Expresionismul in pictura

Banu Catalin

Raducu Bogdan

Edvard Munch - “Tipatul”

Edvard Munch este nu doar unul dintre cei mai cunoscuti pictori norvegieni, dar si autorul uneia dintre cele mai enigmatice si stranii lucrari din istoria artei : "Tipatul" (1893). Lucrarea infatisand o silueta tremuranda, pe fonduri dense si groase, cu linii ce te duc cu gandul la undele sonore, este considerata cea mai importanta opera a artistului, simbolizand in opinia multora strigatul omului modern zdrobit de angoasele existentei cotidiene sau mai exact acea teama greu de definit. Peisajul din fundal este Oslofjord, un fiord privit dinspre dealul Ekeberg. Numele tabloului - in norvegiana "Skrik" - a fost tradus fie ca "Tipatul", fie ca "Plansetul" sau "Strigatul".

James Ensor - ”Intrarea lui Hristos in Bruxelles”

Un eveniment important in cariera pictorului belgian este constituit de pictarea tabloului intitulat  Intrarea lui Hristos in Bruxelles (1888-1889), tablou ce ii aduce lui Ensor aspre critici, dar care cu timpul va fi acceptat de public.

Desi ateu declarat, James Ensor va picta o serie de lucrari de inspiratie religioasa pentru a-si manifesta dispretul fata de lipsa de umanitate, falsitatea si fatarnicia lumii.Acest controversat tablou este expus in centrul Getty din Los Angeles.A doua venire a lui Hristos e vazuta ca un carnaval sau ca un festival de genul Mardi Gras.

Vincent van Gogh – “Noaptea instelata”

Pictura "Noapte instelata" este una din cele mai faimoase icoane ale cerului noptii create vreodata. Scena a fost pictata de Vincent van Gogh in sudul Frantei in 1889. Stilul rasucit al "Noptii instelate" pare, in opinia multora, sa dea viata cerului noptii. Desi van Gogh a suprins frecvent scene reale in picturile sale, istoricii de arta nu au cazut de acord asupra stelelor si planetelor care apar in aceasta.Este pictata in stil post-impresionist, un stil popular de pictura de la sfarsitul secolului 19. Pictura originala "Noapte instelata" se afla in Muzeul de Arta Moderna din New York City ,SUA.

Franz Marc – “Cal albastru I si ll”

Marc a pictat in jur de 60 de lucrari, mare parte din ele in gravura pe lemn si litografie.Majoritatea lucrarilor sale portretizeaza animale, de obicei situate intr-un mediu natural.Opera sa este caracterizata de culori prime stralucitoare, si un cubism redat in portretele animalelor, simplitate definita ce creeaza un profund sentiment de emotie.

In lucrarea de fata, pictata in 1911 regasim albastrul, culoare despre care Marc sustinea ca emana masculinitate si spiritualitate.

Paul Klee – “Rotatie”

In lucrarea Rotatie, realizata in cerneala in culori calde, in care compozitia sugereaza o galaxie aflata in miscare lenta in jurul unor puncte active, cu impusluri rotatorii centrifuge, autorul s-a eliberat de raporturile figurative pastrand posibile asemanari. Subiectul reprezentat pare a fi o floare, o femeie, o pisica, un om, un mar, un cerc.

Fizionomia este “o cristalizare” intr-un spatiu figurativ – abstract. Reprezentarea figurii umane nu mai este imitatia realului ci este un dat real care trece in ordine plastica cucerind noi dimensiuni intr-un ansamblu unitar, analog organismului viu.

August Macke – “Despartirea”

In 1907, în timpul unei vizite la Paris, are primul contact direct cu arta impresioniştilor francezi, fapt care a dat un impuls creaţiei sale. Începe să acorde mai puţină atenţie tematicei şi insistă asupra efectului luminii şi culorilor asupra privitorului. Ulterior, îşi schimbă din nou maniera, de dara aceasta sub influenţa fauvismului, dar şi a expresionştilor germani grupaţi în "Noua Uniune a Artiştilor“ din München, ca Franz Marc şi Gabriele Münter. Tablourile din această perioadă, (1910-1914), precum si cel de fata (Despartirea, fiind si ultimul tablou al sau) au o cromatică luminoasă şi forme simplificate, conturate adesea de o linie mai întunecată.

Alfred Kubin – “Frica”

“Frica”(1901) este executata in aceeasi maniera suprarealista cu tendinte de grotesc si caricatura ca restul tablourilor lui Kubin, realizat in cerneala neagra si creion.Opera simbolizeaza moartea intr-o maniera usor amuzanta;pictorul induce ideea de ridiculozitate a mortii, imagine nemaintalnita pana atunci in alte opere.Prin ideea ca moartea poate fi privita drept amuzanta, acest tablou poate fi considerat post-expresionist, aducand idei noi.Kubin este considerat un grafician cu tendinte mult peste vremurile in care a trait, poate chiar post-modernist.