e m sidenco

8/13/2019 E M Sidenco

http://slidepdf.com/reader/full/e-m-sidenco 1/188

FACULTATEADE EDUCATIE PIZTCA $I SPORT

Co n f.u n iy. d r. ELEI\A_LU*fi iy{T,A

rrnr*an

GHXN PRACT'{C DEEVA[dIARtrART'TCULANA $I NN#SCUIANA

ThT KTIVETOT,ERAPIE

t

fo olVIgRuL AB s ol,rrErvTnoREN rRu pna cA ird;;#AMrnriluto sr rc e ru TA

EDTTURAFLTNDATTET nouAuu nt prhnut,: Bucuregti ,2005



CUPRTNS

lntroducere

I. Anatomil func{ionalii a articulltiilor

I. 1. Clasificarea arliculatiilor

L2. Bilanfirl articular-generalitzifi

II. Bilantul articular;i muscular al coloanei l ertebrale

IL 1. Articulafiile coloanei vertebrale

II.2. Evaluarea coloanei vertebrare - bilanf l articurar

III. Bilrrn{*l articular gi muscular al membrului superior

m.1. Anatornia urnlmlui - generatitdli

III.2. Bilanful articular qi muscular.al cotului

IV. Bilantul articular gi muscul r al mcmbnrlui inferior

IV.1. Bilanful articular qi nruscular al goldului

IV.2. Bilanful articular qi muscular al genunchiului

IV.3. Bilanful articular gi muscular al gleznei gi piciomltii

V. Analizn mersului

I V.1 Observafii legate de func{ionalitatea globat[ a menrbmlui inferior

V.2. Evaluarea fazelor rnersului

9

13

22

27

46

80

135

159

167

190

190

196Bi b lio g rafie sclectir :i



INTRODUCBRE

Necesitatea acestui ghid a ap[nrt ca Llnnare a introclucerii metodeloi deevaluare articulari qi musculari in tematica exarnenului cle licenti, iuspec ializarea kinetoterapie.

Studiul anatomiei funcfionale gi al evaluirii aparatului locomotor estedestul de dificil, cuprinde nn volum nare de nofiuni, teoretice qi practice, qipune destlle probleme studentilor, pe parcursul pregdtirii univeisiiare.

Datoriti acestor consiatdri, r considerat necesarl prezentareaprescuftati a metodologiei propriu-zise de evatuare, elimin6nd potiunileaminunJite de anatomie ftinctional5 qi biomecanicS gi pistrAncl doar bagajulminim de anatomie descriptivr, neceiar inlelegerii manevrelor.

Considerhm cd, Ghidul va fi. de real foloi pentm pregitirea examenuluide licenfd, dar gi- mai departe, in anii de praitica, in dufo ..uti fiind inpermallenfi un indrumar pentru orice kinetoterapeut.

Autoarea



I. ANATOMIA FUNCTIONALA A ARTICULATIILOR

Ll. Clasificarea aiiirillaliilor i

Din punctul de vedere al funcfionalitdlii, al fonnafiunilor de leg[tura qi almodulni de dezvoltare, articulaliile se impart in articulaiii _fibroaie sau sinartroze,articulatii ccrrtilctginoase sav amfinrtroze 5i articula gii sin'oviale satr diartroze.

Articula iile

trohoideArticulafiile

trohleene

Articulafiile fibroase - sinartrozele

Sunt articulafii ilr care oasele sunt unite intre ele prin lesut fibros dens (mem-brlne sau ligarnente). Aceste articulalii nu permit migc[ri, sau permit migciri foarteredtrse. Existd clotdt vctrietdli de ctrticiilctlii.fibrootse: '

a) sindestnozct -'este articulaliain care suprafegele articulare sunt legate intre9Ie

printr-un ligament interosos; ligamentr.rl cleiegifurd poate fi: i' fonnd cle qnur(ligamentul stilohioicl) sau in forma de banda liigam.nt,l co.acoacromial), sauelemente elastice (cele clintre lamele vertebrale);

b) xhtrile - atticttlatii care se gdsesc nwooi la crzuriu;oasele srrnt articulate i'treele gi clesplrfite printr-urr.strat sublit a. fesut fibros, continnat inafhrd cu periostul qi



iniurrtru cu stratul fibros al clurei mater. Sufuirile pot fi: ,dintale (suhlra fratrto?ari-

otal[, sutura sagitala) cn marginile in dinli de ferdstdu, ,,scua11]oase sall solzoct,vii

(sr-rtur-a parieto-temporald) cu snpraftlele osoase tdiate oblic, sau -.L-lale (sutltra inter-

nazald, sutLua lacrimo-etmoidala) cn margini regulate, tlgor nlgoese. Sinostozele iau

laqtere prin osificarea unei sinfibrcze sau sincondroze. (Anchiloza este sinostoza uttei

articulafii sinoviale).

Gornfora - este articuialia dintre o extt'emitate osoasi conici si o cavitatealve olard (articul alii le dintre rdddcinlle di n {il or gi al veol e).'

Enartrczele gi echivalentul lor tnecauic:

rotula (C) umrirul (D) qoldul

Articul aliile cai'til agin o ase

A'

in cadml acestor articulafii, legitura dintre oase s e realizeazd-prin fibiocartilqi

sau cartilaj hialin. Se deosebesc doul varieti]i de articulalii cartilaginoase:'a)

sinconclrozele ,- articulafii tranzitorii in care suprafefele articulale sun

unite printi-un cartilaj'hialin (sincondroza sfeno-occipital5, sinconclroza pieselo

corllponente ale osul coral);

b) sinfzele ; suprafefele articulare sunt unite prin fesLrt fibrocartilaginos, care

are clc obicei fonrra unui disc (articulafiile intervertebrale, simfiza pubianft).

l0



Arti cul atiile sinoriale

Sunt cele mai numeroase in strucftira coqpului uman. Sunt articulapii complexecare penxit ntiqcdri multiple gi variate. Ele presupuy stqrafele art'icrilctrl,

"o*pot fi

sferice, cilinclrice, eliptice, sau plane, permigi.nd migcdri mai recluse sal mai.ample;ele sutt acoperite de cartilajul articular - compresibil qi elasic - qi lncori, atuncicAnd nu sunt intmnite conditiile de concordanfi intre suprafegele_articulare, lacongrlrenla participi qi: r: ' '

o labitil arriclulal (cadml articular) fibrocartilaj de mdrire care faceposibila concordanla dintre o suprafald articulara sferic[ (cap articular) gi o'cavitatearticularf, mai putin adAnci (ex. articulafia qoldului), jucind in acelagi timp uneorigi rol de mijloc de unire;

o fbrocartilcriele intrsartictilare (cliscurile qi meniscurile) formafiunianatomice plasate intre suprafefele arliculare, cu rolul de a asigura o cdt mai buniconcordan [ a acestora.

Articulafiile condiliene (b,c) gi articulafiile toroide(cl,e) gi echivalentul lor rnecanic, axul cardanic

'

- I\'Itjloacele de unirc ale arliculatiilor sinoviale sunt constitllite din capsula articu-larl gi ligamente. Ligamentele adciare pot fi: ligamente intracapsulare qi ligamentee\tracapsulare. Dupd struchrra 1or, ligamentele articulare au fost imp[4ite in: ,,

o ligamente capsulare - diferentieri ale capsulei pentnr frdna.rea Lmor miqcdri(ligamentr.rl Jrubo-femural la articulatia goldul ui),

1l



" ligamente tendinoase - rezultate prin transfbrmarea urlor tendoaue (liga-

nrentul patelar la geulurchiului);

t ligamente musculare'- provin din atrofierea

(ligainentuI acromio- comcoidi an) ;

' ligamentele fibrozate (ligamentul stilo-hioidian);

6 ligamentelc intraarticulare (interosoasc);u ligamente la distantd L unesc firtre ele dou6 oase separate de ur interval Ei

nu intrl in contact cu capsula articularS.

Clasificarea arliculafiilor sinoviale se face dupl numf,rul oaselor care le colltplur-

clup[ folrna suprafelelor articulare Ei dup[ numdntl axelor articulare.''

Dup|fortna suprafe ,elor arliuLlcrre, se deos-ebesc rntnitoarele gn4le cle articulalii

sinoviale: iI i' c;rticulafiile plane I au suprafele articulare plane, pennit uumai rniqcdri cle

alunecare (articulafiile dintre oasele carpului sau tarsului);

e ginglinrul - sau afticnlafia trohleand, o suprafali articulari este un scripete(trohlee) iar cealaltd, o cr.ectstd care corespunde qanlului scripetelui qi dou[ rnargini

laterale corespuu zdnd marginilor laterale ale scripetelui; ele pennit rniqcfui de

flexie-extensie qi rniqciri foarte reduse de lateralitate (articulafia hnurero-cubitald"

articulali ile interfalangiene) ;

i articulafi'ile trohoicle - au suprafelele articulare fonnate dintr-un cilirrdru

osos confinut intr-un inel osteofibros; fac doar miqciri de rotalie (cilindml se ro-

tegte in jurul arului sdu in intedoml inelului osteofibros) (articulaliile radio-cubi-

tale p roxim al i qi distal i, articulaf i a atlanto -axoidiana rnedi ani) ;

d. articulaliile condiliene. pe o suprafali osoasi existi doui fele arlicularerotunjite, iar pe cealaltf, dou[ depresiuni corespunzitoare - deci existi douil perechi

de suprafele articulare crr axe paralele intre ele; ele permit migciri care se produc

intr-un singur plan, secundar fiind posibile miqcari qi in alte planuri (articulafia

genunchiului);

e articulalia ,,frt qa'f (sau prin imbucare reciproci) - are suprafeple articulare

oplise collcave intr-un sens gi convexe in celllalt, concavitatea rureia corespunde con-

vexit5lii celeilalte; sult posibile rnigcari de flede-extensie, abduclie-adducfie, qi cir-

cum duclie (arti cul afia carpo -llletacarp ial[ a po li cel u i - trape zo -metacarpi ana) ;

e arriculaliile elipsoide . o suprafa [ articularf, are fomra unui elipsoid (rnai

mult sau mai pulin alurgit), iar cealaltir are fonna unei depresiuni corespLulzitoare-

pulin ad6ncit6; au rniqciri de flexie-extensie, abducfie-adduclie qi circumductie

(arti cul ali a radio -carp iani, arti cul afi a metac aqpo -fal angi an 6) ;

e artiatlayiile sferoidale (cotilice) i- se mai nrunesc gi enartroze; supraftlele.t

articulare sunt reprezentate de un cap (segmentul de sfera) care pitrunde intr-o cav-i-

tate in fonn[ de cupi; prezinti nlal€ mobilitate qi pennit flexierxtensie, abduc]ie-

adducfie, circumducfie qi rotalie (articulaliaumirului, articulafia qoldului).

Dupi' ntintdnil'axelor in jurul cfu'ota se executi uriqcarile, sau altfel spus clupi

ntundi'tul graclelor cle libertate pe care il au; afticnlafiile se irnpart in:""'o 'r

12

Llnor fascicole musculare



e articulafii cu un singur grad de libertate -,earticnlatiile .unia.dale.- permitmiEcS:i opllse intr-un singur plan, ca: fleia-extensia (ginglinrul), rotafia (trohoidele);irrnrdite sunt qi articulaliile condiliene - la care miqcdrile principale se realize azi injunrl unui singur ax;

n articulaliile cu doui grade de libertate - articnlafiile biaxiale (c-u doui axede migcare) *'cele clou[ axe-sunt perpendiculare intre ele (articulaliiie elipsoicle,articulafiile,jn qa );

e articulaliile cu trei grade de libertate - articulafiile triaxiale (cu trei axe cle

rniqcare) - permit migclri ir toate planurile spaliului (articulafiile sferoidale).

r I,2. Bilsn{ul articiular - generalitdli l

Dupi majoritatea autorilor, din punct de vedere fiinctional, existl trei tipuride articulafii: i

E sinartrozele -r care uu sunt cle fapt articulafii, ci reprezintd contactul dintredoui oase; acestea sunt articulafii ,,fixe , ca acelea de la nivelul calotei craniene, cu

interlinii foarte dantelate; rolul lor este acela de a realiza ansambluri solide, decifdrir rnobilitate;

E amfiartrozele-:- core sunt articnlafii semimobile, in care suprafelele de contact

surt unite printr-un ligament central subgire; acesta poate fi pur fibros sau fibro-cartila-gitros, presupunind o schi16 de cavitate articulari (artrozd - amfiartrozd); acest liga-ment central este inconjurat de ligamente periferice; arnfiartrozele ne intereseazi rnaipufin, deoarece unele dintre ele - de exemplu articulaliile sacro-iliace qi sirnfiza pubi-ani - nu-qi manifesti calitalile de articulafie decdt in circumstanle excepgionale: na;te-rea, de exernplu; altele, cum ar fi articulafiile disco-vertebrale, dimpotrivS joaci un rolcapital ?n statici qi dinamici (exemplul dat, pentru coloana vertebrali);

E diartrozele t- sunt articulafiile mobile qi asupra lor ne vom concentra studiul.

L2.1. Tehnica bilantului articular ;

dPentnr a reahza bilanprl articular, desfbgurarea examenului trebuie si fie rnererraceeaqi, parcurg6nd cinci etape: l

l) misurarea amplituclinii migcdrilor normale; '\

2) ciutarea rhigcirilor anonlale; ,r

3) punerea in evidenli a eventualelor aspecte clinice asociate;,)

4) studiul radiologic al articulafiei; l

5) sinteza hlturor datelor oblinute. 'Conditiite de examen. Presupun, atat pe plan material, c6t gi psihologic,

ptlnerea subiectului in conditii de relaxare, de incredere gi de colaborare. Trebuieca pacientul si fie instalat intr-o pozilie confortabild gi sa i se cdqtige increderea decf,tre examinator, prin gestu'i blincle. Este nevoie ca eraminatorul s[ diferenliezede la inceput cazurile de rea-r'oinfd sau simulare; uneori este nevoie sd se introcluci

in examinare o eroare detemrinatd de aceste conditii.

13



" ligamente tendinoase - rezllltate prin trzursfbmrarea

mentul patelar la genuncliiului);o ligamente musculare'- lrrovin din atrofierea uuor

unor tendoane (liga-

fascicole musculare(ligzurrentul acronrio-cor acoidian) ;

' ligamentele fibrozate (ligamentul sti1o-hioidian);

o liganrentelc intraarticularc (interosoase);, ligamelte la distanfa L uuesc firtrc ele doud oase separate de rur interval qi

nu intri in contact cu capsula articular-d.

Clasificarea articulatiilor sinoviale se face dupd nrundrul oaselor care le compluldupd forma suprafelelor articulare i dupa numdrul axelor articul are."

Dyrppfornra sttprafel,elor arliculcrre, se deoiebesc unnitoarele grupe de articulaliisinoviale:'J

o' arficulafiile plone - au suprafele articulare plane, pemrit numai migcdri cle

alunecare (alticulafiile dintre oasele caqlului sau tarsului);

e ginglinutl i sau afticulafia trohleani, o suprafald articulari este un scripete(trohlee) iar cealaltd. o crecrstd care corestrlullde qanfului scripetelui qi doud marginilaterale corespurlzAnd nrarginilor laterale ale scripetelui, *1, p.,'roit rniqciri de

flexie-exteusie qi miqciri foarte reduse de lateralitate (articulafia hnrnero-cubitald-articulali ile interfalangiene) ;

o arficulafi'ile trohoidA - au supmfefele articulare fonnate dintr-un cilindruosos conginut intr-un inel osteofibros; fac doar migc[ri de rotatie (cilindml se ro-teqte in jururl axului sdu in intedonrl inelului osteofibros) (articulafiile raclio-cubi-tale proximal[ qi distald, articulalia atlanto-axoidiana rnediani) ;

d articulafiile condiliene. pe o suprafalE osoasi existi doui feje arlicularerotunjite, iar pe cealalti doui depresiuni corespunzitoare - deci existi doud perechide suprafele articulare cu axe paralele intre ele; ele permit migcdri care se producintr-un singur plan, secuudar fiind posibile migcdri qi in alte planuri (articulafiagenunchiului);

a articulalia ,,tt't ^;a'l (sau prin imbucarc rcciproci) - are suprafelele articulareopllse collcave intr-un sens gi convexe in cel[lalt, concavitatea ureia corespuncle con-vexitdlii celeilalte; surt posibile rniqcdri de'fleie-ertensie, abcluc{ie-addrcfie, gi cir-cuntductie (articula{ia carpo-llretacarpiali a policelui

-trapezo-metacarpiana);

e arficulayiile elipsoide - o suprafali articulari are fomra unui elipsoid (rnaimult sau mai pulin alungit), iar cealaltir are fonna unei depresiuli corespunzdtoare.pufin ad6ncit6; au uriqcdri de flexie-extensie, abducfie-adduclie gi circumducfie(arti cul a(i a rad i o -ca1p i an5, a rti cul afi a metac arp o -fal an gi an d) ;

. ,1articttlaliile sferoidale (cotilice) ':- se mai nunesc Sr enartroze; suprafelele

articulare sunt reprczentate cle un cap (segmentul de sfera) care p[tru1de iltr-o cav'i-tate in form[ de cup6; prezinti nlal€ mobilitate qi penrut flexie-extensie, abducfie-adducfie, circumduclie qi rotalie (articulafiaumdrului, articulagia qoldului).

Dupa nititdrttl axelor in jurul clrora se executd miqcarile,sau altfel spus'dupinttntdrttl gradelor de Iibertate pe care il au; afticnlafiile se hitpart in:

l2



I articulafii'cu un singur grad de libertate -,oarticula$ile .unia ria[e ,,- permitrniqciri opuse intr-un singur plan, ca flexia-ertensia (ginglimrrl), rotafia (trohoidele);innrdite sunt gi articulaliile condiliene - la care miqcirile principale se realize azA injunrl unui singur ax;

o articulaliile cu doui grade de libertate - articulaiiile biaxiale (c-u dou[ axede miqcare) -'cdle cloue axe sunt perpendiculare intre ete larticulaliiie elipsoicle,

articulafiile,jn $a );

o articulafiile cu trei grade de libertate - articulaliile triaxiale (cu trei axe cle

migcare) - permit migciri in toate planurile spafiului (articulafiile sferoidale)

I I,2. Bilctnful articular - generalitdti .; '

Dupi majoritatea autorilor, din punct de vedere flincfional, exist[ trei tipuride articulalii: i

E sinartrozele I care nu sunt de fapt articulalii, ci reprezintd contactul dintre

doui oase: acestea sunt articulalii ,,fixe , ca acelea de la nivelul calotei craniene, cu

interlinii foarte dantelate; rolul lor este acela cle a realiza ansambluri solide, deciflrd rnobilitate;

B amfiartrozele = care sunt articulatii sernimobile, in care supnfelele de contact

surt unite printr-un ligament central subprrl; acesta poate fi pur fibrbs sair fibro-cartila-ginos, presupmAnd o schili de cavitate articulard (artrozd - amfiaftrozd); acest liga-ment centml este inconjurat de ligamente periferice; amfiartrozele ne intereseazi maipufin, deoarece unele dintre ele - de exemplu afticulafiile sacro-iliace qi simfiza pubi-anf, - nu-qi manitbsta calitllile de articula]ie decdt in circumstanfe excepgionale: nagte-

re4 de exemplu; altele, cum ar fi articulafiile disco-vertebrale, dimpotrivd joaci un rolcapital in statici qi dinamicir (exemplul dat, pentru coloanavertebrald);

E diartrozele L sunt articulafiile mobile qi asupra lor ne vom concentra studiul.

L2.1. Tehnica bilantului articular ,j

iPentnr a reaitza bilanful articular, desfdgurarea exarnenului trebuie sd fie mereuaceeaqi, parcurgdnd cinci etape:,

l) mdsurarea amplituclinii migcdrilor normale; '\

2) c[utarea rhigcdrilor anomrale, i3) pturerea in evidenli a eventualelor aspecte clinice asociate;,r

4) studiul radiologic al articulafiei; ,,)

5) sinteza hlturor datelor obfinute. 'Condifiile de examen. Presupun, atet pe plan material, cAt qi psihologic,

punerea subiectului in condigii de relaxare, de increclere qi de colaborare. Trebuiem pacientul si fie instalat intr-o pozilie confortabild pi sd i se c6gtige increclerea de

citre examinator, prin gesturi bldncle. Este nevoie ca eraminatorul s[ diferenliezede la inceput cazurile de rea-voinfi sau simulare; uneori este nevoie si se introch.rcd

In examinare o eroare detenlinatd de aceste conditii.

13



Pozilia de referin{d; Pentru fiecare articulafie trebuie sd se defineascd o pozitiezero sau pozitie neutr6, pornind de la cate se mdsoard arnplitudinea diferitelor niiqcari-Aceasti pozigie corespunde, de obicei (dar nu intotdeaura), poziliei a:ratomice qi ie raptecizala fiecarc articrrlatie in parle.

. Definirea: migcdrilor'.: Uneori persistd o oarecare ambiguitate in clefinireamiqc[riloL rnai ales in ceea ce priveqie articulatiile cu trei gracle de libertate. Vompistra definiflile simple, unanim admise.

1. Pentrtt miqcdrile eletnentore:wflexia.este rniqcalea care strdnge segmentele niembrului unele peste altelg

care apropte extretnitdlile, care strdnge coqpul la volunul cel nai mic posibil;w extensia este 111i$carea inversd, adicd aceea prin care se alungesc segmentelc

unele fa 6 de altele, se deplrteazd extremitafile cdt rnai nrult posibil qi d5m coqp,luicel mai mare vohun posibil qi cea mai marc sr.rprafa,td

Se va face distinclie intre stsrea de flexie, adica pozilta unui mernbnr inflexie, qi miscarea de .flexie, adicil deplasarea unui segrnent i1 sensul flexiei. Deasemenea, trebuie fbcuti distinctie

intre starea cle extensie qr rniscarect cle extepsie-Aceastl nuaud3re

iyportanli uneori, din punct de vedere practic. Trebuie, doasemenea, sd se facd distincfie intre:

w exten'sie '- migcare natnrali opus[ flexiei, aga curn se observ6 la punn sauumdr,

M hiperextensie i migcare anonnald, opnsd unei flexii pomite din pozilia zea5a cllm se obserud la cot gi genunchi.

- Se uutneEte abduc{i :tniqcarea care clepi rteazd,un membru sau un segnrcnt diarul sau planul de simetne, dar vom vedea, iegat de urnd.r, lirnitele acestei definitii.

Se numegte adducyie,inigcarea inversS,udi.A aceea de apropi.r* u n rnib;i;salr segmentului de nqembru, de axul sau planul de simetrie.

. Se numegte rofalie aiciala sau roti;ie longituf,inald'rniqcarea cale face si seinvdfteascd un membru sau u1 segment de mem-bru in jurul aiului sd' lo'gitudinal-Vom vedea cum putem defini aceastd miqcare ca rotalie intemi sau extemf,, satrpronatie-supinatie

2. Pentnt ntiscdrile combinate - definireandnd miqcdri elerneirtare in proporfii variabile.

lor derrine rnai dificili, ele pr

Circuntdttc{ia,este ntiqcarea, care intr-o articulalie cu doui sau trci grade delibertate, combinf, flexia-extensia,

pe de o parte, cu abducfia-adducila pe de altipafte, la arnplitudinile lor tttaxime. Extremiiatea unui segrnent clescrie i' acest felin spaliu o curbi inchisi care strdbate planurile de referinfa.' 3 ' Pentnt

ry'1;iE.cgite .globale,- se definesc prin actiunea pe care o realtzeazl. ds

exemplu, aducereamdinii li ceaf5-.Aceste migciri pun in joc mai multe artic,lafii ;i aur',al3a1a. ut?or

.feste.in e*ernplul de mai sus, ,*.*1iu pennite e.r,aluarea amplifudinii

abducfiei-rota{iei exteme a urdrului qi flexia coturlui. dceste migciri globale eviden-

[T: 1.]" iafiqclionali intre rnai multe articulafii in' cadrul ;";i Jingur. acfiunL

frecvent aceeagi pentru o miqcare sirnpla, o articulalie indenura putdnd supi.u oarticr-rlafie

cu redoarc sau zurchilozati. Aceasti posibilitaie de srpleere: prin articttlaliilettecine trebuie evitatiin conditiile examindrii siricte pentru o.r,ul,r*, precisd.



M[surarea unghiurilor. Cuunghir.rrilor cu o exactitate suficientfin irnaginatie: 90, 45, I20, 60 gi 30o.

goniometnilui.'

Amplitudinea migcirilor normale., Prima etapi a bilalfului articular sereahzeazd' pentru a aprecia amplitudinea maximd a miqci"rilor normale, active qipasive.

a' Miscitrile active sunt cele care se executi. la comanda examinatorului.Acestea presupun intntnirea a dou6 conditii: tnlelegerea de citre subiect o n ig.A.iicentte (rureori este nevoie sf, se exemplifice) + btmd-voinlct qi cooperorects'biechllui,care rmeori poate

necesita ribclare qi putere cle convingere;b Misciirile pctsive 'Le obgin prin lnanevrarea cle cdtre exarninator, carernobilizeazd cu bl0ndefe qi pmdenld,tn r.gr.nt, in timp ce cealaltd m6n6 fixeaz[cu fermitate celdlalt segment. Trebuie sir se obflnd o clecontracturare qi o relaxarecompleti a subiectului, qi astfel miqcirile pasive sunt, cle regula, mai ample decdtmigcdrile active.

pufin antrenament. se ajunge. la evalnareadacb ne referim la unghiurile uqor de construit

4precierea obiectivd se realizeazi cu ajutonrl,

O alti modalitate obiectivd cle evaluare este mlsnrarea distantei dintre extremi-tdfile' libere ale doul segmentc ,nn*a *er";;; ;;#il;il#;'fb#*;il'evolufiei mobilitltii, pe parcursul examindrilor succesive . :

Centnrl goniomeimlui trebuie s[ corespundd cel mai exact posibil centrttlttiarticula[iei Si bra]ele sale treb.q.r"e

-s[ se

:suprqp,r,n[ qxelor , t;ingtr 1ltnct]e . ale

s.egr.nentelor' Acest lucru este posibil datoritd cruroa5ieriu reperelor oso(rse -care se vordetalia pentru fiecare articulatie. Dacd nu er,ista ,*p.o ,u,r u.urt;;i;dil

',j*

localizat, Ch Rogher prqpune ca,'dupd ce, se tr*rure pe piele perimetnrl la nivelul

fecargiarticulafii,

si se marcheze peiceslamiilocpf r.i.roi *-tJrioar4 posterioard qilaterale, aceste purcte otpt rrniincl cu opro*i*aE. proie"glile centrelor articulare

{n ,gqpr-,e,t area rez u It atel o r.

Iy raporf ctt pctrtea opttsciF atrurcicind partga opusd poate fi mai uqor apreciati.In laport cu ttt:l srtbiect cornpctrchit t- iclicitae aceeagi v6rstd qi, aproximativ,

de aceeagi constitufie. Aceasta metoda este, cle altfel, singgra utilizabila dacd doudarticulafii simetrice sunt afectate sau clacl se exarnin ,ul|, o articulalie n.perech.,rahidiand de exemplu.

in rqport ut normele' Se cunosc clin tabele antplituclinile norntsle aledife-ritelor articulafii, ceea ce cld

un reper cle apreciere in evaluarea unei articulatii.In acelagi timp, trebuie qtiut faptul i5 acesre cifre nu reprezi#;;;a;'valorilemedii qi cd existi varialii importante in plus sau,minns, in^ ftlncfie de partic*la-ritdtile individuale, de constitritie, virstd, se* qi cle nivel de antrenanent.

Nu toate nivelele de arnplitucline au aceeagi importanfi; este evident cd suntmai valoroase articulafiile suple" care gi-au conservat amplitlrdilea extrernd clemrigcare. Dar, este mai pulin importantd functional pierclerea a I 0-20o din amplitu-dinile extrenre decfit pierderea a 5o in juml pozifiei cel mai frecvent utilizate..Esto,,mevoie si se precizeze trei notiuni:

,''Poziliacle

ftmcliune) Este atitudinea cea mai favorabil[ cle fincfiolrare ammuEchilor qi articulatiei, qi cle folosit cle cdtre articulalia respectivi in gestica

1_5



curent6. qi indispensabild. Aceastd pozifie trebuie precizad. peniru fiecare articulatieqiva{inrereupoziyiairrcareSeVainrobi1izaarticulafa

Sectot-ul util de mobilitcrte. De o parte qi alta a pozigiei de functi'ne, cele l5-20 1de nrobilitate aiticuiar[ au o importanfi primordiala pentru valoarea fulctionali.articulari fala de cele 15-20o extreute, care pot fi relativ ilutile. Priurele-erade-incadr6ird pozilia de fi.rncfiuue, constrture sectorul tttil de rnobilitate. iltins

;. ;inrundr mai tnare sau mai mic de grade in fiincfie de articulala consi derath.Co.efcientulftmclional de mobilit'ctte.De lanofiunea de sectorgtil de mobilitate

s-andscut ideea de a acordaLn coeficietrt difedtelor sectoare de mobilitate ale *reiarticulafii, de a le .,cota dand astfel mai mult[ importanfi rnobilit5gii in sectonrl gtilEste astfel de ajuns sd se multiplice unghiul reprezentdnd amplitudinea de rnigcar. ,ocoeficienftil fiecdnri sector, apoi s5 se adune cifia obfinutd pentm fiecare rnigcare elementard pentnt a obline procentajul reprezentdnd coeficientul fi.rnctional de niobilitateal articulaliei considemte. Exemplu, articulalia genurchiului:

-

Hl pentru un genllnchi nonnal, flexia se face pdnd la 160 ; coeficientulpotrivit calculului, va fi 100%;

El daci genunchiul np poate efectua dec6t 45o de flexie, pomind din poziliazero, coeficientll sdu frurclional va fi 45 x 0,9 - 40-5yo;

@ daci alt genunchi nu poate efectua, A. ur.*.nea, decit 45o de flexie, darintre 45 qi 90 , coeficierrtul func{ional de mobilitate va fi de 45 x 0J = ii,{ t ,deci mult mai redus, ceea ce nu face decAt sI exprime utilitatea mai redrisa asectorului 45-90'.

Dacd o articulufi.* cornportd patru sau $ase rniqcdri elementare, surnacoeficienlilor funclionali de mobilitate elementari

dd coeficientul funcfional slobalde nrobilitate care, in mod nonnal, este egal cu rcA% pentru o articul#. ,uftincfionalitate in lirnite fiziologice.

^^^^:a-1-11 |:irnigcdrilo.r anormale. Anumite rniqc-iri sunt impiedicate de factori

osogi, musculari qi, mai ales, ligamentari. Cazul cel mai clar il constituiearticulafiile cu un singur grad de libertate, ca de exemplu cotul, la care, fiziologic,nu se pot efectua nici miqcdri de lateralitate, nici miqcirea de rotalie longihrdirdeNunrinr miscdri anorntale, acele miscdri cere se efecfl,teazd in crfara diiecyiilor 4etttiscare deternrinate de anatomis Si fziologicr nonnald, dalorita unei' rupturiligamentare sau unei fractud atticttlare.

Ciutarea migcirilor alormale trebui. ,i g,'mereu comparativd cu contralatemla sirnetric[, deoarece, la unii subiecfi hiperlacqi,este posibil sd apari nriqc[ri anonnale dar de arnplitudini.rnici.

Se descriu patm tipuri de miqcdri anomrale:1. h{iscdrile de lateralitafe - Nu se inregistreazddecit la nivelul articulafiilor

cll ult singur grad de libertate - articulafii trohleene - la gelunchi gi la cot. L,6ndexernplul genunchiului, se distinge:

ffi nri$carea de lctteralitcrte externddatoratS:

- nunriti qi valgus- qi care poate fi

-fie n4rhrrii

ligamentului lateral intem;- fie unei fi'actr rri de platou tibial extem, sau de condil ertern al femumlui.

l6



@ mi$carea de lateralitate internd - numitS qi vants- qi care poate fi deter-

minatir de:* fie ruptura ligamentului lateral extem;

- fie o fracturi a platoului tibial intem, san a condilului intem al femumlui.

Aceste rnigciri de lateralitate se cauti pe genunchiul tn extensie completd,

deoarece cel mai mic grad de flexie relaxeazd ligamentele laterale qi permite

migc[ri semnificative care nlr au nimic pato]ogic.2. Itfiscdrile de ,,sertor . Nu se observ[ decit la nivelul genunchiului. Sunt

miqcirri de alunecare antero-posterioar[ a tibiei pe femur. Se pot nota, indiferent de

gradul de flexie, dar in general se evalueazi pe genunchiul flectat la 90o. Se disting:

&| nn sertar posterior - expresia nrpturii ligamenhllui incmciqat postero-intem;

Hl un sertar anterior - expresia mpftrrii ligamentului incmciqat antero-extem.

3. Miscdrile de rotcrlie - La nivelul cotului, aceste migcdri sunt impiedicate

de olecran qi coronoidi. La genunchi sunt nomrale qi posibile in cnrsul flexiei; sr.urt

interzise in cursul extensiei complete care tensi oneazd ligamentele.

Rotctlict externii,impiedicat[ cle oblicitatea ligamentelor laterale, exprimd deci

mptnra unuia din cele doui.

Rotalict internd, impieclicat[ de ligamentele incmcigate, exprim[ leziunea

tunuia din cele douf, ligarnente.

4. Miscdrile de piston. Aceste miqciri se pot observa la nivelul tuhrrorarticulafiilor. Aceste migclri constau in deplasarea membmlui sau segmenhrlui de

membm cle-a lungul axei sale longitudinale. Prezenta lor dovedegte distmcfiasuprafelelor ar:ticulare sau a ligamentelor, pennifflnd luxapia. Se pot int6lni. de

exemplu, la nivelul qoldului in luxafia congenitali sau in fracturi de cotil, ingeneral fracturi ale rebordului posterior (ceea ce cletermini o miqcare de pistonnumai pe goldul flectat).

I.2.2. Bilanful muscular - generalitifi

Datele obfinute fir urma acestui exarnen sunt precise qi surt utile pentnr

diagnosfic: se pot diferenlia qi sistematiza atingerile la nivelul mdduvei spinirii, lanivelul plexului sau la nivelul trunchiului nervos. Aceste date sunt indispensabile

pentru elaborarea. controlttl Si modificareo programului de reedtLccu'e al fiecimisubiect, ca gi pentru aprecierea rezultatelor oblinute. Pe baza acestor rezultate se

indicd qi se orienteaz[, tiptil de intervenlie ortopedico-chintrgicalii'corectoare, qi totpe baza acestor remltate se poate formula un prognosfic pentm fiecare pacient. De

aceea, mulli autori considerir c6, aliituri de bilanltil articulctr, bilanlul musutlorreprezintd tm el.ement .fttndarnental al evaludrii fimcfional.e - parte importantd cr

semiologiei specifice domenitthi nostnl. de activitate, reatperctrea medicald.

ReErli generale. Nu se poate desfdgura bilanfirl muscular dacd in prealabil nu

s-a verificat funcfionalitatea articulard. Integritatea afiicnlar[. atit din punct de

vedere al amplitudinii de migcare, car qi al indoloritdlii, penlite efectnarea unui

program complet qi precis. O manifestare dureroasd sau prezenfa urei redoriarticulare lirniteazd explorarea ftrncfionald; prezenta urei anchiloze face exautinarea

l7



irnposibild. Retractura unui ruuqchi sau unei gnlpe muscrilare antagoniste impiedica o

Bilanlurile musculare, priu dcfinitie, sunt crctivi:. in cornparafie cu bilanfularticular in cadrul cS.ruia pacientul trebuie s[ fie in relarare perfectd. Participareasubiectului la demlarea bilanfului muscular este deci inclispeirsabila; rccr-4reratomldinjeazd, comeuteazd. sau incurajeaza desfi4urarea exarnindrii. Este necesari o

colaborare perfecti intre subiect gi testator, pentru a influenta favorabil preciziarezriltatelor obfinute, dar qi in scopul preg[tirii pacientului pentru prograrnul de

reeducare, la care este uecesari colaborarea lui tota16.

Desfagurarea nici uuei examinid nu poate fi prestabilitd: sunt importante tipulde suferinta fatigabilitatea pasientului qi particularitagrle sale individualb, pentnr a se

putea preciza succesiunea nlarlevrelor. Adesea pentru a evita deplas[rile dificilepentru pacient, se efectueazi maximum de evaluiri (la toate nivelele articulareposibile) dintr-o anumiti pozitie, dupi care aceasta se schimbi. Alteori, dimilotrivd.pentru a rupe monotonia examiudrii, este necesari schirnbarea poziliei sau a tehnicii.

Unele afectdri neurologice intinse necesitd mai multe ore de exarninare. De aceeaeste obligatoriu ca bilanlul sd fie fiaclionat qi, uneori, sd se desfiSoare in mai multegedinfe. C6nd este uevoie si se reexalnrneze pacientul este de dont sdse foloseascdagelaSi examinalor.tFrecv'e'iya bilanfi,trilor va fi variabild, in frurclie de tipul de

afecgiure evaluatd.i

'. Condifiile materiale."Este

necesarf, intrunirea ruror condigri. in primul rAnd-

este necesar un spaliu calm qi relativ izolat, mai ales daca bilan[ul se face urui copil.Acest spafru trebuie sd fie incilzi deoarece frigul reduce considerabil perfonnanlamusculait'd. Masa de examinar€ va rcprczcuta un plan dur, du confortabil, gi va tretruis6 fie suficient de lat[ pentru ca pacienflrl si se sirnti in siguranfS. Este necesari qi omasi mai micd pentru explorarca m6inilor. Este util. dar nu indispensabil, un scauncll speteazd verlicald, de exemplu, pentru examinarea niusculaturii unrfrului.Materialul auxiliar necesar este insignifiant: cAfiva saci de nisip etalonali pe1trudesfiSurarea testelor de iucircare. Pentru copiii foarte rnici este necesar5 o periuld dedinfi, care pemlite excitarea tegunentari qi provoacd astfel miqcarea. Este ireyoie decdteva obiecte mici pentnt evaluarea miqc[rilor implicate in prehensiune. Rezultatelese trec in fiqe-tip de examinare.

',, le it i1t g-;u l, m u s cu

I sr " - ev' a I tt a r e a r ezu It u t e I o t:Scala rrurneriqi adoptati de Natiortal Fotmdation for Infantile Paralltsis iy51r'__'-"'- '

universal aplicatd in serviciile de rccuperare: : '' :"-;'::''"'::

W 0 (z9ro);, exprinla parali{a conrpleti a nrugchiului.

P I (schip): exprinrd o contractie musculara slabfi palpabili, dar ineficacepentru miqcarea unndritd. i

ffi 2 (s ab)r' lnugchiul produce o rniqcare completi,. pe toati arnplihrclineaarticulard disponibil5, dar cu condilia desfrguririi in afara gravitaliei (se elimindeforful contra greutdfii). i

, .P,,,3,. (satisfbcdtor): miqcarea completi seJ,poate realizagravitati ei, invingdnd greu tatea segrir entu lui mobil izat.

W + (bun): rnuqchiu\ realizeazi . o. miqcare contra-gravitafieij:'dar''invinge gi o rezistenli moderatdi'etercitatfde ,ria,ru e*anii,rat6rului.' ,r

'

CJtiar impotriva

lloate



@ 5 (nomal): exprimi for,taunui mugchi nomtal. i

Semnble (+) ,li (-) addugate cifrei amelioreazi rigiditatea cotafiei, sporindposibilitalile de evaluare mai. precis5, mai aproape de valoarea reald, ad;.ard o mairrrare finefe in apreciere.iDe exemplu, dacd,'mi$carea se realizeazd contra-gravitapiei, dal nu poate fi parcllrs[ toatl clrrsa c1e miqcare, sr'foio.r.qt'e cotatia (3).Dinrpotrivf,, dacd

lilgarea se efechrcazd frri gravitalie, dar pot'frUfr t. ii

c6teva grade de amplitirdine in pla-4 vertical, contra-gravitaliei, notalia va

fi(Z +)

;iva da oapfbtierb cu',tohil diferita de (3-) Se'mai fojosggte ii'semngf f ir.U*i tijpentru a elimina riscul de eroare in unele situatii, cnm ar fi: ,,

* se foloseqte singur dacd ne indoim de existenfa unei simple contraclii;

- insofeqte o cifrd daci blnuim, f5rf, a putea afirma cu certihrdine, existenfannei compensafii sall a turei substitugii efectuate printr-rur alt mugchi.

:Aceastd scali de evaluare gi aceste definilii necesiti ins[ c6teva comentarii qi

ldmuriri.@ ,Zerol'. Nu este nevoie si precizf,rn faphrl ci, uneori, este dificil de folosit

qi atunci apare utilitatea sernnului (?).

B ,,IJnu : Aceast6 cotafie este foarte.prefioasd, cleoarece constatarea rev-eniriicontracfiei musculare este adesea foarte importantir pentru prognostic, dar nu tofirnuqchii sunt la fel cle ugor palpabili, iar tendomrl muscular - punct cle reper devaloare excepfionald - nr.r este intotdeauna nici superficial nici ugor de individmlizat.g

,,Doi .l Suprimarea greutilii (contracfia filrd gravitalie) se obgine, ingeneral, folosind un plan de alunecare, adicd in general masa de examinare idecubithornolateral pentm membrele inferioare); aclesea, pentm un plus de uqirrare asarcinii se susline segmenhll de mernbnr de examinat, pen5.la examinarea execufiei

rniqcdrii orizontale (decubit controlateral). Aceasti metodd mai simpli suprimi u*anumit sprijin care poate denafura examin area, dar necesit[ o *ur* dexferitate qiexperienli din pattea examinatorului, care nu trebuie nici si intirzie, nici sf, aj,ieexecutarea miqc[rii. Este nevoie s5 se insiste, legat de acest nivel de cotafie, ca gipentru cele care urnteaz[, asupra necesitalii ca miqcarea s[ se realize,ze pe oamplitudine articulari completa.

Hl ,,Trei . Se adntite in mod curent cd aceastd cifrd traduce o valoare vecinicu o fo4d eficace. Nu este o reguld qi nu corespunde clefiniliei, dar este vorba clefolosirea practicd a cotaliei, in mocl cleosebit pentnr segmdnte de rnici dimensi'ni.

De exemplu, daci ridicarea gambei contra-greutafii exprim[ o funclie relativeficace a cvaclricepsului, efortul solicitat flexorului superficial al clegeteior pentnrflexia falangei a II-a pe a II-a contra-greutdfii este ricliiol cle slabi av6nd in vedereforfa aceshli rnugchi. Este nevoie deci, in asernenea cazllri, de o derogare de lareguli in sensul de a fi mai pufilr obiectiv qi mai rafional fin6nd cont, in primulrdnd, de valoarea funcfionald mai mult clecdt de convenlia cle bazd,.

W ,,Patnt ,. Mugchittl este, in acest caz, itttr-adevdr funciional, utilizabil, darpoate exista o diferenfd considerabila intre 4 qi 5, pe care un singur grad nu estesuficient sd o pund in evidenfi in acest caz, se va otrline o precizielult mai bunl a

cotatiei daci se folosesctestele de incdrcare.

t9



', El ,,Cilci'l, (nomral). Poate pdrea uqor de acordat acrasti cotalie, dar adesea lrngrup'uruscular; iu aparenti. norrrial, lroate sd nu mai realizeze fupclia obiqlgita. $i aicieste trevoie sd se rccurgi la testele de incdrcarc. Pentru cotaliilep an:tt qi ciitci, rezistentatrebuie s[ se aplice pe toatd cursa de miqcare, dar poate fi folositd o variantd c1e aplicaiea rczistettlei nurnai c6nd s-a realizat anrplitLrclinea completd. de niqcarc. l.trr-r se pluteproblema pentru subiect si realizeze miqcarea contra-r'ezistenld, ci sd rezi*e static Ia o

forJd inversf,. Aceastd metodd, denurniti break test d.e speciaiiqtii alglo-szuroni, esteutili,la copii sau in cazul evaluirilor rapide.

. ,t,lest.ele tle tncdrcare. .:T'esling-ul rnuscular; cri toate insuficienlele, ;iinrperfegliunile sale, are rygntajul de a fi fost acloptat de toatilunea, devenind ometodd inteiiiafional[.',,Tdhnicile de_apreciere gnutinurci a. fot-tpi,,4r.1gp.ufare'suirldintpotrivS, departe de'a$ comune. Dinamonreiria, incdrcirile it Oiiecie. incdrcdnlediiecte reprezintd diverse ntetode tnai mult ,u,, ,rrui pufin raspdndit.. iC.rt, tetinicidevin furteresante din tnomentul in care trebuie sd-unn[rini progiesele lruqchilgrparetici, sau care qi-au pierdrit pentru o perioadi de tirnp valoarea funcfiolal[.

. Se numeqte ,,test de inclrcare direct6" metoda simpla pdn care se evalueazf,sarcina rnaxirnd rtdicalh contra-greuti,tii qi pe amplitudinea articnlard dispgnibild-de o anurnita grupq musculara. Tiebui e precizataptut ca:

1) aceste cifre nu au nici o valoare prin ele insele;'2) nu capiti semnificagie decdt pnq comparalie cu cele

controlateral[ (cu condilia ca aceasta sd fie sindtoasa);obfinute'de

3)"gr,r,

derril ytil {ile dec{ repetate pe parcLrrsul deruldrii progranuluirecuperator, compardndu-le urele cu altele;

valorile testing-ului mtisbirlaf_iiropriu-zis (nu se pot .o,opuru kilogran. .u rn (4 ajsau (5 -), a$a cum nu se pot Compara performanlele ?,n kilogram. JOoi pr.i."fii I

Este bine sd {n plqi in.gard5, atdt pacienlii, cdt qi.r.uprralionigtii, orupotent5gieii litt ffi 9e 1

aepSgiiosibilitaliie re"if c" toati retatiyitatea lo4 testetede hrcircars sunt chiar indicate mai ales in recnperarea posttraumaticf,.

cauze tle eroare tn derurqreo bilort(,ruii,usrul*f.

. Comylnsalia prin alte gntpe ntusutlare. Comanda motorie, in afara paralizieiunui mugchi, detennini adesea antrenarea in contractie a ,nuqchilor yecini, a cd.rorfunclie principal5 este uneori clestul, de indepirtatS de r,rigcarea dorita. Dac6 adesea

aceste compensatii sutlt dorite qi uneori programul iecgpemtor trebuie sd lefavonzeze, ele nu trebuie sd inducd ?n ercarsexirninatorul, mai ales cd, ori de cdtoori recupelarea funcfiei nonlale este posibild, ele trebuie evitate. Aceste tentatirsde substituire se vor depista gi prin observalie nu doar prin rnigcarea propriu-zis1Indiferent de cotafia aparentd, intotdeauna palparea rdmAne indispensabil1 p.nt*afinnarea responsabilitnlii unui uruqchi in teulirnr.u unei migcdri.

. ,tr[:rS&ii po;liartiailari.iAcegtia suut adesea sursd de eroare, putdnd falsific,amiqcdrlle; de exernplu, flexodi lungi ai degetelor pot antrena o flexie netd a punnului$i p.ot.afecta o aprecierc corecti. a valoriipalmarilor qi cubitalului alteri"r: in ;;;;capitol nll se insistd pe conipensafii. trucaje sau iubstitugii, clal acestea yor fisetnnalate, in mod special, la capitolui .errr,,,r,ifiecdrei grupe m-,lscrilare

20



MuSchii stabilizntori. in exrcutarea anumitor miqciri, este nevoie ca Lln grupde rnuqchi si stabiliz*ze un segment, in timp ce Lrn alt gmp cle mugchi mobiliztialt segment. Este deci indispensabil sd se lini seama de acest fapt, qi nu se vorputea cota corect mugchii mobilizatori decit claci stabilizatorii sunt intacti. De

t

cxemplu:

W un deltoid, altfel normal, va pirea paretic daci nuqchii fixatori ai omoplahrluisunt paralizafi;

@ o paralizie completd a flexorilor coapsei impiedici stabilizarea bazinuluigi, in clecubit dorsal, face ca flexia trunchiului s-o realizeze abclorninalii.

2t



II. EILAI{TUL ARTICULAR $I MUSCULARAL COLO.ANEX VER.T'EBRALtr

ILI. Articulayiile colosrtei vertelrale','

j:

,Articulafiil

.gcoloanpi vertebmle pot fi inrpdr,tite ii articulalii intrinseci (articulaF

propriu-zise) qi ariiailalii extfinseci (articulalii ale coloanei cu oasele ?uvecinate).

II. 1.1 . Articulatiilevertebrelor adevlrate

ir

Vertebrele ader'lrate se articuleazd,intre ele prin coqpurile lor gi prin proceselearticulare. in acelagi timp, ele se unesc la distanla pr{n irocesele ,pirroore, lamelevertebrale qi procesele transverce.

'A,rticula{iile corpurilor vertebrale se incadreazd in gmpul de articulafirrrnrite ,sintfize.

Suprafe{ele articulare: felele superioare + inferioare ale coqlurilor vefiebralefiind u$or excavate,

intre ele se formeazi un spafiu eliptic.iijloace de unire: r,

@ discurile inten:ertebrale'- fibrocartilajele intenertebrale, de fonna unolentile biconvexe care depXqesc pufin circumfe.inla lor; aderi la ligalrenteleverlebrale longitudinale;

a ligantentul longitttdinal snterioi - panglici lungd, albd-sidefie, pe fafaanterioari a coloanei vertebale, de la porfiun ea bazllard a occiputului - pana ivertebra a II-a sacrat6; ligamentul aderd intim de corpurile vertebiale qi mai slab dadiscuri;

obseruafie: itrtre ligament, marginea vertebrei gi disc se afld un spafiu ocupade lesut conjunctiv lar, plcxuri venoase qi tenninaliuni nen oase - aici poi sA aparf,,osteofitele , semnul caracteristic al discartrozelorl

e ligamentul vertebral longiturtinul posteriar - siurilar ca aspect cu prinru\aplicat pe fafa posterioari a corpurilor veriebrale, dar in interioml carialului rahidian-inaintea rniduvei spirririi qi a durei inateq se ?ntinde de la fala eldocraniani aporfiunii bazilare a occiputului pdnd la baza coccigelui; este niai lat la niyelulveftebrelor adevdrate, iar fir canalul sacrat se reduce la dirnensiunile urui cordonsublire - ligatnentrtl sacrococcigiam t{orsal pt ofr.nd. ,

Articulatiile procesetror articulare sunt la nivelr.il segrncntelor cervical ;idorsal arficulatii plane, iar in regiunea lombari, artiuiayii rrohoicle.

22



, .,..,.. ., .,, i il lllli iil ,| i . i iil': i.:l

supraf$fele articularp surit acoperite cLr rrn strat hialin subtire.Mijloace de unire: i6 cupsttlii fibroasd - inserati la periferia sr,rprafefelor articulare; rn reglunea'i "_ " 11,) ,

sLroun; rn reglllnea toraclca * lombard = ingroqat-e.Unirea"lamelorvertebrale tse reahzeazd. prin inlermediul ligctmentelor

galbene. Au fomr[ drephlnghiulard, gi ocupi spafiul dintre procesll artic'l ar -bazaprocesului spinos. Aceste ligamente inchid partea posterioirS. a canalglui rahidian.Rolul ligamentelor galbene este multiplu:i

6 prin elasticitatea 1or, lcorttribuie la reaclucerca coloanei in poziyia einonnald, dr,pa ce a fost flectatd;

cervic,ala.=J3,)g,

subliri; in regiunea toracici + lombari = ingroqat-e.

u impiedic[ flexia bruscidiscurile impotriva leziunilor;

sau exagerati a coloanei; hstfel protejeazi

o contribuie la menfinerea vertical[ a coloanei vertebrale.Unirea proceselor spinoase

- se reahzeazd,prin doui feluri de ligamente: ,i'

o ligantente interspinosse -: sunt in numir egal cu spafiile interspinoase; seprezinti ca doud lame spinoase aflate in spafiul dintre dola pror.*. spinoasevecine; sttnt mai pufin dezvoltate cervical, nloi15 ite gi mai pitrate lon-rbar;

^

o ligamentul supraspittos , - cordon fibros putemic, pe toatd lurgirneacoloanei vertebrale; unegte v6rfi.rl proceselor spinoase; maimul cie dezvoltare este inregiunea cervicalS - Iigantenhtl rurcctl * fonnatiune triurghiular6, disp'sd *git"i,care separi rnugchii cefei; se insereazd prin Uqta pe protui..*fitrcipitala + prinmarginecr anterioard pe proce sele spinoase alc vertebrelor cervicale; este dezvoltat lapatrupede gi mai redus la om.

. Unirea proceselor' transverse se realrzeazd, prin formaliunile fibroasenumite ligamente intertransverscrle. Ele sunt mici in ,.gign.u cerviical5 gi toracicd,dar ajung la o dezvoltare mai mare in regi'nea lornbara.

II.l .2.Articulafiile ve r.teb relor false

Articulafia lombosacrati uneqte sacrul cu vertebra a V-a lombari. i"componenfa acestei articulalii intr6: j ,

a) un disc intervertebral; j

b) partea inferioard a ligamentelor vertebrale longitudinale - anterior gi posterior;c) o capsuld articular'i pentm articulalia pror.Jrlor articulare; ,d) ligamentele galbore, ;,

e) ligamentele supraspinos gi interspinos.

Articulatia sacroccigian d

Ea permite mobil izarea pisivimirindu-se astfel strdmtoarea

articulafia se sinosto zeazd.

este., o articulafie supli, dupi modelul simfizelor.inapoi a vdrfului coccigelui in timpul nagterii,

inferioard a bazinului. Cu inaintarea in v6rstd,

suprafe{ele articulhre: eliptice, cu axrl lnare transversal.

23



lffi,ffi[r{u;fM*

I I\h l:rHl,,",,jL:ffi";f;;f:ii:rI \ I I troardaligamentuluivertebral lon-

I A I gitudinal antcrior; se intincle de la

I { | r,f,rful sacrului la coccige;

I statlstica joncfiunii lonrbo-sacral I b) ligamerlfullaclgcoccigian

I componerta de ahuecare G csrc lirurou a. Idorsal superficial - inchidt tti"utrt

Irua.ginru apofizci articurare tjii)ffi&il,,nur I

sacrat;t 7

In,*;**l*l;*: t*lnr#*ii

;#JJj

| .0"^l'l,lxxtTl;ffi:,?l:fiH

fddffi;, ff::l

**ruqfl

*y,;'11;::{#l

,"..-tif #ifff h#*ff,#,ilji{#?*fl i:tii;Tr.ii.,r;,r",#r,.1*Tl

ffrir'r*T :"1't,-,":$3:'' ':"oiliioccipitali + cavitilile arricurare are atrasurui

I

24



llijloace de.uliret. Iigamentul interosos - are

valoarea unui disc interv'ertebral; *:osifica dupd vArsta de 40 de ani;

, ligumentele periferice:

a) ligamentul sacrococcigian

ventral - consiclerat porliurea infe-

rioari a ligamentului vertebral lou-gitudinal anterior; se intinde de la

vdrful sacmlui la coccige;

b) ligarirenhrl sacrococcigian

dorsal sqrerficial - inchide hiatul

sacrat;

c) liganientul sacrococcigian

dorsal piofund f reprezinti partea

temrinali a ligamenfului vertebral

longitudinal posterior;

d) ligamentele sacrococcigiene l.aterale I c6te unul de fiecare parte; se intindde la unghiul infei-ior al sacrului la procesul transvers al coccigelui.

Articula(ia inediococcigianl r

La copil, vertebrele coccigiene sunt independente, fiind unite intre ele prindiscuri interv'ertebrale. La adult, aceste articula{ii sunt osificate. Uneod. eiistiarticillafie ?ntte pi ima vertetlri qi restul eoeeigelui: aeeasti artieulafie este niai

frecventd la femeie decit la bdrbat.

II. L3. Articulatiile cap'.rlui cu colcana.rertebral6..

Articula{ia superioar6 a capului sau atlantooccipitardAtlasul este unit cu occipitalul prin doui articulafii condiliene qi pr-in doui

formafituri, numite metnbranele atlantooccipitale. Cele doui articulafii-colstitgie ounitate funcfionali.

$uprafetele articulare: condilii occipitali + cavitdlile articulare ale atlasuluiMijloace de unii'e: i -

,' capsula srticulani - fonnatiuue laxi care mentine in contact suprafefelearticulare: inseratf, superior la periferia condililor occipitali + inferior pe lrarginilecavitdlilor aft icula re supe ri oarc a1e atlasului ;o membruilo stlantooccipitald anterioard - inchide spaliul existent intrearcul anterior al atlasului gi occipital; insertii: in sus - partea anterioar'[ a gduriioccipitale + in jos - marginea supedoard a arcului anterior al atlasului; iniinteamembranei se afl ir ligarngntu| .yerteb ral longitudinal ante rior;

, mentbrffitq atlantbocc

arclll Dos

.o., ,mq.rybqarts atlantooiiipita[d poiieriburri I inchide spafiul dintre occipital qi

posterior al atlasului, se insereazd fir sus pe rnarginea superioard a arcului

posterior al atlasului. i se atribuie valoarea unui liganent; inipreuni cu arcul posterioral atlasului. deliiiriteazi de fiecare parte cdte tur orificiu de ti'ecere pentru ctrteraverlebralcl.

24

Statistica j oncfiuni i louibo -sacrale:

cornponenta de alnnecue G este anulatd de

rnarginea apofizei articulare L5 (1); dacd istrnul(2) al,verlebrei L5 este mpt (cartu$), se produce

alunecarca, se prorluce spondilolistesis.



Articulafiile atlantoruroidi-ene laterat. r*t *rict,i;fif1r .'t

Suprafetele o.ii*lu..,fefele inferioare ale maselorlaterale ale atlasului + feleleproceselor articulare superioare

ale axisului - suprafege convexeacoperite cu cartilaj hialin mctigros tn portea centralci decdt lcrperiferie (important in mecani_ca articulard)

Mijloace de unirei ''' .

e copsula slticulard _ faarte lax6;

atras :

^Ir:*uranele

atlanto auoidiene r,, doud fomafiuni fibroconjunctive ini.

a) membrana atlanto-axoidiani anterioard ;= fibroa,si., intre margineanferioard arcttl a'terior at auasit.,i gi fa,ta anteiioo.a corpr.rl axisului; ?naintea ei scfl a ligamentul vertebral longit'cli nui rr[rior;- ^

b) rnembrana atlzurto-aitoidiana portrriourd=

intre arcul posterior al atlasuluii arCul Si'filaral aXiSUlUi.rvulvrrvcr,c'

Articulatia atlantoaxoidiand meclianfi (atlanto-oclontoiclian5)este o arti-r-rlatie trohoicla.; 'r(L 'r'tlrarla (al

\Suprafefele articulare: inelul atlantoidian +

dinl.le axisului.e inelul atlsntoidisn 1-&rcul anterior ui-otrurutui (pe fafa sa posterioard are oali articulari circulard qi nt.la nil * bancleletafiLroasd transverrald intr. cele clo'iase laterale ale atlasul'i (fap sa anterioard vine in mport c' clintele axisului, iar fafaosterioari este acoperitd cle membrana tect * - care il separd de ligar'entll'eftebml longitudi'al posterior); de p. mo.girriir ligo,,'rhrlui ,r*rur., se desprincloud fascicule lo'gitudinutt -,rut ^rrrauiir. inr.r*oz1ne qanlul banlar,ce pe falanclocraniand a porliunii bazilare a occipitalului + alhrl airrirarnt fixatpe falaosterioard a corpul'i adsului gi numit fasciculul transvers,o-ctxoiclian.

tigo*onfft:#)lilf;Xf,ff, *entultransvers -F

cele clo'irascicule ro'gihrcrinale -

Articulagi hh,isari a rcapului sau atlantoaroidiatri- r-

Atlasul se articuleazi cuaxisul prin doui articulatiiatlantoaxoidiene laterale $i oarticulalie atlantoaroidiani me_diand. Toate trei constihrie o

urritate anatomo-fi.rncfional iL,ctr fi t

cttlalia inferioard ct captiltti. t

Articulaiiile sub -occipitale:a. interlinia occipitalo_atloidianlb. articulaf ia oclonto iclo_atlantoictiana

c' articulafia intre masele latemle are atrasur*i gi axis1. condilii occipitalnlui2. rnasele laterale ale atlasului3. apofiza odontoicla4. masele laterale ale.trisului

25



e ligamentul trausvers imparte orificiul atlas,.rlui in doui porlluni: anterioari

- pentru dintele axisului * posterioar'[ - pentru bulbut rahidian:_i

" dintele axisului - are o fa1[ articularf, anterioard. - pentru arcul anterior al

atlasului + o fa 5 articulard. posterioard - llcntnr liganrenrul tiansve rs.

h{ijloace de unire:e ligqmentul upical ul dintelui - dc lb partea alterioard a g[uni occipitale - la

v6rful dintelui axisului; se afl[ iutte utentbrana occipito-atlantoidiand (anterior) - fas-

cicolul supedor al ligarnenfului crucifonrr (posterior); acest ligament are semnificagiaunui disc intervertebral care uteqte ultiuta vertebr'f, craniand cu prima vertebrd cervicalfi

,i. ligamentele alqre + doud fomratiuni fibroconjunctive groase, scurte,

puternice, cu direcfie oblic ascendentd; ele se insere azi pe faia mediali a condililoroccipitali (rn qus) + pe laturile dintelui axisului (in jos);

o ntembrsna tectoriQ fonnaliune -fibroasi patrulaterd, care acoperd

aparatul ligamentar prece'dent; se at1[ iutre occipital gi axis, anterior de ligamentul

longitudinal posterior; se insereazi (in jos) pe fafa posterioari a co4:ului axisului +

(in sus) pe porfiunea bazilarda occipitalului qi fa,ia intemi a conclililor occipitali:

irnprcunf, cu dura urater, separ[ articulalia de bulb. protejAndu-l.

D sp og.i 1a, di4qtntelnap o i a I igamentelor e ste - deci, unn ito area :

I ) I igamentul vertebral longitud inal arrterio r;

2) megb14191 e anteri oare allanto -o gcipital 5, + atl anto -axoid i al i;l)ligamentu apiCal il dintetui i ligamentele alare;

4) ligamentuI cruciform;

5)mernbrana tectoria;

6) ligamentul vbrtebral longitudin al po ste rio r',

7) m embranele po ste ri o are atl anto -o ccipitald + atlanto -axo i dian6.

-4--i--)

\ 'j it

'[...*-.

'A B C D

Pozitia zero a trmchiului gi poshua raliidiard (de fatft posterior de prof,l gi de sprijin,.asimehii



IUtffirutrci wtebrale - bilangut orticular j

tr2- I - Ffryciriile mloan ei verteb rar e (gon i om etrie)

Migcdrile^ se evalueaziry*ind de la ,,pozigia zero,,, din ortostatism, cubazi'ul fixat' in practic5, este foarte greu, un*ri .rriur i"rpor]uir, sd irnobil izezi

riguros bazinul, in primut r6nd migcelle qolclurilor. Doar in pozifie ,,aqezat,, se

obline o evaluare corectd a migcdrilor de inflexiune lateral[ qi rJagie, astfel reuqinclsd obfnem o fixare relativd a schelehriui pelvi*

FLEXIA;- este nrigcarea care deiemrin[ curbura concavi a trunchiul*i insens ventral: lordoza lombard se inverseazd,, cifozadorsale se ur..nt.r.azd, rahisulcervical devine rectiliniu sau Lr$or concav inainte.

" Rahisul cervical - trunchitrl rdmdne fixat, mentonul se apropie de stem,cll care poate veni in contact fdrd sd cleschidd gura; aceasta este migcarea-test.Reperul pentru.mlsurarea amplirudinii este planui-masticato. (suirurulu cle contactdintre cele dou[ arcade dentare) care se proiecteazi la exteri.;

#linia care uneqte

colgul gurii cu lobul urechii. Amplitudinea{miqcdrii este cle 30-45", din ru* ZO"sunt date de articulafiile sub-occipitale. ',.

e Rohisul dorso-lombar amplitudinea este dificil cle evaluat clinic,deoarece nu existi repere absolute. Se ptarte mdsura unghiuifornrat intre;.;;#gi linia care uneqte unghiul antero-superior al marelui trohalter cll margineaanterioara' a acromionului, dar acest unghi cuprinde gi ampli'iudinea de flexie acoapsei' Metoda radiologicd este mai frecisd: se misoarf, ,ugfrii,r--fo**i ffi;poziliile inifiald gi finalilale plato,rl; r,tpr.io. ut prirnei veftebre toracale. Seobfne astfel un unghi de 80-90o,din care 50o se fac ia nivelul

rrrrlr"r"i';;*;;40 lanivelul celui dorsal. in practicd, folosim doud metode:a) reperarea nivelului atins de v6rfrrl degetelor in flexie maximi din pozigia

ortostaticd (aici intervine insd gi flexia qolduri6r): fie se m[soari in cm distanta desol, fie se repereazd nivelul de migcaie raportat la membr.te infe"rio;;ffi,junritateagambei, gleznd,,vdrfrrl clegetelo,' --.' vrv 'r

b) aprecierea (cu o ruletd sau o bandd centimetric[ flexibild) a alungiriidistanfei intre apofizele spinoase ale vertebrelor Sr gi Qr,,oorrate cu un creiondermato_grafic (in.acest caz, alu'girea distanlbi eri. o. 5cm).

EXTE {SIA i este migcarea in',ersd fiexiei, care curbeazi coloana pefala sadg:toll,-prin accenhtarea lorclozelor lombal liL*icali gi reclresarea relati vd acifozei dorsale. Arnprihrdinea de exlensie este incd gi mai fifi.;il;";;;;#;:,H;

cea a flexiei.@ Rahisul cervical , trunchiul rS.rn6ne fixat, coborincl pe linia comisgra

bucala-lobul urechiilyplitudinea mdsuratd este cle 30-45o, clin care 20-30" dinarticulafiile sub-occipitale. Se poate aprecia alungirea dir;r;;*i *;r*-;;;":v :''

@ Rahisul dorso'lombsr.- se poate evalua unghiul intre verticala qi liliacare une$te unghiul antero-superior al marelui trohanier qi rnarginea alterioard aactotniouului' O rnetodd mai precisi este ca, dupi misurareu

uniptituclinii globale'"21



de extensie a coloanei reprezentate de unghiul foilrat iltre cele dol[ pozilii aleplanului rrasticatol, s[ se elirnine amplifudinea de extensie a rahisului cervicalMetoda cea mai precisd este, gi aici, rnetoda radiologicl, care apre ciazd, unghiuillfonnat intre poziliile iniliala qi linald aie platoului primei yertebre toracale. Seob{ine astfel o arnplitudine de 20-30 : La subiectul tdnd.r, tn test bu1 al suplereirahidiene in extensie este migcarea ..podul . Dar aceasta 1u este. erridept- $niiqcaretest aplicabild in toate cazurrle.

II{CLINATIILE LATERALE (fufluiunile) 'slrrt migc[rile care curbeazfrrahisul de o parte. Curbura obtinuti tru este perfect concayd: exarnenul clinic $radiologic uritltcd maximul curburii se afld in iegiunea dorsali meclie qi ilferioari

' Rqhisul cervicsl ' inclinatia laterald se aprec ieazdcel mai adesea din faf;(mai bine decdt din spate); se mdsoari prin unghiul dintre linia sprdncenelor gi liliaunredlor. Amplitudinea este de 4A-45 , din care 20 din articulatiile sub.occipitale: ' ': ' ;

'u Rahisul dorso-lombar -''vdzut din spate, linia spinoaselor face o liniecoucavt

cidireclil de inclinalie.

Amplitudinea se poatl mf,sura prin gnghiulfonnat intre verticalf, qi linia care unegte apofizele spinoase ale verebielor S, li Co.Este mai ptecisi misruarea unghiului format de vertical5 cu tangeuta la curbarahidianS, la nivelul vertebrei Ct. Metoda ladiologic[ permite oblinerea uneideternrindri mai precise: 20-35 . Este posibil s[ upl..irm amplitLrdilea acesteiinclinalii laterale not6nd nirrelul atins de degete de-a lungul nienbmlui ilferioromolog: genunchi, deasupra sau dedesubhll acestuia.

Rgf4TIA - ' este miqcarea de torsiune a rahisului in juml axei salelongitudiuale, aducdnd privirea in lateral, de partea ?n care se face iotalia. pe*tnr aaprecia

corcct aceasti miqcare, evaluarea trebuie si se faci vertical de sus:subiectul fiind asezat pe un scalrn cu speteazi joasa fixind bazinul qi genunchii.Planul de referinti este planul frontal, trecdnd prin verlex

s Rahi'sul dorso-lontbar - rota$a tninchiului antreneazf, lilia umerilor-Unghiiii foiiidi intre aceastl linie qi planul de referinfl mdsoard amplitudinea derotafie a trunchiului care este de rnaxi*rum 30-45o de fieca,e parte.

rs Rahisul cervicsl * tnrnchiul fiind fixat la baza sa, unghiul fonnat deplanul frontal qi planul care trece prin cele doui conducte audiiive mdsoard u'ghiulde rotaiie total[ a ra]risului. De asenrellea, se poate mdsura unghiul dintre fanulsagital qi planul de simetrie al capului. Unghir rf mdsurat intre plJnul fro'tal gi tini.umerilor reprezinti rotalia trunchiului. Se poate astfel dedice rotafia proprie arahisului ceruical, care este de 45-60o, din care 30 din articulatiile sub-occipitale.fir total, amplitudinea de rotatie a rahisului in intregime poate atinge l05o defiecarc Plrte *. ieea ce inseamni uri sector acoperit de 210o care duce privirea inspatele planului fronlal cu un unghi de 15o (la care trebuie s6 adfurglm nriqru..u A*rota{ie a globilor oculari).

*

In practicS, o asemenea pozilie extremd. a privirii se atinge foarte rar, bazipu[pir,'otd,d m'lt'rai repede pe menlbrele

inferioarl.

-

28



Rahis Flexie Extensie Inclina{ie

laterallRotatie

Cervical, din care 30-45 3A-45 40-45 45-60

Sub-occinital 20 20-30 20 30

Dorso-lombar 80-90 20-34 20-35 30-45

Total I I0-t 35 50-75 60-80 75-I 05

Dreapta * stf;nsa

Cumulativ 160-210 120-160 I 50-210

Tahel retupiutlotiv al antplitudinilor de miscare

ale coloan ei v erteb r a I e

lI.2,Z. Evaluarea coloanei vertebrale pe segmente -bilanful muscular

lLz.2.l. C.oloaia ce n icaid

1L2.2.1. 1. Flexia gAtului

Amplitudinea de migcare:

Coloana cervicald se flecteazd pufin

deasupra nivelului cle clisparifie a convexitilii.Cea mai mare parte a miqcirii se produce la

nivelul articulaliei atlanto-occipitale.

Factorii care limi temd migcarea :

l. Tensiunea ligamentului vertebral comunposterior, a ligamenhrlui galben, qi a ligamentelor

intersp inoase gi sr.rpraspinoase.

2. Tensiunea mugchilor posteriori ai cefei.

3. Contactul marginilor inferioare ale cor-pilor vertebrali cu fafa sdperioari a corpilor ver-

tebrali subiacenfi.

4. Compresiunea fibro-cartilajelor in fa 6.

Mugchii principali:St e r n o - cleirl o-mast oidi a n u I :,* Nervul spinal + (Ca C: );

" Origine;,'

a) capitul sternal - partea superioari a fefei anterioare a manubriului stemal;

b) capitul clavicular - marginea superioard gi fala anterioari in treimea intem[a claviculei.

29



,,lr

o ;.;,, F[[6 gravita{ie fo{[ lr2:e palpeazi,nrugchii steilo-cleido-rnastord,.,, Icle fiecare parte a gdtului cdnd iubiectul incearcf, s[ flecteze gitul

INotd: Daci muqchii accesori sunt slabi, coutractia stemo-cleido-mastoidicnilc,r I

mai puteniici va creqte, fiLa si scadd couvexitatea coloanei cervicale. Capul poate fi|;*tf

Observatie: C[ndcapul este in prealabil[ extensie, contractia stemo-c1.rao- |rnastoidianului nu mai produce flexie, ci, dimpotrivd. tntdreSte extensia coloairei Icerv'icale. in aceosti pozilie, axa de tracliune a lnllgchiului se afld in spatele axei de Iflexie-e:rtensie a g6hrlui,qi participi la urentinerea extensiei. in cazul paraliziilor Iintinse ale muqchilor inspiratori principali(diafiagmul ;i intercostalii), stemo* |cleido-mastoidienii devin inspiratori accesori. De aceea, este necesard. fixarea Iinserliilor lor superioare(care se obline prin contrac .ia lungului gdtr.rlui), in timp ce

Iinserliile inferioare devin mobile. ln aceste cazuri, sterno-cleido-rnastoidienii se Ilripertrofiazd" aldtun de pielosul gAtului, dar total ineficient

I1r.2.2.1.2. Extensia gitulu

IAmplitudinea cle migcare: extensia coloanei cervicale pdna c6nd capul vino I

in contact cu niuqchii poster-iori ai pa4-ii superioare a trunchiului.'I

Factorii limitan{i ai migcdrii:Il)tensiunea ligarnentului vertebral comun anterior; ' I

2)tensiunea rnriqchilor anteriori ai g6tului;I

3) apropierea apofizelor spinoase.I

Fixarea migcflrii: :

l. Contracfia extensorilor spinali ai toracelui gi coboritorii omoplat,lui qi Iclaviculei; I

I

2. Greutatea trunchiului qi a rnernbrelor superioare. '

Mugchii principali: ITrap e4u l (fa scicu l u l s up eriolu Nervul spinal * C:, C+ |

I; ?l"1ft:ran a occipitald e.$emd * treimea intemf, a liniei curbe occipitale I

Iupenoare;

b) partea superioarl a ligamentului occipital posterior. I' Inser,tie: margiriea posterioarl a treimii exteme a claviculei ' I

32

yif::;tr::tr"n,. olr,.rioare are nervilor rahidieni

I



' Originea: i

a) apofizele transr.erse ale primelor 6 sau 7 vertebre dorsale qi ale celei de-a7-a cervicala;

b) apofizele articulare ale vertebrelor cervical e a 4-a, a 5-a qi a 6-a.

Inseriia: intre liniile curbe occipitale snperioar[ gi inferioar[.Splenius al capului:e Inervafia: ramurile posterioare ale nervilor cen icali mijlocii gi inferiori* Origine:

a) jumirtatea inferioar[ a ligamentului cervical posterior;

b) apofizele spinoase ale celor 7 vertebre cen'icale + a1e primelor 3 sau

4 vertebre dorsale.

e Insertie:

a) pe occiput sub treimea exlemi a liniei curbe occipitale superioare;

b) pe apofiza mastoidd a osului temporal.

Splenius al gfttului:' Inervafia: ramnrile posterioare ale nervilor cervicali mijlocii qi inforiorio Origine:

a)apofizele spinoase ale vertebrelor dorsale de la a 3-a la a 6-a.

. Inserfia:

a) apofizele transverse ale

prinrelor 2 sau 3 vertebre cer-

vicale.

A[ugchii spinuli:

, Nervii rahidieni + Ilio-costalis cervicis

' Origine: unghiurile pos-

terioare coastele a 3-ala a 6-a.

* Inse4ie: tuberculii pos-

teriori apofizele transverse a

4-a, a 5-a qi a 6-a vertebrd cer-

vicald

Micul complex:

' Origine:a) apofizele transverse

primele 4 sau 5 vertebre dorsale;

b) apofizele transverse ulti-niele 3 sau 4 vertebre cervicale.

* Inserfie: marginea pos-

terioari a apofi,zei mas[oide.

Trnnsversul gfrtului:* Origine: apofizele trarns-

Marele \conlplex-

Spleniusul

capului

+r3*

Trnpczrrl

(partea

superioard)

Spleniusul

gCtului

verso primele 4 sau 5 rertebre donaleo Inserfie: tuberCfulii posferiori apofrzele transverse vertebrele cervi cale a 2-a

* a6-a

J_1



-'',',fll

Spiralul capuhti:

e (lcgat inseparabil de nrarele courplex). Origine:

a) virf,irile apofizelor tralsverse primele 6 sau 7 vertebre dorsale * a 7 -z

ccruicald

b) apofizele transverse ultimele 3 vertebre cen icale.

o hisertie: intre liniile curbe occipitale snperioara gi inferioar5.

,'\-

Extercorii cefei (3.a 5i 5)

Spirtulul gdtultti:o Origine:

a) partea inferioari a ligarnentului

cervical posterior;. b) apofiza spinoasi vertebra a 7-a

cervicald,

c) uneori, apofizele spinoase pri-

mele 2 r'ertebre dorsale.

ohise4ie:a) apofiza spinoasi ads;

b) uneori, apofizele spinoase ver-

tebrele cen'icale aT-a qi a 3-1.

Digrstricul nucul:

Inervalia: Ramurile

ale nervilor rahidieni.

posterioare

transversc' Origine: apofizele

prinrele 5 sau 6 vcrtebre dorsale.

o Inse4ie: apofizele spinoase vertebrele cervicale a 2-a, a3-a, a4-a qi a 5-a.

MuEchii accesori:

o'transversql spinal;

* marele qi micul oblic al capului:

n augularul (ridicdtorul) omoplatului;

. marele gi rnicul drept posterior;

Extensia gf,tului:.

' t*potriva gravita{iei

forf[ 4r5: decubit vcntral,

gdtul in flexie, partea superioari

a toracelui + ornoPlafii susfinuli,

subiecful extinde coloana cer-

vicali pe toatl amplitudinea de

migcare; rezisten{a se aplicd pe

regiunea occipitald

Not6: rnuqchii exten-qori de

pafiea dreapta pot fi evaluali

prin rotalia * extensia capului spre drcapta, qi itrvers.

1il+

y,3\'l.l.r\Fm\Ns- .4\,/ #

to/t



o Impotriva gravitafiei -for(d 3: decubit ventral, gdtul inflexie, partea superioar5. a tora-

celui * omoplatii susfinufi, subiec-

tul extinde coloana cervicalf,:

a) claci amplitudinea rniq-

cdrii este totald :forfa(3);

b) dacd amplihrdinea mi$-cirii este parfiala =forfa (3-).

" F[rd gravitafie -foffil];decubit ventral, se poate observa o

schifa de miqcare sau se palpeazi

mugchii regiunii posterioare a

gAtului (se poate face testul cu

capul sprijinit pe rnasd).

Notd: trebuie ca migcarea si

se execute pe toatd amplitudineasa; muqchii dorsali se pot contracta

gi ridicS partea superioari a tntn-

chiului, simulAnd extensia regiunii

cen'icale.

Remarcd; Bilanful poate fidenaturat dacd existi o parahzie a

extcnsorilur capului; e.xaminatorul

susline capul in timpul extensiei

tmnchiului.Bilanful extensorilor rahisu-

lui se completeazi la adult cu tur

break-test: cind extensorii rahi-

sului sunt in contraclie completd, se

aplici o presiune putemici pe par-

tea superioar[ a trunchiului cdteva

secunde, dovedind rezistenla staticd

a extensorilor.

\' /'t7\s"./r\ \

\r\

,tt

a{f. effi .4'- l',ti,v+\-U t.t'-'=+

wti{j

11.2,2.2. T'runchiul

I1.2.2.2.1 . Flexia trunchiulr,ri

Amplitudinea de migcare

In pozilie decubit dorsal, flexia toracelui pe bazin se face penA c6nd omoplalii

se riclici cle pe planul mesei. Migcarea se efectneazd nai ales la nivelul coloanei

dorsale . (Trunchiul igi poate termina migcarea pA.n[ la pozilia .,aSezat" prin acfiunea

iuversi a flexorilor qoldului. muqchii abdominali actionAnd ca fixatori).

35



,r

Factorii care limiteazd migcarea:1. Tensionarea ligamentelor: r,crtebral colltun

posterior, galben, interspilos gi supraspinos.

2 Tensionarea mu$chilor extensori ai coloaneu

vertebrale.3. Apozilia niarginii inferioare a coqpilor verte-

brali, inainte, cu fala superioari a vertebrelor subia-

cente.

4. Cornpresra

interrrertebrale.

anterioare a fibro-cartilajelor

5. Contacflil intre ultimele coasie qi abdomen.

Fixarea migcdrii:

l. Acfiunea contrarl a flexorilor coapsei.2. Greutatea gambelor qi a bazinulr.ri.

1\{ugchii principali:Marele drept ab domina I :o Nen'ii intercostali (7-IZ)

' Origine:

a) spina pubisului;

b) ligarnentele eare a-coileri fafa anterioarl a sinrfizr,il

pubiene.e Inse4ie: prin treicoastelor a 5-a, a 6-a qi a7-a

langhete pe cartilajelc,

Mugchii accesori:

micul oblic abdominalo marele oblic (actiune contrarl).

36



,,/Mu$chii drepfi abdondnali (for[[ a)

Flexia trunchiului:

-. impotriva gravitaliei _

for{I 5: decubit clorsal, mfiinile subcap, gambele fixate, subiectul flec_teazd,toracele pe bazin pe toatd am-plihrdinea de migcare (daci flexoriicoapsei sunt slabi, trebuie fixat ba-inul; spatele se rotunjeqte mai multEi flexia este posibila p6na ce omo_platii se riclici de pe planul mesei;testele de flexie a gdtului trebuiefrcute inaintea celoi cle flexie a

trunchiului).

Mu$chii clrcpfi abclorninali (fo4e 5)

prv.

't ldJ

\I

Mugchii dreptr abdominali *a doua metodl cle evaluare

37



tmpotriva gravita{iei - for{d 4: decubit dorsal, bralele de-a lungul

trunchiilui, ganrbele fixate, subiectul flecteaz| toracele pe bazin pe toati

anrplitudinea de miqcare (dac[ flexorii sttnt slabi, se fixeazhbazitul; flexia este

posibila pfrni cdnd omoplalii se ridic[ de pe planul mesei).

Fs'{

tmpotriva gravita{iei - fort[ 3; decubit dorsal, bra{ele de-a Iungul tmnchiu-

|ui, gambele fixate, subiectul flecteaz[ toracele pe bazin cll o alnplitudine limitata dm

lriqcare; capul, partea superioar[ a umerilor gi marginea superioari a omoplagrlon

trebuie si se ridice de pe planul mesei, dar unghiurile inFerioare ale omoplafilor st

rdndni in contact cu masa (dac[ flexorii sunt slabi, se fixeazi bazinul).

e FIrd gravita{ie * for([ 2:

decubit dorsal, bralele de-a lungultninclriului, subiectul flecteazd cploana cervicalf,; partea inferioari a

toracelui este comprimatd qi bazinul

se inclinf, pena cdnd coloana lom-

bari va fi plat[ pe masd, palparea r

ajuta aprecierea egalit5lii contrac-

tiei.

e Flr[ gravita{ie - forti 1: decubit dorsal, se poate decela o coutract

uqoari palpdnd peretele abdorninal anterior, in timp ce subiectll incearcd

tugeasci (sau in timpul unei expiralii rapide sall in timp ce incearci s[ ridice capul

se noteaz[ devierea ombilicului; traclionarea sa ?n sus sau in jos exprimd

contraclie mai puternici fie a p[4ii superioare, fie a par,hi inferioare a rnuqchiului.

' 1I.2.2,2.2. Rotalia trunchiului

Amplitudinea de migcare:

in pozigie decubit dorsal, rotafia trunchiului se poate face pAn[ ce otnopl

cle partea unrdmlui care vine ?nainte se ridic[ de pe planul mesei.

38



-=_-Factorii care limi teazdmigcarea: .

1. Tensionarea inelelor fibroase dintre vertebre.r

2' Tensionarea nrugchilor-abdominali oblici de partea opus[ cel*iexamineazd.;

SC

? in regiunea toracicd, tensionarea liga_mentelor vertebro-costale.

4. in regiunea lombari, imbinarea sllpra_fe ielor articulare (rotafie neghl abila).Fixarea migclrii:Acgiunea contrar[ a muqchilor flexori ai

coapsei.

Mugchii principali:IVIarele oblic:

Nervii intercostali (S_12) + Mareleabdornino-genital + Micul abdomino_genital.

n Origine: opt digitafii pe faga externi gimarginea inferioard a ultimeloi opt coaste. '-

o Inse4ie: jumdtatea anterio ard. a crestei

11 :.printr-o.aponevrozd pe spina pubisului gi

pe partea mediani a crestei pectinelle, .ur. ,.?ntretaie cu cea de par[ea opns[, pentru a formalinia albd, care se inti'cre oe ta apindicere xifoidpini Ia simfiza pubianir.

brfd 2)

Muqchii oblici abdomiirali (forla 5)

Micul oblic:

Nervii , intercostali (S_12) +ramuri din Marele abdomino_genital +(uneori) ramuri din Micul aidomino_genital

Origine:

. a) jumdtatea externd a ligamen_

tului inghinal;b) doua treimi anterioare alecrestei iliace,

39



c) foila posterioald. a aponevrozei toraco-lombare.

hise4ia:

a) spina pubisului * pafiea intern[ a crestei pectineale;

b) linia alba;

c) cartilajele coastelor a 7 -a, a 8-a qi a9-a;d) nrarginea inferio ard. a cartilajului ultimelor 3 sau 4 coaste.

MuEchii accesori:

lungul dorsal,

o transversul spinal;

' rotatorii;* marele drept abdorninal (rotafia qi flexia combinatd a tnurchiului).

Rota{ia trunchiului:p/.ortu f,

n tmpotriva gravitaliei forfd 5: decubit Heral, m6inile sub ceafi,gambele fixate, subiectul face o rotafie + flexie a toracelui cle o parte; se repetd de

qu.t u opus[; se testeazd Marele oblic stAng * rnicul oblic drept prin rniqcare sprs

{reapta(rotafia spre stdnga se face prin acliunea rnu$chilor de partea opuia;; laace

flexorii qoldului sunt slabi, se sustine bazinul; partea superioarS. a toracelui trebuissi se ridice de la nivelul mesei in cursul rotafiei).

+ ; olcri^-(

' Impotriva greivita{iei '- fortX 4: decubit *fte1, brafele de-a lungulcoQuJul, gambele fixate, sutiectul face o rotafie + flerie a toraceiui de-o p;;; ;repeti de parte a optrsi (daca flexorii coapsei sunt slabi, se sustine bazinul).

l/i

40



- ' Impotriva gravita$iei - forld 3: decubit clorsal, brafele incnrcigate, fiecaremdni pe umi.nrl opus; se susline bazinul; subiectul fage o .t $;;;;;il;;;ridicl de pe planul mesei omoplatul de partea umdmlni care vine inainte; se repetafrcf,nd rotalia de partea opusd.

o FSrd gravitafie - for[6 l:. a+9zat brafele pe linga tnrnchi, se sustinebazinul; sr.rbiectul face rotafia tmnchiului; se r.p.iA Aiana rJagia cle partea opurJ.

Fir[ gravitalie - for-t[ 1: examinatoml palpeazi mugchii subiect'l,i careincearci sd apropie, hemitoracele st6.ng de hemibazinul clrepq se repeti de parteaopus[.

Notd: se observd deviafia ombilicului, care este tractionat spre cadranul celrnai putemic, dac[ existi o diferenfa de forfa intre mugchii oblici oplqi.

T

II.2 2.2.3. Extensia trunchiulu

Amplitudinea de migcare: extensia coloanei clorsale nu poate reahzao linie

dreapt5.. Extensia coloanei lombare se face Ll$or.Factorii care limiteaz[ migc&r€Bi :

1. Tensiunea ligamenhrlui verte-bral comun anterior.

2. Tensiunea mugchilor abdomi-nali anteriori.

3. Contactul apofizelor spinoaseintre ele.

4. Contactr.rl marginilor articula-re inferioare cu lamele vertebrale.

Fixarea migclrii:1. Contracfia Marelui fesier +

muqchii ischio-gambieri.

2. Greutatea bazinului qi a mem-brelor inferioare.

Mugchii principali:Masa comund:o ilio-costal dorsal;

lungul dorsal,o spino-spinosul spatelui;@ sacro-lombanrl.

Inenufie comund: nervii rahidieni.Ilio-costahtl:o Origine: marginea superioard a

unghiirrilor posterioare ale ultimelor6 coaste

o Insertie:

Ilio-costalul

dorsal

Lunzul

dorsal

spispinosul

spatelui

Sacro-

lornbarul

a) marginile superioare ale unghiurilor posterioare ale primelor 6 coaste;b) apofiza transvbisd a r.erteb rei a 7 -a cervicale,

41



Lungul dorsal:e Origine:

a) tendonul cornun al niasei comune;b) apofrzele trausverse are vertebrelor lombare:c) foifa superficiald a apon evrozel lornbare.n Inserlie:

a) vifirrile apofizelor transrzerse ale ftlturor vertebrelor dorsale

b) pe ultirnele 9 sau 10 coaste, intre tubercul gi *rgtiirip*t.ao,Spino-spittosul:

origine. apofi,zerespinoase prirnere 2 vertebre rornbare + urtimele 2 vertebdorsale.

Insertie. apofizele spi'oase pri'rere 4 - g veflebre dorsare.

Sacro-lombsrul:

Origine: tendonul masei colnulle

a) partea mijlocie creasta sacrului +;b) apofizele spinoase vertebrele lonibare +.c) a ll-a qi a l}-avertebri dorsali. +;d) ligamentul supraspinos;e) partea posterioardbuzaintemd creasta iliaca +:f) cresta extemd sacru. :

lnse4ie: marginile inferioare ale unghiurilor posterioare ale'ltimelor

6 sa coa.ste,

Pdtratul lombar:' Nervii rahidieni D,r, Lr $i Lzo origi'e: riga'rentul ilio-lombar * 5cm pe creasta iliacio hrsertie:

a) partea intemi_a margiuii i'ferioare, urtima coastd;b) varfunle apofizeloriransverse, pr-i'rele 4 vertebre lo'rbare.

MuEchii occesori:. nru$chii interspinoqi;

e transversul spinos;o rotatorii spatelui.

Extensia trunchiului:

A* impotriva gravita{iei (extensia coloanei lombare) - forf6 4,5: decubitveutral, se sustine bazinul, sublectul extinde coloana_lombard para .i*1 #il*ffi;,: rlfiIl * Jii.a'l; p. pla'ul

'resei;rezistenfa: sJ aplica pe iarrea

Notd: testarea extensiei gdtuiui trebuie sd se faca inaintea trunchiului.t1



(Bxtensia'coloanei dorsale): decubit ventral, se susfine bazi'ul qi parteainfurioari a toracelui, subiectul ertinde coloana clorsarf, pil la orizontal[;rezistenffl: pe pult?u superioari a toracel'i (se poate pung o perni sub.parteai'ferioari a toracelui daci dorim o amplit'crine maimare ; ;li;dj' tmpotriva gravitatiei - fo4r 3 (extensia coroanei clorsate * rombare):decubit ventral, se susline bazinul, subiectul extinde coloana dorsali qi coloana

lornbari pe toatd amplihrdinea de *ig.*r*.

e F[rI gravitalie - for{[ 2: (extensia coloanei clorsale * lombare) decubitventral, se susfine bazinul, subiechrl executd *ig*r opi **un iiire tirnitata.o F[rr gravitalie - forfd 1: decubit ventral,-examinatonrl palpeazd muqchiiertensori spinali - prezenta gi gradul de contracfie, in timp .. ,iruirrtul incearci sdridice tnrnchiul'.---i--'

\

11.2.2.3. Bqzinttl

'II.2.2.3, I . Ridicarea bazinului

Amplitudinea de migcare:Din ortostatism, bazinul poate fi riclicat de-o parte astfel ca picionrl sd ng

atingd podeaua (acliune inversi pdtratului lomlar).

F actorii care Iimiteazdmigcarea:l. Tensionarea ligamentelor spinare de partea opusd.2. Contachrl crestei iliace cu toracele.

mai

+)

ryffirf

t-g-\

n{iii,l



rrfl

Fixarea miqc[rii: contraclia muqchilor exte:i-

sori spinali.

Nlugchii principali:Pdtratu I lomb ar (acliune contrar[) :

' R[d[cinile Drz ,Lt,Lt.

" Origine: ligarnentul ilio-lornbar + 5cnr pm

creasta iliac6.o Inse4ie

a) jumdtatea intemi, tnarginea inferioard, ulu-

n',u ,o*i6;b) v-Arfurile apofizelor transverse, primetre'

4 vertebre lombare.

Urteori, insertie suplimentard cu:

n Origine: apofizele transverse, ultitnele 3-4t

vertebre lombare.

Inserlie : marginea inferioari. ultima coasti'S a u o- I onrb u r u I (acfiune contrard)'

s Newii rahidieni.

u Origine: tendonul cofi]Lrn al masei collllme -a)parteamijlocieacresteisacrului+ , rl . 1.

iiilp"frrele spi'oase veftebrele lornbare qi vertebrele a 1l-a qi a 12-a to

+ ligamentul suPrasPinos +

c) partea posterioara buza inferioari creasta iliaci +

d) creasta extemi sacru.

n I'serfie: r-narginile inferioare, unghiurile posterioare, ultirnele 6-7 coaste

Ridicarea bazinului:

" tmpotriva gravita{iei - for{[ 4,5: decubit dorsal sau ventral,

lombar[ ?lixtensieinoderati, subiectul apucd marginile mesei pentru a-qi men]i

toracelel (dac[ muqchii bralelor qi ai uurerilor sunt slabi' un ajutor rnen

trage bazinul de-o parte spre torace:gleznei.

" Marele oblic abdorninal

brele externe);

o Micul oblic abdominal (

fiune cotttrard a fibrelor exteme):

u Marele dorsal (acjiune c

trari daci se suslin brafele);

' Mu$chii abductori ai co

(de partea opus6: acfirure contrar[).

toracele); subiectuldeasupra articulaliei

.14

rezistenta: aplicd



n impotriva gravita[iei - fodl 3: decubit dorsal, gambele intinse qi coioana

lombarl in extensie moderatS- subiectul se poate line cle rnarginilc ntesei pentru a-

qi susfine toracele; subiectul trage bazinul spre torace; se aplicd o rezisten{[ uqoari

pentm for([ (3) realizarea migcirii fera rezistenlir se noteazi (2)

.,*,r,.orrr,."r,,rr.,jilr,,r,,r, rr]ffiff

n impotriva gravitagiei(varianti)t- for [ ,3: in ortostatism, se susfine

toracele, subiectul riclici bazinul spre torace pe toat[ amplituclinea miqc[rii.r Fdri gravita{ie - for{[ L,2: dacdsubiectul incearci

sd tragl bazinul in sus, se poate percepe o contracli. u

pdtranthti Lombar prin palpare profunda a regiunii lombare

i,rb *otginea exteml a rnasei comune.

45



, ,

III BILANTUL AR.TICULAR $I IVIUSCULARAL MEMBRUI,UI SUPERTOR

IIII.1. Anstontio urndrului - generalitdtri

16

15

14

.7

.B

9

1 Lig trapezoid; 2 Lig.: *i#f'E1i|*xJ,:Tifi|tl, ,ar scap,rei; 4 Lig grenohu-tneral

'rijlociu;5. Lig. glerrolrumeruiinf rior; 6. Lunga po4iure a'i. tdceps; 7.M.

Rotund mare; 8. Lunga porJinuc a lricepsului; 9. M. iutirlnr; 10. M. pectorai marq11. Lig. humeral hansvers;12M. SubscapLrlar;13. l-endonul rn. Subspinor; f+.iig.glenoltttrneral superior; 15. Lig. coracohunreral; i6. Lig. acronrio.o*.oidiori; f i. f,;E.acronrioclavicular

46



n. 1.1. Articulafiile umlrului

Articulafia sternocravicurar' unege extremitateastemut qi primil cartilaj;;;;i.

-" sternald a clavicr-rlei cu

Articulafiile centurii scapulare1. Lig. acromioclavicular; 2. Lig.

"or*lon.ro,nial;

3. Lig.

trapezoidal; 4. Lig. conoid; 5. Clavicula; 6. Lig. ironru.islperior al scapulei; 7. Capsula articulardl g. La6rul gl"noi_

91,.9 Cavitatea glenoidd; 10. M. Biceps lcapatul"lungj;11. Acronrionul

Suprafe{ele articulare:

. :'st?.rctfcryct crrtiailard toracold = marginea laterald a manubriului stemal *rirnul cartilaj costal - fac impreund un unghi"diednr deschis in uArI;

"r -r orvrrrcr'r I

- 'suprafap artiailard clavictilctrit

=d,oua

feliqoare.articulare claviculare inunghi diedru (verticala qi orizontala);o discul articular - fibrocartilaj situat intre cele cloui suprafep articulare.

Mijloace de unire:@ capsula articulard - se insereazd pe marginile suprafetelor articulare;

ligamentul sterno-clm'iculsr anterior- inire fegele anterioare ale erremitdtiiinteme a claviculei gi malrubriului stemal; -'

s ligamentul sterno-clm'icular posterior - pe fala posterioard a articrilagiei;rnai puternic dec6t primul;

o ligamentul interclavicular -pe fafa superioard a articulatiei;

47



rUII

o ligamentttl costo-claviculur.- ocupd unghir-rl fonnat cle claviculd qcartilaj costal; este foarte putentic gi, deqi icrrt, per-,1ite ridicarea claviculplanul olizontai.

. Articulafi a scapulohurnerald (vedere posterioar.h)

Mg scapulei; 2 L F. transr,ers superior al scapulei;r

i llg coracoglenoidian; 4. Capsula; 5. fuI. Supraspirios6. M, Subspinos 7. M. rotundul rnic

4 rticu la{icr scromiocravicu rard este o artic'ralie prani.

*lyt:_Y: Tti."lare:extrem.itatea acromiall^a claviculei (fafa arriculariconveri) * extremitatea acrorniald (fate articulal ."u."ral-- i,'i)i'\,*',ifni7

fibrocartilaj de climensiuni variabile, aflat intr. ruf.ufefele articulareMijloace c{e unire:

@ capsuls articulurd* ligantetttul sTonio-claviculur'- pe fap superi oardaarticllafiei

Sindesmoza coracoclaviculardClavicula este.unitd de procesul coracoid prin ligantenttil coracoclavicttla

fonnat din dou[ por]iuni - ligai'entul trapezoid + ligarne'tul conoid.,Ligamentul irapuzoii - 1rya nuroasa patrulaterd, inseratd intre famsupedoari proces coracoid qi fafa inferioarr craviculd.

I'igmrentu{ conoirl- fonridtriunghiular[, inserat prin varf - proces_ul coracoid+ prin bazd - l6lgd matginea posterioaria claviculei, inapoia ligamentul"ii;;;;;.'

48



Aceste ligamente unosc clavicula cu procesul coracoid qi fac ca greltateamembrului superior si fie suportati in mai mare mdsurir de clavicula ilecAt deacromiou;in acelagi timp, ele limiteazi_miqcirile dintre scapuli gi clavicula.

Ligamentele proprii ale scapuleisttnt dou[ formafiuni fibroase, asemdnitoare unor benzi, care se insereaz[

exclusiv pe scapul6.

Ligamentul corscoocromisl evantai fibros, triunghiular, intre vdrfrrlacromionului qi maryinea laterald a procesului coracoid; este dispus ca o boltir careprotejeaz[ capul humeral qi rnuqchii ce se insereazd pe el.

I'igamentul transvers superior ul scapulei (liganrenhrl coracoidian) - trcceca o punte peste scobitura coracoidianS., transformf,nd-o intr-un orificiu prin care

trece neruul stryroscctpttl.or, rar pe deastrpra sa trece ctrlcra.scaptilctr(t Se insereaz[pe marginile scobiturii coracoide, in partea superioard a acestora.

III.I.2. Articulafiile membrului superior liber (I)

Articula{ia scapulohumerald este articulafia care unege capul humeral qi

cavitatea glenoidi, formd.nd o articulalie sferoidd.

Suprafetele articulare: capul humeral + cavitatea glenoida (ovalar[) limitatlde o spr6nceani glenoidala qi al'And in centm un tubercul glenoidal;

n cadrul glenoidatl - care suplineqte disproporfia intre suprafegele articulare(cavitatea glenoidi propriu-zisir = 114 din suprafaga capului humeral), cordonfi b ro caft ilagino s de fo nli p ri smati c-t ri unghi r.rlari.

Mijloace de unire:@ copsulu srticr,tlard - se insere azd, la periferia cavitilii glenoidale * pe

coh.rl humeral; inserlia nu este perfect circulard: insertia lungii porliuni biceps *intraarticulari, inserfia lungii porliuni triceps - extraarficulard; este lax[, pufinrezistentir;' o ligumentul coracohumeral - cel mai important ligament al articirlafiei;

inserfii: baza * marginea extemi a procesului coracoid - hlberculul mare alhumerusului + capsula articulard, trece ca o punte peste $anFl intertubercular;

ligamentele glenohunrerule - trei fascicule fibropse care intlresc capsula;

ocupd partea antero-snperioar[ a capsulei; se intincl intre cadnrl glenoiclian qi colulanatomic al hr rmerusului; ele limiteazi ertensia + rotafia interni + abduclia.

Capsula articulard ioaci nn rol minor in mentinerea suprafefelor articulare;rolul esenlial il joaci presiunea atntosfericd + muschii periarticulori. Muqchii suntclispuqi asemenea unui con, cu baza spre scapula qi virftrl spre humenrs(subscapulanrl, supraspinosul, rohrndul mic).

R.ap ortu rile articulafiei scapulohumerale:

contil, nntsculo-tentlinos format: ?nainte - subscapular,inaltol - subspinos

* rotundul mic, in sus - supraspinos. fn jos - lunga poriiune triceps;a deasupro arlicttlatiei: bolta acromiocoracoidiand, acoperiti de deltoid,

49



u mec{icrl - raportlri cu organele dil cavitatea arilarir;

articulafia este ,sfriihdtutc1 de tendonul bicepsului.

AbdLrclia gi

anteputsia

ornoirlatului

(for{6 a qi s)

Abducfia qi antepulsia

omoplatului (for[[ 3)

50



1II.1.3. Er-elueree articular[ gi muscular[ a umdrului'

gtnl

tului:

principal

Rota{ia in sus 9i abcluc{ia omopla-

ll r

t

toracelr-ti.

" i*potriva gravita{iei - i**n :1 *::::l'*:::bralele flectate la 90' 9i

"rr"o;;f" #ffi.-; i, *;..tJ ;-;t ;"b t.rt'r impinge bra ,l in sus, omopr artrl

, tmpotriva gravitafiei - for{6 4'5:

dectrbit dorsal, bralele

flectate la 90o, in uqoari abcluclie

gi coatele in extensie, subiechrl

riOi* braful, Punflnd omoPlatul

in abducfie; dxaminatorut oPure

o rezisten{fl, aPucind antebraiul

qi cotrrl qi impingend bralulin jos

*pr* **ir, se noteazi miqcarea

,rf. utiPil; u o*oPlatului,..d: l'.*. **ginea sPinald' se ridic[ de

l; planril toracelui, srrbstitiriia

realiz6nd-o rnuqchii anteriori ai

trebuie si fie in abduclie com-

pf.ta fAra miqcare de .,PriPl"(dacd'muqchii ertenson al co-

iului suni slabi, cotul Poate fi

flectat sau se susJine antebra-

F'1)@ FIrd grar-italie- forla 2t

aqezat, bralele flecmte la 90" qi

,priiinit. Pe ma-c5. toracele

n*ut, subiectul irnPinge bff.ul

inuint. Puninri onePlaul in

abdtrcfic.



ryr

I Fr l gravita(ie * fr,.F 1, l

f, tli, t,.3,2 , Ridila'i.ea'gmop,h|utu#

ale trapezului,.

l ro', I

| ffi+-" I ,tabirizareamiscrrii:I 'A$:'ftp{ | l. M'qchii fle.xori ai coroanei cervicartI -.{'.{f

| &ffi-- F

I :":'i.lr*[:::''"*;ffi":'?i::i'xii ;;

il/Lrk/T#dlffifu-I llntl@i ,H'r ,g-;} I 'o,igin,,

I\t/[,,,*,* l:":'3:'j:,ffi:':i,*:j;

/h*tr'*oi.ill"tl catposterior

.*t*r"r *;T[;,margineaposrerioard a treinrii

s2

Migcdrlle cle ridicare qi coborAre ale omoplatului

{.*.-

Ridicarca

pmoplatului

(forfd 3)



,,l f,W lqr y t (rifisfrwz,l pryplngu Iy | : i' e Ramun din C3 Cr=Gi:

u Origine. apofizele transl erse pri-mele 4 vertebre cenicale:

I-nser,tie: marginea spinali a omo-platului cleasupra rddacinii spinei:

Ridicarea omoplatului :

' impotriva gravitatiei - for-fd 4,5:agezat, brafele atdmate, subiectul ricliciunedi cit mai sus, posibil rezistenfa se

aplicd pe partea cea mai cle sus a omo-platului gi in jos.

n trmpotriva gravitafiei - forti 3:aqezat, bralele at6rnate, subiectul ridicdumerii pe toatd amplitudinea de migcare.

e Fird gravitafie - for{d L:decubit ventral, examinatonrl pal-peazl, fibrele superioare ale trape-zului, paralel cu vertebrele cen.icaleqi aproape cle insertia lor deasupra

claviculei.

Trapezul

(fibre

superioare

,1\tltll rtil ltill

+'&- -h .t'4o***.-8

FIrS gravita{ie - forfd 2; decubit ventral, umerii sus$nuti de examinator qifnrntea agezati pe masa; subiectul trage runedi spre cap pe ioata amplihrdinea denlr$eare.

t1,\,,.*^ t\-td

53



:;.a.:::--:-,,---

i'.: III. f . 3, i " i/ rti Cii u ori isila ii)i: i i i i;Factorii care Iimi teazdrnigcarea :

1. Tensionarea liganrentului conoidouroplatului fap de clavicul6.

Miqcdrile de translaf,eale ornoplatului (scapulei)

care limiteazd rotatia spre spate

2' Tensionarea'rarelui pectoral, nricurui pectorar qi marelui di'tat.ropr atuiui

." * ;r;;;;;,in#ro,r.

Stabilizarea migclrii: greutateatmnchiului.

I}{ugchii principali::TrgPeza I (pbrliun e a fi ij lo:ci e) :

,.' I",Tl iDinH +'*"i'lri Ai,,tr,C" Origine:

ll ryTrinferioari I igar-nenilrl cervi cal posterior,

9],Tour.lespinoase verrebra cen icati ; i ; ;;;rnele veftebre dorsale (fibreleorizontale).

' hrse4ie:a) marginea intem[ acromion;b) buza superioarr marginea posterioar-d spi'a omopraturrii.

Schimbarea orientdrii omoplatuluiin cursul ndgcdrilor de translafie

ES,E*',3:*;+L*jffi ilpl;.f.ffi

Adducfia omoplatului (ID

54



Marele

rornboid

aorrutl.origine:apofizele spinoase a7-averteb.d cervicald + primele 5 vertebre

o Inse4ie: marginea spinala omoplat intre raddcina spinei - unghiul inferior

MuEchii accesori:

ri;r,il*{?P,P..fue{i,irli;,iupecp"{{ jiinrerlpsi)

Adductia omoplatului:a'

oImpotriva gravitatiei - forf[ "1,5: decubit ventral, bratele in abducfie la0"gi in rotafie externd, coatele flectate't" *t clrept, toraceie fixat; subiecftilridici braful in abducfie orizontald, migcarea siirana.u-se intre',omoplat gi torace ginu la nivelul articulafiei gleno_humerale;

"J,i".1i"+ n*ur*u ornoplahrlui setealizeazd prin acgiunea parfii mijlocii

"ir*p*r"riti; r. ;t;;"; o rezisten{h peuttghiul extern al omoplahrlui (nu trebyig sa s'L uf.r. pe humerus) (daci mrigchiigleno-humerali sunt srabi, boror poate fi d's verticar pe marginea mesei).

' tmpotriva gravitagiei -io4d 3: decubit ventral, braful in abducfie la 90o.+ rotafie extemd, cotul flectat in unghi clrept, toiacete fixat, subiectul riclicd bratulqiaduce omoplatul in adducfie

v - --- -r, rvrl'

_s5



It

, <

o FdrI gravitafie _ for{d Z: aryz_aq

lt"rytsprijinit pe. masi in plzife inter_

mediar'd intre flexie qiabdt,r1,.,'lor*.1,fixaf subiectul aduce bralul in'abductie

^-i-^,- r i vorizontald + omoplatul in adducfie.-

----'..-

FlrI gravitafie _ to.iA I: aqe-zat sau decubit

.ventral, se

'palpeazi

portiunea mrjlocie a trapezuiui intremdacina spinei omoplatutul gi .ol;;;;;vertebrald peutru a percepe o contracfie.vrr rr q.wrat v -Notd: dacd umdml coboara.spte uas.i gi o'roplatul este in abduclie, subiectulncearcd s5 execute migcarea

cre testatr i,t;;i; posterioare are deitoidurui seontractd, dar ott.toplat* nu este'ici

flxat, di i;';dduc ie.

Factorii care Iimiteazfl miqcarea:l ' Tensionarea riga're'tuiui intercravicurar * aclavicular.

2. Tcnsionarea porliunii superioare a trapezuluicapitu I clavi cur ar ar sterno-cr

eid o -'rastoi dianu rui .

56

cartilaj ului articular sterno-

+ ridicdtorul omoplafului +



Stabilizarea m$cirit

I ContracSia mug*ibre.xtensori ai coloanei vertebrale.2. Greutatea trmchiutui-

veftebre dorsale + ligarnentul

aponevrozd, care trece deasupra extremitdtii inteme a

Cobordrea gi adductia omoplatului:

vrrL'rv v rr''Lrsrt'La PU uuBllltll ext€rn al omoplatulttt, spre in sus gi in afar[ (dacaflexia umdrului este limitatd, braful poate atdrna oe-a irngul meseij.

' tmpotriva gravita{iei - forti 4,5: decubit ventral, fruntea agezati pemasi', braful de evaluat intins deisupra capului; subiectul ridici br F;i.-u;

imobilizeazi omoplaflil printr-o contrac.tie forptl parfii-ffi;;;;r. u trup.^rlui; seopune o rezistent5 g.e unghiul extern ai omoplatur.ii, sp.e in ,u, si in afar[ (rlaci

:.:i

'jcI

- tmpotriva gravitafiei - for{d 4,5 (rnetodd alternativ5): daci deltoidul esteslab, bra$l este ridicat pasiv de examinaior, subiectul ?ncearcd sd ajute migcarea; seopune o rezistenf d ca in testul de mai sus.

impotriva gravitafiei - for-td 3: clecubit ventral, fruntea aqezatdpe masd,bralul intins deasupna'oporrri, subiecrur ridica b*i;i ;;';;-;h J mesei pe toatianrplitudinea de migcarie frr5 ca omoplahrl sI fie tias in r,trlut, ; ;;;*il ri ;;

57

$1:',\2/1,



f --;:::?i;: ' fafd pe'trtt nota (3), sau pe o parre di'ampritudi'ea cle'riq

o Fdrd gravita{ie - for {[ 1: examinatorul palpeuifibre]e porfiunii inferioaretrapezului i'tre omoprai qi *rtimere veftebre do.saie. :

i;,:'ul.1 3 5, Rota{ia in .iog Sf adduClia othopliitutit(,

Factorii care limi teazd,migcar.ea:

o*oo,olu,,Tiffil:,:':tJi::ilentui'iconoid care rirni teazd, rotafia spre ?napoi

2' Tensionarea nrarchti pectoral, micului pectoral gi marel,i dinfat.3 ' contact'l rnargi'ii spinale ;* pil;t'J .u musculatura vertebrali.

Stabilizarea mi$cIrii: greu tateatrunchiului

Marele

ronfioid

{ugchii principali:

i Mgrele r;qntboii: i

1,,*, Neryul rornijbiauirri (Cs)i

_Origine: apofizele spinoase

vertebrelordorsale 2,3,4 $i 5.

^o Inserfie: arcada aponevrotici care

se intinde de Ia spina^ ornoplatului launghiul inferior gi care este legati deornoplat printr-o menrbrana fina.

a ligamenfului

spatelui,opune o

' Rota{ia in jgs + adductia omoplatului:

tmpotr.iva gravitatiei - fortl 4,5:decubit ventral, braflrl in rotagie intenrd + adducfie de_a curmezigul

umerii relaxafi, subiecturl ddicd rrrqt r gi aduce omopratur in adducfie; seezisten{d pe'rarginea spi'ara u ;.*rrrlti ii : s 9i pu gi' in afard:,

58



o. impotriva graritessi - fo4d 3: decubit ventral, brafrl in rotatie interni -dducfic de-a cumreziq 'ul s6ratelui- umlrii relarafi, subiectul ridic[ bra$l gi aduceomoplatul in adducFi pr toati amplitudin.n ,1, migcare (clac[ rnuqchii gleno-humerali strnt slabi' se-pcu. .'puni o riqoari rezistlnli impotriva onioplatul'ipcntnr nota (3)).

@ Fdrd gravitatie - for{d 2: asezat, brafirl i' rotafie internd + add'ctie inspate, tmnchiul fiyt, exercitind o presiune inainte qi inapoi pentru u i*pi.Ji.u_it;;i'o tu1i n,',' u i.'t J

u; ;'d# iffi;i'. il .l;il'ffi ;ff ilffi 'il1ili:lJ

FlrE gravitafie -_ for{I L:unghiul format cle marginea spinald

inferioare a trapezului.

examinatonrl palpeazd mugchii romboizi laa omoplatului qi fibrele exteme ale por,tiunii

trl*uiu umdrului (goniometrie) rlefinirea migcdrii: rttigcarect ctnterioarii cttL,trtdrului tn plan sagrtal tntre 0 - 180 repr:ezentfrncl miscarect compusa gtrnit r-,*u-r*iii axioscctpulard;

Por,ilin cle start:

- supinalie:

- bralul pe laitga co_t? ri: nihtin tn pronctlie,. l

varianti: a$rzar- brdiul p,e ldn_ua trunchi in pozifie intermediari.

r\

>v.t'

I

,$\1

,

59



180 \

{')-j

cleterminare:\

- planul sagital:

- de evitcrt substittt;ia prin:

o arcuirea spatelui (extensia lntn_chiului);

o rotalia trunchiului;o abducfia untdntlui.gottiometrul:

- antl miEcdrii : lateral la crrticu_lalie, chiar suh acrontion;

- brayul Jix paralel cu linia nte_di o-crxi lard a trun chittlui ;

- brayul mobil pe linia mecriand ct hutnerttsrtrtti

-intre0-180 .

Factorii care limiteazd migcare_a: a'rplitudi'ea de r'igcare este lirnitati detensionarea ligamenfu rui roru.o -gi eno-hurnerut.stabilizarea migcrrii: contracfia mtrgchilor trapez * rnarele dinlat (marele

*Tj:Jj:ffttiuneasuperioard a trapezului ajuta Ia rotagia omoplaftilui in ; r;;;ii;

6A

IiI

Cele trei are principaleale arliculafiei umirului:

I - antero-posterior = abductie-adductieII - lrarsversal = fle.xie-extensie '

III - vertical = rota{ie extemd-rotafe internl



e

o

Orig_inel margim wiosra + fafa superioari t/i q"1.lt[ a cfa.ylqylei;

Inserlie: pe ,,\f'{ilOmU*m partea mrjlocie a fegei exteme l didZgi humerale.

Anlepulsia (flexia)(for[[ 3,4,5)

Deltoid(partea

ante-.no

Coraco-

brahialul

i

iI

humerusului in opozilie cu inserlia

Flexia brafului pAni la 90o.

€ tmpotriva gravitatiei - for{[ 4r5: agezat, bra]ele atArnate gi coatele u$or

flectate, omoplatul fixat, subiecflrlflecteaz[ bralul la 90o, palma spre iri jos pentru a

impiedica roialia extemf, cu substiflilie prin biceps brahial; se aplici o rezisten{i

deisupra cotuiui, subiectul nu trebuie sd faci rotalie, adduc$ie orizontali sau

abductia brahrlui.

" i*potriva grayitafiei - forfd 3: aqezat,braful atirnat gi coilrl tt;or flectat,

omoplatul fixat, subiectul flecteazibraful la 90o, palma spre in jos.

@ Forf[ (2): decubit lateral, bratul sprijinit pe o plangeti netedir (sau susfinut

cle examinator), cotul u$or flectat, omoplatll flxat, subiectul drice braful inainte

pena la flexia de 90".

e Fort6 (1) gi (0): desubit dorsal, examinatorulpalpeaz;it fibiele par,tii

anterioare a deltoidului pe & " *tetioarr a articulaliei umdnrlui'

61



it i:/fr,\ .\t)

N,N,i FW{$d ft,-}q

- planul sagital;

- de evitat substitulia prin:e ridica,rea umdrult,i de pe masd, rotafih,trunchittlui

X"T;ffoiTJ;ld"ti:.:,H;:1"J,,::jtri? :y:*r a braruru, u,,Juff :tffi , : :;H,.j :::ffi ; 'l;fil}li*#:#

it fi ,,?-9 ffi::, ?,: l

?, :::rr.u md r u.tu i (go n i o nt e t ri e)

f,rt* - 60"; _ ;{:,rramiscdrii, o,is*,ruJ posterioard a humerusului tn plan s,

^ pozi{ia de start:- decubit ventral.

; *{: f' :::: corp cu ntdna rn prona;ie;.yvanantd: agezat pe marginea s

*::rT_,,1-Tit"ru*. - inapoi" fi;ffiJ#,"n'jt t,

_l:1ryrpe tA'ga-t*"cr,i ffi;#ili.# detenninare:

a omoplahilui;

62

(pentru variantd) flexia *urciffi;'@ (pentru varianti) abducfia urrru*fui,

+ rotafia in



o goniomdrul:

- f:::,:;'x: : ;,w ?*y," r, e, c h i a, r s u b a c r o mt i o n ;:- bra{ulfn wrabl * t r-rr*a,#,uii"; ;;:r:;;iri,li', '

(i\=\*rl2 \ '-#

Retropulsia -- rnarele dorsal Co{u ihumentsrilui, paralel cu axul longitttclinal

bra{ul mobil pe linia medianci aal aceshtia pe fa;a taieratd n b,rip,h,i;

-tntre0-60",

Factorii care limi teazd,mipcarea:1. , Tensionarea mugchilor flexori

brafului.

2. Contactul marii hrberozitdli ahumenrsului cu acromionul (in spate).3. Tensionarea ligamentului gleno_

coraco-humeral.

Stabilizarea m igcdrii :

1. Contracfia mugchilor marele rom_boid, micul romUoiA li ;;;;:;;.'

"'

2. Greutatea t un.t ir.,t,,i

_Y..,Sl i prin cipati :

t,IvlalWitoriati;i

,,,?,Nld.#,..ul M+SJ U"ido,gAI (e,=Cr; Cq) j* Origine:

Extensia bralului - bilonyore

Amplitudinea de migcare: intre 0. gi 50_60o.

a) foig posterioarl aponevro za, lom_

;ffi;ili.Itlt 6 vertebre dorsale *

"r,.6olelomba_re {- vertebrple sacrate, pe ligarnentele su_praspinoase

gi pe partea po*eriord creastarlracd);

63



b) buza extemd.. c re asta iri acd, i', afar ama-. ei c o nllr n e ;c) p_artea posterioari ultimel e 3_4 coaste;d) (in general) cdtlvafibre de pe unghiui inferior ar ornoplaturui.

i rx+1*: in fundur cuiisei bicipitare a humerusur,i.t', Maiele r;otwitdi I -

+ adducfie, palmasubiectul extindedeasupra cofului.

rele.rotw'ritli

ie#$ijfafgluj'i-ffi o (ci, co)i,

: ,-9n*tly: fa[ap.osterioarl unghiul inferior omoplat." lnse4ie: buzaintem[ a culisei bicipitale (in spatere marerui dorsal),

Extensia bra{ului:

" tmpotriva9:1T_lttiei

- fortd 4,5: decubit ventral, braful in rotatie i

:ll:,t:::: l=-n;* I iTf;;il; ;ffi;#:ffi: TJ:llij;i'l:

braful pe toati a'rplitLrdinea cle *iil-*; ;;;;;';#r#;

lf{}"r'tli.?{'r.r'p;:tLi.\11.:1.irr

. I n :.rl'r 1.' ., ,

61



Impotriva gperlgd - fo4E 3: decubirgllrqtr

bralgfe p?^l*ee lrynchi,moplatul fixat; subiectl €rrhtp bmF pe toatd amplitudinea'dsriigrur..

,' F[rI gravita.tie - forli- 2: decubit lateral, braful flectat'ii'.aqezat pe oplangeti netedi (sau srqimn de ermminator); oryop-latui fixat, subiectulrtr a,raf*l in rotafie int'me pe toafiil amprit'dinea de *iqdre ' , '

.

--- - ^'^^'*-

a Fdrd gravitafie - forfd 1: decubit ventral, examinatorul palpeazl fibrele

marelui rotund pe partea inferioara a marginii axilare a omoplahrtui,-qi fil;;i;'marelui dorsal pulin dedesubt. ':

- Noti: migcarea trebuie sd se efechleze mai ales la nivelul articula$ei gleno-humerale; subiectul nu trebriie sd ,basculeze cmoplatul inainte, inclrcila s[

completeze amnfitudinea de migcare.

Ab du cyia umdrului (goniometri e)

deJinirea migcdrii: miscarea laterald ct httmentstthti fn plan frontal tntre0o - l80o (ceea ce reprezintd miscarea contpusd glenohtmqt'qld i axiiscapulard);

o pozi{ia de start:

- supinafie;

65



gi rotafia extemd a braplui ipentru a, permite eliberarea *.orniorrului;

;

rotalia externd a untdrulti .pentnt

rnaximul de ntigcare);

- de evitat substitulia prin:e ntiscarea laterald a trunchiului:o,rotalia tnmchittlui ;s riilicarea omoplatttltti;e flexia/extensia ttndntlui;c gottiometrul:

- ctxul miscdrii : anterior fitarficulafie, fit linie cu qcr.otnionut

1usi,considerald mai s,igttrd tnd,surareaanterioarii);

- vananti: posterior in articu-lalie (de preferat mdsurarea poste-rioard Ia fernei);

- braprl tk paralel:ctr liniamediand a trunchiului,

de_a lungultrunchiului;

- brayul mobil pe linia medi_and a humennului, pei,elrl cu axullongi hdina I a I ace sluia ;

intrb: 0o - Igla.

Abduc;ia bra{ului pfrnd Ia gF _ bilanyare.

Factorii care limiteazr migcarea: pozipia trohitenrlui

falr de acrcmion.stabilizarea rnigcrrii: contracfia rnugchilor trapez gi rnare dinfat; marelej.:l H tartea superioar F, atrapsrutui ajuu , rq,t; omopraturui in sus, ca gi fixarea

i**ir {

l*''11'

e.tleme a diafizeiru*r*flrserfie:pg ,,V -Lll deltoidian _ pu,tro

r,i;'; fefei



supra-splnoase.

Abducfia braluhii pf,n5 Ia 90o:

. impotriva gravita{iei - for{i 4,5:

aSezat, braful atAmat in pozilie intermedia-ri intre rotafie intem[ gi rotalie externi,cotul ugor flectat, pmoplatul fixat; subi-ecflrl face abducliala 90o fbr[ ca articulaliar.rmdnrlui si fie in rotalie extemd (palma

orientatf, in jos pentru a impiedica rotaliaextem[ cu substitu$e prin biceps brahial);se oplme o rezistenf[ deasupra arliculalieicohilui.

A

Impotriva gravita{iei - for{[ 3:

aqezat, braful in pozilie intermediariintre rotafie intemd gi rotalie externd, co-tul ugor flectat, omoplahrl fixat; subiectulface abduclia pffni la 90o flard ca articula-

lia umdmlui si fie in rotalie externi (pal-rna in jos).

e Fdrd gravita{ie - for{d 2: decubit

dorsal, braful pe lAngd trunchi in pozilieintermediari intre rotalia extemd gi rotaliaintemi, cotll ugor flectat, omoplatul fixatdeasupra acromionului; subiectul fbceabducfia pAnA la 90o frr[ ca articulaliaumirului sd fie in rotafie externf,.

e Fdrd gravitagie fo(n L:examinatoml palp eazd po4iunea rnij locie

a deltoidului pe fata externb a ll3superioare a brafului.

Deltoidul(fibrele

mijlocii)

/IIIIIII

tII

trqlarului'(Cs):--H+,r- ,4,--. - /: it

ineme ale fosei

:/

NotS: subiectul poatr pune braful in rotafie externd gi incearcd sd substituiebicepsul brahial in timpul abducfiei; trebuie menfinut braful in poziiie intermediardintre rotalie erlernd gi rotagis interni.



rrIJIJ;3..9":A

Abducyia orizonulrt o nfului (goniometrie),,..,,

e definirea misdfi: migcarea humerusult.ti fntr-ttn plan orizontal de laozilia de 90" flexie a unrdntni pard Ia pozilia cre 90o cbcructielimita de miscare; 'wt rrvL't''L' , - ct ttmciruhti Si lct

* a$ezctt, brarur rotat intern -umdnilfrectat ra g00;:e cleterminare: pkuntl trffitsversal, ptna ta pozi,tiaf nald: brctlul la abcltrcyie 90o; a se evita,substitufia prin rotalia tntnchiultd

" goniontetrul: arul miscdrii :-if vdrfiil nrrorrforu.ltti;* braful fix: la tncepitt, paralel ,r,"o*r',"i to,igiir,,"i"not nt hunnerusulai pe

T::f:;,';,r;rff:::,:,,r:;: ; ;:; rdmdne ;; ;;;;f;'';;;;;;"oerpenctic,ilarpe

variantd:br4$l fix incnrcige.azd 'mirul, anterior de g6t gi i' linie clrcromionprl op,s; in agest caz, ginionrrt*i urojta g0' de ra inceput, valoare carerebnie reginutd prgl, inregistrari ; ,.,,

- bra{ul mobil pe liia mecliand a hutmentsuhti, paralel ctt ctxttl longit,dinall ocestrtia, pe morginea superioard ct braltiltti;tntre 0o _ g0o.

Abrlucyia orizontsld a brayului - bilanyure'

Factorii care limiteazd,migcaiea:l ' Tensionarea fibrelor anierioTe a1e- capsutei articulare gleno-humerale.2. Tensionarea marelui pectoral + delt-oiluii,i fnU.rle antirioare).

Stabilizarea mipclrii: contr:ac1ia ma_relui romboid, micnlui romboiA gi-t ap.zr,fui(mai ales partea mijlocie * purt u inferi_oara) ' L

partea mijlocie a felei externe a diafizei

69



Abductia orizontald a bra{ului:

' lmpotriva gravita{iei - for([ 4,5: decubit ventral, braful i1 abduc]iea+??t pe mas5, antebraful atdrnat vertical la margin.a tt rr.i, omoplatui fi,subiectul face abducfie pe toatd arnplirudinea de mi

humerale qi nu intre ornoplat gi torace.lagiei gle

e Impotriva gravita{iei - for'{[ 3: decubit ventral, brafgl in abducfea4ezat pe mas[, antebraful at6mat vertical la marginea mesei, ornoplatuisubiectul face abduclie pe toatd amplitudinea de miqcare.

a-,id

fiKd i:k

*

v\il|-r*,j

Fdr[ gravitafie - fo(d 2: aqezat, braful sus,urut qi flectat la 90o, onroplatufixat; subiectul face abductie orizontalape toati-arnplitudinea Ar *iq.urr.

o FrrI gravita_fie - for{6 1: se palpeazd fibrele *ur.ulurc ale por}iuniiposterioare a deltoidului pe fap posterioaid a articulafiei umirului.

i IIII, l. 3: I 0o;"A:i{di'ii iiSr g i 26n tqiI91 a t t nt d,t Li

Adducyia orizontald u umdrului (goniontetfie)

tlefinirea-miscdrii:

nttigcarea ltunterusului tntr-un plan orizontal c{e lapozifia de 90" abducyie a utndrului trecdnd prin pozilia ae io" Texie a untdrrlui,tncrucisdnd trunchiul pdnd la lirnita rniscdrii;

""tigoi ale miEcirii de reverri,n iio

abduc;ie orizontald nu se rndsoardl niisror:un se ntdsoard c{e la poziyia cle flexie90" a urndntltdtncrucisdnd trtmchiul;€ Pltzilia de start: asezat, brafiil rotctt intern -umdntl f ectat la 90";

e determinare: -plaru.tl tt'ansversal, pdnd la ponyia fnald: brayul fntcnrciseazdtntnchiul la lintita-de miscare;



- ct se evita srbsfru,no prfn: rotagia tnmchitilrtio goniomdrul.- cri;j mi;cdrii : in vdr-fiil acromiontiltti;

braptl- f.tt F*leI czt mr-fi longinrclinal'al hunterusuluisuperioard a braluhti din pziria destart; ritmdne tn aceastd pzitie pr_pendiuilar pe tntnchi pe tot paio,r_stil rniscdrii;

variantd: braful fix incrucigea-zd umdnrl, anterior de gAt gi in liniecu acromionul opus; in acest caz,goniometrul arati 90 de la inceput,valoare care trebuie relinuti pentminregistrare

- bruptl mobil: pe linic me_

diand a humerusttltd, paralel qranil longitudinal al, aceshia,

pentarginea superioard q bra{uhti,tntre 0o - 45o.

,pe marginea

Adducfia (forfd 3)

Adducfiu orizontald a bra{ului * bilan{are

Amplitudinea de migcare: intre 0o - 45o

Factorii care limiteazd migcarea:

1. Tensionarea muqchilor extensori ai brafului.2. Contachrl brafului cu tmnchiul.

Stabilizarea migcdrii: in adductiaorizontal6 fo4atn, contracfia muqchiuiuimarele oblic de aceeaqi parte.

a) li3 intern[ cla-viculd;

b) jumitate din ldrgimea feleianterioare a sternului pane la niveiulcelei cle-a 6-a sau a 7-a coaste;

c) cartil4jeleprimelor 6 sau 7 c,oaste.e Inse4ie: buza anterioard culisa

bicipitald

71



t''Mus ch Iu I a'c i aJ i :,- i

ri elioioilt,ipart"a'ariteriodfd)1;.s

Adduc{ia orizontald a bra{ului:

u tmpotriva gravita{iei * fortd 4,5:decubit dorsal, brapl in abducfie 90o, subiectul face adducfia bra 'lui

Itoat6" amplituldinea de miqcare; se opune o rezistentd deasupra articuialiei cotului.

lh

' impotriv-a Slavitafiei _- for{[ 3l decubit dorsal, braful in abducgie 90isub iechrl face adducli a b rafir rui aducAndu -l l a'e rtical [.

e Fdrd gravita{ie - fortl 2:aqezat, braful aqezat pe masd la 90o abductie, tnurchiul fixat; subiectul i

ducellaprl inainte.pe toata amplitudinea de nriqcare.Notd: se pot izol4 pane la ur anrunit punct, partea stemali gi partea claviculard

rnarelui pectoral; in tlytdrile (5) { ^(+),rezistenfa se apfica in aiieclie opusd liniei.ds

tracfiune a fibrelor, {icain sus qi in a{ff6 p.niro partea stemald, qi in jos gi in afrJ ry* partea claviculard; in testarea (3), braprl poate fi pus ?ntr-o abd"r$;,;;

"r*r;0o, pentru a evalua partea slematfl gi ?ntr-o abducgie mai micr d, 90;, ;;;* ;.]};partea claviculari; bralul este, in acest caz, ridicat Ia verticali in

di#li; fib;r;;;evaluat.

FK}T

72



l?otu{ia externd u rtmdrului (goniometrie)

a rleJiflireu miscdrii: miscarea humerusuhi

tn c{irec;ie luterald, ?n itmtl anthi longihrclinctl ctl

htLmentsil.tti;

, pozi{ia de staft:

- supinafie, deatbit clorsal;

- braptl abdtrc la 90o Si cohil tn afara mesei;

- cottil flectctt la 90o Si mfina pronatd;* antebrctlttl perpendiailar pe sol.

' variantl (I): agezat, membrul superior

sprijinit clr um[rul in abducfie 90o + cohrl

flectat 90o, cn antebralul pronat paralel cu solul,

pozilia finrl[: cxtiemitatea este inlr:o pozilic cle

abduclie 90o + cotul flectat 90u; antebralul pi

mina se migc6 spre in sds pfinii la limita migcirii

" variantf, (II): cdncl mobilitatea umimluieste limitatir pentni pozifia de star[ clasici,

sLrbiectul poate fi agezat cu bra-

lul addus gi cotul flectat la 90';

nu este indicati aceasti pozilie

pentm rotafia internd la pacien-

fii cu abclomen voluminos (rota-

lie externii intre 0 - 60")

, tletermin&re:

- plaruil transvers

- de evitcrt stLbstitulia prin:

a arcuirea spatehi (ut-

ten,via spateltLi)

a totalia tnmchitLhi

' scltimbarea unghiului

la ttmdr/cot (exte nsi ct co hilui)

o (pentru variantir) cobo-

rdrea * rotatia in slis a omo-

platului

Rotafia arialllongitudinall

cu braful inebductie la 90n

Rota[ia extem[ (forf[ 3)

.\" .rl /

: .*':{

rff00



o notd: in clecubit dorsal, untd.nil trebile su,s'linul ct.t ul.t sttport core si-[alin ieze cu ncronlionul

a goniotttetrul:'- crxttl miS'ciirii : prin axtil longitudinsl al humerus'ului, ysrin olecrctn

- braful fix perpendiculqr pe sol, pcrralel at Jala lcrlerald ct trunclii;titri:goniometrul citeSte de Ia futceput 90 ;i ,\e ve line cont de nceq.s'lct fut mdsurare

* l:raful mobil parctlel cu linio ntediand a antebralului, ctt an,tl l.ongifudinal

ctl ctrbifttsului- tntre 0o - g0o,

Rotu{ia externd a bra{ului - bilan;are

Amptitudinea cle Lrigcare: intre 0o - 90o.

F actorii care limi teazd nrigcarea:

1. Tensionarea pirfii anterioare a ligarnenftilui

coraco-humeral.2. Tensionarea muqchilor rotatori interni ai bra[rlui.

Stabilizarea migcdrii: contraclia mugchilor trapez * marele rornboid * niculronr boid pentru ftxarea ornoplatului,

capsular * iigamentullui

r,*e,r.LJg,,ffi llF$itjdi^edp:ijlar(.Cs,ce).,,,,

. Origine. 213 inteme ale fosei sub-splnoase.

n Inserfie: fafeta mijlocie a mariituberozitdli a humerusului.

R.ota{ia extern6 a bra{ului:A

o {m{iotriva gravita{iei - forgd 4,5: decubit ventral, bra}ril in abclucfieia90 gi aqezat pe rnas5, antebralul atAmat vertical Ia rnarginea mesei, olrolilatul'froai

1'[



cu mana $i antebragl, dar lasand posibilitatea dc r t *; .*,t.rrffibalanseazir antebralul inainte qi in sus, qi face o rotatie externi u Utni.,i,,i ;; * tdamplituclinea de *iq.ar.; rezisienla se aplicd pe antebrag clcasgf ; ililifi.

' '

tmpotriva gravitatiei - fort[ g: clecubit ventral, bratul in abducfie la 90oqi aqezat pe ntasi, antebratrii atArnat vertical la margineamesei, omoplatul fixat qintina contra

_fegeianterioare a bralului pentrn a impieclica abclucgia (frrA u i.nu

nrigcarea); subiechll balanseaztrantebralul inainte qi in sus, qi face o rotalie r^d;;a brahrlui pe toat[ amplituclinea

de mipcare,

f{I

/

s FErd gravita(ie - forfd 2: decubit ventral, membrul superior atdrnat larnarginea mesei in rotafie intemd, omoplahll fixat; subiectnl face rotalia extenrd abrafului pe toatd amplihrdinea de migcare (nu trebuie ca antebrafirl s6 fie in

supinafie, ceea ce ar permite o amplitudine completi de rotalie extem[).e Fhri gravita{ie - forffi L: se pbate palpa micul rotulnd pe marginea axilari

a omoplatului, gi subspinosul pe corpul omoplatului sub spin[. ;

Rotayia internd a urndrultri (goniontetrie)

,n txo dejinircn wfigce'irii: rniscarea hunieru-milui

cr xului longi fidinal sl hrnn entsuhd ;

fn direclie rnecliulci, ti juntl

75



E pozi{is de start:* clea,tbit dorsal;* bralr,rl obdas la 90" Si cotul tn afara mesei;

- cotulflectat la 90o Si mdna pronatd;* antebra .ul perpendiatlar pe sol;

' r,ariautS, (I): a4ezat, tnembrul superior sprijinit cu mndrul in,abduclie 90" +

cotul flectat 90o, cu antebraful pronat paralel cu solul; pozitia frnald: extrernitateaeste intr-o pozilie de abduciie 90" * coftil flectat 90o; antebratr.il qi mdna se miqcdspre sol p6nd la lindta miqcarii;

u vaiantd QI), chnd

; mobilitatea unrS.mlui este li-mitat[ pcutm poziiia de start

clasic6, sr-rbiectul poate fr

.a4ezat cu biaful addus qi co-

tul flectal la 90'; nr,r este indi-

ca.t[ aceastd pozilie pentrLrrotafia intemf, la pacienlii cu

Rotafia intemd Ftr^,.

(forfd 3,4,5)'n'{titr

a

Ii$

II

abdomen voltuninos (rotafie interndirrtre 0 - 80');determinare:

- planul transvers;

- de evitat substitulia prin:e tracpiiunea tnainte a tundruhti;

rotalia tnmcltiulut;6 jlexia frunchiuluf ;

e'schimbarea unghiultti la unrdr/

cot (extensia cottilui) ;

e (pentru. varianti) ridicarea +rotafia ?n jg,s a ornoplatului;. @ rtoici: tn c{ecubit dorsal.,

braful fix e,ste perpenc{ictlargoniometrul va cifi }ola incept;

ctr trmdrul qbdus la 9ao Si cotu.l flectat la 90",

pe sol, bralul mobil de-a lungul cubifisului;

o gottiotnetrul: axul tttiscdrii : prin axul. longitt,tdinal al lnnnerusttltd, prinolecran,' :

* bra{al fix perpendiutlar pe ,sol gi paralet cu .faya laterald a trunchiului;gortiontetr"ttl citeste de la fnceput gA9

Si se va line cont de aceasta tn rndsurctre;

- bra(ul ntobil paralel cu linia mediand a anfebrafuhi; cu antl longirtalinalal atbitttsuhti fntre Ao - 70o.

Aneplitudinea de rnigcane: intre 0o qi 90o (70.).

F'actorii care lirniteaz6 naigcarea :

1. Tensionarea paqtii superioare a ligarnentului capsulzu.

2. Tensionarea muqchilor rotatod extemi ai braftilui.

76



Stab il izarea migcdrii:

L Greutateatrunchiului.

2. Contrac[ia muqchilor trapez, marele romboid

fixa ornoplatul.

qi micul romboicl pentnr a

e Origine: '

a) 213 interne fosai subscapularl;

b) 213 inferioare $a"1 u1 marginii axilare a

omoplatului.* trnse4ie:

a) mica tuberozitate a humerusului;

b) partea anterioar[ a capsulei articulare.

Maftliiiilorial: ,;i

|ilffiffi Maitl'tr*sal JCi;Cz;--C.r),.,.;"f

u Origine:

a) apohzele spinoase, ultimele 6 vertebre clorsale;

b) foila posterioar[ aponewoza lombo-sacratii (fixatl pe apofizeie spinoase

ultirnele 6 vertebre dorsale * vertebrele lombare * vertebrele sacrate, pe ligamentele

sripraspinoase qi pe partea posterioari creas[a iliaci);-rl buzat*it*e ,rruitu iliacd, in afaramasei comune;d) partea posterioar[ ultimele 3-4 coaste ;

e) (in general) cdteva fibre de pe unghiul inferior al omoplatului-

" Insertie:in fundul culisei bicipitale ahumerusului'



Rota{ia iniernd a br.atului:o rmpotriva gravitatiei - fort5 4,5: clecubit ventral, braful ?n abducfie lm gffi*gt agezat pe rnas5, antebraful atd'rat vertical Ia marginra,urrri,

omoplaful fi_Em mmtdna gi antebra$l, dar lasdnd posibilitatea rt, o a.* o rotafie; subiectul balansmm*nffiia*tebralul i'apoi qi in s's, qi face o rotalie intemi a bra$rLri pe toatr amplitudilm,mm,de rniqcare; rezisten{a se olrti.a pe antebrai aeas.,pr pumnurui.

Impotriva gravitatiei * for-tE 3: clecubit ventral, brapl in abducfie la g0o9l agezat pe masS' antebrafr'rlatamat verdcal la inargiii.u r-r-;, oinopiatul fi:xai;ubiectul balanseazr a'tebiar l rrrp i - il;: ui a* o rota$e i'temd a bratuluie toatd arnplit'dinea de migcare. :

r4w \r rulauc tltt

o F'dnd ga'avita{ie - fontd 2: decubit ve'tral, rnenrbrux superior at6.niat laatginea mesei in rotafe extem6, omoplatul ft;;; subiectul face'rotagia intem' aralului pe toatd tnpiitodi,r.J4: tiil;;;'nr,, o.u ie ca *rt u*gur s6 fie inro'afie, ceea ce ar pennire o arnplirudil, ;;,iilra a, rotafie inremd). \o F'Erh gravitaiie - Fouta

.r:, se pof purpu fibrere *ur.uputarurui i'rofunzimea axilei aproape cle inser,tia lor.r - -

7E



Ridicltonrl scaoulei/-

I/,' ,Romboidul mic.a./

- : -l-'Romb oiclLrl maret'*.f.Rornboidul

mic

'---\FPt tndul mare

mi;c5ri-testptdnatul

\.r'\

t

na dintre

penfru

U Cea de-a doua mi ca-

re-test pentru umdridrEcatulbafuEi

i\=-:lFozilia de func{iune

a umdmlui

79



B

Suprafef e articulare ale articula tiei co tului4 (nnnerale): 1. Capsula articutard; j, Foseta coro-noidd; 3. Iipicondilul medial; 4. Trohleea; 5. ganful

i nternredi ar; 6. Cubitusul; 7. Foseta radi al E;

(antebrahiale): I. Capsula articularl; 2. Incizuraohleard (partea olecrhniand); 3. Incizura trohlear.d

. Foseta capului radial

(partea coronoidian[); 4. Tuberozitatea cubitusului;5. Tuberozitatea radiusului; 6, Liganrentul inelari

III.2. Bilan;ul articulur Ei musculat,ul cotului t

ini.2 I ^Articula{iile rnemhrului superior: libe]- (XX] - ^Articuna{ia cotutruffi

La fonnarea articulafiei cotului participS-trei oase: hulerusul, cgbiftisul Ei

iYL* l,*:a \.acest,t].iog,teoretic, sirlescriu trei articulatii: hun**o,tHtuti

ro+adiali gi radio-cubital[ proxirnali. Deoarece pentrutoate acestea r*;iil-icapsul5 gi o singur-d sinovial5, m{oritatea autorilor ciescriu ia nivelul cotului o si

a:ticulagie



Fiziologic insi se descriu doud articulalii diferite, una in raport cLr migcirile

de prono-supinafie qi alta in raport cu rnigcdrile de fle xie-extensie.

Articticrtia radio-cubitald proximctld este o trohoidi, in raport cu miqc[rile, cle

rotalie (pronafie-supinafie); artiailalict hmnero-cubitalii o trohleartroz[ qi cea

htrnero.radialit o elipsoidd, realizeazi miqc[rile cle flexie-extensie ale antebratLrlui

pebra .\ --') - ' t,'

Deoarece considerentele fi.rncfionale au prevalat fall cle cele anatomice, s-a

convenit ca in articulatia cohrlui sf, se recunoasci de fapt doud articulafii:

Articula{rile radioulnare

1. Ligarnentul inelar al radiusLrlui',2.IJrna;

3, ProcesLrl stiloid nl ulnei; 4. Discul arii-

cular; 5. Procesul stiloid radial;6. Mem-

brana interosoasd;7. Radius; 8. Coarda

oblicir: 9. TendonLrl ntrgchiulLri biceps

(scclionai)

Articulafia cotulni (vedere mediaid clreapti)

1. Burs6 seroasd; 2. Tendonul mugchiLrlui bi-

ceps;3, Tendonul mugchiulpi brahial;4. Fund

de sac peLiLadial; 5. Ligament inelar; 6. Nervul

cubitaliT. Mugchi triceps; 8. Fasr:iuulul pustedor

al ligarnentului colateral cubital; 9. Fasciculul

anterior al ligarnetitului colateral cubital'

Articulafia coftrlui (r,edere Xaterald dreaptd

I - Cepsula ariiculard; 2. Fascicolul anterior;

3. Fascicolul posterior; 4. Tendontrl mugchitrlui

b,;eps brahial; 5. Fascicolttl posterior: 6. Tendo

r':l rirepsr:lui. A. Flunterusul; B' Radiusul;

,t ?.

ilc. cu,b::c-**

81"



l ) arti cLrl atia humerusului cu oasele antebralu lui (hume ro -anteb rahi al a) ;

2) articulafla dintre ertrernitSlile proxirnalc ale radiusului gi cubi

(radio -cub ital a p roximald).

Se coustat[ c5, pentru miqcarea de flexie-extensie, articrilafia hunero-cu

e ste hotdr€to are. Articulatia humero-radial[(el ips; oi d [) unneaz[ rni qcdrile arti

hunero-cubitale.

Sup rafetetre articulare:s supra.fala artictilard htunero.ld - fata articulari eptfizadistal5;

6 suprafafa articulard antebrahiald = fi:tele articulare epifizele pr

radius + cubitus.

ft{ijloace de unire:)-s capslwl,q articulard - se insereazd. astfel ca cei doi epiconclili r[rn6fr li

pentru inserfii, musCulare, iar virful olecranului qi procesul corcnoidian sunt

interiorul capsulei;'^''

liganreniul colateral cubital

-pleacir cle la epicondilul medial

-sprc

rnedialf, epifiza proxin-rali cubitus(marginea incizurii trohleare);'este un liputemic, triunghiular, c[ruia i se descriu doui faxcicule: a) fasciculul hur

coronoidian b) fasciculul humero-olecranian; ;

c ligamentul colateral rsdial- pleac[ de pe fafa antero-inferioard epi

lateral - dA doud fascicole divergente care trec inaintea + inapoia capului radial -fixeazAla extremitatea respectivd a incizurii radiale a cubitusutui; sunt strAns legale

ligamenhll inelar al racliusului. .l '

Cele doui ligamente colaterale sunt foade rezistente, prin intermediul

putdndu-se produce smulgeri ale epicondililor,Raporturi: fala anterioard a articulaliei - planutr profund al plicii cotului.

' Articula{iile radiocubitaleRadiusul gi cubitusul sunt unite intre ele prin doud articulajii trohoicle - la

nivelul epifizelol proximale qi distale- gi printr-oiind*sn"to zd"Ianivilul diafizelor.Articulafiile radio-cubitale forrn eazd, o unitate ftincfional6,legathde migcarea

de pronatie-supinafie.,

Articula{ia radiocubitatfi pnoximalS este o articulalie trohoidS.Sup{4fg{ele arficulare: incizura radiall a cubitusului = segment de cilindru

gol radiusul'= jurn6tatea'mediall a circuinferin]ei capului, segment de cilindnr plin;intie cele. doud suprafcile exist[ o mare dispropo4i*, ,,ipru]ugu cubitald =t/+ Oin

eircumferinla radial5.{ea este completatE de ligamentul ineiar).Mijloace de unire:

; * g:apiswla articwiaid''inpartea laterald capsula articulari a cofului, intaritAde ligarnenhll colateral radial; ' ' ; ': i

o ligumentul inela ' - principalul mijloc de unire a oaselor;

B2



, liSsmentul pdtraf - unegte radiusul cu cubitusul; este o larnb. fibroasipatnrlaterd., onzontalS, intre marginea inferioar[ incizura radiala - foln medialircolul radial; acesl ligament este relaxat cind antebraful este in pozilie inienlecliardgi intins in pronatie sau supinalie.

Articulatia radiocubitala distall este tot o trohoid[Supnafe{ele articulare: doud fefe articulare capul cubitusuiui - nna laterala -

junidtate de cilindru * alta inferioard - partea inferioard a extremitilii (htre elefacun unghi diedru), incizura cubitali a racliusului + un fibrocartiiaj triunghirilar

(discul articular).

Mijloace de unire:u capsula articulsrit - se insereazi pe marginile suprafefe,lor articulare;o discul artiutlsr - vArfrrl - peu scobitr,rra dintre procesul stiloid qi capul cubi-

hrsulni; baza- pe rnarginea inferioarl a incizurii cubitale a radiusului; Fata superioara -in raporl cu cubihrsul; fafa inforioari - in raport cu piramidalul; marginea anterioard *posterioarir - aderi la capsula articular[; acest ligament indeplinege rin triplu rol:I) completemd, suprafelele articulare; 2) le menline in contact; 3) limiteazi rniqcirilede pronafie-supinafie.

lvlembrana interosoasd ri':

Este o formaliune fibroasd care umple spaliul dintre cele dou[ diafize aleantebrafului. Se insereazi pe marginile interosoase ale acestor clou[ oase. ln joscoboari pAn[ ia articulafia radio-cubitali distal[, iar in sus se termind la cA1i.,'a

ccntimetri sub hrberozitatea radial[. Spa[iul rfunas liber este ocupa.t ele o formafiunefibroasd numiti coarda oblicci. Membrana interosoasfl prezinti mai multe orificiipentru ramnrile vasculare care trec din regiunea anterioarl in regiunea posterioarI.

Rolul acestei membrane este acela de a transmite forJele de ia extremitateavoluminoasi proximald a cubitusului citre exlremitatea volurninoas[ clista]6 aradiusului,

Coarda oblicd este un fascicul fibros cu direc$e oblic[. care se inserea;d insus pe baza procesului coronoid al cubifusuir-li, iar ?:r jos, p* iralii rmtene.,ai5 aradiusului, imediat sub tuberozitate a radi al d.

IIL?,2. Evaluarec r.s{uf rci

:',II1.2,.2.1:'Flexi a.cotul ul il-,1,:r::: -.-::' -.::. i-. - - I _. :_, ., :. ir

, clefi.nirea rnigcdrii: miscarea mtterioard s u:'tiei:rctltrlzti st;ysinrt{ in pbm s;ug'uui;

u pozi;in de staft: clecubit dorsal, brafii pte iiirigit tytrnchi, r,oiu{ fyttins, wtiirtct

stryinatii;

o variant[: agezat, braful in pozifie uaionici: cieienlinari:;L se r aco plnii, trn

Iinrita miqcirii; pozilia finali: antebraful se n,o::i irraurtr:i hunrcii.rsniui, ci.i .rniir.ra

spre um[r, pffn[ la limita de flexie a cctului.

{}J



Flexia cotului * biceps

braldal (forfa 3,4,5)

o tleterminsre: pl.anul sagttal

s. gonionrctrul: axul migcdrii : l.ateral de articulalf e, prin e.

humerttsttlui;

- bra{ul fix paralel cu linia mediand a humentstilui, cu axulntarginea lsterald a bra{ului

- bruful mobil paralel cu l.inia mediand a antebralu.lui, ct,t. aml lo

al radiusului tntre Ao - 150o,

r#t t.tui, bitan(are.,,',.,;;,,

A.mplitudinea de migcare: intre 0o qi 145o-150o

Facto rii care limi teazd, migcarea :

1. Contacful maselono,or,ihr ale feteloranterioare ale brafului qi

2. Contacful apofizei coronoide cu foseta coronoidi a humenrsului.

Stahilizarea nriqcd rii :

1. Greutatea brafului.

2. h4uqchii frratori ai omoplatului.

@ Origine:'

a) porliunea scuftd - tendon plat pc vdrful apofizei coracoide a omop

8+

Flexia cotului - lungul

supinator (humero-stilo-

radius) (fortfl 3.4.5)



b) porliunea lungi: bureletele glenoidian.''

{, Inser,tie: traverseaz[ capsula arliculari, coboari

inse reazd pe partea posterioarf, a tuberozit[1ii racliusului

in'culisa bicipitala qi se

(exp ansiune aponevrotici,

co sc conftindir cll aponevrozaantebratului)..: , '.. .'i . ':

_' . I '

:,,"si ,lpinlti ^gti,l*ei.ig i.:,,i ,, i .. .ajr"

,.J,,1Nsry1+1.*y pjirit+,li,tg*) f (a$gseg)Si?nu'a$il,rlerytil$g.iflii1,:r1;"'"'Olid in* i J

iitiiatitri i#iioiri i re fei anieiioiie i hume rusului.

" Inse4ie : fafa anterioard a apofizei corono icle'

ttt n i ,i i, i rti i at p i i,'t;,Niio,fl raoiit (Cr,Co),i ii.{jri.l ..,i:"r.-::';'" '

" Origine: .

a) 213 superioare linia supraepicondiliani a humemsului;

b) zona intermuscular[ exten[ sub ganful radial.

* Inse4ie: tenclon plat pe fala extemi a bazei apofizei stiloicle radius.

Flexia cotului:

' tnipotriva gravita{iei - for{[ 4,5: agezat, braful atimat 9i antebra]ul in

supinafie, braprl fixat; subiectul flec&eaz|cohrl pe toatd amplitudinea de mi;care: se

opLlne o rezisten{fl deasupra pumnului.

,)*ftr

\

\\

lrr{

./

, rtriit flo'r' t a*{,, }r f, rnr #'7

.{..

.\-\\

-/ '..I-,J

J

/l

B5



s {rnpotriva gravita[iei - for{d 3: a;ezat, brafirl rtdrnal qi antesupinafie, bralll fixat, subiecrul flecteaze cotui pe toatd anrplitucliuea de rni

E Fdr[ gnavita{ie - fo{E 2: decubit dorsal, bmiul ?n abductie }a 90" qicxtenla bralul fixat; subiecful frce sdalunece antebrair-rl pe mas[ pe toati euriplide miqcare a flexiei cotrlui (dac5 amplitudinea cle uriqcare este liinitatd p.ut o n

extemd la nivelul articulatiei- te$ul se poate face put6ncl braful ?n rotatie iltema)-

: intlg pronalie qi supinafie;

rohmdul pronator intriin acfime, antebralul va ajurge i,r pronalie.Notd: flexorii pumnului pot si se contracte pentru a ajuta flexia cotrd

o Fdrd gravitafie-tr: examinatornl poate

donul bicepstiluiinaintea cubitusului;

tnusculare sunt perceprdmrfala anteri aard abralului.

4Not[: dacd subie.ctuutrfi

cearc[ si se serveasci de m

supinator, se va menfine

bralpl in pozilie inte

purnnului, ca.re vor fi astfel putemic flectate; pururul trebuie relaxat.

1II.2.2.2. Extensi a cotului

" rlefinirea miEcdrii: nti1carea anterioard a antebralttlti supinat ?nsagital, dinflexie maximd inapoi;

" Pozi(ia de staft: -decubit dorslal, briyut peldngd trunehi, cotul. flectatla ntaxim, tndna suptnatd;

variantd: a6ezat, bra-

ful in pozitie de rnarimdflexie; detenninarea se fa-ce p6ni la lirnita migcdrii;

pozifia furali: ante-bralul se miqci dinaintea.humerusului , inapoi, .n.mA-na depdrldndu-se de

um[r pAnE Ja lirnita de e.ltensie a cohllui;e deterfilinare: planul sctgital;

o'@ goniometrul: axu migcdrii : lateral de

htmtentsului;

B6

Extensia cohrlui

(fo4a 3,4,5)

artiailatie, prin epi



- braYul fix paralel ctt linia mec/ictnd a httmenrsului,,cu axr.il aceshria, pemarginecrlatercrldabrafului; i , r,:., .

- bru{ul mobit parcilel ut linia meclic,tnd a antebrctlr,lr,.i, ,r, nn,l'''|orgitttclincrlctl. racliustilui tntre, lS0o - 0o.

.:II ip e r e-tt e rt s i u c ot u lui (goni o me t ri e)

@ Pozilia de stsrt: stryinalie -brafitl pe ldngd lrtmclti, cottLl intins -miinastpinalci,'

, deterrninare: plctmtl sagital;u goniometrul: axtl misccirii : laterctl cle ctrlictilafie, prin epicondiliihumcnrctiltti; I

- axulfix parulel cit linict medisnci a huntent,suitti;

- anil mobil paralel cu linia mecliqnd a antebralulrd, tntre 0o - I0o.. ..,_..: ,. . .....". -- -

, Exie,nsi u cgtruJy$_:,billg n lg1s .:,j

Arnplitudinea de mipcare: intre l45o-160o $i 0o.

Factorii care limitedzE migcarea:1' Tensionarea ligamentuliii anterior, ligarnenhrlui lateral intem qi lgamentului

extem al articulafiei cotrlui.'2. Tensiona-rea rnugchilor flexori ai antebrafului.3' Contacful olecrmului cu cavitatea olecranieini, p* fafa posteri,-:arf, a

humenrsului.

Stab ilizarea m igcErii :

1. Greutatea braflrlui,2. contracfia'r'gchilor fixatori ai omopratul*i.

Mlr$bh ii;i"riii,i c i phl, :r i Ci i t;::lii"tjNe-ffi i. rhdiii( d; c,)., J

* Crigine: \

a) lunga porfi'ne "- hrberozitatea sub-glenoidiand a ornoplatrrlui;b) vastul extem * fala posterioari humerus deas,pra qarrfurui rar{iai;c) vastul intem - fufu posterioari humerus sub gonlut radial.r Inse4ie:

,

a) partea posterioard fala superioar[ olecran;b) expansiunea aponevrotic4 ce tnsofefa aponevro za antebrafului.

.:M t1.gi cli i, airc'ce ti :i i':.r r : i. rlr 1' ljt';.1;';;..:r'rla 1BllCOIlOUl;,,J

, n,"'*io'iiieliii dxtens'6ii,ai anteura-g*tui (cie.qigrqrs-

d*pq

epiconcidX

87



Exteirsia cotului: ,'

'. Impotriva gravita$ei - fori[ 4,5: decubit dorsal; bralul flectat la

cotul in flexie: subiectul este fixat; er,tinde cotul pe toatir amplihrdinea de mfr

se opu11e o rezistenf[ deasupra pumnului in planul de miqcare al antebraiulul-

" hnpotriva gravitaliei - forfd 3: decubit clorsal, braful flectat la

cotul in flerie; subiectul este fixat; subiechrl extinde cotul pe toat[ arnplit

miqcare.

e Fdr[ gravitafie - for{d 2: decubit dorsal, braful in abduclie la 9{P

rotafie extem6, cotul in flexie, braful fixat; subiectul ertinde cotul pe

arnplitudinea de miqcare (daca amplitudinea rniqcS.rii este limitatl la nft

articulaliei, in ceea ce privegte rotalia extemd, testul poate fi executat pundnd

in rotafie inteml).o F6rd gravita{ie - for{6 L: examinatorul poate palpa tendonul tri

nivelul articulaliei cotului qi fibrele muscularc pe fala posterioard a brafului.

1II.2 .2,3. Evaluarea anteb ratutrui (pron o-supin a(i a)

S.I ii:srt"Aij;_iiit .i{,i;;' (gdniontetne)

"

definirea migcdrii: rotafia antebralulti Iateral

I ongi htdinal, pornind din pozilia intermediard;

8B

tn jtn'ul andwf



Supinafia - A. veclere lateralaB. veclere axialzi a antebratului

I

\

..

" poli;ia ae stur-t: osezcrt/tn orbstatism -brcrlurpe tdngd tumchi irnmchi; - cotut .fiyt'r n io;,",:r,: r: :,i

i,i..poritiu neutrci f,rir "i;; ;,;:;lrn:,r,rupinalie)in t,io,f, *rfil_p,rn r,rd,:

.\

G

pozi ie

@

@

+ attebral in

e adducfict * ys16ryict externda ttntdntlui;a miscarea brafitlui,.

a schimbarect tmgltitilui la cot* angularea pumrurhd.* goniornek'ul: anil ntiscdrii : prin axul. rongihrcrinqr ctr anrebrafitrtti,nqintea qtbihtstiltti

: i;t,{t';' i, poritr}' oi"'"r,n,n-mecrru;; -n

Jrr,,rrurusurtti,erpencliarlar pe sor - bra(r,i oroiir pLrntrlo,;";r;orutr (pe crjrecrict poricehi);antcrijarJT;i}h' "tj;r;,rturori

e.rrremihtea radiusurui- ei a .,,t;i,rur,,i pe fur.

Pozifia zero (cle referinfipentnr misnrareaprono-supinaIiei

89



Anrplitudi'ea de migcare: supinatia (de la pozifia intemrccliara) intre 0" Ei

F actorii care limiteazl migcar.ea:l. Tensionarea ligamenftilui anterior + ligaurentuh-ri lateral intsmrticuI aliei puutuului.

Supina ia

antebralului

2. Tensionarea fascicur'lui radio-ffiil'- +menrbranei interosoase.

fibrelor inforioare

3 ' Tcrsionarca mugcrriror pronat'ri ai a'tebr,atLrrui.t-

Stabilizareamigc{rii: greutatea bralului

.....'''..

Mugchii'iri.'ffiipau*

i F l:'px , , ip h .sii-'i,',.Nt,1y.-,.,,.1,.,T1r1.g:ll".g,i3yig1at(p5,CeI.e ungltle;

a) porfiunea scurtd - tenclon glat-le vdrf'l apofizei coracoicle a o'roplatului*)porfiunea lungd - bureletele gfinoidian.Insertie: traverseazd capsula articulard, coboara

in culisa bicipitala 5itrseteazd pe partea posterioara i t'berozitafli roai..,rur,ri (expansiune apo'evrofiare se confunddcu aponcvroza zurtebra$lui).--'*'

:

rs;e ;W ;ii1,j t;;u ;,";;' t

ir',' q, ; Ne,$ ia$ia (co)j Y

" Origine:

a) epicondilul humeral;b) creasta * suprafata triunghiula'd sub-sigrnoidiani a c'bitusului;c) Iigamenhrl inerar-+

rigalriontur rateral eie,i, a,ticulaiia coturui.

90



qi se insereazd pe fala

Supina{ia antebratului :

* trnpot,'iva gravita{iei - forti 4,5: agezat, bralul atdntat, cotul flectat la 90

qi antebralul in pronalie pentm a irnpiedica rotalia la nivelul urlirului; muqchii

pumnului qi degetelor relaxafi, bralul fixat; subiectul face supinafia antebrahrlui; seopunc o rezistenf[ pe fafa dorsald a extreuritirfii inferioare a radiusului qi se

exercitd o contrapresiune pe fafa anterioard a cubitustilui; rezistenla se poate aplica

apucAnd fata clorsal[ a mfrinii,

frirpotriva gravitatiei - fortd

flectat la 9do, antebrahrl in pronafie

3 (incontplet 2): aqezat, braful atflrnat, cohrl

sustinut de exarninator;- mugchii pr-rmnului gi

degetelor relaxali, subiechrl face supinalia antebrafului pe toatii arnplittrdinea de

miqcare pentm nota (3) qi pe o intinclere limitatd pentru nota (2).

e Fdr[ gravitaiie - for{d 2: se poate palpa scurlul supinator pe marginea

radiald a antebralului dacd muqchii extensori care il acoperi uu srint in activitate; se

p e rcepo tenclonul b i cep sului brahial inaintea cubihrsuiui.

Notf,: subiectul nu trebuie s[ facd rotalia extemd a brafului qi s[ aducd cotul

inaintea toracelui atunci cf,nd antebralul este in supinafie; in tllma acestei migcdri,

antebraful poate plrea in supinatie, dar amplitudinea migcfuii este linritat[; aceastd

miEcare poate face ca antebragul sd se roteze in supinalie flrd a se prodtrce

contractie tlrusculard.

$\t J

,4(,l,

tl

?

9l



illl.f|il,j.;2t7.=6'iiaga'Eiiitbia.mttiii

i,,,P ,;,g n a {i i1;,tr n tu:b i;a ( u Iui (go, ni o n e n i e) t

€) deftnireu ntiscdrii: rotalia antebrapLlui

I o n gi I u cli ncr I, p a r n in d di n pozi li a i nte rm e di ar ii ;

Pronalia - vedere laterali

B. r'edere arial5 a antebrafuIui

a pozilia de stori: asezal/?n orto,sfnii,sm -brnfiil pe ldngd tnmchi + cotruil

de tntnclti - cohtl flectat la 90o * antehra{u.l itt pozilie neutrd (futre

supinafie) - pttntnul tn pozi{ie neutrd - se line un creion tn plica ntedio-pavariant[: pozilia iniliall = hunterus addus * cot flectat la 90o * ante

pozilie intermediard; pozifia final[: antebrafr rl rotat cu palma in jos

o determinsre: plamtl transvers

- de evitat ntbstitttlia prin:

Pronatia

antebraiului

medial in .ftu ul axultil

92



@ t'ot:alict tnLnchiului;

* rnitcarect brcttului;

o .schintharect lmghitilti Ia cot;

, ctngttlctrect lrumntilttii* ntilcarect creiontil.td prin sldlsirect crltt.tcitrii ctce',sttrict, scu prin ,flexia qi

det,ie rect ptLntmlti;, ctbc{trcfia -v rotctlictittternd ct tmtdrulti;

e goniometrtil: ctxtil nti:gciirii : prin crxul lortgitttclinctl uI ontebra{tiltri,

'ittcti nte ct ct bi tttaLhd ;

- bru(td fix paralel uL linict meclicrnd ct htrntentulti, lterpenclictior pe sol;

j - bratril rribil pn,"crlel ctt creirtmtl (pe direcliapotic.ehi);

,;dun;, incmciqeara extre mitatea raclius*liri gi a cttbitusului pe fala

ante'rioarA ,tntre 0o - 80o.

Pr o rt u{ia a nteb t a{ttl ui - bila n{ar e

Amplitudinea de migcare: pronalia (clin pozitie intenlecliara) - ^""

go'ri 90"

Factorii care limiteazd mi;carea:

l. fenrion*ea ligamentului posterior raclio-cubital, ligamentuluilateral intern

qi ligamentulu i radio -carpian posterior'' * 2. Tensionatea fibrelor inferioare membrana interosoasi'Stab il iza rea nr iqc dri i : g reutatc a bralulr-ri'

;Mnscfip'j$iip-4tiiii"'R'iir;;'ti;i'n:;i;;ir 1 , ,

'';,Neiviii the,lid :(gr,Cr).'

' Origine:a) cap[tul epitrohlean - marginea superioarir * fafa anterioari epitrohlee;

b)caplttrlepitrohleatr_tendonulcomunalflexorilor;c) capzrhrl coronoiclizur * n-rarginea intemi apofizacoronoicli

(intfrlne$e capitul

" Inserlie:a) ll4inferioara marginea eserna a felei anterioare a racliusului;

b) fibrele proftinde se fixeata p. o ,oprofula triunghiulari cleasupra ca'itilii

sigmoide a racliusului.

93



Ill 3. Rilan{ul srticurqr si ntuscurar ur pumnurui +i *nn,ri

III.3. i . Articulatiile rn f; inii

Articulatiile mernbrurui superior riher (III) - Artiutra{iile ma.inii.

Descrienr in continuare nnmaiarticLrlatiile oaselor

carc fomrcazdmSla propriu-zisd, aclica oaselecarpului gi nretacarpului. Arficula_tiile nrfiinii sunt unnltoarcle:

I ) articulalia racliocarpiani;

2) ariiculaliile intercarpiene;

. 3) afiiculafiile carpometacar_pl01le;

4) articulafiile intennetacar_piene. Unii

autori cleosebesc laacest nivel o articulafie proximali(radiocarpizur[) ,si alia ciistala, incare sunt incluse toate celelalte.

Arti culatia racli ocarpian I

l?.::lf: 111 :tr:1iii',:elipsoidare rrnesre racliusul cu randut proximal alcaq'rlui' c'bitus'l nu ia parte la lbr'rar'ea ei. a*rt *ri;il.;;;;dffi- -*,liri' discul ar[icular al articulaiiei radiocubitale clistale.

1-1

,,|T

5

Articula{ia radiocarpiani

,(vizutd postedor, sinoviala injectatd)

1. l-.igarnentui posterior. al articulafiJi radiocubitele;_2._Ligamentul colateral raclial: 3. Liga_ntcntul dorsal al articulafiei mediocarpie.ie:. L,igaurentLrl colateral cubilal; 5. Lirlorior al articulafiei

radiocubitale distale

Articulaf ia radiocarpiana (vlarthanteriot sinoyiala iljectata)

I- Liganenttil twletior al articulalilor raclioctt-bi:ab dbtale; 2. Fa_scia&tl radiocarpimt Si cu.bitrcu-pian; 3. Iigmnenttl colareirtl

r,bitrrl;

4 l ig;;nz*rl cdileralradial,. 5. Circtri sinaiali

*2

9-)



Suprafe{ele articulirrr

crn{.ebrctltLl : cavitatc clc t'e c - ",-

lie ovalard, cn axul urate tt:-*":-

versal - fala infctioari ep,*:ldistalir racliala + fafa attic'.r.:;l

carpiani * faia distali a ;"-,-

cului articular; carynl.

cmiuentS. elipsoidalf, * scai::flt- seurilLurar -l- piraniidal, s--'*

darizate prin ligamenie ir,"';-

osoase.

:^t'J;rT

l: r:;;:; I d - sei' s e re a z 6 I a p e r i t'e ri a s u p r a te e I o r arr i cu I arc ;

" ligamentele pultnat'e - in l-orlra literei ,,V"; srint coustituite diir d:n:ru,

fascicule: a) ligamenflil radiocarpian - se insereazi in partea xperiomd pe urargi.,:r.1,

anterioarf,, suprafa,la articr-ilard radiald * procesttl stiloid radial, Siin partea inferio,-: -;t

pe semilunar * piramidal * osill maro; b)ligamentul cubito-carpian - se insereaza:e

mzuginea anterioard a discului arlicular * foseta dintre capr-rl cubital-procesul siil:rll

cubifal, cle urde: fibrele merg cdtre oasele caqlulr-ri (semilunai- * pirarnidal + cs-Li

mare);

o ligamentul radiocurpian dorsal - mai slab dezvoltat decit ligamenl='t

palrnare; se insereazS, in partea superiocn'd pe marginea posterioari a f-e1ei i*:sr

articulare radiale, iar in partea ir{:erioariipe fala posterioard a piramidalului;

* Iigumentul colateral rodial al carpului - se iusereazd cu vArfil pe stilo::"u

radiali * pe scafoid;, ligumentul colatersl cubitsl sl cartrtwlui - se inserlpe stiloida cubittisu--'u

+ pe oasele piramidal qi pisifonn.

^Articul atiile interc arpien e

Oasele carpului sunt agezate pe dou[ rfurdud, pe fiecare rdld se gisesc cr*r

patm oase unite'intre ele prin ligamente; ?n plus, cele douf, rdnduri sunt unire s,ur

intre ele. Deci, la acest nivel descriem trei gmpe de articulafii:

a) articulajiile rfrndu I ui hrtii (pro.xirnal) ;

b) articulaliile rdndului al doilea (distal);

c) articulagiiie celor doud rfnduri de oase intre ele.

Articulatiile rAndului intffi (proximatr): sunt articulafii plarre.

Suprafe{ele articulare sunt intro scafoid-seniilutar qi semilunar-pirzunid:j

Mijloacene de umire sunt leprezentate de doui ligaruente interosoa,se * d:dilIignmente palmare * doud ligantente dorsale.

Articulalia osului pisiform este tot o articulafie plan5, care are ins6 un nuruur

n'lai mare de ligainente ce intdrcsc capsriia, dintre care dou[ sunt nrai clezvotr::,

ligatnenltl pisometacctrpian * inh'e pisifonn qi baza metacarpianului \ + ligcrnic,'t,'

pisoltamaf - intre pisifomi ;i cAriigi-rl osuirii cu cfrr'lig (osul harnat).

96



-

A'ticulafiile-rAndului al cloilea (clistal): trape.zul,trapezoiclul, osul ,rror. uls'l c, cil^o::

articuleazd intre ere, roi,nan,rir.l'u'rti.urafii plane.Mijloacele de unire sunt trei ligcrrnente inturntnru'n''rirlr ii,scunen{e pctlntareF t.ci ligctmente pos:terioctr-e sinrilare J.ror,ri ,a,,a.,r ?ntai

Articulatia mecliocarpiani: rurege ardul proxinial (e,rcept6ncl pisifonn'l)r6nclul clistal al carpului.

Suprafetele articulare: existi clouicavitigi glenoicle + cloi conclili:

futiculafiile intercarpiene, carpotnetacarpienegi irrtennetacarpiene (l.frarte palmar)

I. Scaftiidut; 2. Sentiltnart'tl; J. p'ir.antirlalrl; LPisi-fot:nni; 5. Ostl at carlig; 6t. Ostl rttarc; l.Tra

-S

e-cfiune p ri n arlicul aiiile niAi ni i (clreap ta)

L Sinoviala articulafiei inferioare;I Sinoviala articul:rfici mcclioeariierre;3. Sinoviala articulafiei trapezonretacarpiene

, riindal proxtnal - ccaitcrte,glenoicld = pirarnidal * ssmlhlnar + fafa internascafoid, lateral ntic conclil fonriat cle scafoicl.r ---

a rdnclul di'stctr - neclial concrir vok,n inos * osur mare * osur cu cArrig (acestcoridil pdtnrnde iq cavitatea glenoicla1

r*,r,rr,;i pr;;;;ffi;i:; vitute gtenoictd= trapez * trapezoicl suprafafa articulari clistali se articuleazi- cu cea proximala;Iiniaarticulardare-fonrrattnui,,S,,.orizontJtrj:^-

Mi3'loacele de unire:

' capsurd articr'trarcT - raxd., intSrita de ligarnente; .

a ligomentul radiql al carpului

- rtg#ent pntenric, in forma literei .,v,,,ihrat pe fap palmari; are c{otd.rontttri Jo*fonrnte clo:la col'l os'lui inarc,clivergent, citre scafoicl +pirarniclat; de acoroffi;;;,;;;i;'r:;,1#. .,,rul supe,ior citre scafoid, unvl iffirlor _ c[tre trapez + trapezoid;s ligqmenl'ul posterior - slab dezvoltat qi inconstant; cle la faia posterioarr airanriclal'lui - clotfi fcrsciuile, s,prrii,, - r;;;';cafoid, irferior - spre trapez *rapezoicl ' Yvt 'vt

A rticula{iile carpometacarpiene

,.r,^,,f;.?,f :gi t.parat

articulaiia carporiretacarpiana a policehii,in eomparatie ctr rc'iarllre carporlletacarpiene are degeteror lT, I{L IV ;i y.

9j



Articulatia carpometacarpianI a policelui este o articulatie in q

nu me qte articulatia trapezomeh.carpianf, .

Suprafe{ele articulare: fa{a articulard a trapezului (patrLrlaterf,,

tratrsversal gi convexd dinainte-inapoi) + fala articr-rlard primul mecarpian (con

trausve rsal gi concavd dinainte-inapoi)

I\4ijloace de unire:o cupsulu articularri- se insereazd la marginea sr-ryrafelelor afiiculare .

baza rnetacarpianului trscoaba realizrt1, de trapez

trapezoid *osul

lllare;

Arti culalii ure ta carpofalalgiene a le ulti rnelo r p atul

degete (sinovialele injectate)I . Sir rcv i ale I e n r ettr c arp ofal an gi en el or ; 2. Li gan t e nh t I n t e I a c a r-

iart h'atrsvet's proftutd: 3. Teaca lendotntlui {le.xorului

caqlianul III osul marufi

ntetacarpianul IV - osul

Mijloace dc unire:@ cspsulq srticulard - inseratd la limita cartilajului articular, intdriti du

ligarnente

" ligamentul interosos - arc fomra literei .,v"; are doud fascicolesils pe osul mare *osul cu cArlig qi in /os corl\/ery spre extremitatea

cinci: undl

r\rticula{iile carp omc*,carpiene ale celorlalte deggte se reali zeazd ?ntre metacam-

piene (lI-V) qi rdnclul disfidfi

carpian; sunt afiiculalii plamm,

Suprafetele articularu

+ osul cu cArlig; metacm-pianul V - osul cu c6.rlig.

inserate foproximaliil

tttefa eerrri arrr rl TTT'^rv r,Evsarrs^rur rrr,I

, Iiganrcntele carpometacarpiene palmare - sult patru sanorizontal, celelalte verticale;

, liganrcntele carpometacarpiene tlorsale - acestea sunt mai numeroase $imai neregulate in dispozifia lor.

,{rticula{iile intenn etacarpien e

Cu. erceplia primului metacarpian, cale este indepeldent, toate celelalhmetacatpiene sntrt unite intre eJe, la extremitdlile lor distale,"printr-un liga're't.

Unirea extremit[{ilon"'proximale prin felele irticulare laterale alomeJlgaqrienelor sun diartroze planifbnne. Mijloacele de unire sunt reprezentate dutrei ligamente palmare * trei ligarlente dorsale * trei liganente interosoase, fiecarudintre ligamente aflfildu-se intre doud oase aliturate.

[Jnirea extremitd{ilor distale aceste extrernitdti nLl sunt unite prinarticulafii propriu-zise, ci priutr-o panglicd -fibroosd, transversalf, intre ,,-,.tol*pianrrl II qi V; aceast[ panglica se riumeqte ligarnetrtttl

transvers proJi*td ailm e t a c: a rpu I ui (v e zi arti cu I afi i 1 e rnetacarpo fal angi ene).98



Articulatiile degetelorFalangele srtnt unite intre ele prin articulalii.interfalangiene. prirnele falange{brmeazd articLrlatii qi cu metacarpienele, articutaliit. u-'.t..n;r;Llil;;;;: '*^*"t'

'{rticul atiile ln etac arp ofal an gien e su nt articul a}ii cle tip el ipsoicl.

, . St'Irafefele- articulare: capetele rotunjite ale metaca,pi.nrro, -F cavitdtile(pufin adf,nci) ale bazelor falalgclor proximale

.

---i-^-

Mijloace de unire:* capwlu articurctrri - ,negte e.rtremitatile oaseror;.,

^r'j, ::'::::u^':, :,':: :,r'e- fomrafiuni fibrocartilaginoase ctense, putemice, peLrLwrrtrvv, P9

fi:i:"f[X: ?l1i^1i:Iiiulor;se insereazd mai rax pe rneracarpiene qi mai strans pe

v^u yrvtLur\-t clt

F.:Y::, i:T:.:::iv{3mocl?fl q*tT .a

primi tenctoanelor flexoritor, aratornistiir ) culfrancezi le numesc ,.fibrocattilaje ie rndrirei sau .,fibrocartilaje glenoidiene,,;

t:,':;i;

Articulafia rnetacarpofalangianl

(cleschisii prin fa{a dorsali)1,1'. Liganrcnhtl colaterttl radial; 2,2,_

Ligtt-menhtl colttteral cilhitol; j. partza

antcri-oard a cap.sulei; A. Capiilntetacarpiaufii; B. prinn

folangitc or e. spu nzdtoare c apt fui trc ac a r p iot t

,A.rlicula ia me tacarpofalangiand

a policelui drept (articulafia

descliisd dorsal)1. Capil nretacarpiatului; 2. Sesantoi_

&il lateral; 3. &tltntfala articulard a

fa-langei; 4. Se.sannidtil rnedia

ligarnentele colaterule - in elantai- c,ite doud pentru fiecare artic,latie(agezate raclial gi cubital pc laturile acesteia,): se inseri: proxinttl:;;,il;ffi;:pianLrlui respectiv - se rdsfi rd. - clistur : iuberozitdiile nrarginale aie falangelor.;

99



fortttertiurti puternice, au rol in conducerea niiqcdr-ilor cle flexie-extensie (o

tie: Ia articr rlatia metacarpofalangiani a policelui, f iblcle anterioarc alelor colatcrale sc insereazi pe oasele seszunoidc);

* liganrentul ntetucarpian transvers ltrofund - panglicd pe fala palmmla utetacarpianul II la V, trece inaintea aiticulatiilor metacaipofaiungierum

spaliilor iuterosoase; fuzioneazi, cu tendoanele flexodlor + capsLlla + lipaltrrare; este liber in spafiile interarticulare; rcprezint[ o legdturi c11 ap

palmari gicu fascia dorsald a mdinii.

Articulatiile interfalangiene. Cu excepfia policelui, fiecare deget arc,

articulafii, ulta proxiniali qi una distalS. Toate articulatiile sunt alcf,tuitq,

acelaqi tip: sr-urt articulalii trohleene. ginglynie.

,t

'Sup rafe{ele articu Iare:s slrPr4fcrya proximal(t - extretnitatea distala a primei * a celei de-or

falange; este o trohlee cu doud depresiuni laterale pentru inserliile ligarnentam

s stiprafolo distald - extremitafile proximale ale falzurgei II gi III;creasti zurtero-posterioari (corespunzdtoare trohleei ) qi doui mici cavite.h turF

tuberozit[ti pentru inserfii ligamentare

Mijloace de unire:

' capsnld urticulard;o Lul liganrcnt palttarlo doud liganrcnte colaterrle

r ii e ta ca rltr-r fal angi enr+,

cu aceeaqi dispozilie ca la a

III;3 .Z Evalu area pumnu lui

ittt,i z i Ftexia'pu inui,il',i

Flexi ct pu nm u lui (goni ont et ri e)

, defr.nirea miscdrii: r'niscat'ea ntdinii fit sens volctr, tn plan scrgital;poziliu de start: cotul

flectaf-antebrall1| +

ptfinnul in pozilie nmclegelele ,sunt uSor extinse/relexate penlnt a elinrinct-eroorecr po-sibi|d priwtenoclezic; tencloanele exlensorulti degetelor stutt prect scu1 te petttru aflexia punmuluf gi flexia clegefelor pe tocttd crmplintdinea de nriscire,.

* pozilia finald: rndna se miscd fnaintea felei volat)e a intebra{ttpi.lfntila de miscare;

@ detenfliilare:

- plcrnul sagital;atta goniottrctrul:

- axal ntiscdrii : cdeasupra dorsultti pttmnulti, trt linie ctt cel de-anntetacarpian;

.

100



vanauti.: deasLrpra apcfizei stiloide aumu Lrl Li i I a n i vel u I tabaclie reiln otourl..;

radiusLrlui, aflatd pe marginea laterald a

Flexia punurului (flexia patmara)(forfd 3,4,5)

t^.._.;.hra{utWiupt l

longitttclinaiaIiactius.trItri'.",ePldor,s.alcnc,nul

,,r c,r,it;:i:ir,i:'lx*ll;:::jry:;,y;:, ,ou;..,n0,,ii, paratet a, crxt,t tongih,ctinc,r

*7

Bnrlioraclialul

Rohrnclul pronator Flexorul raclial

al carpului

Flexonrl cubitalPahnanrl mzue al carpului

Flexorul cLrbitalcubitalul anterior)

*Palrnarullung

--alcarpului

- Flexonrl

superficial al-:, iile"xonrl

E s Fq *Fitratulpronator

profiurd

- - Flexorul lung

al policelui

- * Abcluctonrlhlng

al policelui

i0I



Factolii care limiteazd migcarea: tensionalea ligamentului postcrior roJffii

pumuului:

Stab ilizarea mi gclrii: greutatea brafulLri

.n--'ir'r'.".._'.':. . . .; l.

ilVlugchll pnncrpalr: ii'iVlal:ele palmal,: I

i 6"r, N[iilli'iiidiJ i fii =( c?) .i

u Origine: epitrohleea humerusr-rltti priutr-r"in tettdon

cpitroleeni.

o luserlie:

a) fa{a anterioarir baza uretacarpiariului a1-2-lea

f U) expansiunelabazametacarpianului bl-3-lea-

il C{i b ithltil : airteri 6ii :;f :f"':-ii-l;:.:'.1,J":r*ri/:i-i*i'11+r;{rli:'4i'{vrnr: "1 .

ie:rNelfi.rL cubital (Cr',Dr), f

col1llll1 CLI

supinalie

subiechrl

r-nuqchffi

aqezat pe

flecteazi

* Origirre:

a) epitrohleea humerali prin tendonul coullul (capltul humeral);b) marginea intem[ olecran + 213 superioare ale marginii posterioare u

cubitusului (cap[tul cubital) ;

" Inserfie:

a) pisifonn;

b) extensie pe osul cu cd.rlig + la baza metacarpiauului al 5-lea.

, X[ttschi flccesor: tt zrrl ; "o.,1::,,1.,,-i. ::.."ir.:i.: .i,.-ri,. :.r..'i. ..' - i-,,

f , 3 ,.micul Palmar-' '' i

Flexia pumnului:Impotriva gravita{iei - for{i 4,5:

agezat, antebralul in supinatie aqezat pe masd, muqchii policelui gi degetelom

rela:iati, antebrarhll fixat; subiectul flecteazi punurul pentru evalLnrea tnarehafr'

palmar, se opune o rezisten{I la baza metacarpianului al2-le4 in sensul de extensiu

+ devialie a cubiflisnlui; pentru evaluarea cubftahthti anterior, se oplne o rezistentiIabazantetacatpianului al 5-lea in sensul de extensie + deviatie a radiusulgi,

' trnpotriva gravita{iei - for{fr 3: aqezat, antebraprl in

masd, rnuqchiipotricelui gi

degetelor relaxati, antebralul fixat;pumriul cu devialie radial[ sau deviafre cubitali.

t02



Fdrd gravitalie - for{I 2: agezaL, antebratLrl sr-istinut qi mfi1a agezat6 pentatginea sa intern5., mugchii policelui qi clegetelor relaxafi, antebraigl n at;strbiectLrl flecteazf, pumnul, frcand sd aluuece m6na pe masd; mugchii uoi n notali?n flnctie de devialia care s-a produs

/rNx_.,-

u Fdrfi gravitatie - for'{n 1: examinatonrl palpeazi tendonr.rl ntarehti pctlmcu. pe

fala ;urtero-e.ltemd a ptrntnului gi tend ontil cttbitcrhtlui ctnterior pe fala sa anteio-intem5..

I{otd: clegetele nu trebuie si se rohrnjeasc[, inainte sau in timpul opuneriirezistentei, pentm a evita substitutia prin flexorii clegetelor.

definire.u mi;ccirii: ntiscctrect ntdinii tn s'en,r dor,s'ctl, tn plctn sctgitcrl: '

, poziyia de stort:,l

-cotulflectat; ;

- crntebrapil + pumnil fn pozifie netird;- clegetele trebuie sh fie ugorflectate/relaxate pentnr a elirnina eroarea care poate ap[rea

clatoritd tendoanelor flexorului clegetelor ptea scurte pentni a pennite hiperextensiapunrnului gi flexia degetelor pe toatd amplituclinea cle rniqcare,

a pozi{ia finaki: mdna se nrigcd spre fafa dorsali a antebrafirlui, pdnft la limita

:''migcare;

ct cleterminare: plamtl sagital;

o goniontetrul: axtil tttiscdrii : pe

-fala anteriocrrd a puntmiltd (tn linie ctt cel

de-al 3 -les ntetct cctrp ian) ;

Extensia punnului(forfii 3,4,5)

I

?00 I

0': -

t 0:i



variairt5: deasupra apofizci -.dicide a radiusr-rlui

- ltru{ul .fi* pn iniiloati -{eiei cinlerioctre ct crn{ebrcr u/tti, pcrrctlel ctt e.-ti:ttttl

I o n gi ludi nctl o I rs c{ iu,stitti :

l:ru(ul mobil pe niiloculfetei polrnare a tttdirtii, parcrlel cu crxril lo1gi1rc.{inr;.' ,:ilceltri cle-al 2-lea ntetacarpiait ?ntre 0. - 70o.

Amplitudinea de nrigcare: exlensia primnului cle Ia linia rnecliarl - de ialaJ}".

Factorii cal'e limiteazd migcarea: teusionarea ligapreltulgi anteriorpumnnlui. \

Stabilizarea migcdrii: greutatea bratului.

-Extensonrl ulnar

al carpului

I ungul extensor

mdial al carpului

Scurtul extensor

radial al carpului

Exlensorul contulal degetelor

Erlensonrl

propriu al

ErlensomlTilrapriu

al

-Exlensorul lungal policelui

,Mu qghii pi i11cip,ati r,. P1i1ttu I i, o clia t j; :,:'.

",;,

is ; u-e lilid iii'i Cc, c, )

" Origine:

a) I13 inferioard. creasta suFrai-

epicondilianf, a humenrsului;

b) unele fibre de la tendonul c**,-

mun al uiuqchilor epicondilieni.

' Inse4ie: fafa posterioard foazm

nretacarpianului al Z-lea.

f&i aoii e'a r;:a'ct i 0 l : i:;l

r'rb*ulruni;i'tcr,e;). .,

* Origine:

a) epicondilul hunrerusului prim,

tendonul conlull;

b) ligaurenturl lateral extem al arti_

culaliei cotului.

" hrserfie: fala posterioard apo-fiza

stiloida al-3 -lea metacaryrian.

e Origine:a) epicondilul humerusului pri' tendo'ui comurial e.rte'sorilor;b) apo*evroza lnarginii posterioare a cubitusului.

104

* Inserfre: tuberculul intem baza metacarpianului a.l S-lea.



Extensia purnnului:e Impot.iva gravitatiei - fortr 4,5: aqezat, aliebraf'li' pro'alic arsezat penasi'''rLrqchii

policelui qi degetelor relarafi, antebraprl fi-j;;";,.,biect,lfacextetrsia puntntrlui; pentnr eval,,irea primtlti si certri c{e-'nl a"itra ;uclialse oplrne rezisten{i pe fala dorsali a metacarpianulu i al2-leagi al 3-lca, in se'sul flexiei +cvialici cubitus'lui; pentm eval'ar_ei cthitsltiltLi p.ost.er.it)i.sc op,uc o r.ezistentdc fala dorsaid a metacarpianului al 5{ea in sensul fle xiei - A_ri.ii.i racliusului.

' Impotriva gravitafiei - forf5 3: agezat, antlbraflrn pronalie agezat penasi' m,qchii policelui qi clegetelor reta*agi,

'antebra,rurlfixit; subiectul facextensia puni*rlui c' deviafi. .,.ibitola sar.r cLr aluiuli. radiala.

e Frri gravita{ie - forti 2: asezat, antebraflrl susfinut, m6.na aqezatd pearginea sa intemd, antebrahrl fixat; subiectul extincle p,r*ir,,i,'g.ana si alunece

;'#il,iJ#l#rg*:nrpritucrineacle n'isco,"f u,uq.t'ii ;";;l';;;li i' rirncrie cre

,r\b

o F dr6 ge.avita{ie - fort6 1:

J,.-

\

se pot palpa tencloanele extensorilorpunrnului in prelungirea metacarpienelor alnterni deasupra metacarpianului ul S-t.o.

Noth: nu trebuie s[ lisim clegetele si se inti'da, i'ai'tea cxtensiei pLrmnuf i

;:X.lj],llpce se opune o rezistenta, pentm

",. .r,iro il;;;;;l#irin extensorii

p'-rmnului,p3

.fala postcro_extenria

z_rca $l at J_tea, qi pe fafa postero_

I0-5



i,, i,i.',iifftr;|^r\,.clxttl nii;cririi :

_pu faya clor'atd ct ytuntnztltri certrat tn ,i,nr,,,,,t:.rj?.it|,',:tn tinil ,,,91r"

,1i", a{_r/i'_irr,-)','u"i,r'r,O,llii- bratulJix pe rttijlocul.feyei drtrsale ct antebrafitlui;

I

I InclinatiaI cubiriaI ^.I a malrulI

T

II$

Inclina ia

raclial5 a

malnit| ?r.

- broyul^ntobil pe antl tnetcrcargtiantilui ctl_3_lea;-- tntre 0o - 20o.

' dert'nirea miEcdrii: rniscctrecr miiinii spre htorginea cubitalit, fn plan,frontal;

'poaiyiu

cle start: - crntebrcrft.tl proriat - pumnttl fn pozrlie neutrii - .fofctolctrii r, r,n,oUo,,r,

jrt,getelerel.axcrte;

a poaiyiu J,inuftV: m6na se miqcd asifelcubitus pfrna Ia limita posibila a nrigcirii:

a t[eterntinnra:

apropie clea clegetul nric s6 se

107



- planu,lft.ontal;

-- ct ,s e evitct substitttfra prin:a extensia pumtttthd;

, r-flexict 1rumrutltd;

, gotti.otttetrul:

- axul miqc[rii : pe faia clorsalf, a puttttiulr-ri

linie cu baza celui de-al 3-lea ntetacarpian

centrat in niijlocul carpului, im

- bra{ulfix pe ntiilocul felei dorsal.e a antehralului

- brayul mobil pe axul metaccrrpianului al 3-lea

-tntre 0o - 30o.

III.3.3. Evaluarea rnfiinii

Co eficientul furicf io nal de

mobilitate al punlului(dupit Ch. Roclter)

75

85 8s

8oFLEX EXT

Flexia articula{iilor

metacarpo-falalgreneExtensia actir 5 a arlicula{iilor

ruret ac arp o -fa l zurgie ne

108



Abclucto nrl degehrlui rnic

Flexoml clegetllui mic

Opozanhrl degehrlui

Rarnura profund:ija nervului cubital

Teaca pahnarii

comun[ a flexorilors irper ficial gi profu ncl

/ T eacatenclonului lungului-lflexor aI policelui

--"Tecileflexorului

comult al clegetelor

*-7r-Lurnbricalii

Adcluctonrl policelui

_Ranrura nervLrlui meclian

. 3entry mugchii policelui-

Scurtrrl flexor al policelui

il abductor al

- - -Opozaltul policelui

@ursa radialh)

MuEchii ctccesofi:

o scurtul flexor al auriculan-rlui;

' flexoml comun superficial al degetelor;u flexoml comun proftrncl al degeGlor.

Flexi a arti cu rafiil o r m etacarp ofar an giene atre cregeteror;

* tmpotriva gravitafiei * forf6 4,5:agezat, mani sprijiniti Pe f,a a..sa clorsali, metacarpi*n.t. fixate; subiectulflecteazi degetele la nivelul articulagiilo. mriffiofr,tongi.rre,

pistrfuicl i' e.rtensiearticulaliile interfalangie'e; se opune o rezistentr pe fala a'terioari a prim*luifdnd de falange.----'-"r" rv rcL'LcL crrturrui

Nlotd: se poate testa separat fiecare dege dacd lLrnibricalii nu sunt do forfa egal6.' Impotriva gravita{iei _ for.t5 3 (inconplet Z):agezat' nrf,nl susfitttttd, nietrya_+ienele fixate; subiechrl flecteaz[ degetele latoati anrplitudinea cle ntigcare la nivelul articuraiilor metacarpofalangiene, pistt.Anclirt exlensie articulafiile interflalzurgiene; muir.irr executi nrigcarea pe toat;iamplit,clinea de mi;care pent*t nota f:) Ei pe ampl*tJi"r limitat.ipei:tnr nota (2)

:da--/-\ : .'tt

N==-.';:7 -z- <_34-'.:

lll



- I a. p 'o -',[ 'q,; r]e 9Fa E

b4d,l*--qo4s*u

.J*'::--i'

.. r ,. r.,rl,lrrr,'arh{il {'l ltJ ri i&

;r'i:ti{ ri}..t.r fp i.,rj;r.1 tirr.i{fi,,t ;. r . .

NotS: in toate testele, adesea se

ateta timp cit nu au aeeea$i forfi.

' Fort[ (1) ti (0): se poatecepe contractia lunrbricalilor a

u$or pe fafa palmar6 priurele falangstimp ce subiectul incearc[ si fles&articulaf iile metacallrofalangi ene .

Notd: nu trebuie ca flexorulsuperfrcial * flexorul cornun profundsubstituie lunbricalii in flexii deserdaceqti muqchi trebuie relaxati cetnrult posibil qi migcarea trebuie lin

J in articulatia metacaqrofalangiand.preferi sd se evalueze fiecare deget sr

III 3.3. 1 .2 Flexia interfalangienelor degetelor II-V

Flexia articula[iilorinterfalangiene

l12



Fleriu interfaluttgienelor elegetelor II:{V

(goniomctrie)

' defmireu miscdrii:

- rniqcarea falangei iniitocii spre fa[a volarir a faliinget

p,oxiinie. in plan sigital (flexia in articu-lalia

intcr falangian[ Pro xirnal[) ;

-tniscctect,fclangai clistctle spre -falo volard.a

-fclangei miilocii, tn pim sagttal (flexict in artictila'

yi a in t e rfcrlcutgi cmd di s talit)'

a pozi(ia de sturt':

* cotulflectctt;

- ctntebrctfiil' Pronat;

- pttnmttl ti pozilie netttr(t/tn tryoarit hiper-Convergenfa degetelor

extensie;

- articttlcrlict interfctlangianit cle evcthnt (pritximaldldistald) extins(t'

opozi(iafinulii:- :,' ;i;;;;-'i'nin,'fnt n, giu n ii p r oxi m a t

:' f t',Yol:' . :: :::::st' mijlocii se

apropie clefayct viara i "ftyisti.p','i:':',", on -'::'.',:'::,::':,' ;:':]"i,lii,',,riii'i,,',:iaii'i'iitr"' ttislatn: f?ry yot':'r',.': f':i^::t:,':,:::':,,:,:

oo,ou,o")i*inpo''iok*'i; i;iyn[u'^milryii 1*: -,':^'::,::: ::':l:::':,' ":f:#:': ';;,i ,ii,li,i,',i,";;i;'p;;rl;i;:;;,;, .fleciam pinrrtt a permite ntiscarea complet(t tn

cr r t i i il t 1ia i nt e rfaktngi and cli s t aI d'

e cletetmitture: Plctmtl sctgital;

n goniontetrtil: crxul ntiscitrii = cleastryra felei clorsal'e a artiailaliei de

t e s tct

t(p

ioxtnt at d kti s t ald) p ent n t -fie co r e d e ge t ;

- bragulfux:

, cleasttprcr rniiloctLlti ,felei clorsctle c1 falangei proximcl,e

fakmgei ntiilocii (cirtiailctfi.ct

(artiailalict

t n t e t' fcl an gi ctnft p r oxi rtr a I it) d e ge tttl' d e ev ah t crt ;

o cleasrtprct miilouthti felei lorsaleo

i nt e r fcilct n gt ctnd cl i s t al (t) d e ge ttil d e ev ahta t :

* hraPil mobil:

' clecrsttprct mfiloultti felei clorsale ct .faktngei tniilocii (artiuilalia

interfcilangiand proximald) degehil de evahnt;r i , - - -: ):^+.,t,

n cleasuprct rniiloctLltti fepeidorsale a

-fctictngei

distctle (artiuilalia

in t e rfcilct n gt cm ir cl i s tal(t) cle ge tt tl d e ev ahta t :

variantir: pe rnarginea laterall a fiecimi deget; aceastd metodd esle mat

precisir cflnd articufapilJ sunt mirite de volum'.,-;^);nli nnntrrntl

Notri: crctcd ungrtict cregeturtti de testctt tmpiecricd cantcrchrl complet ctt

gonto,;;trul, se ntodifc(t pazi4a braplui mobil tn-Iaterul:

* tntre 0. _ l}ilo p,rnrr,,tr,lia interfalangiand proximald);

* ttttre 0o - g0o (articulalia inter-falangio'nd distal()'

113



Flexia at'ticulo{iilor interfrtluttgiene proxintule Ei distale ule clegetelor. -ilsntere

Flexorul radial

al carpului

Palrnarul rnare

Flexorul cubitatr

a1 carpului

*Flexorul superficialal degetelor

_ Flexonil proftind

al degetelor

_ _Flexorul lung

al policelui

*. __ Aliductoml lrurg

al policelui

b)FF i'ter'd altofrzacoronoidd c'bitus (capdt,i cubital);

t6nd A insertia rotr,urdului^* /^^-^x+--1 ---,i' i\pronator (capdtul radial).

' Inserfie:

a) tendoanele superficialeb) tendomele profuncle pe

5*/ l*

.Arn;rlitudinea cle rni gcare :

u in afiiculafiile inter'fulangieneproximale hrtre 0

o-120o;

n iu articulaliile interfalangienmdistale intie 0o-80o.

Factorii care trimiteazd ntigce_rea: tensionarea expansinnii tendoa_nelor extensorului comun al clegetelon(1igamentr.rl inelar dorsal al carpului1.

Stabilizarea migclrii:1. GreutateabrafulLri.

Z. Acliunea sinergicf, a nlug_cliilor extensori ai pumnului pentru a

inqliedica fl exia acestuia.

Flexia articulatiilor inter.falan-giene proxirnale ale degetelor

Mugchi principal Flexorulcontun superJiciaI:

' Ncruul median (Cz,Cs,Dr).u Origine:

. a) epitrohleea hunerald prin

tendonr.rl comun al flerorilor (cap6tuIhumeral);

nredius gi inelar (pe marginile falangei a Z_a);nrarginile falalgei a2-ainclex gi inelar.

Fiexia articunatiiior interfalangiene proximale atre degetelor (flexomi comunsuperfi cial al degetelor)

o Impotriva gravitafiei - fo(a 4,.5: agezat, mdna spnjinita pe fafa sa clorsali

f:ty: ljfltlluiqi degetele ?n **t*nrir, prima iatanga a degehrtui fixatd; sLrbiechrl

n e't a,a u o oua ro t

'ga ii ie ;;;; ;',-, rffi ffi ;fr ffi *ffi :'::::*1il?#:l

It4



- @ Impotriva gravitatiei - forti 3 (incomplet 2):f, rgd pe toata arnplitudinea de miqcare pentnr nota)r^rritati pentnr nota (2).

subiectul flecteazd prima(3) ii pe o arnplitucline

F'trexiaarticulaiiilorinterfalangieneclistalealeclegetetror

MuqchiprincipaI^FleroruIcomunproJuncI:o Nenul cubital (Cs,Dr)

o Origine:

a)314 superioare ale felei anterc-inteme a c'bitusul,i;b) aponevroza celor 3 /4 sLrperioare ale marginiiposterioare a clbit,sului;c) fala intern[ apofizacoronoicld

]

e Inserlie'.bazaultirnelor falange ale celor 4 clegete (tencloarlele le perfo reazdpe cele ale flexorului comnn superficial).

Flexia articulatiilor interfalangiene distale ale degetelor (flexoml comunprofund al degetelor)

o irnpotriva gravitatiei - for$d 4,5: aqezat, rndna spnjinita pe fafa sa dorsala,palrna in sus gi degetele in erlensie , az-afalanga a degetulJi dratfl subiectul flecteazia treia fi]angi gi se opu're o rezistenf r pe fap fahraral acestei alung. ] -'* :'-- - *'

impotriva gravita{iei - forfe 3 $ncoryrplct 2): sgbiectul flecteaz[ a 3-afalangd pe toat[ amplihrdinea de nriqcare pentiu noia 1:; $i pe o arnplit*dinelimitata pentru nota (2).

e Ff,r6 gravitalie - fol'td 1: se poate palpa flexonrl comrn proftrnd pe fafapalrnar[ falzurga a2-a.

Not[: in evaluatea a.riiculatii tor interfalangiene proximale, toate articulatiileclegetelor vor fi fleltate pentru a ldsa flexoml . o*un profiurd re J ##;: ,;obiine relaxare ar[tdnd subiechllui unc]e are loc, pas cLl pas, contracfia flexonrluicomun superficial gi ficAnd sd se mobilizeze pasiv articulalia cle rnai multe oriinainte de a-i permite contracfia activd.

III.3.3.2. Exten,sict cle getelor

\II .3,3 .2.1, Extens ia arti cu I aiiilor'retacarp ofalang i e

neale clegetelor II-V '

Iliperesctensia

nX-nV ftoniontetrie)

metacarpofolangiene ale degetelor

s rlefi.ni,ea miEcdrii: miscareo dorsald a clegetuhti,fn ctrtiuilafia metacorpofalangiand, tn plan sagital;

, poaiyia tle stsrt:* ptLmmtl tn pozilie iteutrdl$oard.flexie:

'ii3:-:- j,.'.rO_..d W€d6@ -

cle la 0 la 90.

-articulnlict

metucctrpofalangiand in pozilie neutrii;

11s



o

111allll1

-- articul.ct :ii le in ferfalangiene relqxate-

pozilia .finuld. fap dorsali a falangei proxiniale se nriqci sPre dorsuW

pind la limita miqcarii;

xtensorul collltlll al degetelor extensonil

propriu incle:i qi extensopl auricularului

variantd: de Pe

inelarul se evalueazit

poate fi mai potrivitl

lesut in palmfi;

- tntre 0 -45o

, goniontelri.e: axtt,l miS'cdrii : y-fala volard ct crrticulctliei ntetncarpo{w

lcrngiene a clegetult'Li de evahLctt;

- hru{ul Jix de-a lt'tttgtil mi.lloailM

felei volcu'e cr mefcrcarptil.t'ti degetului Mevahtaf ;

bru(trl nrcbil de-a /zrngmM

rn i.i I o c trh ti .l'e 1e i t' o Ict r e, fa I a n ga p r oxi mM

. a degehtlui de evalncrt; inte(hlangienMrtxl alrncularultll I proxintala.+ clistctl.d se lsot,flectcr;

margiuea laterali a inclexului * degetului tnic; mediusutr +

prin intennediul prjmiloi doi, aceast[ rnetodl altemafiffir

la articulaliile nilrite de volrtm sau la pacienlii ctt exces di&'

Extensia articula{iilor metucarpo langiene ale degetelor II-V - bikmgaw

Amplitudinea de migcare: intre 0o gi 20o-30o - extensia de la linia mediad-

F'actorii care limi teazd migc.area :

I . Tcnsionatca ligarnctttelor autcrioarc ii late,rale''

2. Tensionarea mu$chilor flexori ai clegetelor.

Stabilizarea mi gcIrii :

1. Greutatea bralului.

Z. Acliunea sinergicd a mugchilor flexori ai purinului pentru a impiedica extensia

MuSchii principali:

Extensorul conrun al degetelor:

" Nervul radial (C6,Cz,Cs).

@ Origine: epicondilul humeral

prin tendonul courun al extensorilor.

r Inser,tie: prin 4 tendoane pe

bazafalangelor a}-aqi a 3-a ale celor 4

degete; i-n fala articulaliilor metacar-

pofalangiene, tendoanele sunt frxate

prin lame la liganaenteie laterale.

Exten sorul proprirt s I in clexu lui :

' Nen'ul radial (Co,Cz,Cs).

* Origine: fala posterioarir cubitus sub originea lurgului extensor al policelui.* lnserfre: inrbrd$qeazd marginea intemd a teuclonului extensomlui comumi

peltm index qi'se terlrind printr-o expansiulte a extensorului.

116



alir a primei falange auricular.

Extensia al'ticula{iilor metacarpofalangiene ale degetelor

Exten soru I propriu sl uuriculsrului:o Ncrvul radial 1Cz). Origine: epiconclilul hr"rrneral prin

Insertic: se rineqte cLl exparlsir"rnea

tenclonul comuu al extensorilor.

tendour-rlui exteusotului comLur pc t'a a

Extensia in interfalangiene

(rnqchi intrirneci)

susfinuti,subieclurl

se opune

e Impotriva gravita{iei - forf[ 4,5: bralul sprijinit pe masir, mffnaul in pozilie mijlocie; clegetele in flexie, metacarpienele fixate;

e primul rdnd de falange, flectAnd uqor articulaliile interfalangiene;

pe fala dorsall a primului rffnd de falange.

NotS: se poate exercita o

stenli pe fiecare deget separat;

propriu al indexului ajut[inclexului, iar extensorul

auriculanrlui aj ut[ extensia

a

riu al

1a.

iCu [nrpotrivn gravita{iei - for{a

(incontplet 2): agezat, mina susfi-

degetele in flexie qi punmul in

igie intermecliard, metacarpienele

; subiectul extincle la maximum

I rfurd de falzurge, flectfrnd u;or

tiile interfalangiene; aceasti

se executi pe toat[ amplitudi-

pentnr nota (3) $i iro amplihrdine

' .,i

i.:iu

Erlernorul comun acfionfrnci pe articulaliile

I i'i

itatd pentm nota (2).



o FErd gravitalie - for{5 1: se pot localiza u$or tencloauelc cxtelsorilomdegetelor pc 1b1a dorsald a minii atunci c6ncl tre c cleasupra

'retacaipie'clor..III.3.3 .3. Ahcluclia degetelor

Ah du c1ia degetelor (goniometri e)

definireu.nilgcri-r,ii: tniScorea cle fnc{epdr.{sre winclexttl-ti, inelart,thti

s'i degeturt,ii ntic cre rcr crxct ntediarMs mdinii, tn plan f'onrar; ntecrius,r care rept'ezintd rinwtnec{iand q trdinii

'epoate abdttce crtdt racliar, cdt Eficubital,'

poaiyia cle stdt: -faya t,olard sntebrcg + ntdywspr.ijinite pe *tasii -metucarpianu.l t- falanga proxintafffict degelului de te,ytat in linie cft.ecrptd,.

poailia

finald: degehrl de

testat se dep[rtea-zi. de linia media-ni pdnl la limitamigcdrii;

n goniontett'ul:

Migcarea de depdrtare a degetelorcu coll\'elgen{a axelor lor

Migcarea de lateraiitate

a indexului 1. nruv.aLltltt I| -- | crxul nti;ccirii _marginea dorsald articulcrfia metcrcarpofit_langiand degetul de testat;

bra{ul tix de_a lt,tngul -fetei clorsalet1t etacarpiqnul de ge tztlui de testat ;

- hraful ntobil cle_a lwgut .feyei clorsalefalan ga proxintctld de ge nil cle le,; lat.

Abdu c;iu degetelor, - bilan yare

Arnplitudinea de migcar.e: intre 0o qi 20 -30..

Factoriicare linriteazd migcarea: tensiouarea ailonevrczei gi pielii i'tre degete

Stabilizarea migcir.ii:.l. Contracfia cubitalului antedor.2. Greutatea mAinii.

Sdugchii principaXi:Ircterosogii doriati:. Nervul cubital (Ca,Dr).* Oiigine: fiecae diirtre ei

ntetaca4lienelor intre care se afld.

118

ale cloudcapete pe niarginile acliacente ale



AI ll-lea (meclius) qi al lV-lea Primul (inclex) qi al III-lea

interosos dorsal (rneclius)inelaml) interosos dorsal

J

1n

r/Erlensonii comun

al degetelor

-Abductoml

degeftilui ltlic

--Interoso ii dorsali

--- Scurhrl abductor

al policelui



lrrserlie: bazafalalgelor proximale ale celor 4 clcgete:

a. prinrul Ei al}-leape marginea radiald a inclexului pi mediusr-rlui;

b. al 3-1ea Ei al 4-lea pe marginea cubitald. a nrediusului qi inelarului;c. po expatisiurtile aponevrotice ale teucioauelor extetrsorului cotlturl mlfr

degete lo r coresplllt z[toare.

t-:2h\v/

Ab ductonrl auriculamlui

Als rlu ctot' u I u u ricu I u r u lu i :

o Nervul cubital (Cs).

. Origine:

a) pisiform;

b) tendonul cubitaluluii

antedor.

' hise{ie: tendonul se imparfi,m

in cloui p6rli:

a) pe margiuea cr rbital[, ba'nprimei falange a auricularurlui;

b) pe marginea cubitald, apo-

nevroza extensonrlui propriu al

audculanilui.

Abduc{ia degetelorc Irnpotriva gravitatiei - forfi 4,5 (test pentnt prirnul + ct/. 3-lea interosos

dor,sal): aSezat, tn6na susfinuti, palnia ?n jos, degetele in adducfie, metacarpienelefixate; subiectul face abducfia degetelor; se otrlurle o rezistenfd pe fata racliali airrdexului [i pe fala cubitald, airediusului (pentru testarea separati a degetelor, ss

opune o rezistenln pe prima falangd).

tIt

(.,

:\\'

.l'v,ti .,t

\ d

,.'t

t,l

tl

/t

,(

rl

t

' inepotriva gravita{iei - for'{a 4rS (testpentrtt'al 2-lea + al 4-lea interososdor,sal * abductonil crt'n'icttlarului):sr.rbiectul facc abcluctie; se opsne o rezisten{Epe fala cubitali a inelamlui * auricr.rlamlui qi pe fafa radiaii a mediusului.

o nmpotriva gravita{iei - fo{X 3 (incornitlet 2): aqezat, palma agezati pcmas5. degetele ?n addLrcfie; subiectul face abductia degetelor (meclilsul tiebuie sise nrobilizeze in cele cloud clirecfii); utiEcarea sc executd pe toatd aprplitudi*eapontm nota (3) gi pr zuoplitudine linriiatn pentr-u nota(2).

120



\

I

II

a

f/\

,-it\o

F-ortd (1) li (0): interosogii clorsalirn6.inii.

III 3 .3,4. Aclcttrclicr clegetelor

se afld profi_rnd intre rnetacarpiene

.{

p0

Prirntil interosos pahnar (inclex)

icel de-al Il-lea interosos clorsal (nieclius

Al IIl-lea interosos pahuar (inelanrl)

qi al Ill-lea interosos clor,sal (rneclius)

.rricular) -intercsos

ttLi'ftfl,//e-/ T \lll \i'tlIr

a

; palmar,u al trU.{

dmar

J IV-lea intert

acfiurie asocia

t2t



A d d u c yi a d eg etel o r (gonio me tr ie)

a deJinirea nilscdrii-: rniscarea cle apropiere ct inclexttlti, iuelctrtLlgi Siclegehilui tttic cle oxa ntediand a nrdinii tn prcrnf.ontcrt;

o poziyict dg sturt: faln v-olsrd crntehrctt + m(ina .rprijinite pe ma,sd _melrrcarpianul t- fcrlangct 7tr:oximold ct degehtltn ile te,s,tcrt gt lirnie clreaptd;

pozilia fittnld. rlegetul de testat se aprapie de linia mecliapi - cle rnedius - pa ila liurita miqchrii.

Notd: cdnd esfe cantl, se ntiscd celelqlte degete tn ctfcrii petlttu a permitentis carea completil a clegefitlti de testcrt;

-_**_J

- - Adductorul policelui

Flexonrl profund

al degetelor

Flexorul suirerficial

al degetelor

I

Lrt rrald tero

so qii painiari

goryiomqtrwl: axul nfiscdrii petnetacctrpofalangiene a degetului de testat;

- bra{wl fuv de-a lmgttl -felei clorsale

meclittsul nu se testeazd;

marginea dorsald a articulaliei

metacarpicrnul. degetului de testat:

122

-bra{wI wohil de-a hmgul

feyei dorsctle falanga proxinrcrld degerul cle tesfat.



Adduc{ia degetelor _ bilantore

Anrplituclinea de migcare: intre 20 _25o $i 0.

F actorii cal'e liarliteaz[ m igcarea: contactLrl clegetelor iltre ele

Mugchii principal i- InterosoSii palmcrri:

'Nen'nl cubital (Cr,D,).

* Origine: pe toati lirngimea fetci anterioare metacarpienele 2,4 qi 5.* Inserfie; nrarginile bazei falangelor proxiniale all cleget.lo,or.rpunz6-oare: prifirul * ce.l de-al2-leape marginro

ubitoli.a inclexulul; al 3-lea + al 4-lea

pe nrarginea racliala a inelarului qi auriculanrlui,

Adcluctia degetelord

Smpotriv:l gravita{iei -- forfd 4,5:,aqezat, m6.na sustinutd, palma clirijatd injos, degetele in abclucfie; subiechrl face'aclcluclia'Jegetelor;

,. op,in. o rezistentispre radius pentru index gi spre cubitus pentm inelar t auricular.

Impotriva gravitatiei - foitl 3 (incomplet Q: agezat, palma agezatS pemasi, degetele in abducfie; subiectul face aclclucgia aeglteto, p.iJria amplit*dineade

'rigcarepentnr nota (3) qi pe arirplitudi'e rimiiaia pentm nota (2).

^eF'ar a gnavitatie - forti X.: se poate

pune- in evidenfi contraclia interosogilor

pjmaripresdnd pe inde4 inelar gi auricular pentnr.a_isepara in tiup ce subiectul incearcl s[ iiapropie.

Notd : Co recyia tlevia{iei metn co rpofal on_gienelor (caz pcrtict,tlcu. - tleviatia ulnard aa rti c u la li i Io r nt e tct ccr rpofa Ia n g i e n e tn polianr itare u m at o i d ri) (gon i ont e tri c)

, Xtozi{ia t\e start: rndna + antebralul.pronate ,rprryinite pe

masd, clegehtl de testst fndevictlic cuhitolii;

123



6 por,i{ia Jinald: devialia radiald a clegettthi: ,

' goniontetrul: antl miscdrii : clea,supra orliculctliei metctccrrpofcrlcrngierwa degetu.lui cle tes,tat;

de te.s'lat,'

t.tL.t.t Ltv laJlul,

l:ru{ulfix de-a hmgul rnijloatlui Jblei clor'.scrle ct nrctcrcarlticrntilui clegettisg

- hrulul mohil de-a lwtgtil rniilocului felei clors'crle.fctlcrngcr proximalit clegetw1cle le.rlctt.

Notil: se cott?pctrd amplitttc{inea misccirii uctive cLt cect pas;vd pentr tt cr evalua

scdderea de foryd mu,sculard;se cot?tpord arntplituclinect miscdrii pa,rtve clt nornwde devfalie 0 pentru cr evqlu..a dscd existd cleformctre

-fixcrtit.

. III.3.4. Evaluar.ea policelui

III.3.4' L Evaluarea fl exiei policelui

FI exi u, a r tic u Iali ei ca rp o n rcta c a rpi en e a p o licel u i (go n i o m e t ri e)

clescrierea ndEcdrii: ntiscarea policeltti cle ct ?ncrucisct palntcr ?n trtlanf ontal;' pozi.lia de start:

- pt{mrull tn pozilie neutrd * u;osrd devialie qhilald, pentru a aliniametacarpianul al 2-lea Si rctdiu,s,ul;

a rti culalict carpome tacarpi andfn pozilie neutrd, cu .faya volevd ct

p o li cel t d o ri ett tn tii cr.i I r e i n cle.r ;€ poziyia finald: policele se rniqcd

incnrcig6nd planul palmei citre marginea

cubital5, pfild la limita rniqcirii;

gortiontetrul: axul nriscdrii :pe rnarginea rcidiald a pumnului, lajoncliunea bazei prinutlui metacctrpiancu radiusul;

braful fix paralel cu axulI on gi tttdin q I a I ra cli u s ttlui ;

braful mobil pat.alel ut arulI on gi tucli n al. a l. p ri mt tltti nr e ta cct rpi ct n

- ?ntre 0o - ISo.

Fl exia articula{iei rnets ca,pofal a n gien e a policelwi (gon i om e tri e)

:n_rn*,eelnrsldri.i: ntiscarea policelu,i tncntcisdtrcl palnta fn planf.o;ntal;* poai{ia de start: cotul _flectat u;ot pt,?tnttl f,

extensie mdna supinatd -degetele + policele extinse;* Itor,itia finald: policele i*crucigeazd planul palnrei

a nlAinii, pfurd la limita cle migcare pentnr flexie;

124

pozilie neutrdi'uSoard

citre inarginea cubitali

Pensa polici-digi

Toroidii



n deterntinut'c: plcttttrl.frttntal;

goniometrul: anLI ntiscdrii : p0 t?lto'ginea latet alii ct url:ictLlctfiei tnetacor-

pofalangiene;

varialtd: pe marginea clorsald a afticulaliei metacarpofalangiene;

- bruplfi.x poriltl at linicgniilocie a prinutlti nretctcaiitian;

variantl: pe fafa dorsalii;

- brugl mobii pcil'crlel crt linict miilocie a fcl.angei proxitnctle;

var-iant[: pe mirginea dorsali a fala'gei proximale.

Notii: bralele goniometnlti trebtde sd rdm1nii in contcrct perm0nent uL

reperele nu trebrLie sit se exercite o presitme excesivd ctutpra lor'

- tntre 0' - 600.

Flexia articula1iei interfulo n giene a policeltti (goniornetri e)

w rlcfirir.ert nilgcdrii: ntiycrrect.fttlctngci clistalc tt paliccl.ti ciitrc frtlavolttrri

aJhlcmgei proximaLe a Policehi;o p-oZiyia cle stirt: cotti flectat - antebraltil sttpinctt - ptmtnul in pozilie

n e t t f r d ltt S o a r ci e x t e n s i e'- ct r fi u tl ct fi a i n t e rfa l.cm gi ond exfins

ii ;', 'pizi;iafinaki: fala volarn a faiang*I ,littul. se apropie cle fala volari a

falangei ptoxintil*, la limita cle mi;care pentm flexie;-@ ^determinare:

plcmtl,.frontcil;

@ goniometruli axul irisciirii : pe rnarginea lctteralit a articulctliei interfa-

langiene;

variantir: pe margiuea dorsal[ a articulaliei interfalangiene;

- braptlfix pt,rilul c:u linicnnijlocie a prirnei.fctlange proximale;

(variantf,: pe fala dorsali);

-bra(ul *robil prnt,Iel ut linia miilacie a falctngei distale;

(varizurtir: pe fala clorsald),

Notii: ctqia tmghict policelui tntpiedic(t contcrchil contplet ut goniometnil, se

va miscct brctlul ntobll kttircl pentnt ct creSte ctatratelea deterntiniirii tntre 0 - 80o

F I e-uia a rti tu I u{iilo r ru t s ca rp ofo I a n g i n n c7

Eii interfalangiand ale policelui - bilanftre

Aniplitudinea cXe migcare:

flixia metacarpoiala'gia'l intre 0 5i 60 -70';

. fleria inte rfalangizurlintre 0o 5i 90'-125



Facto ri i ca re lirn iteazi mi gcarea: teusionarea terrdoa.n el or nr u gchilor cxtensoriai policelui.

stabilizarea migcrrii: grcutatea antebmtulLri * a mflinii

Mugchii principali

lrlexia tn articulatia metacarpofalangiand police

S cu rtu I.f'le-ror a I 7t o licelu i :F ascicuIul extern (sLrperficial)

''Nervul

median (Co,Cz).

* Origine: ia) marginea infeiibardligamentul inelar antedor al caqlului; F

b) tuberculul trapezului.

o Inserfie: fala radial[ baza priniei fhlange police (os sesamoid)

Fascicolu I intern (protbnd)

Nervul cubital (Cr,Dr),

o Origine: marginea cubitald a primului netacarpian, intre adductorul police-lui gi capdtul extern al primului interosos dorsal

o hserfie: fala cubitalilbazaprimei falange police (cu aclcluctorul policelli).

Flexia in articulafia metacarpofalangianf, a poiicelui:

* trmpotriva gravita{iei - for{[ 4r5: 4ezal, nr6na sprijinita pe rnasd, palna i1sris,

i:niriulirieiacaipian fixat;

subiectuiflecte-azh

pr-inia falangn a-r poiicei*i, Ai rguurghiali rdmAne relaratd; se opune orezistent[ pe fala palmard a primei fnl*rg..

' Impotriva gravita{iei -. for{[ 3(inconplet 2): subioctul flecteazd prima,falanga a policelui pe toatd zunplinidineade migcare pentnr nota (3) $i pe zunplitu-dine limitati pentm nota (2).

u FdrE gravita{ie

poate percepe o contraclie a scurtuluit26



flexor al policehfi apdsi'd pe faia pal*r ard, a prim'rLriabd*ctor al policel,i) c6nd sribiect*l incearci. si flecteze .

FIexia in articulatia interfalangianl policeX-u n gul.fl exor al policelui :

n hlervul medieur (Cr,D,).* Origine:

'r? a

anterioari racrius, cle ra hrberozitatea bicipitara ra pitratul pronator;nrenrbrana interosoasd;

ap ofi za corono idi/epitrohleea hrune rald.

Insertie. baza fal.pgei unghiale a policelui.

Flexia in articura(ia interfarangianh a poricerui i

t trnpotriva gravitatiei - for'gh 4,5: aqezat, mf,na spijinitd pe masi, palnrau sus, prirna falanga a policelui fixatd.

metacarpian (sub sciirlLrl

a)b)

c)

@

::tj::j:i Yl: y.l 99*u^u

:ghiala (mi scarea s e efectue azd, inplan ut parme i ) ;se

^opuneo rezistenf[ pe fafa palm ard" afalangei unghiale a poti..tui.w^Lqrbvr LrrrSurcllv o, yulrutrlLu.

:,^t',y_::::"1_i.:l:i1i'il Ifo'.tn 3 (incompla z): Jur,i*"r.,i sectea2a fara'ga

j:,,.rd amprit'clinea cre migcare pcntn nota (3) qi pe amprt;Hff ffi1}i;entru nota (2). nOra (//.o Fdri gravitafie .* fortl L:se poate pOrcepe tendonitl lungulr-ri floxor al polieelui pe fa. a pal'rarr iifalange a policelui.

IIL3 .4.2. Evctltn re a ex te nsiei poli ce ltiExte n s i a a rti c u I a ti ei carp o m et o cc*pie n e u p, I , cel u i (goni o nt e t r i e)

descrierea miEcdrii: tnigcarea policelti clin palntd fn ctfurit, ttt plan.frontctl,.poxiyia de start:pumnul tn pozilie neufrd + uSoard devialie atpitald, penlnt ct ctiinict

al 2Jea Si radiusul;

- ct t, ti ct il tt li ct carp o nt e t;ctca rpi cr n intflr'-' fn 1tozi.lie neutrd, cLt.fuyct ttolnyft tr p;tlips,l11;

ccitre index ;a po,i{in finaki: policele se ntis'cd intr-o extensie conrytletit inrifcrrgr palntei,

ftiorginea rctdicrlii pdnii lcr lintitcr misciirii cle exten,sieo goniotnetru[:

- ctxul miscdrii : pe nmrgitteu volcrrci a pumnriltri, lcr jotrcfiti,rrctr {sozcii tnuhri me tacat piqn cu rctcliusti ;

- ltrapil fix paraler ur qrur rongititcrinar ar rodius.tilui- hratwl mol:il trtorcrlel qt ani longittriinril ctl printulti ntetcrcsrgtio:n-- fntre 0a * 20o. ) '

6

o

1-rL/. I



E.rt ert ia u rtic u l atiei nrcts carp ofal a n gien e ct p olic el t'ti (go n i o m e l r i e)

vezi Fle.ria urti*tlafei nrntLri,rpo1i,to,,gin,io n policeltti (goniontetrie) =:

tni;carm inver,s(t.

E xt e tt sirt a r ti c u I ali ei i r tterfcrl u n gie n e u p olic el u i (gort i o ftte t r i e)

vezi Flexiu srticulayiei iiierfal rmgierti u prtlicelui (goniometrie) rtri,curecr

inv-ers(t

Ext en s i a a r ticu I a {iilo t m et s c u rp oful a tt giu rt ci

Ei interfalnngiond u policelui -,bilanlarei.

A.mplitudinea de ini gcare:

- extensia tnetacarpofalangienei intre 60o-70o ;i 0o;

* extensia interfalangienei intre 90o-0o'

Factorii care lirni teazdntigcar;ea :

tensionar.uli g**ltului alte ri o r * |i gameptele 1 ateLal e p o1 i ce'

Stabilizarea migcdrii:

1. Greutatea antebrafirlui qi a rniinii'

2. Acliunea sinergicl a muqchilor adcluctori ai pumnului care ?rnpiedica

abductia punrttr.tlui (flexia radialir)'

Extensia in articula{iametacarpofalangiani a policelui Mugchiul

pr'incipal

Scurtul ertensor al Policelui:o Nervul radial (Ce,Cz).

' Origine:

a) falJdorsali mdius, sub lungul ibductor al policelui;

b) rnembrana iirterosoasd.

' Inserlie: fala dorsalfl a bazei prinrei falange police'

Extensia in articula{ia metacnrpofalangiand a policelui

, tmpotriva gravita{iei - fortd 4,5: a;ezat, mdna sprijinitn pe tnasir, prirnul

*retacarpial fixat; sJrbiectul extincle prima falarrgi a policelui; se opune o rezistentE

pe fala dorsald a acestei falange.

* tmpotriva gravita{iei - for{6 3 (incomplet 2)z subie_ctul extinde prima

falang6 a policel,,i pJ toata amplitudinoa,le ntiEcare pentnt nota (3) ;i pe amplitudine

ximitatii

flr*o (il ql (0): se poate percepe tenclo'ul scurrului extensor al policef i la

baza nt ctacarpianului policelui



a

Extensia in articula{ia interfalangiand a policelui - Mugchiul principalI-ungul extensor al policelui:u Nervul radial (Co.Cz,Cs).

Origine:a) fafa postero-extemd radius, sub lungul abcluctor al policelui;b) niembrana interosoasi.

' ftiEerlie: faga dorsald a bazei falangei distale police.

Extensia tn articula{ia interfalangiand a policelui

* Srnpotrivn grnvitagiei ^- for{i zi,S:

aqezat, mAna sprilinita pe marginea sa cubitala, prima falangi a policeluifixati; subiectul extinde falanga clistald (miEcarea se efechreazdin pianul palmei);

se opune- o rezistenfi pe fafa dorsald falanga distali police.u irnpotriva gravitafiei - fortfi 3(incomplet 2): subiectul ertincle faiangadistal[ a policetui pe toati amplitudinea de miqcare pentm nota {3) li p*qmplltudine limitatd pentm nota (2).

Fortd (X) gi (0): se poate palpatendonul lungului cxi.eusci ;i) trlgtriceliri pc:

fala clorsald a mffinii, irrtre capul primului metacarpian gi baza cehli cfe-al doitea,poate fi de asemenea palpat pe fala dorsald a primei falange.

1.?.9



IIL3 .4 .3 . Ilvcthnrea abducliei pol icelui

Ab d u cyia p o I ce lui (goni o m e t ri e)

definir ea miscrTrii: miscarea anteriocrrd n policelti in plcrn .s,ctgitcrl, ina.fcrrct pcthnei tn littie at indextl;

u. poliyin de :;taft: -?t,mnttl fn pozilie netirii _ policelepalmei s'i inclexul (notd; crc:eastct este pozilia de ,s,tctrt - Ttozilict

poctle indica 20,scru 3Ao se furegi,streazd ca a);poaiyia.t'inald: policele s-a miqcat inaftra palmei

cttittge fcrla vol,arii ct

0 -, desi gonionrctrul

linie cu indexul, Ialiniita de migcare;

@ gottiontetrul:

ctxttl misciirii , marginea rctcliqld), ct putttntltti, Ia jopc{itmea hcrzelorprinntlui q'i a cefui cle-al 2-lea ntetacarpictt;

- brayulfix de-a lungttl ntarginii laterale al 2-lea metacctrpian;

- brayul mobii pe -faya dorsald de-u lungul primului rnetctictrpian;

- (r,ariantil) tntre 0o - 70o.

Abducyia policelui - bi.lun{are

Amplitudineala nivelul articulatiei

Factorii care lirniteazi migcarea:

I Tensionarca pielii intre police qi index2. Tensionarea primului interosos dorsal.

Stabilizarea rn igclrii:1. Greutatea antebrafului qi a mAinii.2. Aciiunea sineryici a adduciorilor pumnului pentru a inpiedica o abci'ciie

a,pumnului (flexie radiali).

Mugchii principaliLungul abductor al policelui:

Nervul radial (Ce,Cz).

u Origine:a) faia postero-extenrf, cubitus sub €ulcollelub) 1/3 rnijlocie fala posterioar.d radius.o Inserlie: maiginea ertern[ bazaprimului metacarpian.

Scuftul crbductor al policelwi:i '

'

o Nervul median (Co,Cz).

o Origine.

a) tuberculul scafoidului;

b) creasta tlapezului;

de migcare: intre 0 qi 40-50o migcarea se efectueazi nrai alescarpo-llletacarpiene

130



c) ligamentul inelar anterior al carpului. :.

Inserlie:

a) marginea extemd bazaprimei falange police; ,

b) cap sula articul ard p rima arti cul atie metacarpofal amg i anir.Murrch.i (tccesor:

' nricul palmar

Abclucfia policeluiA

o Impotriva gravitafiei * for{d 4,5:

. T:rut,Ttfoo susfinuti, cele patru metacaipiene inteme * pnmnul fixate; subi-ectrrl ridicir vdrtical policele pe amplihrdinea cle migcare cle abducgie; se opure o rezis-ten{d pe nrarginea extemi prirna falangd police; dac[ I'rurgul abductor al policel'i estemai putemic ciecflt scr rrhrl abductoq policele va fi tras sple *nrgilea radiald a mti'ii:daci scurful abductor este mai putemic, cieviatia se va face spre marginea cgbitala

impotriva gravitafiei - fortl 3 (incontplet 2):agezat, m6 na susfinuti meta-carpienele + mfun fixate; subiecftrl face

abclucfia policelui pe toati amplituclinea demigcarc pentm nota (3) $i pe amplitudinelimitati pentru nota (2)

' For{fi (1) li (0): se pot percepe u$orfibrele scurtului abductor al policelui pe emi-nenla tenari in afara scurlului flexor al poli-celui; se poate palpa tendonul hurgului ab-

ductor al policelui aproape de inserfia sa.

IIL3.4.4. Evctlttcrrecr ctbducliei policehi

,Adduc{ia policelui - bilantare

Amplitudinea cle rnigcare: de la 40 -50o la 0o;

nriqcarea se efoctueaz1,,ntaiales, lanivelul articulatiei carpo-nlctacarpiene.

$tactorii care limiteaz[ migcarea: contactul policelui cu al 2-1ea metacarpian.

\

1

t\

131



Stabilizarea rnigcdrii: greutatea miinii'

Mugchii plinciPali:

A cl d u ctor u I p ol icelui :

Por'{iunea oblicI

Nelril cubital (C*,Dt).

Originc:a) osul mare;

b) fala anterioarl a bazelor ntetacarpienelor al 2-iea + al 3-1ea;

c) ligainetttele interosoase ale carpr-rlui.

o Inserfrc, ;

a) se ulegte cu tendonr-rl scurtulfi fleror al policelui + ctt porliunea 1tt11151re,rsd

se inseiape fala cubitalf, abazeiprimei faJange police (os sesatloid);

b) u1 fascicol pe porliunea extemi scurtul flexor al policelui * scurtr-il

abductor al policelui.

Por'(iunea transversd Nervnl cubital (Cs,Di).

Origine : 2/3 inferioaie fala auterioard metacarpianul al 3-lea.

u Inserlie: cu partea intemil a scuttului flexor al policelui + porfitlllea oblici

pe fala cubitalil bazJprimei falange police'

Adduc{ia policelui

o impotriva graviata{iei - fortfi 4,5: a$ezaI, m6na sus,tinutS, cele patm meta-

carpiele inteme fixate; subiectrl face adducfia policelui; se opulle o rezistenta pe

marginea intem[ aprirnei falange.

fmpotriva gravita{iei - for{6 3 (incomplet 2}z asezat, mdna susfinut5-

metacarpienele fixate; subiectul face adduclia policelui pe toati amplitudinea cle'

miqcare pentm nota (3) qi pe amplitudine lirnitati pentnt nota (2).

o Fdr[ gravita{ie - fortd 1: se pot palpa fibrele musculare intre primul

interosos dorsalqi primul metacarpian.

t32



Noti: lungul flexor * scurtul flexor al policelui potpolice lLri spre palmi; eitrebuie s[ r6rnAn6. relaxaii pc parcurs l

pariicipa la tragereatestarii.

Mlsurarea anpl itulinii opo zifieipolicelui prin distalla intre pulpa

policelui gi pulpa auricularului

Amplitudinea nnxirn[ a

ndqcdriide opozifie: pulpapolicelui atinge baza

133

III.3.4.5. Evclltcrres opoziliei policehi

Mlsurarea arnplituclinii opozifieipolicelui prin clistanfa intre pulpa

policelui gi baza auriculanrlui

Opoziyin policelui - bilan{are

^Amplituclinea cle rnigcare: fala anterioarla policelui trebuie sd ajungd sI apese pe cea a

auriculamiui, cu opozilia metacarpienelor I gi 5.F actorii care lirniteazf, migcarea:l. Tensionarea ligarnenhllui inelar anterior al

caqpului care liririteazi rniqcarea metacarpianuluial 5-lea.

2. Tensiouarea tenclourelor esensorilorpolicelui gi auricularului,

Stabilizarea maigchrii: greniatea antebra-

lului qi a rnfrinii.



,W

v**

g?l

-tI

a-./l-

Evidenfierea rotafiei axiale a policelui inmigcareade opozilie (experienfa lui Sterling-Bururel)

Mugchii principali:()p osu rtt u I p o lice Iu i :

Nen'nl median (Cc,Cu)r Origine:

a) tLrbe rcu lul scafoidulu ib) ligamentul inelar anterior

Inserfie: pe toat[ Iungi-rnea utalgltlti anterioare

primulnretacaqrian.

Op o1an tu I au ricu lar.u Iu i:

' Neryul cubital (Cs,D,)Origine:

*

a) fala intemd, apifiza nrci-fonn[ osul cn cffrlig;

b) ligamenhll inelar anterior.o Insertie: pe toatd lnnginrea

marginii cubitale a metacarpianuluial 5-lea.

IlttuEchii sccesori:plecand din pozilia nonnald, de iepaus, abducgia policelui trebuie sd preceadi

opozilia: lungul abductor *scurtul abductoi ajutd migcarea pe toati amplihrdinea.

Oqozi(ia policelui:o. Impotriva gravitafiei - fo(d 4,5: agezat, mAna sprijinitd pe masd, pal'ra insus; subiectul face opozifia falangelor distate

.pbtice-uriri.utu.,-pJn,,t gi al 5{eantetacaqpian'fac o rotalie spit mijloiul mdinii; migcarea nu poate fi executatd dec6t decei doi opozanli; s. opuntb reziiten{r qe fufa uni..iou.a a extrenritatii distale, primul+ al 5-lea metacaqpian impiedicdnd rotuiir, ..i aoi nrr,;;i;i;;;;.# *p..rot. irnpotriva g.r'avita{iei - forfd s'1i,,ri,ir)ini 21, subiecrul udur. policele qiauricularul in opozifie coinplgta pentru nota (3) gi par'fialfl pe1tru nota (2); cei doiopozanfi nu pot fi palpali decfit daci strat,rrile superficiale n4 fulc1ioneazd.

^ NgtS: lungul flexor al policelui * scurtLrl flexor ali'cr,cig6nd-palma sprc c{eget'r mic; aceastd'riqcare se

trcbuie conftlndati. cu adevdrata opozifie. ''

tr3-[

policelui pot trage policele

face in planul palnrei pi nn



I *'1iffid*:;*:ml{l$fifi::i'T;;;,,r5rffi j 1;{ffiru:'-',Tl:'l:;i*;

0."d :^r :::;'{::#:;:;:^ry,:,interososeste pri,cipar,r mijroc de trrrire i'rre core

y*1,,. , i{,{:::{,' '{,:::^::,'Ji il.i:lsparyl unghiirlar crintre coroana ronrba,:i s;i

I on' b

a'' ; ;:; $; ;-5 :;' ;;',i. .j.'

l'r:T::1""-r ffi J,j|J,'"' :l L,t;'fflers

e' vct

icb i i:j

caUriCtrlare. r_ -- -. _" y. rrv .\,uru pc creasia rhaCd*f,OSa iliaC;i CleaSLlpta S*praft1ei

I :,1,5



Raporturi anatomice:

' unterior - r,asele iliace exienre * inteme, muqchir.rl iliopsoas, nrLrqchiulpir-ifonn;

a poster irtr - mugchii extensori ai coloanei vertebrale:o superior - nlu;chiul pirtratul lombar;u in.f'u'iol'- tnarea incizur-i ischiatici - str:ibatuti cle paclretul vasculo-neryos

fesicr super-ior.

fr{igcSrile articula{iei sacroiliace:

Itr tnod ttounal se produc miqcS.ri foarte reduse, ntiscarect cle nututie ;icorttrun utatie .

* In ntitafie,bazasacrului se apleacdinainte qi tn jos. io - rn contranutqtie, dimpotriv[, ea se indreapta inapoi gi in sus.

in ambele miqc[r-i, aiul trctnsversrtl nutiece prin articJlalia propriu-zis5,ci prin ligamentele sacroiliace dorsale/cel interosos.

e htli$cdiile se prcduc prin deplasarca sacnrlui/prin cleplasalea celor clouioase coxale pe ostil sacrat

imobilizat. Migcarea de nutalie este limitat L de ligctntetrtele sacroiscltiartice.

Simfiza pubianI

. Arti.culatie rezultatd din unitea celor dou[ oase coxale in partea mterioar-a, pelinia mediali, este o sinifizd,

. Suprafefele articulare: felele articulare ovalare simfizare pe fiecare os (maiapropiate pOsterior clccf;t zuiterior =) Lul spatiu cuneiforin cu liaza antedoard).

Mijloace de unire:6 discul interpubian

-ftbrocartilaj;

o ligamentul pabian superior - fascicol fibros transversal aflat intre liniaalbl-simfiz5,, care se ?ntinde intre tuberculii pubieni;

Sinrfiza pubiali r'[zuth anterior1. l-inin albd; 2. Mugcliiul drept abdoniinal;

3. Mu;chiul pirailidal, 4. Ligarnentul nntedor:

5. Liganrentul arcuat putrian

136

2aJ

+

Sirnfiza pubian[ Ia femeie vdzutii pe

sec{iunea frontald1. LigamentLrl superior, 2. Discul interpubiarr:3. Por[iunea intelcartilaginoasd a ligarncn-

tului interpubian; 4. Cavitatea articularir:5. I-igartrentul arc:uat pubian



e ligomentul pubian arcuutinapoi, i mediat sLrb simfiza pubia,ni..

trl.ap orturile simfizei pubiene:

c1e aspect semilunar, clr cotlcavitate in josfoarte rczistcnt.

a frtctitrte corpii ca'erno,si ai penisrirui/clitorisul,i lpos al

QI

t, corpul adinruutclLri pLrbian;H Lr ur6t I l,AI n apot * spatiul prevezical * l,sriair urinari,' € tn sus - rnugchii abdominali;

* fn jos - ligamentul arcuatstrabituta de r.rretri.

se continui cu fascia perineald mijlocie.

L,igamentele sacrois chiatice

i Liganrentul sacl.otuberal (sa_

crosciatic mare): foinra triunghiularicv baza pe sacru qi vffrful pe tube_rozitatea ischiatic[:

. o inser(iile sulterioarz pe cele

doua spine iliace posterioare + pepartea cea mai posterioar[ a suprafeteigluteale a coxalului -r pe ma,ginilelaterale ale sacrului gi coccisuluipAn[la vertebra a-3-a coccigiarii;

s inser(ia inferi.onrd pe parteasupcro-mceliala a tuhcrozitilii ischia-tice * de-a lungul ramurii inferioare EL

ischionnlui, fomrdn d, pliccr falci-formii

pe care se insereazd fascia mugchiuluiobhrrator intem.

I-,igamentul sacrospinos (sacro_sciatic mic): anterior fa [ cle prece_dentul, fomd triunghiular5 cn baza pemarginile laterale ale oaselor sacnr qicoccis (pe o lungime cle 3-4cni), qivArfril'pe spina lschiaticd

Rap ortu l'ile liganientelor sacroischi atice: ligamcntele conrplc teazdal pelvisului osos, ludncl parte la fomrar.r, orjn.illor ischiatice:a orificiur ischiatic mare- cel superior, derimitat:

1) rnedial - ligamentul sacrotLrberal-

2) superolateral - niarca incizuri. isciriatica:3) inferior - Iiganientul sacrospinos;ptin ucest ttriJicitt lrec: mttg.Liiul piriform. mdnunchiul vasculonen/os gluteal

nervnl ischiatic, ttentrl femuroc.uianat posterior, vasele isc6iatice.i,asctilonen,os ruginos inieni

* orficiul iscltintic ntic _ inferior" delinritat

peretele

137

Ext re tni t ct te a supe ri o ct rd a fe munilt d



a) iliopretrohzurterian, lateral orientat oblic +

b) iliopretrohantinian, medial orientat verlical; ligamentul iliofeiirural limiteazlrota{ia externd gi adduc[ia;in statiune vefiicald, menline capul in acetabll;

* ligutnentul pubofemural pe fnln anterioari a articulatiei; inse4ii.iliopubiani * creasta pectineali -l- ramura sr-rperloari a pubelui (pe cle o

gi ?naintea trohantemlui mic (pe cle alt[ parte); ligamentul lirhiteazdgi rota{ia externS;

Ar t i uil a li a coxofe m ur al d. (r' dzu t d an t er i or)1. MugchiLrl fesier rnic; 2. Liganienhrl iliofemural

(fa scicul ul i I iopretrohanteri an); 3. Tendonul refl ectat

al nmgchiului dLept anterior; 4. Ligamentul pubof+

ntral; 5. Ligamentul iliolernuLal (fasciculul iliopre-

trohanti nian): 6. Tendonul mutchiuiui il iopsoas

ligsrnentul iliofenutral - cel nrai pLrtemic ligainent al articulaliei; inserfie:

- spina iliaca anteroinferioarl *bu;t-- linia interlrohanteriana; ale c1or6 fmcictile.

N. 1.2. Evaluarea goldului

lV. 1.2. tr, F lexict Solcltilui

F lexis g al cl u Iu i. (gani o m e f ri e)

Stozilia de stari:* c{euLlsit dors'ctl;

a ligantentr,tl ischiofenwrctl pe folu posteroinferioari a articulatiei;

inserJii: ischion + inapoi gi sub acetabul + zona orbicLrlir[ + baza trohantenrluimare; ligal'renhrl limiteazd rotagia internl gi adductia;

' ligamentul caputuifemurul (ligamentul rotund)- intraaiticnlar, triunghiular.

Cavitatea acetabularil1. Ligamentrrl iliofentural secfionat; 2. Tendonul

niLrgcliiLrlui drept antcrior: 3. Fundul car.itdfii ace-

tabulare; 4, Ligamentul capului fenmral; 5. Liga-

rurentul trar$r'ers ai acetabulului; 6. L,abnrl aceta-

bululLri

t39



Flesia qoldului cu genunchiul flectat

\

&,t\'

Flexia coapsei (forla 3.-t,5)

mernbnrl infbrior cle testat cotnplet

extins (men nil inferior opus flectcttiextins la

niv e It ilS

o Idtiluiigen un cltiului ) ;

o posilicr Jinald: ./a1a qnterioard , a

coapsei se apropie de faya anterioctld atnmchiului, p(ind Iq linita de miscare;

a deterndnureu:

- plaruil sagital;

e gonionrctrwl:

- axtil miscdrii : centnl, marehi trohanter. proieclio acestttia pe ./hlalateraldaSolduhti; ,i

.- braplfix linia mijlocie a trunchiulni,

variantd: perpendicular pe o linie fntre spina ilincd anteroxtperionrd Si cea

postero-superioard.;

140

Flexia Eoldului cu genuncliitrl extins



- hru(ul mobil parcilel ctt littict cle ntiiloc a Jbyei

.fe nt t L r t it t i) i nai n t e a ep r co n cl i hit i I' cr t e r al ct l'fe nn t r ult ri ;

- tntre 0" - n6" fttt gerumchittl -flectal)'

lctterctle ct coa7sei (ctnLl

. F'lesia Pasivl a

qolclr-rlui cu genurchiul

flectat

Arnplituclinea cle miqcare: intre 0" qi 115o - L25o '

Faclorii care limiteaz[ migcarea:

1. Contactr,l tooputi cu abdomenul cind genunchiul

este flectalensiunea mrrgch'or ischio-gzunbieri ci'd g.nun-

chiul Jste extins{Fixarea migclrii:

1. Contraclia muqchilor abdominali anteriori pentnt

nrenginerra coloanei lornbare pi bazinului'

2. Greutatea tninchiului'

i Mti$chii p.riltiP-qlli i"' ll'Iarele PSoas:-" .i

: o,.Inerva 19^r .ramtirilt

Li,L',,i

o Origine:

a) apJfir*le transverse ale tuturor vertebrelor lombare;

b) fefelt: lot*'ott corpii ultimei vertebre dorsale *

toate vertebrele lombare + cliscurile interverlebralc corcs-

punzirtoare'@ Inserfie: micul trohanter'

' trliiutl: i'''Neryt,l cry1a| (L3rll)t

u Origine:

u) aoria treimi superioare ale fosei iliace interne;

b) buza intemir creasta iliac6;

c)bazasacrului.

" Inserlre:,

a) margrnea estem[ tendonul mareltti psoas;

b) cliafua fenrurali,strb mictii troitaiiter'

iMtiEgltii acilsori 1,',

', clieptul Pleligl;,,. i

;oi;oio-it nli*i;,i.

'CI, tellsomi fasciei lata;'

. . ...i. '.+:r ;r :-..-..-_. ,. . ..:. ., j. - i t

,:,..,,;q, p,-Qctincul;'- :i

.''rnicul

ad-ductor;

o aclclr.rciortri lpijlgciti;.-:.

a;

itirai'bteffi cliictor. (fi bre'le obi ice),



Flexia goldului: I

: :Ti:::,,"",i^f,ixl1i1i.'- - fortd^4,5:

pozilie aqezat, garnbole atf,.nrate,bazinul fixat; subiectul flecteaza coapsa p6.ni La capitul miqcdrii;rezistenta: se zrplic[ cleasupra genunchiului.

fixat;r.

* xtt'potriva g.avita{iei - iorfa 3: pozifie asezat,gambere at6.rnate, bazinul

subiectul flecteazdcoapsa pfurt la capatul migcirii,

sus[inut, trunchiul,.1il;"f; ;,?,"' f.lrj,:. ; ::,j: 3:. :l:,lr: r arerar,^ nre rnb ru r irr fe ri o r d e d easu pra, bazinul gi membrcle inferioare i ___) -_E-^vr.rsr,'LLLL.L.,. 9r urellrulele ltlronoare in extensie; subiectul flecteazl

:opt toatd y.ltinrainea de rnigcare; genunchiul poate fi flecfat rlenrrrr a aa,;+^

tension area rnugcirilor i schio gambi ed.poate fi flectat pentru a evita

- ---i'^^"',

coaDsa r

o_Ffir.h

gravitagie _ for$6 1r clecubit dorsalpoate decela o contractie a marel,i if;;, ;;;;arginea intenrf, a croitoiului.

Notd: substitulia prin crcitor. inflexia coapsei provoacd ,otagia extema qiabduclia coapsei; se poate observa ugor gipalpa mugchiul aproape de originea sa incursul migcirii.

i{ot5: substihrfia prin tensoiul fascieiIata in flexia coapsei provoaci o rotatieintem.{ gi abclucfie a coapsei; * il;obscrva gi palpa rnuqchiul la origine.

142

membrul inferior sustiuut, sesub ligainentul inghinal, pe

)

V'O



IV .1 .2.2 lixtensict Solduhi

Exten sict g oldul u i (goni o me t r i e), cleJinireu migcdrii: niiscarcct pct,stet'ioctrii ct coapsei tntrtm plctn

rniistLrcrreq uce,slei miscdri s-a -fdcut _folosincl.faya laterald a trunchitiltti cct

ul rnis'cdrii;

Exte nsia goklului(din decubit ventral)

* potitiu tle.stcrrt: deubit ventral, ctmbele membre inJbrioare extinse;

, pozilia fi.nuk\: coapsa este migcati in sus de pe planul mesei pfrnl la liniita

de migcare; genunchiul rinifine extins;@ gortiometrttl: anil miscdrii : pr.mchil de pe.faya lateralci cr Soldtiltti opus

ntare hd trohanter;,

- bralul Jix perpendictilar pe linict

dintre spina ilictcd antero-sttperioard - Sicea pos te ro-superioard a bazinuhi ;

- braful mohil cle-a lungttl sxtil.rti

/bmuruLui, pe .fala lqterolii ct coapsci, tn

Ii n i e ut epi conclilul .fe mttral ;

-tntre 0o - 30o (m gent,mchiul extln,s)(variantd).

i

scrgital;

brap fix

Extg rtsiu S ol q 11 I u,i - b i lctn ya r e,

Amplituclinea cle rnigcareI

intre 1i5o-125o: extensia de la linia meclian[ ?ntre 0o

Xlactori care limi teazd nr igcarea :

I ) Tonsionarea ligamenturlui iIio-femural.2) Tensionarea mu;chilor flexori ai coapsei.

$r 10-150

Etlensia coapsei

(forfir 3,4.5)

143

\k\tv

Extensia coapsei

(contra rezisten ii)



1) co'tractia sacro-rombarurui qi a pdtratur,i ro'rbar.2) Greutatea tnurchiului.

iMugchii principali;r' {urelelbs,ig .,

tr'.{alvut fi:slbi irlftrior (L5,S,,Si )

Origine;

a) li'ia c,r-bi iliaca posterioar'I * buza externi creasta iliacir cleasupra qi i'ap acestei linii;b) fala posterioard a pdrlii inferioare a sacnrlui * marginile later.ale coccis;c) fafa posierioari a nraierui Iigament ,o..o*ciatic.o ilserlie: ..

a) margi'ea posterioari a larnei tendinoase a fasciei lata; F

b) rarnura de triftircatie a liniei aspre.- - -- ^Ywv:v^ r@Lq)

, .$g ttrllqrl tl u g.l, f t,.t

" ;f9.,rvql sglatic (L+;Ls,sr;Sz)."r

" origine: ia1ainferioard * fut"intenri tuberozitatea ischiatic[.o Lrserlie: fafa a'tero-i'temi tuberozitatea ischiaticd.

,s.emitnentbranosul:*;:'NCffir

s.iiliir (pl,sr,sz):, I"'' o ri gi nc : partec i up.io -**te *a tu b e r ozitate i s crr i ati ca.u Lrse$e:

?)qanlul orizontal

tuberozitatea intemd a tibiei;b) expa'siulea fibroasi co'flurdd'd*-se .u ufonruroza poplite*lui + ligame'tulateral intem al genunchiului * aponevroza gambei.

,."#,l7gn.t,;.g1,,yt (tt1ryga por;yi117ti) f t

;,,,f;,Nerwtl qciaJig (S r,Sz,S:). i' (hmga porliune)' origine: fafa postero-intemd a tuberozitilii ischiatice.' Inserlie: ,

l) futu exrenri cap peroneu;b) tuberozitatea

e.rtenri a tibiei.Extensia goldului:

' tmpotn.iva gravita{ieibazinul fixat; subiectul extindeaplici deasupra genunchiului.

for{6 '4,s: decubit ventrar, garnbele extinse,coapsa pe toati cursa de rniqcare; rezistenta: se

; I;flTT:,,.e;,,i1*^fl::;_p1$:,1tu,g.nl*rre.srarea separard amarctui fesier):

::::::,J:li;:1fJ:",.J':1::lli1uii""1'*::,",;*,i:ff I'H:ff :lT;:'Hli

;;ffi;ili:fi'H;j,ffi'J::144



cleasr.tpra genr-rnchiului, anrplitLrdinea cle migcaro va fi mai iimitati fala cle

cle nrai sus, datoriti tensiondrii clreptului anterior.

.*)tln o otriva gravitaliei -;'sirb i ectul e xtincle meurbml

fortd 3: decubit ventral, garnbele extinse, bazinul

inferior pe toati amplitudinea de miqcare.

./'.**,_-.-..,,Firi gravitafie - fortfi 2: decubit lateral, coapsa flectati, genunchirll in

Ei membml de deasupra sustinut de examinator, bazinLrl fixat; subiectulcoapsa pe toati amplitudinea de migcare in cazudle for[[ {3) qi (2),

poate fi flectat pentm a eviclenfia acfiunea Marelui fesier.

o Fdr6 gravitalie - for{a 1: clecubit ventral, contraclia }'rnarclui itsier nclic;ipliul fesier; se va putea palpa partea superioard + partea inferioar[ a muqchir-rlui.

I{otd: subiectul ili poato ridica bazinul gi tine membiirl iiiluiior tlai orii,lr

nrtt,rchilor ischiogatnbieri, ridicf,nd membml inferior cle pe planul rne:sci si r;rttin:l6ni.l

.-oloana lombari; exarninatorul trebuie sf, se asigure cir bazinul csto fix iri cii i,nisc:rlL:ir

sc realize azei la nivelui articulafiei goiduiui.

I.l5



IY .1.2.3, Al:ducYIct Soldului

Ab d u c;iu to [d u lu i (goni om e t ri e)

, cleJinireu niEcirrii: misccrrea lererald ct cocrl.tsei frtdepitrtdnclu-s'e c{e Iinict

tnedicrnit a corysultri, tn plan-fi'rtntulfayd cle corp;

* pozilia de sturt:* d e utbi t h e te rola terctl :

- memhrul inferior de .stqtort fndoit:varictntd: decttlsit dorsal * ntembrele inferiocrre extin,se;

Abducfia goldului ( din decubit dorsal)

miqcare; genunchiul rdrnArre ertins;

u detenrdnnrea: plmul sagitctl

variantii : planul f'ontalct se evita substitttlia prin: rotalia exfernd a Soldului

@ gortiometrul:

- se deseneazd o linie intre spina iliacd antero-sttperioard - ceq postero-

superioard de la cdre se dztce o perpendiailqrd la marele troltanter

- axul miscdrii : cenfi't,Ll rnarelui trohanter;

variantd: spina iliacd antero-sttperioard (de partea de evaluctt);

- ltrutul Jix perpendicular;

vflfiantd: pe linia dintre cele doud spine iliace antero-,tttperioare;

Abduc .ia fle.rie a coapsei

" pozi;ia finuld: tnernbrul inferior de evaluat se miqcfl lateral, la limita de

t46



"- hra\I mobil poi'olel cu linio cle mijloc a-fennnilui;

variant[: paralel cu linia mijlocie a felei anterioare a coapsei (care so

ind rcaptd inaintea rotulei) :

--intre 0o - 45o.

,,Aht ttg.{ig.te y1/t14,=,b qt,,{q :.q.

I nsu lic icn ln,fes ie r u I u i rn i j loci u

(se nm ul Du ch e nn -Tre n cle len b urg)Abclucf a unci coap,se

asocicttd cu adducliu celeilahe

Amplituclinea de rnigcare: intre 0" qi 45o

Factorii care liniiteazd migcarea:

1. Tensionarea frbrelor distale ligamentLrl ilio-femural + iigamenturl pubo-

t-ernural.

2. Tensionarea mu$chilor adductori ai coapsei

(qoldului).

Stabilizarea migcdrii:

1. Contraclia mugchilor abdominali laterali +

Marele clorsal.



linia semicircLrlard

supeiioare).'il

.t

Abduc{ia goldului:

' Intpott'iva gravitatiei - forfl 4,5: decubit lateral, meurbnrl inferior flectatpufin peste linia mediand; genunchiul inferior este flectat pentru a-l echilibra,bazinul fixat; subiechrl frce abdu.li.n p._ toatd anrplitudin.u a, ,rrig.nre, moa rotatiaextemd a goldului; reziste'{a se aplicd deasupra genu'chiului.

. ttnpotriva gravitaliei - forf5 3: decubit lateral, membn:l inferior flectatpufin peste linia mediand; genunchiul inferior esie flectat pentru a-l echilibrqbazinul fixat; subiectul tace abauctia coapsei pe toau amplitudinea cle migcare.

148



* FIr[ gravitafie - for{[ Z: clecubit dorsal, membrcle inferioare iu extensie,

bazinul fixat: subiectul face abductia pe toatir amplitudiuea de ntiEcare, fara r2,\ffi.y/o",-,*

' F[r[ gravita{ie - for [ L: se pot palpa fibrele+ffitti-fesier''lidf/ a

cxterni a osului iliac ra marelni irohanter.

i{otd: subiectul Poate aProPia

bazinr-rl de torace printr-o contraclie pu-

temicir a nruscttlantrii laterale a tora-

celui, qi poate astfel ridica membrul

inferior printr-o abducfie lirnitat[; exa-

minatorul trcbuie si suslini bazinul

pentru a se asigttra c[ miEcarea se face la

nivelul qoldului.

Notd: trebuie sii se excluclii o rotatic extemir a coapsei, petttnt c[ muqcftii

flexori ai Eolclplui pot si se ,substituie fesiemlui rnijlociu; flesiacoa.Fsei permite

substitu[ia tensonrl ui fasciei lata.

IV.1.2.4. Aclcltrc ia Solchltti

Addu c(iu Eoidului (goni ometri e)

, clefr.nirea miscdrii: ntiscctrect ntedictld a coapsei fncrucis(ittd \inis meclianit

a corpril.rti, tn plan frontal Jtt{r de corp;

a pozigiu de stsrt:

cleuLhit tlorscil -v extitt,Y;

de ft:sfcrt clinrleahit heieio :tiei'ol - rnenibnil inib'rioi

149



@ rleterminureu: planulfrontal;

- o se evi{cr ,substitttlict pfin: (variantd) rotcr ict internd a S'oldului;lt gonionietrul:

- axul miscdrii: cleasupra srtiailatiei Solclttltti;

v a ri a n ld :,rpin a i lict cir ant e ro -sttp eri oard (de pa r t ea cl ete r m i n ciri i) ;

- bruftlJi;r paralel. m linia tntre slsinele iliace untero-s'uperioare;

- bra{ul nrcbil pctralel cu linia cle mijloc a _fennu'uhti, pe .falct ctnterioarii

c o ap,s e i in d r ep tti n cl u-,s e tn ai n t e a r o lul e i ;

- ?ntre 0o ." 3Aa.

og lltulg i,:t,p,i n

11 { o r e' t

FLEX

0

XT

30 Flexia Extensia

Abduof iaddircfia

INT.

Kiiru

a) marginea extemd fa a inftrioard hrberozitatea ischiatic6;

b) rarnura inferioari ischion;c) fala anterioard ramuta inferioar6 pubis.n hrserlie:

a) pe toatd lnngirnea liniei aspre * pe prelungirea ei internf,;b) pe tuberculul marelui adductor.

t:;Adduttia' lr.:i r . .:r ,' .. l .:j;\i.,i,,rrr:: j.,..i.j i r-.,:... ..

Amptituclinea de rltipe are: intre 45o qi 0n

Factorii care limit eazlmigcarea:l.Contachrl cu membml inferior opus.

2.Tensiorlarea ligamentuIui ischio -femural

ahurci cdnd qoldul este flectat.

F ixarea migclrii : greutatea tmnchiului.

r50



" Inscrlie:

a) 213 infbrioare ale liniei dintre micul trohantcr gi linia asprd +b) partea superioarf, a liniei aspre

l

,,,.M Q,, II",.q1 l .,c-tp r : I',

I .N;;,li.u*proi.(Ll,l.*)@

Origine: fala anterioar[ pubis la unghiul cle jonctiune spinft-sirnfizir.-o

_hlserire:partea rnijlocie buzaintem[ linia aspri.

PpAliinetql;' :. i

";N;i+il cryrot'(L2

;La),

" Origine: creasta pectinee * portiunea anterioard acesteia (?ntre eminentailiopectinee gi spina pubisului).

o Inserfie: linia intre micul trohanter qi linia asprd.

a) jnm[tatea inferioard simfiza pubian[;

b) jum[tatea superioar[ ramura descendenti pubis.* Inserfie: fafa interniitibie - sub condil.

Adcluc(ia goldului:

u hitpotriva gravitatiei - for{ir el,S: decribit latcral, 1n r10lnh1r ilferi.rrdmAne pe mas[ qi celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de cca 25,;subiectul aduce membml inferior in aclduclie pind aiungei in contac,t tu membnrl cle

deasupra;rezisten{aseap1ic5deasupragenurrchiu1ui.

/i/ ru r,

* fmpotriva gravitafiei - forfd 3: decubit lateral, un membm inferior rdrnanepe masi gi cel[lalt suslinut de eraminator cu o abcluctie de cca 25o; subiectul aclucenrembntl inferior in adduclie pAnd {unge in contact cu membrul cle cleasupra.

* F f,rh gravita{ie forfE 2; decubit clorsal, membrele inferioare inabdtrctie 45",bazinul fixat, subiectul aduce meurbrul inferior in aclcluclie pe toatiamplitudinea cie migcare, flra rotafie a coapsei.

rall-rt



o FdrX gravita{ie * fortd

percepe coutmctia fibrelor

adductori pe fala internd coapsei.

1: se poate

muqchilor

NotX:subiectul poate iucerca s[ folo-

seascfl mr-rqchii flexori ai qoldului, fbc6nd o

rotaiie intemi a meurbmlui inferior qi incli-

n6nd bazinul in spate spre lnas[; trebuie

menlinut decubitul lateral.

IV.1.2.5. Rotctfia externd a Soldului

Rotatia externd a qoldului (gonionetrie)

vsriantd alternalivci (II): clecubit yentral

perpendimLlarii pe nta sd ;pozifia finalI: ganrba + piciorul se rnigca ntedial, in timp ce coapsa se rotegte lateral

fara abduciie asociatd;

a determinarea:

- planul trans\lerszl:

- o se evita substitttlia prin: rotafia tnmchiultti;ridicarea coapsei cle pe masir

' deJinirea ndEcdrii: trtis-

carea llterald a femurului injtu ul antlui sdzt longitudinctl;

, poaiyia de start: asezat.

Soldul fl,ectat 90o, genunchiul

flec-tat la 9A , gambcr atdrnd la

mar-ginec tnesei;

* poaiyia finald: gantbo -piciorul se migcd medial. itr tinrpce coapsa ,re roteSte lateral,, .firra

.fl exi e/ab dtrcti e asoci a td :

+ gernmclti .flectctt 90o t- gctmbe

Rotatia erlem[-intem5't

a coapsel

(din decubit dorsal)

{*\

lrl



goniornetrul:

S: If\,hiri

Ro ta{i a e.r tern_i-j nicr.nir

a coapsei flectate

Rotafia

externd

Rotafia extemi-intemi a .oopr*i@

A. Rotafia interniiB. Rotafia extemi

_ anl rnis,cdrii : prin axttllongitttclinal it .frr,,,[r,t r,, ,, n r,millocul artictilcr/i e i genunci it,t) ,iclao,sttltra rohilei

brayul /i* Ttarcrlel cttFnq,5 Ct,

-..1 vqriqnld: yse rpe nclicttlcrt. pesol

t:.-: -,bra{ul mobil paralel cttt,tnta c,ltt rntlloc cr gainbci, cle_attmgu I crxului tibi ei,.

- fhtre 0o _ 4So.

Arnplitucrineacle mipcare: intre 0o - 4.5o (scade daca gorcrut .rt, in e.-rtensie).

F actorii care Iinriteazd nripcai.ea:I Tensionarea fibrero.;;;;* o,. tirun,.riturui irio-feri*uar. Tensionarea mugcrritor roiotJ interni ai coapsei.

Stabi[izanea naigchrii: greutatea trLurc]riuluI.

l -53



a) fafa inten[ a rcbordului osos al trunchiului ischiolgbian;

q Zh inter le ate felei exteme a membralei obtgratorii;

c) ramurile pubisului;

d) rarnura ischionLrlui.

Rotalia esterni(for[d 3,4,5)

o Inserfie: t1 q pgpterioard a colului fbmural'

i, ob1ttra.irjl,11,i11ji,:i1i,,1. . .,i, o - Rarnurile Ls,Sr,Sr,S:.i : .- ..

' Origine:a) cea mai mare parte din rnarginea ilrtern[ a tmnchiului ischiolubian;

b) fa{a pelvini a p[rfii superioare a marii scizuri iscliiatice * partea autero-

inferioari a trunchiului ischio-pubian;

o lnseriia: traversffrrcl rnica scizurd ischiatic[ din partea anterioar[ fala intern[

rnarele trohanter.

i Pdt:rqtul lontbar: i

t.t''naniuri'Lr,Si, jt

il'dfigiii.: purteo supedoari a marginii exteme a tuberczita$i ischiatice.. o Inserfie: extremitatea superioari a liniei care prelungeqte in jos nrargitrea

posterioari a marelui trohanter

ii m . d ii t{d ii il t :;:r Ii,.1 ",,.-.;. ;:;,":,r '-1: t*.;'.-:-.::f1::'.. ;

i.o, Rdinriii Si,Si. fe Origine:

a) fafa anterioard a sacrului intre primele 4 tnurchiuri sacrale airterioarel

b) niarginea superioari marea scizuri ischiatic[ * fata anterioari ntarele

I i ganieiit sacro-isctrriaiic.

154

II

IIt

i

I

IIIII

;.;

ttt

IIi:I

t

It

/ 45o



u Inserlie: traversAnd marea scizLrrdnrarelLri trchanter.

ischiaticd pe nrarginca .superioarir a

Il\Iiq

Ji

d

$'6

$g

'{I.B

,Ttr

,I$

$

.{tllr

Genenul

supenor

interior

lobturatomiinteni

{Pitratnl

.fbntural

i Ai igl.n:l s up, e r i o r : j''- t"i '

_ -"t_:r':' ir: d' rr*{arf G

', Rampri Sr,Sz,S:.1o Origine: faga extemi a spinei ischiatice. ,i ,

.e Inseriie: niargin*u,,,p*ioard a tendoniili;i obturatonilui iniciii

intemi a marelui trohanter.

e.i1r1ie ;i1|t,i1tferi o r : I

i."d 'Bdrliiiri r;;Si, ll* origine: partea superioara tiiberczitatea ischiaticir

o Insertie: ntarginea infcrirr:iri. :i i*ncl.onrili:i *-hlurefn*iii.,i :rrir,ri:intenlX a rnarelui trohante r

ilt

IfttltJ

$

d

ITt{

f$

iliacii l.rosteiioara * buza e.xtelxS crcasla ill;icl cieal;upreorr



" Inscrlic:

a) marginea lrosterioard larna tendinoasd fascia lata;

) r-amura clc trifurcalie a liniei aspro.It E

i.[/1 u,lc- It u sc.ces q.r r :-l

i;, ',9lgilo*11 I

il,,,bicttltcrtual (lLrnga lo iu1e)

ldota{ia exten'nd a goldului:

' irnpotriva gravitatiei - fo(d 4,5: aqezat gambele at6.mate, se exercitS. o

presime deasupra genr-urchiului pentr-ui airnpiedica abductia * flexia coapsei; sr-rbiectLrl

se line de margirtile mesei peirtru fixarea bazinului; subiectul execut[ rotalia ex.tem5. a

coapsei; rezistenta se aplicd deasupm gleznei.

' impotriva gravitatiei * for{[ 3: agezat, ganibele at6nrate, se exercitS. o

presiune deasupra genuuchiului; subiectul executi rotafia extemS" a coapsei pe toatd

implituclinea db roigrur., fixf,ndu-qi el iirsugi bazinul.'

/.r

e F[rI gravita{ie - fortd 2: decubit dorsal, gambele ?n rota}ie intemi,bazinul fixat; subiechrl executi rotatie extemi pe toatd anrplitudinea de miqcare.

o F hnd gnavitatie - fortd X.: se percepe contractia muqehilor rotatori extemiprin palpare proftindi in siratele marelui trohanter

NotS: trebuie si se opund o rezistentd lentir. qi atentl in testdrile rotaliilorcoapsei qi brafirlui; putem leza structLrrile afficulare claci nu se controleaza bratulmare al levierului

156



ticulare.

f,T,n tl,,y-13r f i s,c i e i t ct t a i;': ;: r N biiili-tps # 5-ii p,e'io

1, 1p-*,1,t,r;,''6';Gil;;*'

""fi*i:*il::;"ffi:XJ"l-.-*\ f lrto*t"hrsei-lie: inte cele doui capete ale bandeletei itio-trbiale la uttirea treimii superi- |

)are cu treimea rnijlocie; aceasti bandeleti se insereazi pe tLrbero nlateaextemi atibiei.

Ii,w iii ii,:,h

ct6 j, it"

:.'61 felie?iii iiiiildeiiTlfibr# antgrioltg)ifI'lerit8iiiifdriliiiiSsurir#'L-iJi:.;"

'1

rr'i";..S[ilii'ifi.=ifibi#fr'Jui;ii IRota{ia internfl a goldului:

Ir trnpotr.iva gravita{iei - for{6 4,5: aEezat, gambele atAmate, se exerciti o

presiune la}ivelul genunchiului peutm a impiedica adduclia coapsei: subiectul seI

line de margilile mesei pentru a-qi fixa bazinul, subiectul execut[ rotafia intemd a I

""1

'xffiw[$ii'binllwallr ;;n't{[ir

[.e.g,i .i1;,:'.;,i

4;.Niiluie;i;*"pe,lor(L+,L ,S-r)i' I ,-. 'r3}, lr" origin*, I O{:- i'i \ I

*,,r,,3'n,fil,,ll;Ji:r:;l*",aintreliniilecurbe | ft't ,,--*,{o\l rb)marginea'rariisciz'riisc'iatice

L\{, ,,,, '.i,:,ii\9

I f- ijlr#*mx;Tffi',':T:'J'J':[Tfit\{ l.rric*rare I l/ ,/f'$)frii I

i:f,',ffii#'i#if#t{fiif*,,,0,*,.$' i 1[ /F]K l:' origine: | \t .;\ l:,,.;\'iV I fa) extremitatea anterioard a buzei exteme I \.1iil I,f I

acresteiiliT;.,'n[a spineiiliaceatteto-supe- l--*\

I I Illoale.

" Inse4le: inte cele doui capete ale bandeletei ilio-trbiale la utirea treimii superi- toare cu treimea rnijlocie; aceasti bandeleti se insereazi pe tLrbero nlateaextemi atibiei. rl

d

I

tI58



n Inrpotriva gravita{iei - forf[ 3:agezat, gambele at6.rnate, se exerciti o

p res iune la nivelul ge nunchir-rlui ; subiectul

execut[ rotatia internl a coapsei pe toatiamplitudine a de nrigcare fixdnd bazinul.

o Fird gravita{ie - fortd 2: decubit

clorsal, gambele in rotatie extem5, bazinul

fixat; subiectulexecut[ rotatia intemd agambei pe toatl arnplihrdiirea de mi;care.

IV.2. Ililonlul ortiular Ei musculur ul gentmchiului

N 2i. Articulatiile genunchiului * i

articulafiile membrului inferior liber (II)

A rticulatia genunchiului

Este cea mai mare articirlatie a corpului omenesc, cdreia i se acorda atentie

deoseb ita dato ritd nrmitoarelo r aspecte :

a) estc iriai putin acoperiii gi protejata de pdrfi moi; .,.

b) este solicitatd foarte mult in staticd gi locomotie, ceea ce determind uzura maiaccentnatd. a elementelor sale;

c) are numeroase implicafii in patologie, fiind sediul unor traumatisme, procese

inflamatorii saritnmorale. ,

Suprafefele articulare: epifiza inferioar:a a fernumlui + epifiza superioard atibiei + patela (peroneul-fibula- nu ia pafie la alcdftiirea articulaliei)

Observalii: epifizai n -feri oarii a fe mtntltLi :

a) suprafala

articulard a epifizei

inferioare femnrale,

reprczentat[ cle cei doi

condili, este rscurbatd ina-

poi;

b) fiecare condil este

orientat oblic, avrl sXu cle

rotalie este oblic de sus injos qi din spaliul intercon-

dilian spre fala cutanatd;

c) conclilul rnedial

este mai proeminent dec0t

cel lateral;

d) conclilul medial se

afli pe un plan inferior ce-

Iui latcral:

159

Meniscurile articulaliei genunchiului.

Platoul tibiei drepte vlnit cle sus

L l,i gancntul msni scolenttral p oste rior; 2. Li garrt enttrl i ncr uci qat

posterior; 3. Meniscul rnedial; 4. Ligamenhrl incnrciqat anterior;

5. Ligarnentul transvers al gcnunchitrlui; 6, Menisctrl Iateral.



e) di' laterai, raza de curburd a celor cloi conclili descrcqte clinainte-inapoi (in

,artea anterioari or* uproornativ 45urm, iar ?n partea posterioa|ir aproxinrativ l6mm),

'rrrprofhioarticular[ a conclililor aPle ca o curb[ spirala,

f; contlil,l neclial este maiingust gi mai lLrng (cca 1Omm) clecfit corldllul latcra'l

(cca 8mm).

cei cloi conclili diverg dinainte-inapoi, diametrul transversal al extremitilii

ilferioare a femulilui fiincl tnai tlate posterior decfrt anterior,

Obs,erva{ii: eprfzcr supefioarii ct liltiei ilrezintir doud fose arlicttlate (cavitarti

glerioicle) sepmate prin eminenla intercondilizurd - 'sltina lihiei'

1

7

J

4

Ar fi cu l ct ti a ge nunchil lui dr eP t.

Cap

sulacl e s chi

sdan terior

1. Ptica siniviald patelar'[; 2. Liganrenhrl incrirci;at pos-

ior;3. Condilul rnedial femural;.4' Meniscul metdial;

5. Plicii alare; 6. Fala articulhr'fl a patelei; 7' Meniscul

lateral; 8. Ligamenhrl incruciqat anterior; 9. Condilul

teralientural; 10. Fala Patclarl

I\{enis curile intranl'ticulare sr:nt

dou[ fibrocartilaje dezvoltate la l]ei-l-

feria frecirei fose articulare tibiale; ele

contribuie la o mai bunl coticorclanti

iutre sr.rprafelele condiliene 9i fosclc

ar-ticulare ale tibiei, insuficieirt

excavate.

Mijloace de unire:

6 capsula articulard nluul o11care uueqte cele trei oase (femurnl,

tibia qi patela);

, ligumentul patelef (ligamett-

tLrl rotulian) fornta une fibroasi

putemici, hurg[ de 5-6 crn qi latir de

2-3ern, aflatil ir.raintea. articulafiei:

fonirir triungtriularf cu lsaza pe virfbi

patelei Si vhftl pe partea inferioari a

fliberozitilii tibiale; dac[ se consideritendon temriltal al cvadricepsului,

pate-la ar fi in acest caz os sesamoid:

' ligrunettele pasterioare Plutfibros de diverse provenieute, aqezat

peste scobitura intercondilian5, format

din trei p[4i (tura mijlocie + doul

laterale) plus Iigcrntentul popliteu oblic

* liganrenlul pnplileu arcucrt;

a) ligamertltil. popl.ileu oblic (satrtendonul recurcnt al muqchiulr-ri semi-

membranos) pome e din tendonul

muqchiului semimentbmnos qi sg

indreapti in st-ts qi inahrai po calota

fibroasl a condilului lateral;

b) Iigctmentul popliteu arcuat - bzurdi,fibroasilcorlcav-sllperioard, pleaci dc pe

conclilil laTeral qi nrlrge indurtru cdtre fosa intercondilizurd, trecffnd pe sub ligancnhrl

;;lriit;- oblie; ,le l* *arginoa sa inferioar* plcaci o banda frbroasd - retinnurlul

Tigantenluhi ctrcucrf, cate se iusereazfi pe capui peroneului;

160



ligamentul colatet-a peroneal(frbnlar) - inserlii: ntpeiior - epicondi-lrrl lateral al fomurulur,inie.rior - par-tca

autero-laterala a capului peroneului; inc.xteusie, liganenhri este intins, in flexiecste relarat, ligamenturl ruzr aderit lacapsuli;

ligamentul coluteral tibial -fomraliune fibroasi aplatizati aderentd

de capsuld; inserfli: nperior - epicon-

dilul nredial al feniumlui , inferior - fapmeclial5. a tibiei: are trei feluri de fibre(verticale. oblice descendente gi obliceascendente); asiguri stabilitatea ?n er-tensia genunchiului;

o ligsmentele tncruciEote - sturt

cloui gi se afli posterior in fosa inter-condiliani; inserfii: pe felele intercon-

Ligamentele afliculaliei genunchiului.Articulalia dreap t[ vdant[ po"sterior.

Capsula a fost indep[rtatd,. Condilul lateLal; 2. Ligamentul ?ncrueigat anterio

, Ligamentul incrucipat posterior; 8. Liganientulior al capului fibulei; 9. Condilul rnedial al tibiei:

0. Meniscul medial; 11. Ligamentul colateral rnedial2. Condilulmeclial

\

cliliene ale femunilui + pe aripile inter-condiliene ale tibiei; siurt profrrnde, dar inafara articulafiei, fiind in afara sinovialei:

a) ligame nhtl incnrcisctt' ctnteriot,inser,fii: cctpul inferior - aria interconclilianianterioari a tibiei, cct1nil sttperior - fala in-tercondiliani condilul lateral (partea poste-rioara); are tlirectie oblic[ fir sus, inapoi qi in

afad--'

161

)a-)

4

5

6



Curbura condiiilo r fernurali

1. Condit leurttral; 2. Cartilegiul articularl 3' Fala patelari

a,b reprezintd desfEqurarea curburii cortdilierte

b) expansiunea cvadricipitalft - lami fibroasa ctin tendoanele termittale ale

q,adricepsului (mai ales

epifrza proximall tibial6; con-

solidati pe marginile patelei de

liganrentnl patelar - retinaut-

lele medial Si Intercrl ale Pntelei

(de la tendonul vastului qi mar-

ginea respectiv[ a Patelei la

condilul tibial subjacent) ;

c) ariPioarele Patelei -doud bandelete fibroase orizon-

tale; inserfii: marginile Paftlei

- condilul fenrural resPectiv.

b) Iigcrmenlul fncrucisctl

po,sterior - inser-lii: aria intercon-

clitian[ poslerioarl a tibici (ina-

poia insertiiior nrcuiscurilor) +

fala intercondilian[ condilul me-

dial fuartea aurter-ioaLir), are direc-

1ieoblic[ tr sus, inainte qi inbur-

tru;

. 6) formaliutti u7onet:ro-

tice tle tntdrire a caPstilei - in

partea antet'ioarI a cailsulei:

a) fascia genunchiului. -acoperl aficulalia ca u1 nlall$on'

continul suPefior cu fascia fe-

nrurald, rat inferior ctl cea clu-

rald; este intaritir lateLal de tractLrl

iliotibial;

r0oR

1oo

LV,2.2. Evalu area genulrchiului

N .2.2.L Flexict geru tttchiuhti

F I*ria gen u n chi w lu i (goni om e t ri e)

@ deJinirelt ndEcdt.i.i: ltiscarea posterioa.rd a ganisei fntr-tm plan ,sctgital;

* poziyia cle star t: decuhit vential, mernbrele inferioare exlitre; * picioorele in

,Jnra mesei;' \,ctriantd: asezat, ur genttnchii flectali -t gartbele ?ncfarcnnesei;

a pozi{ia finntd: gintba se niigcd, npropiindtt-se de Jalct prts'tet'irtard ct crtcrp'sei,

Ia linita deflexie;

162



0 tletermins.rea: plnmi

a goniometrul:

cxttl miscdrii -- prin

gentmchiuhd, Inte-

de condiltil tibictl;

hrafuI fix paralel atpe linio mijlocie. a felei

a coupsei (de<t ltmgul

- bru{ul mobil de-a lttn-

peroneului, pe linia mtilo-

t fepei lctterale a gcunbei, tn

ctL tnaleola peronierd ;

- fntre 0o - ljso.

ln

\

$

III0

I 0

Itt,,

taI,0

IIIIIII

II g

B

l

i}

Ischiogzunbierii

- palpare

Ischiogarnbierii - for [ 3,411

i;tr .*it*Aitn J:,i:: ltii,[|6i:,

Amplitudinea de migcare: intre 0o qi 120'-130"

Factorii care limiteazl migcaiea:

1. Tensionarea tnugchilor extensori ai ge-

nunelrir,riui, mai ales a clreplLrlui anteriot:, claci

coapsa este in extensie.

2. Contachll moleilllui cu fa1.'r posterioard

a coapsei.

Stabilizarea migcririi :

1. Contracfia inugchilor sacro-lornbari gi

pltrahrl lombar.

2, Greutatea coapsei ;i bazinului.

inairpgtuiiflyin tipali, jF"|ES_

pnf.gXt ptI a,l ( u 4 g a p o r(i uy e) :. t

i9;'N"*dl,fpi?ilr(S.;S;;Si): Ix

;'''' Origine: fala postero-intemi a hrberozitl-

gri ischiatice.

' hrserije:

a) fala extem[ capul peroneului;

b) tirbe rozitate a e.rternir tib ie.

L63



o Origine: toati lungimaa crestei cxterne a

liniei sqrracondiliane extcr ne.

o htsertie:

a) fafa extcmi a capului peroneului;

b) tuboro zitateaextenrl atibie.

aspre -i- paffea supenoari a

i s iirijiiirl itrtit oi*n tj i

fl . ryervutsciatic'

{L+;il,S,, $:S;)io origine: fala infcrioarf, + fala intemi a tuberozitalii iscliiatice.

" Inserlie', fa?,altero -intemi a par-fii sqrerioarc a diaflzeitibiale.

i;' S enzi rneq1b raft q_1rt I : ;'. ,.i..:.- . -. ,.-...', ... -1,'-,: -, ". ,

i'd Ngt{'uf qciuic G, ::S1SI: .Sl);f ' Origine: par-tea sripeio-exteiiih atLrberozitifii ischiatice.

' Inser-lie:

a) ganlurl odzontal fala postero-intemf, tuberozitatea intem[ tibie;b) exparrsiurea fibroasi carc se conftlndd cu aponevroza popliteului + ligamenturl

lateral intem al genunchiuh-ri * alronevrozaganibei.

, Mugchii uicepoi:t; j,r':''; iropliteui:.' I

:' ''btgiio*i;'J'i.l.driptulIiiffii,l.:.:'"1-- -,

i.q, ggmerll' ; i

Flexia genunchiului:

trnpotriva gravitatiei - for{d 4,5 (biceps fernural): decubit ventral, garnbelein extensie, bazinul fixat; subiectul flecteazd genunchiul; examinatorul upu.i garnbap.easup* gleanei, irrducfrnd o rotalie extem[ a gambei (mugchiul este mai iin. Jittuqgi opunf,ndu-se fl exiei pentru testarea bi c ep su.lui fe tntn,al.

".fmrpotriva gravitatiei - fon{5 4,5 (senritenclinos qi semimembrmos): decubitventtal, gambele fir e.rtettsie, bazinul trxat, subiechrl flecteazi genulchiui; exar*i-natorul apuci gamba deasitpra glez-nei,

inclucfurd o iotatie ilrtemd a garlbei qi olru'fl'-du-se fl exici pentlu testar ea s enti m e tnb rcr n o su lt ti Si s e rn i te ncl n o y t l u i .

164

/".'I ;,fl ffi:Tf Tm.*'4lr.fi ffi



(Daca gemenii sunt slabi, genurchiul poate fi flectat la l0o in ortostatism; clacibicepsul fernural este mai putemic, gambafa.e o rotafie erterni; claci semitenclinosul *semitnembranosul sunt mai putentici, gamba face o rotalie intenrilin timpul flexiei),

' Firr gravitatie - fo([ 2: decubit lderal, garnbele extinse gi cea sgperioarisustinut5' coapsa fixati; subiechrl flecteazi g.nun.li rl pe toat6 u*plit,Aurea de miq-care, inegalitatea de contmc,tie (tracfiune) musculad provoaci

rotalia ganrbei.o Ff;rd gravitafie - fortd 1: decubit ventral, genurchiul u;or"flectat gi gambasuperioari sus$inuti; subiechrl incearcd si flecteze geirunchiul; se pot palpa tenAlaneteflexorilor genurchiului pe fala posteriola a coapsei ip,oup. cle articgla$a genunchiul'i.

NotS: subiectul poate flecta qoldul ca sd inr.npa tnigcarea r,ig.nunrhi*l uqorflectat. .' r,'

NotX: croitorul poate fi substjtuit, ceea .. a.t noinl flexie * rotalie extem[ acoapsei; flexia genunchiului este astfel mai pugin clificil5, gamba nefiind ridicati vefticalconha greutafii; picionrl nu trebuie l5sat in flexie for,*-tu, cdci irnpieclicd s,bstitu$a

migcarii prin gemeni.

o Impotriva gravitatiei - for{n 3: clecubit ventnl, garnbele in extensie, se fixeazi

:iiji:tr::g:,.:Y$ :i,p.'marginea .*r:T1 fhm; exercita p,*.i,*";. il,pJttscr"tlar de examina subiectulflecteazd gentnchiul po toati amplihrd1n#; ft#.J

Ert en sia gen u n ch iu Iui (goni o me t ri e.

vezi Fle:;ict genunchiului(goniometrie) = migcarea inversi

Fbrta genunchiului. - bilsn-

lare

Anrplitudinea de migcare:intre 120o-130" gi 0?

Factorii cane trirniteazh mig-cfl.n'ea:

I. Tensionarealiganientului

popliteu oblic qi a ligamentelor in-crucigate qi laterale ale genunchiu-

lui.

2. Teiisionarea- muqchilorfl esori ai genunchiuliri,

+-..rr*-_-L

Ischiogrulbierii - for{d 3

16-5

: 't ulY/t/f,: 14,$lli x, ,rk



arnplirudiuea cle miScare firi sd-l blocheze; (o rezistent[ opus6 lurui genrnchi blocatpoate lcza articitlafia qi nu dI indicalii valabile 'asupra

foriei^extensorilOt, A.;.;;;;;trccesar5- o cotttmctie simultani a altor muqchi care inconjLrri articulalia peptru a blocagenurchiLrl);

rezisten{a se aplici deasupaglearei (trebuie siL se pun[ o pern[ sub genLrnchi).

. 3 |mnotl'iva gravita{iei - fortd 3: aqezat, gambele atArnate, bazinul frxat; subi-cctul erlinde gentrnchiul pe toata amplitudinea cle migcare flri rotalia intemi sar,'exler-nd. a coapsei (rotalia pemrite o e*ensie oblicir qi nu pe o linie verticali contra greutafii).

-o F'ird grqvita{ie - for[[ 2: decubit lateral, gamba cle cleasr4:ra susiinutd;

gamba de exarninat este flectatd; se fixeaz[ coapsa deasupra genunchiului (de evitatexercitarea unei presiruri pe cvadricepsul fenrural); subiechrl extincle genunchiul petoatd amplitudinea mi gcdrii.

t2,lJ

e F[rd gravitafie - fortd 1: decubit donal, genunchinl flectat gi suslinut;subiechll incearc[ sd e. indd genunchiul; se percepe contrac.fia cvadricepsllui femuralpalpAncl tenclonul intre rotuli gituberozitateatibiei + fibrele mrisculare

]V.3 Bitanlul ctrticular Ei wtuscular al gleTpei Ei picictrutrui

IV.3.l, Articulatiile gleznei gi piciorului

Articwla{iile gl eTyei * arti cu I aliil e me mb r u I ui it{erior. t ib er (fXX)

A ft icul a{iile tibioperoniere

Oasele gambei sunt nnite prin epifizele lor: cele superiozue - printr-oqrliculatie s'inovitlit, cele inferjoare printr-o sindesntozit X'ntre cliafizele ce lor cloud oase

se aflt un spaliu ocLrpat cle membrana interosoasi cruial[161



A rti cul ati a tib i op eron ier d (superioari)

Suprafe{ele articulare: fala rotunjita-plana pe pattea superioarir condilr-il Iateral

tibial + fala articulari epifiza s.rperioare petonierai felele aiticulare aproape plane

fornteazii a ctrl:iutl ct { i e pland'

Mijloacele de trnire:, cctpsulct

articulcn.rl - inserati p9 marginile suplafelelor aiticulare;

* liganientul anterior aI capului Tterolteului - foarte lezistent, ailroape onzon*

tal intre conclilul lateral al tibiei qi partea anterioarf, a capului peroneului;

Ligarnentel e articulali il o r piciorului drept (v azute me di al)

i. l,igri*nttl tibiotalar anterior, 2. Ligamentrl tibiotalar posterior; 3' Liga-

nr n,ri,l tibiocalcanean; 4. Ligarlrenfultibionavicular; 5' Ligantentul

calcaneonavi-cular plantar; 6. Liganrentul calcatleocuboidian plantar.

@ lig,amentul posterior la cupului peroneului - mai pufin rczistent, oblic, intre

pafiea posierioaa a capului p.ron.ul.ri qi partea posterioari a condilului lateral tibial:

este acoperit cle muqchiul popliteu.

Sindesrnoza tibioperon ier[ (inferioar[)

Suprafefe articulare: incizura peronierd(fa1d articulari triurghiularir u$or col1-

cavd) + tala mediala a maleolei lateraie(fafa articular[ planil sau Ll$or concavi); vin in

contact cloarprin marginile lor, spaliul fiind ocupat de ligamente'

S{ijloace de unire:

e liganrcntul tibioperonier anterior * aspect,de panglic[ fibroasd patrulaterii

oblici: insi4ii: marginea-antedoari fala tibial[ - marginea oorospunzitoare rnaleola

peronier[;@ Iiganrcntul tibioperorfier. posteriot' * insei-lii: rnarginea postedoard fala tibial.l

- margiir.u ror rprrnzdtoare maleola peranierd; este nrai scutt, dar ilrai rezistent decfft

prirntrl; po4iunea saprof,rnda qi intlnoari fomreazi ligamentttl transvers inferior

iirrt,e ,na,ginea sgperioar[ tbsa maleolari peronierd Ei marginea postetiom'i a tnaleolei

168



nreclial-tibiale) care trece dincoro cie marginile oasclor; fbrnrfucr orti cLrlari peutnr tal us; din suprafata* ligamentul ittterosos se conti.o5qItlufILL1Lu1rcroSoSsecottttttttdsuperiorCLlllletnbriurairrter

este fomat clin fascicule pftemice scg,te intrc fetere cern,.rln,,X ^^^^osoasf, crurald.,

IagciIu1'1intree,rirenritatileinfe.ioa,elil;;i;.."ti]:j*i:.-relecelor ctoui

";;; *,.'ii ,i,,'iii,i;,

ffi:r;;l :jl*.:;::::i ::,j r-, rorni;l,u ne n b roasd, rczisrentE carc incrrirre

;l;*$-1il;J;t,:'"::11":: j:i,:",:i::lll;F;i;j'd;:xlfJrff#ft Jffi,il:|ll;fi #Hi:Tll"*:,,":,*:::,,:flg,,ty:l_*;;;i_H:ilt;ffi,,Tffi :JliT:lT;ibre oblic clescenclente de ti'tiUil 1o prronru.

Artiula;iile piciorultd - afticulayiile ntentbrutlui inJbt.ior tiher (IV)

Articulaf iile piciorului

astfel:ste articLrlalii srurt'rultiple gi, pastrftrcl purchrl cle vedere anatomic, se i'rpart

1) arliculafia talocnrrald sad a gitrilui picionrlui;2)articulaliile intertarsiene; "3) articulafiile

tarsornetatarsiene.4) articulalii l. internr.tutorri#'

r:-..La,picior, ca gi Ia nti:ri putenr

drstrnge doui rnarj articulagii: rna supe_rioari * talocw'cld - gi ma inferioara _talotarsold. Aceasta ciin umi este sub_divizat5. in mai multe articutatii-r..un_clare. ' -

Articulaf ia tablocrurall(capsula cleschisd anteriof

1. Suprathfa articularii a maleoleitibiale;2. Supra_fafa articLrlard inferioard a tibiei; :. fasci.Juititio_talar posterioq 4, Trohlea talusului; 5. Fala ma_leolard mediald a talusului, 6. Fala niot.otora lot._rald a talusLrhtj.,7. Ligarnentul iaiofibLrlar poste_rtor; 8. LigarnentLrl tibiofibular posterior; g. Su_

pratafzr articularl maleolar.I a nbulei.

Articulatia talocrurald

La aceasti articulalie participaoasgJe ganrbei impreurd cu talusul. Este otroh lea rtrozd sau ginglyry.

. .SuprafefelJ aiticulare: scoabagambieri (fa a zuticular[ a e.rtremititiituienoare a tibiei

_* cele doud fefe arti_cnlare ale maleolelor mecliald qi iaterali)

sqtalfa rzusiand a arriculaliei (trohleeacele clor.rd fete nraleolarej n.,tiuta qi

.. oh.set"vctfie;trohleea talari e mai lar_anterior dec6t posterior.

Mi.jtroacele cle unire:

.. ? ."nptuln urticulard _ la periferiaI qj ul Lr i articular; cele cloud maieol e ra_

ertraarticulare, capsula este sub-gi str6.nsd, pe lateral, ,ri mai iu4 au,

ante dor gi posteiior.;

169



a liguntentul colateru Iatersl (ligumentul luterul e-utern) - racliazd cle la nra-

leola latcral[ la oasele tarsiene vecine; fibrele sale sunt gmpate in trei lbscicule dis-

tincte:

a) fascicLrlul antcrior sall ligantenltrl faloper'onier (perctneo-ct.stragalian) nnterictr

- intre urarginea zurterioard a naleolei iateraid qi fala laterali a colului talusr-rlr"ri;

b) lbsciculul postedor sau ligamenlul 'taloperrmier (peroneo-cr,s'lragalian)

1to,s'terior - ps fala posterioari a articuiafiei;intre foseta rnaleolei laterale qi tuberculul

laterat al procesului posterior al talusului; are directie olizontali ?napoi qi firduntru,

fiind profund, acoperit de tendoanele peronierilor;

' Secliune sagitald prin degetul al doilea al piciorului. A. Melatarsiartrl al II-lea; R. Falanga proxinrald; C. Iralanga nrijlocie;'.i'

D. Falanga distald; L Capsula articulard; 2, Tendon extensor; 3. LTnghia;

4. Tendon flexor; 5. Jesut celular subcutanat; 6. Ligamentul plantar;

7. Tegunrent; 8. Mugchi plantari

c) fasciculul mijlociu sau ligantenhtl ccrlcaneoperonier - intre virfrrl maleolei

peroniere gi partea lateral[ a calcaneului; are direcfie oblica hrapoi gi in jos, in pozifia

intemrediald a piciorului, sturt tensionate doar fibrele mijlocii ale ligamentrlui (liga-

mentul calcaneo-peionier), in flerie dorsal[ sunt tensiollate fibiele fasciculului poste-

rior, iar in flexie plantara fasciculul anterior (cel mai interesat in entomele piciorului,

,,ligarnenfu I entorsei");

Iigumentul colateral medial (liganrcntul lateral intern) - rnai putemic,

triunghinlar (sin. ligament deltoidian - referirc rnai ales la partea sa superficialn); de la

margirrile qi vArfrrl uraleolei mediale se rdspf,ndegte la oasele talsului (talus. calcaneu,

navicular); are patru fascicule:

a) fasciculul tibiotalar anterior - fonnat din fibre scufie; intre niarginea anter-i-

oaril qi virfrrl maleolei mediale - colutr talr-rsului (partea mediala);

b) fasciculul tibionavicular - inserfii: intre urarginea anteriozu6 Ei vdrful maieolei

rnediale - fala dorsala qi mediald a naviculamlui + pe ligamentul calcaneonaviculzu

planta-t';

' c) fasciculul tibiocalcaneall - insertii: intre vdrful maleolei qi sustentaculum tali;

d) fasciculutr tibiotalan'posterior - inseriii: inapoia vffdulut rnaleolei urediale -tala nredial[ a talusului (porfiurlea cea mai posterioara).

170



A rticulatiile intertarsieneCele qapte oase care comDun tarsrrl reahzeazd.intre cle gapte articulatii: s'btalar[

talocalcaneonavicula4 calcaoeocuboklianS,, cuneonaviculzud, cuboidopavicular4 inter.-curlecne qr cuneocuboidiene.

Primele trei surtmai complexe.

A rti cul a{ia subtalard (subtalara poste-rioard) (astragalo-calcaneand)

unege celedoud oase prin fetele articularc posterioarc.

Suprafe{ele articulare: calcaneulfaga talara posterioari convexd (segment cle

cilindm plin) + tctlustl - fata calcaneaniposterioard concavd (segrnent cle cilindru gol):este q articttlafie elipsoiclci qau o chtbtfi artro_die .

.Intre suprafeute se reaJizeu| un tLurelnumit si ntt s tarsi.'intre articulatia tibiotarsiani

qi articulafia astragalocalcaneard se stabilegteo relafie asemindtoare suspensiei carclanice:

a-xril de rotafie este perpenclicular pe zr.rrlarticulaliei aslragalo-calczureene (a\ul luiHenkel).

Mijloace de unire:n capsula articularci inserati la

peri-feria suprafo elor a rticulare,

e ligamentul talocalcanefln interosos

* cel mai important ligament al articulaliei;ocr"rpir sirun tars.i qi separi arJiculatiasubtalari de cea talocalcaneonavicular[,

o ligumentul tolocalcuneon lateral(ligameilul esctern) - paralel cu ligarnenflrlcal-caneoperonier sub care se afli; nrerge dela fafa laterali a talusului(astragalului) li faga

omonimd a calcaneului;

o ligamentultfllocalcunean medial(ligamentul posterior) - scurt, intre tuber_

culul median aI procesului posterior altalusului ;i stt,stenfctu th m tali .

Liganientele articulaf iilor picioruiui(r'dzute pe fala plantara)

1. Ligamenhrl metatarsian tmnsvers profuncl;2. Liganrente plantare; 3. I_,igainente tarsometa-

tarsiene plantare; rl. l,igr,ynepte cuneonavicr1-

lare plantale,; 5. Ligameutul calcanoonavicuiarplantar; 6. Sustentaculum lali; T. Lig.anreniirltibiocalcanean; 8. lluberozitatea calenneaua;

9. Ligamentul plantar lnng; 10. Tuberozitateanietatarsianului V.

^Articula{i a talo-catrcan eo-n avicul arh este o articulatie sfei oidal a.Suprafe$ele articulare: tul cctp cuticttlctr(aparlure talusr.rlui) + * crryritctte cle

receplie (calcaneul qi navicularul unite printr-r"rn ligament puternic, Iigantenttti calca-neo-nav'ictilctr plcmtcrr);inlre srstentacthm tctli qi osul nayicr.rlar rar"en* ri* .s1iatiu tri-

urghiular, ocupat cle ligamentul calcaneo-navicuiar plantar (gros, lat, rezjstent, flbros);pe ligafirent se spriiinS- capul talusulni, prin el este ireuisurisil greiriatea eorpiiilrr i;cltiiPlantarc;

r,7 r



Articulafia talocalcmeouaviculard (Talusul a fost erlras)

1. Fasciculul tibionavicular a[ liganrentului medial;2. Filrrocar-

ilaj navicular; 3. Fafa posterioar[ a osului navicular; 4.Liga-

nente dorsale; 5. Tubeiozitatea uretatarsianului V; 6. Ligamen-

bitirrcat; 7. Fa[a articulard arttedoar6 a calcaueului; 8. Fala

rtic.ulard rnijlooie a calcarleului; 9. Fa[a articLrlard posterioard a

ui; 10. Ligarnenhrl calcaneofibular; 11, Ligamentul

otrbular anterior; 12. Liganientul tibiofibular airterior.

oltsentu{ie.' plin rela\area ligzunentulr-ri, capLrl talusului coboari, iar bolta plantarir

se recluce treptat, putdnd chiar sa dispara (picioml plat); pe sllb fala plantard a

liganrentLrlui calcaneo-navicular trcc tendoalele muichilor tibial posterior * flexoti,

care contribuie activ la sustinerea capului talusrilLri.

, ligamentul tslo4tavicular - intre partea

suil erioar[ a naviclllanrlui.

Mijloace de urlire:o cupsul0 urticulard

subtire, inserati pe tlatgittea

sll-p rafe lelo r articul are ;

ligamentul talo-colcu-

ilean ililerosos - vezi articulalia

subtalard;

e ligunrcntul culczneo-

fiavicular plantar - vezi nlai slis

- este unul dintle cele mai iul-

pofiante ligarnente ale piciomlui;a ligttmentttl bifurcat

(sau in

,y ) -denurnit de cllrurgi

.,cheia articulaliei Chopart ; este

fomrat din dou[ tamuri diver-

gente (in V sau Y); se insereazd

cll ull cap[t pe patea anterioari

fala superioard a calcaneului qi se

irnparte ir doui porgiuni: medi-

anit - se fixeazi pe fr14 sr-rperir:a6

+ laterald a uaviculamlui gi

laterald - se inserevipe partea

superioari + mediali a cuboidului;dorsali a colului talusuh-ri gi fala

Articulafia calcaneo-cuboidiand este o articulafie in ga (prin imbucarc

reciproc[)

Suprafe{ele articulare: fafa anterioari a calcaneului + fala posterjoari a

cuboidului

h'Iijloace de unire:

* ccrpsula afticulard - fibroasd, se insereazi lamarginea supratblelor articularc;* Iigunrctttul bifurcal - acestei articulalii ii aparfine doar ranlura lateral[, calca-

neo- arboidiand;o liganwrtul nwre plantar * panglici fibroasi intre fa,ta infeiioari a calca-

neului qi bazaultimelor metatarsiene; al'e doui straftui - superficial + proflind:

a) strahrl super{icial - Iigumcntul plantar lung - merge spre cuboid qi se terntinipe ultimele 3 sau 4 metatarsiene; el trzursformi qanful peronierului lung intr-ur canal

osteo-fibros, participAnd la suslinerea llollii longitudinale a piciorului

b) strafuil proflind - Iigantenlul calcaneo-ctLboidian plcmtcu - este ma,i larg qi mai

scr rd; se inseri pe fbla inferioard a calczurenlur + pe qanful ctinapoia tuberozitiiii fetei

inferioare a cuboidului.

112

i,

II

IIII

:

II

IIt

III



Articulatia transversal[ a tarsului esle stabilitd intre cele 4 oase ale tarsLrluiposterior 5i se nrai numegte articulalia nrccliotarsian[ (arliculalia f.ri Cf-pnrtt E;rettneqte pattu oase: talusul cu uaviculanrl qi calcaleul cu cLrboiclul. Este clispusntransvcrsal, avincl fo--a ,,- ; 1)artca tato-navicu-lard este concavb inapoi,l;;;;calcaneo-cuboidian[ concavS. inainte. Liganrcntul principnt of nr.itei arric'latii esteligant.entttl bifurcetl - ,,cheia articulatiei;. Cclelalte iigameni. o..,5orii (ligamentulstrperior qi inferior) aparfin articulaliilor calcaneo-Iu-boicliali qi talo-calca'eo-navicular[, Pot fi, deci, luate in disculic cloui articulatii:

a) articul.crlict talo-ncrviutlarit (cistrcrgalo-scctfoiciiand) * articulalia internd, careeste o enartroza gi are un fibrocartilaj cle rr5.rire a sLrprafefelor articulare numitI igantentLrl calcaneo-scafoiclian inferior;

b) articttlqtict calcctneo-ctboiclictnrT - articulatia erlenrd, care este o arliculatieprin ,jrnbucare reciprocd . '

. .Articulatia cuneo-navicularr (scafo-cuneand) se realizeazf, intre lavicnlar

Ei cele trei cuneifomre. Este o articulatic planfl.Suprafetele articulare: cele trei- fefe articulare cle ps folo anterioar[

anavicttlamlui + fegele triunghiulare aflate pe fala posterioar'd a fiecimi cuneiform.Mijloace de trnire:o ccrpsula afticulard;n ligutnentele cttneo-nm'iculure clorsale - sunt trei; uresc partea clorsald

naviculanrlui - cu partea similari a fiecimi clrneiform:a ligumentele utneorrnriru,rn;;i;,;;;t;,, -'r * tot rrei; de pe fala pra'tar[ a

*aviculanrliri -- po fufclc pliurl.uo ale cuncifurrnelor;a ligamentul intern - gros; intre tuberculul naviculanrlui - fala medfalir primllc'ueiform. : r ^'-'

A r ticu latiile i ntercuneen e

cloud artictrlalii inconstaute plzure, rezrrltate clin articularea oaselor cureiforme.suprafe{ele articulare se afli pe fegele adiacente ale oaselor.Mijloace de trnire:e doud ligamente intercuneiJ'orme interosoasq

i '

e cloucT ligamente intercuneilbrrr.u clorsale;, cloud ligamenteintercuneifbrme planture. \

A rti cul a{i a c ub oi do-n avi cttl ard(sc afoi cli an h) este o arti cglatie inco*stari tiL.suprafe{ele articulare: suprafelele analoge ale celor dou[ oor*'h4ijloace cle unine:

t liganterttul interososl

, trigamerttul cuboido-navicular elorsul;o ligumentul cuboido-n tn,iculsr plantar,

.Articula$in cuneo-cuhoiclianl uneqte cuboiclul cu ccl cle-al trcilea culeifo*'.stc o articulafie plani.

tr /-r



Supr'afe{ele articulare: fetele adiacente ale oaselor

Mijloace de unire:@ ligumentul cuneo-cuboidian interososl, Iigfi.merttul cuneo-cuboicliurt drn'sal;

ligantentul cuneo-cuboidian plantur.

Articulatiile ta rso-metatarsiene

Sunt articulaliile stabilite ?ntre cuboid

oasele rnetatarsului, pe de alti parte. Sunt

numele de,,articnlafia Lisfranc . hrterliuia

initurtru.

qi cele trei cuneiforme, pe de o parte, qi

articulafii plane, curoscute ?mpreuni sub

articular'E este curb6, coucavi inapoi qi

Suprafe{ele articulare: sunt de obicei trei arliculalii (artrodii), astfel:6 primul ntetatarsian cu prirnul ctureifbnn (articLrlafiamediala);

o al doilea uretatarsian - scoaba celor trei crureifonne (se afiiculeaza astfel cutoate trei);

o al treilea uretatarsian cu al treilea cuneifonn (articulatia intennediara);

al patnrlea gi al cincilea metatarsian cu cuboidul (aiticulafia laterali);

uneori

, alpatruleametatarcian

cd al treilea cnueifonn.Linia articulari este curbi cu convesitatea anterioari.

Mijloace de unire:o ligantentele tarso-metatarsiene dorsale - mici panglici fibroase; de la fala

dorsali cuboid qi cuueifonne la fala dorsalS. cele cinci rnetatarsTene;

c ligametttele tarso-nrctotarsiene plantarz - sunt cinci, gi au dispozilie similarf,celor dorsale; leaga ultiniul rf,nd al tarsului de cele cinci metatarsiele;

a ligqnterilcle cuneo*nrctutcrrsiene interosouse - srurt trei qi au inrportanli chi-rurgicald:

a) Iigamenlttl interosos ntedial - intre fafa laterald a pripului cgleifomr qi bazametatan:sianului II;

b) ligamentul interosos ntijl.ocrer * intre cuteifomrele II gi III gi bazele metatarsie-nelor corespurzitoare; realizeazdtur dispozitiv cle fonira literei .,X'i

c) ligantenttil. interosos lctlercrl - ?ntre fafa laterald a cnneifonlulgi III qi falalaterali a metatarsianului IIL

Dintre aceste trei ligarneute, cel rnai impofimt este primul, nunrit qi ,,ligalre'hrlLisfi anc (cheia articulalie i).

Articulatiile interrrretatarsieneExisti o l11are analogie intre articula[iile piciorului anteri6r qi cele ale 1r6;'ii:

bazele metatarsieuelor sunt unitc prin articulalii sinoviale, ial capltele lor printr-unligament

Metatarsienele se aiticuleazf, prin bazele

astfel naqterc 3, nrai rar 4 articulalii plaue.

Mijloace de unire:@ capsule afticulareg

o ligamente ffietatarsiene rlo{iatre;

o liganrente rnefutarsienepXantare

174

lor. Articulafiile sunt de tip plan gi iau



Capetele metatarsietrelor sunt rurite pnn ligamentttl metntctrsian transversbandeletd fibroasd tra^nsversal[, iltre cele cinci metatarsiene se clelinriteazfl

spagri interosoase metatarsiene .

Articul af iile degetelor

Arti cul aiiile m etatarso-falan gien e

sunt articulafii clipsoicle (condil iene).

Suprafe{ele articulare: capul n-retatarsianului * cavitatea articrilar-[ a falangei(ovalar5, ugor scobiti.).

Mijloace cle unire:o capatlcT ctrticulctrci - larfu intiriti clordal c1e tenclouul extensomlui;a dou[t ligamente colnterale - intre tuberculii nrarginali ai rnctatnr.sinuLllui

gi tuberculii omonimi ai falangelor;@ - ligumentele plunture- fonnaliuri groaso, rezistenie;, Iigumentul metntursian trunsvers profund - panglic[ f,broas[ trzursversa]a

leagd capetele metatarsienelor (de la I la V).

Articulafia metatarso-fa-

a halucelui prezintir

oa-se sosamoide iri fibrocar-

liganenturlui plantar. Fas-

inferioare ale ligamen-

colaterale se insereazi pe

formf;nd un gan dc

tendonr,rl fleronr-lung al halucehii.

Articula{iilesunt articuiafii

(ginglyme), fiincl for-clupb tipul articulatiilor cle

mfin[. Fiecare articulatie are

mijloace de unire:o tcrpsuld articuiorci

* ligament plontar

T

IIf

$

i',.

:

,'It^l

,r

tttt

ttIII

.t{t

j{

I20"i

i

FLEX,

EXT.

300

Pcrj$a zero a gle;.;:nl -ri:igc,lrile cJc Icxir-r;:. ier.'r.ri,; {

Ii

e drsud ligamente colstersle

Fonna gi clispozi$a lor srurt sihriia,re omolar,;}ci arlicriiatiilcrnietal;rso-,fllaugiciir:.

Apo nevroza pl antarfi este consiiiir ii;i r-i il i,rioiiir,{i:niia i r-lnl.

a) astaitevrozct plantorii s'tt1tufici*/r7"* sln-rchiie cea iirai impodant*" iu -ir:rmir

avincl r,6rful pe caloaner.r Ei haza l;i niveJul eleget*ieir. fbrneazir jpo fala clorsali a ai'ticuia{iiior rne,tiliars*[eiairgi,;:it*; r;$tr

"i.lari*ru;isl*;:tui.

ryi

esetitl:r.i; in mentinerca i:oltij plautilie ?n orlosiaii:ii-ri:

b) u 1so i t,:'t'rozu pl ct n |o rri1:

rofi

md(r.

I -'iii I



N .3.2-.Evaluarea gleznei Ei pici orurlui

lV .3.2..1. [ilexicr plantard a gleznei

Flexiu planturri ct gleTltei (goniontef ie)

'500

* delinirea ntigcdrii: nisccu"eo po,s-

te r i o cr rii ct pi ci o ntlt.ti intrt,m p lct n,s crgi tcr I ;

* pozi;itr de stafi: asezat, genltn-

chitil-flectat la 90o, lticictntl la 90".flectat pe

gcunbd;

variamt5: decubit dorsal * gettunclti

ugor flectat + picioml in pozilie neutlii (90");

* pozilie finald: Tsiciorul ,se nfiScii

astfel ca degetel.e sti se fndrepte tn.ios;

6 deterntinaren: planttl sctgital;

, gottiotttetrul:

- axul nilscdrii : prirt cdlcdiul lticio-nthi;

Ie cca I inch.tub ntal.eold;afiantd: pe falct ntediald a gleznei,

- brafulfix cle'a l.ttngtrl peroneuhti;

variantd: de-a hmgtL.l liniei miilociifala mediald ganrbd;

- braqul mobil de-ct lungul celtd de-al S-lea metatarsian;

variant[: in linie cu primul rrrctatarsiarr; golriotttetrrrl citeqte clo la irtceprrt 90o, de

carese

vor finecont in determinare,

intre 0o - 50o.

{lft*A 1;ltiriticild'.a'gLdirt,ii ;- bilaitluye . t

Amplitudinea de rnigcare: intre 0o qi 40o-45o

Factorii care limiteazd migcal'ea:

1. Tensionarea ligamenfului perorreo-astragalian anterior * fibiele anterioare

ligamentul deltoidian.

2. Tensionarea rnr-rgchilor flexori dorsali ai glearei.

3. Contachrl parlii posterioare a astragalului cr.r tibia.

Stabilizarea migcdrii: greutatea coapsei.

--.' -.il;i'1':i:l::' ir::-lj:::-a- 1 :1?

r ${[tbhii principhffi: *-.i-t:.;ir;dj:l.::::i: :':ji ,..'. Ii;,1'i'r,

ii'*b,"g,l'J.9JlilJil;ii;.1 * Ramuri din Sciaticul popliteu intem (Sr,S:).

"Origine:

a) Gemenul intem - depresinnea de pe fafa postero-sr.rpericaii a colidiluhii

intem femur.

176



6 Far'[ gravitatie * fort[ 2: dccubitlatelal, picioiul de cxaminat in tepalrs llofafa sa extenrfl, genLurchir-rl ?n cxtcnsie gi

picioml in pozilre intcrmedjad, gamba

fixatd: subiectul erecutS. flcxia plantari pe

toatir amplitudinea cle miqcare.

F'5r[ gravitafie - for"(a X: se perce-

pe contracfia gemenilor

;ia solearului pai-

p6ld tendonul deasupm calcaneului + fibre,le rnusculare pe faja posterioar[ a gambei.

Teste cu eliminarea greutitii: decubit dorsal cu o pernd sub genunchi pentru aevita hiperextensi4 gamba fixati deasupm glearei; subiectul execut5. flexia plaltar-I, se

optine o rdristen{d apucdld cirlcdiul gi- esercitdld o presiture impotrirra fo4ei de trac-

liune a flexorilor plantari; antebraprl exarninatomlui poate exercita o contrapresiiure peplanta dac[ rnuqchii accesoti carc fixeaz5. partea anterioari a piciomlui ftinctione azd,.

(Se va nota (5), (4) sau (3) nrulai dupi rezistenfa opus5., tin6nd cont c[ acesteteste din desc[rcare sult doar pentru evaluarea fo4ei geurenilor qi solearului).

IV.3,2.2. Iilexia clor,sdii cr gl.entei (piciontlui)

'ot 4xi t .4; 'r'ihg'et''g le il ii 1 i c i o r u ti 4 ka; it o' h i ni e) f

u deJinit'ea niEcdrii: ntiscqrea anterioard a picioruhtitntr'-un plctn s agi fa I ;

o pozilia tle sturt: usezut,

piciontl la 90o, flectat pe ganbd;

geru.mahitil flectat la 90",

varianti: decubit dorsal * genurchi uqorflectat

+picio-ml in pozifie neutrd (90");

o poxi$afinald: piciontl se ntiscd ostfel ca clegetele sdse ittdrepte in sus;

o cleterntinareq: - planul sagitctl;

s gotriontetrul: - ctxul miscdrii : prin cdlcdiul picio_rttlai;

variantii: pe.fcqa mediald a gleznei, Ia cca I inch sthmaleold;

- brayulJix de-a hmgul peroneuhd;v- ct ri antd : d e -a ltln gu I li ni e i ntij t o c i i fa yn nt e d a Id ga ntb d :

- brafulntobil de-a hrngil ceitti cle-ai 5-lea metatar.rian;

variantd: in linie cu ptintul ntetatarsian; goniometrul citegte de Ia incep't 90o, decarg se vor fine cont in detemrinare;

- intrc 0o - 20o.

Fletcia dorsald a gleT,nei (piciot"wlui) gi inversia * bilantareAniplitudinea de naigcare: intre 0o - 20o.

178



Factorii care limiteazl migcar.ea:

1. Tensionarea ligarnentelor ertenre ale tarsulLri.2. Tensionarea lunguluiperonier lateral -F scurtuhri pe ronier late ral. :

3. ContactLrl oaselortarsuluipe margiuea intemi. , .,

Stabilizanea migcdr.ii: greutatea ganrbei

nau $irr I I' pii irni ff f :-i

,;, G qitb i ei ii I a n t eriotite |4ur[ dp.f-.t]$ 111 popliiep- extem' (L4lL1.s 1), ;o Origine:

a) condilul extem + 213 superioare ale felei antero-exteme atibiei:b) membrana interosoasd, ' ' -'---')

' hrserfie.

a) fafa infero-interni a primului cuneiform;b) baza primului metatarsian.

Flexia dorsald pi inversia piciorului:" impotriva giavitaliei --'for(I 4,5: alezat, gambele atfrrnate, gambele fixatc;

duce piciorulin dorsi-flexie qi inversie, l5sdnd degetele rela,xate; rezisten{a scpe dosul piciomlui gi pe rnarginea internd.

Notd: trebuie si se recontande sLrbiechrlui si lase halucele relexat sau flectata evita substitulia prin e.(ensonil propriu al halucelui.

Miqcarea cle:

invercie a

picionilui

ll9



" Irorfr (3) ei (2):

inversia + clorsi-flexia irepentru nota (2).

' Fort[ (1) ei (0):

intenid a gleznei,

aSezat, gambele at5:nate, gambelc fixatc, subicctrrl lacc

toatd anrplitudinca cle migcare pentnr (3) qi lturtxri partial

se poate palpa teudonul tibialului anterior 1rc fhta plmtara

IV.3.2.3 . Inver.s i cr 1ti cioruhi

Inv er sia trti.cio r u lui (goni om e tfi e)

Migcarea deg1'qrsie a

piciorului

@ defirtit'eu ni.scirrii: tntisccu'ect piciotttltti 1n'in ccrre

acluce talpa ca Jtrya ntediald;

' poaiyia de stsrt:.

- de atb it d ors al,laS

e zat ;* gentmcltiulflecfat;

- picionil ?n pozilie neutrcl.

"poziliu

Jinald:talpa

Tticioruhdclevinc t,izibilri

ntedial, pdnd lct limita de miscare; se vq cviltt rotafia

externd a Soldului;o gottiotttetrul:

ctxul. miscittii : tut ptutct laterctl., paralcl ctt anillongi tudinal al pi ci o ralu.i,

- brafirlfix de-ct lzmgul liniei mijlocii afeyei laterale gamhd,

bra{ul nrcbil incrucisdnd talpa -t- cuttcpicionrl.

Notd: goniometntl va citi 90o la fncepulul detennindrii 6i se va line cont de

aceasta;

tntre 0 - 35a.

i:tr lval;slaiip i i:iii u tnF b ila ii { i te" ;,,:'

Arnplitudinea de migcare: intre 0o -35o.

Factorii care lirniteazd miqcarea :

1. Tensionarea ligamentelor erleme ale tarsului.2. Tensionarea rnugchilor peronied.

3. Contactul oaselor tarsului pe marginea intemi.

Stabilizarea mi gcdrii : greutatea gambei.

S $,fJ,p".tipa;p+l'jT7 iulw,l pt*ai"iat':' t

tnti,"ffi l,l.i,#ffi Ti ,ifl ttlfl,plprior(|'.:,$1),;io Ungrne:

a) 213 supedoare ale fefei internc a peroneului;

b) pattea exteml a tbfei posterioare a tibiei intre incclrutul iiniei oblice qi unireatreimei nredii cu treimea inferioar[ a diafizei;

180



c) membrana interosoasd.

' Inserlie:

a) tubercirlu I scafoidului;

b) expzursiunile fibroase spre ststenlcrurluntqi spre bazele metatarsien.lo. 2,3 qi 4.

tcrli, spre ccle 3 cuneifbrnro, spre

' -t*potrivagravitatiei - fortn 4,5: clecubit lateral, picionrl in flexie plantari,

fisatd; se evitd sd se exercite o presiure pe tibiaiJ posterior; s'biect*l facepe toatd amplitudinea de miqcare; rezistenla se aplici pe rnarginea intern[ a

anterioare a piciomlui

[nversia piciorului:

Fdrfi gravitafie -. forthnlargiilea mesei, gzunba

cle miqcare.

I

,,,,,\

\q

., Inlpotriva gravita{ei - for$d 3: decubit lateral, piciorul in fleue plantai.i ;ipe nraryinea externi, gamba fixatd; se evitd ra r.'o..rit. o f*i,*e pe tibialulsubiechrl ridicirpicioml in inversie pe toatd amplituclinro,l. niiqcare,

2: decubit dorsal, picion rl infi;rati, subiechrl f,ace iuversia

flexie plaritard gi

prcionrtLrr pe toatd

I

tBl



* Fird gravita{ie- for{I 1: se poate palpatenclonul scurlultti peronier lsteral,deasr-rpm bazei ntetatarsianului 5 pe ntarginea exterui a piciorului; se poate provoca ocorrtracfie a lungtlui peronier laterel pilntr-o presiuue ugoari dirrjata spre in sns, sub

capuI priurului metatalsiar.

Mecanismul mi gciirilor piciomlui :

fl exiunea qi torsiunea p icioru lui (sc herii,itic)A... T-T: Artrl nriqcdrilor de lleriune ;i de extensiune (artic. talocrurald):iu negru: rltugchi 1'lexori; in hagurat: nrugchii estensori ai piciorului;13... s.-A : Axul nligcdrilor de torsiure (artic. subtalari gi talocalcaneoca-viculard); in negru: muqchii abductori gi rotatoii in atar[. ai piciolrlui; i1haguLat: mu;chii adductori gi rctatori ai piciorului iuEr.urtiu.

l,l .3 .2.5 . Eva lua re s pi ciontltui

IV. 3.2. 5. I . Flexia articulaliilor metatarsofal angiene ale degetelor

F e-ri.u articu I a {ii.l or metat a r s ofo Io n g ien e a le deg et elor - b i l an yu. e

Amplitudinea de migcare: intre 0o qi 25-35 .

Factorii care limiteazI migcarea:

l. Tensionarea tendoanelor muqchilor extensori ai degetelor;2. Contactrl pfu'lilor nroi.

stabilizarea nrigcr'ii : greutatea' ga'ibei gi a piciorului.

F xexi a anticuxa{iilo r rnetatarsofal an giene ale ultirnelo r 4, cnegete

&Iu gclrii prin cipal i - Lu ntls rica lii :o Primul lwnbrical - Ramurd din Plantarul intem (Lo,l-r),o Lunrbricahi2,3,4 - Rarnuri din Plzurtarul extem (Sr,S:).o Origine: in ungliiul cle clividere a tendomelor lungulli flexor coninll.

Inserfie: trcc in juml fctelor iuteme ale r-rltimelor 4 de^qete peltr1 a se insera peerpzursiurile tendoanelor extensorului col.nurl pe fafa dorsald a primelor.falange. I

I184



o

e

n lungul flexor colllun al degetelor.

o scurtul flexor plantar.

Flexia articula{iilor meta-

ale ultimelor 4

(lumbricalii) : decubit clorsal,

fi xate; subiecfull flec-

ultimele 4 clegete; rezistenfa

pe primul rind de falange

(5) qi (a)i

Noti: in toate testele, pste

s[ se eva]ueze separat fiecare

pentru ca forla lor variazi.

Flexia articulntiei metatar-

a halucelui

Mu g chiul p rin cip al - S c u rtul fl ero r a I h al u cel u i :

" Ramurir clin Plantaml intem ([,a,L.r,Sr).

o Origine:

a) rnarginea intemi a felei inferioare a cuboidului;b) parteainvecinat[ din al 3-lea cuneiform.

u Lrse4ie: prin douir tendoane pe fetele intemi qi exierni ale

a halucelui (fiecare tenclon confine un sesamoicl).

interosogii dorsali gi plantari.

scLtrlul flexor a1 degehllui ntic.

bazei primei

\e

lt{uEchii nrcesayi:

* Jnngul flexor propriLr al iralLr-

celLri.\

Trlexrra al'ticula{iei rma;{i: inl"sc-

fal a ra giera e :r ]-l atru ceir r i {scur.hrl f}c.xor'al halucelui): tiecubit dorsal, i:rinrulmetatarsial fixat; sribiectul flectea:iir

iralucclo. nen'urr (5) qi {4)" rezisttnl,;;

se aplicir pe i:linra fala.lga.

cotafiilor inferioare pentru cir niigcarea'fn ;uti-pa\ra rnrigchii 6i tendourele: daca anrpiituc{incii

nti;car* |lt: {s;ii,i l'iitr;:lir'rir..liitrrit $i (i1) pr,:r'rt,lu

Notd: poate fi clificil[

este adesea lirnitati qi

nonxald, pr-rtem nota

partiai[.

evaluarea

ntr putem

(3) penlnr

l( ,:I l)-'



lV .3 .2 .5 .2. Flcxi a articul afi ilor inte rfalaug i ene aie ciegete 1 or

Flexfu articulutiilor interfrtlan gien e ale degetelor * bilart(are

t 1 .al-att-tr *\.l pw'...

'qhirff,,'t\,.i

0o la 50-90o

Arnplitudinea de migcare: intre 0o gi 50o-90o.

Factorii care lirniteazd migcarea:

1. Teusiouarea teudoanelor muqchilor exte,nsol-i

ai degetelor (ligamentele dorsale).2. Contactul pdriilormoi ale falarrgelor.

Stabilizarea rnigclrii :

1. Menlinerea piciorului prin rotatorii intemi qi rotatorii erlenr.i.

2. Aciirurea sinergicd a tibialului anterior, chre hrpiedicS. flexia plantari a

piciorLrlui.

Flexia articulafiilor interfalangiene distalea ultimelor 4 degete

Mugchiul principal - Lungulfletor conMn al degetelor':

' Ramurd din Tibialul posterior (Ls,Sr).

o Origine: fafaposterioaritibie sub linia oblic[ pdni la 7-8crn de extremitatea sa.

hrserlie bazaultimei falange a ultirnelor 4 degete

FIexia articula{iilor interfalan giene

distale ale ulLiurelor 4 clegete (huigr-rl flc.tcrr-

comun al degetelor): decubit doisal, r{:rdul

mijlociu de falange a ultimelor 4 degete

fixat; subiecturl flecteau:d degetele pentnr

nota (5) $i (4), se opule o rezisten{6 pe cnl

de-al treilea rdld de falange ale ultimelor 4

degete.

'Origine: ftrberczitatea intemi a

calcaneului.

' Inse{ie: piiu doui lzurghete pe

cele doud margini ale celor dou[ falange

ale ultirnelor 4 degete.

Flexia articula{iilor interfalangi-ene proxirmane ale ultimetror 4 c{egetc

(scurlul flexor plantar): decubit dorsaX,

prinrulrincl de falmge ale uliimelor

rB6



Extensia ip articula{iile metatarsofalangiene ale ultintelor' 4 clegete 5i haltrce

Mtrqchii PrinciPali:' Ertensorttl comun aI degetelor:

Raururd din Tibialul anteiior (La,L5,SI).

o Origine:

a) tuberozitatea extemi a tibiei;

b) 3/4 snperioare zrle felei antedoare a peroueului.

* Inse4ie : expansiunile ffire se insereazipe frlangele 2 qi 3 ale ultimelor 4 degcte'

Pediosul:

Raurur[ din Tibialtrl anterior (Ls,Si).

. Origine: faja infero-exteml calcaneu iu fala qanprlui scurtului percnier lateral.

' Inserlie:

a) fascicolul intem - faia dorsalir abazei primei falange haluce (meori nrnnit

Scurtul extensor al haluceldi);

b) cele 3 fbscicule exteme - se ataqeazir tendoanelor extensot1tlui contun al

clegetelor pentru clegetele 2,3 qi 4.

Extensia articula{iilor metatarsofalangiene ale ultimelor 4 degete (extenso-

ntl cotnun' al degetelor-+ pediosul) decubit dorsal' metatarsienele fixate: subiectr rl

extincle ultimele ,i degete; ,* op*r* o rezistentfl pe primele falange pentru nota (5) qi

(a). (pentru nora (f) $ (0), ie pot palpa tendoanele extensonrlui co1l1tul q. tqdorsali a metatariienelor + fibrele pediosului pe urarginea extetul a dosului

piciorului, inaiutea maleolei)'

Extensia adiculatiei ntetata,rsofalangiene & trratrucelui

pediosului): decubit dorsal. primul metatarsian firat; subiectLrl

metatarsofalangiana a halucelui; pentru nota (5) $i (4), se opune o

falangS.

Extensia tn articula{ia interfalangiand a halucelui

I\{uqctriul p rincip at - Extensot.u I propri u a I h alu celu i :

Rzunud din Trbialul anterior (I,+,Ls,Sr)

* Origine: treime mijlocie afegei anterioarc a peroneului.

* hrser,lre,: baza ultimei falange haluce .

188

(capihrl inte m alextinde articulafia

rezisten{fi pe prima

(



xtensra arttculatret lnte rfamngre-

halucelui (exlensorul propriu al halir-

clecubit clorsal, prirna falangi a halu-

fixatd, subiechrl exlincle cea cle-a cloua

a hahicelui; pentru nota (5) i (4),

olllule o nezistentX pe fala clorsald. (Peri-

nota (1) pi (0), se poate palpa tenclonul

propriu al haluceliii pe fala

a prirnei articulalii metatarsof.rlan--F pe o linie oblicir traversdnd closul

pini la mijlocul felei anterioare a

(h- - - * -Vertebra a 12-a toracici

- - Psoasul mare

- - Iliacul

l\of6: miqcarea inarticulalie poate fi limita-ti; claci amplitudinea pa-

re nonnal[, ddm nota (3)

pentnr ini;carea pe toatiramplitudinea qi nota (2)

pentru o rniqcare parfiala.

**Tensoml fasciei lata

-*Ligamentul inghinal

.-

Nervul fernural(cmral)

*-'Croitorul

* Pectineul

-- Scurtul aclductor

- ^ Lungul aclductor

-*Aclductoml mare

-- *Gracilis

-- Dreptul femriral

- * Vashrl lateral

** VastLrl niedial



V. ANALTT,A FIIERS{ILUI

.1. Olsserv a{ii. I eg ate de fit n cgi on alif.stea

globalcl cr nrcntltrulut inferior

Mernbrul inferior in totalitate

Membrul inferior hr totalitate lucreaz[ ca u 11 lan cinematic inchis sau deschis.

gradele de liberlate ale segmentelor insiunffldu-se qi realizAnd amplificarea rniqcfuii.

Bhzq de su.slinere e*e, in geueral, trapezoidala pentru poziiia ortostaticd, dar

poate vada pAnd la un punct (sprijin in poante) sau pfin[ ]a o linie (patinaj). Mentinereaeclrilibrului este cu atAtmai grea, cu cAt bazade sustinere este mai micir.

Rolul reflexelor postulrale este acela de a nrentine echilibrul. Eclllibnrl este

meutitilrt aftmci c6nd proiecfia verticali a centrului principal de greutate cade ininterioml bazei de suslinere. Stabilitatea este cr-r atAt mai mare, cu citproieclia ccntruluide greutate cade mai aploape de centml bazei de sustinere. Reflexelg pgp$rale suntintrelinute pe bazainfomraliilor primite de la nrai niulie feluri tt. i"C.pio n. ExJet'ore-

cept-orii rcceplioneazfl infomrafii asupra modificiril:r repartiliei pfesiunilor pe, plzurtc.

Proprioreceptorii recnpteazi, infbmalii asupra rnodificS"rilor intensit5.filor tensionale

dea'oltate la nivelul tendoanelor, ligamentelor, articulaliilor qi rnugchilor. Cendtetrsiunea creqte, se declanqeazd reflexul miotatic, care creqte tensiurea niuscularf, de

contractie: contracfia reflexh este intotdeautla proportionalf, cu tensir"urea (traciiunea)

exercitati. Aplecareainainte detennini activarea langlui"triplei ertensii care ?mpiedicaprlbngirea; iplecarea iiiapoi aeten"ine activarea' lantrrlui triplei flexii. CtLu_q]g ,

senticircu,lcir'e din urechea intemS, recelrtioneazd infomiilii despie poziiia rqrui.ii f4ude iruriclri. Senzaliite uiVlqgle dau infoniiatii asupra poziliei cotpului frli de^co,pur.iedin jur. Reflexele posturale detemriu[ reactii statice locale, legryentare qi generale, careantreneazi travaliul static al grupelor rnn scul ar.e.

Y .2. Evalu area fazelor ruers u lui

S{en'sutr mon'rnal

in timpdl tnersului, corpul ulnan reprezintir ntobiltilasupra c5"mia se va actjoua inseusul deplasirii sale, Astfel, asupra centrului de greutate aclioneazd sinrultan douifotle - gravitalil * rezistenta aerului (se opune din thta) - carc-tT€briie-iriviii'ie iri mers

de6tfdle*iiitde- Odatd lioililh miEcaiea, efbrtul este mai nric, deoarcce forreiutusculare i se adaigi alte doiiif eleilente - inerlia * viteza clc plopLrlsie,

i90



Devia{ii fr.ecvente:

a) tn,rchiLrl sc dcprTguro spre chcapta * 1ns11'b.rr i'Ferior.in rotafie e--rlernd ra.'iver'r gota',tui ftlas,l *ri* ,*,,tat); clacdexteusorii gentinchir-rlui sunt siabi, men rb,ll infer ior. trcbuie acl,si' rotatie extemi ra niverur qorcrLrrui pontru o i*pl.,rica fleria;claci ui*qchii eveisori oi pi.io ,i,i sunt slabi, rotatia extemd?nrpiedicd glez;lu-sd se rdsuceascd inafard;

b) r'e'rbrur i*feriori* abd'cfie ra nivelur $orcr,r,i;c) ru se l'ede frla pranfa.i a plrgii a'terioare'Jii.;o,-.,tri.

* De evaluat urm[tor.ii mugchi:a) rotatorii intemi ai coapsei ; exlensorii

;genunchiului +eversodipiciorului, -

b) adductoni coapsli;c) flexorii dorsali ai glezrei.

Fozn s ILa a rnersului _ pOZIIM IIIULOCIE:

Aspectul nornml tljlryofil (mentbrzil in-ferior ctreTtt):I' capur * truncriiLrl

-veiticar, B,;f.r, J.urt upropiate crearul coqpului, coatele flectate2' Bazinur.e.fe.chreaz5. o u50ard rotafie anterioard.3. Genrurchiul drept este uqor flectat.

o Devierifrecvente:a) capul * trunchiul aillecate iuainte la nivelul articulatieigoldul'i qi cu o rotafie anterioari exageratd u u*i,r'iui:';#;

pune cerrt*rl de gravitat e fn a i n t e ct art lur agei g;;;;';.hi rr, i ;ffi;-i i'rpiedica flexia; capul * tmnchiul ;lril# i, ,*r. Ia'ivelularticulaliei goldului $i :; g ,ot4i. fosteribard u barinur,ri _ aceastaplrlle centrur ae s,rayitafie t ipoia articurafiri-gotoutui perrtnr ampiedica tnurchiul sd basculerl i*i,rt.;b) bazinul este fir rotafie anterioari exageratd;c) (var-ianta

I) ge'uncriiur i* erlensienl nipe.extensie (vari_anta II) genunchiul este in flexie exageratd r

o De evaluat urruitorii mugclei:

1l :f: :qdi,genunchiuI ui ; exrensorii coapsei ;

coapsei);l, 'otinalii* extcnsotii toup*i G;;,ffia anrprirucrinii de nriqcarc a exrensiei

c) flexorii * extensorii genturchiului qi flexorii dorsali ai gleznei (e'aluareamplihrdi'ii de miscarc a flexield ;;rl;;;i.;d;;; oriiprzurrari ai greznei

l92

ffi'l['I

I

-.-/,

]'r



Aspectul not.nrul din fa{ci (ntembnil inferio, clrept):1. capul -t- tnrnchi'l = verticale, Bratele s,nt la ega16

cle coqr.

r11Jos pe parlea. Bazinul se inclinir foarle ugor spre

3. Membnrl inferior este in uqoar[ rotalie externir raqoldLrlui.

* Devia{iifrecvente:

a) capul * trunchiul se apleaca spie dreapta gi bazinul se

in sus spre stfi-nga; bralul clrept se depdrteazd cle corp

fesie mlu i irrij lociu) ; daca' tulburarea este bilateral d,

basculeaz[ altemativ c1e fiecare parte;

b) bazinul arc o inclinatie exageratd in ios + in stAnga

Trendelenberg);:

c) membnrl inferior este in rotafie extend exageratd laqoldului.

De evaltrat urntltorii nruSchi:

a) abcluctorii coapsei clrepte;

b) abductorii coaps ei stdngi;

c) aclcluctorii + rotatorii intsmi ai coapsei qi extensorii genunchiului * eversorii

;

Futtt s III-I u mersului

-DESPRINDEKEA PICIORWUI:

Aspectul norntql din profil (memhntlinferior drept):

1. Bralul drept este inqinteq axei corpului, cohrl

par,fral flectat, bralul stAng este inapoi, cotul ?n e,rle,nsie;

Z,Bazinvl esle in rotafie anterioari;

3. Genunchiul este ugor flectat;

4. Glezna este in flexie plantarl;

5.Degetele sunt in hiperexlbnsie tre nivelul artioula-

liiloL metatarsofaiang iene

o Devieri frecvente:

a) bralele sr-urt la clistanfe diferite de axa corpului,

cele cloui coate surt flectate;

b) bazinul face o rotafie antijrioari exagerati;

c) genunchiul este flectat exagerat;

cl) flexia plzurtard este limitatd + glezna poate fi indorsiflexie;

e) articulatiiI

e inetatarsofalangiene su nt lccii li nii

t93



De evaluat trrnrdtorii mugchi:

1. flexolii plaltari ai gleznei * extensorii coapsei qi genunchiului;

2. abclominalii + crtensorii coapsei (a se verifica amplitLrclinea de miqcarc a.

extensiei coapsei);

3. flexorii plantari ai gleznei.

Aspectul nonnql din sltate (ntentbrtil inferior drept):

1.Brafele sunt la ega15

distanfdcle

corp, brafLrl drept estein flexie parfiala, bralul stfing in exteusie

2. Mernbml inferior este in uqoari rotalie externd la nive-

lul qoldului

3. Fafa plantari a cilcdiului qiia mrjlocului piciomlui

sunt vizibile + parlea arlterioar[ a picionilui se afli pe sol

u Deviatii frecvente:

a) bralele sunt la dislanfd diferita de colp, cele doud coate

sunt flectate;b) niembrul inferior este in rotalie ertem[ exagerati la

nivelul goldului - genurchiul poate fi in extensie fbrfati pentru a

aj uta desprindere piciorului ;

c) fafa plantarl a piciomlui nu este vizibili; partea arte-rioari a piciorului nu este in contact cu solul pentnr cd talonuleste ridicat

n De evaluat urrnltorii mugchi: fleroriiplantari ai glearei * extensorii coapsei

qi ai genmchiului

Fozn a M-a a mersuhti - BALA,NSUL:

Aspectul nornml dfu profil ftnentbml inferiar drept):

1. Bazinul efectLreazd o foarte uqoarl rotafie anterioari(brafele surt aprcape de axul corpului);

2. Coapsa * genunchiul sunt flectate;

3. Picionrl este in uughi drept cu gzunba.

* Devieri frecvente:

a) bazinul efecflieazd o rotafie posterioarf,;

b) flexia coapsei gi a genunchiului surt exagerate * partea

anter-ioar'd a piciorului cade (stepaj);

c) degetele se tdrisc pe sgl.

n De evaluat urmdtor.ii rmugchi:

a) extensorii posteriori + flexorii coapsei (a severificaarnplitudinea do migcare a fleriei coapsei):

b) flexoriiclorsali ai glezrei;

I94 fi,l.ii'

.r+:*'i



c) flexorii coapsei gi genunchiultri + flexorii dorsali ai gleznei.

Aspectul normal din fu1it (membnLl inferior clreltt):

1, Capul * tmnchinl - verticale; bazinul este riqor

in jos; bralele sunt la egald clistzurlir cle cotp.

2, Menrbml inferior este in prelungirea verticalir a

3. Mernbml inferior este ?n ttgoari rotalie interni la

qolclului.4. Piciorul esle in unghi clrept cu gamba qi in uqoar[

I

* Deviatii frecvente: I

a) tmnchiul este cleplasat spre clreapta; bazinul este ricli8at

partea dreapti;

b) membml inferior este ?n abducfie - membml inferior

cjescrie un arc de cerc in abcluc'gie in timpul fazei de

este in rotajie extemi la nivelr"rl) rnernbrul inferior

e m sidenco

Documents