PROIECT DE LECTIE

Studenta : Dinca Georgeta VeronicaClasa: a III-aObiectul: Educaţie civică

Subiectul: „Bunătate- Răutate”Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţeScopul lecţiei:

- formarea, şi consolidarea unui sistem de priceperi şi deprinderi de a se comporta civilizat în diferite situaţii

Obiective operaţionale:O1: să stabilească faptele bune şi faptele rele de pe jetoane explicând

alegerea făcută;O2: să observe modul de exprimare ale unor persoane făcând corecturile care

se impun;O3: să compare un dialog dat cu cu expresii dure, cu acelaşi dialog, din care

lipsesc aceste expresii;O4: să explice cauza unor comportări bune sau rele ale unor persoane;O5: să rezolve corect itemul cu alegere duală pentru a stabili enunţurile

pozitive şi negative;O6: să participe cu drag la jocurile didactice din cadrul lecţiei, rezolvând

corect itemii daţi.

Metode şi procedee: Explicaţia, discuţia, conversaţia, descoperirea, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol, povestirea, munca cu dicţionarul, demonstraţia, jocul didactic.

Material didactic: jetoane cu imagini, planşa: „AŞA DA/ AŞA NU”, fişa nr.1, dicţionare, lipici, fişa de lucru individuală, copac, proverbe- jetoane, insigne, povestire, planşă:„Copacul speranţelor”, possi-turi, povestea „Casa cu o mie de oglinzi”.

Material bibliografic:1. xxx, Caiet pentru educaţie moral-civică, Ed. Coressi SRL, Bucureşti2. Vasile, Bunescu, Eugenia, Şincan, (1994), Ghid practic pentru aplicarea

programei de educaţie moral-civică în învăţământul primar, Ed. Coresi, Bucureşti

1

Desfăşurarea lecţiei

Etapele lecţiei Ob. Op.

Activitatrea profesorului Activitatea elevilor

Metode şi procedee

Material didactic

Evaluare

1. Moment or-ganizatoric

2. Captarea şi orientarea atenţiei

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale

O1

O1

O2

Pregătesc materialele necesare lec-ţiei.

Asigur disciplina şi ordinea în clasă.

o extrag jetoane dintr-un bolo se discută imaginileo se stabileşte ce fel de faptă este:

bună sau reao se aşază în dreptul AŞA DA/ AŞA

NU

- Ce fel de fapte sunt pe planşa „AŞA DA”?

- Ce fel de fapte sunt pe planşa „AŞA NU”?

- Ce fel de fapte fac copiii din I coloană?

- Ce fel de fapte fac copiii din a doua coloană?

- Azi vom învăţa despre „Bunătate şi Răutate”. În această oră vom obser-va modul de exprimare al unor per-

Elevii execută corect sarcinile cerute.

- ... fapte bune.

- ... fapte rele.

- ... bune.

- ... rele.

Elevii notează titlul în caiete.

ExplicaţiaDiscuţia

Conversaţia

Descoperirea

Jetoane cu imaginiPlanşa: „AŞA DA/ AŞA NU”

Frontală

Frontală

2

4. Dirijarea învăţării

O1

O2

soane, vom compara un dialog dat, veţi explica cauzele unor comportări bune sau rele şi ne vom juca ... învăţând.

- Noi să încercăm să fim cât mai buni şi să facem numai fapte bune.

- În ziua de azi, ne întâlnim deseori cu multe fapte bune, dar şi cu fapte rele. Daţi exemple de fapte bune şi de fapte rele întâlnite sau auzite de voi: pe stradă, la televizor, în ziare, pe internet ... .

- Dacă deschidem TV vedem oameni ridicând vocea sau trăgând unii de alţii. Dacă deschidem ziarele citim despre război în diferite părţi ale lumiii. Dacă observăm copiii jucân-du-se, vedem că ei se joacă jocuri pre-cum „împuşcă-l pe cel rău”- imitând ceea ce văd în jurul lor.

- Cum ar arăta lumea în care trăim dacă nu ar fi oameni răi?

- În pauze folosiţi de multe ori cu-vinte dure, urâte, pentru a-i supăra pe alţii, pentru a jigni, pentru a vă da mari faţă de ceilalţi. Vă rog să

Elevii dau e-xemple de fap-te bune şi de fapte rele.

Elevii răspund la întrebare.

ExplicaţiaExemplul

Povestirea

Problemati-zarea

Fişa de lucru

Frontală

3

O3

O6

O1

O2

O4

ascultaţi următorul dialog! (Anexa 1)

- Ce observaţi în exprimarea copiilor?- Sunt folosite multe cuvinte dure.

Imaginaţi-vă şi scrieţi un alt dialog fără aceste cuvinte dure! În final interpretaţi cele două variante şi observaţi diferenţa.

- Deschideţi manualul la pagina 24!o Se citeşte ex. 1, apoi se discută.

- De ce credeţi că se comportă urât oamenii unii cu alţii?

- Cum s-ar putea evita aceste fapte?

o Se scrie schiţa lecţiei pe tablă şi în caiete, iar în finalul ei, se anexează

Ascultă cu a-tenţie.

Rescriu dialo-gul folosind cuvinte fru-moase. Drama-tizează dialo-gurile.Rezolvă corect sarcinile ceru-te.- ...imită ceea

ce văd; sunt furioşi; se răzbună; sunt încurajaţi de alţii.

- ... vorbind frumos, res-pectându-ne reciproc, să nu ne batem joc de fiin-ţele, lucrurile din jur.

Jocul de rol

Munca cu manualulConversaţiaDiscuţia

Problemati-zarea

Manual

Pe grupe

Dramatiza-rePe perechi

Frontală

Frontală

4

5. Evaluarea lecţiei

6. Asigurarea retenţiei şi a transferului

O6

O4

O5

O6

poezia „Ţine minte!”. o Se caută în dicţionar ce înseamnă

cele două cuvinte.o Schiţa lecţiei:

Bunătate- răutate

bunătate= blândeţe, amabilitaterăutate= violenţă, duritate, cruzime

Bunătatea şi răutatea sunt tră-sături morale ale persoanei.- Binele trebuie făcut fără să ne

gândim la răsplată.- Răutatea distruge ceea ce e

frumos şi curat în om.

-Completaţi cu DA sau NU! (anexa 2)o Pe un copac se vor lipi proverbe

care se potrivesc lecţiei. Aceste pro-verbe vor fi împărţite copiilor.

- Cel mai simplu mod şi mai la îndemâna oricui de a evita un răutatea este să vorbim frumos.

Elevii notează schiţa lecţiei în caiete şi lipesc poezia după ce e citită.

Completează fişa de lucru.Lipesc prover-be adecvate lecţiei.

Munca cu dicţionarul

Jocul didac-tic

Exerciţiul

Explicaţia

LipiciCaietDicţionar

Fişa de lucru nr. 2Jetoane cu proverbeCopac

ChestionarIndividualăFrontală

5

7. Încheierea lecţiei

O6

O5

- Scrieţi pe o foaie toate cuvintele frumoase pe care aţi dori să le auziţi de la colegii voştri!

o Se lipesc possi-turi pe „Copacul speranţelor”

- În America, există obiceiul ca do-rinţele scrise pe hârtie, să se prindă într-un copac, astfel încât ele să zboare în univers şi să se împlineas-că.

- Lipind aceste dorinţe, puteţi să observaţi ce doreşte celălalt coleg şi ... fără să vă daţi seama măcar, dorinţa se va îndeplini în această oră.

- Ascultaţi! Citesc povestea „Casa cu o mie de oglinzi”. (Anexa 3)

- Deci, concluzia ar fi că, VIOLENŢA=RĂUTATEA poate fi stopată cu un alt cuvânt: ZÂMBET. Un zâmbet nu costă nimic, dar oferă mult. El nu poate fi cumpărat, cer-şit, împrumutat, furat pentru că el este ceva ... ce ne are valoare pentru nimeni ... până când nu este dăruit. Dăruiţi un ecuson însoţit de un

Elevii se întrec în cuvinte fru-moase.

Ascultă istori-sirea.

Ascultă poves-tea.

Îşi prind mân-dri, insigna în piept.

Demonstra-ţia

Povestirea

Povestirea

Planşă: „Copacul speranţelor”Possi-turi

Povestea: „Casa cu o mie de o-glinzi”Insigne

Individuală

6

O6

zâmbet colegului vostru!- Aşa că, îmbogăţeşte-i pe cei care-l

primesc, fără a-i face săraci pe cei care-l dăruiesc!

7

Anexa 1.

Să renunţăm la cuvinte dure!

Andrei: Cine eşti tu, mă lunganule să-mi spui mie pe cine să aleg şi pe cine nu?Călin: Da, tu cine eşti, idiotule, să crezi că toţi trebuie să facă ce vrei tu?Andrei: Boule, uită-te la tine să vezi cât eşti de prost şi apoi deschide gura!Călin: Taci handicapatule, uiţi că la ore nu eşti în stare să legi două cuvinte?Andrei: Nici cu tine nu mi-e ruşine, doar ai aceleaşi note ca şi mine!

Anexa 2.

Completează cu DA sau NU!

1. Îţi faci zilnic temele?

2. Îţi ajuţi părinţii, fraţii, bunicii?

3. Poţi ierta pe cel care a greşit?

4. Ajuţi un coleg cu plăcere?

5. Ajuţi un bătrân necunoscut?

6. Te gândeşti la cei nevoiaşi? Îi ajuţi?

7. Te simţi bine când poţi ajuta?

8. Ocroteşti mediul înconjurător?

9. Intervii cu bunătate când cineva face rău?

10.Te gândeşti cum să-ţi corectezi purtarea? (dacă ai greşit!)

Dacă ai 6 răspunsuri DA, eşti preocupat de fapte bune!

8

9

DA?

NU?

DA?

NU?

Anexa 3.

Casa celor 1 000 de oglinzi(folclor japonez)

Cu mult timp în urmă, într-un sătuc, se găsea un loc cunoscut drept „Casa celor 1 000 de oglinzi”. Un căţeluş mititel, vesel din fire, aflând de acest loc, s-a hotărât să-l viziteze. Când a ajuns, sărea fericit pe scări şi a intrat în casă. S-a uitat pe hol cu urechiuşele ridicate şi dând din coadă.

Spre marea sa surpriză, s-a trezit privind la alţi 1 000 de căţeluşi fericiţi, care dădea din coadă ca şi el. A zâmbit, şi a primit 1 000 de zâmbete, la fel de calde şi prietenoase. Când a plecat, s-a gândit: „Este un loc minunat. Mă voi întoarce să-l vizitez!”

În acelaşi sat, alt câine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotărât şi el să viziteze casa. A urcat cu greu scările, cu coada între picioare, şi capul lăsat. Când a văzut 1 000 de câini neprietenoşi uitându-se la el, s-a speriat şi s-a zbârlit pe spate, mârâind. Când ceilalţi 1 000 de câini au început şi ei să mârâie, a fugit speriat. O dată ieşit afară, s-a gândit: „E un loc îngrozitor, nu mă mai întorc acolo niciodată!”

Morala:În viaţă toate chipurile sunt oglinzi. Tu ce fel de reflexie vezi pe

chipurile celor pe care-i întâlneşti?

Ţine minte!

Dacă altul se poartă josnic, tu fii demnDacă altul te tratează urăt, tu fii bun!Dacă altul îţi face rău, tu ai răbdare,Căci Dumnezeu plăteşte fiecăruia după fapte! (G. Washington)

10