Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea: Știinte Economice

Lucrare individualăla disciplina

Teorie Economica

Tema: Impactul crizei financiare

globale asupra localitaților Republicii

Moldova

Executat: studenta gr. CON 1201 Grigoriță Maria

Verificat: coordonator Bradu Margareta

1

Chișinău 2011Cuprins:

Capitolul 1. Abordari conceptuale ale crizei economice ……………………………….5

Capitolul 2. Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii

Moldova………………………………………………………………………………………..7

Capitolul 3. Metodologia gestiunii anticriza…………………………………………11

Concluzii………………………………………………………………………....13

Bibliografie………………………………………………………………………14

2

Introducere

Actualitatea temei: Societatea moderna tinde spre o dezvoltare continua a nivelului si

conditiilor de viata, ceea ce poate fi asigurat doar de o crestere stabile a economiei acestei

societati. Cresterea durabila a economiei, insa, nu este uniforma, ci este permanent intrerupta

de perioade economice instabile, numite perioade de criza. Aceste situatii reprezinta niste

momente de cotitura, trecere, schimbare in consecutivitatea proceselor ce se realizeaza intro

entitate economica.

Cotidianul ne-a facut sa resimtim vertiginos criza financiar globala, devenind un subiect la

ordinea zilei, o teme abordata tot mai mult de mass media si contraversata pina in cele mai

mici detalii de toata populatia tarii.

Scopul lucrarii: Principalul obiectiv al lucrarii consta in evaluarea impactului crizei financiare

mondiale si a recesiunii economice asociate asupra comunitatior locale din Republica Moldova

si identificarii posibilelor masuri de raspuns care pot fi intreprinse de comunitatile locale

pentru a face fata crizei.

Metodele de cercetare: Suportul metodologic si teoretico-stiintific al cercetarii il constituie

abordarile contemporane a teoriei economice privind crizele si gestiunea acestora, dezvaluite in

lucrarile stiintifice diferitor economisti straini si autohtoni, iar fenomenul studiat prezinta

impact asupra sistemelor economice, financiare, sociale etc. metodologia cercetarii se va baza

atit pe principiile generale de analiza cit sip e cele specifice.

Prin urmare pentru atingerea scopurilor astabilite, am utilizat urmatoarele metode de cercetare

stiintifica precum: analiza si sinteza , dialectica , statistica s.a.

Metodologia cercetarii a fost conditionata de necesitatile cercetarii in concordonta cu

tendintele moderne de dezvoltare a stiintei economice in ce priveste abordarea si evolutia

crizelor globale .

Drept baza informationala a investigatiei a servit studiul comandat Centrului Analitic

independent ‘Expert-Grup” de catre oficiul PNUD din Moldova-2009.

Expert –Grup a folosit o gama larga de instrumente si tehnici pentru a efectua cercetarea.

Datele statistice disponibile au fost anilizate cantitativ, dar a fost importanta si cercetarea

calitativa ,pentru ca analiza cantitavia sa fie mai mult orientate spre “dezvoltarea umana”

3

Rolul practice al temei ce o cercetam: Utilizarea abordarilor metodologice, a recomandarilor

metodice si propunerilor din lucrarea practica data ar permite:

Aprofundarea teoretica si metodologica a gestiunii anticriza;

Intelegerea naturii factorilor crizei si a cauzelor ce o genereaza,bazata pe abordarea

sistematica a acestora;

Anticiparea si evitarea crizei financiare, sau diminuarea efectelor negative ale acesteia

in cazul in care evitarea e imposibila;

Organizarea unui process anticriza adecvat in cadrul gestiunii financiare, in scopul nu

doar al anticiparii crizelor, dar si al depasirii cu success a acestora;

Elaborarea unor masuri si actiuni privind dezvoltarea in ansamblu.

Prin realizarea active a metodelor gestiunii anticriza exista o posbilitate reala de crestere a

eficientei economiei nationale.

Stuctura lucrarii:

Capitolul 1. Abordari conceptuale ale crizei economice

Capitolul 2. Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii

Moldova

Capitolul 3. Metodologia gestiunii anticriza.

Monografii de baza:

Liliana BADEA; Angela ROGOJANU Economie teoretica si aplicata Volumul XIX

(2012).

Felix-Costinel TOTIR; Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ Economie teoretica si aplicata

Volumul XVIII (2011).

Studiu efectuat de Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” comandat de PNUD din

Moldova (09.08.2009).

Curs de teorie economica/ Dumitru Moldovanu / Ed. A 2-a/ Chisinau: ARC 2007.

4

I Abordări conceptuale ale crizei economice

Crizele economice sunt niste fenomene complexe, care dispun de legi proprii de dezvoltare.

Pe parcursul intregii evolutii a societatii omenesti, sistemele economice, intotdeauna ,s-au

confruntat cu aceste fenomene,deseori, de natura necunoscuta. Incepind din secolulXIX, au

fost intreprinse incercari de cercetare a naturii crizelor in scopul elaborarii unor masuri de

influenta asupra acestora .

Cu toate acestea, pina in prezent, in literatura de specialitate, nu putem intilni o abordare

concreta si unica privind crizele survenite in dezvoltarea sistemelor economico-sociale.

In tara noastra, conceptul de criza a comportat vreme indelungata un caracter mai mult

ideologic decit unul real, care era utilizat la elaborarea politicilor economice de dezvoltare.

In viziunea contemporana, conceptual de criza dispune de mai multe interpretari, dintre care

le mentionam pe urmatoarele:

Criza constituie o stare sritica, care prezinta doar 2 solutii:trecerea la un nivel nou, unul

mai performant si efficient, sau incetarea activitatii in calitatea prezenta;

Criza reprezinta un punct de trecere, de cotitura a unui process, a unei sfere de activitate

sau a societatii in intregime;

Criza exprima o acuta insuficienta,penuria unei anumite resurse materiale,

financiare ,umane, etc.

Astfel ca o scurta incursiune in istoricul crizelor economice mondiale , o vedere de ansamblu

cronologica o putem releva incepind cu crizele comerciale din Marea Britanie din secolul XIX,

urmind Marea Depresiune Economica (1929-1933). De asemenea sfirsitul secolului XX este

caracterizat de perioade de recesiune care au condos la crize in diferite parti ale lumii precum

Criza Monetara Mexicana (1994), Criza Financiara Asiatica (1997), sau Criza Financiara

Rusa(1998) . Toate acestea alaturi de Criza Companiilor din SUA (2001-2002) si respectiva

Criza Economica Globala (2008) - au dus la perturbari

economico-financiare radicale nu numai a acestor tari ,ci si situatiei la nivel international.

Intrucit crizele la nivel micro-macroeconomic sunt strins legate intre ele, de aceea , pericolele

si problemele importante, care survin la nivel macroeconomic sau la nivel mondial, in mare

parte genereaza cauzele crizelor ce apar la nivel microeconomic.

Pina in secolul XIX, crizele la nivel macro erau private ca niste cataclisme economico-

sociale, izvorul si consecintele carora nu erau clare, dupa aceasta, insa, crizele au inceput sa fie

private ca niste elemente ale dezvoltarii ciclice a economiei capitaliste. S-a ajuns la concluzia

5

ca studierea si analiza crizei poate fi efectuata doar in cadrul studierii intregului ciclu economic

pe care il parcurge o economie.

Cele mai frecvent cercetate cicluri economice sunt ciclurile clasice ale economistului

francez Clement Juglar, cu o durată de 7-12 ani. Astfel de variaţii ciclice sunt urmărite de-a

lungul ultimilor 180 de ani.

Trebuie remarcat faptul că cea mai însemnată contribuţie la studierea ciclurilor economice

a fost adusă de K. Marx. Anume, el a evidenţiat şi a abordat ştiinţific cele patru faze ale

ciclului economic: criza, depresia, relansarea şi creşterea.

Un aport important, în dezvoltarea teoriei ciclurilor şi a crizelor l-a adus şi economistul

englez J. M. Keynes, în opinia căruia, un rol hotărâtor în formarea şi periodicitatea ciclurilor

economice îl are eficienţa limitată a capitalului.

Pe lângă aceasta, J. M. Keynes considera că cauza ciclicităţii constă în legea psihologică a

consumului, în baza căreia, odată cu creşterea veniturilor populaţiei, se măreşte şi consumul,

însă, într-o măsură mai mare, cresc economiile, ceea ce, bineînţeles, conduce la încetinirea

dezvoltării economiei.

La nivel ideologic, criza din prezent, ca de altfel şi celelalte din istorie, a declanşat o ezbatere

intelectuală între mai multe idei aplicabile: teoria ultraliberală a „mâinii invizibile” a lui Adam

Smith, teoria intervenţionismului statal a lui Keynes şi chiar teorii neomarxiste.

Globalizarea, cu toate componentele sale fundamentale, generează reacţii în lanţ atunci când

un fenomen se produce, fie el pozitiv, fie negativ. Originea actualei crize financiare trebuie

căutată în efecte ale masivelor fluxuri de capital transfrontaliere şi ale utilizării tot mai ample

de instrumente financiare derivate. Ajungerea la saturaţie a celor trei motoare de creştere

economică mondială în perioada de după prăbuşirea blocului socialist reprezintă o altă cauză

importantă a ansamblului de disfuncţionalităţi ce se manifestă în prezent la nivel internaţional.

Preluarea activelor toxice din bilanţul băncilor, recapitalizarea acestora şi preluarea de către

stat de participaţiuni la acestea, dar şi ranforsarea supravegherii prudenţiale a capitalizării,

lichidităţii şi sistemului de management al riscului, ameliorarea transparenţei şi a procesului de

evaluare sau ranforsarea celerităţii răspunsului autorităţilor la risc pot fi menţionate la categoria

masuri de combatere a efectelor crizei, pe termen scurt sau lung, după caz.

Criza financiară declanşată plenar în 2008 şi care a cuprins aproape întreaga planetă,

transformându-se într-o criză economică, nu poate fi considerată o noutate din perspectiva

teoriei economico-financiare.

Adam Smith menţiona posibilitatea existenţei unor probleme de mandat încă de la apariţia

„Avuţiei naţiunilor”, în anul 1776. Din păcate, şi aici se constată că, după cum scria Arthur

6

Schopenhauer, „o mare piedică potrivnică progresului omenirii vine din faptul că oamenii nu

ascultă de cei care vorbesc înţelept, ci de aceia care strigă mai tare”.

II Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii

Moldova

De ceva vreme oamenii din Republica Moldova au perceptia ca tara s-a aflat permanent intr-

o criza continua si ca “criza constanta” e o componenta ordinara a vietii lor in ultimele doua

decenii.

De aceea inainte de a aborda subiectul impactului crizei financiar-globale asupra localitatilor

Republicii Moldova vom face o incursiune in situatia preliminara adaugind citeva remarci

importante .

De fapt, Moldova se afla in situatia unui personaj dintr-un film francez, care cazind de pe o

cladire inalta, repeat in fata fiecarui etaj: “deocamdata totul e bine”. Dar nu conteaza cum cazi

ci cum aterizezi.

În 2009 comunităţile locale din Republica Moldova au suferit nu numai de pe urma crizei

financiare mondiale şi a recesiunii economice interne. Activitatea administraţiei publice locale

şi a companiilor a fost subminată de multiple crize suprapuse, care au afectat şi bunăstarea

gospodăriilor casnice. Criza politică a sporit tensiunea socială şi a subminat încrederea

instituţională şi stabilitatea necesare administraţiilor publice locale pentru a-şi îndeplini

sarcinile. (Sondajul sociologic realizat a demonstrat, de asemenea, că în iunie 2009 mai mulţi

oameni se temeau de tulburări politice interne decât de criza financiară propriu-zisă).

Introducerea bruscă, în aprilie 2009, a regimului de vize cu România, a condus la

disfuncţionalitatea mai multor întreprinderi mixte moldo-române, deoarece inginerii şi

managerii din România nu-şi puteau obţine vizele pentru a putea supraveghea procesul de

producţie. În perioada 2006-2007 sectorul vinificaţiei şi ramurile agro-industriale conexe s-au

ruinat ca urmare a aplicării de către Rusia a unui embargo comercial la băuturile alcoolice din

Moldova. Situaţia financiară a întreprinderilor din aceste sectoare rămâne a fi foarte precară şi

multe din ele se află în situaţie de faliment. Seceta catastrofală din 2007 a avut un impact

negativ asupra producătorilor de culturi agricole şi produse animaliere, un impact care încă

perpetuează, din cauza veniturilor foarte mici ale agricultorilor. În 2008-2009 preţurile pentru

mai multe produse agricole au coborât, lăsând mulţi agricultori cu venituri considerabil mai

mici chiar decât cele din 2007.

Criza financiară şi economică mondială a condus la un declin semnificativ al

economiei Moldovei, PIB-ul fiind în scădere în primul trimestru al anului 2009 cu 6,9%

comparativ cu primul trimestru al anului 2008; totodată, PIB-ul a scăzut cu peste 17%

7

comparativ cu potenţialul pe care l-ar fi atins o economia Moldovei în cazul în care nu s-ar fi

produs această criză. Impactul crizei asupra economiei nu este uniform. De exemplu, industria

este mult mai profund afectată decât comerţul şi agricultura. De asemenea, activităţile orientate

spre export sunt afectate mai puternic decât cele orientate spre piaţa internă;

Principalele canale de contaminare prin care a ajuns criza financiară şi

economică în comunităţile locale din Moldova sunt reducerea volumului de remitenţe,

micşorarea cererii interne şi externe, reducerea fluxurilor de investiţii străine directe,

diminuarea transferurilor guvernamentale la bugetele locale, precum şi creşterea şomajului ca

urmare a întoarcerii migranţilor acasă;

Toate aceste canale de contaminare au fost asociate cu o recesiune profundă în

2009:

o remitenţele care ajungeau în ţară au scăzut cu o treime în primul semestru al anului 2009;

o transferurile guvernamentale către bugetele locale au acoperit doar 85% din nivelul

planificat în aceeaşi perioadă;

o cererea externă s-a redus brusc, după cum a fost demonstrat de o micşorare cu 20% a

exporturilor în primul semestru al anului 2009;

o cererea internă s-a comprimat, lucru sugerat de reducerea cu 4,4% a vânzărilor cu amănuntul

în aceeaşi perioadă;

o sa observat, de asemenea, o contractare de trei ori a fluxurilor de ISD Investitii Straine

Directe) în primul trimestru al anului

o şi aproximativ 13% de migranţi care s-au întors în Moldova, dar care nu au nici o

perspectivă de a-şi găsi un loc de muncă decent în ţară; Intrucit, criza financiară i-a

determinat pe mai mulţi lucrători migranţi din Moldova să se întoarcă acasă. Din cele două

ţări mai importante care găzduiesc 80% din lucrătorii migranţi din Moldova –Rusia şi Italia

– prima a fost afectată cel mai mult. Din cauza crizei, aproximativ 37 de mii de oameni au

părăsit Rusia şi circa 8 mii au părăsit Italia. Majoritatea repatriaţilor sunt bărbaţi şi locuitori

ai localităţilor rurale, şi majoritatea lor doresc să lucreze. Din aceste motive, se presupune

că rata şomajului va creşte pentru acest grup de persoane, precum şi pentru economie în

ansamblu;

Toate aceste efecte s-au transpus în încetinirea ritmului de creştere economică la nivel

local, care se manifestă sub mai multe aspecte –

o micşorarea salariilor,

o scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă,

8

o reducerea orelor de lucru (criza a cauzat reducerea săptămânii de lucru, în medie, cu 1 oră,

ceea ce a avut un impact deosebit de puternic în agricultură şi industrie)

o micşorarea cheltuielilor de consum şi altele.

Dar, în afară de efecte economice, criza financiară a generat şi consecinţe sociale negative.

Unii experţi susţin că în acest an se observă o creştere a ratei de incidenţă a problemelor

psihologice, inclusiv depresii şi tentative de sinucidere.

La nivel individual şi la nivel de gospodărie, populaţia Moldovei este convinsă că

actuala criză economică şi financiară mondială a avut un impact negativ asupra situaţiei sale.

Doar 6% din populaţia ţării nu au auzit nimic despre criza financiarămondială, iar 18% nu sunt

preocupaţi deloc de criză. Un sfert din respondenţi sunt îngrijoraţi, deoarece criza îi poate

afecta şi 20% sunt foarte îngrijoraţi, pentru că au fost deja afectaţi de criză.

În timp ce majoritatea gospodăriilor au simţit repercusiunile crizei financiare şi

economice mondiale, cel mai afectate sunt persoanele economic active. În acelaşi timp, cel mai

puţin afectaţi sunt studenţii şi pensionarii. Ca rezultat, majoritatea gospodăriilor şi-au redus

cheltuielile de consum. Cel mai pronunţat impact asupra reducerii consumului l-a avut

reducerea remitenţelor cauzată de înrăutăţirea situaţiei financiare a membrilor familiilor care au

migranţi. Prin urmare, aceasta a condus la scăderea vânzărilor întreprinderilor şi agravarea

situaţiei financiare a mai multor agenţi economici;

În ceea ce priveşte strategiile de adaptare, există două abordări pe care le-a adoptat

populaţia Moldovei. Pe de o parte, oamenii ar dori să încerce să-şi restabilească, în măsura

posibilităţilor, nivelul lor precedent de venituri, lucrând mai mult timp în grădina gospodăriei

sau în gospodăria ţărănească, încercând să-şi găsească un loc de muncă

suplimentar, căutându-şi un alt loc de muncă în ţară sau peste hotare; şi încercând să

lucreze mai multe ore la locul lor de muncă prezent. Totuşi, toate aceste intenţii pot deveni

imposibile în condiţiile unei recesiuni economice generalizate. Referitor la

cheltuieli majoritatea gospodăriilor au redus sau preconizează să reducă în viitorul apropiat

cheltuielile lor de consum pentru produse alimentare, îmbrăcăminte şi încălţăminte, servicii

locative, băuturi alcoolice şi tutun, precum şi pentru lucrări de reparaţii curente ale locuinţei.

Achiziţiile mari de mijloace fixe au fost amânate pentru vremuri mai bune.

Companiile moldoveneşti au simţit, de asemenea, povara crizei financiare

internaţionale. Majoritatea companiilor din toate sectoarele au avut de suferit cu toate că unele

companii nu asociază această situaţie cu criza financiară internaţională. Probabil că

acest lucru poate fi explicat prin faptul că criza economică din Moldova a fost agravată şi de

instabilitatea politică. În acelaşi timp, mai multe companii nu au avut timpuri uşoare în

9

Moldova nici în anii precedenţi. La fel ca şi cetăţenii, mai multe companii au o percepţie că

Republica Moldova s-a aflat într-o criză continuă în ultimele două decenii;

Diminuarea cererii este percepută ca factorul principal al declinului economic, şi

aesta gradul de dependenţă a economiei Republicii Moldova de veniturile gospodăriilor în

baza majorării salariilor şi remitenţelor migranţilor. Cu toate acestea, perspectivele pe termen

scurt ale cererii interne sunt obscure. Pe măsură ce companiile examinează

reajustarea şi administrarea efectelor crizei, ele se bazează tot mai mult pe astfel de măsuri ca

reducerea orelor de lucru şi a salariilor, care, la rândul lor, vor diminua în continuare cererea

internă. Şi dacă e să credem previziunilor întreprinderilor, atunci se poate afirma că remitenţele

migranţilor necesare pentru a sprijini cererea internă nu se vor majora în viitorul apropiat;

Este destul de logic că scăderea eventuală a costurilor forţei de muncă este peceputa

de companii ca unica soluţie de viitor, în timp ce costurile pentru credite şi materiile

prime se preconizează să crească. Cu toate acestea, potrivit focusgrupurilor şi interviurilor

aprofundate, unele companii care nu au fost atinse atât de mult de criza financiară şi se bucură

de o cerere internă constantă pentru bunurile şi serviciile lor au recurs, de asemenea, la reduceri

salariale. Aceasta este o formă extremă a iresponsabilităţii sociale care trebuie să fie abordată

în mod adecvat de către guvern, atât la nivel central cât şi local;

10

III Metodologia gestiunii anticriza

Chiar dacă există unele semne că declinul economic ar putea să fi atins limita, el a afectat

profund comunităţile locale şi criza în nici un caz nu este depăşită;

Ceea ce actuala criză financiară a dovedit cu claritate este cât de limitată şi şubredă a fost

creşterea economică din ultimii zece ani în Republica Moldova. Ţara a urmat o creştere

economică iluzorie, fără realizarea unor progrese substanţiale în bunăstarea la nivel individual

şi la nivel de comunitate. Acest lucru este subliniat de convingerea larg răspândită că Moldova

a fost într-o criză constantă în ultimele două decenii şi că actuala criză financiară doar a

adăugat câteva noi convulsii la aceasta.

John Maynard Keynes, economist britanic din prima parte a secolului XX, este cel care ne

ofera interesante teorii in cea ce priveste criza economica si pârghia fiscală pe care statul o

poate folosii pentru revenirea din criza.

Teoria keynesiană susţine că în absenţa unei intervenţii stabilizatoare a guvernului spirala

descendentă se va amplifica până ce va atinge un punct de echilibru mult inferior nivelului la

care opera anterior. Din acest motiv, o bună parte a guvernelor, atât din economiile dezvoltate

cât şi din economiile emergente intrate în recesiune sau afectate de o încetinire a ritmului de

creştere economică, au considerat că eforturile anti-ciclice trebuie neaparat sa cuprinda si

intervenţii robuste la nivel fiscal. În consecinţă, s-au adoptat sau urmează să se adopte o serie

întreagă de programe menite să stimuleze consumul şi investiţiile, fie prin cheltuieli publice,

fie prin reduceri temporare de taxe.

De asemenea statul poate interveni in economie prin o alta importanta parghie si anume

cea monetara. Prin politica monetara se intelege ansamblul măsurilor iniţiate şi implementate

de banca centrală, în scopul realizării şi menţinerii echilibrului macroeconomic în economie.

Banca centrala – prin dobânda de politică monetară – trebuie să asigure că dobânda de pe piaţă

asigură un nivel al investiţiilor (prin raportarea dobânzii la productivitatea marginală a

capitalului) în concordanţă cu propensitatea spre consum pentru a tinde gradul de ocupare

totală. Există însă cazuri în care productivitatea marginală a capitalului devine negativă (cred

că putem vorbi de acest caz şi în criza economică din prezent), iar politica monetară devine un

instrument insuficient pentru a asigura gradul optim de investiţii.

11

Al doilea obiectiv economic major pentru depasirea starii de criza, ar trebuii să fie

menţinerea stabilităţii macroeconomice. Menţinerea stabilităţii macroeconomice este esenţială

pentru a împiedica fluctuaţii bruşte, cu efectele negative aferente. 

Stabilitatea macroeconomică înseamnă în primul rând a menţine un grad de încredere relativ

constant. Fluctuaţiile mari ale unor indicatori economici, un nivel ridicat al dobânzii de politică

monetară, un curs de schimb instabil pot fi pentru investitori tot atâtea semne legate de o

descreştere a productivităţii marginale a capitalului. Deşi nu se poate opune evoluţiei pieţei

libere, şi nici nu trebuie să se opună, statul poate asigura stabilitatea parametrilor

macroeconomici faţă de fluctuaţiile periodice sau întâmplătoare pentru un climat investiţional

optim.

Cu toate ca in jurul nostru vedem doar aspectele negative ale unei perioade de crize,

Albert Einstein definea criza ca „…cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari

si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese”.

El sustinea ca in momentele de criza, au loc cele mai mari descoperiri, deoarece omul

determinat de nevoi, cauta noi mijloace pentru a le satisface.

Viata economica este intodeauna fluctuanta, sa nu uitam ca asa cum unui boom

economic ii urmeaza o decadere a economiei, in cazul de fata criza economica, tot asa si dupa

aceasta criza ne asteapta o perioada infloritoare de relansare economica. Asa cum spunea si

Einstein: „Cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi, fara a ramane “depasit”. Cine

atribuie crizei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat

solutiile. Adevarata criza este criza incompetentei.”

12

Concluzii

Reluarea activităţii economice în Republica Moldova depinde în mare măsură de cresterea

cererii în ţările europene şi ale CSI. Restabilirea cererii externe va antrena şi cererea internă.

Deoarece multe dintre aceste ţări au adoptat deja importante pachete de asistenţa fiscală şi

investiţională pentru a impulsiona cererea internă, migranţii moldoveni şi exportatorii vor face

parte, direct sau indirect, dintre beneficiari. Unele semne încurajatoare ale avântului celor mai

mari economii europene au apărut deja, şi cu siguranţă ele vor exercita efecte pozitive asupra

unor întreprinderi exportatoare din Moldova.

Cu toate acestea, trebuie să se întâmple încă multe lucruri pentru ca economia naţională să-şi

recapete forma, inclusiv o redresare economică puternică în Rusia, Italia, Spania şi Portugalia.

Însă, chiar dacă întregul spectru de catalizatori "clasici" ai creşterii economice în Moldova se

reface în viitorul apropiat (migranţi, remitenţe, exporturi), întreprinderile şi guvernul nu trebuie

să acţioneze "ca de obicei” în economie. Atât guvernul, cât şi întreprinderile, nu trebuie să

rateze ocazia de a remedia deficienţele de bază ale economiei Republicii Moldova şi, astfel, de

a da un impuls pentru o schimbare calitativă în modelul de creştere economică a ţării.

Aceste măsuri vor ajuta la abordarea actualei recesiuni economice, pe termen scurt, şi la

înscrierea ţării pe o cale mai durabilă, pe termen lung.

13

Bibliografie :

1. Buhociu F., Negoescu Gh.Analiza economică. Brăila, Evrika, 2008

2. Curs de teorie economica/ Dumitru Moldovanu / Ed. A 2-a/ Chisinau: ARC 2007.

3. Crizele de ieri, învăţăturile de azi şi oportunităţile de mâine, în Cartea

Crizelor -O privire optimista, EdituraWolters Kluwer, Bucureşti;Voinea

L., 2009,

4. Criză şi anticriză. O abordare heterodoxă,Editura Publică,

Bucureşti;Young S., 2009

5. Felix-Costinel TOTIR; Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ Economie teoretica si aplicata Volumul

XVIII (2011).

6. Greenspan, Alan, Era turbulenţelor, Publica, Bucureşti, 2008;

7. Ganea V. Oportunităţi de dezvoltare a sistemului inovaţional autohton în contextul

globalizării. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Creşterea economică - prioritate

naţională în contextul integrării în Uniunea Europeană”, Chişinău, USM, 2008

8. Huberty C. J. Applied MANOVA and discriminant analysis. - 2nd ed./Carl J. Huberty,

Stephen Olejnik. New Jersey, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, 2008

9. Iliadi Gh. Abordări teoretice şi practice privind evaluarea şi modelarea echilibrului financiar

în economia naţională. În: Revista „Economie şi Sociologie”, Ediţie suplimentară. 2011

10.Keynes, John Maynard, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor,

Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.

11.Liliana BADEA; Angela ROGOJANU Economie teoretica si aplicata Volumul XIX(2012).

12.O privire optimistă, EdituraWolters Kluwer, Bucureşti Dumitrache R.,

2010

13.Samuelson P. “Economics”, New Yorc, McGraw-Hill 1967

14.Studiu efectuat de Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” comandat de PNUD din

Moldova (09.08.2009).

15.Sweezy, Paul, The Theory of Capitalist Development, Monthly Review Press, New York,

2009.

14

16.The Dynamic Z-score, John R. Grabski. Discussion Article, April 2008.

17.Zarnowitz, Victor, Business Cycles, Theory, History, Indicators and Forecasting, The

University of Chicago Press, Chicago and London, 2010.

18. http://www.logos.press.md/

19. http://www.eco.md/

20.http://economie.hotnews.com/

15