Copert6: Ionu1 Ardeleanu-P aici

Tehnoredactor : Rodic a B o ac d

Secretar de redacfie: Paulina Ldmd;anu

@ 2019 Editura Paideia

Str. TudorArghezi nr. 15, sector 2

Bucureqti, Rom6niatel.: 021 .376.82. I 0

e-mail: office@paideia.rowwwpaideia.ro

www.cadourialese.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiANDREI, EDUARI)Pictorul Costin Petrescu la New York : 1919-1920 / EduardAndrei'

- Bucureqti : Paideia, 2019

Tndex

rsBN 97 8-60 6-7 48-282-9

75

Eduard Andrei

Pictorul

CO5TIN PETRESCU

la N ew Yotkr9r9-r9zo

paidelaBucuregti, 2019

Cuprins

CuvAntul autorului

Partea I: Misiunea oficiali ..............11

Cilitoria peste Ocean cu,,Versailles-ul mirilor" ........L4

Scopul cilitoriei: designul gi fabricarea noilorbancnote romAnegti ................1'7

Misterul bancnotelor.................... .................,42

Partea a II-a: Costin Petrescu gi mediul artisticnewyorkez ............59

O intAlnire,,astrali": Edwin Markhamgi Costin Petrescu..... ................66

in cercurile boemei newyorkeze. Cunogtinlacu scriitoarea feanne Robert Foster

;i un ,,ceaiu artistic"....... ..........73

Pe urmele unui portret dispdrut... ..............87

Tratative cu directorul Brooklyn Museum,William H. Fox. O expozilie de artd romAneascila NewYork?........... .................100

Concluzii.. ........................116

Bibliografie selectivi ..

Index .........,.............. 12 5

PARTEA I

Misiunea oficiald

Despre Costin Petrescu (n. 10 mai 1872, Pitqti - d. 15 oc-

tombrie 1954, Bucuregti), un important pictor romAn al

perioadei interbelice, se gtie gi s-a scris inci prea pufin. Cu

toate acestea, numele siu a fost, in epoca sa de glorie, unul

dintre cele mai sonore. Azi insi, in memoria colectivi abia

daci este refinut ca autor al marii fresce de la Ateneul RomAn,

prin care a evocat istoria RomAniei de la origini gi pAni laCarol al ll-lea. I-a zugrivit in fresci pe regele Ferdinand I gi

pe regina Maria in Catedrala Ortodoxd din Alba-lulia2, datgi la Biserica Mihai-Vodd din Bucuregti, ;i a pictat multe alte

biserici, deschizAnd o direclie majori in pictura religioasi

? Costin Petrescu, cu o echipd de pictori, a executat pictura Ca-

tedralei Ortodoxe din Alba-luliain'J.922, dar nu a apucat, pAnd la

momentul incoronirii, sd picteze gi poitretele votive ale regelui 9i

reginei. Pe acestea le-a executat ulterior; in L925. Pentru incoro-nare, tot el a realizat designul pentru regalia celor doi suverani -sceptrul regelui Ferdinand I, coroana reginei Maria, mantiile lor de

ceremonie gi baldachinul alaiului regal.

L7

romaneascS, cea neobizantind, pe care o consider o ,,variantd

hieratici a Art Nouveau"3. $i mai pulin cunoscuti rimAne

activitatea sa paralelS de pictor de gevalet 9i de desenatora

sau cea pedagogicd de la $coala de Belle-Arte din Bucuregti;

sau faptul ci a scris un important tratat despre tehnica frescei

- pe care gi-a insugit-o de la bunicul gi tatil sdu -, publicat in

francezA'. Lart de Ia fresque fParis, 1'932)'

Pufinele scrieri critice care au abordat arta sa - fie in

timpul viefii artistului, fie ulterior - nu au putut evita anumite

gabloane, prezentandu-l reductiv - fie ca pictor ,,de curte"

[prin prisma relafiilor sale privilegiate cu Casa RegaliJ, fie

ca pictor ,,clasic" f ,,academist" [prin opozilie cu migcdrile

moderniste interbelice) etc. Este vorba, in general, despre

3 Concept dezvoltat gi argumentat in teza mea de doctorat,,Ar-

hitectura gi pictura bisericilor ortodoxe dobrogene din ultimul sfert

al sec. al XIX-lea gi prima jumdtate a sec. al XX-lea - intre identitate

gi alteritate'l suslinuti la Universitatea Nafionald de Arte Bucuregti,

2011 [nepublicatiJ. V.9i Eduard Andrei - lpostaze ale modernitdfii

in pictura religioasd dobrogeand din secolul XX: Nicolae Tonitza,

Nina Arbore, Costin Iosnid, in ,,Studii 9i Cercetiri de Istoria Artei'

Arti plasticd", serie nou5, tomul 6[50J, Ed. Academiei RomAne,

Bucureqti, 201'6, p. 66.a Pentru calitatea de desenatot, v. Dana Bercea (coord.), Liana

Mateescu - Repertoriut graficii romdne;ti din secolul al XX-leq,vol'

V, Muzeul Nalional de Arti al RomAniei, Bucure;ti, 1998, pp' 95-96'

Studiile lui Costin Petrescu Ia $coala de Arhitecturd din Bucure;ti,

cu arh. George Sterian - pe lAngd cele de la $coala de Belle-Arte, ca

student al pictorului G.D. Mirea, ;i cele de la Academia Julian din

Paris, ca bursiel cu Jean-Paul Laurens - l-au ,,inarmat" cu abilitdlide desen tehnic, constructiv.

t2

articole rispAndite prin presi, cici o monografie serioasi

a artistului agteapti inci sd fie scrisd. Totugi, cAteva studii

semnificative 9i bogat documentate au fost publicate relativ

recent, concentrate pe aspecte punctuale, legate de rolulartistului in ceremonia incoronlriis.

in aceste condifii, nu e surprinzdtor cAdespre prezenfa;iactivitatea lui Costin Petrescu in SUA, la New York, in 19L9-

L92O, cu scopul de a superviza fabricarea noilor bancnote

romAnegti, realizate dupi designul siu, nu se gtie gi nu s-a

publicat pAni acum nimic - cu exceplia faptului ci respectiva

cilitorie a fost menlionati uneori ca informafie colaterali 9i,

in cele mai multe cazuri, datati eronat6. Scopul acestui volum

s Acestea se regdsesc in volumul 90 de ani de la incoronarea

de ta Alba lulia (coord. Ernest Oberldnder-TArnoveanu, Cornel Con-

stantin Ilie; vol. editat de Muzeul Nagional de lstorie a RomAniei -Bucuregti], Ed. Cetatea de Scaun, Targovirte,20l'2'

6 Corectez, astfel, pe baza documentelor prezentate mai jos,

informagia de pe pagina web https://ro.wikipedia.org/wiki/Cos-tin-Petrescu-[pictor), unde, cf. Mircea Deac ;i Tudor Octavian -300 de pictori romdni. Dicfit>n*r de pirtut'd rcntdnenscd tn*dernd,

Fundalia Jean Louis Calderon, Bucure;ti, 2007, se menlionezd ciartistul ar fi fost trimis in SUA in 192L. Aceeasi eroare apare inErnest Oberldnder-TArnoveanu - Sceptrul lui Ferdinqnd, in 90 de

ani..., op. cit., p.94. Tot gregit, de data aceasta in L922, este datatd

cdlStoria in Petre Oprea - Casa memoriald Costin Petrescu,in Croni-

ci plastice in presa clujeand, Ed. Maiko, Bucureqti, 201'0, p' 43' Alte

surse antedateazA cdlAtoria: astfel, Gabriel Badea-Pdun, in Pictori

romdni in Franla 1834-1939, Ed. Noi Media Print, Bucuregti, 2012,

p.203, susline cd artistul ,,in 1916 se afld la New York unde executa

nenumdrate portrete".

este, agada4 de a acoperi o,,pagind albi" din biografia artisticia lui costin Petrescu, pe baza unor documente inedite, din

arhive romAnegti gi americane.

De ce a fost ales Costin Petrescu pentru aceasti misiune

special5? Cu siguranfi, talentul siu de pictor gi desenator ilrecomanda. Se poate specula cd gi apropierea de Casa Regald

a jucat un rol in aceasti alegere. in plus, Costin Petrescu avea

deja la acea dati experienfa designului de bancnoteT.

Cdldtoria peste Ocean cu,,Versailles-ul mirilor"

Costin Petrescu a sosit in SUA, impreuni cu solia sa,

Elisabeta (Lizica), la bordul pachebotului S.S. ,,France", al

,,Compagnie G6n6rale Transatlantique" - linie maritimi cunos-

in acest context, menlionez cd date corecte despre perioada

newyorkezi a lui Costin Petrescu gi activitatea sa in metropola

americand - informalii pe care le-am furnizat redactorului Adina

Sducan - au fost incluse in recentul volum in care a fost publicatjurnalul pictorului din Primul Rdzboi Mondial: Costin Petrescu -insemndrile unui pictor refugiat. La IaSi, in timpul rdzboiului: L916-

1917, edi|.ie ingrijiti, studiu introductiv cronologie 9i note de Vir-ginia Barbu, Ed. Humanitas, Bucuregti, 201'8, pp. 29-30.

7 Avea la activ designul bancnotei de 1 leu tip 1 [80 x 55 mm)gi al bancnotei de 2 lei (105 x 67 mmJ, emise de Banca NagionalS

a RomAniei (BNRI pentru prima dati la 12 martie 1915 [emisiuniulterioare: L920,1,937 ;i 1938J. Apud. Mugur Isdrescu fcoordona-tor), Surica Rosentule4 Sabina Marifiu, Romeo Cirjan - Emisiunile

de bancnote ale Bdncii Na!,ionale a Romdniei in perioada 1896-L929,

seria ,,Bancnotele RomAniei", vol. 2, Banca Nalionald a RomAniei,

Bucurepti, 2007 , pp.92-95.

I4 15

cutd gi sub numele abreviat CGT sau ca ,,French Line'l cdciasigura transportul cilitorilor din Franla [Paris, apoi portulLe Havre) in SUA (New York) gi retur. Marea navi - singuracu 4 co;uri din epocd a flotei franceze - era supranumitd,,Versailles-ul mirilor", datoriti decorului sdu luxos, in carese regiseau stilurile Louis XIV, Louis XVI sau stilul maur (ca

referinli la coloniile franceze din Africa), dupi cum se poatevedea in doui fotografii de arhivd, realizate de un fotografanonim al companiei Byron gi aflate in colecfiile,,The Museumof the City of New York" (fig. 1 A, BJ.

Sofii Petrescu s-au imbarcat pe S.S. ,,France" gi au tra-versat Oceanul in cursul lunii noiembrie. Cu siguranfd,conform documentelor de arhivS, se aflau pe vas in zilele de

t6-17 noiembrie 1919 (nu se pot preciza ziua imbarcdrii gi

cea a sosirii la New York, dar pe atunci cildtoria transatlanticidura mai multe zile, circa o sdptimAnd). in arhiva de familie

- transmisd mai intAi fiului artistului, arhitectul RaduPetrescu, gi apoi nepotului artistului, domnul Dan CostinPetrescu8 - se pistreaz5 cAteva documente inedite, legate de

aceasti cildtorie. intre acesteae se numiri caietul-program

B ii mullumesc pe aceasti cale pentru generozitatea de a-mipune la dispozifie arhiva familiald ;i permisiunea de a reproducedocumentele studiate, ca ;i o parte dintre tablourile aflate in colec-

lia Casei Memoriale,,Costin Petrescu" din Bucuregti.e in Arhiva Casei Memoriale ,,Costin Petrescu", Bucuregti [ar-

hiva conline documente nenumerotate, in continuare ACMCPBJ, se

pistreazd, de asemenea, meniul bilingv (francezd-englezdJ oferitpasagerilor la prAnzul zilei de L7 noiembrie L9'19. La felul intAi,acegtia puteau consuma: unt gi cArnali de Lyon sau scrumbii ;isalatd de cartofi; la felul al doilea, ou5,,i la Clermont", filet de porc cu

al concertului oferit pasagerilor; in numele comandantuluinavei, E. Maurras ,la 16 noiembrie 1'91'9, in Marele Salon in

stil Louis XIV gi la care sofii Petrescu au asistatl0' Documentulare 9i valoare artistici deoarece conline o serie de schile increion cu portretele muzicienilor 9i ale unor personaje din

audiengi. Sunt crochiuri de o remarcabilS spontaneitate 9i

siguran!5 a liniei, pe care Costin Petrescu le-a executat intimpul concertului (probabil inspirat de muzica pe care oascultal [fig.2A).

Cildtoria de intoarcere, pe ruta New York-Le Havre, a

inceput in data de ioi, 18 martie L920. Doamna 9i domnul

Petrescu s-au imbarcat la bordul aceleiagi nave, sub pavilionfrancez,S.S.,, France", condusi de acela;i comandant Maurras, ;iau cilStoritintr-o cabini de clasa I, dupi cum o demonstreazlcarnetul cu lista alfabeticl a pasagerilor (fig. 2B).

Aceste documente de cdlStorie permit a calcula cu destulS

precizie durata sejurului american al lui Costin Petrescu:

aproximativ 4luni [18? noiembrie 1919 - 18 martie 1'920)'

,,stridii vegetale" [barba-capreiJ, cotlet de oaie sau cartofi Lorette;

iar la desert, brioge sau brdnzeturi. Bdutura se servea pasagerilor

contra-cost. Solii Petrescu au putut opta pentru vinul franluzesc

de M6doc fpentru 3 franci) sau pentru cel de Graves (pentru 3,5

franciJ. Arhiva familiali confine, ;i in cazul returului, un meniu de

prAnzal pasagerilo4, din2L martie 1920' Se poate constata, astfel,

prin comparalie cu meniul de la sosire ;i fird a mai intra in detalii,

o mai mare diversitate a felurilor; precum 9i includerea vinului incomanda pentru mAncare, fird costuri suplimentare.

10 Menfionez, in treacit, ci programul concertului, sub baghe-

ta lui L. Arnoult, includea piese semnate de Friedrich von Flotow,

Emile Waldteufel, Ernest Reyer; Gabriel Piern6, Frangois Thom6 ;iGiuseppe Verdi, reflectAnd cumva un anumit gust muzical al vremii.

16 t7

Scopul cdldtoriei: designul gi fabricareanoilor bancnote romanesti

Poate fi consideratl o perioadl lungi pentru un voiaj de

plicere, daq, probabil, scurti pentru o cdlitorie de lucru, ciciscopul acestui sejur era, in fapt, o misiune speciali, ce ii fusese

incredinfatd oficial artistului de Guvernul romAn: aceea de a

studia metodele de gravurd a bancnotelor la sediul din New

York al ,,The American Bank Note Company", pentru arealizadesignul noilor bancnote romAnegti gi a le imprima.

Acest scop este precizat in mai multe documente, intre

care un amplu articol-interviu cu Costin Petrescu, publicat innumdrul din februarie l92O al revistei ,,The Varsity'l organ

de presd al studenllor de la Columbia Universityll. Numirulrespectiv al revistei este subintitulat ,,Celebrities' Number"

f,,numirul dedicat celebritSgilor"), subtitlu foarte onorant

pentru Costin Petrescu. Articolul, realizat de redaclia revistei,

dar nesemnat, este ilustrat cu o fotografie figurS-intreagd a luiCostin Petrescu, costumat dupi riguroasele norme de eleganlimasculind ale epocii, inspirAnd autoritate gi calm [fig' 3).

inci de la primul paragraf, textul articolului menlioneazi:,,EI

[Costin Petrescu] se afld aici [a NewYork] pentru a superviza

imprimarea noilor bancnote nafionale romAnegti, al cdror

11 Numdrul respectiv al revistei ,,The Varsity" este recenzat de

criticul Raymond M. Weave4 intr-un articol din,,Columbia Specta-

tor" [Vol. XLIX, L].0, 2 martie L920,p.l-, cont. p. 4J, care pomenegte,

fdri a-l comenta in vreun fel, interviul cu Costin Petrescu, aldturi de

alte doud interviuri din cuprinsul revistei.

design este creat chiar de el. Vorbegte franceza la fel de fluent

ca gi romAna, ca urmare a perioadei de studii in Franla, dar

nu a fost convins de niciun autor profesionist de discursuri12

sd se aventureze sI suslini o prelegere in engleza fonetic5'

Totu;i, el aduce ceva ce meriti si ne fie impirt5git - foarte

multe lucruri despre arta !5rii sale semi-orientale, precum 9i

despre sentimentele noii RomAnii fali de Statele Unite"13.

Din aceasti formulare pretenfioasi, putem deduce cIartistul romAn, un foarte bun vorbitor de francezi, nu stipAnea

insi limba englezi. De asemenea, e interesant de observat,

prin prisma jurnalistului american, care era percepfia in epocd

asupra RomAniei: pe de o parte, o !ar5,,semi-orientali'l situatila granila Orientului cu Occidentul, ca urmare exoticd; pe de

alti parte, o RomAnie,,noui", care incearci si se modernizeze

gi, in acest sens, i;i indreaptd atenfia - 9i ,,sentimentele" -citre SUA. intr-adevil la acea datd, RomAnia era o lari noud,

RomAnia Mare, proaspdt reintregiti cu Basarabia, Bucovina 9i

Transilvania, in urma Unirii din 1918.

Vizita lui Costin Petrescu in SUA a fost mediatizatatriumfalgi in doui numere succesive - din ianuarie ;i februarie 7920

- ale publicafiei,,Steaua Noastrd gi Romdnia Noui" f ,,Our

rz Lecture-bureau,inoriginal, desemna, dupi Rizboiul Civil din

SUA, un serviciu echivalent cu ,,Universitifile populare" din RomA-

nia, care avea ca atribulie, intre altele, diseminarea limbii engleze in

rAndul indienilor nativ-americani ;i al imigranlilor. [n.m., E.A')13

[Red.] - Costin Petrescu. An Interview, in revista,,The Varsity'lVol.l, No.2, februarie 1.920,p.8. ftrad. m., E.A.J

18 t9

Star and The New Rumania" - revistd lunard a diasporeiromAnegti de Ia New York, publicati de Leon Ferarula, care

continui in aceasti formuli, pentru scurti vreme, aparifiasdptdmAnalului,,Steaua Noastri"ls. Noul titlu este semnificativpentru obiectivele revistei, care igi propunea ancorarea inrealitatea contemporand a RomAniei Mari. Revista are o

1a Leon Feraru, n. Leon Enselberg [1,887-1,960) - poet, jur-nalist, critic literar; traducitor de origine romAnS, stabilit la NewYork. A pdrisit RomAnia in 1913 din cauza persecufiilor impotri-va evreilor. Prin activitatea sa publicisticd a avut un rol importantin diseminarea culturii romAnegti in SUA. Dupd ce a fost asistentla University of Toronto, a devenit profesor de limbi romanice laColumbia University (1,91,7-1927), apoi la Long Island University(1,927-1947). S-a numirat printre membrii fondatori ai ,,The Soci-

ety of Friends of Ro uman ia" (1,920), iar in 1,92 6 a fo st numit, p entruscurtd vreme, Consul onorific al RomAniei la New York. lmportantedocumente despre el se gisesc in arhivele de la: University of Flo-rida, in coleclia Joseph Ishill; Columbia University; Institute for

Jewish Research din New York, precum gi la Brookyn College, NY.15 Cf. Ileana-Stanca Desa, Dulciu Mordrescu, Ioana Patriche,

Adriana Raliade, Iliana Sulic - Publica.tiile periadice romAne;ti (ziare,gczete, reviste). Vol. III: Catalag alfahetic 1919-1924, Ed. AcademieiRornAne, Bucuregti, 1,987, pp.899-890, ziarul ,,Steaua Noastri. Cea

mai rdspAnditd foaie siptdmAnald / Our Star. The Best and MostPopular Roumanian Weekly" (191,2-1,91,7, 1,919-1922/1,924?),editat de Philip Axelrad, apare in perioada ianuarie-martie 1920ca revisti lunard, cu titlul in romAnd gi subtitlul in englezi ,,SteauaNoastrd gi RomAnia Noud" /,,A Monthly Magazine Edited in Englishand Rumanian" pe coperti, in timp ce titlul in englezd gi un subtitluugor diferit in englezi ,,Our Star and The New Rumania. A magazineedited in English and Rumanian by Leon Feraru" apar pe pagina adoua a copertei.

secliune in englezi gi una in romAni, anumite articole fiindpublicate bilingv, la ambele secliuni.

Numirul din ianuarie L920 al revistei ,,Steaua Noastrigi RomAnia Noui" (Vol. IX, no. 413) gizduiegte nu mai pulinde trei articole legate de prezenla lui Costin Petrescu la New

York. Din raliuni tematice, ce lin de construcfia acestui studiu,

md voi referi imediat doar la doui dintre aceste articole,

urmAnd a reveni asupra celui de al treilea, precum ;i asupra

numdrului revistei din februarie 1'920 [Vol. IX, no.414).

Primul articol [fig. 4), publicat in secliunea englezi

[p. 9) ;i intitulat,,The New Rumanian Paper Currency" [,,Noilebancnote romdnegti"), este semnat de renumitul numismat

Constantin Orghidan, autor gi al unei scrisori de felicitare

citre redacfie, publicatd in acelagi numir al revistei [atAt Ia

secliunea englezd, p.6, cAt gi la secliunea romAnS, p.23J, in

care este pr ezentatca,,President ofthe Rumanian Government

Commission in the United States", respectiv, ,,Preqedinte al

Comisiunei Guvernului RomAn in Statele Unite"16.

16 Constantin C. Orghidan (L874-L944J - inginer; colecliona4

unul dintre cei mai mari numismali romAni, vicepregedinte al

Societdlii Numismatice RomAne (L933-19441, membru de onoare

al Academiei RomAne. Detalii despre impresionanta sa colecfie, cu-

prinzdnd peste 10.000 de artefacte fmonede, sigilii, medalii, pietregravate, bijuteriiJ, intre care ,,Marea Camee a RomAniei'l in Arhiva

Orghidan, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei RomAne.

in intervalul 1.916-1920, a fost in mai multe rAnduri in SUA, cu di-

verse misiuni oficiale, ca reprezentant al guvernului romAn. Pen-

20 21

Articolul lui Orghidan aduce prelioase ldmuriri desprenecesitatea tipiririi noilor bancnote romAnegti, pentru care

Costin Petrescu fusese trimis la NewYork, ;i anume unificareateritorial5 ;i la nivel moneta[ prin moneda nalionald unici:,,Emisiunea noilor bancnote in RomAnia este garantati cu orezervd de aul reprezentAnd o treime dinvaloareabancnotelorpuse in circulafie. O bund parte din aceastd rezervl a fosttrimisi la Moscova in timpul rizboiului, sub garanfia Aliagilor.Banca NafionalS, care este o institufie privatd, a continuat siemiti bancnote, care au garanlia ei. Ca urmare a rdzboiului,aceasti banci a emis un total care nu depd;egte garanlianecesard. Conform cifrelor publicate de organul oficial alguvernului in data de 24 mai 1,91,9, astdzi existi in circulafiebancnote in valoare de circa 2.830.000.000 lei. Cu scopul de a

avea un singur sistem monetar in toate provinciile eliberate,Transilvania, Bucovina gi Basarabia, guvernul si-a asumatsarcina de a inlocui bancnotele unguregti gi ruse;ti cu o nouiemisiune. Coroana ungureasci gi rubla ruseasci vor fi retrasegi inlocuite cu leul romAnesc [plural, lei). Valoarea coroanelor

tru detalii, v. Constanta Stirbu, Nicolae Trohani, George Trohani- Ing[nerul Constantin C. Orghidan (1874-1944). Studiu genealogic

;i istoric, in ,,Muzeul Nafional'l tomul XVI, Muzeul Nafional de Is-torie a Romdniei, Bucuregti, 2004, pp.241-243. De altfel, in edito-rialul redacfiei, Monthly Chronicle, din ,,Steaua Noastri..." [Vol. IX,

no. 41,4, febr. L920, New York, p. 43), se mentioneazd: ,,ConferinfaInternalionali a Comergului, care a avut loc la Atlantic City, in 22-24 octombrie 1919,;i la care RomAnia a fost reprezentati de dom-nii Constantin 0rghidan ;i Grigorie Mihdescu, a dezbdtut, pe de oparte, interesele imediate ale SUA, iar; pe de alti parte, pe cele aleFranlei, Angliei, Belgiei gi Italiei'1 ftrad. m., E.A.]