acasa - in exil - cdn4.libris.ro - in exil - aura... · iumea si creadl ci pidurea e flcuti din...
TRANSCRIPT
Auna Cuntstr
Acasd - tn, exil
Polemice
GAIDEEAEURoPEAN{
Cuprins
Theodor Codreanu. Ceea ce nu poate fi negociat .................7Aura Christi. Valorile Romd.niei - ualori europene ...........23
I. Acasd, - in exilAcasi - in exil ...............31
II. Literatura romd.nd. gi ,,tabla de ualori acceptate"Resureclia modernitSlii................ ....................47Casa Monteoru qi literatura romAnS. vie ........................... 68Conducerea USR 9i Constitulia RomAniei ......78Dictatura vedetelor cu papion qi Salon du Livre...............81Cultura romAni vie - acasi ...........91$ansa Tribunei.... ..........96,,Tr5"im vremea in care se taie arborii, pentru a faceIumea si creadl ci pidurea e flcuti din licheni"...........100Jum[tili de adev[ruri............... .....................107Tribul Conte ...............110,,Tabla de valori acceptate"? .........113Ce datoreazi RomAnia revistelor literare .....1,32
III. Cazul TolstoiO edifie vandalizati................ ......143Memoriile reproduc intocmai Jurnalul... .......146Adevirul Holding gi plagiatul secolului ........752Aga nu se face, Adevdrul Holding! .................159
IV. Adrian Marino gi Nicolae Balotd tn. posteritateViata unui cirturar incomod ........167VAnitoarea de oameni mari.......... .................772Omul care venea din regatul frigului ............188Arta de a fi dificil... ......200Magistrul ...209
Auna Csnrsu 472
V. Dosariada postcomuruistd,. Nicolae BrebanO carte-document....... .................229Memorii strict literare.............. .....................227Radicalismul iui Nicolae Breban. ..................242Scriitorul qi puterea ....................2b6O carte primejdioas5............... ....26b,,Politica de cadre" ......................27bRizboiul de douizeci de ani gi literatura romAni...........282Rdzboiul revizionist pe criterii politice .........286Polemici, -dezviluire, atac sau manipulare? ................... 800Breban - colaborator al Securitetii? ............810Manipularea arhivelor SecuritSlii ...................................814Dosariada postcomunistd ........... ...................826Despre dreptul la libertatea de exprimare ...................... BBz,,Infelepciunea incertitudinii"..... ...................846Decimarea elitelor creatoare ale Rom6niei ..................... 861
VI. Rezistenta prin culturdCorespondenli Nicoiae Breban - Aura Christi -Paul Goma ...................889Gabriei Andreescu,,Existen{a prin culturd" .................... Bgg,,Si te inzideqti in literaturd...' ........... ..........426VII. Ancheta Conte t Ecouri t Sondaje t OpiniiValorile Romd,niei - ualori europene .............451Particip5: Nicolae Breban, Ion Simut, MarianVictor Buciu, Maria-AnaTupan, Liviu Ioan Stoiciu, Monica Sivulescu Voudouri, Zanfir llie,Radu Mareg, Sanda Viran, Diana Cozma, Adrian Dinu Rachieru,GeIu Negrea, Nicoleta Silcudeanu, Boris Marian, Cassian MariaSpiridon, Theodor Codreanu, $tefan Borb6ly, Liviu Franga, VirgilNemoianu, Dragog Nelerga, Cltilin Ghi$5, Bedros Horasangian,Constantin Coroiu, Dana Duma, Constantina Raveca Buleu, AndreiPotlog, Traian T. Coqovei, Cdlin Ciliman, Carmen Duvalma,Olimpia Iacob, Liviu Antonesei, Tequ Solomovici, Livia Cotorcea,Irina Ciobotaru, Magda Ursache, Nicolae BArna, Constantin Severin
Ceea ce nu poate fi negociat
Dupi lectura recentei sale c6rli Dostoieuski - Nietzsche.Elogiul suferin{ei (Editura Academiei, Bucuregti, 2018), uneseu interdisciplinar remarcabil, de o uriagi combustie in-terioari, Aura Christi imi trimite o carte scris5" la o tensiu-ne similar5, dar de o cu totul alti facturi, ancoratl in cas_cada viefii literare qi culturale postdecembriste: Acasd. - tnerll. Neindoielnic, un titlu mai mult decAt provocator, mar-cAnd nu numai bit5tiile literare duse de autoare pe maluri_le DAmbovilei dupl descinderea din Basarabia natal[, carea format-o pAn[ la 2G de ani, dar gi prelungirea exiluluiinterior, cum I-a numit Mihai Cimpoi in O istoiie d,eschisd, aliteraturii romd,ne din Basarabia, aspect asupra ciruia voireveni. Titlul poarti in el dAra de memorie a conditiei exis_tenliale a romAnilor de sub ocupalia ruseasci gi sovietici,insinuatl insi qi pe malurile DAmbovitei prin rdzboiul carese poartd gi azi cu valorile nalionale de c5tre mogtenito-rii defunctului Komintern. Este una dinlre cauzele adAncipentru care o fire sensibiii precum cea a Aurei Christi sim-te c[ nici patria reglsitl nu s-a eliberat inc[ din nefastele,,complexe" ale istoriei din ultimele dou5 secole.
In celebra lui carte din lgl7, La trahison d,es clercs,Julien Benda ii acuza pe cirturari cd gi-au tr[dat meni-rea spiritualSi estetici, aventurAndu-se in bdtiliile politicegi ideologice ale vremii. ModeIuI lisat de Benda a marcat9i alli scriitori gi gAnditori, la noi, cel mai cunoscut caz d.edupl 1989 fiind Nicolae Breban, care, in 200g, a surprinslumea literari cu Trddarea criticii, carte care, impreun[cu altele trei ,,prefiguratoare" (Confesiurti uiolente, lgg4,
Aune Cnnrsu
Spiritul romdnesc tn fa[a unei dictaturi, 1997, Auenturieriipoliticii r o md,ne gti. Istoria dr amaticd, a pr ezentului, 201.0),
au qi f[cut din prozator un intelectual la fel de incomod, casi md exprim eufemistic, ca qi Paul Goma, Cezar Iv[nescusau Adrian Marino, cel care ne-a l[sat, in postumitate, ful-minanta confesiune Via[a unui om singur (2010). Tlddareacriticii, cireia Aura Christi ii dedicS un intreg capitol incartea de fa
Acasd - tn exil
recursul Ia confuzia punctelor de vedere. Dar un asemeneamod de a rS.spunde Ia chestiuni de importan!5 majord, dez-viluie, cum a demonstrat Mihai Ralea, o grav5. caren!5" ainteligenlei critice. in str[Iucita ]ui carte de eseuri Valori(1935), Ralea defineqte inteligenla ca euitare a confuzieipunctelor de uedere. Reiau qi ai^ci exemplul siu cu scena ce-lor dou[ studente de la Fizici. In plinl disputi pe o anumetem5, una dintre ele, nemaiavAnd argumente, a izbucnit inplAns, zicAnd: Aga-mi trebuie mie dacd, stau de uorbd cu otuberculoas<i! Nu se intAmpli acelaqi lucru cu aceia care,in plini ,,polemic6", in loc de argumente vin cu etichetiri?,,Metodi" des folositi in anii proletcultismului, dar nu nu-mai, confuzia punctelor de vedere reizbucnind, in avalangS,9i dupi 1989.
Aveytizatd asupra perfidiei falselor polemici ale etiche-tatorilor, degi igi subintituleazi volumul Polemice, AuraChristi mirturisegte: ,Nu am stofi qi nici verv5. de pole-mist", maestrul ei fiind Dostoievski gi nu Belinski. Poate,dar numai in sensul c5" argumentele polemicilor sale sunt,cu precldere, de ordin existen{ial, nu rationalist. De undegi folosirea pluralului de Ia adjectiv - polemice, iar nu deIa substantiv * polemici. E ceea ce di substanlI 9i origina-Iitate feluiui ei de a polemiza, care face din Aura Christi ofigur[ inconfundabila a literaturii gi eseisticii feminine deIa noi, apropiati oarecum de verva Magdei Ursache sau aIsabelei Vasiliu-Scraba, mai ales prin miza majori a apdr6-rii valorilor nafionale.
Intr-o recenti cronicl (Pathos) Ia volumul antoiogicTragicul uisdtor (Editura Ideea Europeani, Bucuregti,2013), prima seleclie de acest fel din opera poetici a autoa-rei, $tefan Borb6ly constat5. cd. organizate diacronic, ,,poe-mele constituie un sistem existenfial bine inchegat, coerentpAni la detaliu", dovadi cI Aura Christi ,,a gAndit dintot-deauna poezia ca sistematicitate bine definit5, compusidin simboluri, teme gi scenarii care se repeti obsesiv, subdiferite forme sau ipostaze. Pivotul principal il reprezintirecursul la mit (e foarte multi mitologie in poemele AureiChristi!), combinat cu un complex al <ciderii> (sau <uitlrii>)
Auna Cnusu 10
in lume, in care se reglsesc, deopotrivi de pregnante, atAtscenariul clasic christic, al fiinlei pr"", su"iificiale, care seincarcS. de <picab fiind forlate sI treiasci in lume, cAt qicel complementar, gnostic, aI fiinlei de luminl arurrcate inlume, fdcute s5. suporte spasmodic vicisitudinile unei exis-tente impuse, care o violenteaz6,,. Am puternice motive sicred ci aceastd coerentr holistici a viziunii sale poetice serisfrange la nivelul intregii opere, incrusiv ra eslistica deIargi respiralie gi la publicistici. Mai mult de atAt, Aurachristi a invdlat si-gi construiasci volumele, ridicandu-lela rang de Carte, ceea ce pulini scriitori romAni qtiu s[ fac6.Intr-o disociere temperamental-stilistic[, $tefanBorb6ly imparte poetele in,,posesive,,l,d.eyoranie,,,'altelein,,pasive", lssAndu-se posedate de viat8, ca Aura Christi,in cazul ei m6rcile stilistice centrale fiind reflexivul imper-sonal gi cel pasiv:,,Aura Christi tto fiierge, ea insigi, in in_tdmpinarea vielii, nu stArnegte furtunigi nu isc6 patimi,ci agte.aptd ca viala - atroce cAteodati, iandrl 9l aehcata3_lteori - si vinl peste ea, sb, o trd,iascd., sb. i se- tntd.mple.Nu gtii niciodati foarte precis cine anume se consum5 sausuferl in aceste poeme: autoarea, care gi-a <chircib eul pen_tru a putea suporta <zidul> atroce din exterior, sau Vialains[gi, inleieasi in sens metafizic, general, care o ia pe fr_inla numiti Aura Christi ca pretexi cosnl.ic,jucAndu_ie cuea, supunAnd-o incerc5rilor, oferindu-i elixiruri sau, dim_potriv6, otr5.vuri". De unde gi obsedanta intoarcere a moti_vel-or, simbolurilor, miturilor, la modul contrapunctic, modstili*stic-muzicalprezent, deopotrivi gi in er"ur1, inclusiv inpublicistica din Acasd. - tn exil, doldora de repetilii gi reve_niri, aparent redundante. Polemicile ei nu sunt ,,atacuti,,,cum s-ar putea crede, ci, paradoxal, forme de intAmpinarea violenlelor, adesea atroce, ale viefii literare. Autoaiea re_aclioneazd,, dionisiac, daci vreli, in sensul dat cuvAntuiuireaclionar de cdtre Eminescu.
Vorbeam de grija pentru arhitectonica volumelor. EprezentS. gi in cartea de fa!i, chiar daci materialul estep^ublicistica risipitS, in buni parte, in revistele cultura qiContemporanul. Dacl.eseul despre Dostoievski gi Nietzsche
11 Acasd - tn, exil
e construit ,,treimic", aici ne propune o carte heptagonall,cu ,,$apte pecegi" (Eminescu) de desficut in viala literariactuali, toate,,cazurile" supuse, contrapunctic, dezbateriifiind, de facto, unul singur: destinul cultirii romdnegti, d.es_tin pe care o romanci veniti din infernul ceror dour veacuride rusificare basarabeani il resimte cu o acuitate sAnge_rAnd6. Cu ani in urm5, in lgg2, relineam reaclia similarX aiui Dumitru Matcovschi, supravieluitor, Ia limita morfii, alaceleiagi condilii istorice. se gtie ci ideologia,,corectitudiniipolitice", care ne-a cotropit, dupi 19g9, u pr" sub semnulintreb[rii existenla na,tionalulul, acesta - spre Binele glo_bal al umanit[fii - trebuind s[ dispari prinir-o manrtirti-zare a tuturor popoarelor de pe planeti. un intelectual deprestigiu (intre mulli altii, altminteri) scria atunci, intr_opublicalie din Tari, aproape cu indignare ideologic[,,euro_peani", cI noi nici m[car nu mai avem dreptui si ne'consi_derim romdni, fie qi numai prin faptul ci nici un individ numai are sAnge curat romAnesc, ca gi cum romAnitate a ar fi,pur gi simplu, o categorie strict biologici, nu una spirituali.Am relinut in cartea mea Basarabia sau d,rama sfd.gierii re_aclia lui Dumitru Matcovschi: ,,Cum adicl nu
"*i.te un ro-mAn cu sAnge curat in RomAnia? Daci nu existi, e pierduti!ara, dar daci nu existi in RomAnia, existi in Basarabia.,,1sange spiritual, euharistic! Probabil nu intamplrtor revo-lulia de renagtere nafional[ a pornit din Basarabia, intr_ovreme cand dictatorui de Ia Bucuregti n-avea altr tinti de-cAt s[ conserve comunismul, zicAnd ci acesta va pieri,,cAnd.o face plopul pere gi rdchita micgunele,,. Atunci cand,'dupa1992, asupra Basarabiei s-a renipustit criviful Siberili,via Transnistria, Aura christi a descins increzitoare laBucureqti. CurAnd insl va descoperi cd lupta va fi aici Iafel de grea ca pe malurile BAcului. A trebuii s6 se transfor_me, in fragilitatea ei, intr-o rlzboinici (o,,walkirie,,), cum searati, in Acasd. - tn exil. Ceea ce constituie, de altfeJ, dramaintelectualului roman de la Eminescu Ia Mircea Eiiade qi
I Interviu acordat lui Mihai Ciocanu, in Columna, Chigindu, nr.L2/t992.
Via{a unui cd.rturar incomod
Anunlati de Editura Polirom, aceasti carte a stArnitinitial interesul prin fragmentele din Euenimentul zilei (8 fe-bruarie 2070), grupaj ce avea titlul Cartea care aruncd. tn aerlumea culturald din Romd,nlo. PublicAnd acest volum incen-diar conform dispoziliilor testamentare ale marelui eruditla cinci ani $upi moarte, Editura Polirom igi face o datoriede onoare. Intr-un comentariu semnat de Simona Chitan,se menlioneazl. cd,,personalitilile cuituraie ale {Irii, de laCIlinescu qi Noica pAn[ 1a Liiceanu gi Plegu, sunt atacatevirulent de Adrian Marino. Volumul de memorii aI regreta-tului clrturar Adrian Marino, Viaf,a unui om singur, careva apirea la inceputul lunii martie Ia Editura Polirom, vafi considerat, probabil, o dovad[ de lagitate, o ipocrizie sau,dimpotrivi, una de curaj, dar cu sigurant[ deja pune pe jarIumea noastrS. literari. Autorul critici <odiosul mediu lite-ran gi atacl virulent miturile noastre culturale". E vorba deo ,,autobiografie indelung agteptatS, care se opreqte 1a anul1999" gi ,,captiveaz5, prin valoarea culturalS a mirturiei, degid[rAmi, pe un ton extrem de caustic gi de virulent, majori-tatea personaiitililor noastre culturale, de la G. Cilinescu,clruia i-a fost asistent Ia Iagi, 1a Constantin Noica, MirceaEliade, EmiI Cioran, ajungAnd la <triada culturald de as-tdzi>, Gabriel Liiceanu, Andrei Plegu, H.-R. Patapievici".
In cartea incendiard din a cirei editare Silviu Lupescu igiface o datorie morali, e vizat - fie direct, fie aluziv - destinulnefast aI RomAniei, iar, odat5. cu acest aspect, e pus[ intr-olumin5 criticd gi calitatea unor lideri postdecembrigti. UnuIdintre acegtia e Mircea Dinescu, ex-poet, care - avAnd acces
Aunn Cunrsrr 168
Ia arhivele CNSAS - recurge, nu rareori flri dovezi, in func-lie de nigte criterii vag obscure, Ia ,,linqaje publice": ,,BiataRomAnie gi biata tAnird democralie romAneascS, in care uniidintre purt[torii sii de cuvAnt qi lideri de opinie sunt de cali-tatea unui gol6nag, suburban, incult, agresiv gi obraznic, genMircea Dinescu. Devenit vedet5., deoarece, fugit din domici-liul obligatoriu din... propria sa locuinli, in 1989, a inceputsd strige pe strad5, devenit portdrapel al recAgtigSrii libert5-tii... O sceni mai perfecti de suprarealism politic este greude imaginat". Replica Iui Mircea Dinescu, dati peste cAtevazile de Ia publicarea rAndurilor citate? Previzibili, dupd cepe parcursul anilor - gi datoritl lui M. Dinescu - CNSAS aacumulat cAteva victime din rAndurile unor scriitori de primrang: Cezar fvinescu, in al clrui dramatic caznici pAni inziua de azinu s-au adus dovezi de colaborare cu securitateagi care prin campania virulentd de pres[ a fost imbrAncit inmoarte, Augustin Buzura qi Eugen lJricaru, cdruia i s-a in-ventat o fili de dosar cu cAteva siptlmAni inainte de alegeri-Ie Ia USR, $tefan Aug. Doinag, Lucian Vasiliu g.a.
Acestei liste i se adaug6, firi probe convingitoare,numele marelui erudit Adrian Marino: ,,Mircea Dinescu,membru CNSAS, susline c[ Adrian Marino a fost racolatde Securitate ca informator aI Direcliei a III-a gi apoi alSIE. Autobiografia Via,ta unui om singur, scris5 de criticulAdrian Marino, care va apirea luna viitoare, la cinci ani deIa moartea sa, Ia Editura Polirom, din care EYZ a publicatieri in exclusivitate fragmente, a provocat reaclii puterni-ce din partea personalithlilor culturale criticate in volum".(Simona Chilan, Mirela Corlifan, Dinescu: ,,Marino mintegi mort", in Euenimentul zilei,9 februarie 2010)
Partea previzibili e cI Dinescu nu aduce nici o dovadi,nici un document prin care si demonstreze c6. acuzele salesunt intemeiate. Un alt aspect previzibil? inainte s6-l men-fionim, si ne aducem aminte cI N. Manolescu cAgtigi pri-mul mandat de preqedinte aI USR dup[,,Iingarea publici"a lui Eugen lJricaru (2005) de citre CNSAS, din care faceparte dl M. Dinescu; evident c5 interesanta coincidenfi acelor doui evenimente -,,lingarea" dlui Uricaru qi alegerea
169 Acasd, - trt exil
in calitate de pregedinte a dlui Manolescu - este o intAm-plare. In calitate de preqedinte ai juriului care decerneazS.Premiul Nalional ,,Mihai Eminescu" pentru Opera Omnia,Nicolae Manolescu ii oferi ex-poetului Mircea DinescuPremiul Nalional pentru Poezie,Ia Botogani; premiu decer-nat in 2008 pentru anul 2007.
Pfin Viala unui om singur este aspru criticat grupuldin care face parte qi dI Manolescu (Liiceanu, Plegu giPatapievici). M. Dinescu line si-I compromiti pe autorulMarino gi incepe o campanie in pres[, prin care il acuzi cia fost informator. Dinescu insi nu mai e credibil de mult,pentru c[ in prodigioasa sa activitate de membru aI con-siliului CNSAS * din care nu avea dreptul (ca 9i A. Plegu)si faci parte, fiindci a fost membru aI PCR - a comis maimulte gafe. N. Manolescu ii dd dreptate, straniu, fostuluipoet, firi a aduce dovezi ale colaborSrii cu securitatea amarelui erudit. Aceste legituri flcute de noi sunt intAm-pl[ri 9i, nu incape indoiali, simple coincidenle 9i supozifii.N. Manolescu nu aclioneazl.Ia doui mAini cu M. Dinescu.Maginiria serviciilor in lumea literarS., Doamne feregte, nufunclioneaz5,, Ia un anume nivel, ireprogabiMe noroc pecapul oportunigtilor zilei. In acest context, ascultlm inter-minabile leclii de moralitate gi anticomunism (dup[ ce co-munismul a cdzut de douS.zeci de ani) din partea grupurilorde interese coagulate in jurul atotputernicului grup GDS,care a stArnit z6,zanie in lumea literari postdecembristi,grup de interese ultraselectiv ai cirui membri marcanli -unii dintre acegtia - denigreaz6, creatorTi incomozi, care nupoarti cravate portocalii. Albui devine negru, iar negrul ca-pit6 o puritate de neegalat. De pildi, Breban, membru su-pleant in CC, un disident sub Ceauqescu, dupi 9i-a dat de-misia din structurile de vArf ale statului, in 1971, este con-siderat dupi 1989 ,,antianticomunist". Dna M. Lovinescunu a fost un bun cronicar de radio, ci un mare critic egal alcelor mai aieqi critici ai RomAniei: Eugen Lovinescu, TituMaiorescu sau G. Cilinescu q.a. (G. Grigurcu, Romdnia lite-rard, rrr. 2, 2070) Augustin Buzura, unul dintre cei mai in-comozi scriitori sub dictatur6 urmirili de Secu, in regimul
Auna Cnnrsrr t70
de dupi Revolulia din'89 se transformd in patronul uneireviste (Cultura) ce practici ,,marxismul degdnlat". (\4irceaMihiieg, Romd.nia literard., nr. 5, 2010) Revista Obseruatorcultural, in ale cirei pagini Carmen Mugat a condamnatnu o dati inregimentarea unor intelectuali in ,,tabiraCotrocenilor", recurge la o,,gargar5" corect-politic-resenti-mentar6". $zlircea Mihiieg, idem)
Te pomenegti cd Romdnia literard, a devenit, treptat, ,,or-ganul suprem" al ,,unicului partid de comentatori'' - GDS -care di note, taie gi face tot ce se cuvine, pe linie gdsist5,bani din ideologia anticomunisti si vin[. Iar cAnd nu vinbani, datoriile si fie trangate, penalitllile pentru acestea t5.-i"ate, cum s-a procedat, se susline, in cazul ,,celei mai mari"'din istoria civilizaliei romAnegti Edituri, Humanitas, fostaEditura Politic[, secondat5. de,,cea mai importantS"" revistS.a l6rii, Romd.nia literard,, condusi de ,,ce1 mai mare" critic,Nicolae Manolescu. (Dan C. Mihiilescu, Romd.nia literard,,nr. 5) Ce naivitate si crezi ci epoca lui,,cel mai"' a trecut!
Citate referi.toare la actza calomnioasS" de ,,colabora-re cu securitatea" a lui Adrian Marino, pasaje spicuite dininvocatul numdr aI ziarului Euenimentul zilei:,,Daci dova-da colaboririi lui Adrian Marino existi sau nu la CNSASe foarte pulin probabii s5. se mai afle atAta vreme cAt cri-ticul nu mai este in via!5. Nimeni nu mai poate cere acumverificarea trecutului s5u, iar o eventuali deconspirare linepur gi simplu de hazard. Mai precis, deconspirarea s-ar pu-tea produce doar dacd cineva iI giseqte ca informator in do-sarul siu gi cere CNSAS si i se spunl cine se ascunde inspatele numelui conspirativ. O alti posibilitate este aceeaca eI sI fie identificat de un cercetltor in arhivele CNSASin dosarele al ciror titular poate fi sau in dosarele colectivededicate mediului literar. <Dinescu face contraqantap Soliaautorului, Lidia Bote-Marino, crede insi ci asemenea dovezinu se vor glsi niciodat5, intrucdt solul ei nu a fost angajatnici m6car bibliotecar pentru ci s-a opus oricS.rui compro-mis gi nu a f5"cut nici o concesie regimului. <E o rugine ce sespune. Solul meu nu a fost informator. Oamenii nu mai gtiupe unde sd scoati cimaga gi se apdri atacAnd pe nedrepb,
17r Acasd. - tn e,xil
afirmi Lidia Bote-Marino. De aceeagi pErere este gi editorulSilviu Lupescu, directorul Polirom: <Este exclus ca MarinosI fi fost informator. Ei a ficut puqcirie politici gi a suferitfoarte mulil. Publicistul Tudor Octavian crede c5. atacul luiDinescu este imoral. <Dinescu nu e procurorul nafiei. Ceeace face eI este contragantaj. tru qtiu de Ia virui meu, MihaiSindulescu, care a fost delinut politic la Aiud gi Cana1 qi co-leg de celul[ in inchisoare cu Marino, c5. i se spunea Seniorulde cdtre delinu!il, spune Tudor Octavian"; ,,Criticul NicolaeManolescu, cu care Marino a semnat o perioadi articole ladoul mAini in Contemporanul, il crediteazi insi pe MirceaDinescu. <Dinescu are dreptate, degi este mult prea slobod lagur[ gi n-ar avea dreptul si dea asemenea informalii>, spu-ne Nicolae Manolescu. Legitura lui Marino cu Securitateas-ar fi putut dezvolta, potrivit lui Dinescu, in perioada incare Marino a fost plecat in strdindtate. Intre 1971 qi 1972,Marino a ficut o specializare in 9lve!ia, supervizat de mare-le comparatist, profesorul Ren6 Etiemble".
Cotidianul din 10 februarie 2010 comenteazi evenimen-tul aparitiei volumului Viata unui om singur gi se referl inspecial la voiajele eruditului in striinitate. Iat[ un citatdin Via{a urtui om singur:,,N. Manolescu a fost in Franla,inainte de 1989, cel pulin tot de atAtea ori cAt mine. Iar inSUA a fost de doui ori, chiar inaintea mea. Ceea ce nu l-aimpiedicat si mi atace violent gi insultitor, dup5. 1989, toc-mai din acest motiv. Mi-a fost foarte ugor s[ demonstrez (inDreptatea) c6, in doui imprejuriri, el a fost in strlinitate,in perioada incriminatd, chiar... impreuni cu mine. Aq pu-tea continua mult qi bine acest pomelnic (a ficut, de pild[,cineva lista completi a bursierilor de la Iowa?)", ,,mulgi, defapt, cllitoreau, ca qi mine. Cartea albi a Securit5fii d[ qinumirul, aproape incredibil, de 800".
E nevoie si menliondm ci opera lui Adrian Marino faceparte din patrimoniul RomAniei? Ca qi opera unor creatoriprecum sunt, de pild5, Augustin Buzura, Cezay lvdnescu,G. Cllinescu, N. Breban, D. Jepeneag, Tudor Vianu, $tefanAug. Doinag sau Mircea lorgulescu, atacali qi calomniatiin plini dictaturi a comentatorilor, instaurati dup[ 1989.