Ecopsihologia – relaţia om-naturăÎn esenţă, ecopsihologia sugerează existenţa unei relaţii sinergetice între binele omului şi al planetei, nevoia unuia asupra existenţei celuilalt, relaţia om-natură.Ecopsihologia conectează psihologia şi ecologia. Implicaţiile politice şi practice rezidă în a prezenta oamenilor modele de tratare a alienării şi modele de a construi o societate sănătoasă şi o cultură valoroasă. Theodore Roszak este cel care a introdus termenul în 1992 în cartea sa “Vocea Pământului”. Aceasta reprezenta un semnal pentru dezvoltarea unui domeniu în care Psihologia examina de ce omul se comportă atât de iresponsabil astfel încât afectează mediul şi examina şi de ce mişcarea ecologică avea să găsească modalităţi de a motiva oamenii să acţioneze prin modalităţi mai pozitive decât protestul. Roszak a extins ideea sa în antologia din 1995 denumită “Ecopsihologia” avându-i ca şi co-autori pe Mary Gomes şi Allen Kanner. Această carte care încapsulează articole ale fiecărui autor şi a multor altora care au devenit voci proeminente în domeniu înca este considerată de către mulţi a fi un excelent pionier în Ecopsihologie. Dupa cum menţionează şi autorul există mai multe “nume” oferite acestui domeniu: psihoecologie, ecoterapie, psihologia mediului, psihologie verde, terapie globală, terapia verde, terapie centrata pe Pământ, reearthing, psihoterapie bazată pe natură, consilierea shamanica (Shamanismul adună mai multe convingeri şi credinţe care se centrează pe comunicarea cu spiritul Pământului) , terapia Sylvan( se referă la cel care trăieşte în pădure, comprimă padurea, este făcut din materiale ale copacilor).Ideea principală a ecopsihologiei este aceea care arată că dacă mintea umană este modelată de către societatea modernă globală, poate fi clar inspirată din lumea largă a naturii deoarece aceasta este arena de unde a evoluat. Sănătatea mentală şi implicit non sănătatea nu pot fi înţelese doar prin contextul îngust al fenomenelor intrapsihice şi al relaţiilor sociale. Trebuie inclusă si relaţia oamenilor cu celelalte specii şi ecosisteme. Aceste relaţii au o profundă istorie din punct de vedere al evoluţiei, atingând o afinitate nativă în cadrul structurii creierului şi prezintă o importanţă psihică profundă în prezent, în ciuda urbanizării. Omenirea este dependentă de natură nu doar pentru păstrarea fizică dar şi pentru cea mentală. Distrugerea ecosistemelor înseamna moartea şi a ceva din om.Ecopsihologia explorează modul în care se pot face conexiuni şi legături cu natura.Se consideră că acest lucru merită deoarece natura este explorată şi văzută fără a fi judecată, oferind senzaţia de armonie, echilibru, stabilitate şi fără cronometrul timpului.Ecopsihologia respinge ideea reducţionismului potrivit căruia natura este egoistă şi se străduieşte să supravieţuiască. Ecopsihologia consideră că există descrieri şi cercetări despre natură insuficiente, în termeni de sălbaticie, spiritualitate, legături emoţionale şi cumpătare.În cercetările despre cum să relaţionăm cu natura ecopsihologia se interesează de exemplele furnizate de varietatea de culturi din trecut şi de cele moderne care au istorii despre cum îmbraţişau natura. Dovada o fac culturile Hindu, păgânismul, cultele indigene şi shamanismul. Nu trebuie să uităm însă şi faptul că acestea sunt văzute cu scepticism acolo unde este cazul. Interesul ecopsihologiei este legat de sinele omului care devine suflet geamăn cu natura ,astfel că pentru oamenii indigeni pierderea unui loc sacru este cu mult mai devastator decât poate omenirea să înţeleagă vreodată. Alte lecţii includ modul de a trăi intr-un mediu, sacrificiul uman în faţa limitelor impuse de natură, cum ar fi

existenţa nomadică care permite mediului să se regenereze sau controlul populaţiei.Ecopsihologia reliefează durerea şi dezamăgirea pe care omul le simte ca răspuns la continua distrugere a planetei. Este frustrant pentru om că această distrugere se întamplă în cadrul speciei sale şi totuşi nu face nimic pentru a o stopa.Procesul de distrugere este deloc probabil să se finalizeze dacă oamenii redobândesc identitatea şi legătura cu natura.Ecopshiologia apreciază faptul că fără influenţa naturii omenirea este predispusă la o varietate de iluzii. Spre exemplu oamenii pot deveni egocentrişti, alienaţi sau insensibli. Sălbaticia din natură nu poate fi controlată de oameni astfel că poate să schimbe anumite preconcepţii şi prejudecăţi. Dacă natura este exclusă, introspecţia care ar putea corecta o minte iluzionată ar putea sa apară foarte rar.

Ecopsihologia este un domeniu in care psihologia si ecologia fuzioneaza, astfel ca evidentiaza importanta relatiei dintre om si natura. Se incearca intelegerea modului in care omul distruge natura in mod iresponsabil si de asemenea impactul pe care aceasta distrugere o are asupra psihicului uman. Sunt doua entitati care unite ofera armonie si pace alcatuind un intreg. De aceea cand omul afecteaza natura, afecteaza intregul. Adica pe noi toti.

“Ecoterapia reprezinta reinventarea psihoterapiei intelegand importanta naturii. Ia in considerare ultimele descoperiri in materie de informatii despre univers si inteligenta sclipitoare a umanitatii. Aceasta perspectiva prezinta faptul ca oamenii sunt conectati cu natura, se afla intr-o conexiune inseparabila .Astfel ni se arata o modalitate prin care putem vindeca psihicul uman si mai ales prezenta relatie disfunctionala dintre om-natura. Devine limpede faptul ca ceea ce se intampla cu natura- bine sau rau- are un impact puternic asupra omenirii si viceversa conducand la noi metode de diagnoza si tratament pentru indivizi si pentru comunitati psihoterapeutice. “Linda Buzell, fondatorul Asociatiei Internationale pentru Ecoterapie.

“Psihologia dedicata in a trezi constiinta umana trebuie sa se trezeasca la realitate prin adevarul universal potrivit caruia nu putem fi studiati sau tratati in separare de planeta.” James Hillman

Copacoterapia (terapia cu ajutorul arborilor) Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. Acest tratament este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are un bioritm al sau – cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de maximum sint cele in care arborii ne aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice. Unii arbori ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta. Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa. Spre exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului, catanului, artarului, teiului, frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dind sanatate organismului uman. Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul. Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind din organism energia daunatoare. Mesteacanul Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului) , mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada

activa este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima – in restul timpului nu se obtine efectul maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea sufleteasca revine.. Stejarul Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00 dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea, ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale. Pinul La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica. El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana afectata. Artarul Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00 si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic (aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar. Frasinul Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si redreseaza si psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizindu-se o concentrare puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice. Castanul (salbatic) Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii. Teiul Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului este de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii. Salcia Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma salciei trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa readuca armonia in intregul organism. Plopul Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma, moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca imbratisam plopul pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala. Plopul tremurator Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, raminerea un scurt interval de timp linga un asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de durerile de cap si crizele cardiace. Arinul Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar, daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara. Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin. De retinut Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna

copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare) .