după trei luni dela declarareadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/50145/1/... · de prezent ne...
TRANSCRIPT
' \ fAnul al 22-lea
I V ; 1 4r * îi
O
&
P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :
Pe un an ...............................4 Mr- 4lJ bf ni-
Pa o jumătate de an - cor. 20 hani.
România, America şi nlio ţnri -irnine 11 oor anual.
Abonamente se fac la „Tipografia Poporului^ Sibi;u.
Duminecă, 12/25 Octomvrie 1914 Nr. 44
F I r? 1 tr ••••
1-: •
ï iwt Û -< - 1
I 1 ' ■■s- -a
E--1 -rn p mf\~%~L
!j , IN S E R A T E :
1 ,e primaic b B IR O U L A D M IN IS T R A Ţ I®
|| (Strada Maeelnrilor Nr. 12).
: Editura şi tiparul „Tipografia Poporului' ii ?ir l,etlt primn-dat» 14 bani, a doua-6wd i * v- , o «. i! 12 b a n i, a treia-oară 1 0 bani.
Redactor resp.-: Nicolae Bratu. ;i ’ • ,
FoaieApare în fiecare Duminecă.
După trei luni dela declarareaIn zilele a c e s te a se îm plines trei luni, de c â n d m o n a r h ia no astră a d e c la r a t îă s b o iu ei iei, iar
d i p 'i a c e o a R u sie i . A t u n c i ne aflam în puterea verii. D e p re ze n t n e a p r o p i e m ,d e iarnă , d a i c u o a e
a îi s t e a j iu p u t e m şti c â n d .se v a sfârşi acest răsboiu atât d e crâncen . _
O a r e cari p u n c t e de orientare n e dă c o m a n d a n tu l de arm ată B o ro e v ic s , ale c.ărui p ă ier i e p u ic ni
u n în j o s . O t i n d c u atenţiune cuvcnită părerile num itului c o m a n d a n t , v o m v e d e a , că s t a n e p u n c a ii
m s u n t din cele m a i grele. - . „ lirno
A v e m însă, o m â n g ă ic re — în u rm a co m unicatelor oficioase d i n zilele d in n i m t , şi a
a : c e a , că a r m a t a noastră a pornit Atacul pe toată linia contra R u şilo r , spre a-i sc o ate n u n u m a i
U.t g a r ia , ci ch iar d in întreabă Oalifia. P e de altă parte, d u p ă c u m se s p u n e , în o o n ia îu s e a s c i s
c u r g e r e m ari lupte de- alungul \ istulei şi în jos pâ nă în Galiţia, ap o i spre ost p a n ă a c i e iu < i i1in*
F a p t este . că R usii în Galiţia sunt m e re u daţi înapoi. F o rtă reaţa P ş e m i s l - care t im p d e o lun.\
d * zile a stat îm p resurată şi b o m b a r d a tă de R u ş i — ă c u m încă a fost eliberată . Iot . a s e m e n e a şi a
-îi m itu r i d in jurul acestei f’orăreţe. . _ . . „ n „ ; n n H
li.tr«: ..„(fol ,1c î„,pr,«j.«rilri am putea lega bune speranţe do sfiitul r*>b«»»lro. Im maic n o ^u
pdntm contimiatea lui o inrtl aecla, ca ajungem în ian*. Purtarea rtsboiolm m hmUe-do >a...* >a fe -•
m a i g r e p e n tr u toţi com batanţii, dar îndeosebi pentru cei n e î m ă ţ a ţ i c u g e m c a T>J1R; e ; v a fi
s» sperltm ins*, cil atât frigul iernii, cât ,i puterea armat*, ma. mare la .m m *, a Ru,.c , ' » *
î n v in s ă d e a r m a t a noastră , care luptă cu aşa de m a ie tăiie.jt;
I imtele ,li„ Krmta liel-ia se pare cil ar fi mai pierdut din vehemenţa zilelor trecute. Se d a u
mereu ciocniri ţi lupte'mai mari sau mai mici, dar Ia o luptil curat hotârîtosrc intre Germani ■■}> I ra i,-
nU t a t u , ! « ™ o * iu Serbia, unde ine* nu s’a a j u n s , în timpul din nrm*. la lupte mai mari.
Asta poate şi din cau/.a ţinutului tare muntos şi astfel rau ,de staabătut.. ^
n - î f • > K m „ i p e nu sosit săptăm âna aceasta d in T u r c ia , ca re - • d u p a u n e l e şt iuO s e a m u de ştiu iazbornice au { j U u rCia s ’ar fî r ă z i m â n d în p r i m a linie p e
s ’ar fi p r e g ă t in d să atace R u sia . P e n tr u in făptunea acestui p ia n u u ,
armata turccasc* din A » , mie*. ^ Italia face mereu investiri (pregiUiri) pentru
n ttel“ ^ R o » 1" “ » uimic ^ urms( doar Sâmbăta trecuta, - s’ar fi ţinut un con- rfizboiu. Despre România se susţine, câ m ^ ^ ^ fî constata(. câ uu exista nici un mo-
ailiu dn coroanit sub prezidenţia regelui F ^ Tot fn acel consilia s’ar fi discutat şi ideea form&ru
tiv, in urma cirma s* se sclumbe ţ i n u t a j ^ acestei stH nu. r putem 'oontrolh, fiindcă nu primim
u n u i g u v e r n m a r e naţional, 111 caz de lipsa. > ^
foile d e d in co lo . ______
Comandantul de armată Boroevics asupra luptelor
contra Rusiei.Marţi în 2 0 Octomvrie n., coman
dantul de armată Boroevics a primit,
— In cartierul general de pe câmpul
de luptă — în Galiţia, vizita corespon
denţelor da răsboiu ai ziarelor din M o
narhie. D in aceat prilej comandantul
Boroevics a salutat pe corespondenţi în
s u m e l e armatei. E l a declarat totodată,
că armata n u ţine nimic ascuns şi le-ar
permite bucuros ca să vadă tot ceeace
vreau, dar . acum n u e cu putinţă a sene
ce le stă pe inimă. D u p ă acee* oof1* “ '
E u at'u, că populaţia ţării e abă
tută până la un anumit grad, fiindcă
noi p&nă acum n ’am mers din învingere
după cum s'a aşteptat. Opinia publică
(populaţia ţări) nu e însă onentată
asupra rfisboiului modern. D e pildă lupta
dela Rosbach a ţinut o jumătate de cias,
lupta dela Gravelotte s’a dat într’p
duod ameazi, li pta dela Sedan (Germanii
cu Francezii în 1871) a ţinut o zi în- "
treacă. Şi toate aeeste lupte s’au sfârşit
cu o catastrofă pe partea unei armate
luptătoare. D in contră, înounjurarea ce-
tătilor în trecut a ţinu* cu mult m ai
mult ca de prezent. Impresurarea Pari-
sululoi şi a Sebastopolului * durat şsse
luni. C u totul altcum e de prezent .
A c u m împresurarea şi cupriaederea u n e i
fortăreţe se duce la îndeplinire în patr u
până în cinci zile. Răsboiul s’a schim ba t
într’o tocmire tehnică, iar atacurile ar -
matelor un a asupra celeilalte poate ţi -
nea dupficum vedem de prezent în F ranţa ,
— şi cinci până în şase săptămâni.
D a c ă Ruşii ar avea o infanterie
ca a noastră, atunci ei ar fi în Y ie n a *,
şi dacă noi a m fi dispus (a m fi avut)
atâta artilerie ca Ruşii, atunci a m fi dej a
în K ie w .
„La începui situaţia a fost cam aşa, că pe fiecare soldat din rîndurilt
noastre veniau trei Ruşii. Astăzi unul
Pag. 2FOAIA POPORULUI Nr. 44
de-ai noştri stă contra la doi Ruşi. Iar
la urmo vom ajunge unul contra unul.
D a c ă vom ajunge odată aceasta, atunci
va urm a şi catastfofa liotărîtoare. Până
când nu vom fî ajuus ocest caz, eu nu
pot zice opinniei publicede?ât: R ă b d a r e !
răbdare! răbdare! răbdaiej C ă aceasta
se ea întâmţ la în patru sau şase săp
tămâni, în patru sau şase luni, nu poate
nimenea prevedea.
„D acă noi puşc&m azi o miie de
Ruşi, m âne sunt în locul lor alte cinci
sute. Doar se ştie, că Rusia europeană
e încă odată aşa oe împopulată ca Au-
Etro-Urgaria. Acest m are reservoar de
oameni trimite mereu noui trupe. Noi
Tăcem ce putem şi eu nu m ă Indoesc
nici un moment, că răBboiul so va sffr.şl
cu absoluta noastră izbândă strălucită
şi cu în înfrângerea catastrofală a duş
manului nosrru.
« D e cum va ne întâlnim şi m âne,
atunci o să puteţi privi bucurii interosnte“ .
de
Ştiri şi telegramesosite Vîneri‘ $i S â m b ă tă ,
în ^6 şi 17 Octomvrie n.
Luptele în Galifia şi în Carpafi.
Budapesta, 1G Octomvrie. Biroul
presă al prim-ministrului comunică
urmatoiirele telegrame renzu nto:
Eri âm ocupat înălţimile (lela Sta-
rosol. Dpâson.enea ntn câştigat teren şi
spre Stârv Snmbor. Spre. nord (le Strwiaz
Runt In stApănireu noastră un şir do
înălţimi pflnft la frontul sudic dela Prze-
mysl. La râul San spre în jos do cetate
continuă lupta.
Trupele noaste aflătoare* in urm ă
rirea Ruşilor in Carpaţi au ai ms până
Ia Wyskov.Scole.
Luptele Germanilor cu Francezii, Belgienii, Englezii
şi Huşii.
B u d a p e s t a , r, Octomvrie. D in
cartierul general german .se comunică
următoarele cu data de ] u Octo.iivr;c:
L a Antwirpen mi fost făcuţi 5 0 0 0
pr.’zon eri, 2 0 .0 0 0 soldaţi belgieni si 2 0 0 0
englezi au tncut ; e teritoriu n| nule/.,
unde au fojf deza'inaţi Pr-ida de răsboiu
din Amverpe-n e m are : 5 0 0 tunuri, nu
meroasă muniţ o. multe locomotive şi
▼agoBne, material sam"tar, 4 milioane
chilograme bucate, multă făină, cărbuni,
lână în preţ de 10 milioane oîc. Oraşul
însuşi a suferit puţin. Portul a râmas
neatins.
af.-ră de minis-
Luptele pe întregul nostru front
delá Stáry-Sámbor pănă hl revărsarea
râidui San au continuat eri. — In Mâ-
ramurăş trupele noastre, cari urmăresc
pe Ruşi, ’ au ocupât localitatea Ralio. —
' In valeâ Bistriţei negre Ruşii se retrag.
Ei au fost bituţi de trupele noastre la
Rafâilowa şi resping spre Wielowa.
Budapesta, 17 Octomvrie. Foaiă
„A z Est“ aduce ştirea din Sighetul Mar-
maţiei: L á Kőrösmező e în curgere ul
timă luptă. Trupele noastre âu speranţă
asupra unei învingeri complete.
Luptele din Franţa şi Polonia rusească.
Berlin, 17 Octomvrie. Cartierul
general german anunţă :
Germanii au ocupat Briigge în 14
Oct. şi Ostende în 15 Oct.
U n a*ac ăl Francezilor spre nord-
vest de Reims a fost respins.
U n atac al Ruşilor în contră ora
şului L y c k ii fost respins. S ’au capturat
un tun, trei initrâileze şi 80 0 prisonieri.
Londra, 17 Oetomvrie. Regele*
Albert al Helyiéi vrea s'* rămână în mij
locul urmatei s le. Regina n i vrea s:\-l
părăsească. In timpul vizitei generalului
Joifre în cart'erul general un aviator
german a aruncat bombe, cari au c ’-zut
in aproprierea lui Poincârc* si a lui .lő
ttre. Aeroplanul a fost umiărit şi puşcat.
Londra, 17 Octomvrie. Foaia
,.M< rning P. st" raportează următoarele
despre lup'eie din Franţa: Germanii au
făcut în ultima săptămână atacuri vehe
mente pentiu n sparge centrul r.l aţilor,
au fost însă respinşi Se pare, că G e r
manii câştigă în teren, dar poziţiile nu
se schiinbâ. Puşcat ui durează zi şi
noapte cit mici întreruperi. In unele
puncte Simţurile de apAntre, duşm ane
sunt In o d ’stanţă de oAtevn su'e de
ir.etri.
;ejgi
mirat la Havre fin
ian . cz or
respins
reg. un ea
cu mari
; GuVCiJJul i
tru] de. râsb<*:u,
- Franţa). . __
Aî&curiK:. F
- ueîe -Albert au,
perderi pniiru f faccezi
• i in i>t,ii*ac 1 ;rosesţ in Prusia* os-
* tica poate 1: . considerat ca neizbutit. A-
: tacul, trupeior aliate înaintează. Trupele
noastre stau ;:i faţjî Varşoviei in num ăr
î; cam de corpur* de armată-
U n atac inst-se pes'e \ isiula a fost
■’ îjiespips pe întreaga ii ir o.
ai r; Luptele în Galiţia şi tMaramurăş.
Budapesta, 1 / Octom vrie. Biroul
d e presă al prim-ministrului com unică
următoarele:
Flota rusă pe Marea Neagră.
I) u Constanţa ,-e vestivş e cu z ua
de .J<v: O parte* a flotei ruseşti din M u
rea Neagră a tiecut azi d.n nou prin
faţa portului nostru, ( 'u ochii 1 beri nu
se putea j-.iiiî decât un s ngur crucişător,
cu oclr.j nul s a observat însă, că esca
dra rusă are. di:ecr a spre Balcic-Cavarna.
•Tot .Io; a sosit in C’onstan a vaporul
postai rus -Impara'ui Nicolne IJU. ve
nind din O lesa.
Persia contra Rusiei.
B e r i :n , 17 Ocr. Parlamentul din
Pers>a a declarat de riesatlsfăcâtor răs
punsul guvernului rus Ia cererile Persiei.
Preîoţimea- persană ng tă în întreagă ţara
pentru risbâul sfânt în contra R u s :ei.
Omorîrea viceregelui din Calcuiia.
Constantinopol, 17 Oct R evo
luţia din In iii câştigă teren. Zece mii
de hinduşi narmaţi au atacat Calcuttâ.
In decursul lup'elor hinduşii au uc’s pe
viceregele din Calcutta şi pe numeroşi
notabili.
Portugalia mobilizează.
fBudapesta, 17 Octomvrie. „Pe-,
ster L lo y d “ primeşte, din Berlin urmă
toarea telegramă: Conform unui com u
nicat al z'ârului portughez ^Exchange?-
Telegraph« Portugalia se află în ajunul
mobilizării generale.
Lisabona, 17 Octomvrie C o n g re
sul republicei portugheze care se va°în
truni săptămâna viitoare va hotărâ. că
să se trimită o armată portugheză în â-
jutorul Franţei. Poporul însă este c.n-
tra acestei trimiteri.
Răsboiul contra Rusiei.
Budapesta, 18 Octomvrie. Biroul
de presă al prim-ministrului face cu
noscut următorul comunicat oficios:
Lupta începută în frontul Stâry-Sambor-
Medyka şi lângă rîul San se desfăşură
favorabil pentru noi, tot asemenea şi
operaţiile de răsboiu în direcţia rlului
Dnistru. Spre nord delâ W isk o w Ruşii
au fost iârăş atacaţi de armata noastră,
şi respinşi.
L a Sinowodsko le-â reuşit trupelor
noastre să treacă rîul Stry şi âu o c u p at
înălţimile nordice/ începând totodntft şi
urmărirea duşmanului. D e a s e m e n e a
le-a succes trupelor noastre, după lupte
crâncene, să cuprindă înălţimile In p a r
tea nordică dela Podbuz şi spre su d
dela Stârv Sam bor. Ofensivâ noastră
Spre nord dela rîul Strwiaz încd în a in
tează. Spre nord delâ Pşemisl m*-â
izbutit a ne. aşeza bine pe partea ofticii
a malului rîului San.
Num ărul prisonierilor făcuţi de noi
în decursul acestei ofensive, nu se poâtt*
încă sigur constatâ ; dâr după ştirile pri
mite pănă acum sunt mâi mulţi de
1 f).0t<0.
Polonia ruseiscă aliăţii noştri
■ipins ieri atacurile ruseşti în d i
recţia Ivangorod-Gozniewice, cu care
prilej duşmanul a suferit mari pierderi. —
(iciietalmajrir Jiofcr, locţiitorul şefului
statului mnjor.
au
In
resr'
Duminecă şi Luni.
Luptele Germanilor.
Berlin, 18 Ocoinvrie. Cartieru g e
neral german com unică : In Briigge şi
Ostende (oraşe belgiene) am cuprins-
foarto mult material de răsboiu, Intn».
altele o nenumărată mulţime, de puşti
pentru infanterie cu muniţiune şi 2 0 0
locomotive de tren.
D e pe câmpul de răsboui cu fran
cezii nu se pot raporta întâmplări m a i
însemnate. In guvernamentul, Suw alki
Ruşii au fost ieri liniştiţi. Num ărul pri-
sonieriler transportaţi la Schinvindt s’a
urcat Ia 4 0 0 0 , de asemenea am cuprins
şi câteva tunuri.
CătrA Varşovia şi spre sud de acolo
lup.a ţine mereu. '
Budapesta, 1 9 Octomvrie. Biroul
de corespondenţi anunţă din B erlin :
Situa ia pe câm pul de răsboiu din rest
(cu Franţa şi Belgia) este neschimbată.
P a câmpul de luptă din ost (cu Rusia),,
trupele noastre au înaintat spre L y k ~
Luptele spre vest de Varşovia continuă.
Lflpto pe mare.
Budapesta, 19 Octomvrie. Biroul
ungar de corespondenţă comunică ruv
mătoarea .telegramă din Berlin : In zru*
de 17 Octomvrie după ămeazi} *orP1'
Ioanele noastre 1 1 5 , 117 , 118 şi 1 ^
au ajuns în lupţi în apropie*6® coasAii nrt aBfnr «»ncrlez p p a tr u
FOAIA POPORULU!
Nr. 44
Rag. 3
distrugătoare r“m" " ?'a "
o fic ia le e n g l e z « t o r p d o a n e i e ^
fost seu udate. i
Luptele î. Galîla si în Ca p- •«
B u d a p e s t a , i9 0,-tomvrie. biruul
•presei’prlm-ministrului coimu.ic& L u p * ,
n t o f t * el, atac’ pe « r o b « « f [L ^le
rîul ui 3 :rw iaz s a co u n u a t i r». In i*«
locuri a m ajuns aproape de h- i
.mane. Noaptea trecuta a u fost re.,pn ae
câteva încerciri ee atac , te . U '’ ' !
L u p ta este astăzi de altfol în c u i e r e ,
pe întreaga linie, lu â n d parte ^ a r t .l e r m
noostră. ' U rm ărirea in ş ilo r , car. a u fost
fugări li spre n o iu de 'Vistula, co n tm u » . ;
Alte părţi ale 'urm a atei noastre, cari au ;
înaintat în Carpaţi, a u pătruns până
partea locului spre nord de O r o w si n ;
-ţinutul dela U r o z . Perderiie R u ^ l o r !a '
atacul cetăţii Pşemisl a u fost de t ■
jnorţi şi rimiţi. .
Lupte'e Gernumilor.
B e r lin , 19 Octomvrie. Incerările
de aţac ah; duşmanului spru ost şi nord- ,
ost de Li (le (tn K/anţaj au fost respinse ;
•de trupele noastre cu inari perderi pentru
duşm an.
Pe oAmpiil dc luptă din ost (în ,
Poloniei rusească) Situaţia e n- schimbată
Mărfi şi Marcuri.Luptele în Polonia ruscască
şi în Galiţia.
Budapesta, *20 Octomvrte. Biroul !
-de presă al prim-ministrului anunţ/* ur- .
mktrarelo comunicate oficiale, primite j
In 10 Octom vr e din cartierul general ;
nl armatei t.onstre aastro u n g are : In j
•cursul luptei de ieri sspre ost do Chi-
row ţi Przm ivsl (Pşemisl) am noui suc-
cţse mari. Lupta a fnst îndâriită cu
deoaob’ri* Ia Mizyniee.. Trupele noastre
au luiit tn stăpânire p'atoul Magierr,
<aro a fost până acum a în stăpâir** duş
m ană şi câni ne a îngreunat Sn mod
însemnat tna:ntar»\ Spre nord de Mizi-
nyoc ne-ain apropiat prin ata ul noftru
până la distanţă do atac
Spre ost de Przemysl ani ajuns
. până In înălţimea dela M fdykn . L a
-aripa nonstră sud’oă am respins un atac
al Ruşilor, continuat şi noaptea, îndrep
tat cu deosebiro cătră înălţimile aflătoare
spre sud vest de Satry-Sambor.
In valea Striji şi. Swica trupele
noastre de operaţie continuă să înainteze.
Luptă a continuat ori şi în mai multe
puncte de-alungul rîului San . Atacul
duşm an îndreptat în contra trupelor
noastre, cari sub scutul întunerecului au
trecut la Iaroslaw pe celalalt mal al
rîului, a eşuat complect (n a izbutit)
In Polonia rusească cavaleria aliată
germ ană şi austtro-ungară a respins un
puternic corp duşm an de cavalerie,
care a încercat să spargă linia noastră
spre vest de Varşovia peste Sochaczeve.
— Generalul Hofer, locţiitorul şefului
statului major.
Laptele în G«Iiţia, Carpaţi, Bncovina
ţi pe Marea Adrlatică.
Budapesta, 21 Octomvrie. Biroul
-de presă al prim-ministrului face cunos
cut următoarele comunicate oficiale:
In Galiţia de mijloc, cu deosebire
.spre nord de râul Strviaz, lupta a de
venit şi mai vehementă. Atacul nestru
co tig a mereu teren. Spre ost i ’au dat
lupte extraordinar de îndârjite di* *»-
bele părţi jurol stApân r.i unor deo
sebit de iinpoitante^îiiftlţiiiii. Toate în-
cercftnlt* duî:nanului. c-\ s4 recu erecs&â-
din m â n :? 1* n-'-astre M^giera n ’au izbu-
ţ t> T r u p e le :i astre au ocupat în schimb
;nulţii:;c* i spre nori-os: dc Tvszkovce,
pentru a rârei stăpânire s'au dat lu te
oxaspe-ar* ;gr.>zavej.
Sprrf sud de Magiera am respins
pe d u ş m a n d ;n mai multe locaiităii. In
aot-s e lu;.tc* am făcut din nou numeroşi
prisonieri, în're cari pe un general. A m
cuprins deasemenea şi mitraileze. Pri-
gonierii povestesc de efectul înfricoşat
al artileriei noas’re. — Spre sud de
Strviaz lupi* le continuă. .
T r u p e le noastre au luat în stăpâ
nire Iocahtâţile Stry (Galiţ a). Korösmczö
(M aranuirAa) şi Şirete (Bucovina) după
ce au alungat pe duşman.
D e s p r e evenimentele din Adria se
com unică comandamentului suprem m i
litar urin;'t'arelf-: In 17 Octomvrie di
mineaţa, dela Ostro înspre mare a de~
curs o luptă intre un torpilor şi un
su bm arin «1 nostru şi între crucişătorul
francez ..Walrfe-k Rousseau“ . Vapoarele
nrastre. deşi au fost luate sub un as ru
f>îC de crucişătorul duşman, au intrat j
neatins** în ji»>ri j
Crucişătorul francez a tras şi asu- !
prx farului dela Ostro, al cărui balcon ;
a suferit stricăciuni neînsemnate. Grosul
eseaHrei (m ai multe vapoare) franceze,
pe care a m observat-o la o depărtare
m are, a părăsit npc!e noastre, înainte
de a observa submarinele noastre
Torpiloarele. noastre au eşit în di
m ineaţa zilei de 18 în faţa portului
dela Antivari şi au nimicit prin focuri
de tu n , tni«* din mare apropiere, câteva
depozite şi vageane încercat«:
Laptele cu Sârbii.
( îeneralul conisndar.t al armatei
austro un gare din sudul Monarhiei. Po-
tiorek, publică un comuuicat mai lung
în care se desmint unele pretinse vic
torii ab> Sârbilor, pe cari aceştia le au
trimis prin telegrame gizetelor din strei-,
nălate. Toate ştirile „victorioase“ ale
Sârbilor se re'hic se reduc 1 1 niţte cioc
niri de puţină însemnătate: D in contra
— d u p ă c u m spune comunicatul oficios
situaţia trupelor noastie in Sârbia e>to
favom bilă .
Luptele Germanilor cu Francezii şi Englezii.
Budapesta, 2i Octomvrie. Biroul
telelegrnfîc ungar trimite următoarea
telegram ă primită azi din Copenhaga
(capitala Danem arcei): D in m ai multe
I uncte ale coastei veătice belgiene se
a u d e dubuit de tunuri Se spune că vase
engleze trag asuprra Ostendei, care, pre
c u m se ştie. se află în măuile G e r m a
nilor. L a Dünkirchen se aude u n b o m
b a r d a m e n t puternic. Giu sPre partea
canalului suut în acţiune, precum se
spune , torpiloare şi canomere.
Berlin, 21 Octfomvrie. Trupele
germ ane , cari înaintează Ostende
(oraş belgian pe coasta mării) dealungul
coastei spre vest, s’au ciocnit la Nieu-
port c u trupe duşmane şi stat cu aceste
în luptă de alaltăeiri. Ieri âm respins
spre vest de Lilla (oraş în Franţş (ata
curi d u ş m a n e pricinuind duşm anului
m ari pierderi.
Ştiri şi telegramesosite până Joi îa încheierea foii.
' luptele c >ntia Rus!ei.
Budapes a, 22 Octomvrie. Oficios
se comunică. Pe lângă atacuri grele şi
îndăijite, asupri poziţiilor întărite ale
duş:nauului 1» F e ’sztyn pâtiă la drumul
spre ost d-j M e d sk a , a m câş igat iarăş
teren îu mai multe locuri, pe când
contra-atacurile ruseş i nic ieri n ’au putut
să InaintezeJn no»ptei trecută trupele
noastre au dat şsălt asupra înălţimilor
spre nord , dela Mizyniec. Spre sud dela
Magiera je-a succes trupelor uoastro
încă ieri ca să se pregătească a porni
asupra înălţimiler din jurul localităţilor
ocupate. — L a aripa sudică lupta e
purfatâ mai cu seamă de artilerie. L u p
tele iau caracterul unui războiu de cetate.
In Carpaţi a fost luat pasul lablo-
oiţa, singurul care mai era cuprins de
Ruşi. Pe ieritorul unga n u se mai afli
nici un duşm an. ,
înaintarea noastră îu Bucovina a
ajung până .la Serstul mare.
Ilofcr. general-major,
Luptele Germanilor.
Berlin, 22 0 :tom vrie. D in car
tierul general german se comunică cu
ziui de 21 Octomvrie următoarele : L a
cenalul Yser trupele germane stau încă
în luptă vehemenţi. Duşm anul şi-a a-
jutat artileria şi cu flota de pe mari',
în partea nordvestîcă de Nienpoit. U n
torpedo englez a fost din acest prilej
nimicit di* artileria germană.
Lupte’e în partea vestică dela Lilio
d u r e ’.ză mereu. Trupele germano au
luat şi acolo oftnsiva şi au respinB po
duşm an înapoi fii mai multe locuri. L a
2 0 0 0 de englezi au fost fAruţi prisonieri,
iar mai multe maşini de puşcat cu
prinse. .
In partea ostieă _ a câmpului do
răs’joiu (în Polonia rrsească) lupta o
nehotărită.
Conscrierea glotaşilor.— Dola 24— 30 nni. —
Po bnzA nrticolului de lego ‘20 din 1886
pot fi ntrnşi Ir cur. dc trehuinţi oxtraordinârsi,
plolnţii din clH.nn H, ca întregire la armata
comun» «i teritorială (honver-imo).
BnzAngu-se guvernul ungar po aceaatS dis
poziţia legală, a hotlrit, in înţelegere cu guver
nul astrlac şi ministrul comun de răîboiu, ca glo-
t»«ii niscuţi intre 1878 ţi 1390 (dela 24- 36
ani), cari nu sunt instruiri milităreştc si fie acu-n
conacrisi şi p«ntru căzui că va fi lipsă de ei aS fie
deja acum vizitaţi de sunt buni la purtarea ar
melor şi dacă e trebuinţă să fie chemaţi la ser
viciu de arme şi instruiţi în legăturile armatei
comune. Ordonanţa guvernului ae va publica m
lilele aceste.
Conscrierea acestor glotaşi ae va termina
la sfirşitul lunei Octomvrie, iar asentarea — al
cărei scop e ai constate, care este bun de »«vi
ciu la arme - se va ţinea in timpul deU 16
Noemvrie până la 31 Decemvrie anul curent.
Când vor fi chemaţi sub steaguri aceşti
elotasi, pentru a primi instrucţia militară, se va
aduce la cunoştinţă mai târziu. Contigentele celo,
mai tineri vor fi chemate înainte de cele a oelo»
mai bătrâni (adecă vor fi asentaţi şi imbr|caţl
ceice sunt 3—4 ani peste 24, iar după *oee*
tot pe: nnd. până la 36 ani).
Pag. 4 FOAIA POPORULUI— --- =— ----------------:---------- ----------- --------- :______________ Nr. 4i
înmormântarea Regelui Carol.La aflarea morţii regelui Caro), Întreagă
ţa ra, dar nu mai puţin capitala Bucureşti, a fost
p atrunsă de un doliu adânc. Iu cele trei zile
după moarte, toate st.azile, toate casele, peste
tot locul în centrul oraşului se vedeau fâlfăind
drapele negre sau steaguri tricolore îndoliate.
In ziua înmormântării — care a avut loc
Joi In 2/15 Ojtomvrîe — capitala a luat o În
făţişare foarte impreeiouată. In sunetul clopotelor
dela biserici şi al mujicelor trapelor înşirate pe
t trazi, m bubuitul tunurilor şi în jalea sutelor
de mii de persoane venite din toate colţurile ţării,
corpul regolui Carol a fost transpcrtăt dela pa-
1 at la gara de nord, iar de aci la Curtea de
-Arge?.
Pe întreg drumul dela palatul regal şi
până Ia gara de Nord, lumea ocupase toata bal
coanele caselor, toate ferestrile, toate uşile Nu
rămăeele un colţişor de casă, pe care lumos să
nu-I ocupe. Acoperişurile tuturor calelor de pe
a o testă distanţi erau tixite de popor. Femei,
b ă rbaţi, tineri şi bătrâni ee căţăr*Beră, unii In
iocuri atât ee primejdioase, încât atrăgeau aten
ţi* şi grigea celor ce-i privau de jos.
Serviciul divin la Palat
Joi dimineaţa In (i ore h’.h ncoj>erit şi si-
g;.’nt cosciugul, în prezenţa Regelui Fenlinnnd
f a aghiolnnţili r regali. — La orele 7 nrhirpi-
»c-jpul catolic Neizhammer a fileut un setviciu
divin p*ntru răposatul rege Carol I nl Rominiai.
Ls 9 Ore, in sala tronului, mitrop litul pri-
trnt Conon şi niiiropolilul Moldovei Pinie» nu
fâcut un serviciu religio*, înconjuraţi de toţi
tr,* mbril Binodulu. I)t- faţl aflsu k-Ho F»r-
d nand şi Reg.na Marin, |principtlo moştenitor
C».rol, principele Nicolne, regina vMnv» Klisn-
v«:a, principesele Kliinvetn ş, Mar-a; mini«trii ţi
numeroşi bărbaţi fruntaşi ai ţJrii,
Pornirea cortegiului.
După tirm’nnren slujbei religioase sicriul
rrpal n font coli ni in curtea palmului şi aşezat
I* a:elaş afet du iun, pe cuc n f ft nlus din
gi-ra Mogoţoai*. In momentul in care sicriul re-
g!iî era depus jw afet, ni ral tremură de sur iude
julnice ale clopotelor dela toate hi<>eii"ile C.ipi-
t».!e>, iar in depîirtare se auzeau cele dintui Io-
v.iuri de tuo, din cele Iu], câte a’au dat; muzica i
companiei de ononre dela palat intona imnul
•egal. Momentul aresta r. fo«t de o solemnitate
n -incă. Mulţînifn era înfioraţi de durere.
Sicriul era urmat de intrcagft curtea rsgalfi,
in frunte cu regele Ferdinand. Şi in vreme ce
»•: forma cortegiul, 1 vit.rile de tun continuau
i-ereu, iar clopotul cel mare dela mitropolie ră
spundea In sunete grave şi mâhnitoare. Pe toate
feţrle, în aceste momente, era jale şi durere. L i
«..-ele 10, cortegiul a pornit dela Palat indrtp-
lâniu-ee spre gara de Nord. Circulaţia pe strSzi
la această Ori, n fcM cu totul întrercp’ii.
Regina Maiia ţi principesele au pleca» cu
mtcmobrlul Ia gura de Notd, injau după ecoa-
iatk iîcrinki din din Palat. Regina văduvă
Elieaveta, F.mţ'niu-ie rsu, sa -lăsat;,In uima
sfsnalui rr.ţcielcr cîe-r>. piecâ la Curtea de Argeş,
rfcminând 'ceocamdată In Bucureşti.
- . . Plecarea din gara de Nord.
In gara cosciugul a fost cobjrit din afet
* fîePas mortuar, iu oare sa mai
luat Ioc stareţul -inftirtird S nsla £ «ghiotaoţii ;
regâli. S ’a ofidat-îpoî un n<m * t m cia divin de
eiiră AiiuopoEtnl pr^toat'şWclerul înalt “ce-Î Jn-
cunjura, iar la.oră 1 1 jamltete Uenul xortaar
ia care erau ţi «gomele regale -oiupate de Su-
verani şi familia regală, precum şi vagoanele
ministeriale cu miniştrii ţării şi preşedinţii corpu
rilor legiuitoare, s’a dus în mişcare. Zece minute
mai târziu a pleoat din gară şi al doilea tren
special, în care au luat parte persoanele ofic:ale
şi clerul.
La Curtea deArgeş.
Priveliştea de lagăr militar, pe care o avea
Curtea de Argeş cu o zi înainte de înmormân
tare — în urma sosirii mai multor regimente —
v fost oafe-cum schimbat in ziua înmormântării,
prin mulţimea punlicului sosit din toate unghiu
rile ţării. Indepsebi marele număr de primari din
comunele dela ţară, toţi îmbrăcaţi In costumele
înflorite ale portului naţional, dau oraşului o în-
făţijare pitorească. Centrul oraşului şi întreg
bulevardul Carol îţi fac impresia unei mări de
oameni, împestriţată cu uniformele militarilor dela
toate trupele, de săteni şi iuaie ofdialâ in haine
de gală,
Toată această mulţime şerpuejte de-alungul
bulevar.lului, unii ducându-se la mănăstire, inr
alţii in pelerinaj pentru a vedea locul de odihnă
nl regeiül Ca ol. Aglomeraţia in faţa întrîrii în
mnniutire crn atât de mare, incât a fost ntvoo
do mnri măsuri de ordine, jvntru a se incun-
jitrn o nenoropirü.
In tot curbul nopţii $i tn oursul dimineţii
nu f<)"iî menu irer.uri tixite cu ddngaţii din ţarii,
cu militari şi suks şi mii do peraoane doritorro
*K ducă la ul imul locaş po rajKJ ntul rege.
Fonrk« multă Iunie n !>o.«it in r.utorrobilo fi tră
suri, inr d>n împrejurimi vin «ă'.cnii, vin in con
voiuri nesfirşite pe jon, in căruţw şi cum pot
Toate trenurile fou-hc fiupra-incnrcnt»'. Cu totul
nunt ponte In 40 5'1 mii dc onm-ni, noniţi do
]>rin tonte pSrţile
L n cianurile ÎL’, delegnţide de primari şi
consiliile comunale se indrcnptit cu drapele în
doliate *prc gara, ptn’.ru a intimpină rămăşiţele
marelui d.KpSrut
Sosirea la Curtea de Argeş
In faţa garei fu««»e nrnnj»t ci«nil, câtevn
ute (i<> preoţi veniţi din intri aga eparhie (die-
zcia) h C'urţ'-i de Arţeş. Urmii *p 'i dc-altingul
Pttfizii I'Vrdinai'd »delegaţiile tJturor c munelor
sâli-şti d n ţiir(i, primarii cu steagurile îndoliate,
apoi bătrânii veterani (caii au luptat la 1887),
şi înce .ând din Bulevardul Ciirol I. trupele din
garnizoanele învecinate I’ito;ti, TArgoviştc etc.
până ln poarw m<na‘-tirei.
Trenul mortuar fi <(nit în gara fix la 3 o'e.
Atunci gardn ie onoare'a regimentului 4 Piteşti
a sunat onorul la rege şi a prezentat arma. In
acela» timp clojtotele bisericilor şi bubuitul tunu-
j rilor umpleau vízduhul.
Sicriul reg-d a fost coborit din vagonul j
m ,rtunr şi aşezat pe afetu: de tua. După acee*, j
in or itnea ca si la liu-ureşti, &’a format corte
giul funebru.- In frunte era detui ţi drapelel ;
tuturor regimentelor di* ţară. Drumul până la
mănăstire'a főst1 stribătut în-mijlocul trupelor,
Ce prozentau armele ş ■ sunau ónorul la rege, iar
peste tot locul po,iulaţie -cu capetele descoperite.
:• i > •) ; L a m ânîstire.
; . _■ : In faţs mănăstiri cortegiul .a sosit la oreie
! 4 . In .a ^s t timp .cIojKjtele sunau, .iar tunuri]» bu
buiau mi reu. A,<um_jlrapelele ţuturor regimentelor
;şi. cele rămaţe^din răsboiul jdela. 1877 au f ^ t
înşirate -•do-dupgul drumului] dela -întrarea la
^.oartă- mlrrastireii-ţi pană la, ţatafalc,’. care .se
aşeznse înaintea 3fiănă»tirei. Coborit da,pe. afet
corpul neînsuflrţit » „’fost purtat pe umerii
nernlilor şi dus pe suh drapele, cari formase un
fel de tunel şi se închinau ca un ultim omagiu
deasupra celuice le-a adus gloria.
înmormântarea.
Aşezat pe catafalcul împidobit cu flori
numeroase aduse din ordinul regelui Ferdinanrl
dela Sinaia. — flori ce fuseseră admirate cu câ
teva zile mai înai*te de moarte de către fostul
Suveran — s’a incep*t iaiadiat slujba reiigioasă
de înaltul cler. Momentele ultim ;i despsrţri au
fost sfâşietor de dureroase. Imuurile de rugă ce
se înalta» la ceruri, sunetele plângitoare al&
clopotelor cu ecoul lor ce se izbia în dealurile
din împrejurimi, salvele de tunuri, decorul îndo-
lial al naturei, fumul ce se înălţa spre ceruri
din tămâia şi smirna ce ardeau în cele patra
uriaşe vase de arama, drapele.e mărturie ale vi
tejiei de pe campi Ie Plevnei — aplecare dea
supra Marelui Căpitan, — clipa transportărei
cosciugiului spre a fi aşezat in întunericul ca
voului, — a strâns inimile tuturor.
In mănăstire în faţa cavoului, Familia re-
};nlă singură şi cu membrii guvernului au luat
parte Ia momentul aşezării ln criptK. Sicriul a
fost depus în cripta boltiti in piatră deasupra
careia a fost aşezată o placă de marmoră albă.
Clipa acansta a fost salutată de o nouă sălvă
du tunuri trasă de cStro bateria G a regimentu
iui Car.d, caro la 1877 a traa dtimul foc do tun.
S ’a oferit npoi primarilor, veteranilof şi să
tenilor, inainto de a părăsi oraşul un prânz pentru
5000 de oameni.
După înmormântare, întreagă familia rega 16.
s’n întors in Capitala cu trenul regal, iar cele
lalte geraoaiie cu un tren sprcinl.
Doliul curţilor domnitoare
pentru Regele Carol.
Maiestatea .Sn Monarhul uostru a ordonat
un doliu de 1G zile.
Regele Angliei a ordonat un doliu al
crrţii de l -l zi Io,
Curten din Cot>»nhaga (Danemarca) a luat
un doliu de trei săptămâni.
Ţarul Nicolae al Rusiei a ordouat un doliu
de curte du ‘21 z Ie.
3urre» .lin Serbia n decis «ă ia ua doliu
de douil săptămâni,
Curtea bulgară a luat un doliu de două.
săptimâni.
Curtea regalii din Grecia a luat un dolic
de o lună de zile.
Mai sunt |i alt« curţi dpmnit:are, cari au
luat doMu pentru regele Carol, dar despre ace$*
tfa nu avem date pozitive.
Ce spune un diplomat bulgar - despre Bulgaria?
Corespondentul biroului de infor
maţii Reuter, din Lo ndra a aăut o con
vorbire cu Madjaroff, b o u I ministru bul
gar la Petrograd (Petersburg) Ministrul
1 numit a plecat Vineria treciitĂ din L o n
dra la Petrograd, spre a-şi. lua postul
în primire. Madjaroff a lăudat pohticft
ministrului englez de externe Grey, zi
când între altele următoarele: •
Bulgaria n are nici o neînţelegere
.cu Anglia: ea împărtăşeşte, o, s itnps^.
m are pentru A n g U a şî v a rämänea fl^ütiä..
p.e,t<>t timpul răeţ>oiu]ui. In öici o. îm
prejurare nu* ya^Jua. armete â_în
.ÂjQgJieij^nici Rusiei, âirecţ o n ' - .
!1
i
Nr. 43FOAJA POPORULUI
Din Romania.Petrele F e r d i n a n d iartă pe deser-
tori şi alţi o s â n d iţ i .
Noul rege Ferdinand al României a dat
în 3/16 Octomvrie următorul decret:
Dezertorii şi nesupuşii, ale căror clase sunt
î n rezervă ş> miliţii, « amnestiazfi ;se iartă) cu
z i u a decretului hotărârii de esţă. — E. se pot
reîntoatce 1b căminele lor, tn-candu se în rândul
corespunzător vâ'ttei.
Dezertori; íi ntsupu,ii » le căror cluse .-unt
î n clompetare sbu sub arme se amneitinză cu
e iu » decretului de faţă. — Ei sunt d«™ * » sa
prezenta la corpurile şi servirile lor pentru a-#i
îndeplini obligaţiile miliiSre, potrivit le«ei, trecân-
du-ee apoi în rândul corespunzător vârstei.
Condamnaşi pentru delicte de dezertare
b s u nesupunere îft pentru recrutíirca ármatéi
ae graţiază cu rua decretuiuî <le faţă. — Ei se
vor trimite corpurilor şl serviciilor căror« apar|in,
pent-u îndeplinirea obligaţiunilor militare potrivii,
leg«'.
SeJarU de pedeapsă: Toţi,coi.osândiţi
la muncă silnica pe viaţă, cari în trecut au avut
parte- de comutare sau reducere de‘pedeapsă
precum şi cei osândiţi‘la muncă silnică pe timp
mărginit (pe un anumit timp) şi Car: mai au de
făcut, atat unii cât şi alţii, cel mult doi ani din pedeapsa lor;
Toţi cei osândiţi la reaJuziune şi cari mai
au de făcut cel mult un an din pedeapsa lor;
Toţi cei condamnaţi la î- chisoare până la
trei luni. . . ■ .. . ..
Se reduce jumătate din pepepsele ce au dă
fâ.-ut condamnaţilor ia închisoare pa un timp
mai mare d- trei luni : :
Nn vor avea parte de aceste iertări şi în-<
duhiri de pedepse condamnaţii pentru lovirea şi
insulta superiorului. (celui • mai imare).
Ud milion şi 200 de mii Iei pentru
scopuri de binefacere. ‘
Maiestatea Să Regele Ferdinand a adresa*
in 3 / 1 6 Octomvrie d-lui Ion i. C . , Brătianu, pre
şedintele consiliului de miniştri şi ministru de
răibjiu, următoarea scrisoare: .... -
Rag, 8
Scumpul Meu Preşedinte ; al Consiliului I
Poporul român a făcut Regelui Carol I o în
mormântare vrednică de Marele şi mult iubitul
său Suveran. .
Mişeat până în adâncul sufletului Meu de
această măreaţă mărturisire a sentimentelor Ţării,
vă rog ca în numele îndureratei Regine Elisabeta
şi al Meu sâ arătaţi cât de viu suntem mişcaţi
şi recunoscători pentru această dragoste, care
singură a putut, întru câtva, alina mâhnirea
Noastră. .. .
> Urmând pflda ce Mi-a lăsat Fericitul întru
veşnică aminti-e, şi dorind şi Eu să aduc un
prinos rit? veneiraţiune memoriei Saloj dăruese un
îond de un milion lei pentru înfiinţarea la Iaşi
a unui orfelinat de fete, care va purta numele
neuitatului Meu Unehiu. De asemenea mai dă-
ruiesc două sute' mii de lei în folosul fondului
lavahzilor armatei. 1
‘ ■' Vă rog să primiţi, ScumpuiMeu Preşedinta
al Consiliului, împreună cu recunoştinţa Mea cea.
mai adaneă, încredinţarea viei mele afecţiuni.
: Ferdinand.
Scufundarea a trei crucişătoare engleze.— V íz . dcvricrea <h 'p jlui pe Prg. G. — • - . - : '
Sal- 6 FOIA TOPORULUINr. 43
Din Italia.- Mari pregătiri militare.
In mai multe rânduri s’a susţinut, că Italia
n’ar îi prea pregătită da rosbiu si asta ar fi fost
un motiv pentru a se declara neutră, Acum se
anunţă din Florenţa, că rogele Italiei în înţele
gere cu ministru şi ru şeful statului major/ au
hotărât să se dea un miliard pentru pregătiri
militare. (Suma acea?ta e atăt de mare, încât
abia ne vine a crede; poate să so fi împărţit
pe o seamă de ani d.: acum încolo. Redaeţta).
Politica externă a Italiei.
In săptămâna trecută a murit ministrul
de externe al Italiei, Giuliano. In consiliul de
miniştri, ce s’a ţinut Sâmbăta trecuta, s’a hotă-
rît ca minîsteru- de externe sî-1 conducă deo
camdată primul-niiniitru Salandra.
Din acest prilej Salandra a ţinut o vorbire
de njaro însemnătate politică, Dupăce a adus
iaudo fostului ministru Salandra n dechrat, că
ţinta politicei extern«* (din afară) a Italiei vu şi
mâne-tot-«■ceea-f-carp a-fo«t-pfmăti?tăzt. Pentru
c ontinuurea acelei ţânto este de lipsH de suflete
hotnrâte şi senine, d« o veJero . limpede .a ade
văratelor inten-se ale ţării, de o bună chibzuiala,
care insa nu inipnlea. dn-ă va fi delipsS, o
acţiune (pornire) cnerg r\ fi repede. Spre n îm
plini in accsti» clipe mnri ale istorieiei, program u
da politică externii p.» care Italia şi l'a luat
înainte, treime ci n-ţiune;* cârmuitorilor să fie
fără sfiala, dur şi fara pripii: »ii fie cumpănita,
dar loiniaii şi hotărâtă. Trebui» ca îndrflznealn
l t nu ce ra/.ime in vori** rMxuiiătunre. ci In
fapte tcm>*inir<» Trebui: oa sufleiul lor «ii fio
curat, lipsit de orire prrjudrciU- Trobue ca ei
(cirmuitorii ţării) ,hâ »*(* Închine cu tot dinadinsul
intereselor m«ii ale Italici.
Ce ştiu Italienii despre rărbolul cu Rusia.
Ziarul*.Tribun a“ din R o m a scrie,
că po cămpul d<* rflsboiu contra Jîusioi
se pregătesc evenimente însemnate Sta
tul major rus (conducerea armatei ruse)
b n hotărit să păstreze secretul col mai
m are asupra planurilor ijl mişcărilor
trupelor, căi si in jurul poz’ţiunitor şi
localităţilor, unde se va da această luptă i
uriaşă. J
; „Tribună“ adaugă încă, că trupele
austro-ungare-germane, cari vor lua parte
la aceste operaţiuni, ar fi următoarele:
1 0 . sau 12 corjturi de armată germană
ţi 10 sau 1-2 eorpuri de armată austro-
ungarăj adecă un milion de oameni.
Forţele (armatele) austro-ungare. s’au
reorganizat pe deplin Ia Cracovia. —
Forţele ruseşti s'ar com pune din 26 cor
puri de armată, ceeace ar face aproape i
un m ilion si jumătate de oameni.
Scufundarea a trei crucişătoare engleze., Mai zilele trecute am scris, că un-submarin
gernjan (vaporaş mic ee umblă j e sub apa mării)
a nimicit ire: vapoare mari engleze, cu numele
»Abonldri, *Hogne> ?i Creesy. Asta sa întâm-
plat cu ajutorul unui torpedo, adecă un glonţ
în fonixa unei mine, car* din submarin se in- t
dreptă contra vapoarelor, pe sub apă] Da** mina.
sceaita ajunge sub un vapor, atunci ea eicp!ode«zi
eub el, îl sparge, altfel că vaporul în câteva
minute după »ceea se scufundă ln mare In
chipul nostru de, azi 8e poate ved.a scui«ndarea celor- trei vapoare susnumit«.
Ştirile Săptămînii.Sibiiu, 15 OctomvrÎQţ;n.
Principele Carul, moştenitorul de tron
al României, a împlinit etatea de 21 ani. Din
aest prilej Maieststea Sfi Regele Ferdinand l’a
înaintat la-rangul de căpitan.
Românii ardeleni şi înmormântarea
regelui Carol. Ln înmormântarea Regelui Carol
in 3urtea de Argeş a luat parte şi o dtlegaţie
a Românilor din Transilvania şi Ungaria, com
pusă din .membrii comitetului naţional român Dr.
Ştefan C. Pop, Dr. Aurel Vlai, Dr. Alexandru
Vaida Voevod, Vacile Goldiş, Dr. Voicu Niţescu,
directorul „Gazetei Transilvaniei“ şi piofesorul
C. Nedelcu, corespondent la mai multe ziare ro
mâneşti şi germane din Monarhie
Dl colonel Dionisiu Floriann, dela re-
gimenlul de infanterie 22, u fost trecut 1a pen-
zie, din cauze sanitare, în urma cin-rii proprii.
Din acest 'prilej' Maiestatea Sa î-ă' coiiferit 'me
dalia Coroana de fer clasa a 3-a, fără taxă. Dl
colonel Fltrianu v frato cu pîtrintol** vice-proto-
pop Florinnu dela Racoviţa
f Dimitrie Sturdza. Ln îueheuren foii
p.intim ştirea, că hstrftnul Dimitrie Sturdza a
raposat la Bucureşti In etate dn 81 ani. Răpo
satul a fo«t pt. vremuri tm mare politicia român,
şeful partidului liberal din România şi in mai
mult« rânduri mini'tru-p;rşrdint»\
Un comunicat al legaţiei noastre din
Bucurcşti. Ni i*i» scriu următoare le ln zinrcl *
din Bucureşti »Universul* şi. Viitorul« dela 25
Soplomvri < a. c. din partea legaţiei austro-ungaro
Vn publicat următorul comunicat: „Contrar afir-
m»ţiuiţilor repeţito cii Intrarea in Ungaria a zia
relor româneşli «*<te interzisa s<> constată din nou
inesa-titatea nr«\«tnr informaţ'uni. Oricine ar pu
tea să rc convingă do aceasta, trimiţAnd ..i-.ii» |
româneşti in Ungaria“ . Faţa . u conţinutul co- j municatului legaţiei noastre auntro-ungare din |
capitala Mumaniei, trebuo să conttat purul adevăs j că dc fapt ziare c din Româna mMntră in Un- |
garia, ba oficiile la graniţă sevirşese o adevărata j vânătoare după ziarele româneşti. La Turnu-Roşu |
un student român a fost ameninţat cu areataro 1
pentru faptul, că ti frimit nişto ziare dela un
conductor de tren cc venia din România“. -
RIndurile de ntai strn au font publicate în
Nr. 105 dela 7,20 Octomvrie al „Telegrafului
Român“. Le reproduccm şi noi cu observarea,
că de fapt a;a stau lucrurile. Din acest prilej
mai amintim, că j entru publicarea şi comentarea
susnum tului c municat al Legaţiei austro-ujgare
dela Bucureşti, numirul 40 al foii noastre a fost
confişcat.
Soldaţii bolnavi !n spitalele din Sibiiu
pot fi Iarăş cercetaţi. învoire pentru a cer
ceta răniţii in spitalul militar, in şcoală de că
deţi şi in seminarul luteran se pot căpăta In
odaia Nr. 21, parter, a «pitalului militar, îatre
erele 2— l după ameazi. Pentru vizitarea răni
ţilor în casarma cea "nouă de căvalerie se dau
cer.ificate în cancelaria spitalului între orele ]
10— 11, înainte de amsazi, Timpul de vizită este j dela 1— â după ameazi, — In casarma de arti- j letie nu-i permis a vizita pe bolnavi şi nici a J
sta acolo. — ln spitalul de reservă al imtitu-
tului de moşit vizitele s& pot face 'intre orele
2— S după ameazi, iar in spîulul de resetvă dela
Gasa bolnavilor (Kranbenkaaaa) dela .l-— 3 d.
— Credem ci în curând se va permite vizitarea
tuturor bolnavilor, fărl nici nn fel de certificat."
_ . Scrisorile «itaplt. şl reeoma»data p*ntru
' «trăiaitat« şunl a ie trluilte deschis*.
Pentru ajutorarea celor lipsiţi.
Pentru famili le lipsite ale soldaţilor che
maţi la arme, respective pentru „Crucea Roşia“
(care îng ijeşte de cei răniţi in răsboiu), s’au
făcut din 20 Septemvrie până la 3- Octomvrie
n. c., deadreptul la bănci, ori prin redacţiuni
urmMoarele contribuiri în Sibiiu:
La nHermannstădter Sparkassa“ au
depus: S. Zaeharas 50, Emil Simonis 50, G.
A. Cjallner 20, Doamna Hesel-Heldenberg 25,
Vtctor Görz, Guşteriţa 10, Clara Bell şi Mar
gareta Binder nasc. Bell în loc de cunună pe
sicriul mătuşei Heimiua Krasser 30, Emst Klein
vopsitor 20, W . şi K . M . 3G, O societate de'a
masă în restauraţiunea Breckner 5.20, apoteca
I. C. Molnár 70. La olaltă 316 cor. 2 0 fi!eri
La filiala băncii comcrcialc au: depu».
In amintirea medicului superior de atab cl. I
Dr. Wilhfclm Robitschek dela Dr. Franz Verzir,
advocat 20 (leje gimnusiul superior de stat din
loc 21.92, inspectoratul rfg. ung. de şcoale 4.57 ’
, trei fun -ţionari ai poliţiei de graniţă 1.45 văduv«
j Sândorffy Antnlnc 10, din cutia casinei maghiara
| 30.82, corpul profesorilor dela şcoala de stat
pentru futó 7.ü5 .Martin Szabó, Şelintb&r 2, Mo mm
Kisi 2, Uud. Schieb 1.56, Doamna de lîogirin,
văduvii dc inspictor silv. 20, clubul maghiar
pentru popiei 31.50, Paul Nvistor, 1.50, K.
SchwArz şi 15i Scholmayer. 2 2H, funcţionarii dela
caoa alienaţilor (Dr. Koloman Piindy, dir^ior
5 34 Dr. Béla Kévrsz, medic primar 3.1S, I^o
Dcvay, econom 1,84, ingrijitoarelo 27.00) 37.26.
La olaltă 200 cor. 4* fii.
La ril>odcnkrcdiianstalia nu depu»:
sella Geringi»! 10. Signtund Ferilerber 100, Heinr.
Zibiczci-. jx-rling 5, Josof Wilk 10, Kntbarina
8chenker fabrică de spirtuoaso 200, Socictst^a
do Vineria 40, Rúd. Dörschlag dimetor de b»ne»
rata III 10, Doamna Foca Neagoj 5, La oifllti
380 cor.
Suma conspcctului acestuia, cor. 002.65
Sumelo aritatH mai nainte tor. 45011.-"i2
Suma totală la <3 Ojt. coc . 45914.17
I’entni diferito scopuri dat ccr. 35000.—
Rămâno suma . . . . cor. 10914.17
şi anume la Sparkassa 5126 cor. 19 fii., U
banca comercială f>54 cor. 27 fii., la Bodenkre-
ditanatalt 4520 cor. 20 fii.. Ia Albina 613 ccr,
42 fii. La olaltft 10.914 cor. 17 filcri.
•
In timpul din 4 până în 29 Octomvria
s’an făcut următoarele contribuiri:
La „ Hcrmannstiidtcr Sparkassa “ a a
depus: E Msllv în loc do cunună pe mormântul
nepotului Alfréd 10, Casseta şcolară din L’rra#-
*niş 12, Maria de Lcrcher 20, Wtlh. Texttr 10,
j Gabriela Mera 20, personalul silvanal din cerral
j Săliştei 15.50, personalul silvanal dm certul
1 Sibiiului 30, .Joh. Fleiicher 50, Josef Kleinrsih
j 20, Gustav Fabritius 100, personalul süvantl
din cercul Nocrichului 17.20, Anton Forstl 10,
Reuniunea pentru' infrumseţarea oraşului Sibiia
din prilejul unei loterii cu flori 50, Michael Zank
Guţteriţă 10, deputatul dietal Emil Neugeboren
rata pro Octomvrie 20, învăţătorii şf elevii şcoalai
pepDrals av. din Gusu 12, Apotecarul Acolt
Frank 10, funcţion*rii comitatensi şi - comunali
rata pro Octomvrie 163.S9, Karl Graef 20, per
sonalul silvanal. din cercul Sadu 6.50 La o 1*1*4
60G cor. ' '
I a f i l i a l i băncii comcrcialc au depu?’
Dela funcţionarii da stat; rata prer -Octomvris .
112.87, dela tribunal fi procuratură, precum şi i
dd»- Sibüu, P
' Nocrîoh 57.ST, deU ofisiul miliur |»atTO s4in
FOAIA ROP.ORULUI
Nr. 44Rag, 7
. corpului 12 în amintirea medicului P * “ « ^
Wdh Roubitschec 25, oficiul e vam
roşu 1 42, Emst Glosz profesor 20, Dr. Kalman
Pándv director la caSa alienaţilor 200. Paula
Haidvogel mär. Dr. Kalmen lü 16, Dr. Rud
Kalman adv. 10, Aurel Barabás y. Lî olaltă
446 cor. G2 filtri.
La „ B od c n c k e d iia n stalt* au depus. Dr.
G Ad Jauernig, vicecăpitan de poliţie 50, Hans
S.hieb biroa tehnic 20, Vilb, G'offiu* apotecar
20, Familia Arnold Feiedsmnn» Viena 100,
funcţionarii şi alţi amploiaţi d«da UmvcrsiUtea
găsească şi Şepta judeţe 150, Profesorul Victor
Kiüss şi Doamna 20, o anonim ă 50, l*/o ca
«uiiaţie din leafa lunară a funcţ onardor dela
Boiencreditauatalt 257.84, văduva Katharina
■\Volff 10, G remiül comercial din Qibiiu din fon
dul iău, 1C00. La olaltă Ki77'cor. 84 fileri.
La „ A l b i n a * audepu*: Andreiu Bârseanu,
profesor 30, Asociaţîunea pentni literaturi şi
cultura pjporului român 100, . Ş> K. M . L>,
Anna M abssI, soţie de ciipiian 30. La olalti
175 c',r.
Suma conspectului acestuia cor. 2908 05
Sumele nnVnte ma> naînt« cor. 4501 1.11
t-uma totală la 19 Ocl. . cor. 48822.22
Pentru diferite icv.puri dat cor. .$5000.
Rămâne amnn . . . . cor. ]3b2J.22
ţi anume la: Sparktx.mi 5732 cor 78 fii., la ban-n
comerciali 1102 cor. 80 fii, la Bodenknditan-
»tf.lt 0108 cor. 1.’! fii. şi U Albina 7SS cor.
2 II r-> oUlin 1 .'!H22 c r. 22 fileri.
Contribuiţi binevoitoare nunt a *u rumtc
prnbire In unul dm in «tiuitele hu«í umitr. (.«tr*s
toate reuniunile .şi cnrpornţiile, er.ri iii'-n n au
contribui* pânA iirtini, un ndri’H'azft rularea, că
ti jonfilitu’ cu o part«’ a (.verii lor pentru fa
ndiile celor mobilizaţi ţi pentru Crucea ro ie
Abonaţi „Foaia Poporului“ . In aceste
zile, când atâtea frământări sc petrcc în
lume, ar fi cu calc, ca ficcare Român si
cetcasca o foaie. I)c aceea îndemnam pc
oamenii noştri, să intre cât mai mulţi în
şirul abonaţilor noştri. Foaia ec poate lua
cu începutul la orice luna şi costă pe o ju
mătate de an 2 coroane 20 bani, iar pe un
an 4 cor. 40 bani.
Extrase din scrisori de pe câmpul de răsboiu.
A m primit, în timpul din urmă, o sca
mă de scrisori sau poezii, prin cari fe
ciorii noştri îşi spun cceace simţesc in a-
ceste zile dc grea cumpănă. Din aceste
scrisori mai dăm câte ceva şi în foaie.
25 Septemvrie.
. . . N ’am putut scrie mai curând, dé
oarece suntem tot în sate, unde nu nc
putexn întâlni cu posta noastră, iar altcum
scrisorile n’ajung la locul unde trebue. Ilu
strata trimisă în 27 August, abia am pri
mit-o în 21 Septemvrie ; posta umblă foarte
neregulat. Acasă scriu aproape în fiecare
zi, dar eü nu am primit decât o singură co
respondenţă de acasă. — Mulţumesc pen
tru încurajare, dar să credeţi că în aşa
pericol am fost în vr*o trei rînduri, în
cât am crezut că nu-mi mai văd nici odată
ţara mea. Atulţumesc lui Dumnezeu însă,
că m ’a scăpai şi acum iar.sunt în ţara
iioastră. In 6 zile am trecut prin bubuitul
tunurilor şi părăitu! puştilor şi de treiori
am trecut prin asalturi cu baioneta şi prin-
ire suliţîle cazacilor. Ceva .de nedescris!,
A ff din zotî până când îniunecă în-clo
cotul pădurilor, însforăitul "cailor şi-- a-
înainta printre atâţia răniţi. Odată înain
tam pe Ioc deschis. Deodată se sparg pe
deasupra noastră 9 şrapnele: la unul îi
duce piciorul, la altul mâna, pe unul îl
răneşte în piept, pepitul îl despică ori
îi duce capul; pe unul din stânga mea
îl ridică un glonţ de tun la vr’o 5 metri,
apoi îl trânteşte; acum e m ort!... 5.
29 Septemvrie.
Timp de trei săptămâni am fost
în linia de foc. De multe-ori veniau gloan
ţele asupra noastră ca ploaia cea cu grin
dină asupra cucuruzului. Tunurile bu
buiau, încât nici paserile văzduhului nu
mai sburau pe sus, ci se ascundeau prin
ogoară în timpul acesta de lupta. Cu toate
acestea, bunul Dumnezeu m ’a păzit până
în a treia săptămână. Atunci, într’o Marţi
Ia ameazi, era în 8 Septemvrie, mă aflam
într’un câmp nu departe de Lcmberg, cam
25— 30 chilometri. Aci s’a dat o luptă
crâncenă, şi nc-au bătut îndărăt, fiindcă
Ruşii erau de şase-ori mai mulţi decât noi.
Aflându-se ei în pădure, noi n’am ştiut
cât sunt de mulţi, de oarece nu i-am văzut.
Asta a fost la 9 oare dimineaţa. Pe la
12 ore i-am bătut noi îndărăt, făcând noi
şi mai mult* prisonicri ruşi şi luând mai
multe arme delà ci. Lu înaintatul cu con-
roţii mei câtră o maşinăngever (mitralieză)
rusească, eram numai la vi'o 20 de paşi
departe dc ea. Aveam nădejde s’<> luam
dela Ruşi, fiindcă numai aceia mai erau
lângă maşina, cari o sloboziau mereu şi
ţipau focul din ea ca ploaia. Ceialalţi Ruşt
au fost fugit, fiindcă noi tăcuse.n asalt8 fc-
talion şi am luat dela inimic 6 tunuri mari
de cele grele şi 4 maşini de puşcat, pe
când Ruşii au fost o divizie întreagă şi
tot i-am respins. Abonatul 10086.
à casupra lor. Eu. dimpreună ai încă
ciori, am năvălit sa punem mâna pe maşina,
care făcuse multă pagubă între noi. Dar
când sâ pun mâna pe ea, deodata trâznetul
dujmantilui (un gloi’t d« Ul"- şrapnet) sa
dcscărcat asupra mea şi tni-a rupt tot bor-
neul şi hainele, râniiidu-mă foarte tare in
partea dreaptă la spate, din care cauza
m 'am răsturnat la p.unânt, răcnind ca un
animal si gândimlu-mă la cei doi copilaşi
mici ai mei. unul de 3 şi altul de 2 am...
Mă cugetam la întreaga noastră familie,
la nevastă, co| ii, la scumpii mei părinţi,
cari sunt slăbiţi de bătrâneţe, iar acum
o se rămână singuri. Mă gâmliam ia bu
nul Dumnezeu să-mi ajute. Şi mi-a ajutat!
Consoţii mei intr’aceea au luat maşina
duşmanului şi strigând „Să trăiască“ au
ridicat-o pe spinare. Atunci eu, văzând cele
petrecute, n’am mai simţit durerea ranei,
de bucurie c’ain învins. - D e atunci încoace
am suportat multe suferinţe, în urma mor
bului greu, care nu se poate descrie. La
început am stat 5 zile într’un spital din
GGaliţia, unde am fost foarte bine grijii.
După 5 zile am fost trimis Ia Budapesta,
unde: nu ne putem lăuda cu grija, din cau
ză că 'sunt foarte mulţi răniţi, cu - miile,
e plină capitala cAi soldaţi răniţi, şi tot .
vin mereu zi şi noapte, atât din Serbia, cât
şi din Galiţia. '— -Iertaţi, yăţn’ami putut strie
aşa bine, fiindcă mâna dreapta foarte
grea: de 3 săptămâni n’am p'jtut-o purtă
de loc de durere, penirucă ?ni-e niptă vâna
din umăr. ' ’
Rămân cu s-ălutare: M i t i c i i B lâ n d , îrun-
taş in reg.. de -inf. 63, comp:-* 13, de loc
din Galaţi (ccmit. Bistrifa-Năs£ud).r
_ ^ ■/ "28 Septemvrie.
. . . . Nci soldaţii din regimentul 6 4 ;
batalionul; 3, ^amvrespins- pe--duşman peste
• toate locurile. -Noi - im-iost- numai - wi- -ba—
Doine cătăneşti.Din Galiţia.
' Foaie verde ca iarba,
Fost am în Galiţia.
Galiţia 'i ţarii arsă,
Mulţi oameri sangele-şi varsă.
Ga-iţia ’i ţară rea,
Mulţi oameni înghite ’n ea.
Frunză verde (le secară,
Când trecea trenul prin gară
Cen mulţime ţiviîească
Striga numai: „su trăiască“ (
Ceata noastră cătănească.
Când în Galiţia a n ajuns
Toţi vorbiam numai do Rus,
Unde va sta el ascuns,
•Să mergem şi să-l găsim,
Ca pe Ioc să-l prăpădim.
Dar n’a fort po cum gândeam.
Că Rusul când il gaBoam
El venea asupra noastră
De gânleai ca i drum, nu-i coasti.
Tunurile (zplo.inu,
«Gloanţele ploae veneau.
Graţiatele ne revarsă
Tocmai pe deasupra noastră.
Treceam rîuri cu noroi,
Rusul venin <luj>â noi.
Ţineam fonii dintr'o coastă
Pc itmnrt- ţi po vinţa.
Oiidenu Uuji, cădeau do-ai noştrii
K iîui c u «ut le moiţii. *
Au«ii tiu tun turbat,
Iiir tin gl'înntc de grftnnt
Lfingâ noi n cxpîo'Ut,
Şi-un 'Iftr.iti de cunitor
'h lovit intr’un picior,
T'-> n;ni !n pi^nrul drepi
C:\nd j.i;« vieam !<n mfc reped,
Inr acuma <’o "ii iflv?
M ’t.tn trnH înlr t.n ţnnţ UHi’at
Şi tni-fim l>gnt rnin-le,
Ni'VM/ând fpiliib'le.
îj;-appi hai la ilrum, bilete,
O . do spital nu-i nitdnjdc:
SA uj :tig la „tr n*spitalu,
Sâ in» duci în Arde»l.
Frunza vt-rdo ['<■ li >tar,
Făcut» de un rouir;
Frunză verde f:>aie fragi,
Zahario Stoi*a ’1 cheamă ţ
Foaie verde letnnul creşte,
El in .Tina locuie# e.
Foaie verde de lemn rupt,
In Jina s’a şi ntsf.ut; ^
Am EOnă şi-un fi ior,
;- - Yas'de puin-de dor. :* ='
? Aviz.Celor ce doresc le trimitem şi ediţii
speciale din „Foaia Poporului», care cu
prinde telegramele ce sosesc z. mc asupra
mersului războiului. Aceste ediţii le scoa
tem de două sau de trei o n pe săptamană,
=i costă fiecare ediţie 8 bani. Cine doreşte
a îe avea, să trimită cel puţin suma de
i coroană, pentru care va prttm atatea ^ diţii, cât ajunge banii. Se pot m to v a r^
si mai mulţi laolaltă, ca sa le capete cu
toţii sub o adresă. (Vezi şi cele sense n
Nr. 3 1 ). "
I B spătSmâna aceasta am trimis o ed.ţte
- _
Rag. 8 FOAIA POPORUL!.' Nr. 44
Nr. 1157/1914 1942
flrândarc de păşunst.Comuna Alczina (Aiţ na) fx«rân-
deaza pe enlea licitaţiei publi\e, c p
se va ţinea în 26 Octom vrie a. c.,
după ar.ietzi la 2 orc-, păşunatul de
iarnă si păşunaiul de pădure pc
timpul fiola41 Noum-iie i 9 l 4 până
la 2 0 .Februarie 1! 5.
Condiţiujiile hiai dc nproiip1 ?e pot
Tedea în canct lnria comunal\ d;n
loc. |
Alczinn, în 2S Septemvrie 1914.
Dengel 1. Haim en
primar. notar
Nr. 1 0 8 /1 9 1 4 1 0G0
flrindare de păşunat.Comuna evangelic & bisericească din
R o d b a v (Nâipatnk), lân^ă Cincul
mare (Nagy-iink). da in nnlndă pă- |
şu natul bisericei constat* tor <lin !
1 1 1 ju^îre cata^inile íi 1”>6(J Mân-
jini pătraţi. Arând irm face pe i
timpul din 1 Iarunrii* 1915 pânâ
la 31 Decomvrio 191 4. Licitaţia pu- '
b licii se va ţinen in 25 Octomvrie i
n. a. C., In 2 urc după mm-iui, in j
ca ncel.iria comunalii din 1 <e. 1
Preţul do •‘tri^nre f-tc 1 • *00
cor oane nmial. Vn litt 1 0 J ( . i'midi-
ţî u nilt? mai diMpronp-- m > pot v< dcA
In «-«ncolarin comunala.
Kvdbsv, 11 O.-i nivrie 1914
Presbiteriül biscricei ev. A. B.
Fridricli Homner ]
pre-iiilvnt.
M o m e n t a n d e a r o n d a t
e“-tn o tnnre gradină ţ*ntru 7.r(r/. »■
vMuti, potrivita p> litru d«* -
larxnvaturi. I)p >.h mrnin «i o tră
sură p dc vânzare A -<n ndrr.sn: (
Sibiiu. Poarta Turnului (Neppcu-
dorícrrtTa« j Nr. 18 B . ix»s
£azi de Vânzare.i
I.n a liuinistrapa r Ko!i IVpurului“ '
fe află dc váiiMre mai multe lázi, !
In diferite miirimi, potr.vito pentru j
piUtrarca grâului *nu nlto product«-. 1
Nr. 8 9 8 /9 :4 . 1915 .
Publicaţiune.Coniua Voiia esarândeeză crâşma
COm Unală , pri-vimită eu licenţă, pe
durata de 3 ani, din 1 Ianuarie 19 15
începând, in licitaţiunea • ublică, care
se va ţinea in 25 Octomvrie 1915,
d. n. lt 2 ore, în can.tluria comunală
. Preţul strigării 400 cor. Vadium
10-»t, Coiidiţiunile se j><.i vedea în
or le of cinase la cancelar a comunală
Vuilit, în 1 ti Octomvrie 1915
Primăria comunală.
jtfaţie de Vânzare.Mnpa Europei . . . . K 1 .20
„ Rusiei cu Galiţia . ^ .2 2 0
„ Franţei cu Belgia . „ 1 1 . 0
Se află do vânzare la
Adm inistraţia „Foii Poporului“Pentru porto recomai dat e»te a Pe
aditiva 35 bani deosebit.
niolk fmezcroitor d c b ă rb a jl
SIBÎIU, slrada Cisnădici Nr. 12
rccomaiulâ p. t. publicului
c e le m a l n o tic Htofc d e
t o m m if i şl I a r n a în m u r e
---- u M o rtlin en t . ----
Nouiăflîes-isito chiar acum. p e n t r u liu in c
tic t);’irlmţl HlolV
I n d i j c e n e , iiin
■ •'fi sc cxccută după ni.l-iir.i icic
.-.i: i nii'iti’rnc vcsIm in V prci;-:;i:
S- u-lto, J n q t t e t e tîrtlin- c!c
H.-tion, cu preţuri fn.it!f modciY.ic.
I> coseI»ltA a t e n ţ i u n e
w.-it.V noutăţile dc rinlc pentru
t>:ir<!lh!url şi „ t l c iri
'■? nilâ tnti!vMiina iii «Jcposit bo-.it.
As-ipra r c v c r c n / . l l o r con-
îccj:m ate in atelierul m eu, inii per
mit a atrage deosebita .îU-nţiime
a ();i. d* ritîii preo|i yi teoioj;i ,it>-
Sf>îvc:i;*. - I n C a / .n r l d e n r *
i j e n ţ ' i c o n f c c ţ i o n c z i i i i r â n d
e o u i p l c t d c I m l n c î n t i m p
tle 2 1 o r c . -- Uniforme pciitm
vnhmt.iri, cum şi t<i! felul dc articli
dc uiîiforiîtA, dupâ prcscripiic cro-
itura cea mai noiiâ. __721
Material pmi™ edificatTraversio — Papă de acoperit — Plate de Izolat — Cement — Olp» — Împletituri de drot — Drot de iugridit cn ghifnpl — împle* tltarl de trestie pentru »tocaturi — Scecari di« fier covâclt şl virtate — CâliiH tic rtc.
GbfoI F. ]icheli, Sibiiu şi iUba-luliaiţi»« Piiwjm.
— ■ -faiti>»iSiiirlMi»iiaifnM «i
mJt.E Berea a lbă şi neagră din ■
Bereria delaTrei-Stejariîn S I B I I U
« * este foarte bună şi gustoasă! "W■ ni
A » » t l ber*
* e is U U |i
W b M C S p l i *
cer» ét toţi cad* er* o*c. rt±t U
aâtfl te tate
C i b w p « «
■ o j m i M • ioarta ekst»
« M fot* 7«dM |1acetd,eiew»plfltorl 0 oohja«:ţ«a| ■ierta
—
ö a n c a g e n e r a lă d a ? ,s?q u rars m utuală
- M„Transs liraitia'a s o c i a ţ i e c u « a r a n ţ i s : i i i n l t a t A i n ."î ib ilu ( N a g y n z e b e n )
. ' recomandă încheierea de T5T
fsry -»Tiisfia in ceie mai calonîe condiţii 2 S 1 0 1 î r C i l i i— V » a | < 3 . (le pa'iiţe (pentru învăţători
confesionali şi preoţi rumân; avantagii deosebite).
Ca speciale combinaţii deosebit de favorabile sunt de notat:
m m mAfiljruriri mixte cu rebon'ficare garantată de Interese de 3 = 1 1 B
Aslgtirârl «Împle şl mixte cu p&rrldpare de 40’ ', Ia câştig.
Asigurări mixte cu solvlrea necondiţionat de două ori a capit.
ţi i
deasem enl cn premii foarte
ieftine I ■■ ■ ■ ■■ sA s i g u r ă r i d c f o c
D da fondarea „Tratissylvaniei“, sau plălif prin acesl Institut:
Pagube de incendiu. ............................. KCapitale asigurate pe viaţă . . . . . . .In total a fost la Tran<syl-/ asig. pe vlaţâ »
vania la 31 Dec. 1913 \ aslg. de foc ,
' Capital de fondare *1 rezerve................... ......
Informajiuni »1 pro^pccte ti dau tn 6rlcc momest fratutt. la btrectiuai «i la taatt agenturile. _______n
Ptrxxat pricepui« la afaceri Jc ajifjrare (achizitori) cari au lr(itarl ban» la ora«* (1 Io praTincle, ai prime« tu ierviclu totdeauna ta calc mal favorabile coidJtl«*!
1-25.755358^7 5.635,328 12
IZ067.702-— 144.436,360--
2.696,458‘-
c cca tnai hunâ şi cca mai nutritoarc bcuturl
S e cap.V.A pc.stc tot locul. Atenţie la vignetil
Depozit principal la
3. S a m u e l R u b i n s t e i nS IB IIU . ISST
w
MOBILE l n e r a t c a o l i d ş l
conşUcnţk»* • • •
M m ta
EMIL PETRUŢIU- Fabrici de mobik
S IB IIU - N A G Y S Z E B E N , sír. Sării 37
■rata* 4« tmt Mal pmatrm flnaH wom ei* M W I r i «■
Iwtehm, vttc. lasM-tate, eafent* ţfi
reabutrallinH
W— T f t m Mr. 47
Afeiicr propriu de tapiserie
S « lucreaz i dupl planuri artistice
□
Urmaşul lui W ILHELM GOTTSCHLINGIOAN S C H IE B
turnătorie de clopote, de sunaturi şi recuizite penlra pompieri
S i b i i u , Poschengasse Nr. 11 — Telefon Nr. 306
Biroul:
Slr. Cisnădlei Nr. 30.= Telefon Nr. 298 =
Execută tot felul de cădelniţe biserlcesti, fejni- ce. po’.icandre, clopote
pentru fciserici şi şcoli, clopoţeie de cioae pentru vite. toate recYiiitele pentru pompieri, asemenea şi toate lucrările şi reparaturile ce se ţin de xceastâ branşe, pe l in g ă i ;, „ garanţie. Mă Inroieac ţ i^ *■'-
la plătirea fn rate.
I
Cioate recht te primea« Ia tehlmk
.Tlwries P n m M V R M a .