www.economistul.ro

ECONOMISTUL în dialog24

TEODOR BRATEȘ

www.economistul.roNr. 44 (94) / 2012, 26 noiembrie - 2 decembrie

„SIF Moldova se autodefinește

printr-o viziune subordonată consecvent, strategic eficienței economice și sociale”

Convorbire cu dr. ing. ec. Costel Ceocea, președinte, director general al SIF Moldova

Teodor Brateş: La împlinirea a două decenii de la înfiinţarea FPP-uri-lor, respectiv a instituţiilor pe baza că-rora s-au constituit SIF-urile, redacţia „Economistului”, care a urmărit – în tot acest interval – desfăşurarea între-gului proces de privatizare, îşi exprimă satisfacţia de a găzdui opiniile dvs. referitoare atât la ceea ce s-a întâm-plat până acum în domeniul de care ne ocupăm, cu accent pe evoluţia so-cietăţii de investiţii financiare pe care o conduceţi, cât şi la perspective.

Costel Ceocea: La rândul meu, nu pot decât să vă mulţumesc pen-tru posibilitatea de a mă adresa citi-torilor dvs. în legătură cu unele teme de incontestabil interes nu numai dintr-o perspectivă istorică, ci şi în legătură cu prezentul şi viitorul eco-nomiei ţării, cu impactul ei asupra traiului cotidian.

TB: Odată stabilită – ca să zic aşa – platforma convorbirii, vă pro-punem să sintetizaţi drumul parcurs în cei 20 de ani evocaţi, mai ales că, în momentul de faţă, au revenit, în forţă, temele privatizării şi, inevitabil, se fac trimiteri la un parcurs nu tocmai lin, nu tocmai simplu şi nu tocmai lipsit de erori.

CC: O analiză pe tema enun-ţată ar fi, neîndoios, extrem de utilă, fie şi numai pentru evi-tarea unor derapaje de-

osebit de costisitoare. Dar, evident, într-o asemenea convorbire nu avem posibilitatea unei abordări foarte cuprinzătoare.

TB: Aveţi perfectă dreptate şi vom proceda în consecinţă. Avem în vedere doar aspectele esen-ţiale. În fond, este vorba despre originile pro-cesului de tranziţie, despre o „moşteni-re” ale cărei con-secinţe le simţim din plin şi care, cu siguranţă, îşi vor exercita influenţa şi

asupra perioadei următoare.CC: Categoric. Declanşarea pro-

cesului de privatizare, pe baza Legii nr. 58/1991, a avut o fundamentare, în general, corectă, inclusiv prin crearea instituţiilor abilitate să des-făşoare extrem de dificilele operaţi-

uni de transferare a unei părţi considerabile a proprietăţii

de stat în sectorul privat. Mă refer la FPS şi la cele cinci FPP-uri. Cum, însă,

liber schimb de idei 25

narii noştri, iniţial circa 6 milioane de concetăţeni, acum 5,8 milioane, au primit an de an dividende. SIF Moldova nu a fost, în toată această perioadă, deloc lipsită de mari difi-cultăţi, dar suntem una dintre foarte puţinele companii din România care au reuşit să fie profitabile, pe un trend crescător.

TB: Desigur, veţi prezenta rezul-tatele înregistrate, inclusiv în aceste vremuri de criză, însă este extrem de important că respectivele rezultate au avut, încă din faza iniţială de existenţă a companiei, ca premisă fundamen-tală, o anumită viziune. Nu a fost descoperită, dezarmată, în faţa provo-cărilor – mai ales că era un drum spre necunoscut, o activitate de pionierat – tocmai pentru că a existat o viziune, ca bază a strategiilor.

Nr. 44 (94) / 2012, 26 noiembrie - 2 decembrie

ca peste tot unde intervin oamenii, unde intervin, deci, interesele, nu totdeauna corecte, au avut loc şi multe derapaje.

TB: Cel puţin se impune a observa că multe „ni se trag” din abaterile de la principiile şi regulile statuate atunci, la începuturile procesului de privatizare.

CC: Aşa este, şi aş remarca, foarte pe scurt, în rândul efectelor negative, accelerarea procesului de dezindus-trializare, lipsirea unor întregi zone de sursele economice de existenţă, irosirea unor importante resurse irecuperabile. Dar, dacă este să ju-decăm lucrurile de pe poziţia SIF Moldova, trebuie să vă spun, cu toată convingerea, că am avut de-a face, în mod cert, cu un succes, atestat direct de un fapt pe care nicio minte lucidă nu-l poate subaprecia: acţio-

CC: Prima provocare majoră a fost necesitatea restructurării porto-foliului şi îmbunătăţirii calităţii aces-tuia, deziderat permanent al condu-cerilor succesive ale SIF Moldova.

TB: Nu întâmplător insist şi voi in-sista asupra a ceea ce am numit „vizi-une”. Citind documentele referitoare la SIF Moldova, nu numai pe cele care au intrat în… istorie, ci şi pe cele de dată foarte recentă, am constatat – mărtu-risesc, cu satisfacţie – o componentă conceptuală puternică, evaluarea da-telor şi faptelor „brute” potrivit unor criterii pe care nu ezit să le numesc teoretice, dar izvorâte din practică şi puse în slujba practicii. Este o situaţie cam… rară în materie de manageriat, la ora actuală.

CC: Aprecierile vă aparţin şi nu este cazul să le comentez. În schimb, nu pot să nu remarc că viziunea la care vă referiţi reprezintă nucleul strategiilor pe care le promovăm, strategii cărora le-am fost, le suntem şi le vom fi credincioşi deoarece se bazează pe principiile continuităţii şi predictibilităţii, dinamismului şi managementului activ, pe adapta-bilitate, prudenţialitate şi echilibru financiar.

TB: Cu aceste remarci, aţi oferit deschiderea necesară pentru abordarea unor teme concrete. Dacă ţinem seama de vitregia vremurilor pe care le trăim, ca efect al crizei care pare fără de sfâr-şit, ar fi interesant de precizat ce s-a întâmplat începând cu 2009.

CC: Vă propun să ne referim la doi indicatori, profit şi investiţii.

TB: Gând la gând…CC: Ei bine, în 2009 am avut

un profit net de 101 milioane lei. În 2010, când dificultăţile au sporit, profitul a scăzut uşor, la 96 milioane lei. În 2011, am ajuns la 193 milioane, pentru ca, la finalul trimestrului al treilea din acest an, să obţinem 131 milioane.

TB: Prin urmare, trendul se men-ţine.

CC: Da. La fel şi în materie de investiţii, tot în intervalul amintit: în 2009, am alocat 52 milioane de lei, în 2010 – 171 milioane de lei, în 2011 – 128 milioane de lei şi pe trei trimestre din 2012 – 89 milioane lei. Am înţeles că, fie şi numai la scara SIF 2 Moldova, calea cea mai sigură

www.economistul.rowww.economistul.ro

ECONOMISTUL în dialog26

de a face faţă crizei

o constituie investiţiile. Bine-

înţeles, nu orice fel de investiţii, ci acelea

care pot să creeze valoare adăugată cât mai mare.

TB: Cine are urechi să audă şi cine are minte… să priceapă sensul major al mesajului dvs. Acum, cred, putem face pasul următor şi, în consecinţă, vă rugăm să abordaţi o temă extrem de interesantă, cea a indicatorilor de ren-tabilitate. Am citit în documentele dvs. că utilizaţi, în principal, doi indicatori, rentabilitatea activelor – ROA şi ren-tabilitatea capitalurilor proprii – ROE. Vă rog să detaliaţi.

CC: Cu plăcere. ROA este egal cu profitul net raportat la total active. Acest indicator măsoară eficienţa utilizării activelor din punctul de vedere al profitului obţinut. ROE vizează profitul net raportat la capi-talurile proprii. Deci, reflectă renta-bilitatea capitalurilor proprii.

TB: Dintr-un tabel care se referă la toate SIF-urile, rezultă clar că dvs. staţi cel mai bine la ambii indicatori.

CC: SIF Moldova prezintă cele mai ridicate valori ale indicatorului ROA atât la nivelul anului 2010, cât şi la cel din 2011. Se atestă, astfel, capacitatea noastră de a administra eficient activele, rentabilitatea eco-nomică rezultând din creşterea mar-jei de profit şi din rotaţia activelor. Dacă se va corobora această rentabi-litate cu variaţia activelor raportată la variaţia veniturilor totale, vom constata că SIF Moldova se plasează pe poziţia cea mai bună.

TB: Adică?CC: La finalul trimestrului III

2012, indicatorul ROA înregistra un nivel de 18,16, iar indicatorul ROE, un nivel de 21,66. În ceea ce ne priveşte, prezentăm, în interva-lul respectiv, valori semnificativ în creştere, ceea ce atestă continuitatea clară în administrarea eficientă a

activelor. Noi am obţinut cel mai mare ecart între ROA şi ROE, atât în 2010 – respectiv 2,8 la sută, cât şi în 2011, respectiv 6,2 la sută.

Ecartul este comparabil, în 2011, cu dobânda bancară, ceea ce confirmă şi eficienţa financiară a companiei noastre.

TB: Un interes special prezintă şi modul în care SIF Moldova se adap-tează la noile cerinţe în toate compo-nentele activităţii pe care o desfăşoară. Drept argument slujesc şi elementele referitoare la însuşirea reglementă-rilor, a standardelor de raportare a rezultatelor financiare. Este, desigur, o temă cu un pronunţat caracter tehnic. Cum, însă, „Economistul” are o rubrică permanentă consacrată contabilităţii, cititorii noştri sunt familiarizaţi, într-o mare măsură, şi cu formula IFRS. Este vorba despre prescurtarea operată în cazul Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară adoptate po-trivit actelor normative aprobate de Comisia Europeană, Parlamentul Eu-ropean şi Consiliul European.

CC: Aţi atins o temă de foarte mare importanţă, subordonată, în esenţă, guvernanţei corporative, mai concret spus, relaţiilor noastre trans-parente cu acţionarii şi investitorii. Cu asistenţa cunoscutei companii de consultanţă KPMG, am elaborat Raportul SIF Moldova intitulat „Pre-zentarea impactului adoptării IFRS la 31 decembrie 2011”. Tot pe scurt, ar fi vorba despre aceleaşi relaţii transparente la care m-am referit.

Nu ştiu dacă este cazul să intru în amănunte de ordin tehnic.

TB: Tema prezintă un foarte mare interes şi, de aceea, se impun unele pre-cizări fie şi numai de ordin tehnic.

CC: Se ştie că, potrivit CNVM, avem de-a face cu RAS, prescurtarea în engleză pentru reglementările contabile româneşti. IFRS reprezin-tă, cum aţi precizat, standardele in-ternaţionale aprobate de cele mai înalte foruri ale UE. Din analiza KPMG rezultă că, prin utiliza-rea RAS, avem un total active de 691.008.496 lei, iar prin IFRS, de 1.105.423,492 lei. Diferenţa este de 424.414.996 lei. Pe această temă, comentariul KPMG este următorul, permiteţi-mi să citez: „Total active conform IFRS prezintă o creştere comparativ cu total active RAS moti-vată – în principal – de înregistrarea în capitalurile proprii a diferenţelor pozitive de valoare justă aferente instrumentelor clasificate conform IFRS în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare. Or, re-spectiva diferenţă este apreciabilă, de 413.843.700 lei”.

TB: Dacă-mi daţi voie, aş rezuma elementele prezentate de dvs. cu subli-nierea faptului că standardele UE oferă o imagine mai clară, mai realistă a valorii activelor, inclusiv a celor dispo-nibile pentru vânzare.

CC: Ceea ce este, în esenţă, ex-trem de pozitiv.

TB: Pentru că tot s-a vorbit des-pre active, ar fi interesant să faceţi şi câteva concretizări, inclusiv în ceea ce priveşte structura lor.

CC: Evoluţia structurii activelor administrate este în acord cu direc-ţiile strategice cuprinse în Declaraţia de politici investiţionale 2011-2013. În acest context, o succintă analiză multicriterială pe categorii de active administrate, expuneri sectoriale şi principalii emitenţi din portofoliu, conturează următorul tablou la fine-le lunii octombrie (prezentat ca pon-deri în valoarea totală a activelor): l principalele categorii de active administrate sunt: acţiunile listate – 81%, instrumentele monetare – 8%, titluri de participare AOPC – 2%. l configuraţia sectorială a portofoliu-lui de acţiuni consemnează o expu-nere de 48% pe sectorul financiar, 21% pe sectorul energetic, 7% pe in-

Nr. 44 (94) / 2012, 26 noiembrie - 2 decembrie

ACŢIONARII NOŞTRI, INI-ŢIAL CIRCA 6 MILIOANE DE

CONCETĂŢENI, ACUM 5,8 MILIOANE, AU PRI-MIT AN DE AN DIVIDEN-DE. SIF MOLDOVA NU A FOST, ÎN CELE DOUĂ DECENII DE EXISTENŢĂ, DELOC LIPSITĂ DE MARI DIFICULTĂŢI, DAR SUN-TEM UNA DINTRE FOAR-TE PUŢINELE COMPANII DIN ROMÂNIA CARE AU REUŞIT SĂ FIE PROFITA-BILE, PE UN TREND CRESCĂTOR.”

27

Nr. 44 (94) / 2012, 26 noiembrie - 2 decembrie

dustria prelucrătoare şi 2% pe indus-tria farmaceutică. În acelaşi timp, în top 10 companii din portofoliu inclu-dem Erste Bank, BRD, Banca Tran-silvania, Fondul Proprietatea, OMV Petrom, Transgaz, Biofarm, Aerostar, Mecanica Ceahău, Transelectrica.

TB: Nu putem să nu amintim, fie şi numai în linii generale, modul în care SIF Moldova îşi face simţită prezenţa pe piaţa de capital.

CC: În momentul de faţă sunt în atenţia noastră modificările la o serie de acte normative incidente organizării şi desfăşurării activităţii societăţii, pentru care am înaintat observaţii/propuneri fundamentate. Exemplific cu câteva: OUG 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi soci-etăţile de administrare a investiţi-ilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital; proiectul CNVM de Dispunere de Măsuri privind exercitarea unor drepturi de către acţionarii emitenţilor de valori mobiliare; proiectul de modificare a Regulamentului CNVM nr. 15/2004; proiectul de modificare a Instrucţiu-nii CNVM nr. 1/2007 emisă în aplica-rea prevederilor art. 286^1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ul-terioare; proiectul de modificare a Regulamentului CNVM nr.1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare, cu modificările şi completările ulterioare.

TB: Putem, deci, să apreciem că, din consideraţiile şi datele oferite de dvs., cititorii şi-au putut forma o ima-gine a preocupărilor şi a rezultatelor înregistrate de SIF Moldova. Îmi în-gădui să constat că, în substanţa lor, toate ne conduc spre ideea de „viziune” la care ne-am referit la începutul aces-tei convorbiri. O viziune care, desigur, determină, în practică, stabilirea şi urmărirea unor obiective. Care ar fi acestea?

CC: Înainte de toate, ne-am pro-pus şi urmărim, cu perseverenţă, să asigurăm eficientizarea proceselor de decizie şi operaţionale în condiţiile aplicării unui management activ de portofoliu. Apoi, în strânsă legătură cu acest obiectiv, se situează – aşa cum, de altfel, s-a mai remarcat – implementarea principiilor de gu-vernanţă corporativă, într-un cadru

procedurat, de asigurare a conformi-tăţii deciziilor şi operaţiunilor. Avem în vedere menţinerea unui profil de risc mediu, asociat cu o abordare echilibrată a managementului li-chidităţilor. Bineînţeles, urmărim creşterea valorii şi a randamentului activelor noastre.

TB: Când v-aţi referit la piaţa bursieră, aţi implicat şi ideea potrivit căreia activele pe care le administrează SIF Moldova se înscriu în ceea ce se numeşte „o poveste de succes” în mate-rie de piaţă de capital.

CC: Ne desfăşurăm întreaga ac-tivitate şi sub semnul obiectivului permanent potrivit căruia „acţiunea SIF 2” să fie un titlu preferat al in-vestitorilor, cu beneficii predictibile pentru ei.

TB: Bănuiesc că v-aţi propus şi obiective care se încadrează în sfera in-stituţională. Se ştie prea bine că nimic nu poate să funcţioneze – fie şi numai în parametri normali – fără o structu-ră instituţională adecvată.

CC: Aşa este, ştiu din proprie experienţă cât de mare importanţă prezintă un asemenea sistem. Prac-tic, ne menţinem obiectivele institu-ţionale privind modificarea Actului Constitutiv în scopul optimizării procesului decizional.

TB: Dat fiind faptul că aţi „atacat” şi acest subiect, credem că prezintă interes câteva precizări referitoare la unele modificări pe care le aveţi în vedere.

CC: Modificarea Actului Consti-tutiv, în forma prezentată pe ordi-nea de zi a AGAE din 05/06.04.2012,

cuprinde propuneri făcute în con-textul respectării şi implementării principiilor de guvernanţă corporati-vă şi cadrului legal aplicabil.

Prezint principalele modificări, după natura acestora: l legislativă: armonizarea conţinutului cu pre-vederile legislative aplicabile prin adoptarea unor facilităţi oferite de cadrul legislativ, ce conduc la a) eli-minarea actualelor bariere statutare privind cvorumul de desfăşurare a adunărilor generale ale acţionarilor, ce ar permite ulterior flexibilitate în adoptarea deciziilor ce au ca obiec-tiv-cheie creşterea performanţei SIF Moldova SA. şi la b) alinierea la modul de desfăşurare a şedinţelor CA introdus de Legea 441/2006; l asigurarea posibilităţii de valorificare a unor oportunităţi de pe pieţele naţionale, comunitare şi extraco-munitare prin delegarea unor com-petenţe către CA privind majorarea capitalului social sau răscumpărarea propriilor acţiuni şi posibilitatea de investiţii pe pieţele reglementate din state membre şi/sau din state ne-membre UE. Apreciez că modificarea unor prevederi din Actul Constitutiv asigură cadrul necesar valorificării principalelor resurse pe care le are SIF Moldova şi constituie, în acelaşi timp, premise pentru obţinerea unor performanţe ridicate.

TB: În ceea ce priveşte capitalul social, aveţi în vedere, bunăoară, o ma-jorare a acestuia?

CC: Susţinem, în continuare, necesitatea majorării capitalului so-cial pentru continuarea strategiei de

rebalansare a portofo-liului prin reducerea

liber schimb de idei

ex-punerii

pe sectorul financiar-ban-

car şi creşterea expunerii pe sectorul

energetic. Este avută în vedere necesitatea fructificării opor-tunităţilor investiţionale generate de ofertele publice ale statului şi, nu în ultimul rând, implementarea pro-gramelor investiţionale pe direcţiile strategice prevăzute în „Declaraţia de politici investiţionale 2011-2013”. Neîntrunirea cvorumului AGAE din 05/06.2012 a făcut imposibilă majo-rarea de capital prin aport de nume-rar din partea acţionarilor, prima de acest gen din istoria de peste 15 ani a societăţilor de investiţii financiare În condiţiile nerealizării majorării capitalului social, programul de in-vestiţii pentru anul 2012 a fost în valoare de 70 de milioane de lei; după cum se vede prin rezultatele la finalul trimestrului 3, programul investiţional a fost depăşit substan-ţial cu 89 milioane lei, cu o prezenţă foarte activă în piaţă.

TB: Tot în documentele SIF Mol-dova se găsesc numeroase trimiteri la

tema conformităţii, la im-portanţa ei în corelaţie cu obiectivele amintite şi cu mijloacele puse în „operă” în vederea atingerii lor. Credem că merită să fie tratat şi acest subiect.

CC: În viziunea noastră, con-formitatea reprezintă un program complex, care include activităţi specifice de reglementare, de mana-gement al riscului, de fundamentare a deciziilor de ordin investiţional, de pregătire a personalului, de creştere a randamentului pe întreaga arie a procesului decizional. Or, toate acestea se regăsesc în modul în care am acţionat şi acţionăm, aşa cum a rezultat, sper, din tot ceea ce am re-levat până acum.

TB: Este şi motivul pentru care am identificat în „asigurarea conformi-tăţii” elementele de sinteză evocate de dvs. Şi pentru că ne aflăm în zona concluzivă a acestei convorbiri,

ţin să remarc tot un element de sinte-ză, şi anume deviza sub care SIF Mol-dova îşi desfăşoară întreaga activitate: Responsabilitate – Profesionalism – Inteligenţă – Curaj – Diversitate. Care ar fi încărcătura ideatică a acestor comportamente?

CC: Evident, există o compo-nentă etică lesne de identificat. Noi considerăm că se impune o etică a lumii afacerilor, lume din care facem parte, racordată la cerinţele unei societăţi bazate pe cooperare, pe solidaritate. În acelaşi timp, este vorba – cum, de asemenea, se poate observa – despre conexiunea pro-fesionalismului cu toate criteriile eficienţei economice şi sociale. Cu alte cuvinte, dacă este să formulăm o concluzie la tot ceea ce s-a relevat până acum în convorbirea cu dvs., atunci trebuie să reafirm convinge-rea mea profundă – şi a colaborato-rilor mei – că dictonul antic potrivit căruia „omul este măsura tuturor lucrurilor” trebuie să aibă un cores-pondent direct, neechivoc, în activi-tatea noastră, în rezultatele pe care le obţinem.

TB: Este vorba şi aici, repet, despre viziune.

CC: Da, o viziune prin care dorim să asigurăm, mereu, cu con-secvenţă, consonanţa dintre scop şi mijloc. Credem că rezultatul

ASIGURĂM EFICIENTI-ZAREA PRO-CESELOR DE

DECIZIE ŞI OPERAŢIO-NALE ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII UNUI MANA-GEMENT ACTIV DE POR-TOFOLIU. TOTODATĂ, IMPLEMENTĂM PRINCI-PIILE DE GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ, ÎNTR-UN CADRU PROCEDURAT, DE ASIGURARE A CON-FORMITĂŢII DECIZIILOR ŞI OPERAŢIUNILOR.”

schimbărilor aduse în modul de funcţionare şi în activi-tatea noastră se concretizează în faptul că avem o companie modernă, aliniată la standardele europene/internaţionale. În raport cu această situaţie considerăm că este necesară demararea acţiunii de schimbare a identităţii vizuale a companiei. După cum vedeţi, medalia jubiliară „20 de ani de activitate” are un cap de bour, figură aleasă pentru dubla sa reprezentativitate în legătură cu activitatea SIF Moldova. O schiţă a unei posibile legende ce conjugă du-bla semnificaţie a bourului ar putea fi creionată astfel:

l De peste şase veacuri, bourul ve-ghează asupra Moldovei.

Țara Moldovei stă sub semnul bourului încă de la începuturi. Vre-me de şase secole, bourul – mândria pădurilor din Răsăritul Europei – a vegheat asupra destinelor moldo-venilor, în vremuri de pace sau de război. Steagurile şi peceţile cu sem-nul bourului ne-au stat alături şi ne-au dat forţă să mergem mai departe de fiecare dată, să trecem peste toate greutăţile şi să fim mai mult decât am fost. Din 1990, bourul Moldovei stă pe stema României şi duce mai departe povestea vitejilor şi vrednici-lor locuitori ai acestor locuri.

l De douăzeci de ani, SIF Moldova (SIF2) se asigură că investiţiile acţiona-rilor săi stau sub semnul taurului.

După cum ne-am obişnuit acţio-narii şi partenerii, vom continua să încercăm de fiecare dată să le răsplă-tim încrederea. Pasionaţii de mito-logie bursieră ştiu că taurul, străne-potul falnicului bour, este simbolul puterii financiare, simbolul creşterii valorii acţiunilor şi, în final, al bunăs-tării, în vreme ce ursul este simbolul scăderii valorii acţiunilor. Am hotărât să ne întoarcem la valorile noastre is-torice şi inspiraţi de imaginea consa-crată a trendului de piaţă ascendent, să ne legăm identitatea vizuală de bourul Moldovei, simbol al tradiţiilor acestor locuri şi mesaj al determinării noastre de a încerca, totdeauna, să identificăm noi oportunităţi de creş-tere pentru investiţia financiară şi de încredere a acţionarilor noştri. n

ECONOMISTUL în dialog28

www.economistul.roNr. 44 (94) / 2012, 26 noiembrie - 2 decembrie