ecoconceptia

8/8/2019 EcoConceptia

1/37

Cuprins:

1. Introducere2.

Cum definim eco-conceptia?

3. Care sunt factorii externi si interni care vor motiva o intreprindere sa demareze un proces de eco-conceptie?4. La ce nivel - din punct de vedere al produsului - putem aborda procesul de eco-conceptie?5. Axele strategice urmate de intreprindere intr-un proces de eco-conceptie?6. Cum trebuie sa se organizeze intreprinderea in vederea demararii unui proces de eco-conceptie?7. Cum sa capeti si sa transmiti cunostintele necesare?8.

Etapele procesului de eco-conceptie

9. Sarcinile esentiale ale unui proiect de eco-conceptie. Factorii de reusita. Riscuri de esec10. Instrumentele utilizate intr-un proces de eco-conceptie


2/37

1.INTRODUCEREMunca de conceptie este complexa pentru ca ea consta in desfasurarea si combinarea - intr-un timp scurt

si cu resurse limitate - unui ansamblu de cunostinte care vor permite atingerea unui compromis tehnic acceptabilintre criteriile de performanta si restrictiile impuse. Aceasta definitie rezuma in cateva cuvinte esenta muncii deconceptie, cu numeroasele sale constrangeri si cu amestecul a trei cunostinte : "stiinta de a face"1, "stiinta de aintelege"2, "stiinta de a combina"3. Se poate considera de asemenea ca activitatea de conceptie reprezinta o

activitate de decizie care conduce la fixarea regulilor, la definirea spatiului problemei de rezolvat si a solutiilorpentru a ajunge la un compromis final.

Un proces de eco-conceptie - 'ico-conception' sau 'conception respectueuse de l'environnement' infranceza si 'eco-design' in engleza - presupune luarea in calcul a unui nou parametru - mediu - in procesudezvoltarii produselor.

Conform lucrarilor lui L. Holloway care il citeaza pe K. Jakobsen, un proces de eco-conceptie trebuiedemarat cu selectarea materialelor si a procedeelor de fabricatie si abia dupa aceea determinata forma finala aprodusului: numai la acest nivel al conceptiei poate sa se introduca preocuparile de mediu.

Lucrarea si-a propus sa raspunda la intrebari precum: ce cuprinde de fapt termenul de eco-conceptie sauconceptie care respecta mediul inconjurator ?; de ce ne intereseaza o astfel de conceptie?; ce va motiva ointreprindere sa demareze un proces de eco-conceptie?; se poate vorbi de eco-conceptie in sens larg?; exista intr-adevar un singur tip de eco-produse, un singur tip de demers ?; care sunt etapele unui proces de eco-conceptie ?;ce instrumente utilizam si in ce etapa ? ... etc.

Introducerea parametrului de mediu in procesul de conceptie implica cunostinte noi care trebuiedobandite, ceea ce implica o anumita rezistenta din partea echipelor de lucru. Intr-adevar, anumite obiective fixateechipelor (diminuarea consumului energetic al produsului - %, cresterea indicelui de reciclabilitate al produsului -%) - de exemplu, in cadrul unei strategii speciale de intreprindere sau a unei reglementari - pot aparea totalirealizabile daca nu se stie despre ce este vorba si cum sa te organizezi pentru a satisface aceste cerinte.

Ca urmare, "a intelege" si "a te organiza" sunt doua teme de baza care trebuie analizate. Accentul trebuiepus in special pe marile probleme ale unui proiect de eco-conceptie, pe ceea ce va putea sa concureze la reusitadar de asemenea la esecul sau.

1 pricepere.2 a intelege cauzele unui fenomen: cauzele unei defectari, cerintele unui client, comportamentul unui echipamentetc.)3 a sti sa faci un compromis: adesea un compromis este o veritabila inventie, un veritabil act de creatie materiala ssociala.


3/37

2.CUM DEFINIM ECO-CONCEPTIA?Eco-conceptia corespunde in realitate unei abrevieri a expresiei "conceptie ecologica", fiind un mod de a

concepe produsele tinand seama de aspectele mediului inconjurator. in functie de scarile temporale si de mediulinconjurator exista mai multe abordari.

2.1 Doua viziuni diferite majore despre eco-conceptie

Exista doua definitii ale eco-conceptiei care fac apel la viziuni diferite asupra productiei industriale: unaaxata pe ameliorarea tehnologica a produselor pentru a le face cat mai putin periculoase pentru mediuinconjurator si a doua axata pe ameliorarea modului de viata prin conceperea produselor prin prisma conceptuluide dezvoltare durabila.

in prima viziune, eco-conceptia este privita ca integrarea parametrului mediu in procesul de dezvoltare a produselor. Obiectivul unui astfel de demers este reducerea impacturilor produsului asupra mediuluinconjurator de-a lungul intregului sau ciclu de viata.

Conceptul de baza al unei asemenea definitii este modelul ciclului de viata, in care toate intrarile(materiale si energie) si toate iesirile (emisii poluante si deseuri) in / din fazele procesului de fabricatie, precum sicele in / din etapele de distributie, utilizare si eliminare sunt identificate si luate in considerare.

In contextul cresterii continue a productiei industriale, aceasta abordare este tehnologica, deoarececriteriile considerate sunt pur tehnice: alegerea materialelor, durabilitatea produsului, consumul de energie ... Nuse urmareste diminuarea cantitatii de produse fabricate, ci reducerea impactului lor asupra mediului inconjurator.In acest caz, se va incerca conceperea de "produse mai putin energofage", cu un continut mai mic de materialetoxice susceptibile sa reprezinte un pericol pentru utilizatorul sau, mai usor de reparat pentru a creste durata lor deviata.

A doua viziune este mult mai globala, accentul nu mai este pus pe ameliorarea tehnologica a produselor

pentru a le face cat mai inofensive pentru natura care le inconjoara, ci pe dezvoltarea de noi produse si servicii acaror viata sa fie in totala armonie cu natura si sa asigure un mod de viata mai durabil.

O astfel de viziune este in plus axata pe preocupari de ordin socio-cultural precum respectul pamantului sal resurselor sale naturale epuizabile, echilibrul bogatiilor... "Nu este vorba de a produce pentru a produce, chiardaca "se respecta natura", ci de a produce in mod inteligent eliminand ceea ce poate fi inutil, de prisos". Se ajungein acest fel chiar la regandirea produselor, regandirea functionalitatii lor in vederea dezvoltarii de produserentabile, in care raportul functiuni / cost sa fie cel mai mare posibil, iar functiunile inutile, care dauneazamediului inconjurator, sa fie eliminate.

Din punct de vedere al eco-conceptiei, preocuparile industriale auin vedere abordarea tehnologica, pentruca cea de-a doua viziune - mai larga si mai "anti-comerciala" - se impotriveste unei practici industriale din ce in cemai curenta si mai ceruta de clienti: cursa catre accesorii care personalizeaza fiecare produs.

2.2 Diverse abordari ale procesului de eco - conceptie

Cercetarile unei echipe americane de la Institutul de Tehnologie din Georgia au permis identificarea siclasificarea a nu mai putin de cinci tipuri de abordari diferite ale reducerii impacturilor produselor asupramediului nconjurator n functie pe de o parte de tipul de impact avut n vedere si pe de alta parte de scara de timpconsiderata (figura 1):


4/37

ingineria mediului: se refera la managementul si controlul poluantilor din ape, a resturiloratmosferice si deseurilor solide n contextul productiei industriale. Aceasta terminologie acoperatratamentele numite "end of pipe" si consta n a minimiza impacturile asupra mediului nconjuratorproduse n timpul fabricarii produselor. Altii folosesc termenul de "environmental design" tradusimpropriu n franceza prin "conceptia n favoarea mediului nconjurator". Aceasta abordarecaracterizeaza primele lucrari ale intreprinderilor in materie de mediu derulate in cursul anilor '70Ea s-a generalizat in principal in anii '80.

prevenirea poluarii: considerata ca o alternativa esentiala la tratamentele end of pipe sau ex-post,ea a fost introdusa catre sfarsitul anilor '70 in Statele Unite de intreprinderi pionier precum 3M cuprogramul sau 3P ca urmare a reglementarilor din ce in ce mai drastice asupra deseurilor. A fostdezvoltata in anii '80 si si-a facut aparitia in Europa in anii '90, regrupand o intreaga serie delucrari despre reducerea la sursa (mai putina productie de deseuri) si reciclarea in bucla"deschisa" sau "inchisa" in timpul productiei. Scopul este deci de a elimina orice tip de poluareprin echipamente sau procedee de fabricare reconcepand produsele pentru a inlocui materialepentru a modifica anumite tehnologii, pentru a elimina etapele poluante inutile. Dupa modeluingineriei mediului, aceasta abordare este focalizata pe etapa fabricarii produselor.

conceptia care respecta mediul inconjurator sau conceptia pentru mediul inconjurator [categoriedesemnata prin mai multi termeni anglo-saxoni foarte utilizati: Environmentally Conscious

Design and Manufacturing (ECDM), Design for the Environment (DfE) sau Life Cycle Design(LCD)]: Daca in cazul primelor doua abordari se pune accentul pe etapa fabricarii produselorincepand cu aceasta terminologie lucrarile se focalizeaza pe ciclul de viata complet al unui produs, incluzand nu numai impacturile potentiale asupra mediului inconjurator in timpufabricarii sale, dar si cele din timpul utilizarii si eliminarii la sfarsitul vietii.

ecologie industriala: atat "ecologia industriala" cat si urmatoarea abordare - "dezvoltareadurabila", depasesc scara ciclului de viata al unui singur produs in termeni de impact si de timp Nu se vorbeste de lucrari orientate spre produse, ci orientate spre sistemConceptul de "ecologie industriala" priveste nu numai mai multe produse dar, de asemenea, maimulte intreprinderi si aceasta pe o scara temporala cu dimensiuni ale duratei medii de viata aomului. Unii evoca termenul de ecosistem industrial in care deseurile unei uzine pot fi utilizate camaterii prime pentru o a doua uzina. Deci, nu se mai poate vorbi de deseuri care au consecintedaunatoare asupra mediului inconjurator pentru ca ele sunt imediat reintroduse in sistemul carefunctioneaza deci "in circuit inchis". Acest concept de ecologie industriala constituie bazele uneabordari integrate a gestiunii impacturilor asupra mediului, ale utilizarii energiei si a materialelorintr-un ecosistem industrial.

dezvoltare durabila: este un concept legat de mediul inconjurator in care contextul industrial seamesteca cu aspectele culturale si sociale (la nivelul intregii umanitati) intr-o viziune pe termenfoarte lung. "O conceptie durabila" pare sa fie compromisul ideal a numeroase criterii dedezvoltare care permit o crestere economica in armonie cu natura. Ea presupune intre altele luareain considerare a caracterului reinnoibil al resurselor utilizate pentru productia industriala s

aceasta pentru ca populatiile actuale sa-si poata satisface propriile nevoi fara a compromiteposibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface la randul lor propriile nevoi.


5/37

Se regasesc in aceasta categorie toate studiile realizate pe notiunea de:

durabilitate a produselor: produse cu durata de viata lunga care au o mare valoare afectiva pentruclienti;

dematerializare: nu se mai vinde un produs ci un serviciu. partajul utilizarii de produse si aceasta in mod precis in scopul economiei de resurse.

Tip de abordare Strategie de intreprindereInitiativa

ierarhica

Abordare

deproces

Depoluare

A bordare raspuns laevolutia legislatiei

(clean up initiatives)

Rezolvarea problemelor de mediu prin solutiinumite end of pipe; lucrarile sunt concentrateasupra procede-elor de fabricare si asupraemisiilor de poluanti.Motiv:

legislatia

Descrescatoare

Economie Interna

A bordare orientata asupraresurselor de materiale sienergie pentru a leeconomisi

(Good House Keeping)

Punerea in functiune a circuitelor de reciclare adeseurilor la toate nivelele si a echipamentelorde productie care consuma putina energie pentru a face economii.Motive:

reducerea costurilor; restrangerea personalului.

Descendenta siascendenta

Abordare

deprodus

Conceptie verde

A bordare focalizata pe uncriteriu de mediu

(Green Design)

Abordarea este focalizata pe un aspect ecological produsului fara a lua in considerare in modfortat impacturile cele mai semnificative.Aceasta abordare e foarte operationala.Motive:

legislatia;

Ascendenta (inprincipal)


6/37

presiunea pietei; o actiune proactiva personala a unui membrual echipei de conceptie.

Eco-conceptie

A bordare care ia inconsiderare ansamblul

impacturilor de mediuecologice ale unui produsde-a lungul intregului sauciclu de viata

(Eco-Design)

Abordare strategica care ia in considerare toatenivelele intreprinderii. Toate impacturile demediu potentiale ale produsului sunt luate inconsiderare si actiunile angajate sunt parte

integranta din politica intreprinderii.Motive:

o strategie de intreprindere care doreste sa sediferentieze; legislatia.

Descendenta (inprincipal)

Abordaresistem

Conceptie globala in

optica Dezvoltarii

Durabile

Abordare globala care leagao intreprindere de altele

(Global design)

A bordare globala nascuta dintr-o puternicaconstiinta de mediu si care ia in considerare inafara de mediul inconjurator, proble-me deordin cultural, etic si economic; iintreprinderea

nu mai este considerata singura in sistem ciimpreuna cu societatea care o inconjoara.Motiv:

Politica de Dezvoltare Durabila aGuvernului.

Descendenta siAscendenta

Tabelul nr. 1: Diferite abordari industriale ale procesului de eco-conceptie


7/37

3.CARE SUNT FACTORII EXTERNI SI INTERNI CARE VOR MOTIVAO INTREPRINDERE SA DEMAREZE UN PROCES DE ECO-

CONCEPTIE?

Pentru a demara un proces de eco-conceptie, o intreprindere va fi motivata de unul sau mai multi factoriinterni si externi. Pentru a face distinctie intre aceste doua tipuri de factori trebuie analizate motivele externe pentru a afla cetrebuie sa faca intreprinderea vis a vis de ecologie si motivele interne, pentru a desemna

ce vrea sa faca intreprinderea vis a vis de ecologie.

In general, motivele externe (prezentate in figura 2) reies mai degraba dintr-o strategie reactiva a intreprinderii caraspuns la presiunile exterioare: ele sunt traite ca constringeri la care trebuie sa se supuna intreprinderea.

Motivele interne (prezentate in figura 3) reies mai degraba dintr-o strategie proactiva, dintr-o vointadeliberata de a se pozitiona pe anumite piete, de a face economii sau de a ameliora calitatea produselor sale.Acestea sunt oportunitati pentru intreprindere.


8/37

Pentru a rezuma am putea sa spunem ca factorii importanti de motivare ai unei intreprinderi intr-o lucrarede eco-conceptie par sa fie conform studiilor de teren: presiunea clientelei, concurenta si legislatia in exterior,reducerea costurilor si ameliorarea imaginii de firma in interior.


9/37

4.LA CE NIVEL - DIN PUNCT DE VEDERE AL PRODUSULUI -PUTEM ABORDA PROCESUL DE ECO-CONCEPTIE?

Din punct de vedere al produsului, in functie de obiectivele propuse, procesul de eco-conceptie poate urmari:

a. Ameliorarea produsului (respectiv o ameliorare progresiva si incrementala a produsului): estevorba in fapt de o actualizare a produsului (numita adesea restyling in anumite intreprinderi), restrictia de

mediu fiind administrata punct cu punct in conditiile in care tehnicile de fabricatie si produsul insusiramin in general identiceO astfel de abordare a procesului de eco-conceptie tine de bunul simt si poate sa fie condusa cu usurintade orice fel de intreprindere. Intr-o prima etapa va fi nevoie de adunarea unui anumit numar de informatidespre produs pentru a identifica rapid ameliorarile care trebuie efectuateAceste informatii pot fi obtinute:

contabilizind: numarul de piese componente; numarul de materiale; numarul de suruburi sau alte tipuri de fixare.

masurand: consumul de energie (in faza de utilizare); greutatea produsului; timpul de dezasamblare a principalelor piese; prezenta si cantitatea de substante posibil periculoase.

calculand: costul ameliorarilor ecologice posibile; beneficiile acestor ameliorari.

La acest nivel se va urmari, de exemplu: reducerea cantitatii de materii prime folosite, suprimarea unuitratament de suprafata toxic, eliminarea unui anumit tip de acoperire, adaugarea unui dispozitiv anti-poluare,

organizarea unui sistem de colectare a produselor uzate, reducerea timpului de asamblare si de dezasamblare,reducerea masei produsului sau al ambalajului sau, reducerea consumului de energie etc.

b. Reconceptia produsului: este vorba de o regandire a unui produs existent. in acest caz proiectul necesitaun studiu mai aprofundat al produsului existent si o mobilizare mai importanta a echipei de conceptie. Inacest caz, ideal ar fi sa nu se impuna nici o restrictie de cost, de termen si de calitate pentru a facilitaactivitatea de creativitateLa acest nivel, tehnologiile pot sa evolueze pentru a minimiza - de exemplu - consumul de energie in maimulte etape ale ciclului de viata a produsului. La nivelul produsului componentele pot sa fie schimbate, casi materialele etc. pentru a creste, in special, folosirea materialelor netoxice, pentru a usuradezasamblarea, reutilizarea anumitor piese sau reciclarea materialelor

Un astfel de proiect implica nu numai intreprinderea, care poate sa aiba metodele sale de productie, deasamblare etc., dar si furnizorii sau antreprenorii care trebuie la rindul lor sa modifice tiparele,materialele, tehnologiile de fabricatie etc.

c. Un nou concept al produsului: este primul nivel al inovatiei, care se inscrie intr-o politica reala deinovare cu o viziune strategica pe termen lung. Inovatia este radicala, fiind vorba de o inovatie de rupturaDe exemplu: trecerea de la scrisorile pe hartie la e-mailuri, de la masini particulare la sisteme de utilizarea masinilor puse la dispozitie ("partaj al produselor"), de la motoarele termice la motoarele electriceRiscurile la care se expune o intreprindere pot sa fie enorme:

alternativele de produs pot produce investitii mari cu compensari incerte;


10/37

alternativele de produs pot face investitiile curente inutile si sa oblige anumiti furnizori sa-simodifice in intregime procesele cu riscul de a-i condamna;

clientii pot fi reticenti la cumpararea noului produs sau serviciu daca avantajele ecologice nu seimbina cu alte criteri considerate indispensabile (cost, performanta, calitate etc.);

infrastructurile necesare nu exista.

O intreprindere va trebui deci sa adopte o strategie de dezvoltare a produsului cu o viziune foarte larga sicu termen foarte lung care sa ia in considerare evolutia pietei.

d. Un nou sistem productiv: este chiar inovatia sistemului de productie; conceperea de produse si serviciicare necesita schimbari profunde ale infrastructurilor si organizatiilorExemple elocvente ale acestui nivel al eco-conceptiei sunt trecerea unei productii alimentare bazate peagricultura la o productie bazata pe industrie sau schimbarile bazate pe noile tehnologii ale informatiei (deexemplu video-conferintele)Pentru moment, cea mai mare parte a intreprinderilor preocupate de eco-conceptie rar depasesc nivelul dereconceptie a produselor lor.


11/37

5.AXELE STRATEGICE URMATE DE O INTREPRINDERE INTR-UN PROCES DE ECO-CONCEPTIE

Cand o intreprindere decide s elaboreze un proiect de eco-concepie in cadrul politicii sale de protejare amediului inconjurtor, ea ii fixeaz obiective de eco-dezvoltare i una sau mai multe strategii pentru a le atinge.

Principiile eseniale care trebuie avute in vedere pentru adoptarea acestor strategii sunt:

Protecia resurselor

Obiectiv: Reducerea de la inceput a cantitii de resurse necesare fabricarii unui produs.

Prevenirea deeurilor

Obiectiv: Reducerea poluanilor i a daunelor produse de un produs in ciclul su de via suprimand cauzaimpactului ecologic (problem vizat inc de la surs).

Optimizarea serviciului fcut de produs

Obiectiv:Ameliorarea funciilor, a performanelor i a duratei de utilizare a produsului, fr a cretepotenialele impacturi ecologice pe ansamblul ciclului de via.

Aceste principii se regsesc intr-un numr de axe strategice foarte diferite a cror alegere va depinde deobiectivele intreprinderii pe termen lung sau scurt, de obiectivele pieei, de tipul de produse fabricate etc.

Obiectivele de ameliorare fiind diferite, strategiile adoptate vor fi de asemenea diverse. Astfel:

y In faza de pre-fabricare: utilizarea de materiale reciclate, de materiale mai puin consumatoare de

energie;y In faza defabricare: utilizarea de procedee care necesit mai puine materiale;y In faza de distribuie - transport: diminuarea volumului i a greutii, utilizarea de materiale reciclate

pentru ambalaje etc.;y In faza de utilizare: mai puin consum de energie, creterea duratei de via, ajutor la intreinere;y In faza sfarituluide via: ajutor la dezasamblare, protecia calitii materialelor etc.

n literatura de specialitate se descriu mai multe axe strategice de concepie clasate dup patru abordri:prima referitoare la produs i la materialele sale componente (1), a doua referitoare la producia, distribuirea utilizarea produsului (2), a treia referitoare la sfaritul vieii i la noiunea de durabilitate (3) i ultima la un nouconcept de dezvoltare adic un studiu mai inovant decat celelalte (4).

Legand aceste axe la cele 3 mari principii enunate mai inainte, se poate constitui tabelul urmtor in carefigureaz mai multe metode de aciune i principiile la care se refer:


12/37

Axele strategice ale conceptiei si mijloacele de actiune

avute in vedere

Principii generale

Conservarea

resurselorPrevenirea

deeurilor

Optimizarea

serviciului

efectuat

(1) Alegerea materialelor cu impact sczutFolosirea materialelor celor mai curate (mai puin toxice) V V

Folosirea materialelor care pot fi rennoite V

Folosirea materialelor care consum puin energie V V

Folosirea materialelor reciclabile V

Folosirea materialelor parial sau total reciclate V

(2) Reducerea numrului de materiale

Reducerea masei produselor i a ambalajelor V

Reducerea volumului produselor i al ambalajelor V

(3 ) Optimizarea tehnicilor de producie

Alegerea tehnicilor alternative de producie maieficace

V V

Reducerea numrului de etape de producie V

Minimizarea consumului de energie (maini) V V

Reducerea producerii de deeuri V

Reducerea producerii de consumabile V V

(4) Optimizarea distribuiei

Folosirea ambalajelor foarte curate / reutilizabile V V

Alegerea unui mod de transport mai eficace din punct devedere al energiei

V V

Alegerea unei logistici mai eficace (distane reduse) V

(5) Reducerea impacturilor in timpul utilizrii

Reducerea consumului de energie V

Alegerea unei surse de energie mai curate (surs carepoate fi reinnoit)

V

Reducerea cantitii de consumabile necesare V

Utilizarea de consumabile mai curate V


13/37

Fr deeuri de energie sau de consumabile V

(6) Optimizarea duratei de via iniiale

Alegerea durabilitii i a fiabilitii produsului V V

intreinere i reparaie uurat V V

Concepia unei structuri de produs modular V V

Concepie clasic (indiferent la efectele modei) V V

Posibilitate de a aduce produsul la nivel (nouatehnologie)

V V

O legtur puternic de apreciere a utilizatorului fa deprodusul su

V V

(7) Optimizarea sfaritului de via

Posibilitate de reutilizare a produsului sau a anumitor

componente

V

Posibilitate de refabricare sau de repunere n nou V

Reciclabilitatea materialelor V

Incinerare curat (fr riscuri de emanaii toxice) V

(8) Un concept nou de dezvoltare

Dematerializare V V

Utilizare partajat a produsului V

Integrarea funciilor suplimentare V

Optimizarea funcional a produsului V

Tabel 2: Axe strategice de concepie i metodele de aciune avute intr-un proiect de eco-concepie

Alegerea uneia sau a altei axe i a uneia sau a altei metode de aciune va depinde in fapt de domeniul deactivitate al intreprinderii, de pieele sale (mai ales marele public sau industriai), de politica sa de dezvoltare, deparatenerii si etc.

De aceea obiectivele nu pot fi aceleai pentru fiecare dintre produse pentru c reeaua de sfarit de via(colectare, triere), filierele de valorificare difer ca i suma investiiilor de realizat pentru materiale, preurile pentru piaa a doua (pentru materiale reciclate etc). Anumite produse pot astfel s fie concepute pentru a fidezasamblate cu uurin (calculatoarele), pe cand altele nu trebuie s fie dezasamblate cu uurin din raiuni desecuritate.


14/37


15/37

Tipuri de structur intern: organizarea intreprinderii i responsabilitile fiecrui actor, in condiiilerespectrii mediului, variaz de la o intreprindere la alta, conform tabelului de mai jos:

Cine? Frecvena Responsabiliti

Conducerea 18%

y Responsabilitate la nivelul conducerii, caz in carecel puin un membru este insrcinat cu problemelede mediu.

Serviciul sau departamentul demediu

35%

y Un departament este desemnat responsabil cu problemele de mediu; pot fi create sub-departamente pe tipuri de activitate sau unitateproductiv (in special pentru marile grupuri);

y Unul sau doi responsabili (directori) suntinsrcinai cu problematica de mediu i acioneaz

in calitate de coordonatori (in principal in cadrulintreprinderilor mici i mijlocii).

Echipa de mediu 35%

y Comisie (Eco-echipa, comitet sau consiliu)responsabil cu problematica de mediu. Aceastcomisie regrupeaz reprezentanii departamentelori sectoarelor de activitate implicate sau numai pecei din departamentul de concepie.

Echipa de urmrireStewardship

18%

y

Echipa de produs insarcinat cu urmrirea produsului sau a liniei de produse de-a lunguldezvoltrii pan la reciclare i eliminare lasfaritul vieii. Aceste echipe sunt constituite dinmembrii tuturor departamentelor i sectoarelor deactivitate sau numai din cei din departamentul deconcepie.

Responsabil cu mediu 74%

O persoan insrcinat cu supravegherea modului cum s-arespectat mediul (controlul diverselor deeuri industriale,

polurii atmosferice, deversrilor in ap etc.). Aceast persoan, avand mai ales o funcie tehnic, esteinsarcinat i cu probleme de securitatea muncii i / sauale materialelor periculoase.

Tabelul nr. 3: Diferite tipuri de organizare a ntreprinderilor n vederea introducerii parametrului de mediu ifrecvena aplicrii lor


16/37

Cateva moduri de organizare intern a intreprinderilor sunt prezentate in tabelul urmtor:

Intreprindere

Organizarea interna in materie de eco-conceptie

Existenta unei structuri specificeRol decoordonare(strategic)

In echipele deconceptie...(operationale)

IBM

Centrul de competenta ECECP: EngineeringCenter for Environmental Conscious Products(Inginerie pro-produse si pro-procedee)

y fixeaza obiectivele grupului in materie de practica in eco-conceptie si le transmiteechipelor de conceptie;

y asigura asistenta echipelor;y comunica cu centrele de valorificare a

productiei (Manufacturing RecoveryStations)

Coordonatori airelatiei Mediu-Produs

Experti interni

pentru a ajutaintegrareamediului in IPD(IBM ProductDevelopment)

PHILIPS

CEEO: Corporate Environmental & EnergyOffice

Incorporati direct in Directia Grupului:

y informeaza diviziile despre reglementarilede mediu nationale si internationale;

y elaboreaza normele interne (PHILIPS) inmaterie de eco-conceptie

y publica manualele de eco-conceptieincluzand directivele si recomandarile de

conceptie;y elaboreaza regulile pentru evaluarea

impacturilor asupra mediului aproduselor;

PCD (Philips Corporate Design) TechnologyInformation Office

y informeaza oamenii de conceptie cu privire la liniile directoare in materie deeco-conceptie;

y cerceteaza noile metode de eco-conceptie.

CFT: Centre for Manufacturing Technology,groupe Ecodesign

y ajuta diviziile sa analizeze produsele sicomponentele (lucru cu logiciel Ecoscansi baza sa de date).

CCP: CompetenceCentre Plastics

y desfasoara activitati de C&D in domeniul

Coordonator deMediu

(unul pentrufiecare divizie productiva saugrup de afaceri).

Sef de produs

sau S pecialist inconceptie pentrua ajuta laintegrareamediuluiin PCP(Procesde Creare aProdusului)


17/37

reciclarii

XEROX

Proiectare de mediu si Conservarea resurselor(Environmental Design and ResourceConservation)

Echipa formata din membrii serviciului EHS din

cadrul grupului:

y stabileste directiile de urmat si motiveazaechipele de conceptie;

y furnizeaza instrumentele si procedurileadecvate

Organizatia Manageriala pentru EvaluareaReciclarii

ResponsabilEHS

ReprezentantulOrganizatieiManageriale ptr.Evaluarea

Reciclariiintegrat infiecare echipa de proiectare ptr aanaliza aspectele privitoare lasfarsitul vietiiprodusului

DIGITAL

Nu are o structura specifica. Serviciul de Mediu

EHS afiliat la Echipa de Urmarire a Produsuluisau un Responsabil cu urmarirea produsului.

Echipa deUrmarire a

Produsului (una pe sector deactivitate)

Esperti;Manageri de

integrare;(unul pe sectorde activitate)

THOMSON

multimedia

Nu are o structura specifica.

Nota:Managerul relatiei Produs-Mediu esteincorporat de serviciul C&D este insarcinat custrategia de Mediu si defineste regulile de aplicat.

Managerulrelatiei Produs-Mediu

Ajutorulmanageruluirelatiei Produs-Mediu

Tabelul nr. 4: Cateva moduri de organizare intern a intreprinderilor din cadrul Federaiei Industriilor deElectricitate, Electronice i de Comunicaii

Analiza modurilor de organizare adoptate de intreprinderile IBM, XEROX, AT&T i DIGITAL a condusla elaborarea unui model, apeland la o structura asa zis in clepsidr n care expertul joac un rol intermediarintre abordarea strategic i operaional. Aceast structur se refer in esen la organizaiile care au experi pedivizie i / sau unitate. Acest expert este desemnat ca de anglo-saxoni i este cel care posedcunotine n materie de eco-concepie. El va face oficiul de intermediere:

y la nivelul corporaiei (Direcie sau Grup) care definete strategia de ntreprindere i programul de aciuneLa acest nivel, expertul este nsrcinat s:

coordoneze aciunile privind mediul ale diferitelor departamente;

s realizeze sau s participe la analiza documentelor existente n materie de mediu (studiulimpacturilor ecologice ale produselor actuale); sa participe la studiul de marketing avand ca obiect identificarea "eco-necesitatilor" clienilor i

pieele poteniale; s acorde asistena tehnic necesar proiectului; s asigure fluxul de informaii pertinente i suficiente echipei de concepie pentru aducerea la

ndeplinire a proiectului.y la nivelul afacerii (unitii de lucru) unde urmeaz s se opereze elaborarea produsului. La acest nive

expertul este nsrcinat s:


18/37

participe la definirea specificaiilor precise ale produsului n raport cu mediu i astfel lobiectivele de ndeplinit,

s susin echipa de concepie in diferitele faze ale procesului de concepie: elaborareaconceptelor de produs, concepia preliminar i concepia detaliat.

s verifice la fiecare revizuire a concepiei c obiectivele fixate vor putea fi atinse.

Ghidal moduluide organizare in echip: conform cazurilor prezentate, reiese c constrangerea de mediuintrodus in echipele de concepie poate proveni de la experi aparinand entitilor specializate (din exterior)

precum i din partea "experilor in eco-concepie" (din interior).

Exist semne de ntrebare asupra eficienei unei structuri special dedicate problemelor mediu-produs care poate s lucreze independent de echipele de concepie. Astfel toate analizele privind potenialele impacturi demediu datorate produselor, identificarea problemelor i poate chiar alegerea soluiilor transmise ca atare celor careconcep pentru a le integra in proiect ar intra in competen sa. O astfel de situaie risc s conduc la un dezinterestotal al persoanelor de concepie fa de problemele de mediu deoarece "exist cineva care se ocup i este ispecialist". Dar aceast situaie nu trebuie luat in considerare deoarece posibilitatea soluiilor livrate "la cheie"uor difuzate, inelese i acceptate de echipele proiectului fr s existe o sensibilizare i preocupare prealabileste dificil de conceput. Totul este oproblem de organizare, de preocupare, de compromis, intr-odinamic de

invare colectiv, progresiv.

Astfel, sensibilizarea i formarea tuturor celor care concep i a celorlali membri ai echipei proiectuluieste indispensabil, iar modul de organizare in care este desemnat un "expert in eco-concepie trebuie avut invedere; el posed cunostinele meseriei sale i poate imbina toi parametrii de care trebuie inut cont inclusivmediul. El trebuie s joace rolul consilierului, s ajute la elaborarea de compromisuri satisfctoare i s fiegarantul lurii in considerare efective a mediului;

Pe plan mondial, echipele de cercetare s-au interesat in mod egal de problema organizrii interne reflectandasupra entitii responsabile cu aciunile in materie de eco-concepie i in mod deosebit asupra analizelor demediu ale produselor, ca etap a procesului de eco-concepie. Pentru fiecare entitate, atat avantajele cat i

inconvenientele au fost inevitabile.

Responsabil cuanalizele

Avantaje Dezavantaje

Conducerea responsabilacu mediu

y Buna cunoastere a politicii demediu a intreprinderii

y Posibilitatea de a devenispecialisti ai metodei

y O anumita distanta fata deconceptie, utilizatori sipietele care pot devalorizarezultatele

y Comunicarea rezultatelormediocre sefilor de

produse (de marketing) sibiroului de studiu

Serviciu de mediu(mai operational)

y Buna cunoastere a abordariiciclului de viata

y Posibilitatile de a lua inconsiderare obiectivele unuiSistem de Management alMediului

y O anumita distanta fata deconceptia care infatiseazadificultati de acceptare arezultatelor


19/37

Birou de studiu(conceptie si dezvoltare)

y Cunostinte ale produsului carefaciliteaza analiza

y O facilitate mai mare de aaccepta rezultatele proprii alestudiului (in vedereaameliorarii)

y Viziune prea focalizataasupra conceptiei carepoate ascunde abordareacompleta a ciclului deviata

y Dificultati de a lua inconsiderare contributiaconducerii la analiza.

Consultant (extern)

y Cunoastere excelenta aabordarii ciclului de viata

y Expert in materii de tehnici deanaliza

y Scumpy Cunoastere posibil slaba a

produsului de analizat.

Tabelul nr. 5. Organizare intern: responsabilitatea analizelor de mediu ale produselor

Fiecare tip de organizare prezint limite. Un studiu de mediu efectuat in colaborare de biroul deproiectare i un membru al serviciului de mediu (un expert in eco-concepie) ar putea permite depirea lacunelorfiecruia i va putea in plus motiva echipele.

7.CUM SA CAPETI SI SA TRANSMITI CUNOSTINTELENECESARE?


20/37

Luarea in considerare a parametrului de mediu in procesul de concepie necesit cunotine noi i punerealor in practic. Lucrrile efectuate in materie de eco-concepie au artat c posibilitatea intreprinderilor de apercepe acest nou parametru depinde de trei puncte eseniale, in cadrul a dou faze distincte:

0. Faza de insuire a cunotinelor Sursele de cunotine interne i externe

1. Faza de exploatare a cunotinelor Legturile de comunicare intre aceste surse i echipele de concepie Structurile care permit interpretarea cunotinelor i explicarea lor echipei de concepie

Aceasta va depinde de cunoaterea aprofundat a activitii de concepie insi. Va putea intreprinderea sexploreze noi soluii pentru a rspunde problemelor de mediu? Va tii ea s exploateze cunotinele aprute dindiverse surse?

Trebuie rezolvate dou probleme: cum s fie prezentat informaia i cum s fie transmis destinatarului su.

Aceast problematic cognitiv implic inscrierea intreprinderii intr-o traiectorie a cunotinelor pentru a-constitui progresiv reeaua sa, organizarea transportului informaiilor ctre fiecare dintre actorii implicai i

asigurarea imprtirii cunotinelor colective, care vor permite entitilor de a comunica mai rapid i de a se baza pe convenii imprtite de toat lumea. Ea trebuie s-i construiasc un model de invare. Nici un model nutrebuie totui considerat ca ideal i transferabil la toate situaiile.

Cum s fie satisfacut necesitatea de cunotine?

In lucrrile de specialitate informaiile referitoare la mediu, care se adreseaz celor care concep, sunt grupatein dou categorii:

o Cele relative la produs:1. Informaii de baz referitoare la produs i la ciclul su de via: substane toxice eventual prezente

i emise in cursul fabricaiei,2. Informaii externe: legislaia, aciunile concurenilor, marile tendine in materie de mediu oferind

oportuniti de pia, costuri de mediu pentru tratare, pentru reciclare;3. Exemple de proiecte reuite de eco-produse aflate pe pia (economii realizate de intreprinderi,

avantaje pentru clieni etc.).o Cele relative la procesul de eco-concepie:

0. modele de structur a proceselor de eco-concepie,1. metode i instrumente existente,2. reguli eseniale de urmat, recomandri, sfaturi (dup experimentrile din teren).

Informaiile cerute trebuie s fie mai degrab de ordin practic i s fie simple, concrete, fiabile.

Resursele cel mai adesea citate in materie de mediu, sunt urmtoarele:

4. Expert n eco-concepie;5. Jurnale specializate, periodice i reviste despre concepie;6. Furnizori, productori, valorificatori,

resurse la care se adaug cunotinele individuale ale membrilor personalului, grupurilor de lucru, cele obinute incadrul asociaiilor i sindicatelor, conferinelor, workshop-urilor precum i reeaua Internet.


21/37

Cum s fie transmise aceste cunotine?

Legturile de comunicare intre surse i echipele de concepie pot fi variabile i multiple de la o intreprindere laalta: relaii umane (experi, oameni de concepie formai etc.) si mai ales Internetul.

In ceea ce privete structurile de interpretare i de transmitere a cunotinelor in intreprinderi exist "experi ineco-concepie" formai in exterior. Ei au fost formai in stagii de sensibilizare in privina mediului, amanagementului de mediu i a eco-concepie. Ei sunt cei care vor interpreta cunotinele dobandite echipelor de

concepie i in mod deosebit persoanelor de concepie. in fapt ei vor reinterpreta aceste cunotine in lumeaoamenilor de concepie; aceast lume este caracterizat printr-o cunoatere colectiv centrat pe cunoatereamaterialelor, a programelor de simulare etc. Informaiile astfel formalizate conform unui tip de reprezentarefamiliar pentru cel ce concepe i referitoare la o aciune precis de intreprins au anse de a fi mai uor inelese iacceptate.

Centrul de schimb de informaii, poate fi situat in intreprindere, ca serviciu specializat sau ca structur specific.Este vorba de informaii referitoare la existena produsului (faza de concepie cu datele referitoare la furnizori,faza de fabricaie, faza de sfarit de via cu feed-back-uri asupra concepiei) i referitoare la obligaiilelegislative, sanitare i de securitate care trebuie respectate de produs. Partenerii externi, furnizorii i valorificatori

sunt deci mobilizai in acest schimb.

Baza informaiilor in echipa de proiect se efectueaz inainte de orice graie grupurilor de discuie incruciate-funcional asigurand un schimb pertinent intre diferiii actori implicai. Unii vor evoca procese de invare multi-dimensionale in intern i extern iar alii procese de invare incruciate caracteristice procesului de concepieclasic: fiecare a luat cunotin de ceea ce poate aduce i primi de la alii intreine rapoarte de recomandarereciproc cu ceilali membrii ai echipei.

8.ETAPELE PROCESULUI DE ECO-CONCEPTIE


22/37

Integrarea parametrului mediu inc din faza de conceptie a produsului implica adaugarea reflexiilorasupra mediului i utilizarea de instrumente suplimentare in cadrul diferitelor etape ale unui proces de concepie"clasic". Postulam c desfurarea procesului rmane aceeai cu incepere de la etapa de planificare aproiectului pan la industrializarea produsului.

S-a evocat anterior posibilitatea de a alege mai multe niveluri de integrare a produsului n mediu. Identicca in concepia clasic, intre o reconcepie a unui produs actual sau concepia unui produs total inovator, diferenadintre demersul de a concepe un produs ameliorat in termeni de mediu in raport cu versiunea precedent i cel de

a concepe un produs verde total nou, se bazeaz esenial pe aprofundarea mai mult sau mai puin important astudiilor tehnico-economice de marketing i de analiz funcional. Alegerea nivelului de eco-concepie la caretrebuie s se ajung trebuie facut la inceputul proiectului.

Pentru a integra parametrul mediu, este fundamental s se acioneze inc din faza de concepie aproduselor (80% din caracterele duntoare ale produsului sunt determinate in aceast etap) i cat mai in amonte posibil in procesul de concepie, ceea ce constituie intr-adevr un loc i un vector pertinent de integrare adimensiunii de mediu in intreprindere.

Figura 4 confirm aceast idee, deoarece ea arat efectiv c identificarea unor soluii cat mai ecologicetrebuie facut atunci cand campul de alternative este cel mai mare posibil. Cu cat se avanseaz in proiect cu ataproblemele ce trebuie rezolvate vor deveni mai dificile, chiar imposibile.

La fiecare schimbare de etap, o revedere a concepiei produsului permite alegerea intre numeroaselesoluii posibile (aceasta corespunde nodurilor din figur). Pe masur ce proiectul avanseaz, libertatea de aciunese micsoreaz, numrul de soluii de concepie se reduce i aria cunotinelor referitoare la produs se lrgete.

Integrarea parametrului mediu in procesul de concepie implic o abordare metodologic deoareceproblema fiind complex i incertitudinile numeroase, conteaz ca echipa de proiect s se bazeze in demersul supe un suport metodologic de lucru .

Etapele procesului de eco-concepie - prezentate in figur sunt:


23/37

1. Planificarea proiectului

Aceast faz revine parial conducerii intreprinderii. Ea nu face parte propriu-zis din fazeleasociateprocesuluide concepie clasic deoarece ea presupune o abordare strategic in timp ce sarcina echipei deconcepie implic mai degrab o abordare operaional. Ea este in schimb bine integrat in procesul de eco-concepie. Aceast etap const in stabilirea conceptului de dezvoltare a unui produs permiand determinareaspecificaiilor sale.

a) Analiza necesitilor

Conform politicii sale i in cadrul unei strategii de aciune, conducerea unei intreprinderi doritoare sinvesteasc intr-un nou proiect trebuie intai s analizeze diferitele necesiti. Cu acest lucru este insrcinatserviciulMarketing.

o Care sunt propriile necesiti? Exist in mod deosebit pentru intreprindere oportuniti relevate de elaborarea noilor tehnologii? Trebuie ea s in cont de constrangeri viitoare, deci de ameninri, artate de noi reglementr

vizand activitile, produsele sale?o

Care sunt necesitile generale ale clienilor? Sunt ele satisfctoare pentru produsele actuale desemnate ca produse de referin? Exist alte mijloace de a satisface aceste necesiti? Se poate imagina o posibilitate de evoluie a acestor necesiti? Schimbrile radicale ale unui produs au anse de a fi acceptate?

In tremenii eco-concepiei se va aciona, la acest nivel de ordin strategic, pentru identificarea necesitilorde mediu ale consumatorului in general. Aceste necesiti pot fi latente sau exprimate.

Principalele intrebri ce trebuie puse sunt urmtoarele:

o Care sunt tendinele actuale globale in materie de necesiti de mediu?o Sunt aceste necesiti mai greu sau mai uor de identificat?o Sunt ele satisfcute de ctre produsele comercializate de intreprindere in prezent?o Cum ar putea evolua aceste necesiti in urmtorii 10-20 ani (viziune proactiv?)

b) Analiza pietei

Serviciul Marketing va realiza o analiz strategic in raport pe de o parte cu principalii concureni pe careii va identifica i pe de alt parte cu necesitile clienilor:

o Ce strategie au adoptat concurenii?o Pe ce piee sunt ei stabilii?o Ce produse dezvolt ei?o Exist necesiti ale clienilor pe care produsele concurente nu le satisfac?

Obiectivul acestei analize este de a se poziiona in raport cu principalii concureni pentru a incercaidentificarea oportunitilor pieei. in termeni de eco-concepie, serviciul Marketing va analiza principaleletendine in materie de preocupare de mediu in mod deosebit printre clienii si, concurenii i opinia public.

In ceea ce privete clienii:


24/37

o Care sunt necesitile clienilor in materie de mediu?o Sunt clienii gata s plteasc mai scump pentru produse ecologice?o Vor accepta clienii sa plateasc o tax suplimentar pentru produse in vederea a asigurrii costului

tratrii produselor uzabile ?o Care sunt criteriile de mediu ce pot permite ameliorarea vanzrilor produselor?o Acord clienii importan eco-etichetelor (in ce msur au ei informaia necesar i suficient)?o Care sunt criteriile de mediu utilizate de asociaiile de consumatori pentru a compara mai multe produse

pe pia?

In ceea ce privete concurenii:

o Ce strategii de mediu au adoptat principalii concureni identificai?o Pe ce piee sunt ei poziionai?o Care sunt riscurile de a pierde eventuale piee unde concurenii direci au luat in considerare un numr de

criterii de mediu in produsele lor (pentru produse similare)?o Comercializeaz concurenii produse ce poart etichete eco?

Este vorba aici de a face Eco-Benchmarking, pentru a relua expresia lui H. Brezet.

In ceea ce privete opinia public:

o Cum este perceput noiunea de "responsabilitate a fabricantului vis vis de produsele sale?o Care este perceptia opiniei publice fata de produsele actuale?o Ce poate opinia public considera drept criteriu de mediu fundamental i ce influen poate avea acesta

asupra produselor actuale?o In ce masur produsele actuale pot participa direct sau indirect la poluarea de mediu a Societii?

Pe baza rezultatelor acestor analize, conducerea va caracteriza noul proiect de dezvoltare evaluand pe de o parte in

extern oportunitile i ameninrile pe care le reprezinta proiectul iar pe de alta parte in intern forele slabiciunile in termeni tehnici, economici i de mediu, fr a lua in considerare riscurile datorate reglementrilor(taxe de pltit).


25/37


26/37

c) Caracterizarea proiectului

Odat identificate principalele necesiti pe care trebuie s le satisfac produsul ce urmeaz a fi conceputconducerea va determina dac este vorba de ameliorarea unui produs existent sau trebuie imaginat un produscomplet novator: ea urmeaz s defineasc o anumit idee a produsului.

Dup aceast etap vor fi alei diferii membrii ai serviciilor rspunztoare de concepie (marketing, biroude studii, cumprri, metode, producie, calitate), pentru a constitui echipa proiectului, inainte de fixarea bugetulu

i a principalelor date jalon ale proiectului.

Remarc: In proiectele de reconcepie, se dovedete ca aceast faz de planificare este mai scurt - chiarinexistent - in raport cu un proiect de invoare deoarece abordarea este mai puin "strategic".

n termeni de eco-concepie, aceast etap va consta i in definirea proiectului inand cont de analizeleprecedente, adic elaborarea uneia sau a mai multor idei pentru produsul de conceput; la apariia acestei etapeintreprinderea va alege nivelul de eco-concepie pe care dorete s-l ating, fie nivelul de reactualizare aproduselor sale: un nivel de eco-reconcepie (nivelul 1 si 2) sau eco-inovare (nivelul 3). O astfel de strategie va faprofundat in termeni de inte (sistem i criterii de mediu luate in mod deosebit in considerare) conform studiilor

realizate in etapa urmtoare. Echipa constituit a proiectului poate fi asistat de un expert in eco-concepie (externsau intern echipei).

n paralel cu acest demers, este vorba de sensibilizarea personalului fa de mediu i in mod specialsensibilizarea echipei proiectului, pentru ca acesta s aib anse de reuit. Furnizorii vor fi la randul lorsensibilizai de ctre cumprtori.

n cazul n care Conducerea este deja convins de oportunitile oferite de luarea in considerare amediului in conceperea produselor sale, ea se angajeaz in proiect s-i motiveze personalul (abordare Top-Down) i organizeaz sedine de formare despre mediu in intern sau/si extern. Ea poate totodat s decid, inanumite cazuri, recrutarea sau inchirierea serviciilor unui expert pentru mediu propus din exterior.

n cazul in care Conducerea nu este convins, este posibil ca preocuparea pentru mediu s provin de laserviciul Markting care a identificat necesitile particulare ale clienilor sau aciunile concurenilor. Rolul su vafi atunci s motiveze Conducerea (abordare Bottom-Up) pentru iniierea proiectului pentru a se regsi in situaiaevocat anterior.

La sfaritul fazei "planificarea proiectului", conducerea intreprinderii i-a fixat un anumit numr deobiective generale de atins, resursele necesare (umane i financiare) i aciunile de angajat. in materie de eco-concepie proiectul este definit i echipa poate fi asistat in msura iin care este posibil de un expert in eco-concepie. Principalele obiective, in mod deosebit cele in termeni de mediu, sunt fixate i nivelul de eco-concepie

de atins (cel care definete tipul de proiect) practic determinat; el va fi confirmat in etapa urmtoare dup studiileasupra "contextului". n materie de marj a proiectulu, obiectivul principal de atins este cel de sensibilizare apersonalului i a furnizorilor fa de mediu pentru ca toi s poat participa activ la acest demers.

2. Specificatiileprodusului (Studilu contextului)

Aceast etap va consta in identificarea unui anumit numr de cerine generale pe care va trebui s lerespecte produsul: acestea sunt cerinele funcionale sau specificaiile care vor apare in caietul de sarcinifuncional. Se poate vorbi de obiective de concepie, care pot fi pe termen scurt sau lung.


27/37

a) S pecificaiile de mediu pot face obiectul unui caiet de sarcini specifc sau s fie integrate in caietul de sarcinifuncional "clasic", transmis echipei proiectului. Aceste cerine urmeaz a fi stabilite realizand mai multe studii"ale contextului" in acelai timp de ordin strategic i operaional.

b) Studiul pietei specifice

Acest studiu referitor la clieni va permite intre altele s se decid asupra domeniului de explorat intermeni tehnici, nivelul de calitate cerut, scara de pre de prevzut i caracteristicele estetice. in termeni de eco-concepie, acest studiu trebuie s asigure identificarea precis a criteriilor de mediu de luat in considerare in

conceperea produsului: consum energetic mai mic in faza de utilizare, fr substane toxice, concepie modular,produs mai uor

c) Studiu Tehnico-Economic Acest studiu multiplu de ordin operaional va consta in observarea produselorconcurente, formelor lor, structurii lor, materialelor lor constituente, - este vorba n acest caz de un studiude Benchmarking, dar const de asemenea in verificarea existenei brevetelor i realizarea unui stri de fapt atehnicilor actuale i eventual noi.

n intern, este vorba de a identifica "know-how-ul" intreprinderii si tehnologiile disponibile i de adetermina gradul de adaptare al personalului.

n termeni de eco-concepieun astfel de studiu multiplu de ordin operaional poate fi declinat in manieraurmtoare:

C.1 Studiul produselor concurente:

Studiul de Benchmarking in termeni ecologici - in cazul unei evaluari a impacturilor de mediu din ciclude via complet a produselor este realizabil i/sau in raport cu criteriile de concepie (inlnuireacomponentelor permiand o dezasamblare uoar sau nu, tipuri de conexiuni utilizate, materiale folosite,).

C.2 Studiul produselor actuale:

o Studiul impacturilor de mediu a ceea ce existpe ansamblul ciclului de via pentru a identificapunctele slabe precum: procedeele tehnice poluante, substanele toxice utilizate,.. i pentru aidentifica cile de ameliorare: utilizarea materialelor mai curate, reducerea consumului deenergie, reducerea masei produsului,

o Studiul concepiei actuale a produselorpentru a le compara cu cele ale concurenei i a identificaameliorrile ce se au in vedere: ameliorarea dezasamblrii, reducerea ambalajelor,

C.3 Realizarea unei liste a tehnicilor si a unei supravegheri tehnologice:

Pentru a realiza acest lucru se pun mai multe intrebri: exist alte tehnici de fabricaie mai puin poluante?Sunt altele in studiu? Care ar putea fi impactul economic i/sau de mediu al modificrii tehnicii utilizate?

C4 Studiul costurilor:

o Costurile actuale de tratare ale produselorla sfarit de via in funcie de costurile de colectarecosturile tehnologiilor disponibile i aceasta in raport cu filierele de reciclare existente. Obiectivueste acela de a identifica principalele cauze ale cheltuielilor pentru a gsi posibilitile dereducere.

o Riscurile de cretere a costurilorde descrcare (conform reglementrilor), a costurilor de energiea costurilor de modificare a procedeelor legate de interdicia de utilizare a unei anumite substane


28/37

d) StudiulReglementrilor si Normativelor

Este vorba de a trece in revist toate textele i normele care ar putea privi de aproape sau de departeprodusul de dezvoltat.

In termeni de eco-concepie acest studiu va consta in cutarea tuturor textelor de lege (naionale iinternaionale), in materie de mediu, care privesc produsul actual i ar putea privi de aproape sau de departeprodusul viitor i de a anticipa evoluia reglementrii.

Obiectivul unui astfel de studiu este deci de a identifica sarcinile care vor apsa in timp asupraintreprinderii in raport cu responsabilitatea sa fa de produsele sale, de a supraveghea evoluia taxelor asupradescrcrilor, texte de lege referitoare la reducerea sau la restricia utilizrii anumitor substane susceptibile de a fefectiv utilizate.

Este vorba de asemenea de a ine cont de reglementrile de mediu in vigoare in rile unde produseleintreprinderii sunt sau vor fi comercializate.

Astfel de studii vor fi realizate de serviciul Marketing ajutat mai ales de serviciul de Proiectare (pentrustudiul tehnic al produselor), serviciul Aprovizionare (pentru supravegherea tehnologica in materie de tehnici noide productie, de elaborare de materiale mai putin poluante) si de serviciul Mediu (pentru supraveghereareglementrii i normrii). Rezultatele acestor studii se vor traduce in cerine de luat in considerare in concepiaviitorului produs, care vor fi listate i clasate in funcie de prioriti. Aceste cerine vor fi in continuare clasificatein funcie de serviciile i constrangerile la care va trebui s rspund produsul: reglementri, performan, cost,calitate, mediu. Acesta este rezultatul analizei funcionale a produsului. S pecificaiile sale funcionale pot fcaracterizate calitativ i/sau cantitativ, in mod deosebit. Nivelul de eco-concepie i obiectivele precise deindeplinit sunt definite.

Remarc: In cazul reconceperii produsului, aceste studii - al contextului i al analizei funcionale - suntmai puin aprofundate decat in cazul unui proiect inovativ deoarece produsul nu este in intregime modificat

(componente, materiale, pot fi pstrate).

Este vorba aici de a stabili ntr-un anumit fel politica mediu - produs a ntreprinderii, derivat din politicaprodusului general, cu motoarele externe i interne ale eco-concepiei clar exprimate. Sunt posibile dou nivelurde obiective de luat n considerare: pe termen scurt (TS) i pe termen lung (TL).

La acest nivel al proiectului, frontierele sistemului considerat sunt stabilite, i anume echipa se va focaliza pe:

o Ciclul de via completal produsului: abordare DfE sau LCD,o Faza ciclului de via: sfarit de via: de exemplu (abordare DfD sau DfR),o Un criteriu pe ansamblul ciclului de via a produsului, criteriu ce poate fi considerat ca pertinent dup

tipul de activitate al ntreprinderii, ca de exemplu: consumul de energie pe ansamblul ciclului de via alprodusului pentru o ntreprindere care fabric luminatoare,

o Un criteriu pe o faza a ciclului de via: consumul de energie al produsului n faza de utilizare.

La sfaritul fazei "specificaiile produsului", numeroasele studii realizate n mod deosebit de serviciuMarketing au permis stabilirea unui caiet de sarcini funcional (CdCF), care conine o "map" de mediu relativ lasistemul considerat, n mod deosebit pe ce criteriu i pe ce faze ale ciclului de via trebuie focalizate cercetrilepentru soluii tehnice mai ecologice.


29/37

Pot fi stipulate obiective de eco-conceptie precise, mai ales daca serviciul Marketing are un rol de prescriereiar Biroul de Studii, un rol de executie.

Remarc: Aceste doua faze ale procesului de eco-concepie, planificarea i specificaiile, au fost denumiteconceptul "ARPI", concept descris in tabelul urmator:

Nivel strategic Nivel operational

A AnalizaIdentificarea motoarelor externe siinterne

Evaluarea de mediu a celui existent

R RaportComunicarea politicii de mediu aintreprinderii in vederea sensibi-lizariipersonalului

Comunicarea rezultatelor de evaluare aechipei de conceptie

P Prioritate

Alegerea unei strategii de eco-conceptie cu obiective globale de atins(alegerea indicatorilor).

(Strategie inclusa in strategia dedezvoltare a produsului).

Identificarea punctelor de ameliorare

Stabilirea obiectivelor precise de

conceptie pentru determinareaspecificatiilor

I Imbunatatire

Stabilirea precisa a planului deactiune.

Dezvoltarea sau adaptareainstrumentelor si metodelor de sprijinpentru echipa proiectului

Conceptia produsului cu ajutorulinstrumentelor adecvate utilizate deconceptorii "avertizati" si formati.

Tabel 6 : Conceptul "ARPI asupra definirii proiectului si determinarea specificatiilor produsului.

Etapele urmtoare vor consta intr-o abordare progresiv care s transforme exigenele funcionale sauspecificaiile in termeni de cost, de performan, de calitate, de securitate i de mediu in parametrii precii deconcepie a produsului: dimensiuni, form, materiale, componente Procesul este iterativ in sensul c la trecerea dela o etap la alta, revizuirea concepiei permite autorizarea sau neautorizarea continurii procesului pe calea aleasi acest lucru se face evaluand dac obiectivele fixate pot sau nu pot fi indeplinite.

3. Elaborarea conceptelor

Aceasta faz va consta in propunerea de concepte inovative sau ameliorate in termeni de mediu, intermeni tehnici, care trebuie sa rspunda specificatiilor caietului de sarcini funcionalCdCF.

Mai multe sedine de brainstorming sau de creativitate sunt organizate in sanul echipei proiectului pentrua face numeroase propuneri iar pe lang furnizori se fac cercetri de tehnologii. Munca in echip va fi decifocalizat pe cercetarea conceptelor tehnologice, care asociate vor conduce la propunerea de concepte de produseProcesul este marcat de cercetri divergente cu o multitudine de soluii, care in urma efecturii diverselor tehnico-economice (revizuiri de concepie) converg ctre soluii previzibile Sunt prevzute mai multe planuri tehnice imachete ale produsului. Aceast noiune de divergen in cercetare i de convergen ctre soluii previzibile se varegsi in fiecare etap a procesului.


30/37

n termeni de eco-concepie,expertul desemnat, dac exist, intern sau extern echipei, joac aici rol deconsilier in cutarea de alternative de concepie in favoarea mediului veghind ca aceste soluii s fie studiate apo

In termeni de fezabilitate. Se vor alege mai multe soluii care vor fi supuse evalurii in termeni tehnico-economici i de mediu. Listele de verificare adecvate pot permite expertului s elimine anumite concepte cusoluii prea indeprtate de obiectivele de mediu vizate i s valideze alte concepte avute in vedere pentru etapaurmtoare. O atenie special trebuie acordat faptului c exigenele de mediu nu trebuie in nici un caz respectatein dauna altor exigene i vice-versa. Trebuie realizat un compromise.

La sfaritul fazei "elaborarea conceptelor", se rein mai multe concepte de produs. Cu ocazia revizuiriconcepiei produsului, o list de verificri de mediu va permite expertului s valideze anumite alegeri de soluii ce permit respectarea obiectivelor de eco-concepie fixate anterior, fr a fi ns neglijate celelalte obiective aleconcepiei.

Soluiile eliminate nu rspund exigenelor funcionale.

4. Concepia preliminar

In acest stadiu, soluiile alese anterior, se indreapt ctre noi edine de creativitate. Principalele elemente

ale produsului sunt determinate (desenul pieselor in special) i organizate dup mai multe arhitecturi poteniale:pot fi luate in considerare mai multe legturi i conexiuni ale elementelor.

In termeni de eco-concepie, rezultatele studiului a ceea ce exist (concepie, mediu) i a benchmarking-ului vor ajuta la propunerea a mai multor arhitecturi ale produsului, care pot permite o dezasamblare mai uoar,mai puine conexiuni, o mai mic diversitate a materialelor.

Alternativele posibile sunt evaluate pe prototipuri mai elaborate, apoi reinute sau abandonate.

La sfaritul fazei "concepie preliminar", alegerea arhitecturii produsului este efectuat i aceasta dup ces-a verificat atingerea maximului de obiective vizate, inclusiv a obiectivelor de mediu referitoare la reducerea

consumului de energie a produsului, a unei optimizari a dezasamblarii sale, principalele componente ale produsului sunt cunoscute. O revizuire a concepiei a permis validarea alegerii dintre mai multe arhitecturposibile.

Cunoscand dinainte produsul viitor, se poate efectua o evaluare de mediu a concepiei sale i/sau aimpacturilor sale "ecologice" poteniale pentru a valida sau nu alegerea. in cazul unei invalidari majore trebuieavute in vedere noi soluii (reintoarcerea la inceputul acestei etape sau la etapa precedent).

5. Concepia detaliat

Aceast faz descrie complet produsul: forma, dimensiunea, arhitectura, elementele constitutive,materialele,... Este elaborat un prototip funcional al produsului final. in mod deosebit, in termeni de mediu, este prevazut o evaluare aprofundat a impacturilor i concepiei; acest studiu va fi mai precis decat in etapa precedent deoarece produsul este complet definit. El va consta intre altele in a verifica dac problemeleidentificate la produsul de referin existent au fost soluionate.

Validarea de ctre Conducere nu va fi posibil decat cu aprobarea expertului in eco-concepie i a efuluide proiect dup studierea rezultatelor analizei de mediu; vor putea fi utilizate o list de verificri de mediu i uninstrument de evaluare mai elaborat.

Aceasta validare permite oficializarea sfaritului fazei de concepie a produsului.


31/37

La sfaritul fazei "concepie detaliat", este finalizat prototipul funcional al produsului. Validarea sa cuocazia revizuirii concepiei nu va fi posibil decat dup acordul expertului in eco-concepie dup verificarearezultatelor analizei de mediu. Acordul Conducerii permite continuarea fazei de dezvoltare.

6 / 7 / 8 Dezvoltare, industrializare, comercializare

Faza de dezvoltare va consta intre altele in difuzarea desenelor diferitelor componente, comandautilajelor, studiul mijloacelor de montaj, comanda pieselor tip, incercrile de montaj ale produsului i preseriile. In

termeni de eco-concepie, integrarea datelor de mediu se va face in modul urmator:

6 / 7 Dezvoltare / Industrializare

Este vorba de reducerea impacturilor de mediu poteniale datorate procedeelor de fabricaie, optimizarealogisticii (sistem de distribuie in mod deosebit) i ameliorarea comportamentului de mediu al furnizorilor:adugarea unui paragraf referitor la mediu in caietul de sarcini trimis furnizorilor, contribuie o dat in plus lasensibilizarea lor fa de mediu i progresiv ii constrange la a ine cont de acesta in activitile lor.

Este posibil s se constate, in cursul industrializrii, ecarturi neateptate fa de obiectivele de concepie,

probleme de mediu de preconizat,in acest caz trebuie gandit o aciune de corecie retroactiv asupra procesuluide creare (in special in faza de concepie preliminar sau detaliat).

8. Comercializare

Produsul fabricat este introdus pe pia. Este vorba de a ajuta serviciul Marketing i Agenii Comerciali sfac comunicri referitoare la caracteristicile de mediu ale produsului, pe calea argumentrilor, a cifrelor cheie(rezultatele studiului de mediu al produsului la sfaritul procesului de concepie de exemplu), suporturi ad-hoc decomunicare i aceasta in funcie de piaa vizat.

9. Retururide experien

S-a dorit considerarea acestei etape n modelul de proces deoarece efectiv aceste retururi dupcomercializarea produsului, in cursul vieii sale, adic la sfarit de via, sunt eseniale in materie de ameliorare.

S-a evocat mai sus posibilitatea de a evalua impacturile reale ale produsului asupra mediului i msurareadistanei fa de cele care au fost presupuse in cursul procesului de concepie. Acest studiu poate deci permiterectificarea unui produs sau prevederea unei ameliorari asupra proiectului de reconcepie viitoare (o noua versiunea produsului de exemplu).

Concret, acest retur de experien se poate face prin intermediul comercianilor, serviciilor de marketingcalitate post-vanzare (daca exist), care centralizeaz remarcile, cerinele i nemulumirile clienilor sau actorilorfazei de "sfarit de via".

9.SARCINILE ESENTIALE ALE UNUI PROCES DE ECO-

CONCEPTIE. FACTORII DE REUSITA. RISCURI DE ESEC

a) Cele cinci sarcini eseniale ale unuiproiectde eco-concepie


32/37

Conform echipei americane a profesorului J. Ehrenfeld, ce a colaborat cu societatea Digital EquipmentCorporation la elaborarea unui ghid pentru a ajuta intreprinderea sa integreze conceptele de DfE, trebuie s existecinci sarcini eseniale in realizarea unui proiect de eco-concepie:

Ancheta: Contextul

Inainte de demararea propriu zis a proiectului, trebuie "impregnat" demersul de concepie clasic urmrit,trebuie cunoscut piaa i concurenii i identificate sensibilitile de mediu ale actorilor implicai (pentruadaptarea edinelor de informare, de formare i a sistemelor de incitare). Conteaz de asemenea evaluarea

competenelor pentru a se cunoate dac se impun resurse suplimentare (de exemplu un consultant extern).

Msuri: Oportunitile i beneficiile economice

Aceste msuri vor permite in debutul proiectului de a se tii ce trebuie sau ce ar trebui fcut, in raport cuprodusele actuale i aceasta prin luarea in considerare a evoluiei reglementrilor, a ceea ce fac concureniiidentificai (poziionarea pe pia, produsele ele-insi) i ce se poate spera ca beneficii in termeni economici, demarketing, imagine de marc.

Motivarea personalului

Este una dintre sarcinile cel mai importante, cci o bun organizare i utilizarea unor instrumente bune nu

vor avea nici un efect dac personalul implicat nu se simte preocupat, suficient de informat, ghidat i incitat. Elare nevoie sa cunoasc mizele eco-concepiei pentru a se dedica proiectului. Nu ajung reuniunile de sensibilizare,el are nevoie de lucruri concrete (obiective clare i precise), exemple i participri la grupuri de lucru.

Punerea in practic

Odat echipa proiectului constituit, eventual intarit de un expert, obiectivele de mediu stabilite, trebuieacionat pentru derularea procesului de creare a produsului. Integrarea datei de mediu va fi ajutat prin utilizareade instrumente adaptate la intreprindere i la proces.

Difuzarea abordrii eco-concepiei in cadrul organizaiei

Aceast difuzare este destinat apropierii complete a eco-concepiei de ctre echipele proiectului. Printr-

un proces de invare constand in integrarea mediului prin incrementare in procesul de concepie, demersulimbogit prin retururi de experien va fi din ce in ce mai natural pentru echipe, aa cum a fost in cazul integrriicalitii.

b) Factoriide reuit

Conform mai multor studii asupra contextului organizaional i3n care se abordeaz eco-concepia, reieseca principalii factori de reuit sunt:

* Motivarea Grupului i a Conducerii intreprinderi

Ea este primordial in abordarea eco-concepiei. O abordare organizaional top-down este intr-adevr deneocolit: conducerea fiind puternic sensibilizat i implicat, ea confer un fel de eco-cultura de ansamblu personalului motivat in acest fel. Echipele proiectului trebuie s resimt aceast motivare i s beneficieze de osusinere a dificultilor.

* Lucrul in echip:

Noiunea de echip de proiect pluridisciplinar coninand cate un membru din fiecare departament, chiari parteneri externi (furnizori, reciclatori), ce-i pot aduce cunotiinele i experiena in serviciul proiectului, estefundamental. Organizarea tip "inginerie concurenial" se bazeaz pe lucrul in echip.


33/37

* Apropierea de mecanismele clasice de concepie:

Este necesar de a lua in considerare practicile echipei pentru a se tii cine trebuie, unde i cum sacioneze.

* Necesitatea incitatiilor, urmata de actiuni si de comunicare:

Membrii echipei proiectului au nevoie in mod deosebit s fie motivai cu ajutorul referinelor, de exemplu

proiecte care au reuit. De asemenea se vor implica mai mult in proiect dac rezultatele proiectelor precedente lesunt communicate in termeni de imagine de marc ameliorat, de cretere a vanzrilor. Obiectivul progresului ineco-concepie este inainte de toate ameliorarea continu.

* Punerea in funciune a formaiilor i instrumentelor pragmatice i pedagocice adaptate:

Membrii echipei proiectului vor trebui sensibilizai la preocuparea de mediu in sarcinile lor cotidiene i sutilizeze instrumente simple, uor de sesizat i eficiente.

*Sprijinul unui expert in eco-concepie pentru ajutarea conceptorilor n activitatea lor:

Un expert operaional implicat in echipele proiectului este cu siguran un bun mijloc de reuit, prezenasa netrebuind totui sa-i dispenseze pe ceilali membrii de cunotiintele de mediu eseniale. Expertul trebuie sa fiedisponibil i pus la punct cu problematica de rezolvat. Entuziasmul su, know-how-ul pe care trebuie s-transmit i abilitatea de a da directive i sfaturi echipei sunt atuuri importante pentru o mai bun derulare aproiectului.

In definitiv, abordarea eco-concepiei trebuie s fie global, structurat i inainte de toate foartepragmatic.

c) Riscurile de eec

Principalele obstacole care care se constituie intr-o potenial fran in eco-dezvoltarea unui produs i care potconduce chiar la eec sunt urmtoarele:

* Lipsa de know-how i de cunotine asupra mediului din partea personalului implicat in proiect. Lipsesc adeseainstrumente, proceduri i interlocutori ce au rspunsuri la numeroasele intrebari.

* Numeroase incertitudini legate de temporalitatea fenomenelor (ce viziune trebuie adoptat i cum trebuie prevzut viitorul?), de marele numr al actorilor implicai (cine trebuie implicat din intreprindere i cine dinexterior?), de tehnicile de punere in practic (ce tehnici de tratare - de exemplu - exist pe termen scurt, dar petermen lung?), de evoluia foarte rapid a reglementrilor.

*O neinelegere a anumitor mize, ca respectul reglementrilor sau reducerea costurilor in intern i oportunitileconcureniale sau o ameliorare a imaginii de marc a intreprinderii in extern.

* Nici o metod consensual de evaluare de mediu a produselornu exist in realitate. Se va vedea in continuarec exist o multitudine de instrumente i metode permitand evaluarea impacturilor de mediu a produselor; cum sfi atunci convins s utilizezi o anumit metod de evaluare a produselor (dac exist una care convine mai mult) ica aceast metod este suficient de fiabil pentru a permite fixarea obiectivelor de ameliorare bazate pe rezultatulstudiului?


34/37

* Asupra acestui subiect exist inc puine norme, iar posibilitatile de interpretare a textelor sunt numeroase, deciadesea puin incurajatoare.

Conform H-J Bullinger, principalele probleme intalnite de o echipa de conceptie sunt urmatoarele:

In intern

Materiale o Insuficienta datelor de mediu referitoare la materiile prime si materialelereciclate;

Procedee o Lipsa sau insuficienta informatiilor asupra procedeelor de dezasamblare;

Produs o Reconceptie orientata asupra mediului imposibila;o Specificatii stricte ale clientului;o Grad de libertate al omului de conceptie foarte slab;o Suprimarea substantelor toxice imposibile.

Costuri o Cresterea costurilor datorate masurilor de protectie asupra mediului.

Organizare o Adaptare dificila a procedurilor si a structurilor departamentului de conceptie;o Lipsa de norme si linii directoare.

Metode o Lipsa de metode de evaluare si instrumente;o Lipsa de legatura cu bazele de date (clasice);o Nici o regula stabilita.

In extern

Piata Posibilitatea scaderii vanzarilor datorita preturilor mai ridicate in cazul produselor verzi

Economieecologica

Lipsa sau insuficienta structurilor economice pentru activittai de reciclare eficace;Fara bucle de materiale (economie a reciclarii).

Reglementaresi politica

Lipsa sau insuficienta structurii legislative sau politice;Lipsa de cooperare internationala.

"Viitor" Dificultati de a prevedea viitoarele dezvoltari ale pietelor si tehnologiilor.

Tabelul 7: Probleme intalnite de echipele de concepie = riscurile de compromitere a proiectului

10.INSTRUMENTELE UTILIZATE INTR-UN PROCES DE ECO-CONCEPTIE

Instrumentele utilizate in elaborarea unui produs sunt caracterizate prin: etapa procesului de concepie incare poate fi utilizat, faza ciclului de via a produsului pe care se focalizeaz i gradul n care contribuie la luareadeciziilor.


35/37

In ceea ce privete legtura instrumente / etape de concepie, figura 6 prezint succint modelul propus:derularea unui proces de eco-concepie in cursul cruia mai multe instrumente pot fi simultan sau succesivutilizate. Fiecare instrument apeleaza la cunotine i informaii, mai mult sau mai puin elaborate, atribuindu-leun loc particular in derularea procesului de concepie.

De notat c in figur apar in egal msur instrumente clasice, instrumente de calitate precum QFD(Quality Function Deployment), instrumente de tip organizaional pilotate de serviciul de marketing de-a lungulproiectului i AMDEC (Analyse des Modes de Difaillance, de leurs Effets et de leurCriticiti) utilizat de echipa de

concepie in timpul concepiei. QFD este un instrument organizaional ce face auzit vocea clientului de-alungul tuturor fazelor de dezvoltare. Este vorba de identificarea i apoi traducerea fidel i de-o manierconcentrat, concret, obiectiv, riguroas, sistematic i disciplinat a ateptrilor clienilor.

Metodele utilizate presupun 5 etape:

0. studiu de pia (ateptrile clienilor, lista clar de exigene, exhaustiv i ierarhizat);1. definirea produsului (analiza funcional; funciuni de serviciu; CINE; CUM; CITE);2. definirea componentelor (specificaiile tehnice ale produsului);3. definirea procesului (mijloace i metode de munc in cursul fabricaiei);

4. organizarea produciei.

Ca i pentru alte instrumente organizaionale, este vorba de munca in echip constituit din 5 pan la 7persoane reprezentand principalele servicii ce se ocup cu dezvoltarea de produs.

AMDEC este o metod riguroas i preventiv vizand inventarierea, apoi evaluarea, potenialelor slbiciuniale sistemului. Gandirea in grup (5 - 6 persoane) conduce la ierarhizarea cauzelor de slbiciune urmat de luareaunei decizii despre aciunile de intreprins.

Aceste instrumente, QFD si AMDEC, pot fi utilizate integrand componenta de mediu: exigenele de mediuale clienilor pentru QFD i riscurile de mediu prevzute pentru AMDEC. Astfel mai multe echipe de cercetare au

elaborat cateva piste pentru a extinde utilizarea acestor instrumente clasice intr-o abordare de mediu:

o QEFD Quality and Environment Function Deployment (modelul danez): metoda QFD in cursul creiase utilizeaz rezultateleACV-ului pentru ameliorarea poziiei produsului pe pia;

o EOD Environmental Objective Deployment (modelul suedez): model inspirat din matricea casacalitii a metodei QFD; Se analizeaz corelaia intre criteriile de mediu i produse pentru a identificacele mai bune criterii de eco-concepie de luat in considerare.

o EIFA Environmental Impact and Factor Analysis (modelul californian): model bazat pe metodaFMEA (Failure Mode and Effect Analysis), metoda practic echivalent cu AMDEC-ul. Prin aceastametoda se identific potenialele pericole pentru mediu produse de componentele individuale sau grupe

componente in cazul unui mod de concepie dat.o Environmental FMEA sau E-FMEA (model suedez): modelul care identific i evalueaz potenialele

impacturi de mediu ale produsului intr-o abordare a ciclului de via i aceasta pentru a prevenieventualele slbiciuni de mediu. Aceast abordare este in particular utilizat la Volvo conformpropriului raport de mediu din 1998.

Tabelul urmtor prezint instrumentele i potenialii lor utilizatori:

Instrument Tip Actori


36/37

Echipadeproiect

Serviciuldemediu

Expert ineco-conceptie

ConeptoriCei de lamarketing

Cumparatori

ACV complet

Evaluare

cantitativa

x

ACVsimplificat

x x

Metoda eco-indicatorilor

x x

MIPS x

Analiza de cost x x

Abordarematriciala

Evaluare

calitativa

x x

Evaluare bazatape reglementare

x

Indice ecologic x

Eco-compas x x

Check-list x x

Lista demateriale

x

Norme

Ameliorare

x x

Linii de ghidare x x

Check-list x x

Lista demateriale

x x

Ghid x x

Logiciel DfE,

Dfd, x x x

Instrumentorganizational

x

KitulinstrumentuluiEco ReProiectare

Sensibilizarex

Eco Know How x


37/37

Eco Quest F

Eco-Wheel

Strategic

x

Matricea Eco-portofoliu

x

Declaratia demediu pentruprodus

Comunicare

x

ECMA TR / 70 x x

Raport demediu

x

Rezultateleevaluarii

x

Legenda: Echipa de proiect: toti membrii sunt interesati de utilizarea instrumentului proiectat

(conceptori, cei de la marketing, cumparatori).F: furnizori.

Trebuie subliniat necesitatea identificrii, inainte de utilizarea instrumentului, a actorilor implicai aceasta in raport cu cunotinele cerute i modul de exploatare a rezultatelor. De asemenea conform tipului i anecesarului de informaii referitoare la produs aceste instrumente nu vor putea fi utilizate in anumite etape aprocesului de concepie.

ecoconceptia

Documents