UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE „FILOSOFIE SI ŞTIINTE SOCIAL POLITICE”

Specializarea „RELAŢII INTERNATIONALE ŞI STUDII EUROPENE”

Efectele crizei economice globale in

spatiul european

Student : Mioara Crăciun

Anul II. Grupa III. R.I.S.E

Iaşi 2010

A. Argument

Agravarea efectelor negative ale crizei, precum şi declinul înregistrat de comerţul

mondial, au împins economiile europene în cea mai profundă recesiune de după cel de-al

doilea război mondial

Efectele dezastruoase ale crizei financiare pe continentul european sunt mai grave decât

s-a crezut iniţial, reiese din cea mai recentă estimare făcută de Comisia Europeană.

Conform acesteia, economia statelor din Uniunea Europeană înregistrează o scădere de

circa 4%, dublu faţă de prognozele iniţiale.

La începutul anului acestuia, Comisia Europeană preconiza pentru 2009, o scădere

economică în zona euro de aproximativ două procente. Ca şi cum cifra nu era îndeajuns

de alarmantă, cel mai recent raport economic dat publicităţii de Comisie relevă o realitate

şi mai dureroasă. Atât în UE, cât şi în zone euro, economia va scădea în acest an cu 4 la

sută. Pesimismul se resimte şi în cuvintele comisarului european pentru afaceri monetare,

Joaquin Almunia.

Agravarea efectelor negative ale crizei, precum şi declinul înregistrat de comerţul

mondial, au împins economiile europene în cea mai profundă recesiune de după cel de-al

doilea război mondial".

Nu-i mai puţin adevărat că procentul prezentat de recentele estimări ale Comisiei,

reprezintă, practic, o medie. Fiindcă situaţia diferă de la o ţară europeană la alta.

Germania de pildă, ţară a cărei economie este în mare parte dependentă de nivelul

exporturilor, resimte din plin, şi mai grav decât alte state, scăderea cererii mondiale

pentru produsele şi serviciile germane.

Chiar şi aşa, raportul Comisiei Europene prevede o scădere de aproximativ 5,4 la sută a

produsului intern brut german pentru anul în curs, cifra fiind sensibil mai bună decât cea

prezentată de analizele economice anterioare ale cabinetului de la Berlin.

În zona euro, numai Irlanda se confruntă cu probleme mai mari, înregistrând un scădere

economică de 9 la sută. Cât priveşte statele din afara zonei euro, Letonia pare a fi cel mai

grav lovită de criză. Declinul economic înregistrează în această ţară nu mai puţin de 13%.

Cifrele prezentate de Comisie invalidează însă optimismul manifestat de comisarul

european pentru afaceri monetare. Anul 2010 nu va fi un an foarte rău, dar nici un an al

însănătoşirii economice, estimează raportul Comisiei Europene. Mai exact, rata şomajului

va creşte vertiginos în UE.

B. CONSTRUCTIA TEORETICA A CERCETARII1. OBIECTIVELE CERCETARII

La nivelul teoretico-normativ al analizei, cercetarea de fata isi propune sa

analizeze:

O1. Declinul economic mondial si felul cum aceasta afecteaza Uniunea Europeana.

O2. Opinia cetatenilor cu privire la cotizatia pe care statul lor este obligata sa o

plateasca Uniunii.

O3. Felul in care criza afecteaza statele noi intrate(non-euro)

O4. Nivelul de incredere pe care cetatenii il au in Uniunea Europeana dupa

declansarea recesiunii.

2. Intrebarile Cercetarii

Cercetarea de fata, din punct de vedere teoretic, porneste de la o serie de

interogatii analitice atat cu caracter normativ cat si cu carater empiric precum:

I1. In ce masura vor fi afectate statele balcanice de catre criza?

I2. Care vor fi masurile pe care statele afectate de recesiune vor trebui sa le adopte?

I3. In ce masura va afecta criza din europa relatiile cu Statele Unite?

I4. Care va fi solutia pentru extinderea zonei euro in contextual recesiunii?

3. IPOTEZELE STIINTIFICE

A. Diferenta dintre criza mondiala si cea europeana.

H0. Nu exista termen de comparatie intre cele doua situatii.

H1. Cu cat criza va patrunde mai adanc in statele balcanice cu atat mai mult va aparea

riscul de conflict ale statelor europene.

H3. Cu cat contributia financiara a unor state va fi mai mare cu atat mai mult va exista

riscul cresterii influentei acestora in Uniune.

B. Tendinta de instabilitate

H0. Tendinta de instabilitate va creste cu cat efectele crizei se vor simti mai pronuntat

H1. Cu cat cotizatia unor state va fi mai mare cu atat influenta acestora va deveni

deveni mai pronuntata.

4. Perspective explicative si descriptive

In timp ce practica in domeniu arata ca fenomenele de criza de tipul celei actuale nu

pot fi stopate si eliminate decat prin aplicarea de masuri ferme la nivel strategic - national,

cele propuse pana in prezent, in totalitatea lor, fiind luate doar la nivelul tactic, efectele

acestora limitandu-se la sectoare economice individualizate sau la unele categorii

sociale; mai mult, unele dintre aceste propuneri sunt chiar hilare. Exprimand cerinte

ale unor diverse grupuri de interese pentru rezolvarea unor probleme punctuale ale

acestora si neavand nici o tangenta cu combaterea fenomenului de criza. Pe termen

scurt se prefigureaza de asemenea posibilitatea intrarii in incapacitate de plata a

fondului de somaj, care nu va putea suporta integral plata ajutoarelor catre toti cei

disponibilizati si al caror numar este intr-o accentuata crestere ca urmare a

amplificarii efectelor crizei in conditiile absentei de contra-masuri specifice.

5. CONCEPTE SI OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR

Concepte cheie:

Instabilitate economica

Risc de conflict

Riscul cresteri scenei de influenta a statelor contribuabile

C. CULEGEREA, PREZENTAREA SI REPREZENTAREA

DATELOR CERCETARII

1. TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR SI DE INFORMARE STIINTIFICA

- Sondaje, focus-grup, ancheta stiintifica, interviu.

2. TIPOLOGIA DATELOR CULESE

A. Resurse numerice:

- Sondaje

- Eurobarometru

- Focus-grup

B. Resurse nonnumerice:

- Interviu

- Manifestatii

- bannere

3. MODELE DE REPREZENTARE A DATELOR

C. ANALIZA DATELOR CERCETARII

1. Variabilele Cercetarii

A. Participare nationala – V.I.

Participare Europeana- V.D.

B. Ideologie nationala- V. I.

Ideologie Europeana- V.D.

2. MASURAREA DATELOR CERCETARII.

S1: Increderea

S2: Foarte scazuta

S3: Scazuta

S4: Medie

S5: Ridicata

S6: Foarte Ridicata

S1<S2<……<S6- Nivel Ordinal

3. CORELATIA SI ANALIZA VARIABILELOR.

Increderea indivizilor din Romania in Uniunea Europeana

Category 1 Category 2 Category 3 Category 40%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Series 3Series 1

Matricea de corelatie

Part.

Europ.

Part

m

Nationala

M

m 4 0

-

M o 2

Coeficientul liniar de corelatie r= 0,75

Rezultate la nivel European

Category 1 Category 2 Category 3 Category 40%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Series 3Series 1

Matricea de corelatie

Part.

Europ.

Part

m

Nationala

M

m 3 0

-

M o 1

Coeficientul liniar de corelatie r= 0,75

4. INTERPRETAREA CALITATIVA SI CORELAREA REZULTATELOR CU

IPOTEZELE CERCETARII

- In ambele cazuri ale variabilelor s-a confirmat corelatia de tip negativ.

Lanturi cauzale

Stat.Balcanice

F. METODA OPTIMA DE CERCETARE

- Ancheta de teren - Observatia directa - Studiul de caz -G. INSTRUMENTE DE CERCETARE

- Sondaj de opinie - Chestionar standardizat

H. Surse de documentare

Bibliografice :Adumitracesei Ioan D. - Criza economică actual, Iaşi, Noël, 2009

Web:www.europa.eu

Mass media : Romania Libera ed. Electronica – 5 iunie 2010

Concluziile studiului

In urma analizelor statistice am observat faptul ca bunul mers al Uniunii Europene in primul rand de bunul mers al economiilor tarilor membre.

Cons.Dem.

Stat.Ocidentale

Sufragiu national

Sufragiueuropean