m e masa de sedinte

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala

Nr. document Semnat Data

sgsgdfg

1. Introducere......................................................................................

2. Compartimentul tehnologie2.1 Descrierea tehnica a produsului proectat............................2.2 Caracteristica materiei prime...............................................2.3 Descierea procesului tehnologic la fabricarea produsulu.....2.4 Controlul tehnic la fabricarea produsului.............................

3. Compartimentul calcule3.1 Calculul volumului de produs fabricat intrun schimb...........3.2 Calculul volumului lucrărilor executate...............................3.3 Calculul suprafeţelor lemnoase prelucrate..........................3.4 Calculul timpului normat la fabricarea produsu...................3.5 Calculul volumului si masa reperelor prelucrate...................3.6 Calculul volumului de materie prima necesară....................3.7 Calculul timpului normat al maşinilor aflate in lucru............3.8 Calculul maşinilor si utilajelor necesare la fabricarea produsului

proectat........................................................................3.9 Calculul numaralui de executanţi pentru indeplinirea lucrărilor lafabricarea produsului proiectat confor productivităţii proectate

3.10 Calculul de energie necesar la fabricarea produsului proiectat4. Compartimentul economie..................................................... foi5. Compartimentul tratamente hidrotermice si hidrotehnice...... foi6. Compartimentul masini,unelte si utilaje.................................. foi7. Compartimentul protecţia muncii si mediul ambiant.............. foi8. Compartimentul prevenirea şi stingere incendiilor................. foi

9. Bibliografie.............................................................................. foi

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Introducere

Masa pentru sedinte este destinata pentru sale de sedint ca : intro

institutie de invatamint; guvern; parlament; e.c.t. Acesta masa este

foarte comoda si confortabila pentru sedinte mari destul de comfortabila.

Este demontabila si foarte repede se monteaza si demonteaza simplu si

rezistent. Mesele sunt de o necesitate pentru populatie pentru mai multe

destinatii pentru lucru , de luat masa si multe altele. Masa de sedinte

proiectata este confectionata din lemn masiv pin ,este rezistent si usor

La nivel european, consumul de lemn în perioada 1950 - 1990 a

crescut de la 300 la 506 milioane m3/anual. Cererea de lemn şi de

produse lemnoase este influenţată de un complex de factori, printre cei

mai importanţi situîndu-se creşterea demografică venitul net pe locuitor,

dezvoltarea locuinţelor, progresele înregistrate în ştiinţă şi tehnică,

situaţia resurselor forestiere în perspectivă, cum şi gradul de asimilare a

înlocuitorilor lemnului. Studii întocmite pe baze riguros ştiinţifice la

diferite nivele internaţionale şi de stat, — prin modelări matematice de

trend, regrese si alte combinaţii de procedee, pentru următorii 25 ani, au

condus la formularea unanimă a opiniei că consumul de lemn va creşte în

continuare într-un ritm superior celui de creştere demografică,

datorită.influenţei stimulative a venitului naţional şi al progresului în

ştiinţă şi tehnică. La nivel mondial se prevede că în următorii 10 ani,

volumul masei lemnoase cerută de consum va fi de 1,55 ori mai mare,

fiind influenţat în principal de creşterea deosebit de activă a consumului

de plăci pe bază de lemn (de 358%) cit si la hirtie si cartoane (311%).

Faţă de resursele proprii, Europa, Asia, America Centrală şi ţările din zona

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Pacificului vor fi zone deficitare în lemn, în timp ce in C.S.L, America de

Nord, de Sud şi Africa producţia proprie va acoperi nevoile de consum.

In Europa, pe următorii 15 ani, consumul de lemn este vizat de

creştere de la 546 la 765 milioane m3, ritm mult peste creşterea la

nivel mondial. Balanţa lemnului a fost excedentară pentru ultima dată în

anul 1949, după care a devenit deficitară, fiind vizată de o neacoperire de

ordinul a 5 milioane m3 în anul 1990 şi 210 milioane m3 în anul 2000.

Prognoza nevoilor de consum de lemn în România a fost elaborată

cu ajutorul metodelor matematice uzitate în practica internaţională

şi în

funcţie de unele aspecte specifice legate de situaţia resurselor

forestiere şi a gradului de asimilare a înlocuitorilor lemnului în ţara

noastră.

Tendinţa consumului urmează o curbă oarecum similară cu

semnalările făcute pe plan mondial:

-reducerea ponderii lemnului destinat pentru combustibil, industria

extractivă şi pentru anumite domenii de construcţii;

-nivel relativ redus la ponderea lemnului consumat pentru

cherestrea;

-creşterea deosebit de activă aconsumului de lemn pentru producţia

plăcilor din lemn şi pentru celuloză şi pastă.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Compartimentultehnologie

Descrierea tehnica a mesei pentru sedintarierea tehnica a produsului proiecta

Mesele de sedinta se produc dupa dimensiuni propuse de cupărător, in

cazul mesei proiectate am proiectato dupa dimensiunile standarte.

Mesele trebuie să reprezinte rezistenţa la greutăţi şi desigur să aibă un

exterior cît mai plăcut.

Mesele sunt alcătuite din picioare, foaia mesei,traverse şi longeroane

toate in au forma de panou. Distanţa între picioare variază in dependenţă

de cerinţele cumpărătorului.Felulrile de foae a meselor tot variază dupa cerinţele cumpărătorului.

Mesele sunt de mai multe tipuri şi pentru diferite incăperi si

destinaţii, in cazul dat am proiectat o masă de sedinta, ele se

itrebuinţează foarte des, şi în orce institutie , sala de sedinte, giverne ,

etc.

Dimensiunile mesei de sedinte sunt:

L=5000mm;

l=1680mm;

h=750mm.

La confecţionarea mesei de sedinte am folosi următoarele materiale:

Scindura din stejar , substanţe ingnifuge si pesticide, lac incolor, adezivi,

clei, hirtie abraziva.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Ambalarea am efectuato cu prudenta am folosit hirtiea de cor

stratificat, materiale din plastic din spuma, pelicole . Materie prima

f olosita la fabricarea mesei scindura de pin,deoarece ii da un aspect mai

frumos o rezistenta mai mare si o duritate indelungata de funcţionare.

Scindura folosita la fabricarea poate fi aleasa de către consummator.

Culoarea nu poate fi schimbata doar dimensiunile pot fi schimbate in

dependent de cerinţele consumatorului.Caracteristica materiei prime.

în producţia de mese pe plan mondial, materia prima cea mai o

constituie lemnul. Din puţinele statistici existente, rezultă că mesele

din lemn ocupă circa 90% din volumul total de mese.

în constructi a meselor, lemnul intră ca materie primă sub diferite

sortimente, ca: lemn masiv din raşinoase şi foioase.

Materia primă de bază o constituie cheresteaua de raşinoase,

foioase.

Pentru utilizarea raţională a cherestelei, se produc semifabricate în

grosimi şi lăţimi date în trei clase de calitate A, B, C cu umiditate

maximă de 24%. Cheresteaua de nuc se foloseşte la executarea tuturor

reperelelor constructive. Sortimentele lemnoase conţin anumite anomalii

şi defecte din care unele prin prelucrare pot fi elminate sau reparate,

altele nu se admit ca putregai, mucegai, pungi de răşina, noduri vicioase,

găuri de insecte, alte defecte sunt admise limitat.

mesele se construiesc în prezent în cea mai mare parte din lemn şi

PAL circa 90% din producţie consumurile specifice de cherestea sunt

în jur de 0,110 m3/m2. Balanţa utilizării materiei prime arată că din 100%

cherestea folosită, 60,5% se găseşte încorporată în produs; 20,5% se

pierde în rămăşiţe şi 15,0% în tălaş şi rumeguş.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Materialele luminotehnice prezintă caracteristici importante. Printre

principalele materiale luminotehnice ce sunt utilizate în construcţia

meselor se enumera:

—mese şlefuite;

— mese cu desen-masa ornament, acestea reprezintă foi de masă,

picioare, traverse şi longeroane pe suprafaţa cărora sunt executate

desene în relief, pentru obţinerea unui efect decorativ;

Materialele tehnologice care intră în fabricaţia meselor:

— pentru încleiere (adezivi);

— pentru impregnate (uleiuri);

— pentru finisare (chituri; grunduri; vopsele; lacuri) în

dependenţă de cerinţele clienţilor.

Materiale pentru încleiere sunt adezivii utilizaţi în fabricaţia meselor

sunt de origine animală sau sintetică.

Adezivii de polimerizare utilizaţi sunt cei polivin ilici şi celulozici.

Adezivi pouvinilici se utilizează sub formă de emulsie sau în amestec.

Din grupa adezivilor de policondensare se folosesc cu rezultate bune

cele fenolformaldehidice, poliuretanice, epoxidice, melaminice.

Materiale de finisare la fabricare şi destinaţia produselor se folososc

următoarele materiale de finisare:

— lacuri estetise cu pedare a culorilor specifice pentru produse,

— lacuri incolore, pentru păstrarea culorii lemnului. Şi earăşi totul

depinde de cerinţele cumpărătorilor.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Algoritmul de execuţie a lucrărilor fabricate.

1. Descărcarea materiei prime

2. Recepţionarea materiei prime

3. Transportarea în depozit de materie primă

4. Transportarea în hala de fabricare

5. Croirea cu adaos de prelucrare

6. Transportarea de la o operaţie la alta

7. Spintecarea

6a. Transportarea de la o operaţie la alta

8. Rendeluirea pe faţă şi un cant


9. Rendeluirea în grosime.


10. Frezarea lambelor şi a ulucurilor si formatizarea panourilor


11. Burghierea reperilor


ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

12. Şlefuirea reperilor


13. Asamblarea


14. Lăcuirea reperilor

15. Transportarea în deposit cu producţie finită

16.Marcarea

17. Ambalarea

18.Depozitarea

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

2.3 Descrierea procesului tehnologic la fabricarea

„ Mesei de sedinta”

1.Descărcarea materiei prime.

Descărcarea materiei prime se efectuează mecanizat cu ajutorul

macaralei.

2.Recepţionarea maeriei prime.

Această operaţie se face cntitativ şi calitativ.

Cantitaiv - prin verificarea dimensiunilor (lăţimea, grosimea,

lungimea). Calculul volumului, folosind instrumente de măsurat şi

tabele de cubaj.

Calitativ - se face vizual, urmărinduse folosirea dacă este corectă,

iar

defectele lemnului să fie în limitele admise în STAS. Şi controlul

umidităţii

lemnului care nu trebuie să depăşească de 8 - 12%.

i

Condiţiile dimensionale si calitative,atit cele din grupa materialelor

prime brute si a semifabricatelor superioare sau primare din lemn

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

sint stabilite de standarte sau norme interne cu indicaţii privind

prescripţii de marcare,receptie cit si de depozitare.Este recepţionată

cherestea cu dimensiunile:L=6000 mm;l=200mm;g=42mm 7 buc

pentru foaia mesei. L=6000 mm;l=210mm;g=32mm 5 buc pentru

picioare si longeroane.

La controlul de calitate al materiei prime si materialelor se utilizează

următoarele dispozitiveimetrul/rigla .

3. Transportarea in depozitul de materie prima se efectuează

mecanizat cu ajutorul macaralei.Stivuirea cherestelei. Cheresteaua este adusă la locul de depozitarepe linii de

manipulaţie cu vagonetele sau pe drumuri cu auto sau pe

electrostivuitoare. Ea trebuie să fie stivuită în cel mult 72 ore de la

intrare în depozit. înainte de aşezare în stive, trebuie de curăţat de

rumeguş şi fibre smulse. Stivele se fac pe platforme executate din

elemente de beton aşezate la o înălţime de minimum 40 cm de sol.

Stivuirea se face cu spaţii folosind în fiecare rînd de material şipci

din răşinoase care se vor aşeza între rîndurile de cherestea pe

aceeaşi verticală, la distanţe între 1 şi 1,5 m, în funcţie de grosimea

cherestelei. Piesele de cherestea se vor aşeza în stivă cu faţa

interioară în sus între piesele de pe acelaşi rînd lăsîndu-se spaţii

libere pentru a crea posibilitatea aerisirii. Pe stive se marchează o

tăbliţă unde este înscris: numărul stivei, data terminării stivei,

specia, dimensiunile, calitatea şi cantitatea, numărul de scînduri.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

4. Transportarea în hala de fabricare se face manual cu ajutorul

căruciorului

5. Croirea cu adaos de prelucrare.

Secţionare cherestelei,- prin secţionate se elimină defectele

neadmise şi se delimitează unele sortimente de cherestea care în

continuare se vor prelucra în mod diferit. Selecţionarea este o

operaţie de tăiere transversală, prin care se obţin piese de

cherestea la lungimile cerute plus un adaos de prelucrare . Secţionarea

se efectuiază uneori şi fără a urmări eliminarea unor defecte, cazul cînd

se urmăreşte reducerea dimensiunilor unor piese care, din cauza

greutăţilor mari îngreunează manipularea lor ulterioară.Această operaţie

se execută la ferastraie circulare pendule . Se face retezarea cherestelei

la dimensiunile aproximativ corespunzătoare, în funcţie de comenzi. Prin

retezare se urmăreşte şi eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe

lungimea piesei.

6. Transportarea de la o operaţie la alta - se face manual cu

ajutorul

căruciorului

7. Spintecarea - se execută mecanizat la maşina de spintecat, se

taie in lungime, la lăţimea sau grosimea necesară.

8. Rendeluirea fata si un cant.

Reîndeluirea pe faţă şi cant - (îndreptarea) această operaţie se

execută la maşina de îndreptat care se îndreaptă o faţă a piesei şi

un cant pentru ca să se obţină un unghi de 90° şi suprafeţe plane.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

9. Rendeluirea in grosime .

Rndeluirea la grosime_- această operaţie se execută după

îndreptarea prealabilă a unei feţe şi a unui cant. Prin această

operaţie se realizează precizia geometrică a secţiunii prin feţe

paralele şi perpendiculare între ele ( faţă - cant) precum şi precizia

dimensiunilor. La rendeluirea le grosime se poate obţine şi

îndreptarea şi rendeluirea suprafeţelor printr-o singură trecere sau

mai multe treceri, pînă obţinem dimensiunile necesare

lO.Frezarea .

Frezarea - este operaţie prin care se face o serie de prelucrăci ale

canturilor şi ale suprafeţelor drepte sau curbe ale pieselor din lemn.

Operaţia se execută la diferite maşini de frezat, în fucţie de

prelucrare. La această maşină exescutăm cepuri mici in forma de

zigzac pe canturile pieselor la dimensiunile necesare.

11. Burghierea

Burghierea - la această operaţie executăm la maşina de burghiat,

pentru burghierea locaşurilor la canturile semifabricatului.

12. Şlefuirea .

Şlefuirea - este operaţiea de netezire a suprafeţelor pieselor cu

ajutorul materialelor abrazve. Şlefuirea se poate realiza manual

pentru piese mici

profilate şi mecanic pentru piese lungi. Scopul şlefuirii este

înlăturarea şi smulgerea fibrelor şi petelor pentru a se obţine

suptafeţe uniforme cu un aspect estetic şi igienic. Se poate spune că

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

şlefuirea suprafeţelor este o operaţie de pregătire la finisarea

materialelor din lemn şi a materialelor pe bază de lemn pentru

executarea operaţiilor de finisare mai departe.Şlefuirea trebuie să se

facă în trei reprise:

- mai întîi la început facem o şlefuire brută cu granulaţie de 60 - 80

- a doua operaţie se face o şlefuire fină ca granulaţie de 100-120

-şi ultima operaţie se face şlefuirea finală cu o granulaţie de 150-

180.După toate aceste trei şlefuiri obţinem o suptafaţă a

elementelor trimoului mai netedă şi mai frumoasă.

13. Asamblarea .

Asamblarea şi montarea produsului - cuprinde o operaţie de grupare

(asamblare) a părţilor componente repere complexe şi

subansambluri.

- aplicarea cepurilor rotunde, muncitorul va aplica în gaură un cep

rutund după ce la uns cu adeziv.

- muncitorul va fixa cele două piese una în alta

- muncitorul va efectua două găuri în canturile de sus ale pieselor

- muncitorul va aplica în fiecare gaură un cep rotund după ce la

uns cu adeziv.

Asamblarea reperelor comlexe se va face cu imbinarea executata in lamba si uluc

In coada de rindunica

14. Lacuirea.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Se efectuează mecanizat cu ajutorup pulverizatorului in cameri

special dotate cu ventelatoare .Este necesar de a avea tot

echipamentul in timpul efectuării lucrului.

15. Transportarea in depozitul de producţie finita .Se face mecanizat trebuie de evitat pericolele dedistrugere aprodusului finit.

16. Marcarea.

Marcarea se face cu perogravorul sau se aplică aptibild (imagine

adeziva) avind marca firmei.

17. Ambalarea .

Prin ambalare se urmăreşt înpachetarea mobilei în aşa fel ca să fie

protejată. După ambalare mobila se depozitează în magazii ferite de

umezeală, variaţii de temperatură, curenţi puternici de aer şi lumina

solară.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

2.2 Caracteristica materiei prime

STEJARUL

Speciea de durament-culoare galbena bruna,bruna inchisa,rezistentelasticitate. Albumul are culoare galbena deschisa.Lemnul stejarului este foarte compact, are proprietăţile mecanice btSe prelucrează mecanic se poate de şlefuit, utilizarirtra verse,parchet, grinzi, poduri, timplarie.

Proprietăţile mecanice:p=700 kg/m3-RcomP=50,8 MPa. Rincov= 95 MPa. Kv=0,5Stejarul, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuriputernice, noduroase, coroană largă şi bogată.Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adâncbrăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnicişi anumite specii de gândaci).Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi.Peţiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înfloreşte în luna mai.Fructul este achenă (ghindă). Se întâlneşte mai ales la câmpie şi înzonele colinare, foarte rar la deal. în afară de pădurile curate destejar, numite stejărete, stejarul se găseşte şi în amestec cu altefoioase, în aşa-numitele păduri de şleau.

Termenul stejar este probabil de origine tracică. în trecut lingviştiiromâni i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însăDimitrie Cantemir îl menţionează în Descrierea Moldovei ca fiind uncuvânt inexistent în maghiară sau bulgară.

Răspândire

Este răspândit în Europa, Asia Mică şi alte câteva zone asiatice,Africa de Nord. în trecut era mult mai răspândit, de multe ori înamestecuri cu fagul şi alte foioase.

Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor,fiind foarte apreciată şi de mistreţi, alături de jir, cât şi la

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii, şi chiar la unelepiese de mobilier sau "bibelouri" rustice.

Scoarţa de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie,

Lemnul de stejar este lemn preţios, de calitate superioară, maiales dacă este uscat corespunzător. Lemnul de stejar uscat natural,având peste 12 ani vechime, este scump, fiind folosit pentru mobilăde lux, iahturi de lux, construcţii de lux, etc. Aproape două secoletraversele de stejar au fost folosite cu mult succes îndezvoltarea căilor ferate, doar recent începând înlocuirea lorconform noilor tehnologii de transport. Lemnul de stejar se foloseştepe scară largă în construcţiile de lemn sau mixte, iar în industriamobilei, acolo unde nu se găseşte, este una din principalele varietăţiimitate, alături de nuc şi cireş.

2.4 Controlul tehnic.

Realizarea unor produse de calitate constituie unu din obiectivele de

bază prin care se urmăreşte asigurarea sporirii eficienţei economice

în toate întreprinderile. Produsele industriei lemnului formează o

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

gamă de sortimente din ce în ce mai bogat, urmarea procesului de

diversificare, cu o valoare suerioară de întrebuinţare. Datorită

structurii complexe şi sensibile a lemnului, diferenţiat în funcţie de

specii şi al unei activităţi biologice variate se impun a se acorda o

atenţie deosebită prelucrării lemnului în fiecare fază de prelucrare.

Obiectivele controlului tehnic sunt:

verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate,

forma, dimensiunile produsului, , gradul de finisare sau alte

caracteristici ale produsului; - respectarea condiţiilor prevăzute de STAS -

uri, norme interne, caiete de sarcini sau alte condiţii stipulate prin

contract;

- prevenirea şi eliminarea debuturilor, a produselor declasate din

procesul de fabricaţie;

- respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării

materialelor pînă la livrarea produselor finite.

Produsele din lemn sunt concepute şi realizate pentru a satisface

anumite funcţii cu un cost de producţie cît mai scăzut. Mobila face parte

din categoria bunurilor de larg consum cu folosinţă îndelungată şi

satisface nevoile utilitare precise în mobilarea locuinţelor sau a spaţiilor

social -administrative, hoteliere etc. în condiţii de confort, folosire

economică a spaţiului şi la un cost de producţie cît mai scăzut.

Toate aceste însuşiri calitative pe care trebuie să le îndeplinească

mobila se ralizează în procesul de producţie, calităţi care se vor

remarca la consumator,

prin folosirea mobilei.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

• Calitatea producţiei determină calitatea produselor prin

folosirea unor tehnologii perfecţionate, ca vom obţine şi

produse cu însuşiri calitative superioare.

• Calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor unui

produs, măsură în care el satisface necesităţile societăţii, ca

rezultat al performanţelor tehnico - economice şi estetice, al

gradului de utilitate şi eficienţă economică pe care le asigură.

Calitatea se reprezintă sub două aspecte distincte: calitatea

industrială şi calitatea comercială. Se înţelege prin calitatea

industrială conformitatea produsului cu normele tehnice de

fabricaţie şi standartele şi se referă la calitatea materialelor,

calitatea prelucrărilor, calitatea finisării, a feroneriei etc.

Se înţelege prin calitatea comercială satisfacerea nevoilor utilitare,

estetice, de confort, nivel de preţ, calitatea finisării, modul de

prezentare şi concordanţa cu gustul publicului la un moment dat.

Formele controlului tehnic sunt:

- preventiv - lucrările pregătitoare, maşini, materii prime, forţă de

muncă, documentaţii, finanţare etc.

- în cursul executării producţiei - verificarea cantitativă şi calitativă

a lucrărilor ce se execută forme şi importanţă;

- la sfîrşitul lucrării - recepţia definitivă, introducerea în magazie

pentru livrare, ştampilare şi eliberarea certificatelor de

calitate.Controlul de calitate într-o fabrică de mobilă cuprinde

următoarele etape:

Controlul de recepţie a materiilor prime, semifabricatelor

materialelor şi materialelor tehnologice sau al subansamblurilor

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

sosite de la furnizori. Controlul de recepţie respinge materialele

necorespunzătoare calitativ, pe

baza normelor de calitate standartizate sau stabilite prin contracte.

Introducerea unor materiale de proastă calitate are urmări

nefavorabile atît

asupra calităţii procesului tehnologic cit şi asupra calităţii şi

fiabilităţii

produselor finite.

Controlul

procesului tehnologic sau controlul pe fluxul de fabricaţie, care se

I

efectuiază de controlor în posturi fixe sau în posturi mobile, (la mai

multe locuri de muncă ) controlorii verificînd calitatea pe operaţii,

pot măsura sau compara rezultatele cu lumitele admise

( compararea dimensiunii efective măsurate cu limitele admise ale

toloranţei). Controlul de recepţie se efectuiază în scopul de a face

posibilă luarea uneia din următoarele decizii: acceptarea sau

respingerea lotulu, în funcţie de numărul defectelor constante.

Fiecare material introdus în fabricaţie trebuie să corespundă

condiţiilor de calitate de fabricaţie şi livrare prevăzute separat

pentru fiecare material, standarde în care este înscris şi modul de

verificare a calităţii. Condiţiile de calitate ale materiilor prime,

semifabricatelor şi materialelor pentru fabricarea mobilei sînt

reglementate în STAS - 770/80 " Mobilier din lemn. Condiţii tehnice

generale de calitate." Pentru a asigura calitatea precisă a

produsului, trebuie să se introducă în fabricaţie materii şi materiale

de calitate corespunzătoare, a căror caracteristici trebuie sever

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

controlate. Calitatea produselor de mobilă se realizează în producţie,

pe

fluxul tehnologic, la fiecare loc de muncă. Fiecare muncitor la locul

său de muncă îşi poate aduce contribuţia la realizarea calităţii

produselor prin realizarea calităţii operaţiei pe care o realizează.

Pentru respectarea condiţiilor de calitate la fiecare loc de muncă

fiecare muncitor trebuie să cunoască: ce se urmăreşte din punct de

vedere al calităţii, ce se controlează, cu ce se controlează şi

mărimea abaterii de la calitate prescrisă în documentaţia

tehnologică.

Verificarea calităţii produselor de mobilă se face prin verificarea

bucată cu bucată sau verificări individuale ( control 100% ) aplicate

produselor la controlul final, fiind controlat fiecare produs dacă

corespunde condiţiilor generale de calitate prescrise. Controlul final

reprezintă un supracontrol şi constituie ultima barieră în calea

pătrunderii produselor necorespunzătoare în circuitul econemic.

Controlul final oferă posibilitatea de a verifica competenţa şi

exigenţa cu care lucrează controlul interfazic şi să stabilească

măsuri pentru eliminarea deficienţelor de calitate.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

3. Compartimentulcalcule.

3.1 Calculul volumului de produs fabricat intr-un schimb

VP.f.s.=P/N

Unde: P-productivitatea

N-nr. De zile lucratoare intr-un an Vp.f.s.-volumul de produs fabricat

intr-un schimb Vp.f.s.=P/N=2000/250=8 buc/zi

Calculul produsului fabricat intr-o săptămâna 8 x 5=40

buc/săptămâna

Calculul produsului fabricat intr-o luna 8x 21=168 buc/luna

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

3.2 Calculul volumului lucrării executate

1. Recepţia: Descărcarea - 4 bucăţi de chereste (stejar);

L= 6000x0.2x0.042 7 cherestele,

L= 6000x0.21x0.032 5 cherestele, 425kg =0.425tone

2. Transportarea - 0.425tone,

3. Croirea - 82 buc

4. Spintecarea - 105 ml

5. Rendeluirea fată, cant – 424 ml

6. Rendeluirea la grosime - 424 ml

7. Frezareacepuri mici in forma de zigzac– 424ml.

8. Executarea găurilor - 72găuri

9. Şlefuirea – 28.17 m2

10. Aplicarea lacului – 28.17 m2

10. Executarea cepurilor - 72 buc. ( 10mm x h-30 cilindrice ) .

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

3.3 Calculul suprafeţelor lemnoase prelucrate cu lac Vm2 = L * l Vm2-suprafata metri patrati ; L-lungimea; l- latimea;

Calculul supraf eţri a foii mesei;

5 * 1.68 * 2 = 16.8m2

13.36 * 0.036 =0.48 m2

16.8+0.48=17.28 m2

Total 17.28 m 2

Calculul suprafeţei picioarelor mari;

0.80 * 0.714 * 6 = 3.42m2

0.714 * 0.15 * 6 =0.10m2

3.42 * 0.10 =3.52 m2

Total 3.52 m 2

Calculul suprafeţei picioarelor mici ;

0.714 * 0.6 * 4 =1.71 m2

0.714 * 0.15 * 4 = 0.42 m2

1.71 * 0.42 = 2.13 m2

Total 2.13 m 2

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Calculul suprafeţei longeronului;

0.82 * 0.4 * 16 = 5.24 m2

Total 5.24m2

Suprafaţa totală aplicată cu lac a mesei:

17.28 + 3.52 +2.13 + 5.24 = 28.17m2

28.17 * 150 = 4.225 litri

Total suprafata aplicata cu lac 28.17m2 si 4.225litri delac

3.4 Calculul timpului normat la fabricarea mesei

1. Descărcarea materiei prime - 10 min

2. Recepţionarea materiei prime - 5 min

3. Transportarea în depozit de materie primă - 15 min

4. Transportarea în hala de fabricare - 10 min

5. Croirea cu adaos de prelucrare - 20 min

6. Transportarea de la o operaţie la alta - 3 min

7. Spintecarea - 20 min

6a. Transportarea de la o operaţie la alta - 3 min

8. Rendeluirea pe faţă şi un cant - 42 min


9. Rendeluirea în grosime. - 35 min


10. Frezarea lambelor şi a ulucurilor - 42 min


11. Burghierea reperilor - 30 min

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg


12. Şlefuirea reperilor - 45 min


13. Asamblarea - 15 min


14. Lăcuirea reperilor - 30 min

15.Transportarea în deposit cu producţie finită - 5 min

16. Marcarea - 1 min

17. Ambalarea Total: 349min / 60 = 6.21.ore

3.5 Calculul volumului si masa reperilor prelucrate.

Vm3 =Lxl xg.

Unde: Vm3-volumul in metri cubi; L-lungimea; 1-latimea; g-

grosimea;

Foaia mesei cu dimensiunile 5x1.68x0.036 (1 buc)

Un reper din foaia mesei are dimensiunea 2.5x0.084x0.036 (40 buc)

2.5*0.084*0.036=0.0075m3

0.075*40=0.30 m3

Masa foii mesei 0.30*750=225kg

Picioarele mesei mari au dimensiunea 0.714x0.8x0.15 (3 buc)

Un reper din picior are dimensiunea 0.714x0.08x0.02 (72 buc)

0.714*0.08*0.02=0.0011m3

0.0011*72=0.079 m3

Masa picioarelor mari 0.079*750=59.25kg

Picioarele mesei mici au dimensiunea 0.714x 0.6x0.15 (2 buc)


0.714*0.08*0.02 =0.0011 m3

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

0.0011*40=0.045 m3

Masa picioarelor mici 0.045*750=33.75kg

Longeroanele mesei au dimensiunea 0.82x0.4x0.02 (8 buc)

Un reper din longeron are dimensiunea 0.82x0.08x0.02 (40 buc)

0.82*0.08*0.02=0.0013 m3

0.0013*40=0.052 m3

Masa longeroanelor 0.052*750=39kg

Total volum 0.476 m3

Total masa 357kg

3.6 Calculul volumului de materie prima necesara.

Vm3

n=Lxl xgx1.2

Unde: Vm3

n –volumul de materie prima necesara;L-lungimea; 1-latimea;

g-grosimea ;1.2- coeficientul adaosului de prelucrare

Foaia mesei cu dimensiunile 5x1.68x0.036 (1 buc)

Un reper din foaia mesei are dimensiunea 2.5x0.084x0.036 (40 buc)

2.5*0.084*0.036*1.2=0.009m3

0.009*40=0.36 m3

Picioarele mesei mari au dimensiunea 0.714x0.8x0.15 (3 buc)


0.714*0.08*0.02*1.2=0.0013m3

0.0013*72=0.095m3

Picioarele mesei mici au dimensiunea 0.714x 0.6x0.15 (2 buc)

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg


0.714*0.08*0.02 *1.2=0.0013 m3

0.0013*40=0.052 m3

Longeroanele mesei au dimensiunea 0.82x0.4x0.02 (8 buc)

Un reper din longeron are dimensiunea 0.82x0.08x0.02 (40 buc)

0.82*0.08*0.02*1.2=0.0015m3

0.0015*40=0.06 m3

Total volum 0.567 m3

Total masa 425kg

3.7Calculul timpului normat al maşinilor aflate în lucru.

Maşina de croit 15 min

Maşina de spintecat 15min

Maşina de rendeluit pe faţă şi cant 35 min

Maşina de rendeluit în grosime 30 min

Maşina de frezat 35 min

Maşina de burghiat 15 min

Maşina de şlefuit 40 min Pulvirizator. 30 min

Timpul normat ale masinilor 215 min / 60 =3.58 ore

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

3.8 Calculul maşinelor şi utilajelor necesare la fabricarea„ Mesei pentru sedinte "

1. Macara.10 * 8/60 = 1.33 ore/8 = 0.16 = 1 masina

2. Maşina de croit.15 * 8 /60 = 2 ore/8 = 0.25 = 1 masina

3. Maşina de spintecat.15 * 8/60 = 2 ore/8 =0.25 1 masina

4. Maşina de rendeluit pe faţă şi cant.35 * 8/60 = 5.6 ore/8 = 0.7 = 1 masina

5. Maşina de rendeluit în grosime.30 * 8/60 = 4 ore/8 = 0.5 = 1 masina

6. Maşina de frezat.

35 8/60 = 5.6 ore/8 = 0.7 = 1 masina

7.Maşina de burghiat.15 * 8/60 = 2 ore/8 = 0.25 = 1 masina

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

8.Maşina de şlefuit.40 * 8/60 = 5.33 ore/8 = 0.66 = 1 masina

9. Pulvirizator.30 * 8 /60 = 4 ore/8 = 0.5 = 1 msina

Total: 9 masini

9 maşini aflate în lucru.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Legenda:1 Maşina de croit

2 Maşina de spintecat

3 Maşina de rendeluit pe faţă şi cant4 Maşina de rendeluit în grosime

5 Maşina de frezat

6 Maşina de burghiat orizontală

7 Maşina de şlefuit

6 Masa pentru asamblarea produselor

9 Cărucior pentru transportatea pieselor

10 Cameră pentru lăcuire

11 Cameră pentru uscarea pieselor lăcuite

12 Depozit de produse finite

13 Stivă de piese prelucrate

14 Stivă de piese neprelucrate

3.9 Calculul numărului de executanţi pentru îndeplinirea

lucrărilor la fabricarea produsului proiectat conform

productivităţii proiectate.

Ne = Tn2 (Nr) Tn2 = Q x Tnl Q = P x D D = P x N

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Unde: Ne-numarul de executanţi;

Tn2 - timpul normat pentru 8 buc.

Nrl - norma de lucru pe zi, 8h/zi;

D - numărul de zile lucrătoare într-un an;

P - productivitatea, 2000 buc/an;

Tnl - timpul normat pentru un singur produs;

Q - cantitatea de bucăţi executate pe zi, 250 zile lucrătoare/an;

Q = 2000/250 = 8buc/zi;

Tn2 = 8* 6.21 h = 50.8 h

Ne = 50.8/8 = 7 executanţi

3.10 Calculul de energie necesara la fabricarea produsului

proiectat.

Macara capra - 1 maş.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

lh..........................7kw

10 minute...........x kw

X=70/60 = 1.16kw

Maşina de croit - 1 maş.

lh............................7.5kw

15 minute..............x kw

X=112.5/60= 1.87 kw

Maşina de spintecat - 1 maş.

lh.............................4kw

15minute...................x kw

X=60/60= 1 kw

Maşina de rendeluit faţă şi un cant - 1 maş.

lh.................................5 kw

35 minute...................x kw

X=175/60= 2.91 kw

Maşina de rendeluit în grosime - 1 maş.

lh..................................5.5kw

30 minute.....................x kw

X=165/60 = 2.75 kw

Maşina de frezat - 1 maş.

lh...................................5 kw

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

35 minute....................x kwX=175/60= 2.91 kw

Maşina de burghiat - 1 maş.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

lh.................................4 kw

15 minute........................x kw

X= 60/60 = 1 kw

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Maşina de şlefuit - 1 maş.

lh...................................17.5 kw

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

40 minute......................x kw

X=700/60= 11.66 kw

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Pulvirizator. - 1 maş.

lh...................................2 kw

30 minute......................x kw

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

X=60/60= 1 kw

Nkw =1.16 + 1.87 + 1 + 2.75 + 2.91 + 1 + 11.66 + 1 =23.35kw

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Nte=Nkw x P=23.35kw x 2000 = 46 700 kw

Unde: Nte-numarul total de kw cheltuiţi pentru numărul productivităţii. P-

productivitatea.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Nkw-numarul total de kw pentru o bucata.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

4. Compartimentul economie

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

ndicii tehnico-economiciNr.d/o

■--------------------------------------------^

Denumireaindicilor

---------ţ.

u/m

-----------------------.

Mărimeaindicilor

/ 2 3 41 Costul de deviz lei2 Costul lm J de materie

primălei/m j 4000

3 Manopera h-om 21.574 Productivitatea lei/h-

om107.39

5 Volumul de materieprimă necesară

m' 0ft3

6 Termenul deexecuţie

ore lh 56 min

Compartimentul economie . Notă introductivă.

Partea economică a proiectului de diplomă cuprinde şi

caracterizează următoarele laturi economice :

- Costul de producţie(consumul factorilor capital, consumul factorului

de muncă , consumul factorului natural).

- Necesităţile de reducere a costurilor .

- Profitul întreprinderii.

- Propuneri.

- Concluzii.

Costul de producţie.

Costul este totalitatea cheltuielilor ocazionale de producere a

bunurilor sau serviciilor unei întreprinderi. Costul reflectă consumul

de factori de producţie în expresie bănească, în cadrul fiecării

întreprinderi , pentru obţinerea unei anumite cantităţi de bunuri sau

servicii. Respectiv el reflectă în mod corect consumul factorului

capital, muncă şi pămînt, înregistrat în cadrul unei întreprinderi

Nr.d/oDenumirea consumurilor şi cheltuelilor de producţieu/mNorma de

consumCostul (lei)Pe u/mTotal/23456I. Consumuri directe de materiale:a-

Cherestea de stejar de categoria Im>0.0634000252.00- Volumul delacgrame350.980.1242.121Total cap. Ilei294.12II. Consumuri indirecte de

producţie (variabile)Manopera:a- Dulgher cat. IIh-om0.3510.693.74b- Dulghercat. IVh-om0.7015.3610.75c- Dulgher cat. IIIh-om0.4013.485.39d- Dulgher cat.

Ih-om0.208.491.692Total cap. II (consumuri variabile)lei21.57III. Consumuriindirecte de producţie (constante)Maşini şi utilaje:a-Maşina de retezatmaş.-

ore0.083506.1542.01b-Maşina de spintecatmaş.-ore0.083206.2917.12c-Maşinade rendeluit pe faşă şi un cantmaş.-ore0.662003.28132.22d-Maşina de rendeluit

la grosimemaş.-ore0.0502000.00100.00e-Maşina de frezatmaş.-ore0.066935.2161.72f-Maşina de burghiatmaş.-ore0.033424.2013.99g-Maşina deşlefuitmaş.-ore0.066700.2046.21h-Pulvirizatormaş.-ore0.066900.0059.403Total

cap. III (total consumuri constante)lei472.674—jţIn total: Consumuri de producţielei788.36IV. Consumuri directe privind retribuirea munciia-Salariullei70 %551.85b-Contribuţia la Asigurarea Socială de Statlei23 %126.92c-Asistenta

medicalălei3.5 %19.315Total cap. IV (consumuri directe privind retribuirea muncii)lei698.086Intotal: Consumuri de producţie, inclusiv salariullei1484.44V. Cheltuieli de producţiea-Cheltuieli

de transportlei7 %104.057Total cap. V (cheltueli de producţie)lei104.058Total cu cheltuelilor detransportlei1590.49VI. Cheltueli de regielei230.629Total cu cheltuielile de regielei230.6210Intotal: Consumuri şi cheltuieli de producţielei6%1821.11VII. Beneficiul de Devizlei109.2611în

total cu Beneficiul de Devizlei20 %1930.37VIII. TVAlei386.0712In total cu TVAlei386.0713Totaldeviz (In total consumuri şi cheltuieli incluse în costul unei unităţi de producţie)lei2316.44

„Calculul Devizului de cheltuieli pentru determinarea unei unităţi de producţie"

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

pentru un anumit volum al producţiei obţinute .Consumul fostului

capital se realizează diferit, conform naturii componentelor fixe ale

acestuia . Astfel, capitalul fix participînd la mai multe procese de

producere şi consumănduşi treptat se va include în cost prin amortizare

.

Concomitent subiectul proiectului de diplomă se bazează pe laturile

economice atît teoretice cît şi practice, privind lucrurile la nivel

macroeconomic .

Practic nu există fenomen economic care să aibă loc pe piaţă şi în

care să nu fie implicat preţul .Acesta în condiţii economice de piaţă

Controlul preţurilor de către firme trebuie să ţină şi de dolianţele

cumpărătorilor .Problema costurilor şi veniturilor în economia de

piaţă este foarte variată ,vastă şi complexă .De ia se leagă toate

acţiunile procesorilor de factorii de producţie, interesul lor pentru a

desfăşura activităţi profitabile economice, precum şi toate

resorturile intime ale mecanismelor de reglare a economiei, de

asigurare şi menţionare a unor echilibre necesare unei dezvoltări

prospere .

Ignorarea sau tratarea superficială a costurilor şi veniturilor, ruperea

lor unele categorii economice, au consecinţe nefaste atît asupra

activităţii fiecărui posesor de factori, cît şi asupra vieţii economice în

general.

Interdependenţa dintre costuri şi venituri reflectă incorelaţia dintre

factorii de producţie, dintre acestea şi rezultatele activităţii

economice. De asemenea ea pune în evidenţă, în mod real şi

concret, interesele economice ale agenţilor economici şi modul de

manifestare a acestora .

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Partea din preţul capitalului fix care corespunde uzurii acestuia într

-un ciclu sau mai multe cicluri de producţie şi care se transmite

asupra produselor create cu elementele capitalului fix se numeşte

amortizare . Amortizarea este partea componentă a costului. Uzura

capitalului fix este un fenomen normal. Ea este de două feluri: uzură

fizică şi uzură normală .

Uzura fixă constă în pierdirea treptată a capacităţii de funcţionare a

capitalului fix datorită folosirii lui în procesul de producţie sau

datoriţi acţiunii distractive a factorilor naturali.t

Pierdirea treptată a capacităţii de producţie este însoţită de procesul

transmiterii treptate a cotei părţi din preţul de cumpărare a

capitalului fix asupra noilor produse, dacă capitalul fix este nefolosit,

reprezintă o pierdere pentru întreprinderi deoarece echivalentul ei

bănesc (cota de preţ) nu se include în costul producţiei, deci nu se

recuperează .

Uzura morală a capitalului fix înseamnă deprecierea acestuia înainte

de a se ajunge la limita maximă a utilizării capacităţii productive a

lui, datorită efectului introducerii continuie a progresului tehnic, care

duce pe de o parte la creşterea productivităţii, deci la ieftinirea

capitalului fix , iar pe de o altă parte la producţia de elemente de

capital fix, cu parametrii tehnico - funcţionali mai ridicaţi. Acest

dublu efect al progresului tehnic duce la existenţa a două forme de

uzură morală: prima formă constă în devalorizarea capitalului fix

aflat în funcţie, ca urmare a ieftinirii elementelor acestuia .

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

A doua formă, ca urmare a apariţiei de maşini, utilaje şi alte

elemente ale capitalului fix , moderne, cu randamente superioare ,

are ca efect atît devalorizarea capitalului fix cit şi deprecierea

capacităţii productive a acestuia, în acest caz se impune înlocuirea

elementelor capitalului fix aflate în funcţie şi care nu sunt uzate fizic

cu altele noi perfecţionate.

Partea neamortizată a acestor elemente ale capitalului fix care se

înlocuieşte reprezintă pierderi pentru firmă .

Amortizarea este procesul de recuperare a preţului de cumpărare

iniţial, al capitzalului fix . Ea reprezintă acea parte din preţul

capitalului fix ce se transmite prin utilizarea lui în producţie, asupra

bunurilor create . Amortizarea pune în evidenţă în cadrul costului

consumul unei părţi importante a factorului capital, care este numit

capitalul fix .

Prin amortizare se include în cost consumul de capital fix şi totodată,

se constituie în cadrul firmei sursele băneşti(fondul de

amortizare)necesar

cuprinde întreg instrumentul ce ne permite manifestarea celorlalte

componente ale pieţii şi are un rol major în ansamblul proceselor de

reglare econmică .

Cu alte cuvinte ,in determinarea costurilor, ca şi a categoriilor de

venituri, preţul nu numai că intervine direct, dar prin mişcarea lui,

conform regulilor pieţii, contribuie substanţial la stabilirea

dimensiunilor acestora .

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Mărimea profitului depinde de nivelul preţului de vînzare a

produselor firmei, întocmai aşa, după cum obţinerea rentei este

determinată de preţurile la care se vînd produsele agricole .

Formele se orientează în stabilirea preţului pentru bunurile pe care

le produc nu după costul marginal, ci după costul total. Se

calculează mai întîi costul mediu la care se adaugă ulterior un

procent pentru cheltuielile generale, fixe şi un altul pentru profit

.Respectiv în stabilirea preţului în condiţiile peţii contemporane

intervin o serie de factori cum ar fi:

- Costul de producţie în accepţiunea de cost mediu .

- Intensitatea nevoii pe care bunurile o satisfac, puse în evidenţă prin

cerere .

- Forma de concurenţă imperfectă existentă .

- Capacitatea producţiei pusă în evidenţă şi ofertă .

- Elementele ce îin de politica statului în domeniul preţurilor.

- Mijloacele de evidenţă sau de pubere folosite de firme.

Toţi aceşti factori pun în evidenţă faptul că, preţurile libere nu mai

există, ele fiind înlocuite de preţurile administrative, stabilite de

firmele ce controlează piaţa în condiţiile concurenţei imperfecte şi

de către stat pentru bunurile care intră în sfera lui de intervenţie.

înlocuirii la anumite intzervale de timp a capitalului fix uzat şi care

este scos din fuctiune .

Consumul factorului naturii - se reflectă în cost prin preţ, respectiv

prin suma de eli plătită de întreprindere pentru procurarea sau

pentru folosirea lui. în ultima perioadă se mai adaugă cheltuielile pe

care le fac firmele pentru conservarea şi protejarea acestui factor .

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

însumînd în expresie bănească consumul factorului capital, al

factorului capital, al factorului muncă şi al factorului natural se

observă consumul total de factori de producţie pentru obţinerea

unor anumite cantităţi de bunuri şi acordarea anumitor servicii.

Acesta şi este costul producţiei respective . Raportat la numărul de

produse se obţine costul pentru un produs .

în funcţie de modul cum se modifică diferitele componente de

cheltuieli corespunzător creşte sau descreşte producţia ,în cadrul

firmei întîlnim următoarele categorii de costuri:

> Costuri fixe (CF) - formate din acelaşi consumuri de factori de

producţie care rămîn neschimbate , indiferent de variaţia

volumului producţiei(amortizarea capitalului fix , cheltuielile pe

chirii, asigurările , etc);

> Costuri variabile (CV) - formate din acele consumuri de factori de

producţie care cresc sau descresc corespunzător variaţiei

volumului producţiei (salariele, energia , materia primă , etc.)

Unele consumuri pot varia strict proporţional cu producţia(consumul de

materie primă ),altele nu variază strict proporţional cu producţia (plata

orelor suplementare ce se plătesc la un tarif superior celui normal);

> Costul total (CT) - al firmei, format din costurile fixe şi cele

variabile (CT=CF+CV);

> Costul mediu sau costul unitar - este privit prin cele trei categorii

de costuri arătate mai sus şi anume;

> Costul total mediu (CTM) - rezultat prin deviziunea costului mediu

la cantitatea produsă (CTM=CT/Q);

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

> Costul fix mediu (CFM) - reprezentat prin diviziunea costului fix la

cantitatea produsă (CFM=CF/Q);

> Cost variabil mediu (CVM) - rezultat prin diviziunea costului variabil

la cantitatea produsă (CVM=CV/Q);

> Cost marginal (CM) - reprezintă creşterea de cost faţă de costul

total, în cazul producerei unei unităţi adiţionate de producere .Mai

corect costul marginal reprezintă sporul de cheltuieli antrenate de

creşterea cu o unitate a producţiei .El se obţine prin scăderea din

costul total pentru realizarea a „n+1" produse a costului total

pentru realizarea a „n" produse .

Necesitatea de reducere s costurilor.

Importanţa reducerii costurilor pentru fiecare formă nu mai trebuie

dovedită . Cert este că prin reducerea costurilor, fiecare firmă dacă

celelalte condiţii nu se modifică îşi sporeşte veniturile şi prin

aceasta, gradul de probabilitate . • Totodată prin reducerea

costurilor , se înregistrează , nu numai la nivel de firmă, ci şi la nivel

de societate . O economisire a resurselor ce au în condiţiile

contemporane , caracter de resurse limitate, realizînduse astfel o

folosire raţională a acestora, paralel cu dezvoltarea altor activităţi

care pot consuma resursele economice.

Dacă avem în vedere interesul strict al firmei, reducerea costurilor

înseamnă creşterea gradului de copetitivitate a produselor şi

posibilitatea de a intra în copetiţie cu altul deosebit de important,

ceea ce nu poate decît să asigure sucesul în afacerile firmei.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Factorii principali ce determină acţiunile de reducere a costului sunt

următorii;

1. Valorificarea mai bună a factorilor de producţie, ceea ce duce la

economie şi implicit, la creşterea veniturilor dacă preţul de vînzare

nu se modifică .Creşterea veniturilor firmei şi deci a profitului

permite majorarea fondurilor destinate dezvoltării, creşterea

competitivităţii produselor;

2. Car5acterul limitat al resurselor, ceea ce implică creşterea

raţionalităţii şi responsabilităţii în utilizarea acestora .Acest factor

îngreunează accesul firmei la resurse, fapt ce o determină să

acţioneze, în primul rînd în direcşia reducerii consumului intern de

factori de producţie;â

3. Necesitatea creşterii rentabilităţii, respectiv a eficienţei activizării

firmei, reflectată în mărimea profitului.

Raportul cost - preţ - rentabilitate pune în evidenţă faptul că la

preţuri constante, rentabilitatea firmei creşte pri micşorarea

costurilor, iar reducerea costului constituie baza şi pentru reducerea

preţului de vînzare, deci, pentru asigurarea unei

competitivităţi ridicate prin preţ a firmei.

Deci costul şi dinamica lui constituie un element esenţial în strategia

concurenţială a oricărei firme şi un element esenţial în strategia

concurenţială a oricărei firme şi un element esenţial în cadrul

succesului de afaceri al firmei.

în baza consideratelor menţionate mai sus, putem confirma faptul,

că toate firmele, toţi agenţii economici sunt interesaţi de a găsi căi

şi

produselor

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

mijloace de acţiune în vederea reducerii costurilor .

Dessigur, aceste căi şi mijloace diferă de la firmă la firmă,

corespunzător particularităţilor specifice ale fiecărei firme, pornind

de la procesul de producţie şi terminînd cu mudul de conducere a

firmei.

Indiferent de particularităţile locale, se desting a serie de căi de

acţiuni în direcţia reducerii costurilor care au un caracter general,

deci, se pot aplica în cadrul tuturor firmelor . Aceste căi visează

raţionalizarea consumului factorilor de producţie şi a cheltuielilor

legate de funcţionarea firmei.

Căile generale de reducere a costurilor se vor particulariza în acţiuni

concrete în cadrul fiecării firme, corespunzător condiţiilor specifice

acestora şi concepţiei de ansamblu a conducerii firmei asupra

costului. La căile de reducere a costurilor se mai adaugă acelea ce

sunt particulare la un moment dat fiecărei firme .

Este de menţionat faptul, că într-o economie liberă, nu există firmă ,

care să nu urmărescă cu mare atenţie costul şi care să nu acţioneze

cu toată forţa în direcţia micşorării acestuia . Profitul întreprinderii.

Profitul unei întreprinderi provine din diferenţa dintre venitul obţinut

de furmă şi costul de producţie al acestuia, cu alte cuvinte, el este

excedentul preţului de vînzare asupra preţului de cost.

Profitul este unul din veniturile întreprinderii .In sens mai larg, poate

fi privit ca un cîştig realizat, în formă bănească, de către cei ce

intenţionează şi organizează o activitate economică .Numai

întreprinzătorii pot fi propriitarii tuturor factorilor de producţie

antrenaţi în cadrul activităţii firmei sau sunt în drept să închirieze

unul sau mai mulţi factori de producţie.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Indiferent de situaţie, întreprinzătorii sunt aceia care organizează şi

conduc afacerile firmei, decid ce să producă şi în ce cantităţi, unde

să se vîndă şi cum să se vîndă, pentru a căpăta un avantaj economic

mai avansat .Toate aceste necesită cunpştinţe, abilitate şi implică

un anumit risc din partea întreprinzătorului. Este firesc, că ele să fie

recompensate iar întreprinzătorul să se aştepte la un cîştig, care

este cunoscut sub denumirea de profit .Există două feluri de

profitnormal şi supranormal (economic).

Dacă se are în vedere costul contabil, tot ceea ce se obţine peste

conteste profit, respectiv - profit total .Dacă execedentul depăşeşte

suma costului explicit şi implicit, respectiv - costul economic sau

costul de oportunitate, atunci profitul total este compus din două

componente: profit normal şi profit supranormal sau economic . Cu

alte cuvinte întreprinzătorul poate primi profit din două motive .

> Dacă el este proprietarul uno radintre factorii de producţie

(echipament, pămînt, etc.) utilizaţi de firmă , el va obţine - profit

normal;

> Dacă vinde bunurile firmei obţinute la un preţ mai mare decît

costul de producţie (costul contabil „+"profitul normal) va obţine şi

profitul supranormal sau economic;

Deci, profitul total - este profitul normal plus profitul eonomic .

Dacă întreprinzătorul nu posedă de nici unul din factorii de

producţie, el nu va obţine profitul normal, iar dacă va vinde bunurile

produse obţinute la un preţ mai mic decît costul de producţie atunci

nu va obţine nici profit economic.Aîadar constatăm că profitul

normal apare ca o componentă a consumului de producţie, şi deci, şi

a costului mediu marginal .Apare întrebarea este oare firesc ca o

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

parte din profit, respectiv profitul normal să se includă în costul

total? Acest lucru se

justifică cel puţin din următoarele motive:

în perioadă lungă, proprietarul firmei poate decide să utilizeze

factorii de producţie aflaţi în proprietatea lui în diferite feluri.Dacă

firma obţine un profit mai mic decît costul de oportunitate al utilizării

factorilor, proprietarul poate obţine un venit mai mare închizînd

firma şi folosind factorii pentru a produce alte bunuri sau pur şi

simplu închiriindui altor firme . Deci, profitul norma este necesar

pentru ca firma , posesoare a facturilor (sau a unora dintre ei) să -şi

poată continua activitatea pe o perioadă lungă, în acest sens,

profitul normal este o componenţă a costului total, precum este, de

ex. salariul lucrătorilor ce trebuie achitat pentru a asigura în

continuare producţia firmei.

Profitul economic - reprezintă venitul obţinut de cei care întemeiază

(fondează), organizează şi administreză o firmă -întreprinzătorii şi

care sunt proprietarii bunurilor produse de cotre firmă .Ei vînd

aceste bunuri (dacă este posibil) la un preţ mai mare decît este

preţul total al firmei (costul contabil+costul normal).

Ceea ce obţin ca exemplu peste costul total este profitul economic

sau supraprofitul, ce nu este altceva decît venitul ce răsplăteşte pe

întreprinzător pentru întemeierea şi buna funcţionare a firmei. In

economia de piaţă, unde se manifestă pentru întreprinzători

permanentîncertitudinea cu privire la prezent şi viitor, acestea

suportă riscul în afaceri, respectiv ca venitul ce provine din vânzarea

bunurilor fabricate să fie mai mic decît costul de producţie, în aceste

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

condiţii profitul economic este considerat ca răsplată pentru

asumarea riscului.

Propuneri

1. Ca să se reducă pe cît posibil cheltuielile administrative întru

raţionalizarea activităţii de conducere în cadrul firmei.

2. Să se reducă cheltuielile generale de deficienţa de conducere pentru

a raţionaliza cheltuielile legate de pază , protocol, poşta , telefon .

3. Să fie stimulaţi într-un nod mai avantajos întreprinzătorii inovatori,

cu idei noi progresiste şi ideile altor muncitori .

4. Să fie avansaţi acei manageri care îmbină atît cunoştinţele cu

talentul arta şi priceperea profisională .

5. Să fie un exemplu pentru toţi întreprinzătorii dar să nu divulge

secretul firmei.

6. Să se elaboreze de către stat oromovări concrete pentru acei

întreprinzători care riscă şi se aleg cu rezultate bune.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Concluzii.

1. Ar fi foarte benefic pentru întreprinderi, ca firmele responsabile de

controlul preţurilor să ţină cont şi de doleanţele cumpărăturilor,

pentru menţinerea şi extinderea vînzărilor, asigurînd prin aceasta un

profit cît mai înalt;

2. Pentru a nu complica lucrurile, ar fi comod, ca în orice condiţii firma

săfixeze un preţ convenabil ambelor părţi care - şi va găsi cererea şi

oferta pentru cantitatea de marfă de care are nevoie so vîndă .

3. E cert, că nu trebuie să uităm de firmă, în existenţa ei, să fie

dependenţi de cumpărători, să - şi atragă clienţii prin diferite

metode , ca ea permanent este de cumpărători, să - şi atragă clienţii

prin diferite metode, că ea permanent este în concurenţă cu alte

firme din ramura şi ca preţul trebuie să servească politicii ei

economice .

4. Oricărui întreprinzător care îş i asuma un risc economic i se cuvine să

capete un profit economic deoarece orice efort în munca ce ţine o

inovaţie bine gindită, reflectată prin idei noi.

5. Compartimentul tratamente hidrotermice şi hidrotehnice

Selectarea regimului de uscare - Materialul lemons este necesar de

a fi uscat in asa mod ca sa fie asiguraţi termenii minimi si calitatea

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

necesara a materialului uscat .Pentru aceasta ,in procesul de uscare a

materialului lemnos dupa un regim deosebit este vsriata starea agentului

de uscare (temperatyra lui si gradul lui de saturaţie) adică se realizează

uscarea conform regimului.

Prin urmare regimul de uscare se numeşte descrierea stării

agentului de uscare in procesul de uscare a materialului de

cherestea este necesar de creat asa condiţii la care tensiunile

apărute nu ar depasi limita de rezistenta.

Pentru aceasta ,1a etapa iniţiala a procesului se solicita de a susţine

mărimea minima a variaţiei umidităţii pe grosime ,ce se poate de

atins prin reţinerea in agentul de uscare cu gradul de saturaţie inalt.

Pe măsura uscării lemnului ,marimea umidităţii relative "cp" e

necesar de scăzut pentru a adduce materialul pina la umiditatea

finala.

Temperatura mediului la finelele uscării urmează sa se majoreze .La

micşorarea umeditatii,cresterea temperaturii nu va scădea

rezistenta dar in acelaşi timp considerabil va ocoli procesul.

In asa mod materialul de cherestea este raţional de afi uscat

conform regimului care este caracterizat prin scăderea gradului de

saturaţie si creşterea temperaturii pe parcursul uscării.

Regimul de uscare trebuie sa asigure durata minima a procesului cu

păstrarea proprietăţilor chimice si a microstructurii lemnului.In acest

caz mai raţional vor fi regimurile la temperaturi inalte la care

temperatura pe parcursul uscării scade.

Aceasta se explica din următoarele: La inceputul uscării cind

materialul este jilav ,temperature inalta a mediului ,(de la 200-

500°),considerabil intensifica evaporarea umeditatii ,insa

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

temperatura lemnului (pina cind in el se conţine umeditate

libera),nu se poate ridica mai sus de temperature punctului de

fierbere a apei si in lemn nu au loc nici un fel de schimbări chimice .

Pe măsura uscării .cind se incepe sa se elimine umeditatea legata si

temperatura materialului tinde către temperatura mediului,ultima

trebuie sa fie scăzuta pina la 120-180°C pentru a evita

descompunerea chimica sau aprinderea lemnului.

In funcţie de dimensiuni ,forma si destinaţia materialului lemnos si in

funcţie de măsura influientarii tensiunilor interne asupra

proprietăţilor tehnologice a lemnului

către regimul de uscare se solicita diverse cerinţe .

Pentru compararea diverselor regimuri de uscare de uscare a

materialelor de cherestea dupa rezultatele cantitative si calitative

exista 3criterii :l.de aspritate;

2.eficacitate;3.de siguranţa.

Criteriul de aspritate - a regimului caracterizează intensitatea

evaporării W in aer a stării prezente .Aspritatea regimului se determina cu

parametrii agentului de uscare si W a materialului.

Criteriul de eficacitate - regimului se caracterizează cu mărimea

duratei de uscare a materialului dat la regimul dat .Eficacitatea unui

regim in comparative cu altul se apreciază cu raportul duratelor

proceselor .T]/T2;

Criteriul de siguranţa - al regimului ,determina pe cit regimul dat e

nepericulos - sigur pentru lemn, adică pe cit il protejează de vdeteriorari

sub acţiunea tensiunilor interne .Mărimea acestui criteriu se apreciază cu

raportul in limita rezistentei lemnului către tensiunea interna maxima .

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Daca S>1.0-regimul este nepericulos.

S<1.0-periculos (sunt posibile crăpaturi in lemn).

Exista regim de uscare a materialului lemons la temperaturi inalte si

la temperaturi joase.

Regimurile de uscare a materialului lemons in uscatorii tip camera in

funcţie de numărul etapelor de ridicare a temperaturii si diferenţei

psihrometrice pot fi:

a)intr-o etapa;b)in doua etape ;c)in mai multe etape.

Numărul de etape este condiţionat de corectitudinea necesara de

dirijare a procesului de uscare sortimentelor de diverse specii si

posibilitatea apariţiei crăpaturilor in specii .Numărul etapelor este

legat cu durata procesului (in zile).

Ex. Pentru materialul cu durata de uscare 2-4 zile este suficient doar

doua etape,iar daca durata este de 25 de zile ,sunt necesare 5 etape

si la uscarea cherestelei sau semifabricatelor cind durata este de

circa 50 de zile ,regimul consta din 7 etape .

Regimurile de uscare moderne a materialelor de cherestea se

caracterizează prin următoarele particularităţi:

l.Pe măsura scăderii umeditatii lemnului uscat creste temperature si

diferenţa psihrometrica a aerului.

2.La uscarea materialelor de cherestea subţiri si de calitate joasa,in

deosebi din specii moi ,se folosesc temperaturi majorate si diferente

psihrometrice . 3.1n uscatoriile tip camera cu circularea aerului

slab ,1a nivel scăzut ,1a inceput de proces se menţine diferenţa

psihrometrica ridicata in comparative cu circulaţia aerului pe

material cu viteza egala cu 2 m/s.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

4.Pentru uscarea materialului in cantităţi mari a speciilor de

rasinoase ,mai util este regimul din doua etape in uscatorii tip tunel

contra current. 5.La uscarea sortimentelor cu grosimi mari ,irt

general din specii tari ,in condiţiile temperaturilor majorate ,se

observa scăderea indicilor de rezistenta alemnului.

De aceea aceste condiţii pot fi admise doar pentru uscarea

materialelor de cherestea subţiri sau dimensiuni mici din specii

moi ,adica cind acţiunea termica este de scurta durata.

In fig. 1 este prezentata camera cu funcţie periodica . 1. stiva;2.calorifer cu aburi; 3.tevi de umezire; 4.canal de aductie; 5.canal deaspiraţie; 6.supapa;7.evacuarea condensatului

Calculam durata de uscare pentru categoriea a Il-a de calitate a

materialului de cherestea din Fagcu secţiunea 35*130 mm, de la

umeditatea iniţiala de 64 %pina la umeditatea finala de 9% , la

regimul de temperatura termometrului umed t umed=640 si 9=0.8 in

camere cu circulaţie reversibila transversala ,viteza aerului in stiva este

de 1.5 m/ s iar lăţimea -2m. Grosimea calculata a sortimentului conform

formulei: Ss=(Sl*S2)/(Si+S2)=(3.5*13)/(3.5+13)=2.75cm. Calcularea

inmultitorului B.Pentru aceasta folosim nomograma pentru determinarea

lui (fig.50,paglll,subin)(Anexa 1):B=80.

Coeficientul incetinirii uscării in stiva este determinat conform

nomogramei din fig.51 (Anexa 2)este :C=1,6.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Fig. 1

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Dupa regimul de uscare ales pentru materialele date de cherestea

,se stabileşte gradul de saturare pe treapta intii si cu ajutorul

diagramei (fig 52)(Anexa 3) se determina coeficientul

Acp:Ap.c.=l,0;Acp=0.98 (fig 52)(anexa 3).

Pentru coeficientul Ap.c.,sunt stabilite doua mărimi pentru circulare

reversibila -l,0;pentru circularea ireversibila -1,15.

Dupa alegerea acestui coief icient si calcularea logaritmului din

raportul unităţii iniţiale către umeditatea finala ;durata de uscare se

afla prin inmultirea mărimilor menţionate dupa formula : x= B*C*Apx

*log(Win/Wfin) log(Win/Wfin)=0,85. înlocuind mărimile găsite in

formula ,obtinem: x= 8,0*1,6*1,0 *0,98*0,85=106 ore .

Am determinat durata uscării propriu zise .Adăugind la mărimea

obţinută timpul de Încălzire 1,5*4=6 ore si prelucrarea

umidometrica 3 ore obţinem durata totala a ciclului de uscare- 115h

(ore).

Calculul capacităţii de producere a uscatorii

Capacitatea anuala de normare a camerei pentru materialul de

cherestea convenţional Pc se calculează dupa formula:

Pc=250/ T c*C*pc.G=250/ T c* pc*G.

Unde:]

C- durata ciclului camerei la uscarea materialului conventional,zile;

TC- coeficientul volumetric de umplere cu stive;

G- volumul gabaritic a stivelor incarcate in camera ,m;

C=0,92.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Expresia 335 TC/ pc in formula reprezintă capacitatea specifica anuala a

camerei Gc sp,volumul gabaritic al stivelor in care este egal cu 6m.

Aflam durata uscatoriei dupa formula :

T use=in*Ap*At*Ak*AB*A.

x use=98 ore sau 4,09 zile.

Durata ciclului este: 1=4,09+0,1=4,19 zile.

Volumul gabaritic al stivelor:

G=L*B*H*m=6*1.8*1.3*4==56.16m3

Coeficientul volumetric de umplere a stivei pe sipci cu grosimea de

25mm avem p=0,474 (tab 8,8 Sergovschii).

Atunci: P=250/ p*G*x=250/0,474*56,16*4,19=1588,295m3/an. Pentru

trecerea capacităţii obţinute in volumul de material convenţional dupa

formula :Pc=P*k si tabelul 8,9 găsim durata ciclului pentru materialul

convenţional.

Tcp=2.6 zile ,este coeficientul duratei ciclului. K =pP / T cp=4,19/2,6=1,613.

Din tabelul 8.8 coeficientul volumetric Tcp=0,438 atunci coeficientul

de umplere a uscatoriei este: K E=Ecp/Ep= TCP/ pp=0,438/0,474=0.925.

Calculul termotehnic

Determinarea cantităţii de umeditate evaporate din material. Masa

de umeditate evaporate dintr-un m3 de material de cherestea ,kg/m3.

Mim=r conv Unde:

Wm- umeditatea iniţiala, %.

Wfin- umeditatea finala, %.

iconv- densitatea convenţionala alemnului

Mim=750*(70-20)/100=375 kg/nv».

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Masa umeditatii evaporate intr-o un itate de timp .

Mmn=(Mim*ECOMP)/T use

Mp=Mmhx=Mim*

^comp*x/<-use

Unde: xuse-durata uscării.

Ecomp =H * L * B * m * T=2.6 * 1.8 * 6.5 * 1.0 * 0.9 * 0.5 = 13.69m3.

Mp=(Mim*Eomp*X)/TUSE =(250 * 19.69 * 1.08) / 13 * 3000 = 0.0789kg/kc.

De aici capacitatea normată de uscare pentru material conventional:

Pcp=Pp*K*K E=1588.295*1.613*0.925=2369.775mVan. Determinam volumul

agentului de uscare in stiva intr-o unitate de timp,(m/h).

Vst=m*Wm*Fvst=l*3(2.6*6.5)=50.7m/h.

Unde:

m-Numarul stivelor in spatial perpendicular pe direcţia fluxului de aer;

Wm-Viteza de circulare pe material Fvst-suprafata vie a surafetei stivei.

Fvs=Fgab(l-Pc *Ph)Unde:Fgab-Suprafata secţiunii de gabarit a stivei,m2

Fgab=L*H

Vst=Ws*Fvst*m=Wm*H*L*(l-pk)*m=3,0*2.6*6.5*(l-0.5)n=25.35m/sec.

Cantitatea de umeditate evaporată ,revenita la unitatea de masa a

aborului supraincalzit dupa formula: X=(0.0789*1.794)/25.35=0.00557kg

Vsp=1.794m/kg (tab.10,22 Subin).

Conţinutul de căldura a agentului de uscare la ieşirea din stiva :

Bi2=(ii+100*Ca*X)/(l+X)

Bi2=(2706+100*4.19*0.00557)/(l+0.00557)=2693.3kj/kg.

Unde: ii=2706,este conţinutul de căldura a aburului incalzit conform

tabelei

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

10.22 (Subin);t2=113°C.

t=120 -113 =7°C

d2=1000/gst+d; Aflam variaţia de temperature in stiva,°C. tst=ti-t2 Unde:

t2-temperatura agentului de uscare la ieşirea din stiva conform diagramei

I-d.

1 stiva (H*L*B=2.6*1.8*6*m)

Camera CnB - 62 - Fag grosimea 35mm;

Wi=70%/9con=750 kg/m3; 13 ore uscare.

W2=20%;

WCirc=3m3/sec.

Fig. 2 - Schema varietăţii stării aerului în camera contracurrent.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Fig. 3 - Diagrama pentru determinarea diferenţeiconţinutului de umiditate

0 2 H 6 & JO /2 1H ii 1S 20 22 2l26 28 3o32 3«<3C38i/omw %"Hi 50Fig. 3

6. Compartimentul maşini şi utilaje.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Elementele componente şi construcive a maşinii de şlefuit cu discşi

bobină, abrazive UUIAE.

I. Batiul care este confecţionat prin turnare din fontă şi serveşte

amplasarea a resturilor elemente componente şi constructive al maşinii.

2 şi 5. Suport consolă a mesei „6" este confecţionată prin turnare, care

serverşte ca suporul mesei la discul abraziv.

3. Moneda pentru deplasarea orizontală a mesei.

4. Dispozitiv de rotire a mesei, care serveşte inclinarea mesei la

unghiurile i necesare.

7. Discul de fel abraziv, pe care se îmbracă ori hîrtie abraziva

sau stofă abrazivă, pînza ce nouă se instalează în aşa fel ca

marginile să fie amplasate simetric relativ la nivelul care o

strîngem.

8. Bobina abrazivă pe care la fel se îmbracă ori hîrtii ori stofe

abrazive, se foloseşte la şlefuirea suprafeţelor curbe concave şi

conice.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

9. Masa de lucru ce se confecţionează prin turnare din fontă. Ml.

Motorul principal al discului de şlefuit.

M2. Motorul principal al bobinei de şlefuit.

10. Dispozitivul de protecţie a organului de lucrului.

1

II. Pupitru de comandă care serveşte la pornirea maşinii şi la

stoparea

motorului in caz de necesitate.

12. Rigla de ghidaj a mesei imobile, verificată după standard.

13. Transmisia mecanica prin curele .i

14. Dispozitiv de evacuare a aşchiilor, adică aţchiile ce apar trebuiesc

numai decît evacuate intrun loc special amenajat, înafara ariei dei

producere.

15. Dispozitivele de racordare la sistemele de alimentare cu

curent

electric.

16. Dispozitivele de iluminare a locului de muncă, sunt nişte

becuri speciale, surse de lumină ce iluminează suplimentar

masa de lucru, locul unde se execută procesul de ţlefuire.

17. Dispozitiv de semnalizări iluminiscente: nişte becuşoare

speciale de culori roşii, verzi şi galbene, care asigură despre

situaţia la moment a maşinii de şlefuit.

18. Dispozitive de semnslizări sonore, care produc semnalizăride

diverite genuri, adică avertizări de pornire a motorului,

oprirea motorului e.t.c ori voci electronice care indică cauza

respectivă.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Schema cinematică a maşinii de şlefuit cu disc şi bobină

IIIJl^B.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Caracteristica tehnică a maşinii de şlefuit cu disc şi bobinaIIIJIAB.

1. Dimensiunile mesei: a) lungimea - 850 mm.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

b) lăţimea - 450 mm.

c) unghiul de înclinare a mesei - 15°

2. Diametrul discului abraziv - 750 mm.

3. Mecanica mesei: turaţiile discului abraziv - 750 tur/min.

4. Oscilaţiile bobinei abrazive - 131 oscii.

5. Motoarele maşinii: numărul de motoare - 2 . puterea - 4.5 kw.

viteza de turaţii - 750 tur/min.

6. Greutatea maşinii - 95 kg.

Construcţia maşinii.Maşina de şlefuit cu disc şi bobină UÎJlffB.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Discul abraziv este folosit pentru şlefuirea de degroşare a pieselor,

înlăturarea săgeţilor de încovoiere în ramele asamblate, îndreptarea

unghiurilor şi îndreptarea ieşiturilor.

Maşina este fabricată combinat: cu disc şi bobină abrasive, de tip

UIJlflB. Pe maşinele cu disc şi bobină abrazive se foloseşte în special pînză

abrazivă. Bobina se foloseşte pentru şlefuirea suprafeţelor curbe, concave

şi a suprafeţelor interioare cilindrice şi conice însoţită de obicei de

îndepărtarea unor adosuri de prelucrare mari.

La executarea acestor lucrări se foloseşte o pînză abrazivă de

diferită granulozitate. La folosirea bobinei piesa se deplasează

manual, fiind strînsă cu sectorul ce se prelucrează la pînza abrazivă.

Pentru prelucrarea pieselor cu un contur interior închis, receptorul

prafului provenit din şlefuire se scoate, piesa se şlefuieşte ridicînd-o

în jurul bobinei.

La folosirea discului abraziv avansul pieselor este manual fiind

apropietă de disc pentru şlefuire, cu partea destinată pentru

şlefuire. Se foloseşte pentru prelucrarea pieselor cu suprafeţe plane,

drepte. Praful obţinut la şlefuirea pieselor se elimina cu ajutorul

dispozitivului de eliminare a prafului in saci de pelicula pentru a fi

prelucrate pentru alte destinaţii.

Dispozitivele de eluminare sunt amplasate deasupra meselor de

lucru, pentru a ne ilumina locul de mincă.

Dispozitivele de pornire a motoarelor sunt amplasate la îndemîma şi

separate unul de altul (fiecare întrerupător lînga masa de lucru a

discului şi a bobinei). Pînza abrazivă nouă se instalează in aşa fel ca

marginea ei să fie amplasat simetric la nivelul care ea se strînge.

Este compusă din următoarele elemente componente:

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Elementele componente a schemei cinematice a mşinii de şlefuit cu

disc şi bobină IIIJIAB.

1. Masa de lucru mobilă la discul abraziv, este confeţionată din

fontă turnată

2. Frîna - serveşte la stopare mai rapidă a discului în caz de

necesitate.

3. Rulmenţi Nr. 30. Reduce considerabil forţa de frecare.

4. Rulmrnti Nr. 308. Reduce considerabil forţa de frecare.


6. Roata condusă a bobinei abrazive. Ea este condusă prin

curelele de transmisie

7. Roata condusă.


9. Motorul principal a discului abraziv. 10.Motorul principal a bobinei

abrazive. 11.Roata motoare.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Maşina de şlefuit cu disc şi bobină IIIJIflB Schiţaconstructiv funcţională.

Dispozitivul de reglare a mesei la maşinade şlefuit LUJIAE

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Elementele componente a dispozitivului de reglare:1. Disc

2. Ghidaje

3. Roata de ghidaj

4. Masa reglabilă

5. Rigla de gidaj

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

7. Compartimentul protecţia muncii şi mediul ambiant

7. Compartimentul protecţia muncii şi mediului ambiant.

Principalele cauze ale incendiilor în industria lemnului simt:

a) Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse. In grupa

flăcărilor, sub formă de foc deschis, intră: flacăra de chibrit, de lămpi

de lipit sau ale sudurii oxiacetilenice. Ţigara nestinsă uitată sau

aruncată la întîmplare pe lemne sau alte materiale combustibile

generează întotdeauna incendii. In industria lemnului ţigara

incadescentă poate aprinde rumeguşul, făina de lemn, praful de la

şlefuirea panourilor finisate cu răşini poliesterice, stofele tapiţerie etc.

O grămadă de rumeguş se aprinde de la o ţigară în 2 - 3 ore, timp în

care temperatura ajunge la 410 - 470 C°, ceea ce provoacă aprinderea.

Hîrtia în contact cu ţigara nestinsă se poate aprinde în 40 - 50 minute.

b) Corpurile încălzite sau supraîncălzite (conducte termice, radiatoare

etc.) şi radiaţiile prezintă pericol de incendiu în industria lemnului. La

radiaţii de 0,3 - 0,4 cal/cm2, aşchiile de lemn se pot aprinde.

Praful de lemn de pe conductele termice sau din apropierea acestora,

încălzit timp îndelungat la temperaturi de 100 C°, se carbonizează

forrnînd aşa zisul „cărbune piroforic", care se auto-aprinde în contact cu

aerul atmosferic, provocînd grave incendii.

c) Scînteile din lemn şi din materiale combustibile sau de la sudură,

precum şi scînteile care ies pe coşurile de la centrala termică sau de la

locomotive au capacitatea termică necesară pentru a aprinde lemnul

sau alte materiale combustibile din industria lemnului.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

d) Scînteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare a

lemnului, în care se găsesc amestecuri de gaze, vapori sau prafuri

combustibile prezintă un mare pericol de explozie şi incendiu.

scurtcircuit se înregistrează acolo unde utilajele şi aparatele

electrice se suprasolicită şi unde se folosesc instalaţii electrice

improvizate.

f) Trăsnetul apare ca sursă de incendiu în industria lemnului, pe

timpul furtunilor. Protecţia împotriva descărcărilor electricităţii

atmosferice în întreprinderi se realizează prin instalaţii de

paratrăsnet.

g) Scînteile mecanice sunt şi ele surse de aprindere a diferitelor

materiale combustibile din industria lemnului. Pentru evitarea

apariţiei scînteilor mecanice la prelucrare lemnului se vor înlătura

eventualele corpuri metalice sau pietrele care ar putea provoca

scîntei mecanice şi uzura prematură a pînzelor tăietoare.

în încăperile cu pericol de explozie pardoselile trebuie executate din

materiale care nu dau naştere la scîntei atunci cînd sunt lovite sau

izbite cu piese de oţel.

h) Exploziile care apar în industria lemnului sunt de cele mai multe ori,

urmate de incendii. în acest caz explozia devine o cauză exactă a

incendiului.

Cel mai mare pericol de explozie în industria lemnului îl prezintă

praful de lemn, făina de lemn, făina de plută şi praful de la

materialele de finisarea lemnului. Limitele inferioare de explozii la

aceste prafuri sunt concentraţiile în aer de 30 - 60 g/m3.

Pericolul formării amestecurilor explozive creşte dacă praful de lemn

este depus şi se turbionează. Chiar dacă particulele fine de praf de

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

lemn se emestecă cu altele mai grosiere, pericolul formării unor

amestecuri explozive nu este înlăturat. O astfel de explozie se poate

produce şi în cazul unui amestec de praf de lemn cu talaş şi aer.

în industria lemnului, la protejarea contra exploziilor se foloseşte des

metoda înăbuşirii exploziei, care se bazează pe creşterea presiunii în

cazul iniţierii unei exploziei într-un spaţiu înschis. Instalaţia

automată de înăbuşire

a unei explozii se compune dintr-un traductor, un dispozitiv de

debitare a agentului stingător o sursă de curent şi circuitul electric.

Ventilarea înlătura posibilitatea formării amestecurilor explozive. De

aceea, ventilarea este recomandată pe scara largă în industria

lemnului, în încăperile cu degajări de praf de lemn, rumeguş, gaze,

vapori etc.

i) Auto-aprinderea este un fenomen care generează incendii în stare

ascunsă, greu de descoperit în faza iniţială.

Un interesant caz de autoaprindere îl constituie autoaprinderea

lemnului la o temperatură sub cea de aprindere. Asemenea situaţii

se întîlnesc la instalaţiile de uscare a lemnului, aşchiilor, furnirelor,

la tratarea termică a plăcilor din fibre de lemn, la grinzile din

apropierea coşurilor de fum etc. Fenomenul de autoaprindere la

lemn se produce la aproximativ 110...140°C, în unele situaţii chiar şi

la temperaturi mai mici. De fapt se petrec două fenomene bine

distincte: acumularea de căldură şi auto-aprinderea. Acumularea de

căldură în timp face ca temperatura din masa lemnului să atingă

270...300°C

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

în rumeguşul de lemn autoaprinderea are loc formarea unor focare

avînd aspectul unor caverne. Apariţia fenomenului se datorează

prezenţei, în masa rumeguşului, a umidităţii, bacteriilor termofite,

stratului gros de depozitare, influenţei temperaturii exterioare.

în sectoarele de finisare a lemnului, lacurile rămase în cabinele de

pulverizare au tendinţa de autoaprindere.

Autoaprinderea, ca fenomen generator de incendiu, poate fi

preîntîmpinată în industria lemnului printr-o bună ventilaţie,

păstrarea curăţeniei şi evacuarea căldurii degajate în urma unor

încălziri, tratamentelor termice şi reacţiile din masa materialelor.

j) Reacţiile chimice se numără şi ele printre cauzele de incendiu în

industria

lemnului, se vor identifica şi cunoaşte substanţele cu acţiune

reciprocă, care dau reacţii cu degajări mari de căldură. Incendiile şi

exploziile cauzate de reacţii cliimice pot fi înlăturate prin

depozitarea, transportului şi manipularea cu grijă şi corespunzătoare

a substanţelor cu acţiune reciprocă.

Cerinţele antiinceăinl.

- Pentru a evita incendiile la locul de muncă al lucrătorului din

industria lemnului nu trebuie să se găsească nici un obiect de

prisos, care să-1 stângenească în executarea diferitelor mişcări

legate de munca sa productivă.

- La pornirea maşinii de rindeluit, electropalanul trebuie să se

găsească la o distanţă de 2 - 3 m de maşină.

- Transportul cuţitelor se face numai cu apărătoare şi cu un număr

suficient de oameni.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

- Pentru a preveni incedielor electrocutare, este necesar ca

muncitorul să controleze dacă maşina de rindeluit are legătură cu

pământul.

- După pornire, maşina trebuie lăsată să funcţioneze în gol, o

perioadă de timp, până se constată că ea nu prezintă nici

defecţiune, apoi se începe lucrul efectiv.

Fiecare muncitor trebuie să aibă calificarea profesională prevăzută

de indicatorul general al meseriilor şi specialităţilor şi i se facă

periodic instructajul de protecţie a muncii specific locului de muncă

la care îşi desfăşoară activitatea. Muncitorul este obligat să

folosească în mod corect echipamentul şi materialele de protecţie

acordate pentru muncă şi operaţiunea respectivă, precum şi

echipamentul de lucru.

8. Compartimentul prevenirea şi

stingerea incendiilor.

La efectuarea operaţiilor de prelucrare a lemnului, personalul

muncitor din industria lemnului trebuie sa cunoască bine cauzele

apariţiei incendiilor şi este obligat a face tot ce-i stă în putinţă

pentru a împiedica izbucnirea incendiului, în conformitate cu

instructajele care i se fac.

în toate intreprinderile de prelucrare a lemnului se vor întocmi şi

difuza la toate locurile de munca şi la fiecare persoană în parte

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

obligaţiile şi răspunderile în organizarea şi desăfşurarea activităţii de

prevenire şi stingere a incendiilor.

în fiecare întreprindere de prelucrare a lemnului va funcţiona

comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor care va lucra

pe baza planului de apărare împotriva incendiilor şi va organiza

întreaga activitate de prevenire şi stingere a incendiilor pe

întreprindere şi pe fiecare fabrică şi sector de fabricaţie în parte. în

întreprinderile de prelucrare a lemnului se vor organiza şi informaţii

civile de pompieri din rîndul salariaţiilor care dovedesc devotament

şi cunosc instalaţiile, specificul proceselor tehnologice şi pot

îndeplini misiunile de prevenire şi stingere a incendiilor.

în toate fabricile în care se prelucrează lemnul prin tăiere cu

ferestraie, rindeluire, şlefuire se produc mari cantităţi de praf,

rumeguş şi talas, care prezintă pericol de incendiu.

Praful de lemn şi rumeguşul cu urme de ulei şi răşină şi cu o anumită

umiditate, depozitat timp îndelungat se poate autoaprinde.

Sarcinile electrostatice care se formează la frecarea particulelor de

praf cu aerul sau între ele produc uşor o autoaprindere. Pericolul de

incendiu dintr-o fabrică de prelucrare a lemnului este mărit şi cauza

stocurilor de material lemnos, combustibil sau de deşeuri rezultate

de la maşini în timpul

prelucrării.

în fabricile de produse finite din lemn se utilizează pe scara largă

finisarea cu lacuri sau vopsele în reţeta căreia intră şi substanţe chimice

(solvenţi, diluanţi etc.) uşor inflamabile. In timpul pulverizării, turnării şi

finisării peliculelor de lac există pericol de incendiu.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Pentru a aprecia gravitatea pericolului de incendiu şi explozie pe

timpul diferitelor operaţii tehnologice, se menţionează ca 65% din

solvenţi se evaporă în timpul pulverizării, 10% în timpul

transportului şi restul de 25% în timpul uscării. Concentraţia minimă

la care se poate produce o explozie a amestecului de solvenţi şi de

lac cu aerul pe timpul finisării este de 11%.

Pericolul de incendiu există şi la ascuţirea sculelor tăietoare la

polizoare, datorită scînteilor care se produc. Polizoarele nu trebuie

amplasate în sectoarele de producţie în care se degajă vapori

inflamabili şi praf.

Pentru evitarea aglomerii locurilor de muncă şi a sufocării maşinilor

cu praf, rumeguş, talas se impune evacuarea mecanică a acestor

deşeuri cu ajutorul instalaţiilor de transport pneumatic. Pentru a se

preveni producerea unor răbufniri şi trecerea flăcărilor în conductele

instalaţiilor pneumatice între buncăre, viteza trebuie să fie

superioară vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere a

prafului de lemn este de 14 m/s şi deci cea de insuflare a acestuia

trebuie sa fie superioară, peste 15 m/s.

Datorită pericolului pe care-1 prezintă scînteile, maşinile de ascuţit

pînze şi cuţite se amplasează în încăperi separate de cele de

prelucrare a materialului lemnos.

Fierberea, încălzirea şi prepararea adezivilor trebuie să se facă tot în

încăperi separate.

Instalaţiile electrice de tturninat şi forţă trebuie să fie

corespunzătoare pentru încăperile cu pericol de incendiu şi explozie.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

Toate motoarele şi maşinile acţionate electric trebuie să fie legate la

pământ.

Iluminatul încăperilor se va face cu lămpi protejate împotriva

prafului.

In principiu, în fabricile de prelucrarea lemnului nu sînt admise

sudurile la flacără. Aceste operaţii se pot executa, însă, după ce

există permis de foc conform căruia se opreşte producţia şi se

îndepărtează materialele combustibile, rumeguşul şi praful pe o rază

de cel puţin 5 m. Avîndu-se în vedere pericolul de explozie a prafului

de lemn, depunerea lui pe tavan, pe pereţi, pe grinzi, pe maşini, pe

pervazurile ferestrelor, pe instalaţiile de încălzire şi pe corpurile de

iluminat trebuie îndepărtata cu regularitate, evitîndu-se formarea

vîrtejului de praf (norilor de praf) din cauza curenţilor de aer şi aşa

zisului „trăsnet de praf".

Camerele de pulverizare se prevăd cu instalaţii de aspirare şi

purifiacre a aerului încărcat cu vapori de solvenţi. O asemenea

instalaţie trebuie să funcţioneze în bună condiţii, în scopul

îndepărtării din aer a particulelor de vapori de solvenţi şi nitrolac;

întregul utilaj folosit trebuie să excludă posibilitatea formării de

scîntei.

Purificarea aerului se recomandă să se facă cu filtre umede.

Substanţele chimice folosite la finisarea lemnului se vor pregăti şi

păstra în încăperi separate, în fabrica admiţindu-se numai necesarul

pentru un schimb. După terminarea lucrului, vasele cu substanţe

inflamabile folosite se vor scoate din fabrică şi se vor depozita în

încăperi separate.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

încălzirea fabricilor de prelucrare a lemnului se va face cu apă caldă

sau cu abur de joasă presiune, avîndu-se în vedere ca radiatoarele

termice şi conductele să fie în permanenţă curăţare de praf, iar la

distanţa de 50 cm de ele să nu se găsească piese de lemn sau alt

material combustibil. Totodată se va păstra curăţenia în secţii şi

sectoare, se vor respecta culoarele de circulaţie şi se vor evita supra

aglomerările cu semifabricate din lemn. întreprinderile şi

fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor asigura cu toate

mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor.

Cunoscîndu-se cauzele reale ale incediilor se pot lua cele mai

eficiente măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor la toate

etapele de prelucrare şi fabricare.

în hală, la etapele de recepţie a lemnului principalii factori de

izbucnire a incendiilor reprezintă:

- Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse.

- Corpurile încălzite sau supraîncălzite (conducte tremice,

radiatoare) şi radiaţiile reprezintă pericol de incendiu.

- Scurt circuitul electric, incendiile de acest tip sunt cauzate

acolo unde utilajele şi aparatele electrice se suprasolicită sau se

folosesc instalaţii improvizate. Pentru acesta nu se vor folosi

dispozitive vechi sau macarale neechipate corespunzător.

La etapele de prelucrare a lemnului factorii principali de provocare a

incendiilor sunt acei factori de risc care datorită intrării în contact cu

rumeguşul sau praful de lemn cu particule minuscule pot risca

incendii:

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

- Scînteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare în

care se găsesc amestecuri de gaze, v apori sau prafuri

combustibile.

- Scurt circuitul electric.

- Praful de lemn de pe conductele termice încălzit timp

îndelungat la temperatura de 100° C se caronizează după care se

autoaprinde, în contactul cu aerul atmosferic.

Cel mai mare pericol de xplozie îl reprezintă praful de lemn, făina de

lemn, făina de plută şi praful a materialele de finisare.

în sectoarele de finisare, lacurile rămase în cabinele de pulverizare

au tendinţa de autoaprindere. Reacţiile chimice se numără şi ele

printre factorii

de provocare a incendiilor. Reacţii ci degajări mari de căldură

(acetona cu aer sau perihidrol, acid sulfuric, cu colorant de potasiu).

Pentru evitarea apariţie scînteiilor se vor înlătura eventualele corpuri

metalice sau pietre care ar putea provoca scîntei, înlăturarea

pînzelor tăietoare care sunt uzate. In încăpeci cu pericolde explozie

pardoselele trebuie executate din materiale care nu dau naştere la

scîntei atunci cînd simt lovite de barele de oţel. Protejarea

exploziilor şi evitatrea lor se foloseşte instalaţia de înăbuşirea a

exploziilor .

Ventilarea înlătură posibilitatea formării amestecurilor explozive.

Pentru prevenirea aprinderii de la trăsnet se vor instala

paratrăsnete.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

mtreprinderile şi fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor

asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a

incendiilor.

9. Bibliografia1. Arcadie Hinescu "Manualul maistrului din industria lemnului"

Editura Tehnică, Bucureşti 1992.

2. Vasile Lupu "Ghid practic de prelucrare primară a lemnului"

Editura Bucureşti 1991.

3. P. Suciu "Materii prime în industria lemnului" Editura

Bucureşti 1993.

4. Rambu I., Florescu I., Doganu V. "Tehnologia prelucrării

lemnului" volumul II.

5. Constantin Lăzărescu, Eugen T. "Tehnologia lemnului"

îndrumar pentru anul I.

6. Contantinescu V. "Productivitatea muncii şi factorul uman"

Editura Politică, Bucureşti 1977.

ME – PD – 1 – 2305 - 2010Po ov i

Badia Sergiu

Coala


sgsgdfg

7. Curtu I. „Calculul de rezistenţă în industria lemnului,, Editura

Tehnică, Bucureşti 1981.

8. M.A. Kuznetov - Atlas de Construcţii.

9. V. I. Korotcov - Maşini, unelte şi utilaje folosite în industria

lemnului.

10. N. Ţăran - întreţinerea şi folosirea maşinilor unelte şi utilaje

din industria lemnului.

BIBLIOGRAFIE ECONOMIE

1. Angelescu, Coralia; Stănescu, Ileana.- Economie politică.- Editura

OSCAR PRINŢ, Bucureşti, 1999

2. Abraham - Frois, Gilbert.- Economia politică.- Editura

Humanitas, Bucureşti, 1994

3. Dobrota, Nita.- Economie politică.- Editura Economică, Bucureşti,

1997

4. Ciucur, Dumitru ; Gavrila, llie; Popescu, Constantin.- Economie.-

Editura Economica, Bucureşti, 1999

5. Fudulu, Paul.- Microeconomie.- Editura HIROYUKI, 1997

6. Heyne, Paul.- Modul economic de gândire.- Editura Didactica si

Pedagogica, 1991

m e masa de sedinte

Documents