dumnezeu s-a născut in exil

6
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE LITERE LITERATURĂ ROMÂNĂ-RELEVANȚE EUROPENE SEM. I, AN II DUMNEZEUL LUI VINTILĂ HORIA S- A NĂSCUT ÎN EXIL Lect. univ. dr. Marius MIHEŢ Masterand, ORADEA 2015

Upload: pop-marius

Post on 29-Sep-2015

221 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE LITERE

LITERATUR ROMN-RELEVANE EUROPENE

SEM. I, AN II

DUMNEZEUL LUI VINTIL HORIA S-A NSCUT N EXIL

Lect. univ. dr.

Marius MIHE Masterand,

Larisa Talo (Pop)

Opera lui Vintil Horia, dei destul de vast abordnd diverse domenii precum ficiunea, filosofia, critica literar, fiind scris nu doar n romn, ci i n spaniol i francez rmne, totui n umbr n ceea ce privete popularitatea sa n cultura romn actual. Acest lucru este cauzat i de lipsa unei ediii de opere complete care ar scoate la lumin imaginaia i originalitatea scrierii i a gndirii scriitorului. De aceea, criticii literari ntmpin numeroase dificulti n a emite preri despre opera lui Vintil Horia. Oricum, scrierile sale nu pot fi citite fr a se remarca stilul original i abordrile interesante ale temelor, ceea ce asigur calitatea literaturii sale.

n acest sens se poate discuta i despre romanul su Dumnezeu s-a nscut n exil, care a acaparat atenia cititorilor i a criticilor la scurt vreme dup ce a aprut la Paris, n 1960, n limba francez. A devenit imediat un roman european fiind scris de un scriitor romn aflat n exil la fel cum s-a ntmplat cu Ora 25 a lui Constantin Virgil Gheorghiu n 1949. Chiar dac succesul i-a fcut apariia imediat, acesta a adus dup el un declin cauzat de cateva acuzaii legate de activitatea scriitorului ca legionar, dei, dup cum se vede, acestea vizau doar biografia scriitorului, iar nu talentul literar. Cu toate acestea, ceea ce conteaz este romanul n sine care se prezint sub forma unui jurnal de reflecii despre tema exilului.

Personajul principal este Ovidiu, exilat la Tomis de Augustus pe motiv c poezia sa a influenat tineretul spre corupere i orgii. Acuzaiilor lui Augustus s-au adaugat i participarea lui Ovidiu la ntlnirile unui grup de meditaie transcendental ce submina autoritatea lui Jupiter, abordnd filosofia pitagoreicilor, devenind astfel un pericol pentru linitea Romei. Ovidiu sufer foarte mult din cauza exilului, ncadrndu-se prin lamentaiile i comportamentul su n tipologia exilatului generic, raportndu-se total la dimensiunea teritorial i la concret. Astfel, amintirile sale i propriile triri ca iubirea, desftrile trupeti, criza individual au o relevan concret. De aceea, romanul lui Vintil Horia se ncadreaz n prima etap a cpnceptului de exil din secolul al XX-lea, adic cea care trateaz dimensiunea teritorial.

Prin romanul su, Vintil Horia surprinde faptul c exilatul scos din viaa locurilor natale i pierde eul social, fiind desprit, totodat, i de ocrotirea zeilor care nu mai dialogheaz cu individul. Pentru Ovidiu, Roma era centrul lumii, unde eul su social este activ i mplinit. Odat expulzat la Tomis, Ovidiu se deconecteaz de la punctul generator al desvririi individuale i intr ntr-un spaiu amorf din punct de vedere social i cultural. De aceea, n viziunea lui Ovidiu, Roma se prezint ca un paradis, iarTomisul ca un infern teritorial. Astfel, n prima parte a romanului, se prezint suferina lui Ovidiu n acest spaiu al expulzrii i incapacitatea lui de a folosi exilul ca instrument al cunoaterii.

ns, pe meleagurile Daciei, Ovidiu nva principiile cretinismului reprezentate de iubirea de oameni i sperana n nemurire generat de jertfa lui Iisus pentru oameni. Astfel, el sufer o transformare spiritual i intelectual prin adoptarea religiei celor nvini condui de un singur zeu, Zamolxe, rezolvndu-i n acest fel criza individual. El reia legtura cu divinitatea prin dobndirea speranei i prin trecerea la nivelul interioritii. Ovidiu ajunge s priveasc Tomisul n cele din urm ca fiind un infern benefic pentru experiena iniiatic schimbndu-i prisma de observare a mediului nconjurtor ceea ce-l face s neleag viaa i valorile diferit de perioada n care era la Roma. Chiar i iubirea care era att de cntat de el n Roma capt valene noi dup ce Ovidiu ader la nvtura cretin. Mai mult, el ajunge s nvee chiar i limba dac, creznd c poate aa va fi iertat de Tiberius i se va putea rentoarce pe locruile natale, spernd c-i va regsi lumea neschimbat. n cele din urm, Ovidiu contientizeaz efectul nociv al scrierilor sale i renun la activitatea scriitoriceasc.

Aadar, despre exilul lui Ovidiu la Tomis prezentat de Vintil Horia n romanul su Dumnezeu s-a nscut n exil se poate spune c e mai degrab o ncercare iniiatic pentru a ajunge la nelegerea diferit a lucrurilor i a valorilor din viaa omului. La fel cum protoprinii notri, Adam i Eva, au ajuns s neleag condiia lui Dumnezeu abia dup ce au fost alungai din Rai. n acelai sens, Ovidiu l-a cunoscut pe Dumnezeu la Tomis prin ntlnirea cu nvtura cretin, ajutat de expulzarea sa din falsul paradis care era Roma vzut ca o societate depravat care nu mai merit osteneala i nostalgia ntoarcerii. ns pentru descoperirea lui Dumnezeu ce dezvluie eliberarea, Ovidiu lui Vintil Horia trebuie mai nti s treac prin suferin generat de raportarea teritorial i la concret reprezentat de memoria geografic i material a exilatului. Astfel, literatura exilului este dependent de conexiunea strns dintre exilat i spaiul geografic.

Bibliografie:

1. Vintil Horia, Dumnezeu s-a nscut n exil, Ed. Art, Bucureti, 2008.

2. ***Curs de literatura exilului, Lect. univ. dr. Marius Mihe

ORADEA

2015