele mari și mici se mai observă o creștere a veniturilor, ca efect al majorării generale a salariilor în mediul urban, care a durat până la sfârșitul anului 200835. Tototată în orașele mari și mici mai este în-registrată o descreștere a veniturilor din agricultură, dar deoarece suma acestor venituri este nesemni-fi cati vă pentru mediul urban, efectul general al creșterii veniturilor medii pe cap de locuitor rămâne.

Figura 3: Transferurile bănești de peste hotare de către persoane fi zice (persoane fi zice, rezidenţi și nerezidenţi) prin intermediul băncilor din Republica Moldova (în milioane $)

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Conform datelor Băncii Naţionale, transferurile ofi ciale de peste hotare în perioada de criză s-au redus semnifi cati v. După o creștere constată începând cu anul 2000, în ulti mul trimestru al anului 2008, conform balanţei de plăţi, acestea au scăzut cu 16.5% faţă de trimestrul precedent și au înre-gistrat o creștere de doar 3.8% faţă de aceeași perioadă a anului 2007. Tendinţele nu s-au schimbat în anul 2009, pe când în primele trei luni ale anului transferurile de peste hotare, prin intermediul sistemului bancar, a scăzut cu -43%, comparati v cu aceeași perioadă a anului trecut36. Astf el, gos-podăriile casnice dependente de remitenţe, sunt supuse unui risc înalt de reducere a veniturilor în acest an37. Conform datelor OIM de la începutul anului 2009, 29.3% din gospodăriile casnice din Moldova primesc remitenţe. Pentru 44% dintre acestea, suma remitenţelor primite reprezintă cel puţin jumătate sau mai mult din structura veniturilor gospodăriilor respecti ve38.

Reîntoarcerea migranţilor este o problemă majoră cu care se va confrunta Moldova în anul 2009, da-torită lipsei ofertei sufi ciente de locuri de muncă în economia naţională. Datele BNS demonstrează că în anul 2008 numărul emigranţilor (309.7 mii) era cu 7.7% mai mic decât în anul 2007. Numărul persoanelor care locuiesc peste hotare, în primul trimestru al anului 2009 a fost cu 18% mai mic decât se esti ma39.

35 Vezi Expert Grup 2009, impactul crizei fi nanciare globale asupra comunităţilor locale din Moldova. Numărul angajaţilor care au lucrat efecti v a scăzut cu 5% în Q1’09 comparati v cu Q1’08. În aceeaşi perioadă sumele salarizării au sporit cu doar 4%, ceea ce reprezintă o creştere relati v mare a salariilor rămase.36 În baza datelor BNM.37 Pentru mai multe detalii cu privire la remitenţe vezi Boxa 2 de mai jos.38 OIM (2009). Impactul social-economic asupra crizei economice asupra migraţiei şi remitenţelor în Republica Moldova.39 Expert Grup, 2009, pagina 27.

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0

20

07

–O

cto

mb

rie

20

07

–N

oie

mb

rie

20

07

–D

ece

mb

rie

20

08

–Ia

nu

ari

e

20

08

–Fe

bru

ari

e

20

08

–M

art

ie

20

08

–A

pri

lie

20

08

–M

ai

20

08

–Iu

nie

20

08

–Iu

lie

20

08

–A

ug

ust

20

08

–S

ep

tem

bri

e

20

08

–O

cto

mb

rie

20

08

–N

oie

mb

rie

20

08

–D

ece

mb

rie

20

09

–Ia

nu

ari

e

20

09

–Fe

bru

ari

e

20

09

–M

art

ie

20

09

–A

pri

lie

20

09

–M

ai

20

09

–Iu

nie

20

09

–Iu

lie

36

Boxa 2: Remitenţele și migraţia

Conform unui studiu al OIM (Organizaţia Internaţională a Migraţiei), pentru primele luni ale anu-lui 2009, cu privire la impactul socio-economic al crizei asupra migraţiei și remitenţelor gospo-dăriilor casnice din Moldova (efectuat în luna marti e 2009 pe un eșanti on de 2000 de gospodării casnice respondente), numărul gospodăriilor casnice recipiente a scăzut, dat fi ind faptul că 20% au declarat că ei nu mai primesc nici un ban. Un segment de 45.5% au recunoscut că ei primesc “mai puţini” sau “mult mai puţini” bani de peste hotare.40

Mai recent, transferurile de bani de peste hotare de către persoane fi zice (rezidenţi și nerezi-denţi) prin intermediul băncilor din Moldova, a scăzut în luna Iulie 2009 cu aproape jumătate (-46.5%) până la 98.58 milioane $, de la 180.8 milioane $ în aceiași perioadă a anului trecut, con-form datelor de la Banca Naţională a Moldovei. Aceasta este cea mai esenţială descreștere din anul acesta, o tendinţă neașteptată de către mulţi economiști , care după șase luni au dezvăluit că rata descreșterii transferurilor bănești de peste hotare de către persoanele fi zice a înceti nit în trimestrul doi și că această tendinţă ar putea conti nua și în perioada următoare.

Dacă remitenţele din luna aprilie au scăzut cu 42.6%, comparati v cu aceeași lună a anului 2008, în lunile mai și iunie scăderea a consti tuit 31.6% și 25.6%, respecti v. Economiști i așteptau ca tendin-ţele anilor trecuţi să conti nue, când remitenţele în iulie erau mai mari decât în luna precedentă (deoarece așa a fost în anul 2008), însă această așteptare s-a dovedit a fi greșită.

Revista Business Expert41 scria că „semnele de redresare a economiilor ţărilor unde lucrează mol-dovenii sunt prea slabe pentru a spera la o creștere a veniturilor lor și, respecti v, a transferurilor”. Experţii Băncii Mondiale anterior au esti mat că rata creșterii remitenţelor de la moldovenii de peste hotare se va reduce în anii 2009-2010, dar aceste fl uxuri vor conti nua să fi e înalte chiar dacă ţările din care se fac transferurile vor avea o înceti nire mai mare, comparati v cu S.U.A. și Europa (de ex., Federaţia Rusă). Ministerul Economiei și Comerţului au prognozat că remitenţele pot descrește în anul 2009 cu 300-350 milioane $. Între ti mp Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit prognoza cu privire la afl uxurile transferurilor de la persoane de la 2.4 miliarde $ până la 1.1 miliarde $.

Volumul remitenţelor astf el a scăzut cu aproximati v 35% în ti mpul primelor șapte luni ale anului 2009. În acest sens, datele sondajului bugetelor casnice pentru perioada ianuarie – marti e 2009 sunt surprinzătoare, deoarece arată că remitenţele, în valori medii, mai sunt în creștere în mediul urban sau stagnează la nivelul precedent în mediul rural.

De fapt, analizând nivelul total al remitenţelor, în contextul celor patru analize ale bugetelor casnice, care consti tuie baza analizei în acest raport, se observă o creștere a remitenţelor până în luna decembrie a anului 2008 și o descreștere de 6% pe tot parcursul trimestrului 1 al anului 2009. Toate cifrele sunt controlate prin opti ca Indicelui Preţurilor de Consum și exprimate în lei efecti v în luna octombrie a anului 2007. Astf el, dat fi ind faptul că peste tot în analiza impactului social, în întreg raportul “perioadei de criză” se include perioada dintre lunile noiembrie 2008 și marti e 2009, valorile medii ale remitenţelor primite de către gospodăriile casnice includ spo-rurile remitenţelor de la sfârșitul anului 2008 și descreșterile remitenţelor (în mediul rural) de la începutul anului 2009. Creșterea remitenţelor în mediul urban, având în vedere și primirea remi-tenţelor în valori absolute, din primul trimestru al anului 2009, este infl uenţat de o apreciere a ratei de schimb faţă de $ cu circa 10% (deoarece exprimăm valoarea remitenţelor în lei efecti v în luna octombrie 2007). Dar, chiar verifi când aprecierea ratei de schimb în primul trimestru al anu-lui 2009, remitenţele din zona urbană în valori absolute ar fi mai înalte decât valoarea absolută a remitenţelor din ulti mul trimestru al anului 2008.

40 htt p://OIM.md/materials/studies_reports/2009_06_02_socio_economic_impact_eng.pdf41 htt p://OIM.md/materials/studies_reports/2009_06_02_socio_economic_impact_eng.pdf

37

Figura 4: Nivelul total al remitenţelor

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: în preţurile din luna octombrie 2007

De aceea, conform datelor CBGC, remitenţele care vin în mediul urban, chiar și exprimate în pre-ţuri constante, au fost totuși în creștere (19%), pe când remitenţele care vin în mediul rural, la începutul anului 2009 erau deja în descreștere (-17%). Dat fi ind faptul că suma totală a remiten-ţelor primite în mediul rural este mai mare decât suma primită în mediul urban, la nivel naţional se înregistrează o descreștere de 6% a sumei totale a remitenţelor în perioada ianuarie și marti e 2009, comparati v cu perioada lunilor noiembrie – decembrie 2008.

Deja de la sfârșitul anului 2008 erau semne ale creșterii migraţiei persoanelor califi cate, cu reșe-dinţă urbană, și o extenuare a cohortei migranţilor din mediul rural. Migranţii cu califi cări joase, anterior au avut tendinţa de a căuta temporar și predominant locuri de muncă în Federaţia Rusă (de ex., pierderea locului de muncă nu implică un nou ciclu al migraţiei), în ti mp ce migranţii califi caţi au avut tendinţa de a migra în UE și aveau deseori planuri de a se stabili permanent în ţările de desti naţie (ibid., p. 18). Astf el, este probabil ca mai mulţi migranţi din mediul urban, care sunt deja mai califi caţi decât moldovenii din mediul rural, au putut să asigure locuri de muncă permanente și/sau statut legal în ţările UE și consti tuie o scădere mai mică a remitenţelor în me-diul urban.42

42 Migraţia muncii și remitenţe în Moldova: A trecut oare boom-ul?”, p.41htt p://OIM.md/materials/studies_reports/2009_05_05_remmit_boom_over_eng.pdf

38

Veniturile din remitenţe consti tuie circa 25% din toate veniturile gospodăriilor casnice din mediul rural și descreșterea acestora pot avea un impact negati v major asupra zonei rurale. O analiză ex-ante a efectelor remitenţelor asupra veniturilor relevă ideea că circa 11% din gospodăriile casnice se vor deplasa din chinti la II în chinti la I, dacă acestea nu vor primi remitenţe. În același mod 9% din chinti la III, 7% din chinti la IV și 9% din chinti la V s-ar deplasa până la nivelul veniturilor co-respunzătoare celei mai sărace chinti le (toate aceste cifre fi ind în coloniţa I a tabelului 10), dacă acestea nu ar primi remitenţe. Același efect poate fi observat și la alte chinti le. Chiar și cea mai bogată chinti lă este dependentă de remitenţe pentru a rămâne în chinti la aceasta a veniturilor. De exemplu, doar 69% din gospodăriile casnice până la etapa actuală, care aparţin celei mai bo-gate chinti le, ar rămâne în aceeași categorie fără primirea unor remitenţe. Astf el, chiar și o dată cu reducerea sumelor remitenţelor încasate, 36% din gospodăriile casnice care primesc efecti v remitenţe și sunt clasate în chinti lele de venituri mai sus de Q1, se vor deplasa înapoi în Q1, dacă nu ar primi remitenţe. Alte 19%, fără remitenţe, se vor deplasa în alte chinti le mai sus de Q2. Dat fi ind faptul că veniturile din acti vitatea salarizată descresc considerabil în ti mpul crizei, gospodări-ile casnice care primesc remitenţe acum nu depind mai mult de acestea, chiar dacă sumele totale ale remitenţelor scad.

Tabelul 11: Distribuirea gospodăriilor casnice după chinti lele veniturilor per capita, cu și fără remitenţe

Distribuirea gospodăriilor casnice după chinti lele veniturilor pe cap de locuitor cu excepţia remitenţelor

Q I (cea mai săracă)

Q II Q III Q IVQ V (cea mai

bogată)Total

Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir %

Distribuirea gospodăriilor casnice după chinti lele veni-turilor pe cap de locuitor, inclusiv remi-tenţele

Q 1 64.2 100.0 20 100

Q 2 11.3 17.6 81.2 82.2 20 100

Q 3 8.5 13.3 8.2 8.3 86.7 78.4 20 100

Q 4 7.0 10.9 5.7 5.7 9.0 8.1 89.8 75.3 20 100

Q 5 9.0 14.1 4.9 5.0 4.2 3.8 10.2 8.5 100.0 68.6 20 100

Total 100 31.2 100 20.3 100 18.1 100 16.8 100 13.7 100 100

Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Tabelul 11 arată cum, ca reacţie a schimbărilor veniturilor raportate mai sus, distribuţia surse-lor de venituri se deplasează. În timpul crizei gospodăriile casnice din zona urbană depind mai mult de veniturile din activitatea salarizată și din remitenţe, în timp ce gospodăriile casnice din mediul rural depind mai mult de veniturile din activitate individuală agricolă, de prestaţiile so-ciale și de remitenţe. În cazul gospodăriilor casnice din mediul rural, două din aceste trei surse majore de venituri descresc (veniturile din agricultură și remitenţe) și doar prin prestaţii sociale aceste pierderi nu pot fi compensate.

39

Tabelul 12: Schimbările în distribuţia veniturilor medii pe cap de locuitor după mediul de trai

Urban Rural

până la criză

În ti mpul crizei

până la criză

În ti mpul crizei

Veniturile disponibile pe cap de locuitor 100.0 100.0 100.0 100.0

Veniturile din acti vitate salarizată 55.2 57.6 27.9 26.5

Veniturile din acti vitate individuală agricolă 1.2 1.1 25.5 20.5

Veniturile din acti vitate individuală nonagricolă 7.9 7.9 5.0 6.4

Veniturile din proprietăţi 0.6 0.5 0.1 0.2

Prestaţiile sociale 12.8 12.1 16.1 18.2

pensii 10.7 10.1 13.6 15.5

alocaţii pentru copii 0.4 0.6 0.4 0.4

compensaţii nominati ve 0.5 0.4 0.6 1.0

Alte venituri 22.3 20.7 25.4 28.2

remitenţe 12.3 15.4 22.1 24.6

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Veniturile din acti vitatea salarizată scad o dată cu descreșterea salariilor sau pe măsura reducerii oportunită-ţilor de muncă. Astf el, conform prognozelor Băncii Mondiale, rata șomajul poate depăși 10% în 200943 (rata șomajului în 2008 a fost de 4% 44). De notat este faptul că deja în trimestrul I al anului 2009 rata șomajului a crescut până la 7,7%, iar rata de ocupare s-a redus 45. De asemenea a crescut numărul șomerilor înregistraţi până la 35 de mii 46. Aceasta se explică prin creșterea ratei de înregistrare la Agenţia Naţională pentru Ocu-parea Forţei de Muncă (ANOFM) în legătura cu achitarea unor prestaţii legate de șomaj, dar și prin creșterea adresărilor din partea migranţilor întorși în ţară. Astf el, conform Anchetei Forţei de Muncă (AFM), în mediu, în trimestrul I 2009, la muncă sau în căutarea unui loc de muncă s-au afl at cu 12,7% mai puţini migranţi decât în anul 2008. Creșterea numărului de șomeri poate avea implicaţii serioase asupra bugetului și necesită revi-zuirea politi cilor pasive pe piaţa muncii.

Reducerea veniturilor bugetare, ca urmare a scăderii consumului fi nal și a acti vităţii economice în ţară, pune sub pericol posibilitatea achitării pensiilor, indemnizaţiilor, dar și a salariilor în sectorul bugetar. FMI deja a sugerat reducerea cheltuielilor pentru salariile din sfera bugetară astf el încât acestea să nu depășească 10% din PIB47.

43 WB (2009). Global Crisis Pushing Almost 35 Million People Back into Poverty and Vulnerability in Europe and Central Asia, htt p://www.worldbank.org.md/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/MOLDOVAEXTN/0,,contentMDK:22165459~menuPK:50003484~pagePK:2865066~piPK:2865079~theSitePK:302251,00.html 44 NBS. Situaţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie – marti e 2009. 45 NBS. Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul I 2009. htt p://www.stati sti ca.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=260746 ANOFM. Numărul persoanelor afl ate în căutarea unui loc de muncă. Raport stati sti c aprilie 2009. htt p://www.anofm.md/Sites/anofm_md/Uploads/raport%20stati sti c%2011%20mai.F201003B4B1F4AAE8A24F39ED3142E0E.doc 47 ADEPT &EXPERT-GRUP (2009). Implementarea reformelor iniţiate conform Planului de acţiuni RM-UE, evaluarea progresului în perioada aprilie–iunie 2009. Dezvoltare și reforme economice. EUROMONITOR, nr. 6(15) Ediţia V, p. 22, htt p://www.expert-grup.org/library_upld/d210.pdf

40

Figura 5: Distribuirea angajării în muncă pe ti puri de acti vităţi economice

Sursă: BNS48

În perioada de criză observăm o creștere a populaţiei angajate în sectorul de servicii (cu ridicata și cu amănuntul, hoteluri, restaurante etc.). Totodată, este remarcată o descreștere semnifi cati vă a popu-laţiei anagajate în agricultură, comprati v cu perioada de până la criză (Q I 2007/Q IV 2008).

Datele CBGC arată că în ti mpul crizei numărul persoanelor din gospodăriile casnice cu copii, care lucrează cel puţin 1 oră pe săptămână, a scăzut. Numărul persoanelor din gospodăriile casnice cu copii, care au fost în căutare acti vă de locuri de muncă în ulti mele 4 săptămâni, a crescut (de la 8.5% la 9.3%). Mai observăm tendinţa descrescătoare a numărului de ore lucrate pe săptămână în toate categoriile respondenţilor. Respecti v, 24.4% din toţi reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii do-resc să lucreze mai multe ore pe zi în ti mpul crizei, comparati v cu 22.7% de până la criză. Numărul copiilor de vârstă între 15-17 ani care lucrează în ti mpul crizei cel puţin 1 oră în fi ecare zi a crescut cu 1 punct procentual.

Numărul persoanelor din gospodăriile casnice cu copii, care sunt înregistrate la ofi ciile de șomaj, a crescut nesemnifi cati v în perioada analizată (de la 0.6% la 0.8%).

48 htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/serii_de_ti mp/forta_de_munca/populati e_ocupata/infraanuale/Distr_pop_ocup_acti v_sexe_trim.xls

41

Tabelul 13: Accesul la piaţa muncii pe perioade, %

până la criză în ti mpul crizei

GC cu copii toate GC GC cu copii toate GC

Lucrează (cel puţin 1 oră pe săptămână) 59.3% 55.8% 58.9% 56.9%

Din ei copii 15-17 ani5.5%

(29 copii din 525)-

6.6% (32 copii din 484)

-

Au căutat acti v un loc de muncă în ulti mele 4 săptămâni

8.5% 6.7% 9.3% 7.9%

Din ei copii 15-17 ani 4.0%

(21 copii)-

3.1% (15 copii)

-

Doresc să lucreze mai mult (% din cei care au indicat că lucrează)

22.7% 19.0% 24.4% 20.7%

Din ei copii 15-17 ani 40.0%

(12 copii din 30)-

40.6% (13 copii din 32)

-

La evidenţă la ANOFM 0.6% 0.3% 0.8% 0.6%

Media orelor de muncă pe parcursul unei săptămâni

33.2 ore 33.0 ore 32.6 ore 32.3 ore

Copii 15-17 ani (care au indicat că lucrează) 25.2 ore - 19.8 ore -

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: în preţurile din luna octombrie 2007.

Din totalul celor angajaţi, 16 la sută din reprezentanţii gospodăriilor cu copii au indicat probabilitatea de a-și pierde locul de muncă în următoarele 6 luni. Cei care au astf el de temeri sunt preponderent din orașele mici (25,3%), pensionarii (21,2%) și întreprinzătorii (56,5%).

Datele CBGC permit delimitarea sistemului de servicii de suport și mediere pentru șomeri. Astf el, 44,9% din respondenţii familiilor cu copii nu au încredere în acest sistem (42,2% nu ști u nimic despre acesta și nu l-au putut identi fi ca). Peste 50 la sută din locuitorii satelor nu cunosc acest sistem.

Sumarul accesului la munca salarizată și remitenţe

Descreșterea obișnuită a veniturilor care are loc în fi ecare an, spre iarnă, din cauza lipsei acti vităţilor agricole, dacă vom compara cu mediile naţionale, în perioada de criză este cu 21% mai mare decât în aceeași perioadă de până la criză. Veniturile din mediul rural au scăzut cu peste -7%, ca o implicaţie a descreșterii veniturilor din acti vitatea salarizartă (-12%) și acti vitatea individuală agricolă (-25%), care în comun consti tuie 47% din toate veniturile din mediul rural.

În ti mpul crizei gospodăriile casnice din zona urbană depind mai mult de veniturile din acti vitatea sa-larizată și din remitenţe, pe când gospodăriile casnice din mediul rural depind mai mult de veniturile din acti vitatea individuală agricolă din prestaţiile sociale și remitenţe. În cazul gospodăriilor casnice din mediul rural fi ecare două din cele trei surse principale de venit sunt în descreștere (veniturile din agricultură și remitenţele) și creșterea prestaţiilor sociale nu pot compensa aceste pierderi.

Datele analizei bugetelor casnice confi rmă că în conformitate cu datele CBGC, remitenţele în mediul urban, chiar și exprimate în preţuri constante, erau încă în creștere (19%), pe când remitenţele în mediul rural erau deja în scădere la începutul anului 2009 (-17%). Dat fi ind faptul că suma totală a remitenţelor către mediul rural este mai mare decât suma către mediul urban, la nivel naţional, avem o descreștere de 6% pentru suma totală a remitenţelor dintre lunile ianuarie – marti e 2009, comparati v cu perioada dintre lunile noiembrie – decembrie ale anului 2008.

42

Veniturile din remitenţe reprezintă circa 25% din totalul veniturilor gospodăriilor casnice din mediul rural, și descreșterea acestora poate avea un impact negati v major asupra zonei rurale. Astf el, chiar și în situaţia reducerii sumelor remitenţelor primite, 36% din gospodăriile casnice care primesc efecti v remitenţele și sunt clasate în chinti lele veniturilor mai sus de Q1, fără remitenţe s-ar deplasa înapoi în Q1. Alte 19% se vor deplasa înapoi din chinti lele mai mari spre chinti la a II-a, fără remitenţe. Deoarece în perioada crizei veniturile din acti vitate salarizată descresc esenţial, gospodăriile casnice care primesc remitenţe nu pot depinde mai mult de acestea, chiar dacă sumele totale ale remitenţelor scad.

Conform Anchetei Forţei de Muncă (AFM), în trimestrul I al anului 2009, raportul dintre numărul persoa-nelor angajate, sau în căutare de muncă în afara ţării, era cu 12.7% mai mic decât în anul 2008.

6.3. Efectele cheltuielilor

6.3.1. Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice – toate gospodării casnice

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor de asemenea relatează o descreștere semnifi cati vă în termeni reali la nivelul naţional cu 6.2%. Gospodăriile casnice reduc cheltuielile pe toate categoriile de bunuri și servicii posibile, exceptând cele de menţinere a locuinţei, pentru sănătate, comunicaţii și educaţie. Astf el, sunt micșorate cu peste 13% cheltuielile pentru alimentare. E de menţionat că, din punct de vede social, această reducere este destul de semnifi cati vă datorită faptului ca acestea consti tuie peste 40% din totalul cheltuielilor gospodăriilor. Reducerea cheltuielilor pentru produse alimentare ar putea conduce la un consum de produse alimentare de calitate mai joasă și în canti tăţi mai mici, ceea ce pe termen lung, ar putea fi un pericol pentru starea sănătăţii a persoanelor vulnerabile sau a grupurilor de populaţie. Deoarece indicatorii de sănătate nu se schimbă atât de repede, cum ar fi , de exemplu, cei ai veniturilor sau cheltuielilor, nu există încă dovezi empirice că situaţia privind starea sănătăţii se înrăutăţește. Cu toate acestea, populaţia și autorităţile ar trebui să atragă atenţie la acest fenomen.

Tabelul 14: Distribuirea cheltuielilor medii pe cap de locuitor după zone geografi ce, %

Naţional Urban Rural / La sate Orașe Orășele

Schim-barea

venitu-rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

venitu-rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

venitu-rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

venitu-rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

venitu-rilor

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Cheltuielile de consum pe cap de locuitor

-6.2 100 -3.1 100.0 -8.9 100 4.7 100 -8.4 100

Produse alimentare -13.5 40.2 4.6 37.9 -2.0 43.5 -5.9 35.0 -14.1 41.6Băuturi -27.0 1.9 0.3 1.4 -14.0 2.4 -7.2 1.3 -28.0 1.4Haine și încălţăminte -4.6 12.8 3.7 12.5 -10.6 13.3 10.3 12.5 -12.9 11.9Deservirea locuinţelor 8.8 15.4 -4.4 15.2 -23.7 15.7 31.3 14.4 8.1 16.7Echipamente casnice -11.2 4.2 -38.6 3.6 -41.9 4.4 -6.0 3.9 4.2 4.2Ocroti rea sănătăţii 11.2 6.8 1.3 6.7 20.5 7.1 22.0 7.0 -8.4 5.8Transport -12.6 4.5 -25.0 4.7 7.8 4.0 -11.8 5.7 -15.6 3.7Comunicaţii 8.2 5.3 -5.5 5.7 -7.1 4.8 14.5 5.7 5.0 5.9Distracţii -13.5 1.8 -8.2 2.6 -32.6 0.9 -3.7 2.9 8.0 1.9Educaţie 6105.2 0.7 -31.9 1.0 114.4 0.2 165.8 1.4 59.3 0.6Hotele, restaurante -13.7 2.3 -2.1 3.6 -32.5 0.7 -6.2 4.6 -23.5 1.7Diverse 2.4 4.2 4.2 5.3 0.0 3.0 16.8 5.6 -8.0 4.5

Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

43

Realocarea resurselor de la consumul de produse alimentare la menţinerea locuinţelor, sănătate și co-municaţii, pot fi explicate prin creșterea preţurilor la aceste ti puri de servicii. În anul 2008 tarifele la gaz, electricitate și încălzire erau crescute de 2 ori. Respecti v costurile tarifelor pentru consumul gazelor naturale a crescut cu 20,6%, iar costurile energiei electrice și termice cu 22% și respecti v cu 36,4%49.

Au conti nuat să crească costurile pentru serviciile de sănătate acordate, în special costul poliţelor de asigurări obligatorii medicale care, în anul 2009 a crescut cu 39,3% faţă de anul precedent. Această stare de lucruri determină populaţia de a nu procura poliţe și de a apela la serviciile medicale doar atunci când aceasta este inevitabil plăti nd pentru acestea, ori la serviciile de urgenţă care sunt gratu-ite. Circa 30% din populaţia din Chiti la I (cea mai săracă) și circa 16,4% din populaţia din Chiti la V (cea mai înstărită) nu dispun de polișă de asigurare medicală. Din totalul persoanelor neasigurate, 48,8% au menţionat că nu dispun de asigurare pe moti v că este prea costi sitoare, 16% consideră că oricum va trebui să plătească pentru serviciile medicale. În funcţie de statutul ocupaţional, persoanele nea-sigurate sunt: 19,2% - șomeri, 21,9% - salariaţi, 48,9% - lucrători pe cont propriu în agricultură și re-stul 9,9% - lucrători pe cont propriu în sectorul non – agricol Din totalul persoanelor asigurate, doar 1,7% reprezintă persoanele care au procurat desinestătător poliţa de asigurare medicale50 .

Astf el, gospodăriile sunt nevoite să-și remobilizeze cheltuielile pentru a acoperi cele strict necesare, reieșind din sursele disponibile. Reparti ţia pe chinti lele veniturilor a cheltuielilor de consum rela-tează că nu numai cei săraci reduc consumul de primă necesitate (alimentar, băuturi, încălţăminte și îmbrăcăminte), dar și cei înstăriţi. Cei din Chiti la V-a pe supliementar înregistrează o reducere semnifi cati vă a cheltuielilor pentru echipament, transport, recreare, hotele și restaurante, acestea consti tuind circa 18% din totalul cheltuielilor Chinti lei a cincea.

Tabelul 15: Media cheltuielilor per capta după chinti lele de venit, %

Q I (cea mai săracă)

Q II Q III Q IVQ V (cea mai

bogată)

Schim-barea

cheltu-ielilor

(%)

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

(%)

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

(%)

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

(%)

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

(%)

Struc-tura

venitu-rilor în ti mpul crizei

Cheltuielile de consum, pe cap de locuitor

-11.8 100.0 -6.5 100.0 -10.9 100.0 0.3 100.0 -4.3 100.0

Produse alimentare -15.1 47.5 -14.0 45.0 -12.3 45.6 -9.9 40.1 -15.2 33.1Băuturi -26.2 2.5 -19.1 2.1 -31.6 2.2 -25.5 1.6 -27.9 1.5Haine și încălţăminte -10.6 12.7 -0.7 12.2 -12.9 11.9 4.3 12.8 -3.5 13.4Deservirea locuinţelor -3.6 16.0 -3.4 15.4 12.4 17.1 11.0 14.5 18.5 15.1Echipamente casnice -27.5 3.2 -3.9 3.9 -27.4 3.6 2.8 4.8 -8.4 4.5Ocroti rea sănătăţii -12.3 5.9 15.9 7.3 2.0 6.3 26.1 6.5 15.5 7.5Transport -5.0 2.4 -6.4 2.9 -37.9 3.0 -3.8 5.0 -8.1 6.4Comunicaţii 2.8 4.5 3.5 4.5 8.6 4.7 17.4 5.3 8.3 6.1Distracţii 37.7 1.4 2.5 1.1 -42.1 1.2 -0.5 1.8 -14.8 2.5Educaţie 333.2 0.7 84.1 0.4 -36.4 0.4 218.0 0.6 142.0 0.9Hotele, restaurante -58.0 0.3 -34.2 0.8 -40.7 0.7 -4.5 2.2 -5.5 4.4Diverse -14.9 2.8 27.4 4.3 -18.4 3.3 25.7 4.9 -3.7 4.5

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

49 ANRE (2008). Raportul anual de acti vitate a ANRE în anul 2008. Acti vităţile de actualizare a tarifelor la gazele naturale, la energia electrică şi termică, pag. 8-10 htt p://www.anre.md/upl/fi le/Rapoarte/Raport%20anual%202008%20total.doc50 BNS (2009). Rezultatele studiului privind sănătatea şi accesul populaţiei la serviciile de sănătate în Republica Moldova. Realizat la solicitarea MS cu suportul BM, p. 3-5.

44

Gospodăriile casnice de la sate economisesc pentru toate grupurile de cheltuieli, exclusiv sănătatea, comunicaţiile și educaţia. Acestea se explică prin obligati vitatea cheltuielilor date în cazul comunica-ţiilor și educaţiei și al necesităţilor stringente în cazul problemelor de sănătate.

De fapt, în privinţa impactului crizei și strategiilor de a face faţă acesteia, comportamentul oamenilor la sate este aproape identi c cu ceea ce a fost observat și explicat mai devreme, în raportul cu privire la cei din mediul rural.

Orașele mici conti nuă să cheltuiască pentru menţinerea și amenajarea locuinţei, aceste cheltuieli reprezentând peste 20% din totalul cheltuielilor. Atât satele, cât și orașele mici au redus semnifi cati v cheltuielile alimentare, pentru îmbrăcăminte și încălţăminte, transport.

Boxa 3: Costurile energiei

Tabelul B3.1: Costurile pentru energie – infl aţie cumulati vă, octombrie 2007 – marti e 2008 (%)

Electricitate 15.2

Apă şi servicii sanitare 58.6

Reţea de gaze naturale 28.2

Încălzire 75.9

Sursă: BNS

Tabelul B3.1 arată cum costurile pentru energie, mai cu seamă încălzirea, inclusă în tabelul 15, în categoria Deservirea locuinţelor, au crescut. Tabelul 14 arată cum doar cele mai înstărite gospodării casnice (chinti lele III, IV și V) au majorat considerabil cotele cheltuielilor acestora pentru energie și nu s-a observat o creștere la gospodăriile casnice mai sărace. Datele din analiza bugetelor casnice nu pot oferi dovezi clare dacă lipsa acestei creșteri în cheltuieli este o consecinţă a bunei performanţe și a unei bune politi ci de vizare a subsidiilor pentru costurile la energie sau dacă gospodăriile casnice sărace decid să nu majoreze cheltuielile pentru energie. Dacă am avea situaţia a doua, ar fi o problemă serioasă în privinţa preţurilor la energie din iarna care vine 2009/10. Cu toate acestea, dat fi ind faptul că preţurile la energie au fost recent reduse, în septembrie 2009, și că sunt efecti v readuse la nivelul de la sfârșitul anului 2007, pericolul incapacităţii de a putea acoperi cheltuielile pentru încălzire în ti mpul iernii pare a fi mult mai mică la momentul actual.

În comparaţie cu alte medii de reședinţă, gospodăriile casnice din orașe au cheltuit mai mulţi bani pentru haine și încălţăminte, dar și-au redus cheltuielile pentru transport, recreare, hoteluri și re-staurante, care sunt destul de considerabile, consti tuind o cotă de peste 13%. Acestea au crescut cheltuielile pentru deservirea locuinţelor (14.4%), care este cauzată de o creștere a costurilor acelor servicii (vezi mai jos Boxa 4).

Reducerea cheltuielilor în consumul de produse alimentare, indiferent de mediul de reședinţă, putea fi parţial cauzată de consumul unor alimente mai ieft ine, de o calitate mai joasă. În acest sens, datele CBGC refl ectă descreșterea canti tăţii de pâine procurată, fi ind înregistrată o creștere a consumului făinii de grâu pentru coacerea pâinii în condiţii de casă. De asemenea s-a înregistrat o scădere a consumului de carne de bovină și porcină, fi ind în creștere cosumul cărnii de pasare (datorită accesibilităţii preţului acesteia). Se dă preferinţă în uti lizarea uleiului vegetal, faţă de unt și margarină. Se micșorează consumul orezului și pastelor făinoase, fi ind în creștere consumul boboaselor, etc.

45

Tabelul 16: Consumul lunar de produse alimentare, pe cap de locuitor

până la criză În ti mpul crizei

Canti tatea, pe cap de locuitor Canti tatea, pe cap de locuitor

Pâine din făină de grâu, kg 5.61 4.82Făină de grâu, kg 1.72 1.89Carne de vită, kg 0.89 0.79Carne de porc, kg 0.87 0.84Carne de pui, kg 0.52 0.86Unt, kg 0.33 0.32Margarină, kg 0.41 0.39Ulei vegetal, litru 0.83 0.98Orez, kg 1.06 0.87Paste făinoase, kg 1.18 1.06Boboase, kg 0.38 0.44

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.

Cheltuielile de consum pe zone geografi ce refl ectă aceeași tendinţă ca și veniturile. Centrul și sudul republicii sunt cele mai vulnerabile crizei, înregistrând reduceri esenţiale ale consumului populaţiei. Astf el, în toate regiunile, exceptând Chișinăul, s-au redus cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi, îmbrăcăminte și încălţăminte, dotarea locuinţei și recreare.

Populaţia din centru este cea mai afectată, atât la venituri, cât și la toate categoriile de cheltuieli, cu excepţia celor pentru comunicaţii și educaţie care sunt în creștere, dar nesemnifi cati v. Chișinăul este cel mai puţin afectat de criză, datorită poziţionării sale avantajoase de capitală, conti nuă să ofere oportunităţi în obţinerea veniturilor. Însă, chiar și în Chișinău sunt observate și tendinţe ale popu-laţiei de a reduce cheltuielile acolo unde este posibil și nu implică obligati vitatea plăţilor. Respecti v sunt reduse cheltuielile pentru alimentaţie și băuturi, pentru dotarea locuinţei, pentru transport, recreare, hoteluri și restaurante.

Boxa 4: Cheltuielile pentru produse alimentare

Tabelul B4.1: Distribuţia geografi că a cheltuielilor pentru produse alimentare, schimbările, până la și în ti mpul crizei, %

Naţional UrbanRural / La sate

Orașe Orășele Nord Centru Sud Chișinău

Produse alimentare

-13,5 -9,4 -17,2 -5,9 -14,1 -14,2 -17,4 -17,1 -6,4

Produse alimen-tare în natură

-26,1 -42,4 -22,6 -57,5 -28,0 -14,2 -27,2 -26,0 -62,8

Produse alimen-tare în bani

-8,2 -5,3 -12,7 -0,7 -11,9 -14,2 -11,3 -11,4 0,1

Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie 2007.

Observăm un impact mai mare a descreșterii cheltuielilor la consumul de produse alimentare în natură decât a cheltuielilor în bani. De fapt, cheltuielile pentru produse alimentare au început a scădea deja la începutul anului 2008 și nici o dată nu s-au redresat (până în luna marti e 2009, când se termină perioada de observaţie). Dat fi ind faptul că a început descreșterea cheltuielilor pentru produse alimentare, cel mai jos nivel al consumului în natură a fost observat în octom-brie 2008 (doar 60% faţă de nivelul lunii octombrie a anului 2007). Descreșterea consumului

46

total de produse alimentare este mai mare în mediul rural (aproape de două ori faţă de nivelul urban), în ti mp ce consumul în natură din zona urbană scade de două ori mai mult decât cel din mediul rural. Observăm de asemenea o tendinţă spre o creștere ușoară a ponderii consumului de produse alimentare în bani în ambele medii (urban și rural). Cât privește alte probleme ana-lizate în acest raport, cele mai negati ve efecte se observă în zonele de centru și sud. Consumul produselor alimentare în natură și cele pe bani descresc constant în toate gospodăriile casnice de toate mărimile. Cu toate acestea, observăm un impact general mai înalt în gospodăriile cas-nice cu 2 copii și în gospodăriile casnice fără copii, care sunt mai profund afectate de descrește-rea cheltuielilor în bani.

6.3.2. Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice, gospodării casnice cu copii

După declanșarea crizei economice, suma cheltuielilor de consum lunare pe cap de locuitor a scăzut atât în gospodăriile casnice cu copii, cât și în cele fără copii. Gospodăriile casnice cu copii au înre-gistrat cele mai considerabile descreșteri în consumul de produse alimentare, dar și în consumul de băuturi alcoolice și tutun, dotarea locuinţei, transport, ti mp liber, cafenele etc., atât în termeni absoluţi, cât și relati vi.

Situaţia economică precară a familiilor cu copii în perioada crizei este dezvăluită de faptul că marea majoritate din ele nu poate face economii. Doar gospodăriile casnice cu 2 copii, cele conduse de antreprenori, angajaţi în sectoarele neagricole, cele în care capul gospodăriei are studii superioare, reușesc să facă ceva economii, ceilalţi uti lizează economiile acumulate.

Tabelul 17: Schimbarea cheltuielilor în cazul gospodăriilor casnice cu copii, al părinţilor solitari, %

Cupluri cu copii de până la 18 ani

Părinte singur cu copii de până la 18 ani

Schimbarea cheltuielilor

Structura cheltuielilor în ti mpul crizei

Schimbarea cheltuielilor

Structura cheltuielilor în ti mpul crizei

Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoană

-4.1 100.0 -7.4 100.0

Produse alimentare -10.9 39.9 -15.2 40.6

Băuturi alcoolice, tutun -22.7 1.8 -32.4 1.9

Îmbrăcăminte, încălţăminte 0.0 14.4 -11.0 10.7

Întreţinerea locuinţei 8.2 13.7 12.7 17.6

Dotarea locuinţei -12.8 4.3 -9.3 4.1

Îngrijire medicală şi sănătate 22.7 5.6 7.4 8.4

Transport -11.3 4.9 -14.0 4.0

Comunicaţii 3.8 5.7 16.0 4.8

Agrement -18.2 1.9 -9.1 1.7

Educaţie 60.0 0.9 150.0 0.4

Hoteluri, restaurante, cafenele etc. -8.3 2.3 -18.2 2.3

Diverse 9.8 4.7 -6.5 3.5

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007;

47

Analiza produselor alimentare consumate demonstrează că în gospodăriile cu copii a scăzut con-sumul de carne de porcine, bovine, cartofi , orez, paste, orice fel de crupe, inclusiv pâine. În același ti mp, a crescut consumul de carne de pasăre care este mai ieft ină, făină, ouă și ulei vegetal.

Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălţăminte în gospodăriile casnice cu copii au crescut în ti mpul crizei, pentru femei (de la 153 până la 185 lei), pentru bărbaţi (de la 138 la 142 lei) și pentru copii (de la 100 la 111 lei). Evident, familiile cu copii din mediul urban alocă mai mulţi bani pentru îmbrăcă-minte și încălţăminte, comparati v cu cele din mediul rural.

Tabelul 18: Canti tatea lunară a produselor alimentare pe o persoană, unele produse

Gospodării cu copiipână la 18 ani

Gospodării fără copiipână la 18 ani

Până la criză Perioada de criză Până la criză Perioada de criză

Pâine de grâu, kg 4,80 4,21 6,82 5,80

Paste, kg 0,95 0,88 1,57 1,38

Carne bovine, kg 0,72 0,65 1,21 1,03

Carne porcine, kg 0,73 0,69 1,12 1,11

Carne pasăre, kg 0,47 0,78 0,61 1,00

Peşte proaspăt, kg 1,11 1,11 1,93 1,77

Lapte, litri 1,40 1,31 2,14 2,13

Brânză de vaci, kg 0,38 0,38 0,73 0,73

Ouă, bucăţi 5,46 5,82 7,93 7,57

Unt, kg 0,28 0,28 0,42 0,40

Ulei vegetal, litri 0,68 0,78 1,04 1,29

Cartofi , kg 5,97 5,17 8,19 6,90

Orez, kg 0,85 0,71 1,38 1,14

Orice fel de crupe, kg 0,97 0,87 1,58 1,50

Făină de grâu, kg 1,64 1,77 1,84 2,12

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Diferenţele relati ve dintre gospodării casnice cu copii bogate și sărace arată că toate familiile cheltu-iesc mai puţin pentru alimentaţie, băuturi alcoolice și tutun, transport și mult mai mult pentru de-servirea locuinţelor, ocroti rea sănătăţii, comunicaţiilor. Constatăm că familiile cu copii își micșorează consumul alimentar, însă impactul acestor schimbări asupra copiilor nu poate fi cunoscut, deoarece datele sunt culese la nivel de gospodărie casnică, alocarea resurselor în interiorul gospodăriei nu este cunoscută.

Analiza cheltuielilor de consum pe chinti le mai demonstrează că cu cât o gospodărie cu copii este mai săracă, cu atât este mai înaltă ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, menţinerea locuinţei, băuturi alcoolice și tutun și cu atât este mai mică ponderea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte și în-călţăminte, sănătate, educaţie, cafenele, ti mp liber etc. Însă, dacă analizăm datele absolute, vedem că gospodăriile cu copii din chinti la V, comparati v cu cele din chinti la I, cheltuiesc de 3 ori mai multe resurse fi nanciare pentru alimentaţie, de 4 ori pentru menţinerea locuinţei, de 5 ori pentru îmbrăcă-minte și încălţăminte, de 10 ori pentru echiparea locuinţei etc. (în perioada de criză).

48

Tabelul 19: Schimbarea cheltuielilor în gospodăriile casnice cu copii conform chinti lelor, %

Q I (cea mai săracă)

Q II Q III Q IVQ V (cea mai

bogată)

Schim-barea

cheltu-ielilor

Struc-tura

cheltu-ielilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

Struc-tura

cheltu-ielilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

Struc-tura

cheltu-ielilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

Struc-tura

cheltu-ielilor în ti mpul crizei

Schim-barea

cheltu-ielilor

Struc-tura

cheltu-ielilor în ti mpul crizei

Cheltuielile medii de consum pe persoană

-9.1 100.0 -10.4 100.0 -4.1 100.0 -2.5 100.0 -6.0 100.0

Produse alimentare -11.8 53.5 -11.1 49.5 -10.3 43.6 -12.3 38.3 -12.2 31.1

Băuturi alcoolice, tutun

-12.3 2.8 -24.2 2.2 -24.1 1.9 -35.0 1.4 -17.1 1.5

Îmbrăcăminte, încălţăminte

3.6 13 -16.5 12.4 3.7 16 -1.2 15.4 -0.4 14.2

Întreţinerea locuinţei

-1.4 15.3 0.5 14.8 4.2 13.8 16.5 13.5 5.6 12.8

Dotarea locuinţei -2.4 2.9 -7.5 3.2 11.4 3.6 0.2 3.7 -31.5 5.9

Îngrijire medicală şi sănătate

6.5 3.4 16.2 4.8 -1.9 4.5 14.9 5.3 31.3 7.4

Transport -50.0 1.1 -33.4 2.6 -4.1 3.7 -9.4 5.2 -13.0 7.4

Comunicaţii 6.0 4.9 7.5 5.4 -0.8 6.1 5.9 6.3 -4.3 5.5

Agrement -39.4 0.6 -40.3 0.8 -16.1 1.4 12.2 2.3 -29.5 2.7

Educaţie -69.7 0.1 -40.3 0.2 43.9 0.6 56.0 0.8 135.0 1.5

Hoteluri, restauran-te, cafenele etc.

-74.0 0.2 -60.2 0.4 -20.1 1 5.3 2.7 -14.5 4

Diverse -27.9 2.3 -17.3 3.6 13.4 3.9 15.3 5.2 10.9 5.9

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Analiza schimbărilor în reparti zarea pe chinti le de consum a gospodăriilor cu copii în perioada de până la criză și cea de criză indică o situaţie dramati că pentru gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii. Astf el, 43,7% din familiile cu 3 și mai mulţi copii în perioada de criză sunt în chinti la I, comparati v cu 24,3% ale celor cu 2 copii și doar 13,9% ale celor cu 1 copil.

Analiza cheltuielilor de consum din gospodăriile casnice cu copii după mediul de reședinţă și pe chinti le, relevă că în perioada crizei numărul de familii cu copii din mediul rural, chinti la săracă, a crescut de la 28.4% la 30.2% și a scăzut în chinti la superioară de la 11.2% la 8.7%. Conform re-giunilor geografi ce, numărul familiilor sărace în chinti la 1 a crescut în partea de sud a ţării de la 23.2% la 31.1%.

49

Tabelul 20: Distribuirea chinti lelor gospodăriilor casnice cu copii după medii de trai, până la și în ti mpul crizei, %

Chinti le

I II III IV V

Urbanpână la criză 11.0 18.5 18.6 25.3 26.7

în ti mpul crizei 9.8 12.3 19.1 28.0 30.9

Ruralpână la criză 28.4 24.2 19.9 16.4 11.2

în ti mpul crizei 30.2 27.5 19.9 13.8 8.7

Totalpână la criză 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7

în ti mpul crizei 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Reparti zarea gospodăriilor cu copii pe chinti le după statutul socio-economic al capului gospodăriei, în perioada de până la criză și după criză, prezintă creșterea ponderii gospodăriilor conduse de fer-mieri în chinti lele cele mai sărace cu peste 10 puncte procentuale

Tendinţe de majorare a ponderii gospodăriilor cu copii în chinti lele inferioare se observă și în cazul celor în care capul familiei are studii primare sau medii incomplete, cele conduse de persoane de peste 65 de ani, cele în care îngrijitori ai copiilor sunt buneii sau alte persoane.

Figura 6: Distribuţia unor categorii de gospodării cu copii în chinti la I, pe perioade, comparati v cu mediile generale, %

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Criza a infl uenţat și unele schimbări ale ponderii gospodăriilor cu copii în chinti lele superioare. Ur-mărim micșorarea numărului de gospodării cu copii din mediul rural în chinti la V, a celor conduse de fermieri sau în care capul familiei are studii primare sau secundare incomplete, a întreprinzătorilor.

50

Figura 7: Distribuţia unor categorii de gospodării cu copii în chinti la V, pe perioade, comparati v cu mediile generale, %

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie 2007.

Sumarul efectelor asupra cheltuielilor

Au fost raportate descreșteri considerabile, în termeni reali, ale cheltuielilor de consum la nivel na-ţional, cu 6.2%. Gospodăriile casnice au redus cheltuielile pentru bunuri și servicii, cu excepţia edu-caţiei, deservirii locuinţelor și cheltuielilor pentru comunicaţii. Din punct de vedere social, este im-portantă descreșterea de 13% a cheltuielilor pentru produsele alimentare, aceasta fi ind o reducere esenţială, dacă ţinem cont de faptul că cheltuielile pentru produsele alimentare consti tuie circa 40% din totalul de bugete ale gospodăriilor casnice la nivel naţional.

Gospodăriile casnice sunt impuse să redirecţioneze cheltuielile lor pentru a acoperi arti colele strict necesare. Realocarea resurselor din contul consumului de produse alimentare pentru deservirea lo-cuinţelor, ocroti rea sănătăţii și comunicaţii poate fi explicată prin creșterea preţurilor la aceste ti puri de servicii. În privinţa distribuţiei geografi ce a grupurilor de populaţie, schimbările în cheltuieli arată aceleași tendinţe ca și schimbările în venituri.

Distribuiţia gospodăriilor casnice cu copii, conform chinti lelor de consum, relevă a o situaţie drama-ti că la gospodăriile casnice cu 3 copii și mai mulţi. Astf el, 43.7% din familiile cu 3 copii și mai mulţi în perioada crizei sunt incluși în chinti la 1, comparati v cu 24.3% din familiile cu 2 copii și doar 13.9% din gospodăriile casnice cu un singur copil.

6.4. Compensări prin prestaţiile sociale și accesul la serviciile sociale

6.4.1. Prestaţiile sociale

O creștere a serviciilor sociale și o creștere a accesului la serviciile sociale pot efecti v reduce efec-tele situaţiilor averse și ale vulnerabilităţilor. Tabelul 19 arată cum ajustările cheltuielilor sociale au majorat suma prestaţiilor (pe unitate de cost), dar și au redus numărul gospodăriilor casnice care încasează aceste plăţi. Astf el, benefi ciarii sunt cei mai înstăriţi, dar alte gospodării casnice care pri-meau aceste prestaţii (comparati v cu perioada de până la criză și în ti mpul crizei), ar putea fi afectate negati v de pierderea transferurilor sociale, așa cum se întâmplă la gospodăriile casnice de toate

51

mărimile în privinţa plăţilor de pensii și la gospodăriile casnice cu 4 și mai multe persoane, în privinţa alocaţiilor pentru copii. Reducerile de alocaţii pentru copii în totalul veniturilor pot fi : prin necores-pondenţa gospodăriilor casnice la cerinţele de eligibilitate, sau după prezenţa grupurilor de familii cu copii în îngrijire / tutelă, care nu primesc alocaţiile, din cauza că părinţii copilului sunt de mai mult ti mp plecaţi sau muncesc peste hotare51.

Tabelul 21: Schimbările sumelor medii și acoperirea prestaţiilor sociale, după mărimea gospodăriilor casnice

Mărimea gospodăriei

casnice

Schimba-rea pro-

centajului sumelor pensiilor

Schimbarea procentajului

gospodări-ilor casnice

care primesc pensii

Schimbarea procentaju-lui sumelor alocaţiilor

pentru copii

Schimbarea procentajului gospodăriilor casnice care

primesc aloca-ţii pentru copii

Schimbarea procentajului sumei com-pensaţiilor nominati ve

Schimbarea pro-centajului gos-

podăriilor casni-ce care primesc

compensaţii nominati ve

1-2 persoane 17,7 -14,2 -17,1 40,0 14,9 -5,6

3 persoane 27,5 -3,4 16,8 7,0 11,8 -12,5

4 persoane 13,4 -21,2 -47,3 -43,1 20,6 -8,9

5 și mai multe persoane

19,2 -9,3 20,3 -7,8 20,7 18,5

Total 19,0 -13,1 23,8 -15,2 16,2 -4,3

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor.

Benefi ciile sociale au pondere mai mare în veniturile gospodăriilor casnice în perioada de criză (18.2%) decât până la criză (16.1%). Creșterea prestaţiilor sociale pot fi explicate de indexarea pen-siilor (17% în 200852) și de mărirea sumelor compensaţiilor nominati ve.

Creșterea prestaţiilor sociale a fost infl uenţată de creșterea compensaţiilor nominati ve, care s-au dublat în perioada anului 2008, încercând să compenseze creșterea preţurilor la educaţie (uti lităţi) și energie (electricitate și încălzire)53. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a compensaţiilor pentru încălzire în perioada de iarnă (procurarea cărbunelui și lemnelor), de un număr mai mare a benefi ci-arilor de astf el de plăţi din mediul rural.

A se lua aminte că mulţi benefi ciari de compensaţii nominati ve sunt persoane cu dizabilităţi, ale că-ror gospodării casnice, chiar de la început, au venituri relati ve mai mici pe cap de locuitor (deoarece persoanele cu dizabilităţi, în cea mai mare parte, nu produc venituri pentru gospodăriile casnice. Plus la aceasta, suma compensaţiilor nominati ve este mică (1% exprimat în termeni medii, dacă ţinem cont de faptul că toate gospodăriile casnice benefi ciază de această compensaţie sau nu), și nu poate infl uenţa considerabil media veniturilor tuturor gospodăriilor casnice. Cu toate acestea, pentru persoanele în vârstă sau cu dezabilităţi compensaţiile nominati ve deseori consti tuie cea mai importantă sau chiar unica sursă de venituri. Tabelul 20 demonstrează că, dincolo de descreșterea încasării prestaţiilor sociale (exprimate în valori medii) avem o descreștere a numărului de gospo-dării casnice care primesc prestaţii sociale54. Această descreștere e mai evidenţiată în mediul rural decât în mediul urban. Până la momentul de faţă, nu este clar dacă putem deja lua în consideraţie această descreștere ca o tendinţă generală, care va conti nua în viitor, deoarece implementarea legii noi cu privire la protecţia socială ar putea schimba această tendinţă foarte recentă, chiar în curând.

51 Punctul 3, alin. b, din Hotărârea Guvernului 581 din 25.05.2006.52 MSPFC (2009). Raportul Social Anual 2008 (proiect). p. 19 53 Hotărârea Guvernului nr. 141 din 13.02.2008 și Hotărârea Guvernului nr. 941 din 5.08.2008. htt p://lex.justi ce.md54 Numărul benefi ciarilor din mediul urban a scăzut de la 1,168 la 1,012 (-13%) și cei din mediul rural de la 1,963 la 1,786 (-9%).

52

Tabelul 22: Gospodăriile casnice care primesc prestaţii sociale

până la criză în ti mpul crizei până la criză în ti mpul crizeiUrban Rural

Număr Col % Număr Col % Număr Col % Număr Col %Gospodării casnice fără persoane cu dezabilităţi

1.004 86.0% 880 87.0% 1.721 87.7% 1.524 85.3%

Gospodării casnice cu persoane cu dezabilităţi

164 14.0% 132 13.0% 242 12.3% 262 14.7%

Total 1.168 100.0% 1.012 100.0% 1.963 100.0% 1.786 100.0%

Sursă: ABC; ABC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; date disponibile proprii.

Datele CBGC arată că criza nu a determinat diminuarea prestaţiilor sociale (alocaţiilor pentru copii, compensaţiile de familie, pensiile) acordate familiilor cu copii. În privinţa ajutorului social acordat în baza Legii nr. 133 din 13 iunie 2008, menţionăm că 3.2% (16 persoane) de reprezentanţi ai gospodă-riilor casnice cu copii, intervievaţi în cadrul CBGC, au depus cereri pentru a obţine ”ajutor social” în perioada lunilor decembrie 2008 – februarie 2009. Dat fi ind faptul că programul a fost pus în aplica-ţie de la 1 octombrie 2008, pentru familiile cu cel puţin un membru cu dezabilităţi și de la 1 ianuarie 2009 pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, decizia de a acorda ajutorul la data intervievării a fost luată doar în 0.8% din cazuri (pentru 4 persoane), la data intervievării s-a luat decizia de acor-dare a ajutorului social. Mărimea medie a ajutorului social acordat este diferită și variază de la 176 lei până la 990 lei. Cu toate acestea, din cauza numărului mic de informaţii (între 4 și 16), rezultatele sunt nesemnifi cati ve din punct de vedere stati sti c.

Majoritatea celor care au depus cereri pentru ajutorul social este din mediul rural. Pentru ajutorul social au depus cereri reprezentanţii tuturor chinti lelor, dar cei mai mulţi sunt din cea mai săracă chinti lă. Conform statutului social-economic al capului gospodăriei casnice, majoritatea celor care au solicitat ajutor social sunt fermieri, persoane acti ve în sectorul neagrar și persoane pensionate.

Este important să relevăm că 47.2% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii nu ști u nimic despre ajutorul social, 36.1% ști u, dar au menţionat că nu erau eligibili, 7.3% susţin că nu au nevoie, 2.9% nu au documente necesare pentru a depune cereri pentru ajutorul social și 3.2% susţin că pro-cedurile de acordare a ajutorului sunt prea complicate. Figura 8: Informaţia gospodăriilor casnice cu copii despre Legea privind ajutorul social, %

Sursă: BNS, CBGC, Modulul ad-hoc privind excluziunea socială , 2009.

53

Tot odată, datele CBGC constată că 28.4% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii au încredere mică sau nu au încredere deloc în sistemul de stat de pensii. Peste 33.8% din persoanele din gospodă-riile casnice cu copii din orașe, 34.5% ai reprezentanţilor gospodăriilor casnice cu 3 copii și mai mulţi, 36.2% din antreprenori au încredere mică sau nu au încredere deloc în sistemul de stat de pensii.

Nici sistemul de asistenţă socială nu este credibil pentru populaţie: 33.6% din reprezentanţii gospo-dăriilor casnice cu copii au încredere mică sau nu au încredere deloc în acest sistem (27.1% nu ști u nimic despre acesta). Locuitorii din orașe (42.5%) și gospodăriile casnice cu 3 sau mai mulţi copii (39.9%) au încredere și mai mică.

6.4.2. Accesul la servicii de ocrotire a sănătăţii

Conform Programului de Asigurare Obligatorie a Ocroti rii Sănătăţii și Programului de Servicii de Să-nătate, copiii în vârstă de 0-5 ani și femeile gravide sunt asigurate de stat și benefi ciază și de medica-mente compensate. Copiii până la 18 ani, dacă nu sunt angajaţi în muncă, benefi ciază de programele menţionate mai sus, dar nu primesc compensaţii la medicamente.

În același ti mp, datele CBGC relevă că 54.8% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii au încredere mică sau nu au încredere deloc în sistemul de asigurare de sănătate. Respecti v, noi consta-tăm o creștere a numărului de membri ai gospodăriilor casnice cu copii care nu au poliţe de asigurare obligatorie de sănătate în proporţie de 21.8%, până la criză, și 23.9%, în ti mpul crizei.

24.2% de persoane în vârstă de 18 și 57/62 ani din gospodăriile casnice cu copii nu au avut poliţe de asigurare obligatorie de sănătate în primul trimestru al anului 2009, distribuţia după gen fi ind egală. Cauzele lipsei poliţei de asigurare medicală obligatorie sunt următoarele: 9.4% din aceste persoane consideră că costul poliţei este prea scump; 6.1% nu sunt angajate în muncă, dar speră să se anga-jeze în viitor și să obţină poliţă medicală; 3.6% cred că nu are sens să-și procure poliţa; alţii 5,1% lucrează neofi cial sau în străinătate sau consideră că nu au nevoie de ea.

Nu au poliţe de asigurare medicală obligatorii, în special, părinţii copiilor din regiunea Centru – 36,7%, regiunea Nord – 30,9% și mai puţin cei din regiunea Sud – 19,3% și din municipiul Chișinău – 13,1%. Peste 2/3 din părinţii care nu au poliţă de asigurare obligatorie de sănătate sunt din mediul rural (72.6% din numărul total al celor care nu au poliţă), acești părinţi moti vând lipsa poliţei prin faptul că acestea sunt prea scumpe.

Cei care nu au poliţe de asigurare obligatorie de sănătate au, de regulă, studii medii de cultură gene-rală și profesională (67.2%), iar conform statutului social-economic sunt fermieri (31.8%) și angajaţi în sectorul neagrar (21.6%).

Peste 50% din părinţii care nu au poliţă sunt din chinti la cea mai săracă a populaţiei (32.1% din chinti -la 1 și 21.7% din chinti la 2).

Analiza cheltuielilor pentru serviciile de ocroti re a sănătăţii în cadrul gospodăriilor cu copii rele-vă că o persoană din chinti la a V-a cheltuia lunar circa 113 lei pentru ocroti rea sănătăţii până la criză, 150 lei în ti mpul crizei, comparati v cu o persoană din chinti la 1 care cheltuiește de 10 ori mai puţin. Deci, atât în perioada de până la criză, cât și în cea de criză accesul la servicii medicale neacoperite de sistemul de asigurări medicale obligatorii a copiilor din familiile sărace rămâne a fi destul de limitat.

54

Tabelul 23: Media cheltuielilor lunare pe cap de locuitor pentru serviciile de ocroti re a sănătăţii în gospodăriile casnice cu copii, după chinti le de consum și perioade

Chinti la I (cea mai săracă) Chinti la II Chinti la III Chinti la IV Chinti la V (cea

mai bogată)

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

lei 13 14 26 30 41 40 56 65 113 150

% 2.9 3.4 3.7 4.8 4.4 4.5 4.5 5.3 5.3 7.4

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 şi I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Cheltuielile medii lunare pe o persoană pentru serviciile de sănătate în perioadele nominalizate au crescut atât în gospodăriile cu copii, cât şi în cele fără copii. Analiza acestor cheltuieli, în dependenţă de numărul de copii în familie, demonstrează că în gospodăriile casnice cu 1 copil aceste cheltuieli au crescut de la 51 la 73 lei, în gospodăriile casnice cu 2 copii cheltuielile nu s-au schimbat, fi ind încă în sumă de 44 lei, şi în gospodăriile casnice cu 3 copii şi mai mulţi s-a înregistrat o creştere de doar 3 lei pe cap de locuitor. Gospodăriile casnice cu 3 copii şi mai mulţi cheltuiesc în mediu de 2 ori mai puţin pe cap de locuitor pen-tru servicii de ocroti re a sănătăţii decât cele cu 1 copil. Tot odată, în gospodăriile casnice fără copii, chel-tuielile medii pe cap de locuitor pentru serviciile de ocroti re a sănătăţii sunt de peste 3 ori mai mari decât în gospodăriile casnice cu 3 copii şi mai mulţi şi de peste 2 ori mai mari decât în cele cu doi copii.

Tabelul 24: Cheltuielile medii lunare pe o persoană pentru serviciile de sănătate, MDL

Gospodării cu 1 copil până la 18 ani

Gospodării cu 2 copii până la 18 ani

Gospodării cu 3 și mai mulţi copii

până la 18 ani

Gospodării fără copii până la 18 ani

până la criză 51 44 27 94

în ti mpul crizei 73 44 30 101

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007. Gospodăriile casnice cu copii din mediul rural cheltuiesc mai puţin pentru serviciile de sănătate: 40 de lei pe cap de locuitor până la criză și 42 de lei în ti mpul crizei, comparati v cu 51 și 72 de lei pentru perioadele nominalizate ale celor ce sunt din mediul urban.

6.4.3. Accesul la educaţie

Conform datelor CBGC, în perioada crizei înrolarea în învăţământul preșcolar a scăzut cu 2 puncte procentuale. Astf el, 60% din copiii de vârstă preșcolară benefi ciază de educaţie preșcolară sau școla-ră. 3/4 din copiii care nu frecventează insti tuţiile preșcolare sunt din mediul rural și doar 1/4 sunt din cel urban. Această situaţie este explicată prin costuri inaccesibile și îngrijirea copiilor de către bunici sau părinţi în cazul când acești a nu sunt angajaţi în câmpul muncii, prin lipsa insti tuţiilor preșcolare în unele localităţi rurale55, distanţa mare până la ele.

Numărul copiilor cu vârstă între 7-15 ani care nu sunt înrolaţi în insti tuţiile preșcolare sau în școli este mic – 11 persoane (1.0%) până la criză și 4 persoane (0.4%) în ti mpul crizei. Moti vele neînscrierii sunt determinate în cea mai mare parte de gradul de invaliditate a copiilor și prezenţa unor maladii cronice.

55 Conform datelor BNS, în circa 270 de sate din Moldova nu sunt insti tuţii preşcolare. Copiii Moldovei. – Chişinău, 2008.

55

Tabelul 25: Înscrierea copiilor în insti tuţiile educaţionale

până la criză În ti mpul crizei

Nr. copiilor în eșanti on

%Nr. copiilor în

eșanti on%

Copii de 2-6 ani 496 100 493 100

Grădiniţă, creșă 301 60.7 289 58.7

Școală primară 8 1.6 11 2.2

Nu frecventează nici o insti tuţie 187 37.7 193 39.1

Copii de 7-15 ani 1,150 100 1,058 100

Grădiniţă, creșă 11 1.0 9 0.9

Școală primară 419 36.4 391 37.0

Gimnaziu 698 60.6 639 60.3

Liceu, colegiu 11 1.0 15 1.4

Nu frecventează nici o insti tuţie 11 1.0 4 0.4

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie 2007.

Un lucru caracteristi c pentru toate gospodăriile cu copii din Republica Moldova este faptul că cele mai mici cheltuieli din consumul total al gospodăriei se fac pentru educaţie. Acestor cheltuieli le revine mai puţin de 1% al consumului total al gospodăriilor casnice. Dar sunt diferenţe considerabile în cheltuielile pentru educaţie în dependenţă de mediul de reședinţă. Gospodăriile casnice cu copii din sate cheltuiesc de peste 10 ori mai puţin pentru educaţie decât cele din orașe: în mediu 1 leu pe cap de locuitor lunar până la criză și 2 lei în ti mpul crizei, comparati v cu 7 și 8 lei ai celor din orășele mici și 12 și 24 lei, respecti v, pentru cei din municipii. Este evident că cheltuielile pentru educaţie nu se reparti zează uniform pe parcursul anului, ele fi ind mai mari la începutul anului școlar. Cu toa-te acestea, acești indicatori ar putea să nu cuprindă întreg spectrul situaţiei în sensul cheltuielilor pentru educaţie, deoarece operăm cu date cu privire la cheltuielile medii pe cap de locuitor pentru toate gospodăriile casnice cu copii (înscriși sau nu). O manieră mai detaliată de analiză a tendinţelor cheltuielilor pentru educaţie ar fi dacă am analiza cheltuielile pentru studenţi.

Odată cu creșterea numărului de copii în familie, se reduc cheltuielile pentru educaţie per persoană, inclusiv și după impactul crizei. Astf el, într-o familie cu un singur copil de până la 18 ani, cheltuielile medii lunare pe cap de locuitor pentru educaţie au fost în sumă de 5 lei până la criză și 12 lei în ti m-pul crizei, comparati v cu a unei familii cu 2 copii – 5 – 6 lei în perioadele menţionate mai sus, și în familiile cu 3 copii – 2 și 4 lei, respecti v. De aceea, familiile cu 3 copii și mai mulţi, cheltuiește pe cap de locuitor, în ti mpul crizei, de 3 ori mai puţin pe lună pentru educaţie decât cele cu 1 copil.

Pentru educaţia copiilor cheltuiește mai mult din consumul total al gospodăriei întreprinzătorii (1,8% din consumul total) și angajaţii în sectorul nonagricol (0,8% din consumul total).

Cheltuielile medii pentru educaţie ale gospodăriilor casnice cu copii din chinti lele inferioare, compa-rati v cele superioare, la fel au scăzut în perioada crizei. Astf el, decalajele dintre cheltuielile gospodă-riilor casnice pentru educaţie au crescut: chinti la cea mai prosperă cheltuiește lunar pentru educaţie 31 lei (1.5% din cheltuielile medii lunare pe cap de locuitor) în ti mpul crizei, pe când cea mai săracă chinti lă cheltuiește 1 leu (0.1%).

56

Tabelul 26: Cheltuieli medii lunare pe cap de locuitor pentru educaţie în gospodăriile casnice cu copii, după chinti le de consum și perioade

Chinti la I (cea mai săracă)

Chinti la II Chinti la III Chinti la IVChinti la V (cea

mai bogată)

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

până la criză

în ti mpul crizei

lei 1 1 2 1 4 5 6 10 13 31

% 0.3 0.1 0.3 0.2 0.4 0.6 0.5 0.8 0.6 1.5

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Sumarul prestaţiilor sociale și accesul la servicii

Creșterea sumelor prestaţiilor sociale a avut loc paralel cu reducerea numărului de gospodării cas-nice cuprinse, dar chiar și la gospodăriile casnice care încă mai primesc prestaţii sociale, creșterea identi fi cată nu este destul de mare pentru a compensa veniturile pierderii cauzate de criză. Datele CBGC încă nu permit accesul la efectele celor mai recente schimbări în prestaţiile sociale stabilite prin Legea Nr. 133. Numărul benefi ciarilor potenţiali ai acestei legi ar putea fi limitat din cauza răs-pândirii nesati sfăcătoare a informaţiei cu privire la această lege. Circa 47% din gospodăriile casnice intervievate nu ști au nimic despre această lege, un fapt îngrijorător, dacă ţinem cont de mecanismul autoselectării aplicate pentru aceste programe.

Observăm o creștere a numărului de membri ai gospodăriilor casnice cu copii care nu au poliţe de asigurare obligatorie de sănătate, de la 21.8%, până la criză la 23.9%, în ti mpul crizei, cheltuielile de îngrijire medicală au crescut în mediu în toate chinti lele cu excepţia chinti lei a III-a (clasa de mijloc). Înscrierea la nivelul educaţional preșcolar a scăzut cu 2 puncte procentuale în perioada crizei.

6.5. Evaluare subiectivă a nivelului de trai

66.2% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii cred că nivelul de trai al gospodăriilor casnice este sati sfăcător, 18.4% cred că este rău și foarte rău, comparati v cu 15,3% care cred că este bun și foarte bun. Fiind puși în situaţia de a compara nivelul de trai al gospodăriei cu cel din anul trecut, -52.9% au spus că este același, 27.2% au afi rmat că este mai rău și mult mai rău, și 20% – că este mai bine sau mult mai bine.

În opinia a 63.6% de reprezentanţi ai gospodăriilor casnice cu copii, starea fi nanciară a gospodăriilor lor casnice, comparati v cu alte gospodării casnice, este nici mai proastă și nici mai bună decât a ma-jorităţii, 24.3% declară că este mult mai proastă sau într-o oarecare măsură mai proastă decât al ma-jorităţii, și doar 12.1% au declarat că este într-o oarecare măsură mai bună sau mult mai bună decât a majorităţii. Respondenţii din mediul rural apreciază într-o măsură mai mare situaţia fi nanciară a gospodăriilor, proastă și mult mai proastă (27.6%), comparati v cu cei din mediul urban (20%). Există deosebiri semnifi cati ve în acest caz și în aprecierea situaţiei fi nanciare ca fi ind proastă și mult mai proastă în orașele mici (26,9%) și cele mari (14,8%). Situaţia fi nanciară a fost declarată mai proastă și de reprezentanţii gospodăriilor cu 1 copil (26,6%) și cu 3 și mai mulţi copii (25,3%), comparati v cu cele cu 2 copii (20,9%). 44,3% din gospodăriile conduse de pensionari, 37,9% din cei angajaţi în sec-torul agrar și 34,1% din fermieri susţin că, din punct de vedere fi nanciar, ei o duc mai prost și mult mai prost decât celelalte gospodării.

Pe parcursul anului 2008, o pătrime de gospodării casnice au acordat ajutoare sub formă de bani sau produse alimentare altor persoane. Ajutor au oferit 30 la sută din membrii gospodăriilor din mediul urban, comparati v cu 20 la sută din mediul rural. Conform statutului social-economic, ajutorul a fost

57

acordat de către angajaţii din sectorul agrar și neagrar și de antreprenori. Conform numărului copii-lor în familie, ajutorul a fost acordat mai des de gospodăriile casnice cu 1 și 2 copii.

În același ti mp, 34.4% din capii gospodăriilor casnice au scos în evidenţă că ei au primit ajutoare de la alte persoane în perioada anului precedent. Au primit ajutor aproape jumătate din gospodăriile din mediul urban (48,8%, în special cei din orașele mari) și doar 23,2% din gospodăriile din mediul rural. Ajutor au primit într-o măsură mai mare familiile cu 1 copil (38,5%).

Datele CBGC relevă o creștere în ti mpul crizei a cotei gospodăriilor casnice cu copii, care au difi cultăţi la plata pentru electricitate (de la 18.4% până la 22.6%), plata pentru gazul natural (de la 29.2% până la 31.5%) și pentru încălzire centralizată (de la 48.4% până la 59.3%). În cazul familiilor cu mulţi copii cota celor care au difi cultăţi la plata încălzirii și electricităţii este mai mare. Îndeosebi gospodăriile casnice cu copii, capii cărora au sursa principală a veniturilor din alocaţiile de șomaj, din prestaţii sociale și angajare în sectorul privat se ciocnesc de difi cultăţi la plata electricităţii și încălzirii. Este evident că cea mai mare cotă a celor care se ciocnesc de difi cultăţi la plata serviciilor menţionate mai sus fac parte din cea mai săracă chinti lă.

Figura 9: Difi cultăţi la plata / procurarea serviciilor de bază

Sursă: BNS, CBGC, Modulul ad-hoc privind excluziunea socială 2009.

Datele Modulului ad-hoc Excluderea Socială susţin că 52,6% din gospodăriile cu copii nu-și permit o încălzire sufi cientă a locuinţelor. Marea majoritate a acestora sunt gospodăriile cu copii din orașele mari, gospodăriile cu 1 sau 3 copii și mai mulţi, gospodăriile cu copii conduse de pensionari.

În perioada de criză a crescut de la 40,2% la 42,7% numărul gospodăriilor cu copii care au difi cul-tăţi la procurarea produselor alimentare. Astf el, 56.9% de gospodării casnice cu copii nu-și pot permite să consume carne sau pește în fi ecare a doua zi sau după dorinţă. Cei mai mulţi dintre acești a sunt din mediul rural, gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii, gospodăriile conduse de pensi-onari și fermieri.

Referindu-ne la procurarea îmbrăcămintei, subliniem că 58,7% din gospodării au menţionat că nu-și permit procurarea vesti mentaţiei noi, ci doar a celei de mâna a doua. Acești a sunt cei din localităţile rurale și orașele mici, gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii, gospodăriile în care capul familiei după statutul socio-economic este fermier, pensionar sau angajat în sectorul agrar.

58

Figura 10: Percepţia subiecti vă a situaţiei gospodăriei casnice, %

Sursă: BNS, CBGC, Modulul ad-hoc privind excluziunea socială 2009.

59

7. SărăciaŢinând cont de nivelele sărăciei de până la criză, tendinţele descrise până acum arată că regiunile din Moldova sunt afectate, unde nivelele sărăciei sunt mai înalte decât media naţională. Plus la aceas-ta, în anul 2007 (precriză) nivelele sărăciei au scăzut după o importantă perioadă de creștere care a ajutat la reducerea sărăciei. Tradiţional, nivelele sărăciei erau mai mari în regiunile care sunt cele mai afectate de criză. Astf el creșterea incidenţei poziti ve care a avut loc asupra reducerii sărăciei în ulti mii ani, pare a nu fi durabilă. Figura 12 arată că în perioada 2006-2007 grupurile sociale cu cele mai mici venituri (la stânga curbei) au benefi ciat poziti v de cele mai mari valori ale creșterii, în ti mp ce gospodăriile casnice ce aparţineau părţii de sus a distribuţiei veniturilor (partea din dreapta a cur-bei de mai jos), nu au benefi ciat de creștere. Cu alte cuvinte, grupurile cu venituri mai mici care au benefi ciat considerabil de creșterea din trecut, acum sunt grupurile cele mai afectate de criză.

Figura 11: Incidenţa creșterii reale, 2006-2007

Sursă: MET, Raport cu privire la sărăcie și efectele politi cilor, 2007.

Când veniturile descresc și dimensiunea dependenţei de asistenţă socială este defi nită după nivelul veniturilor, e de așteptat că rata sărăciei va crește. Raportul a arătat clar că pierderile de venituri sunt în cea mai mare parte din trei surse principale: veniturile din agricultură, veniturile din acti vitate sa-larizată și descreșterea remitenţelor. Până la etapa actuală nu este clar care, și la ce nivele, aceste trei canale vor consti tui pierderile de bunăstare agregată în Moldova. Nu ar trebui să fi m siguri în aceste trei canale (prin opti ca amplorii acestora), dar prin opti ca diverselor caracteristi ci, ce se implică la o recuperare rapidă, care ar trebui să fi e forţele motrice ale unei eventuale redresări. În afară de am-ploarea impactului lor, remitenţele ar trebui, în cea mai mare parte, să fi e considerate ca o sursă de venituri pierdute, recuperarea cărora nu depinde de eforturile și politi cile la nivel naţional.

Nu există cifre ofi ciale cu privire la sărăcia în Moldova din anul 2007. Banca Mondială a efectuat o simulare a creșterii sărăciei în baza datelor pe anului 2007, doar pornind de la diferite scenarii ale performanţei remitenţelor.

60

Boxa 5: Simularea sărăciei de către Banca Mondială

Tabelul B5.1 Ratele sărăciei conform scenariilor alternati ve a șocului remitenţelor de la lucrători (în puncte procentuale, pe segmente ale populaţiei Moldovei)

Premize asupra ratei medii a consumului remitenţelor:

efecti v în anul 2007

Simulări în baza unor premize alternati ve

20% 40% 60%

A. 2/3 din lucrătorii sezonieri nu pleacă în Rusia și Ucraina 25,9 28,3 29,0 29,3

B. 15% din migranţii pe termen lung se întorc acasă 25,9 26,3 26,4 26,5

C. O combinaţie de scenarii A și B 25,9 28,9 29,5 30,0

Tabelul B5.2 Schimbările în ratele sărăciei în baza scenariilor alternati ve ale șocului remitenţelor de la lucrători (în puncte procentuale, pe segmente ale populaţiei Moldovei)

Premize asupra ratei medii a consumului remitenţelor:

Simulări în baza unor premize alternati ve

20% 40% 60%

A. 2/3 din lucrătorii sezonieri nu pleacă în Rusia și Ucraina 2,3 3,1 3,4

B. 15% din migranţii pe termen lung se întorc acasă 0,4 0,5 0,6

C. O combinaţie de scenarii A și B 3,0 3,6 4,1

Figura B5.1: Proporţia esti mată a migranţilor din fi ecare chinti lă a cheltuielilor de consum, 2007 (în puncte procentuale)

În simulare au fost luate în consideraţie scenariile după cum urmează:

2/3 din migranţii sezonieri nu pleacă în Rusia și Ucraina;A.

15 % din migranţii pe termen lung se întorc acasăB.

2/3 din migranţii sezonieri în Rusia și Ucraina nu pleacă și 15% din migranţii pe termen lung C. se întorc acasă.

Rezultate: Rezultatele din aceste scenarii sunt serioase, dar nu catastrofale. Șocul gradualizat (Scenariul C) implică o creștere de 3 puncte procentuale a ratei sărăciei, până la 28.9%, pornind de la premiza că gospodăriile casnice consumă 20% din remitenţele lor (tabelele 1 și 2). Lucrările econometrice precedente sugerează ideea că cifra de 20% este cea mai bună premisă pentru Moldova. Însă, chiar și dacă gospodăriile casnice consumă 60% din remitenţele lor, rata sărăciei în scenariul C crește cu doar 4.1 puncte procentuale până la 30%.

61

Intuiţia: Aceste șocuri nu sunt catastrofale, deoarece migranţii provin din grupurile sociale relati v înstărite ale populaţiei, dacă judecăm după distribuirea cheltuielilor de consum (Figura 1). Aceasta este adevărat chiar și atunci când cheltuielile de consum sunt ajustate pentru a înlătura consumul esti mat plăti t din remitenţe. În sumar, grupurile sociale relati v înstărite suportă o parte considerabilă a poverii șocului.

În baza declaraţiei cu privire la impactul sărăciei, însă, aceste rezultate, probabil subesti mează impactul șocului remitenţelor, deoarece simularea modelează doar impactul direct asupra cheltuielilor de consum ale gospodăriilor casnice. Această reducere iniţială în cheltuielile de consum va implica noi cicluri ale reducerii cheltuielilor, deși o parte din impactul contradictoriu se va scurge peste hotare prin reducerea importurilor. Mai mult, remitenţe mai mici ar putea induce deprecierea leului moldovenesc și reduce consumul real prin creșterea preţurilor interne la gazul natural și alte importuri.

Sursă: Banca Mondială (2009).

Analiza efectuată în acest raport demonstrează că simulările Băncii Mondiale cu privire la creșterea sărăciei pare să subesti meze efectele posibile ale sărăciei. Pe de o parte, acum este evident că pier-derea remitenţelor nu afectează serios gospodăriile casnice sărace și se poate vedea calr că efectele pierderilor de venituri din agricultură și din acti vitate salarizată în ţară sunt importante.

Chiar dacă nu sunt date ofi ciale cu privire la sărăcie pentru anul 2009, în lumina acestui raport am încercat să abordăm chesti unea ce s-ar putea întâmpla mai jos de linia sărăciei în perioada de criză, indiferent de care este linia sărăciei și la ce nivel ar fi mai exactă rata sărăciei din primul trimestru al anului 2009. Această întrebare, implică două feluri de răspunsuri adiţionale la întrebarea de bază: „Câte persoane vor nimeri acolo drept consecinţă a crizei?”. Tot în acest context se înscrie și între-barea adresată persoanelor deja sărace (până la criză): “Cât de mult mai săraci devin ei și câtă ine-galitate se creează între ei?”56

În esti mările noastre cu privire la sărăcie încercăm să obţinem avantaje din faptul după cum urmea-ză. Ratele ofi ciale ale sărăciei pe anul 2007 au fost esti mate de BNS, ţinându-se cont de preţurile pentru luna octombrie 2007. Toate preţurile și costurile luate în consideraţie pentru acest studiu, până în luna marti e 2009, sunt la fel exprimate și în preţurile efecti ve din luna octombrie 2007, astf el ele sunt perfect comparabile cu linia sărăciei ofi ciale din anului 2007, cu o singură restricţie. În cazul în care au fost schimbări în modelele de consum și un oarecare bun va avea o pondere în coșul de consum, noi vom lua în consideraţie aceste schimbări. Astf el, chiar dacă nu avem de a face cu o linie a sărăciei exactă de 100% și cu date neofi ciale, exerciţiul nostru de mai jos poate arăta tendinţele sărăciei în sensul impactului crizei.

În privinţa esti mărilor sărăciei, din punct de vedere metodologic, se folosesc defl atorul regional și datele pe o perioadă de 12 luni. Nici unul din acestea nu se potrivesc, deoarece datele menţionate mai jos ar putea fi supraesti mate la nivelul acestuia. Cu toate acestea, dinamica internă dintre date (tabelul 28) este încă în vigoare.

56 Noi calculăm lacuna sărăciei și severitatea în conformitate cu o linie a sărăciei ipoteti ce.

62

Tabelul 27: Ratele sărăciei esti mate până la și în ti mpul crizei

Naţional Urban Ruralpână la

crizăîn ti mpul

crizeipână la

crizăîn ti mpul

crizeipână la

crizăîn ti mpul

crizeiStare de sărăcie totală 24.0 31.2 14.0 16.4 31.2 41.9Produse alimentare din starea de sărăcie 3.3 3.5 1.2 1.2 4.8 5.1Lacuna sărăciei conform liniei sărăciei totale 5.7 7.8 3.1 3.8 7.6 10.7Lacuna sărăciei conform liniei sărăciei produselor alimentare

0.6 0.6 0.2 0.4 0.9 0.8

Severitatea sărăciei conform liniei sărăciei totale

2.1 2.1 0.01 0,01 2.8 3.8

Severitatea sărăciei conform produselor alimentare după linia sărăciei

0.02 0.02 0.0 0.0 0.03 0.02

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Datele ofi ciale cu privire la rata sărăciei pentru luna octombrie 2007 a fost de 25.9%, rata ofi cială a să-răciei pe anului 2008 a fost de 26.4%, ceea ce efecti v înseamnă că sărăcia nu a scăzut în perioada anului 2008, chiar dacă a fost o creștere economică solidă. Tabelul 27 de mai sus demonstrează o rată a sărăciei de 24.0%. Diferenţa dintre rata de 24% calculată în acest raport și 26.4% raportată de BNS pentru luna octombrie 2008 mizează pe câţiva factori. În primul rând, folosim linia sărăciei pe anului 2007 și, în al 2-lea rând, luăm în calcul și nivelele medii ale perioadei întregi ale lunii octombrie 2007 până în marti e 2008, care sunt comparati ve cu valorile medii ale perioadei octombrie 2008 – marti e 2009. Astf el, este foarte posibil că sărăcia la începutul anului 2008 a scăzut la nivel de aproape 24%, dar a început a crește deja începând cu al 2-lea semestru al anului 2008. Desigur există posibilitatea ca rata noastră a sărăciei să fi e subesti mată, dar schimbările observate în rata sărăciei, chiar și în exerciţiul nostru, sunt foarte consistente. Deoarece scopul acestui exerciţiu este nu de a arăta cât de exact poate fi măsurată sărăcia, ci dinamica în schimbarea sărăciei. Credem că acest raport oferă dovezi noi empirice care ar trebui luate în consideraţie la elaborarea politi cilor. Esti mările noastre arată că sărăcia ar putea crește considerabil până la 31% la nivel naţional, mediul rural fi ind cel mai afectat. Dar ceea ce este și mai important pentru considerentele politi ce, e că schimbările de mai jos ale liniei sărăciei, care face persoanele deja sărace și mai sărace, sunt mai mari decât impactul cu privire la persoanele care cad mai jos de linia sărăciei.

Tabelul 28: Schimbările relati ve de mai jos de linia sărăciei

Creșterea lacunei sărăciei comparati v cu creșterea

sărăciei – naţional

Creșterea lacunei sărăciei comparati v cu creșterea

sărăciei – urban

Creșterea lacunei sărăciei comparati v cu creșterea

sărăciei – rural

18.9% 25.9% 16.5%

Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

Pe parcursul creșterii sau descreșterii graduale a sărăciei, în afara scenariului crizei, dovezile empiri-ce arată că ratele sărăciei și lacunele sărăciei se mișcă, mai mult sau mai puţin, paralel. Când sărăcia descrește cu 3%, lacuna are aceeași dinamică și invers. În scenariul nostru al crizei, cu toate acestea, lacuna sărăciei crește mult mai repede decât se așteaptă să crească sărăcia. Tabelul de mai sus ara-tă diferenţele procentajului dimensiunii în care lacuna crește faţă de creșterea sărăciei. Noi putem vedea clar cum lacuna se exti nde cu aproape 19% mai mult decât creșterea sărăciei preconizată (de orice nivel ar fi ) și că această creștere este și mai mare în mediul urban decât în cel rural. Aceste date sunt în consonanţă cu analiza noastră peste tot în acest raport, arătând că efectul sărăciei va fi mai mare, mai jos de linia sărăciei, și că se înregistrează o creștere considerabilă a sărăciei în mediul urban, chiar dacă la prima vedere se pare că mediul rural este afectat mai mult de criză.

63

8. Impactul la nivelul comunităţilorDesigur întregul fenomen descris în raport, cel economic și social, areu loc la nivel de comunitate, mai exact, acolo unde persoanele trăiesc și muncesc. Cu cât mai înalt este șomajul, cu atât mai joase sunt veniturile, crește sărăcia, se constată mai puţină acti vitate economică, mai puţin consum. Toate acestea și alte aspecte vizibile ale crizei pot schimba considerabil calitatea vieţii la nivel social și pot cauza alte probleme suplimentare, cum ar fi reducerea securităţii (rata criminogenă și violenţa), pro-blemele din cadrul familiei și de ordin psihologic (care nu sunt subiectul acestui raport).

Plus la aceasta, în comunitate există noţiunea de administraţie publică locală. Conform unui raport lansat recent de către PNUD, care analizează detaliat impactul comunitar al crizei57, criza conti nuă a afectat la fel și bugetele locale. Sistemul existent al formării bugetelor locale a ţinut autorităţile locale foarte dependente de transferurile bugetare de stat. Contrar obiecti vului declarat al decen-tralizării fi scale, dependenţa bugetelor locale a crescut și mai mult în ulti mii ani. Multe decizii legate de cheltuieli, care ar putea salva resurse fi nanciare, trebuie să fi e coordonate cu guvernul central și, astf el, de regulă, durează mult ti mp (de exemplu, comasarea temporară a unei școli cu o grădiniţă). Acest fapt a limitat considerabil posibilităţile autorităţilor locale de a reacţiona la criză, îndeosebi în condiţii de campanii electorale tergiversate și impas politi c general.

Conform aceluiași raport, se constată că impactul crizei la nivelul comunităţii este direct afectat de criză prin declinul volumului producţiei și angajării în muncă. Sistemul existent al formării bugetului local a ţinut autorităţile locale foarte dependente de transferurile din bugetul de stat. Colectarea veniturilor proprii de către bugetele locale au fost bune în mare parte în prima jumătate a anului, dar se așteaptă o scădere dramati că în lunile următoare, din cauza reducerii numărului de angajaţi și a salariilor în sectorul privat. Deoarece reducerea transferurilor încă nu a fost aprobată ofi cial, guvernul a acumulat restanţe mari la capitolul transferuri către bugetele locale. Reducerea transfe-rurilor nu este aplicată uniform pentru toate bugetele locale. În cazul bugetelor cu o rată mai mare a veniturilor locale, impactul este mai mic. De asemenea, bugetele cu solduri poziti ve la începutul anului au mai multe resurse pentru a face faţă reducerii de cheltuieli.

Reacţia autorităţilor locale la reducerea cheltuielilor este limitată la reducerea unor cheltuieli mici pentru proiectele de investi ţii și unele cheltuieli de logisti că (deplasări, transport). Pentru a face faţă reducerii necesare, păstrând totodată cheltuielile salariale, autorităţile locale vor avea nevoie să re-ducă cu 50–60% plăţile pentru serviciile comunale. Acestea includ încălzirea și electricitatea pentru insti tuţiile publice, produsele alimentare pentru copii în grădiniţe și școli etc. Deoarece nu este posi-bil de a elimina totalmente aceste plăţi, autorităţile locale cred că acestea vor începe și acumularea arieratelor la salarii către sfârșitul anului.

Vizarea geografi că

În privinţa impactului la nivel de comunitate am efectuat câteva exerciţii pentru a înţelege care, cel puţin din comunităţile rurale, ar fi cele mai afectate de criză, având în vedere că mediul rural este foarte afectat de criză, luând în consideraţie că avem un indice IDAM pentru comunităţile respecti -ve (la nivelul anului 2007). Nu am putut calcula ceva de genul “indice al crizei sau vulnerabilităţii”, deoarece nu avem datele de panel pentru gospodăriile casnice. Lipsa datelor de panel ne-a obligat să analizăm modelele structurale dintre vulnerabilităţile grupurilor în ti mpul crizei și ale distribuţiei după medii de trai ale acestor grupuri, cu privire la nivelele indicelui IDAM. Chiar dacă această me-todologie nu oferă un indice al vulnerabilităţii și crizei, ea oferă unele sugesti i cu privire la nivelele mai înalte sau mai joase ale vulnerabilităţii pentru diferite grupuri de gospodării casnice. Figurile de la A1 până la A7 în anexă arată aceste relaţii ale schimbării procentajului de consumul comparati v cu indicele IDAM și elementele sale consti tuti ve (deprivarea veniturilor, deprivarea demografi că, depri-varea economică, deprivarea ocroti rii sănătăţii, deprivarea educaţională și de locuinţă).

57 PNUD / Expert Grup 2009.

64

Considerăm puţin poziti vă corelaţia dintre descreșterea cheltuielilor și indicele IDAM în total, precum și a veniturilor acesteia, componenta economie și educaţie. Pentru toate cele 4 din ele o descreștere mai înaltă a consumului gospodăriilor casnice este corelată cu un nivel mai mare al deprivării. Tot odată, pentru componentele demografi e, ocroti rea sănătăţii și locuinţe, observăm o tendinţă puţin negati vă, aceasta însemnând că o descreștere mai mare la nivelele consumului gospodăriilor casnice este corelată cu un nivel mai jos al deprivării, în sensul componentelor luate în consideraţie.

În baza faptului că o descreștere mai mare a consumului este poziti v corelată cu o deprivare mai mare în planul veniturilor, se poate aștepta o performanţă economică, dar nu numaidecât și a com-ponentei educaţie. Ulti mul rezultat oferă o sugesti e că serviciile educaţionale (dependente de exe-cutarea bugetelor locale) face performanţă mai slabă în comunităţile cu nivele ale deprivării mai înalte. Pe de altă parte, în comunităţile mai deprivate serviciile de ocroti re a sănătăţii pare să facă performanţă mai bună decât serviciile educaţionale. În același ti mp, comunităţile care suferă de de-privare demografi că și de locuinţă mai mică au tendinţa de a suferi scăderi mai mari ale consumului la nivel de gospodării casnice. Acest fenomen ar putea avea legătură cu migraţia și primirea remiten-ţelor (în trecut), care a fost investi tă în condiţiile de cazare.

Astf el, în general, politi cile publice care ar fi putut încerca să echilibreze impactul negati v al crizei ar putea să se concentreze asupra încurajării acti vităţilor economice și de generare a veniturilor și să atragă atenţie specială serviciilor educaţionale.

Cu toate acestea, după cum se vede în Figurile A1 – A7 din anexă, descreșterea corelaţiilor nu sunt foarte mari și nu se aplică uniform la toate comunităţile. Pentru aceasta ar fi binevenită încercarea să stabilim un sistem robust al vizării geografi ce (selectarea celor mai vulnerabile și a celor mai afectate comunităţi), folosind informaţia deja disponibilă.

Analiza din acest raport a demonstrat că mediul rural suferă pierderi de venituri și cheltuieli mai mari decât cele din mediul urban și că regiunile de centru și de sud sunt cele mai afectate. Plus la aceasta, cunoaștem că gospodăriile casnice cu trei sau mai mulţi de patru membri sunt mai vulnera-bile, precum și gospodăriile casnice cu copii sau gospodăriile casnice cu doar un singur copil. Pentru toate aceste grupuri am verifi cat datele disponibile în baza de date IDAM, cu privire la distribuirea acestor grupuri de gospodării casnice pentru comunităţile din zona centrală și de sud și am încercat să identi fi căm cele mai vulnerabile raioane (care nu sunt numaidecât cele mai vulnerabile conform indicelui IDAM). Criteriile de selectare aplicate au fost că un raion luat aparte trebuia să fi e inclus cel puţin în 3 din 4 categorii diferite de gospodării casnice menţionate de noi, cu o subgrupă de raioane de mai jos de un anumit prag/nivel.

Pentru toate cele 4 grupuri, se pare, comunităţile „mai sărace” (cu indicele IDAM de mai jos) sunt afectate mai aspru decât comunităţile care sunt mai înstărite (comunităţile mai sărace au un număr mai mare de astf el de grupuri de gospodării casnice deosebit de vulnerabile). În toate cazurile pro-centajul gospodăriilor casnice care trăiesc mai jos de media indicelui IDAM a fost mai mare de 50% (55 – 63% și 72% – 80% pentru pragul de 66% al nivelului IDAM – vezi tabelele A17 – A20 la anexă). Printre aceste comunităţi “mai sărace”, pot fi identi fi cate cu ușurinţă cele care sunt baști na unui număr mai mare de gospodării casnice vulnerabile. În exerciţiul nostru al celor 4 grupuri diferite de gospodării casnice vulnerabile, am reușit să demonstrăm că 3 din 4 comunităţi, care sunt baști na unui număr mare de grupuri de gospodării casnice vulnerabile, sunt aceleași pentru fi ecare grup (89 r. Telenești ; 53 r. Hâncești și 64 r. Orhei, în cazul nostru). Desigur un astf el de exerciţiu este departe de a fi o vizare perfectă, dar poate oferi primele sugesti i importante pentru acti vităţile de intervenţie urgenţă în domeniul protecţiei sociale sau, cel puţin, pentru selectarea domeniilor prioritare.

65

9. Concluzii și recomandăriConcluzii

Raportul demonstrează caracterul evident al impactului social considerabil, deja existent, al crizei internaţionale, care intensifi că și aprofundează58, în primul rând, sărăcia rurală. Această tendinţă ar putea crește în valoare pe parcursul anilor 2009 și începutul lui 2010, în cazul în care redresarea economică, care va începe mai devreme sau mai târziu, nu va fi sprijinită de politi ci sociale puternice. Contrar așteptărilor pentru Republica Moldova, impactul crizei sociale nu este determinat, în temei, de pierderile de remitenţe. Datele noastre arată că pierderea locului de muncă și a venitului este un determinant mult mai puternic al crizei decât s-a așteptat, fi ind însoţit de o depresie în mediul rural și în agricultură. Raportul compară perioada de șase luni, între trimestrul 4 al anului 2008 și trimes-trul 1 al anului 2009 cu aceeași perioadă a anului precedent. Se observă o remarcabilă reducere cu 25 % a veniturilor din acti vităţi individuale agricole în această perioadă comparati v cu o reducere de 2 % la nivel naţional (“acti vităţile individuale agricole” se referă în special la munca majorităţii agri-cultorilor care deţin loturi mici). În plus, raportul constată că în zonele rurale consumul de produse alimentare a scăzut cu 17 %, comparati v cu o reducere de 6 % în orașe. De asemenea, se prezintă dovezi ale trecerii de la produsele cu preţuri mari și mijlocii la produsele alimentare mai ieft ine. În acest fel, pierderea venitului trece în reducerea cheltuielilor, dar din moment ce posibilitatea de reducere a cheltuielilor de numerar este limitată, schimbul de produse alimentare în natură este principala strategie adoptată de gospodăriile rurale, care, pe termen lung, ar putea avea consecinţe negati ve asupra stării sănătăţii.

Agravarea ratei sărăciei în conti nuare, de asemenea, este probabilă în condiţiile în care numărul de migranţi care se reîntorc este considerabil, la începutul anului 2009 numărul lor s-a dublat com-parati v cu nivelul de persoane returnate de la începutul anului 2008, înregistrând, în consecinţă, o scădere a remitenţelor și o creștere a șomajului, deoarece cei ce se întorc reintră pe piaţa internă a forţei de muncă. Având în vedere că majoritatea migranţilor provin din mediul rural, este de așteptat ca efectul numărului mare de migranţi care se întorc să fi e resimţit mai puternic în acest mediu. Cu toate acestea, în ceea ce privește zonele urbane ne putem aștepta, de asemenea, la un impact ne-gati v semnifi cati v asupra locurilor de muncă, în condiţiile în care numărul de migranţi care se întorc rămâne a fi mare.

Accesul la prestaţiile și serviciile sociale trebuie să fi e considerate ca un mecanism de protecţie îm-potriva impactului negati v al crizei, dar scopul urmărit și volumul prestaţiilor sociale (afl at în scădere de-a lungul perioadei de observaţie a raportului nostru) sunt prea mici pentru a compensa pierderile înregistrate ale bunăstării. Cu toate acestea, implementarea integrală a noilor norme de protecţie socială va reduce impactul crizei asupra săracilor și ‘’noilor săraci’’, în special în cazul în care progra-mul va cuprinde toate grupurile vulnerabile și cei mai nevoiași nu vor fi lăsaţi în afara sistemului.

Din punct de vedere economic, am putea argumenta că, din moment ce scăderea veniturilor și a numărului de locuri de muncă cauzează cele mai importante efecte negati ve asupra bunăstării, acţiunea împotriva impactului crizei ar trebui să se concentreze pe venit și pe generarea de locuri de muncă. Legătura dintre șomaj și sărăcie este una strânsă și, prin urmare, crește brusc nivelul șomajului care rezultă din declinul economic intern și poate avea un impact negati v asupra sărăci-ei. În practi că, aceste efecte pot deveni mai accentuate din moment ce pentru șomeri acum este mai puţin probabil să se bazeze pe agricultură ca pe o “reţea de securitate” neformală decât în trecut. În consecinţă, politi cile trebuie să se concentreze asupra generării locurilor de muncă. În cele din urmă, acest lucru ar fi posibil prin schimbări structurale în economie, iar pe termen scurt este nevoie de lucrări publice și sisteme comunitare de ocupare a forţei de muncă (nu numai in-vesti ţii în infrastructură).

58 Apariţia gospodăriilor “noilor săraci” din mediul rural și a gospodăriilor “deja sărace”, care se confruntă cu o sărăcie și mai profundă.

66

Chinti lele cu venituri mici din zonele rurale sunt cele mai afectate de criză. Acest fapt agravează să-răcia și poate crește decalajul (care va complica procesul de reducere a sărăciei în viitor). Mai ales sunt afectate regiunea de centru și de sud. În funcţie de ti pul gospodăriei, s-a stabilit că următoarele gospodării sunt cele mai afectate: familiile cu migranţi, gospodăriile care se bazează pe pensii, gos-podăriile cu un număr mare de copii și familiile cu copii, unde capul gospodăriei nu este un părinte. Veniturile disponibile mai mici sunt o ameninţare pentru acoperirea costurilor pentru energie în ti mpul iernii (care, în fi nal, poate cauza o problemă de sănătate).

Pentru multe dintre grupurile afectate prestaţiile sociale nu reușesc să compenseze pierderile de venit. Chiar în cazul în care suma prestaţiilor sociale (per unitate de plată) a crescut, gradul de aco-perire a scăzut. Există probabilitatea că implementarea integrală a Legii Nr. 133 parţial va îmbună-tăţi această situaţie, dar din moment ce accesul la aceste prestaţii se bazează pe o selecţie de sine stătătoare de către gospodării, este îngrijorător faptul că până în a doua jumătate a anului 2009, doar 47% din toate gospodăriile casnice au menţionat că sunt conști enţi de existenţa noii legi și de posibilitatea de a cere aceste prestaţii.

Datele disponibile nu permit elaborarea unui proiect comprehensiv al ratelor sărăciei, dar există do-vezi clare în ceea ce privește o importantă creștere a sărăciei, iar impactul sub pragul de sărăcie va fi mult mai puternic decât creșterea numărului oamenilor săraci.

Recomandări

Noi vom face recomandări în două blocuri, în primul rând, în ceea ce privește acţiunea care poate fi întreprinsă referitor la sărăcia și șomajul rural și, în al doilea rând, acţiunea îndreptată spre sectorul de protecţie socială. Propunerile sunt grupate pe perioade de termen scurt, mediu și lung.

Sărăcia rurală și șomajul

Pe termen scurt:

1. Lucrări publice în calitate de “reţea de securitate” temporară: orientate în special spre în-toarcerea imigranţilor, ti nerilor, femeilor și romilor. Aceste ti puri de programe au un efect poziti v dublu, deoarece ele asigură un venit pentru gospodării și, în același ti mp, creează benefi cii publice, de exemplu, prin intermediul reabilitării infrastructurii, muncă comunitară sau desfășurarea acti vităţilor în domeniul protecţiei mediului.

Pe termen mediu:

2. Îmbunătăţirea situaţiei ocupării forţei de muncă și a serviciilor sociale, susţinerea ti neretu-lui și a autoocupării:

• Perfecţionarea coordonării serviciilor guvernului, sectorului privat, organizaţiilor societă-ţii civile, mai ales la nivel local;

• Îmbunătăţirea pregăti rii locurilor de muncă, asistenţa în căutarea locurilor de muncă pen-tru ti neretul din mediul rural, femei și migranţii repatriaţi;

• Abordarea blocajelor în lanţul de aprovizionare agricol;

• Reducerea costurilor de angajare a lucrătorilor ti neri și încurajarea demarării unei afaceri;

• Servicii de microfi nanţare: credite, economii, asigurări.

Pe termen lung:

3. Generarea veniturilor rurale durabile:

• Dezvoltarea economiei rurale nonagricole, în special prelucrarea produselor agricole;

• Furnizarea bunurilor publice agricole – servicii de extensiune, irigare;

• Implementarea agriculturii raţionale.

67

Protecţia socială

Pe termen scurt:

4. Accelerarea lansării Legii privind ajutorul social prin simplifi carea procedurilor de aplicare, îmbunătăţirea comunicării care i-ar viza pe cei mai vulnerabili și monitorizarea implementării, concentrându-se spre cei mai vulnerabili;

5. Transferul sau includerea indemnizaţiei pentru copil în sumă de 50 de lei în Sistemul de Ajutor Social. Acest lucru ar crește valoarea fondurilor disponibile pentru ajutorul social cu 20 milioane lei, care ar permite creșterea pragului de venit minim, garantat de stat, de 430 de lei, care acum este mai jos de sărăcia absolută și nu are nici un impact asupra reducerii sărăciei;

6. Reducerea numărului de categorii ale populaţiei care are dreptul la compensaţii nominati -ve păstrând următoarele: familiile cu 4 sau mai mulţi copii sub 18 ani, familiile cu un copil cu dezabilităţi (neinsti tuţionalizat) și adulţii cu dizabilităţi. Deși acest lucru este un aspect foarte sensibil din punct de vedere politi c, în cadrul actualei crize fi nanciare, guvernului i-ar fi mai ușor să promoveze această măsură. Această acti vitate ar trebui să fi e promovată paralel cu o campanie de comunicare puternică, reorientând benefi ciarii săraci ai compensaţiilor nomina-ti ve curente la Sistemul de Ajutor Social, permiţând a reduce sti gmati zarea în jurul cererilor adresate Sistemului de Ajutor Social;

7. Prevenirea subnutriţiei infanti le prin conti nuarea distribuţiei produselor alimentare către femeile însărcinate, mamele care alăptează și copiii sub vârsta de 3 ani în ti mpul iernii;

8. Uti lizarea rezultatelor acestui raport pentru ajustarea mijloacelor de testare propuse în planurile de recuperare și stabilizare ale guvernului cu privire la o înlocuire treptată propusă a sistemului de asistenţă socială printr-un sistem de compensare nominati v. Mijloacele de testare trebuie să fi e capabile să ia în considerare grupurile cele mai vulnerabile.

Pe termen mediu:

9. Aplicarea integrală a Programului Naţional pentru promovarea serviciilor sociale integrate, axat pe dezvoltarea acestor servicii în zonele rurale. Programul trebuie să fi e evaluat și resur-sele fi nanciare adecvate să fi e alocate. Rezultatele evaluării arată că familiile cu mulţi copii, fa-miliile cu copii unde capul familiei este altcineva decât un părinte, familiile al căror venit provine din agricultură, sunt cele mai afectate de criză. În plus, cei săraci devin mai săraci, iar, conform analizei crizei anterioare care a lovit ţările din fosta URSS, dacă problema nu este abordată în mod corespunzător, ar putea duce la creșterea dramati că a numărului de copii în insti tuţii;

10. Creșterea ariei de acoperire a Programului de Dezvoltare Timpurie a Copilului (DTC), axat pe cei mai vulnerabili copii, deoarece copiii mici (de la 0 la 7 ani) sunt cei mai vulnerabili la efectele crizei, cum ar fi subnutriţia, care ar pune în pericol sănătatea, dezvoltarea și educaţia lor în viitor. Experţii internaţionali au dovedit că DTC prevede cea mai efi cientă și efi cace re-turnare de investi ţii;

11. Examinarea posibilităţii de a implementa programe de transfer condiţionat de numerar care pot fi desti nate grupurilor vulnerabile temporar, pe parcursul crizei și perioadei de recu-perare, pentru gospodăriile care nu sunt acoperite de programele sociale și în scopul asigură-rii conti nuităţii proceselor de creare a capacităţii la copii.

Pe termen lung:

12. Simplifi carea sistemului de pensii, asigurându-i o transparenţă mai mare și asociindu-l la contribuţiile la asigurările sociale, dar și la acoperirea necesităţilor de bază ale persoanelor în vârstă, mulţi dintre care locuiesc cu nepoţii lăsaţi de către părinţii migranţi;

13. Exti nderea treptată a rambursării medicamentelor pentru cele mai frecvente boli la copii, în cadrul programelor de asigurare medicală, iniţial de până la 10 ani, apoi la o etapă și mai

68

târzie, de până la 15 ani. Evaluarea arată că familiile au început să cheltuiască mai mult pen-tru sănătate din cauza creșterii costurilor la medicamente și servicii medicale. Acest lucru ar putea duce la riscul ca familiile sărace să nu mai poată trata la ti mp și în mod corespunzător bolile copiilor, rezultând ca aceste boli să devină cronice ceea ce va atrage după sine costuri mai ridicate pentru familii și pentru întreaga societate;

14. Reproiectarea acoperirii și conţinutului pachetului de servicii medicale de bază pentru mamă și copil, punând accentul pe cele mai efi ciente și efi cace servicii medicale (de exemplu, imunizarea etc.);

15. Examinarea posibilităţii de gesti onare pe termen mediu a proceselor bugetare orientate spre obţinerea rezultatului pentru politi cile sociale, în scopul schimbării în mod efi cient a resurselor monetare într-un rezultat social.

Boxa 6: Ocuparea urgentă – descriere generică

Există o gamă largă de opţiuni politi ce și măsuri care pot fi implementate în limita conceptului de ocupare urgentă, care depășește cu mult lucrările publice. Multe dintre aceste proiecte pot fi implementate la nivel comunitar (pentru un exemplu explicit privitor la un program de ocupare urgentă, vedeţi anexa.

Programele de ocupare urgentă pot fi exti nse rapid în ti mp de criză (scheme ciclice opuse) în • zonele urbane pentru ti neretul din mediul urban, lucrătorii disponibilizaţi și alţii, precum și în zonele rurale, în special pentru cei care se mută din zonele urbane în căutare de subzistenţă;

Abordări insti tuţionalizate pentru expansiunea rapidă a sectorului neformal de auto-ocupa-• re și a acti vităţilor la nivel de microîntreprindere;

Pregăti rea unui număr de sisteme potenţiale / planuri de afaceri bazate pe resursele și com-• petenţe locale care pot fi acti vate rapid;

Identi fi carea ONG-urilor, organizaţiilor comunitare, organizaţiilor de voluntariat, organiza-• ţiilor de femei (inclusiv asociaţiile de autoajutorare din sectorul neformal), în calitate de parteneri și a consolidării capacităţilor acestora;

Examinarea și modernizarea mecanismelor de susţinere insti tuţională pentru programele • de ocupare urgentă (instruirea pentru obţinerea califi cărilor, conducerea tractoarelor mici, proceduri de contractare, măsurare a producti vităţii, nivelurile salariale în numerar etc.), precum și pentru microîntreprinderi (instruire de califi care scurtă și în domeniul afacerilor, microfi nanţare, aprovizionare cu factori de producţie, marketi ng și suport tehnic etc.);

Efectuarea evaluărilor privitor la necesităţile de instruire, în funcţie de condiţiile de schim-• bare conti nuă a cererii, dezvoltarea sistemelor de instruire / recalifi care;

Consolidarea serviciilor de ocupare a forţei de muncă și a sistemelor de informare pe piaţa • forţei de muncă pentru a facilita detectarea ti mpurie a perioadei de difi cultăţi economice și pentru a acţiona ca instrumente acti ve în domeniul politi cii pieţei forţei de muncă;

Consolidarea mecanismelor de adaptare comunitare și gospodărești și prevenirea declinu-• lui lor prin consolidarea mecanismelor existente ale sistemului de protecţie socială și dez-voltarea canalelor alternati ve de protecţie socială voluntară, inclusiv:

Identi fi carea și consolidarea sistemelor de fi nanţare a grupului neformal ca un meca-• nism de tampon pentru a reduce fragilitatea gospodăriilor vulnerabile și promovarea legăturilor organice între credit și economii;

Explorarea sistemelor de microfi nanţare și a surselor lor și procedurilor; • Promovarea sistemelor voluntare de autoajutorare la nivel comunitar pentru asigurările • sociale și protecţia socială.

Sursa: OIM Module Generice de răspuns la Criză – Modulul 2 – Scăderea Acti vităţii Economice și Financiare

69

Boxa 7: Oportunitatea exti nderii acţiunii pentru lucrările publice – programul PDLI PNUD

În ceea ce privește domeniul public, lucrările publice propuse și acti vităţile de ocupare urgentă, primii pași importanţi au fost deja întreprinși prin implementarea Programului de Dezvoltare Locală Integrată (PDLI) al PNUD, adresat regiunii centrale, care ar putea fi exti ns. Elementul-cheie al PDLI a fost dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, care au cuprins, ca o compo-nentă aparte, identi fi carea priorităţilor pentru reabilitarea infrastructurii și dezvoltarea. Accentul principal al acţiunilor poate fi pus pe pe construcţie, reconstrucţie și reabilitarea infrastructurii publice (inclusiv a infrastructurii de transport și a sistemelor de apă), precum și a clădirilor pu-blice. Parti ciparea la program, referitor la ocuparea locurilor de muncă, cu privire la programul de lucrări publice, va fi voluntară. Înregistrarea ca șomeri nu va fi o cerinţă, deoarece se așteaptă că ratele salariale vor fi la un nivel care nu oferă un sti mulent pentru cei deja ocupaţi de a căuta locuri de muncă în cadrul programului de lucrări publice. Ca urmare, efectele de substi tuţie se așteaptă să fi e limitate.

În perspecti vă parti cipanţii vor avea acces la reconversie profesională și recalifi care înainte, în ti mpul sau după parti ciparea la program. Intenţia este de a furniza competenţele care îmbună-tăţesc perspecti vele de angajare în domeniile profesionale curente ale parti cipanţilor sau de a asigura instruirea profesională, care ar permite schimbarea profesiei. Obiecti vul major este de a spori seturile de competenţe în profesiile care sunt suscepti bile de a fi căutate atunci când se va simţi o redresare în economie. Finalizarea atât a instruirii, cât și a lucrului în cadrul lucrărilor publice poate, de asemenea, conferi eligibilitate parti cipanţilor de a benefi cia de o subvenţie salarială. Aceasta va acoperi asigurarea de sănătate și alte cheltuieli obligatorii legate de ocupare și poate acoperi, de asemenea, o parte din costurile salariale directe. În perspecti vă subvenţia va fi prevăzută pe un termen de 6-12 luni, cu opţiunea de a exti nde subvenţia pentru o altă perioa-dă de 6 luni la o rată mai scăzută. Acţiunile selectate prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală pentru zonele-ţintă. Acordurile de grant directe pentru lucrări vor fi încheiate între PNUD Moldova și autorităţile publice locale implicate, care mai apoi vor fi autorităţile contractante pentru lucrări.

Sursa: PNUD Moldova

70

Boxa 8: Exti nderea serviciilor în cadrul proiectului PNUD în curs de desfășurare “Oportunităţi mai bune pentru femei și ti neret”

Un alt proiect deja existent, care abordează în mod adecvat problemele evidenţiate în acest raport și care ar putea fi exti ns, este fi nanţat de USAID și programul de implementare al PNUD “Oportunităţi mai bune pentru ti neri și femei”, în care sprijinul este acordat ti nerilor șomeri care, anterior, nu au fost înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Acești a sunt, de obicei, lucrători descurajaţi sau cei care nu sunt conști enţi de benefi ciile pe care le aduce înregistrarea. Odată contactaţi de către angajaţii programului (de obicei prin intervenţia serviciului mobil fondat în cadrul programului), ei benefi ciază de consiliere în legătură cu carie-ra și orientare înainte ca alegerea unui program de instruire profesională să aibă loc (costurile programului, în mod normal, fi ind suportate de către Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă). Majoritatea parti cipanţilor sunt apoi plasaţi la un loc de muncă și, în funcţie de salariul plăti t, uneori, se asigură “cofi nanţare” de până la trei luni, în scopul creșterii salariilor până la nivelul considerat drept sti mulent pentru muncă.

În practi că, serviciile și sprijinul acordat ti nerilor șomeri de către centrele de reintegrare socială, în prezent, le depășesc pe cele disponibile de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astf el, clienţii centrelor de reintegrare socială primesc consiliere îmbunătăţită referitor la locurile de muncă și, aproape sigur, mai multă atenţie personalizată la alegerea programelor de instruire. Există un moti v care le permite centrelor de reintegrare socială să mărească numă-rul clienţilor ti neri care li se adresează. Procesele care le-au elaborat s-au dovedit a fi efi ciente, doar numai prin intermediul cererii pentru serviciile lor. Ei și-au exti ns aria de acoperire dincolo de domeniul lor de competenţă iniţială – ti nerii din categoriile defavorizate, ca să cuprindă o au-dienţă-ţintă mai largă a ti nerilor șomeri. Și având în vedere exti nderea probabilă a necesităţii și cererii pentru serviciile lor, care ar rezulta din creșterea dramati că a șomajului în rândul ti nerilor, ei pot să ofere un răspuns “de urgenţă” important, deoarece criza se desfășoară și are impact asupra ti nerilor.

Pe termen mai lung, pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va fi important să fi e capabilă să abordeze toţi ti nerii șomeri. După cum a fost recunoscut în strategia de dezvol-tare a ANOFM, luând această sarcină în întregime, există probabilitatea creșterii semnifi cati ve a capacităţii și consolidarea lor relevantă. În ti mp ce centrele de reintegrare socială sunt în măsură, în contextul “Oportunităţi mai bune pentru ti neri și femei”, să furnizeze un serviciu paralel, care răspund nevoilor pe care ANOFM nu le poate aborda în prezent. Va fi important ca aceste funcţii, treptat, să fi e incorporate în strategia ANOFM. Având în vedere că multe dintre acţiunile prevăzu-te în strategia ANOFM (inclusiv serviciile individualizate pentru ti neri, echipele mobile și axarea pe zonele rurale) au fost testate cu succes și puse în aplicare de către centrele de reintegrare socială și având în vedere accentul strategiei ANOFM, axat pe aceasta ca pe o funcţie publică, se profi lează un moti v pentru acţiuni care să permită transferul lor, treptat, la responsabilitatea ANOFM și, prin urmare, devin o parte din sarcinile principale ale agenţiei. Astf el, intenţia ar fi să formalizeze procedurile și abordarea ca un temei pentru transferul pe bază de pilot în birourile locale ale ANOFM selectate.

Sursa: PNUD Moldova

71

Boxa 9: Susţinerea iniţierii afacerilor în prelucrarea produselor alimentare

Obiecti vul asistenţei în cadrul acestui al treilea program este de a sprijini lansarea unei afaceri în prelucrarea produselor alimentare, astf el încât acestea să poată începe comercializarea și să se califi ce pentru a benefi cia de credit și alte ti puri de asistenţă disponibile pentru întreprinderile mici. Acti vităţile, care se vor desfășura în zonele regiunii centrale (una din regiunile afectate cel mai mult de criză, după cum arată studiul), după caz, împreună cu Organizaţia pentru Dezvolta-rea Sectorului IMM (“ODIMM”), va cuprinde:

• Evaluarea fezabilităţii tehnice și fi nanciare a întreprinderilor mici de prelucrare a produselor alimentare. În ciuda discuţiilor ample despre întreprinderile mici de prelucrare a produselor alimentare în ţările în curs de tranziţie, puţin se ști e despre fezabilitate în Republica Moldo-va și este acumulată puţină experienţă. Evaluarea fezabilităţii se va concentra pe disponibi-litatea și expansibilitatea tehnologiei și pe fezabilitatea fi nanciară. Acesta din urmă, desigur, va necesita o analiză a pieţei.

• Evaluările de fezabilitate, prin urmare, vor fi efectuate cuprinzând analiza celor ce urmează:- esti marea volumelor și coordonarea produselor agricole primare disponibile pentru

prelucrare;- determinarea produselor alimentare prelucrate care ar putea fi produse la nivel local și

regional din materii prime disponibile;- identi fi carea noilor oportunităţi de piaţă, determinând în ti mpul procesului caracteristi -

cile produsului și ale canti tăţilor probabile pe ambele pieţe internă și pentru export;- identi fi carea și evaluarea costurilor tehnologiilor adecvate pentru prelucrarea în cadrul

gospodăriei, microîntreprinderii și nivelul cooperati st precum și esti marea canti tăţilor minime pentru producerea comercială.

Un obiecti v-cheie va fi identi fi carea sprijinului de care va fi nevoie pentru a permite creșterea volumului de prelucrare a produselor alimentare la nivel de gospodărie, microîntreprindere și cooperati st.

• Susţinerea micilor întreprinderi de prelucrare. Adaptat, sprijinul consultanţei individuale în afaceri prevăzut pentru sti mularea apariţiei noilor întreprinderi de prelucrare mici în regiu-nea centrală. Livrat prin intermediul serviciilor existente de consultanţă în afaceri, precum și prin alte proiecte, obiecti vul este ca ei să benefi cieze rapid de fondurile de împrumut disponibile pentru întreprinderile mici. Ei vor primi sprijin pentru managementul afacerilor, dezvoltarea produsului și marketi ng, precum și de tehnologie.

• Instalarea echipamentului de prelucrare a produselor alimentare. Servicii de acest ti p au apărut în Statele Unite, Canada, Irlanda și Marea Britanie ca o modalitate de a sti mula dez-voltarea afacerii, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Cea mai mare parte a produse-lor alimentare pentru vânzare nu pot fi prelucrate (fi erte, conservate, congelate, ambalate sau altf el modifi cate pentru vânzare și consum) într-o bucătărie de casă ti pică. Mai exact, pentru a vinde produse alimentare preparate, acestea trebuie să fi e prelucrate într-o bucă-tărie care îndeplinește condiţiile de amplasare, dotarea cu echipamente, igienă a muncii, precum și de management și este inspectată periodic. De asemenea, este important ca bucătăria să fi e de o dimensiune care permite prelucrarea în volume comerciale.

• Difuzarea tehnologiei prin organizarea de târguri comerciale, cu scopul de a aduce împreu-nă reprezentanţii întreprinderilor de prelucrare și furnizorii, astf el aducându-i la dispoziţia prelucrătorului o mai bună cunoaștere a tehnologiei de prelucrare disponibile. Scopul va fi de a prezenta o diversitate de produse în domeniu de la diferiţi producători și târgurile vor avea loc, în principal, în zonele rurale pentru a evita ca reprezentanţii micilor întreprinderi de prelucrare să fi e nevoiţi să se deplaseze la distanţe mari.

Sursa: PNUD Moldova

72

Boxa 10: Programe de Transfer Condiţionat de Numerar TCN

Spre deosebire de cele mai multe iniţiati ve de dezvoltare, programele de transfer condiţionat de numerar introdus recent în America Lati nă și Caraibe au fost obiectul unor evaluări riguroase a efi cienţei acestora. Aceste programe oferă bani condiţionat pentru familiile sărace de anumite comportamente, de obicei, investi ţii în capitalul uman, cum ar fi trimiterea copiilor la școală sau aducerea lor la centrele de sănătate în mod regulat. Evaluările sunt disponibile pentru progra-mele lansate în Mexic, Brazilia, Honduras, Jamaica si Nicaragua. Rezultatele evaluării de la prima generaţie de programe în Mexic, Brazilia și Nicaragua arată că programele de transfer condiţionat de numerar consti tuie un mijloc efi cient pentru promovarea acumulării de capital uman în rândul gospodăriilor sărace. Există dovezi clare ale succesului în creșterea ratelor de școlarizare (sau evi-tarea abandonului școlar, îmbunătăţirea asistenţei medicale preventi ve și creșterea consumului în cadrul gospodăriei).

Sănătatea și nutriţia copiilor s-a îmbunătăţit ca urmare a programelor TCN. Evaluarea PROGRESA arată o îmbunătăţire semnifi cati vă a monitorizării nutriţiei și o creștere a ratelor de imunizare. A crescut numărul vizitelor de monitorizare a dezvoltării copiilor sub trei ani care parti cipă la pro-gramul PROGRESA de la 30 la 60 %, iar benefi ciarii cu vârstă cuprinsă între 0 – 5 ani au prezentat o incidenţă de boală cu 12 % mai mică, comparati v cu copiii care nu parti cipă la PROGRESA. În plus, datele sugerează că PROGRESA a avut un impact semnifi cati v asupra creșterii și dezvoltării copilului și a redus probabilitatea de stagnare a dezvoltării copiilor pentru copiii cu vârste între 12 – 36 de luni. În Nicaragua, programul TCN a generat îmbunătăţiri chiar mai mari. Aproximati v 60 % din copiii mai mici de 3 ani au parti cipat în procesul de monitorizare a nutriţiei înainte de implementarea RPS. După câteva luni de operare a programului, mai mult de 90 % din copiii din zonele RPS au benefi ciat de monitorizare a nutriţiei, comparati v cu doar 67 % din zonele de con-trol. În ceea ce privește ratele de imunizare, RPS a crescut numărul imunizărilor efectuate în ti mp uti l în rândul copiilor de 12-23 luni cu 18 puncte procentuale.

Nivelul de consum, de asemenea, a crescut ca urmare a parti cipării la programele TCN. În Mexic, nivelul mediu de consum al gospodăriilor parti cipante în programul PROGRESA a crescut cu 14 %, iar cheltuielile medii pentru alimentare, după doar puţin peste un an de funcţionare a pro-gramului au fost cu 11 % mai mare comparati v cu gospodăriile din afara programului PROGRESA. Creșterea nivelului de consum în gospodăriile casnice, în mare parte, este condus de cheltuieli mai mari pentru fructe, legume, precum și produse de origine animală. Mediana valorii calorice în gospodăriile PROGRESA a crescut cu 7,8 %. În Nicaragua gospodăriile de control au cunoscut o scădere accentuată a consumului, în parte, datorită preţurilor scăzute la cafea și din cauza se-cetei, în ti mp ce media pe cap de locuitor a cheltuielilor anuale a unei gospodării în zonele RPS nu s-a schimbat. Impactul net al programului trece într-o creștere de 19 % din consumul pe cap de locuitor și sugerează că programele de Transfer Condiţionat de Numerar poate ajuta la pro-tejarea consumului oamenilor săraci în perioade de criză, rolul gesti onării riscului trebuie luat în considerare pentru analize suplimentare.

Sursa: Banca Mondială – Rawlings, Laura și Gloria Rubio (2003)

73

O criti că frecventă la adresa programelor de Transfer Condiţionat de Numerar este așa-zisa inefi ci-enţă a lor. Boxa 7 menţionează unele practi ci existente cu privire la programele TCN. Un program TCN trebuie să fi e considerat inefi cient sau nu, depinde de conceptualizarea lui. Dacă ideea este ca gospodăriile casnice benefi ciare trebuie să dovedească prin veniturile sau cheltuielile lor starea defi nită a sărăciei, prin intermediul primirii transferurilor de numerar lunare, programele, desigur, vor fi inefi ciente, pentru că, cel mai probabil, volumul transferurilor va fi insufi cient. Dar dacă scopul programelor este de a permite gospodăriilor cu venit mai mic să conti nue procesele de creare a ca-pacităţilor în cadrul gospodăriilor chiar și în perioade de criză și să protejeze capacităţile existente, programele TCN par a fi sufi cient de efi ciente și ar trebui să fi e considerate ca o alternati vă politi că, în special pentru că există deja o dovadă stati sti că privind scăderea abandonului preșcolar primar precum și referitor la difi cultăţile în accesarea serviciilor de sănătate pentru gospodăriile cu venituri mai mici.

Impactul social al crizei poate fi de lungă durată, deoarece problemele sociale se redresează abia la etapa a treia (după redresarea economică și recuperarea în domeniul ocupării forţei de muncă). Exis-tă dovezi empirice ale fostei crize (În întreaga lume) că recuperarea în domeniul ocupării forţei de muncă durează de două ori mai mult ti mp decât redresarea în domeniul producerii. Pentru Moldova aceasta ar însemna că recuperarea ocupării forţei de muncă va fi simţită în 2011, iar recuperarea socială în 2012. Modifi cările importante la pragul de sărăcie care se întâmplă acum (creșterea inega-lităţii) va face recuperarea socială mai complexă și mai lentă.

Un lucru important pentru protecţia capitalului uman în ti mpul crizei ar fi axarea pe intervenţiile guvernamentale pentru a atenua impactul crizei. Datoriile în urma fi nanţării intervenţiilor ar trebui să fi e luate în considerare. Acest obiecti v de protecţie poate fi ati ns pe calea condiţiilor de acces mai fl exibile sau exti nse (temporal) la prestaţiile sociale (transferuri condiţionate de numerar), o mai bună direcţionare a prestaţiilor sociale care trebuie să meargă paralel cu dezvoltarea servici-ilor sociale la nivel comunitar. Prin urmare, colectarea de date privind serviciile sociale existente trebuie să fi e subesti mate de necesitatea evaluării lor în fi ecare comunitate. Noul guvern ar trebui să se concentreze asupra acestor programe sociale, care pot avea un impact mai bun asupra celor mai vulnerabile familii, cum ar fi subvenţiile pentru încălzire și apă etc., să revizuiască direcţionarea prestaţiilor sociale, să revizuiască sursele fi scale pentru fi nanţarea datoriilor, luarea în considerare a programelor de microcredite pentru zonele urbane, oferirea posibilităţilor fi nanciare pentru IMM-uri și să ia în considerare posibilitatea de implementare a tehnicilor de agricultură raţională pentru creșterea veniturilor mici din agricultură.

74

Boxa 11: Agricultura Raţională

Agricultura Raţională câști gă acceptare în multe părţi ale lumii, consti tuind o alternati vă pentru agricultura convenţională și cea organică. Cu toate că practi ca agriculturii raţionale la scară largă a apărut în Brazilia și Argenti na, evoluţii similare au avut loc în multe alte zone ale lumii, în special în America de Nord, în așa-zisele zone de “culti vare zero” a solului, în Africa și Asia, cu tehnologii, cum ar fi cele agro-foresti ere. Agricultura Raţională se bazează pe principiile de transformare a solului, opti mizând uti lizarea culturilor de producţie, inclusiv forţa de muncă, și prin opti mizarea profi turilor.

Agricultura Raţională prevede integrarea managementului ecologic cu metode moderne și ști in-ţifi ce de producţie agricolă. Agricultura Raţională implică toate tehnologiile moderne, care îm-bunătăţesc calitatea și integritatea ecologică a solului, dar uti lizarea acestora este temperată cu cunoști nţe tradiţionale de culti vare a solului, dobândite prin generaţii de agricultori de succes.

Agricultura Raţională promovează perturbarea minima a solului prin culti vare (culti vare zero a solului), aplicarea echilibrată a factorilor de producţie chimici (doar cât este necesar pentru îm-bunătăţirea calităţii solului, culturilor sănătoase și producţiei de animale), precum și gesti onarea atentă a reziduurilor și deșeurilor. Prin aceasta se reduce poluarea pământului, și apei și a eroziu-nii solului, se reduce dependenţa pe termen lung de factorii de producţie externi, se consolidea-ză capacitatea de management al mediului, se îmbunătăţește calitatea apei și efi cienţa uti lizării apei și se reduc emisiile de gaze cu efect de seră prin uti lizarea diminuată de combusti bili fosil. Agricultura Raţională, inclusiv cea agro-foresti eră (fi gurile 1 și 2), culturile de specialitate, pre-cum și sistemele de culturi permanente, promovează sufi cienţa alimentară, reducerea sărăciei și valoarea adăugată de producţie prin intermediul culturilor îmbunătăţite și al producţiei de animale, precum și al producţiei în ceea ce privește oportunităţile oferite de piaţă. Prelucrarea minimă a solului duce la diminuarea implicării factorului uman, atât în ti mp, cât și efort.

Agricultura Raţională este cel mai bine realizată prin intermediul proceselor de dezvoltare, bazate pe comunitate, prin care comunităţile locale și asociaţiile de fermieri identi fi că și implementează opţiunile cele mai bune pentru AR în localităţile lor. Asociaţiile locale, regionale și naţionale ale agricultorilor, cooperând prin intermediul atelierelor de lucru comunitare, instruirea de la agri-cultor la agricultor etc., dar și cu sprijinul tehnic din partea unor profesioniști în acest domeniu, sunt principalii actori în promovarea AR.

Sursa: Dumanski, J. ș.a. (2006): Paradigma Agriculturii Raţionale

75

10. BibliografieADEPT &EXPERT-GRUP (2009). Implementarea reformelor iniţiate conform Planului de acţiuni RM-UE, evalu-area progresului în perioada ianuarie–marti e 2009. Dezvoltare şi reforme economice. EUROMONITOR nr. 5(14) Ediţia IV, htt p://www.expert-grup.org/library_upld/d208.pdf

ADEPT &EXPERT-GRUP (2009). Implementarea reformelor iniţiate conform Planului de acţiuni RM-UE, eva-luarea progresului în perioada aprilie–iunie 2009. Dezvoltare şi reforme economice. EUROMONITOR nr. 6(15) Ediţia V., htt p://www.expert-grup.org/library_upld/d210.pdf

ANOFM (2009). Numărul persoanelor afl ate în cautarea unui loc de muncă. Raport stati sti c aprilie 2009. htt p://www.anofm.md/Sites/anofm_md/Uploads/raport%20stati sti c%2011%20mai.F201003B4B1F4AAE8A-24F39ED3142E0E.doc

ANRE (2009). Raportul anual de acti vitate a ANRE în anul 2008. Acti vităţile de actualizare a tarifelor la ga-zele naturale, la energia electrică şi termică. htt p://www.anre.md/upl/fi le/Rapoarte/Raport%20anual%202008%20total.doc

Aplostol, P., Republica Moldova între vis şi realitate. 2009, htt p://petruapostol.wordpress.com/2009/08/01/republica-moldova-intre-vis-si-realitate/

Chivriga, V., Evoluţia pieţii funciare agricole în Republica Moldova. IDIS – Politi ci Publice, nr. 4, 2009. htt p://www.viitorul.org/public/2164/ro/Evoluti a%20Pietei%20Funciare.pdf

Dumanski, J., et al (2006): The Paradigm of Conservati on Agriculture. htt p://www.unapcaem.org/publicati on/Conservati onAgri/ParaOfCA.pdf

ILO (2001): ILO Generic Crisis Response Modules – Module 2 – Financial and Economic Downturns

IMF (2009). Press Release No. 09/206: June 10, 2009

IDIS (2009). Economic Statewatch. Quaterly Analisis and Forecasts Issue 15. Q 1 htt p://www.viitorul.org/pub-lic/1786/en/ME_1_2009_ENG.pdf

IMF World Economic Outlook Update October 2009

IMF Press Release No. 09/206: June 10, 2009

IOM: The Socio-Economic Impact of the Economic Crisis on Migrati on and Remitt ances in the Republic of Moldova, April 2009

IOM, Labour Migrati on and Remitt ances in Moldova: Is the Boom Over?”

IOM/CBS-AXA, 2008, Labor Migrati on and Remitt ances in Moldova, 20062008: Trends and Preliminary Find-ings from the Panel Household Survey

MET (2007). The Report on Poverty and Policy Impact;

MET (2009). The social-economic situati on in Moldova in january – march 2009. htt p://www.mec.gov.md/fi les/documents/Evoluti a%204%20luni%202009.pdf

MSPFC (2009). Annual Social Report 2008 (draft ).

NBS. Indicile preţurilor protucţiei agricole. www.stati sti ca.md/public/fi les/serii_de_ti mp/preturi/preturi_ag-ricultura/1_ind_trim_pret_agric_2000_2009.xls

NBS. Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şi şomajul în trimestrul I 2009.

NBS. Structura populaţiei stabile, pe sexe şi vârste, la începutul anului 2009. htt p://www.stati sti ca.md/news-view.php?l=ro&idc=168&id=2602

NBS (2009). Rezultatele studiului privind sănătatea şi accesul populaţiei la serviciile de sănătate în Republica Moldova. Realizat la solicitarea MS cu suportul WB.

NBS. Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul I 2009. htt p://www.stati sti ca.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2667

76

NBS (2009). Situaţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie – marti e 2009. htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/publicati i_electronice/Raport_trimestrial/Raport_I_2009_ROM.pdf

NBS(2009). Situaţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie – iunie 2009. htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/publicati i_electronice/Raport_trimestrial/raport_II_2009_rom.pdf

NBS (2009). Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul I 2009. htt p://www.stati sti ca.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2607

NBS (2009) Distributi on of employment by acti vity and sex.. htt p://www.stati sti ca.md/public/fi les/serii_de_ti mp/forta_de_munca/populati e_ocupata/infraanuale/Distr_pop_ocup_acti v_sexe_trim.xls

Ratha and Shaw (2007) Bilateral Esti mates of Migrants Stocks Database, South-South Migrati on and Remit-tances. World Bank, Washington, D.C.

Rawlings, Laura and Gloria Rubio (2003) Evaluati ng the Impact of Conditi onal Cash Transfer Programs – Les-sons from Lati n America; World Bank Policy Research Working Paper 3119.

Sauwalak Kitti prapas, 2002, Social Impacts of Financial and Economic Crisis in Thailand, EADN Regional Project on the Social Impact of the Asian Financial Crisis

UNDP/Expert-Grup report on “Impact of global fi nancial crisis on local communiti es in Moldova”, August 2009.

World Bank, 2009, MOLDOVA: The Consequences of Several Shocks for Consumpti on and Poverty Report No. 49019-MD

WB (2009). Global Crisis Pushing Almost 35 Million People Back into Poverty and Vulnerability in Europe and Central Asia. htt p://www.worldbank.org.md/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/MOLDOVAEXTN/0,,contentMDK:22165459~menuPK:50003484~pagePK:2865066~piPK:2865079~theSitePK:302251,00.html

World Bank (2005), Enhancing Job Opportuniti es: Eastern Europe and the Former Soviet Union.

77

11. AnexăLista tabelelor și figurilor

Tabelul A1: Caracteristi cile grupului de gospodării după mărimea gospodăriei

Tabelul A2: Caracteristi cile grupului de gospodării după sexul capului gospodăriei

Tabelul A3: Caracteristi cile gospodăriei după statutul socio-economic al capului gospodăriei

Tabelul A4: Caracteristi cile gospodăriei după chinti lele de venit

Tabelul A5: Profi lul gospodăriilor cu copii

Tabelul A6: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană conform perioadei și mediului de reședinţă

Tabelul A7: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană conform perioadei și numărului de copii până la 18 ani în gospodărie

Tabelul A8: Veniturile medii lunare disponibile conform perioadei și nivelului de educaţie al capului gospo-dăriei

Tabelul A9: Veniturile medii lunare disponibile conform perioadei și sexului capului gospodăriei

Tabelul A10: Distribuţia populaţiei pe chinti lele de venit și perioade (%)

Tabelul A11: Distribuţia populaţiei pe chinti lele de consum și perioade (%)

Tabelul A12: Modifi carea procentuală a veniturilor după zonele geografi ce (%)

Tabelul A13: Modifi carea procentuală a veniturilor după mărimea gospodăriei (%)

Tabelul A14: Modifi carea veniturilor după sexul capului gospodăriei – %, înaintea și în ti mpul crizei

Tabelul A15: Modifi carea veniturilor după statutul ocupaţional al capului gospodăriei – %, înaintea și în ti m-pul crizei

Tabelul A16: Cheltuielile pe cap de locuitor după zonele geografi ce

Tabelul A17: Indicele IDAM pentru gospodăriile din 3 persoane din regiunea centrală și de sud, mediul rural

Tabelul A18: Indicele IDAM pentru gospodăriile din > 4 persoane din regiunea centrală și de sud, mediul rural

Tabelul A19: Indicele IDAM pentru gospodăriile cu copii până la 16 ani din regiunea centrală și de sud, me-diul rural

Tabelul A20: Indicele IDAM pentru gospodăriile cu 1 copil până 16 ani din regiunea centrală și de sud, mediul rural

Figura A1: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și indicele IDAM complet

Figura A2: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare după venituri a indicelui IDAM

Figura A3: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare demografi că a indicelui IDAM

Figura A4: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare economică a indicelui IDAM

Figura A5: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare medicală a indicelui IDAM

Figura A6: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare educaţională a indicelui IDAM

Figura A7: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare după condiţiile de trai a indicelui IDAM

78

Planul II – Experienţe din Programul de Ocupare Urgentă din Tarjia – Bolivia

Planul II: Proiect administrat de PNUD în Bolivia, al cărui scop principal a fost crearea masivă a locurilor de muncă temporare în toată ţara și a fost fi nanţat bilateral de către Belgia, Olanda, Suedia și USAID și multi lateral de către agenţiile Banca Mondială și CAF. Acest program a fost creat în conformitate cu in-strucţiunile Consiliului de Administraţie de Fonduri (DUF), ca un proiect anti ciclu, datorită indicatorilor alarmanţi ai șomajului din ţară. Oamenii care au benefi ciat de acest ti p de ocupare au aparţinut celor mai sărace straturi ale societăţii boliviene și au fost consideraţi muncitori necalifi caţi.

Actori implicaţi

Consiliul de Fonduri / Prefectura Tarija: Insti tuţie guvernamentală, Planul I și PEU, responsabili de fi nanţare și de monitorizare a planurilor de ocupare a forţei de muncă.

PNUD Bolivia: Ca agenţie de administrare pentru PLANUL II, din marti e 2003 până în aprilie 2004. Principalele sale atribuţii au fost de a administra resursele economice ale proiectului, a monitoriza și a controla supravegherea și companiile contractante, precum și de a aproba și a monitoriza imple-mentarea proiectelor.

Companiile Contractante: Acestea au fost insti tuţii private de microfi nanţare, angajate să înregistre-ze, să contracteze și să plătească muncitorii.

Companiile de Supraveghere: Companii de consultanţă private angajate să supravegheze asistenţa lucrătorilor și calitatea tehnică a proiectelor, precum si modul de transfer al cunoști nţelor profesio-niști lor și muncitorilor.

Muncitorii: muncitorii au aparţinut celor mai sărace straturi ale societăţii și au fost consideraţi mun-citori necalifi caţi. Acești oameni au lucrat 5 zile pe săptămână, 7 ore pe zi, ti mp de la 1 la 2 ½ luni, și au primit salarii bilunare (25 – 30 lucrători în proiect).

Solicitanţii/Benefi ciarii Proiectului: Autorităţile municipale și departamentale, precum și alte agenţii guvernamentale au identi fi cat, au pregăti t și au prezentat proiectele pentru fi nanţare prin programele bazate pe carti er și necesităţile comunităţii. Solicitanţii, de asemenea, au fost responsabili pentru fur-nizarea materialelor de construcţii și instrumentelor, pentru că programele fi nanţau doar salariile.

Implementarea

Implementarea programelor s-a bazat pe externalizarea tuturor componentelor sale. Acesta este mo-ti vul pentru care administrarea, supravegherea și responsabilităţile contractante au fost transmise di-feritor enti tăţi. Toate controalele sunt ex-post, aceasta permite efectuarea plăţii din fonduri, rapid și efi cient, direct la lucrători, pe bază bilunară. Cu alte cuvinte, în cazul în care unitatea de supraveghere comite o greșeală în plata salariilor acest cost este dedus din comisiile sale, același lucru este valabil și pentru agenţia contractantă, în cazul în care se comite o greșeală în plata lucrătorilor, precum și pentru administrator, în cazul comiterii unei greșeli în procesul de rambursare. Prin urmare, fi ecare enti tate își asumă întreaga responsabilitate fi nanciară pentru acţiunile sale și erorile comise.

• Unităţii de supraveghere i se plătește un comision pentru fi ecare stat de plată salarial prezentat.

• Agenţiile de contractare operează cu un fond de rulare/ rotati ve și primește un comision pen-tru fi ecare lucrător pe care îl plătește.

• Această metodă de plată reduce costurile fi xe care rezultă în costuri administrati ve scăzute.

Meniul proiectului urban:

• Menţinerea și îmbunătăţirea străzilor și aleilor;

• Prevenirea dezastrelor naturale;

• Reconstrucţia și curăţirea după producerea dezastrelor naturale;

• Protecţia mediului;

79

• Terenuri de sport și agrement;

• Reabilitarea clădirilor istorice;

• Alte proiecte cu uti lizarea intensă a forţei de muncă.

Meniul proiectului rural:

• Menţinerea și îmbunătăţirea drumurilor;

• Reabilitarea traseelor turisti ce;

• Construirea și reabilitarea canalelor de irigaţie;

• Construirea și modernizarea sălilor de clasă;

• Îmbunătăţirea spaţiilor comunitare;

• Prevenirea dezastrelor naturale.

Programul de Asistenţă Tehnică și Profesională:

Acest program a angajat persoane cu un grad tehnic sau profesional, cu scopul de a ajuta la:

• Elaborarea planurilor de proiecte;

• Ca supraveghetori pe șanti er și parte a procesului de instruire la faţa locului în conformitate cu premisa de învăţare prin practi că;

• Responsabil de asistenţă la verifi care și validare.

Proiecte 2008:

Servicii de bază 27 6%

Atenuarea efectelor catastrofelor 55 13%

Agricultură 158 38%

Viti cultură 51 12%

Piscicultură 15 4% 4%

Recoltare fructe 13 3%

Silvicultură 24 6%

Turism 14 3%

Arti zanat 2 0%

Dezvoltarea capacităţilor și inserţia la locul de muncă 8 2%

Altele 52 12%

În total 419 100%

Sursa: PNUD Bolivia

Planul II s-a dovedit a fi un instrument foarte efi cient în etapele de recuperare și de reconstrucţie în situaţii în caz de dezastru. Programul are capacitatea de a atribui personalul într-un mod foarte rapid și efi cient, oferind, prin urmare, forţă de muncă pentru curăţire și refacerea infrastructurii de bază aproape imediat după producerea evenimentului. Acest ti p de programe poate fi folosit pentru a an-gaja persoane afectate în caz de catastrofe, conferindu-le apoi un rol acti v în procesul de recuperare și permiţându-le să se ajute ei înșiși. Salariul oferit lor, chiar dacă este vorba de un salariu minim pe economie, le permite să facă faţă în perioada de după dezastru într-un mod mai demn, oferindu-le mijloacele fi nanciare pentru necesităţile lor de bază. Datorită faptului că dezastrele apar într-un mod neașteptat, este important să se stabilească un mecanism care poate lansa un program de recupe-rare printr-o acţiune rapidă, externalizarea componentelor la instanţe specializate și procedurile de revizuire ex-post face ca acest program să fi e unul foarte efi cient pentru aceste situaţii.

80

Tabelul A1: Caracteristi cile grupului de gospodării după mărimea gospodăriei

Mărimea gospodăriei (grupuri)

1-2 persoane 3 4 5 și mai multeVârsta capului gospodăriei (grupuri)

Până la 30 ani 179 5.9% 124 10.7% 65 6.2% 23 3.3%

30-39 147 4.9% 254 21.9% 285 27.0% 150 21.4%

40-49 366 12.2% 330 28.4% 375 35.5% 197 28.1%

50-59 762 25.3% 291 25.1% 210 19.9% 170 24.3%

60-64 288 9.6% 52 4.5% 32 3.0% 34 4.9%

65+ 1270 42.2% 110 9.5% 88 8.3% 127 18.1%

Total 3012 100.0% 1161 100.0% 1055 100.0% 701 100.0%

Prezenţa copiilor până la 16 ani 16

GC cu copii până la 16 ani

169 5.6% 619 53.3% 778 73.7% 641 91.4%

GC fără copii până la 16 ani

2843 94.4% 542 46.7% 277 26.3% 60 8.6%

Total 3012 100.0% 1161 100.0% 1055 100.0% 701 100.0%

Numărul de copii până la 16 ani

GC cu 1 copil până la 16 ani

167 5.5% 495 42.6% 353 33.5% 182 26.0%

GC cu 2 copii până la 16 ani

2 .1% 123 10.6% 401 38.0% 251 35.8%

GC cu 3 și mai mulţi copii până la 16 ani

1 .1% 24 2.3% 208 29.7%

GC fără copii până la 16 ani

2843 94.4% 542 46.7% 277 26.3% 60 8.6%

Total 3012 100.0% 1161 100.0% 1055 100.0% 701 100.0%

Tipul gospodăriei (până la 16 ani)

Persoană solitară 1329 44.1%

Cuplu fără copii 1124 37.3%

Cuplu cu copii până la 16 ani

349 30.1% 349 33.1% 99 14.1%

Părinte solitar cu copii până la 16 ani

87 2.9% 50 4.3% 10 .9% 2 .3%

Alte GC cu copii până la 16 ani

81 2.7% 220 18.9% 419 39.7% 540 77.0%

Alte GC fără copii 391 13.0% 542 46.7% 277 26.3% 60 8.6%

Total 3012 100.0% 1161 100.0% 1055 100.0% 701 100.0%

Strate

Orașe mari 508 16.9% 245 21.1% 199 18.9% 78 11.1%

Orașe mici 603 20.0% 247 21.3% 213 20.2% 87 12.4%

Sate 1901 63.1% 669 57.6% 643 60.9% 536 76.5%

Total 3012 100.0% 1161 100.0% 1055 100.0% 701 100.0%

Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate.

81

Tabelul A2: Caracteristi cile grupului de gospodării după sexul capului gospodăriei

Sexul capului gospodăriei

Bărbaţi (N/%) Femei (N/%)

Vârsta capului gospodăriei (grupuri)

Până la 30 ani 230 6.5 161 6.8

30-39 565 15.9 271 11.4

40-49 861 24.2 407 17.2

50-59 903 25.4 530 22.4

60-64 243 6.8 163 6.9

65+ 757 21.3 838 35.4

Total 3.559 100 2.370 100

Statutul socio-economic al gospodăriei

Fermieri 667 18.7 166 7.0

Angajaţi în sectorul agricol 282 7.9 66 2.8

Angajaţi în sectorul nonagricol 1.113 31.3 647 27.3

Antreprenori 22 0.6 9 0.4

Pensionari 990 27.8 1.149 48.5

Alţii 485 13.6 333 14.1

Total 3.559 100 2.370 100

Tipul gospodăriei (până la 16 ani)

Persoană solitară 354 9.9 975 41.1

Cuplu fără copii 997 28.0 127 5.4

Cuplu cu copii până la 16 ani 721 20.3 76 3.2

Părinte solitar cu copii până la 16 ani 18 0.5 131 5.5

Alte GC cu copii până la 16 ani 708 19.9 552 23.3

Alte GC fără copii 761 21.4 509 21.5

Total 3.559 100 2.370 100

Prezenţa copiilor până la 16 ani 16

GC cu copii până la 16 ani 1.448 40.7 759 32.0

GC fără copii până la 16 ani 2.111 59.3 1.611 68.0

Total 3.559 100.0 2.370 100

0 – fără, 1- cu migranţi0.00 3.116 87.6 1.824 77.0

1.00 443 12.4 546 23.0

Total 3.559 100 2.370 100.0

Gospodării 0 – fără invalizi, 1- cu invalizi

0.00 3.028 85.1 2.101 88.6

1.00 531 14.9 269 11.4

Total 3.559 100.0 2.370 100

Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate.

82

Tabelul A3: Caracteristi cile gospodăriei după statutul socio-economic al capului gospodăriei

Statutul socio-economic al gospodăriei

Fermieri (N/%)

Angajaţi în secto-

rul agricol (N/%)

Angajaţi în sectorul nonagricol

(N/%)

Antrepre-nori (N/%)

Pensionari (N/%)

Alte (N/%)

MediulUrban 43 5.2 35 10.1 1.082 61.5 16 51.6 633 29.6 371 45.4Rural 790 94.8 313 89.9 678 38.5 15 48.4 1.506 70.4 447 54.6

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

StrateOrașe mari 3 0.4 4 1.1 583 33.1 8 25.8 255 11.9 177 21.6Orașe mici 40 4.8 31 8.9 499 28.4 8 25.8 378 17.7 194 23.7Sate 790 94.8 313 89.9 678 38.5 15 48.4 1.506 70.4 447 54.6

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

Zona geografi că

Nord 287 34.5 117 33.6 425 24.1 11 35.5 792 37.0 276 33.7Centru 340 40.8 104 29.9 450 25.6 6 19.4 662 30.9 255 31.2Sud 196 23.5 119 34.2 308 17.5 4 12.9 463 21.6 143 17.5Chișinău 10 1.2 8 2.3 577 32.8 10 32.3 222 10.4 144 17.6

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 1000 – fără, 1- cu migranţi

0.00 695 83.4 288 82.8 1.490 84.7 27 87.1 1.930 90.2 510 62.31.00 138 16.6 60 17.2 270 15.3 4 12.9 209 9.8 308 37.7

Total 833 100.0 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

Nivelul educaţional al capului gospodăriei (grupuri)

Fără studii primare 3 0.4 122 5.7 6 0.7Primare sau medii incomplete

201 24.1 100 28.7 136 7.7 1.137 53.2 134 16.4

Medii 602 72.3 227 65.2 1.159 65.9 19 61.3 699 32.7 629 76.9Superioare 27 3.2 21 6.0 465 26.4 12 38.7 181 8.5 49 6.0

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

Numărul de copii până la 16 ani

GC cu 1 copil până la 16 ani

181 21.7 76 21.8 480 27.3 6 19.4 215 10.1 239 29.2

GC cu 2 copii până la 16 ani

154 18.5 49 14.1 273 15.5 6 19.4 119 5.6 176 21.5

GC cu 3 și mai mulţi copii până la 16 ani

61 7.3 23 6.6 48 2.7 1 3.2 37 1.7 63 7.7

GC fără copii până la 16 ani

437 52.5 200 57.5 959 54.5 18 58.1 1.768 82.7 340 41.6

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

Mărimea gospodăriei (grupuri)

1-2 persoane 298 35.8 146 42.0 645 36.6 9 29.0 1.609 75.2 305 37.33 176 21.1 72 20.7 490 27.8 6 19.4 201 9.4 216 26.44 191 22.9 70 20.1 436 24.8 13 41.9 154 7.2 191 23.35 și mai multe 168 20.2 60 17.2 189 10.7 3 9.7 175 8.2 106 13.0

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

Vârsta capului gospodăriei (grupuri)

Până la 30 ani 35 4.2 15 4.3 160 9.1 1 3.2 5 0.2 175 21.430-39 156 18.7 51 14.7 378 21.5 8 25.8 16 0.7 227 27.840-49 297 35.7 102 29.3 549 31.2 8 25.8 67 3.1 245 30.050-59 279 33.5 159 45.7 551 31.3 13 41.9 281 13.1 150 18.360-64 35 4.2 18 5.2 101 5.7 1 3.2 242 11.3 9 1.165+ 31 3.7 3 0.9 21 1.2 1.528 71.4 12 1.5

Total 833 100 348 100 1.760 100 31 100 2.139 100 818 100

Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate.

83

Tabelul A4: Caracteristi cile gospodăriei după chinti lele de venit

T I (N/%) T II (N/%) T III (N/%) T IV (N/%) T 5 (N/%)

Vârsta capului gospodăriei (grupuri)

Până la 30 ani 60 5.8 46 3.9 57 4.5 69 5.7 159 12.930-39 191 18.5 142 12.0 130 10.3 175 14.4 198 16.140-49 289 28.0 202 17.0 201 16.0 280 23.0 296 24.050-59 279 27.0 235 19.8 259 20.6 298 24.5 362 29.460-64 56 5.4 76 6.4 97 7.7 85 7.0 92 7.565+ 158 15.3 486 40.9 516 41.0 310 25.5 125 10.1

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100.0 1.232 100

Statutul socio-economic al gospodăriei

Fermieri 404 39.1 147 12.4 111 8.8 104 8.5 67 5.4Angajaţi în sectorul agricol 100 9.7 71 6.0 60 4.8 58 4.8 59 4.8Angajaţi în sectorul nonagricol 145 14.0 236 19.9 294 23.3 459 37.7 626 50.8Antreprenori 3 0.3 2 0.2 3 0.2 6 0.5 17 1.4Pensionari 258 25.0 608 51.2 654 51.9 411 33.8 208 16.9Alţii 123 11.9 123 10.4 138 11.0 179 14.7 255 20.7

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100.0 1.217 100.0 1.232 100

Numărul de copii până la 16 ani

GC cu 1 copil 256 24.8 217 18.3 213 16.9 269 22.1 242 19.6GC cu 2 copii 222 21.5 169 14.2 155 12.3 140 11.5 91 7.4GC cu 3 și mai mulţi copii 115 11.1 54 4.5 34 2.7 20 1.6 10 0.8GC fără copii 440 42.6 747 62.9 858 68.1 788 64.7 889 72.2

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

Tipul gospodăriei (până la 16 ani)

Persoană solitară 118 11.4 300 25.3 347 27.5 253 20.8 311 25.2Cuplu fără copii 110 10.6 243 20.5 277 22.0 227 18.7 267 21.7Cuplu cu copii până la 16 ani 200 19.4 138 11.6 144 11.4 162 13.3 153 12.4Părinte solitar cu copii până la 16 ani

40 3.9 26 2.2 25 2.0 31 2.5 27 2.2

Alte GC cu copii până la 16 ani 352 34.1 276 23.3 233 18.5 236 19.4 163 13.2Alte GC fără copii 213 20.6 204 17.2 234 18.6 308 25.3 311 25.2

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100Prezenţa copiilor până la 16 ani 16

GC cu copii < 17 593 57.4 440 37.1 402 31.9 429 35.3 343 27.8

GC fără copii < 17 440 42.6 747 62.9 858 68.1 788 64.7 889 72.2

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

MigranţiFără 900 87.1 1.049 88.4 1.089 86.4 995 81.8 907 73.6Cu 133 12.9 138 11.6 171 13.6 222 18.2 325 26.4

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

InvaliziFără 910 88.1 1.018 85.8 1.066 84.6 1.036 85.1 1.099 89.2Cu 123 11.9 169 14.2 194 15.4 181 14.9 133 10.8

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

MediulUrban 199 19.3 361 30.4 383 30.4 535 44.0 702 57.0Rural 834 80.7 826 69.6 877 69.6 682 56.0 530 43.0

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

StrateOrașe mari 63 6.1 123 10.4 141 11.2 256 21.0 447 36.3Orașe mici 136 13.2 238 20.1 242 19.2 279 22.9 255 20.7Sate 834 80.7 826 69.6 877 69.6 682 56.0 530 43.0

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

Zona geografi că

Nord 328 31.8 422 35.6 455 36.1 384 31.6 319 25.9Centru 417 40.4 379 31.9 406 32.2 330 27.1 285 23.1Sud 251 24.3 281 23.7 270 21.4 244 20.0 187 15.2Chișinău 37 3.6 105 8.8 129 10.2 259 21.3 441 35.8

Total 1.033 100 1.187 100 1.260 100 1.217 100 1.232 100

Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate.

84

Tabelul A5: Profi lul gospodăriilor cu copii

Înaintea crizei În ti mpul crizei TOTAL

Număr Rând %

Coloană % Număr Rând

%Coloană

% Număr Rând %

Coloană %

Regiunea geografi că

Nord 379 52.6 28.8 342 47.4 28.5 721 100 28.7Centru 410 50.6 31.2 401 49.4 33.4 811 100 32.3Sud 302 54.1 23.0 256 45.9 21.4 558 100 22.2Chișinău 224 52.8 17.0 200 47.2 16.7 424 100 16.9

StrateOrașe mari 233 52.6 17.7 210 47.4 17.5 443 100 17.6Orașe mici 250 52.4 19.0 227 47.6 18.9 477 100 19.0Sate 832 52.2 63.3 762 47.8 63.6 1 594 100 63.4

Sexul capului gospodăriei

Bărbaţi 856 52.4 65.1 779 47.6 65.0 1 635 100 65.0

Femei 459 52.2 34.9 420 47.8 35.0 879 100 35.0

Tipul gospodăriei (copii pînă la 18 ani)

Cuplu cu copii 542 52.8 41.2 485 47.2 40.5 1 027 100 40.9Părinte singur cu copii 117 52.9 8.9 104 47.1 8.7 221 100 8.8

Alte GC cu copii 654 51.8 49.7 608 48.2 50.7 1 262 100 50.2

Număr de copii până la 18 ani

GC cu 1 copil 667 53.7 50.7 576 46.3 48.0 1 243 100 49.4GC cu 2 copii 483 50.8 36.7 468 49.2 39.0 951 100 37.8GC cu 3 și mai mulţi copii 165 51.6 12.5 155 48.4 12.9 320 100 12.7

Statut socio-economic al capului gospodăriei

Fermieri 253 57.1 19.2 190 42.9 15.8 443 100 17.6Angajaţi în sectorul agricol 92 54.1 7.0 78 45.9 6.5 170 100 6.8

Angajaţi în sectorul nonagricol 506 54.6 38.5 420 45.4 35.0 926 100 36.8

Întreprinzători 5 33.3 0.4 10 66.7 0.8 15 100 0.6Pensionari 231 54.7 17.6 191 45.3 15.9 422 100 16.8Alţii 228 42.4 17.3% 310 57.6 25.9 538 100 21.4

Nivel de educaţie al capului gospodăriei

Fără studii primare 15 68.2 1.1 7 31.8 0.6 22 100 0.9

Studii primare sau medii incomplete 299 54.3 22.7 252 45.7 21.0 551 100 21.9

Studii medii gener-ale, de specialitate sau secundar pro-fesionale

835 50.8 63.5 808 49.2 67.4 1 643 100 65.4

Studii superioare 166 55.7 12.6 132 44.3 11.0 298 100 11.9

Grupe de vârstă a capului gospodăriei

Până la 30 ani 126 50.2 9.6 125 49.8 10.4 251 100 10.030—39 ani 380 51.6 28.9 357 48.4 29.8 737 100 29.340—49 ani 390 51.2 29.7 372 48.8 31.0 762 100 30.350—59 ani 234 54.8 17.8 193 45.2 16.1 427 100 17.060—64 ani 47 53.4 3.6 41 46.6 3.4 88 100 3.565+ ani 138 55.4 10.5 111 44.6 9.3 249 100 9.9

Prezenţa migranţilor în gospodărie

fără migranţi 986 52.1 75.0 908 47.9 75.7 1 894 100 75.4

cu migranţi 328 53.0 25.0 291 47.0 24.3 619 100 24.6

Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC.

85

Tabelul A6: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană, conform perioadei și mediului de reședinţă

Gospodării cu copii până la 18 ani

Urban Rural

Înaintea crizei În ti mpul crizei Înaintea crizei În ti mpul crizei

MDL % MDL % MDL % MDL %

Venituri medii lunare disponibil e pe persoană 1 169 100.0 1 217 100.0 796 100.0 728 100.0

Acti vitatea salarială 710 60.7 748 61.5 240 30.2 197 27.1

Acti vitatea individuală agricolă 14 1.2 11 0.9 196 24.6 148 20.3

Acti vitatea individuală nonagricolă 131 11.2 110 9.0 47 5.9 61 8.4

Venit din proprietate 5 0.4 6 0.5 1 0.1 2 0.3

Prestaţii sociale 66 5.6 70 5.8 62 7.8 67 9.2

pensii 43 3.7 43 3.5 43 5.4 47 6.5

îndemnizaţii pentru copii 9 0.8 15 1.2 6 0.8 6 0.8

compensaţii nominati ve 3 0.3 3 0.2 4 0.5 5 0.7

Alte venituri 243 20.8 273 22.4 250 31.4 252 34.6

printre care remitenţe 159 13.6 208 17.1 227 28.5 230 31.6

Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie 2007.

Tabelul A7: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană, conform perioadei și numărului de copii până la 18 ani în gospodărie

Gospodării cu copii până la 18 ani

GC cu 1 copil până la 18 ani

GC cu 2 copii până la 18 ani

GC cu 3 și mai mulţi copii până la 18 ani

Înaintea crizei

În ti mpul crizei

Înaintea crizei

În ti mpul crizei

Înaintea crizei

În ti mpul crizei

MDL % MDL % MDL % MDL % MDL % MDL %

Venituri medii lunare disponibile pe persoană 1 095 100.0 1 024 100.0 903 100.0 947 100.0 600 100.0 603 100.0

Acti vitatea salarială 545 49.8 507 49.5 378 41.9 428 45.2 188 31.3 159 26.3

Acti vitatea individuală agricolă 115 10.5 94 9.2 125 13.8 87 9.2 156 26.1 104 17.3

Acti vitatea individuală nonagricolă 87 7.9 66 6.5 86 9.5 90 9.5 47 7.8 97 16.1

Venit din proprietate 1 0.1 5 0.5 4 0.5 1 0.2 4 0.7 5 0.8

Prestaţii sociale 75 6.8 81 7.9 57 6.3 61 6.4 48 8.1 52 8.7

pensii 54 5.0 60 5.8 39 4.3 39 4.1 23 3.8 23 3.9

îndemnizaţii pentru copii 6 0.5 6 0.6 7 0.8 12 1.3 11 1.8 13 2.1

compensaţii nominati ve 4 0.3 5 0.4 3 0.3 3 0.3 4 0.7 6 1.0

Alte venituri 273 24.9 271 26.4 253 28.1 279 29.5 157 26.1 185 30.7

printre care remitenţe 217 19.8 219 21.4 210 23.2 247 26.1 134 22.3 163 26.9

Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie 2007.

86

Tabelul A8: Veniturile medii lunare disponibile, conform perioadei și nivelului de educaţie al capului gospodăriei

Gospodării cu copii până la 18 ani

Studii primare sau medii incomplete

Studii medii generale, de specialitate sau secundar

profesionaleStudii superioare

Înaintea crizei

În ti mpul crizei

Înaintea crizei

În ti mpul crizei

Înaintea crizei

În ti mpul crizei

MDL % MDL % MDL % MDL % MDL % MDL %

Venituri medii lunare disponibile pe persoană 677 100.0 619 100.0 930 100.0 911 100.0 1 414 100.0 1 515 100.0

Acti vitatea salarială 201 29.7 185 29.9 372 40.0 364 40.0 1 013 71.6 1 079 71.2

Acti vitatea individuală agricolă 161 23.8 116 18.7 132 14.2 95 10.4 44 3.1 44 2.9

Acti vitatea individuală nonagricolă 33 4.9 64 10.3 100 10.8 92 10.1 68 4.8 58 3.8

Venit din proprietate 2 0.3 0 0.0 3 0.3 5 0.5 2 0.1 3 0.2

Prestaţii sociale 92 13.6 105 17.0 51 5.5 57 6.3 69 4.9 61 4.0

pensii 75 11.1 85 13.7 31 3.3 34 3.7 43 3.0 35 2.3

îndemnizaţii pentru copii 7 1.0 5 0.8 6 0.6 10 1.1 11 0.8 12 0.8

compensaţii nominati ve 3 0.4 5 0.8 4 0.4 4 0.4 1 0.1 2 0.1

Alte venituri 189 27.9 149 24.1 272 29.2 298 32.7 218 15.4 271 17.9

printre care remitenţe 163 24.1 116 18.7 231 24.8 257 28.2 120 8.5 231 15.2

Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie 2007.

Tabelul A9: Veniturile medii lunare disponibile, conform perioadei și sexului capului de gospodărie

Gospodării cu copii până la 18 aniBărbaţi Femei

Înaintea crizei În ti mpul crizei Înaintea crizei În ti mpul crizeiMDL % MDL % MDL % MDL %

Venituri medii lunare disponibile, pe persoană 943 100.0 924 100.0 939 100.0 927 100.0

Acti vitatea salarială 466 49.4 445 48.2 332 35.4 355 38.3

Acti vitatea individuală agricolă 134 14.2 102 11.0 106 11.3 71 7.7

Acti vitatea individuală nonagricolă 86 9.1 97 10.5 66 7.0 44 4.7

Venit din proprietate 1 0.1 3 0.3 6 0.6 5 0.5

Prestaţii sociale 58 6.2 63 6.8 75 8.0 81 8.7

pensii 38 4.0 40 4.3 55 5.9 59 6.4

îndemnizaţii pentru copii 8 0.8 11 1.2 6 0.6 6 0.6

compensaţii nominati ve 3 0.3 4 0.4 3 0.3 4 0.4

Alte venituri 197 20.9 214 23.2 355 37.8 371 40.0

printre care remitenţe 155 16.4 182 19.7 301 32.1 314 33.9

Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie 2007.

87

Tabelul A10: Distribuţia populaţiei pe chinti lele de venit și perioade, %

Chinti le Înaintea crizei În ti mpul crizeiT I T II T III T IV T V T I T II T III T IV T V

Zona

ge

ografi că Nord 27.5 21.7 19.1 18.2 13.6 23.8 23.0 19.8 20.8 12.8

Centru 32.0 17.2 21.4 16.1 13.6 32.4 21.9 15.5 19.3 11.0Sud 30.6 23.9 15.9 21.2 8.5 33.7 21.4 19.6 14.9 10.6Chișinău 4.6 14.7 14.9 22.4 43.6 2.9 10.6 16.6 30.4 39.7

Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Med

iul Urban 12.1 17.2 19.5 22.8 28.5 11.8 15.1 19.0 26.8 27.5

Rural 33.2 20.7 17.5 16.6 12.1 32.3 22.8 16.7 17.3 10.9Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Num

ărul

de

cop

ii pâ

nă la

18

ani

GC cu 1 c. 18.4 16.8 18.2 21.8 25.0 18.0 17.9 16.8 23.9 23.5GC cu 2 c. 25.8 21.5 19.9 17.9 15.0 25.7 19.5 19.0 20.5 15.5GC cu 3 și mai mulţi c. 49.1 23.1 13.7 10.6 3.6 39.5 25.9 17.3 14.0 3.5

Total 24.4 19.3 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Stra

te

Orașe mari 8.1 13.1 16.7 19.5 42.6 4.0 12.5 16.9 28.0 38.7Orașe mici 16.3 22.5 23.1 27.2 10.9 20.8 19.0 22.4 26.0 11.9Sate 33.2 20.7 17.5 16.6 12.1 32.3 22.8 16.7 17.3 10.9

Total 24.3 19.3 18.3 19.2 18.9 23.4 19.6 17.8 21.5 17.9

Stat

utul

soci

o-ec

onom

ic a

l cap

ului

go

spod

ărie

i 60

1 53.2 16.6 9.0 11.9 9.4 63.0 20.5 8.9 4.3 3.32 34.3 22.2 14.7 13.3 15.6 40.0 18.5 17.7 19.2 4.63 10.5 17.8 21.0 24.4 26.5 11.3 16.6 15.8 27.6 28.94 0.0 9.1 0.0 0.0 91.0 14.4 0.0 6.8 52.0 26.85 31.9 27.2 21.5 15.2 4.4 25.2 26.2 27.3 17.0 4.46 18.4 16.4 20.1 21.2 23.9 15.8 19.2 20.3 23.1 21.7

Total 24.3 19.3 18.3 19.2 18.9 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Niv

elul

ed

ucaţ

iona

l al

cap

ului

go

spod

ărie

i61

1 8.1 9.3 16.1 27.5 39.1 6.0 9.2 14.3 29.6 41.02 23.6 20.9 18.1 19.8 17.8 23.8 19.2 18.7 21.7 16.73 38.7 21.1 21.2 11.4 7.7 34.8 26.2 17.0 15.1 7.04 40.4 25.8 5.7 13.0 15.2 16.7 33.4 50.0 0.0 0.0

Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Vârs

ta c

apul

ui

gosp

odăr

iei

<30 ani 19.5 12.5 25.0 16.0 27.1 18.0 19.2 14.6 24.4 23.830-39 22.0 16.4 14.0 21.4 26.2 21.5 20.1 14.9 23.4 20.340-49 23.4 19.8 17.7 21.0 18.1 25.2 17.8 15.5 23.5 18.150-59 30.7 22.7 18.6 15.7 12.4 27.1 13.7 22.8 18.0 18.560-64 25.3 18.4 21.4 26.3 8.7 26.7 22.9 28.0 10.1 12.3>65+ 30.2 28.0 23.8 14.2 4.1 21.8 31.0 29.7 14.9 2.7Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 21.8 17.0 16.1 25.6 19.5

Tipu

l în

griji

to-

rulu

i

Cuplu 22.7 15.4 18.8 20.6 22.7 23.7 18.1 16.0 22.4 20.0Părinte solitar 25.2 29.5 16.8 14.4 14.3 19.9 22.3 16.2 24.5 17.3Familie mai mare 25.7 20.9 18.2 18.9 16.4 23.8 20.1 19.5 20.0 16.6

Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Sexu

l ca

pulu

i G

C

Bărbaţi 23.6 17.4 18.5 21.9 18.7 24.4 19.1 17.3 20.6 18.7Femei 25.9 22.9 17.9 14.1 19.5 21.5 20.1 18.6 22.9 16.9

Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Star

ea c

ivilă

a

capu

lui G

C

Celibatar 13.3 23.9 35.7 4.6 22.7 16.9 17.6 14.1 35.5 16.0Căsătorit 22.7 17.5 17.7 21.1 21.3 22.8 17.7 17.6 21.4 20.5Căsătorit neofi cial 49.0 11.3 32.1 7.7 0.0 19.4 45.9 0.0 28.5 6.2Văduv 35.2 23.2 19.0 16.0 6.7 26.0 23.4 24.7 19.8 6.1Divorţat 22.7 30.1 17.6 10.4 19.3 28.7 23.1 13.3 19.3 15.8

Total 24.4 19.2 18.3 19.2 19.0 23.5 19.4 17.7 21.4 18.1

Remitenţe, sursa principală de venit 18.2 13.8 18.1 16.1 34.0 14.1 18.0 20.3 26.5 21.1

Remitenţe, sursa secundară de venit 10.2 19.7 19.8 25.9 24.4 8.9 12.8 18.4 22.3 37.8

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007.

60 Fermieri – 1; angajaţi în sectorul agricol – 2; angajaţi în sectorul nonagricol – 3; întreprinzători – 4; pensionar – 5; alţii – 661 superioare – 1; medii – 2; primare sau medii incomplete – 3; fără studii primare – 4

88

Tabelul A11: Distribuţia populaţiei pe chinti lele de consum și perioade, %

Chinti le Înaintea crizei În ti mpul crizeiT I T II T III T IV T V T I T II T III T IV T V

Zona

ge

ografi că Nord 23.9 23.9 23.8 16.3 12.2 23.3 23.9 22.3 18.3 12.3

Centru 28.2 22.7 17.0 18.4 13.9 27.9 27.1 18.6 15.2 11.3Sud 23.2 28.3 20.8 17.8 10.0 31.1 25.0 23.1 11.8 9.2Chișinău 6.5 11.4 15.5 29.4 37.3 2.4 6.2 14.4 35.3 41.8

Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Med

iul Urban 11.0 18.5 18.6 25.3 26.7 9.8 12.3 19.1 28.0 30.9

Rural 28.4 24.2 19.9 16.4 11.2 30.2 27.5 19.9 13.8 8.7Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Num

ărul

de

cop

ii pâ

nă la

18

ani

GC cu 1 c. 15.6 19.6 18.0 23.6 23.4 13.9 18.3 21.3 24.3 22.3GC cu 2 c. 22.8 23.7 21.3 18.3 14.0 24.3 24.2 18.8 17.1 15.7GC cu 3 și mai mulţi c. 42.9 25.7 19.2 9.6 2.7 43.7 21.5 14.4 10.9 9.6

Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Stra

te

Orașe mari 9.6 16.1 14.8 26.6 33.1 4.0 8.2 13.0 33.5 41.4Orașe mici 12.9 21.7 23.1 24.0 18.4 16.2 17.8 27.8 21.6 16.8Sate 28.4 24.2 19.9 16.4 11.2 30.2 27.5 19.9 13.8 8.7

Total 21.2 21.9 19.4 20.2 17.5 21.2 21.1 19.7 20.0 18.2

Stat

utul

soci

o-ec

o-no

mic

al

capu

lui

gosp

odăr

iei 62

1 32.9 27.7 19.1 10.9 9.5 43.7 29.0 17.2 7.7 2.62 39.9 17.6 14.4 19.8 8.4 38.8 28.9 11.2 9.3 11.93 12.6 18.6 19.2 26.2 23.5 12.2 17.5 19.2 24.9 26.34 0.0 0.0 0.0 33.0 67.1 0.0 6.8 6.1 53.5 33.75 29.3 29.1 23.8 12.6 5.3 32.8 24.7 18.5 18.0 6.26 15.6 18.2 18.6 20.8 26.9 12.8 18.1 23.5 22.0 23.7

Total 21.2 21.9 19.4 20.2 17.5 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Niv

elul

ed

ucaţ

iona

l al

cap

ului

go

spo-

dărie

i 63

1 4.6 12.6 20.5 31.0 31.5 3.1 6.8 19.0 34.6 36.62 20.8 22.5 18.6 20.8 17.3 19.8 21.9 21.0 19.6 17.83 33.2 26.8 20.8 10.1 9.3 38.6 28.2 15.8 10.8 6.74 57.3 12.4 15.5 6.2 8.7 92.3 0.0 0.0 0.0 7.7

Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Vârs

ta c

apul

ui

gosp

odăr

iei

<30 ani 16.1 16.4 15.4 24.4 27.8 13.8 12.2 24.2 22.4 27.630-39 20.2 17.7 15.5 22.7 24.0 16.3 20.7 16.8 24.4 22.040-49 17.7 22.5 24.2 19.8 15.9 23.0 20.7 19.8 20.3 16.450-59 25.9 25.2 19.5 16.4 13.1 24.2 24.0 21.9 12.7 17.460-64 27.7 28.2 19.3 18.7 6.4 19.3 28.3 22.8 21.8 7.9>65+ 30.9 30.8 20.7 13.5 4.2 38.7 25.2 17.9 13.9 4.4Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Tipu

l în

griji

to-

rulu

i

Cuplu 19.8 20.0 17.5 22.4 20.3 20.0 17.6 21.8 19.1 21.5Părinte solitar 19.6 21.3 27.0 13.8 18.3 12.1 22.3 11.3 29.0 25.5Familie mai mare 22.7 23.6 19.8 19.2 14.8 24.4 23.7 19.0 19.0 14.0

Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Sexu

l ca

pulu

i G

C

Bărbaţi 21.9 21.4 19.1 20.5 17.2 22.2 19.8 21.8 18.0 18.2Femei 19.8 22.5 19.8 19.4 18.6 19.7 23.2 15.0 23.9 18.3

Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Star

ea c

ivilă

a

capu

lui G

C

Celibatar 29.5 8.2 9.0 21.7 31.6 14.7 9.1 7.1 29.8 39.4Căsătorit 19.7 20.1 19.3 21.7 19.4 20.5 19.2 21.0 20.3 19.2Căsătorit neofi cial 49.5 7.7 11.3 31.6 0.0 31.8 20.6 30.1 17.6 0.0Văduv 26.3 32.7 21.0 13.6 6.6 28.1 29.8 17.9 15.4 9.0Divorţat 21.9 22.6 20.8 15.8 19.1 17.8 29.2 6.7 21.8 24.6

Total 21.2 21.8 19.4 20.1 17.7 21.4 21.0 19.5 20.0 18.3

Remitenţe, sursa principală de venit 8.6 12.5 18.4 22.9 37.8 12.1 16.6 27.2 20.6 23.7

Remitenţe, sursa secundară de venit 8.1 15.8 29.6 27.5 19.0 8.3 20.7 18.5 24.9 27.7

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007.

62 fermieri – 1; angajaţi în sectorul agricol – 2; angajaţi în sectorul non-agricol – 3; întreprinzători – 4; pensionar – 5; alţii – 663 superioare – 1; medii – 2; primare sau medii incomplete – 3; fără studii primare – 4

89

Tabelul A12: Modifi carea procentuală a veniturilor, după zonele geografi ce, %

Nord Centru Sud Chișinău

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Venit disponibil pe persoană

2.6 100.0 -7.1 100.0 -5.5 100.0 1.4 100.0

Venit din acti vitatea remunerată

6.1 31.0 -11.1 31.0 -5.4 34.7 8.2 65.6

Venit din acti vitatea individuală agricolă

-18.8 13.9 -21.9 17.5 -34.7 13.0 -61.7 0.4

Venit din acti vitatea individuală nonagricolă

-29.4 5.0 22.0 10.2 -16.6 3.9 40.6 8.4

Venit din proprietate 148.8 0.4 29.8 0.2 140.3 0.4 -39.8 0.4Prestaţii sociale 3.6 18.6 -3.3 15.7 11.4 18.6 -2.4 9.8

pensii 2.3 15.6 0.1 13.0 14.5 15.8 -4.7 8.3îndemnizaţii pentru copii

28.7 0.5 -6.7 0.4 21.0 0.4 102.4 0.7

compensaţii nominati ve

15.9 1.0 16.9 0.7 38.5 1.0 11.7 0.3

Alte venituri 20.1 31.2 -0.8 25.3 6.0 29.4 -24.1 15.3remitenţe 22.1 25.7 1.0 21.8 8.2 25.3 20.9 10.8

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007;

Tabelul A13: Modifi carea procentuală a veniturilor, după mărimea gospodăriei, %

1 – 2 3 4 5 și +

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi ca-rea veni-

turilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Venit disponibil pe persoană

-0.4 100.0 -5.3 100.0 7.6 100.0 -1.7 100.0

Venit din acti vitatea remunerată

7.8 34.0 2.0 52.2 6.1 51.5 -12.3 39.1

Venit din acti vitatea individuală agricolă

-37.3 7.6 -26.3 8.1 -7.9 11.3 -20.9 15.6

Venit din acti vitatea individuală nonagricolă

-6.0 4.7 21.7 6.5 9.4 9.0 11.0 10.8

Venit din proprietate 25.5 0.5 32.8 0.3 -39.0 0.3 19.8 0.3

Prestaţii sociale 8.8 26.6 7.9 8.7 -11.7 5.7 16.0 12.8

pensii 10.7 24.4 13.7 6.7 -10.9 3.9 5.8 8.6

îndemnizaţii pentru copii

-30.3 0.0 43.4 0.5 -13.4 0.5 68.7 1.9

compensaţii nominati ve

22.5 0.9 4.1 0.5 23.8 0.4 63.5 0.8

Alte venituri -1.0 26.6 -18.8 24.3 30.8 22.2 30.7 21.3

remitenţe 11.7 19.4 -12.2 20.6 61.3 19.5 36.7 18.9

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007;

90

Tabelul A14: Modifi carea veniturilor după sexul capului gospodăriei, înaintea și în ti mpul crizei, %

Gospodărie condusă de bărbat Gospodărie condusă de femeie

Modifi carea veniturilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Modifi carea veniturilor

Structura veniturilor în ti mpul crizei

Venit disponibil pe persoană -3.1 100.0 1.2 100.0

Venit din acti vitatea remunerată -1.6 46.0 9.6 38.5

Venit din acti vitatea individuală agricolă -21.4 11.6 -34.8 6.7

Venit din acti vitatea individuală nonagricolă 21.1 8.7 -23.3 4.3

Venit din proprietate -21.8 0.3 54.5 0.5

Prestaţii sociale -6.0 13.1 15.9 18.3

pensii -6.1 10.8 16.8 15.9

îndemnizaţii pentru copii 49.9 0.7 10.1 0.3

compensaţii nominati ve 19.4 0.6 23.5 0.8

Alte venituri 0.7 20.2 0.1 31.7

remitenţe 16.7 16.6 10.6 25.5

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007.

Tabelul A15: Modifi carea veniturilor după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, înaintea și în ti mpul crizei, %

FermieriAngajaţi

în sectorul agricol

Angajaţi în sectorul nonagricol

Antreprenori Pensionari Alte

164 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2

Venit disponibil pe persoană

-28.4 100.0 -7.7 100.0 0.8 100.0 -4.4 100.0 -0.6 100.0 -0.6 100.0

Venit din acti vitatea remunerată

-10.7 22.0 -2.0 50.7 4.6 74.4 9.2 18.2 18.0 19.1 27.6 9.1

Venit din acti vitatea individuală agricolă

-6.1 45.2 -22.8 22.5 -33.2 3.8 -2.5 3.8 -27.7 12.8 -33.4 5.5

Venit din acti vitatea individuală nonagricolă

-39.9 1.6 -45.1 2.0 19.1 2.0 7.5 72.5 -14.4 2.3 -15.6 24.2

Venit din proprietate -67.7 0.2 0.0 39.1 0.2 145.9 0.3 1.1 0.9

Prestaţii sociale -9.6 9.5 -2.0 6.0 5.4 5.7 69.7 4.5 9.3 49.7 -11.6 2.9

pensii -17.1 6.0 -3.5 4.1 6.1 3.9 71.5 3.6 10.8 45.8 -26.8 1.1

îndemnizaţii pentru copii

-9.0 0.8 42.7 0.7 70.4 0.6 -25.3 0.2 29.2 0.7

compensaţii nominati ve

66.8 1.0 -7.5 0.4 0.8 0.3 415.0 0.4 31.7 1.9 -2.7 0.2

Alte venituri -59.5 21.6 6.3 18.9 -8.3 13.9 -77.2 1.0 -14.5 15.7 9.5 57.5

remitenţe -64.4 17.2 1.8 15.3 19.3 10.7 -82.9 0.4 -9.1 9.4 22.9 51.8

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007.

64 1 – Modifi carea veniturilor; 2 – Structura veniturilor în ti mpul crizei.

91

Tabelul A16: Cheltuielile pe cap de locuitor, după zonele geografi ce

Nord Centru Sud Chișinău

Modifi ca-rea chel-tuielilor

(%)

Structura cheltuielilor

în ti mpul crizei period

Modifi ca-rea chel-tuielilor

(%)

Structura cheltuielilor

în ti mpul crizei period

Modifi ca-rea chel-tuielilor

(%)

Structura cheltuielilor

în ti mpul crizei period

Modifi ca-rea chel-tuielilor

(%)

Structura cheltuielilor

în ti mpul crizei period

Cheltuieli de consum pe persoană

-2.8 100,0 -13.3 100,0 -12.0 100,0 0.6 100,0

alimente -14.2 41,0 -17.4 43,2 -17.1 45,4 -6.4 36,8

băuturi -17.0 1,5 -38.2 2,5 -32.8 2,3 -7.8 1,4

Îmbrăcăminte și încălţăminte

-0.7 14,1 -9.8 12,6 -23.3 10,1 6.0 13,2

Întreţinerea locuinţei 2.5 15,6 -2.1 15,4 5.5 16,2 30.4 14,0

Dotarea locuinţei -1.5 4,3 -15.0 4,1 -23.4 3,6 -8.9 3,1

sănătate 30.2 7,6 -5.9 6,9 17.1 7,7 9.2 6,4

transport 9.2 3,4 -20.8 4,2 -12.6 3,4 -14.6 5,9

comunicaţii 14.0 5,1 0.7 4,7 3.4 5,6 12.3 5,7

agrement -8.7 1,3 -5.0 1,6 -23.9 0,9 -14.9 2,7

educaţie 928.0 1,0 4.7 0,3 67.7 0,3 47.7 0,7

Hotele, restaurante 40.8 1,1 -40.0 0,9 -9.8 1,1 -13.4 4,6

altele 9.4 4,0 -2.5 3,6 -10.5 3,4 6.3 5,3

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007.

Figura A1: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și indicele IDAM complet

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

pe adult echivalent, consum, % modificare

Ind

ice

led

ed

ep

riva

rem

ult

iplă

–ID

AM

92

Figura A2: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare după venituri a indicelui IDAM

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

Figura A3: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare demografi că a indicelui IDAM

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

pe adult echivalent, consum, % modificare

De

pri

va

rea

du

pă

ve

nit

uri

pe adult echivalent, consum, % modificare

De

pri

va

rea

de

mo

gra

fică

93

Figura A4: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare economică a indicelui IDAM

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

Figura A5: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare medicală a indicelui IDAM

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

pe adult echivalent, consum, % modificare

De

pri

va

rea

eco

no

mic

ă

pe adult echivalent, consum, % modificare

De

pri

va

rea

me

dic

ală

94

Figura A6: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare educaţională a indicelui IDAM

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

Figura A7: Grafi cul corelaţiei dintre modifi carea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în ti mpul crizei) și componenta de deprivare după condiţiile de trai ale indicelui IDAM

Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007

pe adult echivalent, consum, % modificare

De

pri

va

rea

ed

uca

ţio

na

lă

pe adult echivalent, consum, % modificare

De

pri

va

rea

du

pă

con

diţ

iile

de

tra

i

95

Tabelul A17: Indicele IDAM pentru gospodăriile din 3 persoane din regiunea centrală și de sud, mediul rural

RaionulNr. GC cu 3 persoane

%Indicele deprivării multi ple – IDAM, –

media pe raion

60 NISPORENI 8,664 2.1 206.81

80 STRĂȘENI 51,331 12.5 242.48

89 TELENEȘTI 16,128 3.9 253.07

21 CANTEMIR 20,732 5.1 256.55

53 HÂNCEȘTI 34,666 8.5 261.42

25 CĂLĂRAȘI 27,476 6.7 266.10

67 REZINA 6,140 1.5 288.75

92 UNGHENI 22,927 5.6 302.45

64 ORHEI 41,423 10.1 306.32

55 IALOVENI 29,368 7.2 389.19

57 LEOVA 6,467 1.6 424.68

17 CAHUL 18,600 4.5 466.80

31 CRIULENI 2,867 0.7 471.47

29 CIMIȘLIA 10,060 2.5 511.80

27 CĂUȘENI 13,689 3.3 527.98

38 DUBĂSARI 14,020 3.4 535.87

10 ANENII NOI 16,427 4.0 605.17

85 ȘTEFAN VODĂ 6,371 1.6 613.84

12 BASARABEASCA 10,296 2.5 653.72

96 GAGAUZIA 35,864 8.8 700.54

87 TARACLIA 16,155 3.9 757.33

Total 409,670 100.0 398.98

Sursa: Baza de date pentru indicele IDAM.

Notă: Pragul de 50% din media indicelui IDAM și raioanele care sunt mai jos de acest prag în cel puţin 3 din cele 4 categorii evidenţiate.

96

Tabelul A18: Indicele IDAM pentru gospodăriile din mai mult de 4 persoane din regiunea centrală și de sud, mediul rural

RaionulNr. GC > 4 persoane

%Indicele deprivării multi ple – IDAM, –

media pe raion

60 NISPORENI 17,633 2.6 206.81

80 STRĂȘENI 42,462 6.4 242.48

89 TELENEȘTI 63,466 9.5 253.07

21 CANTEMIR 42,656 6.4 256.55

53 HÂNCEȘTI 43,113 6.5 261.42

25 CĂLĂRAȘI 36,713 5.5 266.10

67 REZINA 2,316 0.3 288.75

92 UNGHENI 35,032 5.3 302.45

64 ORHEI 41,669 6.3 306.32

55 IALOVENI 41,896 6.3 389.19

57 LEOVA 30,623 4.6 424.68

17 CAHUL 73,804 11.1 466.80

31 CRIULENI 22,923 3.4 471.47

29 CIMIȘLIA 41,165 6.2 511.80

27 CĂUȘENI 19,276 2.9 527.98

38 DUBĂSARI 5,960 0.9 535.87

10 ANENII NOI 18,793 2.8 605.17

85 ȘTEFAN VODĂ 28,677 4.3 613.84

12 BASARABEASCA 8,642 1.3 653.72

96 GAGAUZIA 39,165 5.9 700.54

87 TARACLIA 10,402 1.6 757.33

Total 666,387 100.0 397.61

Sursa: Baza de date pentru indicele IDAM.

Notă: Pragul de 50% din media indicelui IDAM și raioanele care sunt mai jos de acest prag în cel puţin 3 din cele 4 categorii evidenţiate.

97

Tabelul A19: Indicele IDAM pentru gospodăriile cu copii până la 16 ani din regiunea centrală și de sud, mediul rural

RaionulNr. GC cu

copii până la 16 ani

%Indicele deprivării multi ple – IDAM, –

media pe raion

60 NISPORENI 14,887 2.8 206.81

80 STRĂȘENI 43,709 8.2 242.48

89 TELENEȘTI 57,428 10.7 253.07

21 CANTEMIR 12,985 2.4 256.55

53 HÂNCEȘTI 26,987 5.0 261.42

25 CĂLĂRAȘI 22,539 4.2 266.10

67 REZINA 3,864 0.7 288.75

92 UNGHENI 33,039 6.2 302.45

64 ORHEI 52,643 9.8 306.32

55 IALOVENI 36,964 6.9 389.19

57 LEOVA 15,872 3.0 424.68

17 CAHUL 52,520 9.8 466.80

31 CRIULENI 20,726 3.9 471.47

29 CIMIȘLIA 15,197 2.8 511.80

27 CĂUȘENI 11,236 2.1 527.98

38 DUBĂSARI 8,735 1.6 535.87

10 ANENII NOI 25,369 4.7 605.17

85 ȘTEFAN VODĂ 14,021 2.6 613.84

12 BASARABEASCA 11,227 2.1 653.72

96 GAGAUZIA 28,550 5.3 700.54

87 TARACLIA 26,919 5.0 757.33

Total 535,419 100.0 405.89

Sursa: Baza de date pentru indicele IDAM.

Notă: Pragul de 50% și 66% din media indicelui IDAM și raioanele care sunt mai jos de acest prag în cel puţin 3 din cele 4 categorii evidenţiate.

98

Tabelul A20: Indicele IDAM pentru gospodăriile cu 1 copil până 16 ani din regiunea centrală și de sud, mediul rural

RaionulNr. GC cu 1 copil până la 16 ani

%Indicele deprivării multi ple – IDAM, –

media pe raion

60 NISPORENI 36,730 2.9 206.81

80 STRĂȘENI 93,140 7.5 242.48

89 TELENEȘTI 116,498 9.4 253.07

21 CANTEMIR 53,178 4.3 256.55

53 HÂNCEȘTI 91,649 7.4 261.42

25 CĂLĂRAȘI 69,574 5.6 266.10

67 REZINA 9,055 0.7 288.75

92 UNGHENI 70,335 5.6 302.45

64 ORHEI 105,641 8.5 306.32

55 IALOVENI 80,699 6.5 389.19

57 LEOVA 39,651 3.2 424.68

17 CAHUL 109,661 8.8 466.80

31 CRIULENI 40,809 3.3 471.47

29 CIMIȘLIA 56,597 4.5 511.80

27 CĂUȘENI 42,861 3.4 527.98

38 DUBĂSARI 18,693 1.5 535.87

10 ANENII NOI 54,385 4.4 605.17

85 ȘTEFAN VODĂ 42,233 3.4 613.84

12 BASARABEASCA 23,738 1.9 653.72

96 GAGAUZIA 50,920 4.1 700.54

87 TARACLIA 39,420 3.2 757.33

Total 1,245,466 100.0 395.19

Sursa: Baza de date pentru indicele IDAM.

Notă: Pragul de 50% și 66% din media indicelui IDAM și raioanele care sunt mai jos de acest prag în cel puţin 3 din cele 4 categorii evidenţiate.