Anul XIII. No* I EXEMPLARUL 2 LEI3WRS I Ianuarie 1931

Organai o f i c i a l a l o r g a n i z a ţ i e i p a r t i d u lu i N a ţ i o n a l - Ţ ă r ă n e s c d i n J u d e ţ u l A l b a

APĂ RE SĂPTĂM ÂNAL SUB CONDUCEREA UNUI COMITET

A80KAMENT: PE UN AN 100 LEI, PE 3 LUNI 50 LEI.

ÎNTEMEIATĂ LA 1 DEC. 1018.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA PIAŢA MIMAI VITEAZUL, 28

MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ SCRISORILE NEFRANCATE

s-aes

D e anm i n4in CLUJ.

____n X E M f lA .a L £ % \L .

U n A p e lA mai trecut un an în scurge­

rea vremurilor! Anul 1930. An greu, an plin de lipsuri, an încărcat de nea­junsuri; an de mizerii şi sărăcie... Scumpete mare, lipsuri multe, nea­junsuri, nenumărate ! Nemulţumiri, plângeri, proteste, acuze şi recrimi­nări multe multe, foarte multe...

Acesta a fost anul 1930!Un an de gi ea încercare, un an de

suferinţe, de zbucium, de luptă des­perată.

L-am trecut însă cu credinţa, cu încrederea, cu răbdarea, cu nădejdea şi speranţa tare şi neclintită în mai bine!...

Intrăm acum în noul an; 1931.Anul nou. Anul necunoscut. Anul

viitor. Cum va fi? Ce ne aduce?Va fi şi acesta greu? Va fi poate

mai greu şi decât 1930?Se poate ! A u-i eschis. E bine deci

să fim pregătiţi la toate şi la ori-ce.Toţi cei-ce vor întTadevăr binele

tării şi a neamului să fie gata de luptă. Gata la ori-ce ferfă i-se va cere. Gata la muncă cât mai încor­dată, la trudă la oboseli.

Prieteni, pe cari vă leagă acelaşi indeal de progres, înaintarea şi bunăs­tarea a ţării şi neamului nostru, să f iţi cu toţii la locul datoriei\ ! înşi­ruiţi în rânduri închegate, întăriţi de focul dragostei de neam, cu credin­ţă, cu toţii la muncă\...

Cei iari în credinţă, înainte! daţi pildă şovăelnicilorl Treziţi ia viaţă şi muncă pe cei adormiţi de frică şi îndoială. Deşteptaţi dragostea de mun­ca în cei apatici, în cei descurafaţi, în desperaţii învinşi de greul vieţii \

Puţin credincioşilor caii vă pără­siţi locul acum când e mai multă ne­voie de toate braţele şi forţele tu- tuturor, întăriţi-Vă în credinţă! Nu vă pierdeţi răodarea. Aveţi încredere în puterile proprii, puneţi şi voi umă­rul \ Nu deşertaţi dela datoriei Gân- ^ ţi~ Vă la urmările ce produce spar-

Gândurlîncă odată ş-a încheiat pământul

nostru marele său drum în jurul soa­relui a 1030 o oră dela naşterea Mântuitorului isus Hristos şi cine ştie a câte mii, ori zeci de mia oră dela facerea lum ii!! Noi îi zicem acestui punct: an nou. De fapt nu este alt­ceva decât trecerea pământului mai departe tot pe drumul pe care l-a mai făcut de-atâtea ori, cauzând din nou perindarea anotimpurilor: primăvară, vară, toamnă şi iarnă...Şi ne trecem prin minte prin suflet toate necazurile şi greutăţile câte ne-au a- pâsat <n anul care trece. Ne străduim să vedem în cel ce vine. Privim în’- ainte şi ne propunem să grijim mai bine, ca în anul trecut, să nu ne mai ajungă rele şi necazuri, ci numai bine. Şi trăim cu speranţa, că aşa va şi fi...

Hs *»

Totuşi anul ce vine este botezat deja în’ainte de ce s ’a născut: anul de je r tfă . Cel*de care ne despărţim era anul de ispăşire. Am ispăşit păcatele din trecut. Cine au făcut acelea păcate? Cei ce ne-au guvernat după războiu pană mai eri alaltăeri. De ispăşit însă noi ispăşim cu toţii, pentrucă şi noi suntem vinovaţi de pă­catele lor. De ce i-am lăsat să le facă... Cel ce vine este de jertfă pentru vii­tor. Trebuie să aducem jertfe, ca' vii­torul să ne fie asigurat, ca în viitor să avem parte. de înoestulire şi de linişte. Plătim scump liniştea şi indestulirea pe care o sperăm. Dar altfel nu vor veni. Numai prin munci grele ne pu-

* * *

gerea rândurilor prin şovăire, prin ne- I iem ridica spre stele! („Per aspera ad păsare, prin lipsă şi sustragerea dela \ astra.“)... datorie.

Fiecare ia locul său, flecare Ia postul său, fiecare să-şi facă şi pli­nească datoria!

învingerea, izbânda este a celor tari, a celor neînfricaţi şi îndrăzneţi!

Cutezaţi şi veţi birui!Sus inimilelLa muncă!

D r. E m i l P o p

Să muncim cu toţii! Unii la plug, la sapă, la coasă, alţii cu acul, cu cio­canul şi în fabrici; femeile cu fusul, cu brîgla şi îngrijind îngeraşii de copii; alţii cu cartea şi cu peana, alţii cu sa­bia şi cu arma; alţii în parlament şi în senat, alţii la guvernarea ţării!

** *Pentru puterea la guvern se zbat

mai mulţi. Partidele din opoziţie strigă, acuză pe naţionali-ţărăniştii guvernanţi. Pretind să se depărteze, ca să vie ia­răşi ei. Par’că n-au fost ei destul!? Ei au arătat ce ştiu. Acuma cei dela putere vreau să arete ce trebuia făcut de mult pentru ţară. Şi nu vor putea fi doborâţi în’ainte de ce vor fi împli­nit 4 ani de guvernare. Partidul na- ţional-ţărănesc este mare, tare şi uni­tar. Celelalte partide ori sunt foarte mici, slabe, ori sunt despicate iele între iele în mai multe fracţiuni. Deci nu pot veni la guvern. Cum să încredin­ţezi ţara unei mâni de oameni, ca să facă alegeri, ca celea din 1920, 1922, 1926 şi 1927?!

Sau cum să încredinţezi ţara unor oameni, cari se ceartă ei între ei şisunt împărţiţi.

Maiestatea Sa Rege'e Carol II. ve­de clar situaţia, vrea să guverneze le­gal şi constituţional. Deci nu va arunca ţara în lupte inutile şi nu face schim­bări în guvern şi conducere pentru gustul şi lăcomia nimănui.

** *Ori cum va fi. să dea Dumnezeu,

ca jertfele noastre să nu fie zadarnice şi să vie cât mai fără amânare vremuri mai bune.

Ce ar fi de noi dacă nu ne-am în­tări cu nădejdea şi nu am aveâ cre­dinţă în mai bine pentru viitor?! A .

— A. S. R. Principele N icolae a p re ­lu a t comanda Inspectoratului general al Armntei. Principele Nicolae s’a pre­zentat la inspectoratul general al armatei de uscat, marină, şi aviaţie, luând în pri­mire comandamentul. A fost primit de dl general Samsonovici, şeful marelui st major al armatei şi dl colonel Iacobo^ , şeful de stat major al inspectoratului

A N NAn nou să te-aşteptăm,Azi când ne baţi Ia poartă,Când azi ca nice când, suntem,Mai mult cercaţi de soartă,

Cel vechiu care î-ţi face azi loc,N-e-a fost cam vitreg, dcră Adune tu An nou noroc,Şi voie bună ’n Ţară.

Atâtea luni şi săptămâni Ba zile şi clipite,Ascunzi în sânul tău ce-l bun An nou, an nou dorite.

D ’ar clipa ’n care astăzi treci,A l nostru prag e oare,Clipită ’n care tu ne-aduci,Alt răsărit de Soare?

Azi doamne va f i clipa ’n cari,Sortită ne-a f i soartea,Să mai gustăm din cel amar,Ce veacuri ne-a fost partea.

Aţâţa ani sa-u strecurat In neagra veşnicie Dar nice unul n’a lăsat,Pe urmă-i bucurie.

Că eşti menit tu să ne’aduci v An-Nou în Ţară bine,

Aceia-o ştie Tatăl Sfânt,D ’ar altu n’o ştie nime.

Dar’ ori-cum bine eş\i venit.An nou, an nou, dorite!Şi’am vrea ca tu să faci s’avem, Dorinţele ’mplinite.

Peţelca. fuliu Domşa înv.

1 Isauaria 1S31

Fantazii de sezon

Farmec şl poezie de iarnă

Zăpada se cerne liniştită din văz duhul plumburiu, ca o revărsare ftuâ de diamante şi se scutură peste buc­lele negre, şatene şi b o- de, ca o pul­bere argintie.

Şi, când z3pada se incheagâ peste tot ca o convingere imutabilă pen'ru cei mulţi hărăziţi ai sorţii, iarna îşi Îmbie întreg farmecul ei.

Se încep plimbările în săniile, care trec ca nişte fantome, pe covorul alb de zăpadă, în sunetul veselilor zurgă lai, într’un amestec de viscol şi viteză; iar gerul mângăe blând figurile delicate ale păpuşelor mecanice şi le pune tran­dafiri roşii pe marmora fină a obrazu­lui. Urmează partidele de sk;, savan­tele piruete pe suprafaţa îngheţată a locului. Vin ceaiurile dansante şi... fiirtrante şi nebunele baluri de carnaval...

Acestea-s.... farmecŞi-apoi...Când oraşul îmbracă haina albă a

cununiei, când din ceriul plumburiu se desprinde baletul fulgilor, când ninge alb încet, trumos, liniştit, — priveşti pe fereastra obosită a odăii Încălzite la nunta veselă de afară...

Ai dori atunci ca două mâni calde să-ţi treacă prin pâr, un braţ moale şi inficrat să-ţi înconjoare gâtul, şi un câpşor încadrat de bucie negre să se lipească de obrazul tău...

Aceesta-i.... poezie..,.Coriolan Bărbat

ALEA-IUiiiA

Viticultura în declinMăsurile de prevedere se impun.

Pentru multe din regiunile României în general, şi ale Ardealului în special, sin­gurul izvor de traiu a fost vieritul. Artexa principală prin caro se scurgea banul şi tot belşugul în aceste ţinuturi era vânza rea vinului în lunile de după cules. As­tăzi aceasta arteră este paralizată şi lipsa de bani sufocantă.

Debuşeurile principale ca Viena, Buco­vina de altă dată şi Galiţia pentru vinu­rile grele şi aici înţeleg vinurile de pe Târnave şi cu deosebire vinurilee din ju­rul Alba Iuliei, şi-au închis rampele, nu mai există. Şi să nu ne facem iluzii că timpurile bune de mai ’nainte vor reveni dela sine. Nul Fără a i-se scrupulos diagnoze, fără a i-se căuta originea răului şi apoi repede a purcede la descurcarea Iui prin organele chemate şi prin organi- zaţiuni ce vor necesita, cu siguranţă vor ajunge toate regiunile noastre viticole în cea mai mare mizerie care deja bate la uşe.

Nu vreau să amintesc urmările. Ele vor avea o repercursiune dezastruoasă asupra intregei vieţi comerciale, industriale, eco­nomice. sociale şi naţionale. Pierderea de- buşeurilor de vinuri va însemna cu sigu­ranţă dezorganizarea comerţului de vin şi la urmă moartea.

Ori viticulturei i-s’a dat doar altă aten­ţiune pe viemuri — de organele statului şi chiar judeţene, Ia loc de-a menaja acest ram atât de bănos, toatb guvernele Româ­niei dela întregire până în prezent, au supralicitat a-1 şicana împunându-1 cu o fiscalitate barbară, Pe vremuri impozitul pe vin era necunoscut, plantaţiile noi de vii pe lângă că erau scutite de impozit pe timp de 10 ani, se împărtăşau şi de anu­mite premii în bani, ba dădeau altoi de viţe cu preţuri reduse chiar gratuite viti­cultorilor.

Secţiunea economică judeţeană de pă vremuri reprezentată şi prin câta uu viti­cultor, expert, ţinea prin comune şi pe te- ren conferinţe şi damonstraţiuni practice.

Cu un cuvânt totul se făcea păntru în­curajarea productivităţii acestui ram al agriculturii.

Unde suntem azi pe terenul acesta? Acolo unde şi-a dus mutu iapa: la râpă.(Urmează) Viticultor

— Ploaie roşie la Paris (Franţa) In săptămâna trecută locuitorii Parisului au avut prilejul să vadă o ploaie roşie. De bună seamă că toţi căutau să stea în case căci ploaia roşie colora hainele. Pricina este praful de pământ roş din sudul Fran­ţei, luat de vânturi şi uragane şi adus c-u norii spre Paris. Ploi colorate cad de multe ori. Aşa, ac un doi uni a plouat ce­nuşiu la Iaşi, din pricina pr-afului de pă­mânt uscat ridicat de vânturi din stepele Rusiei. Popoarele vechi, neştiutoare şi pă­gâne, dacă se întâmpla să ploaie picuri roşii, ziceau că aceia e ploaie de sânge. Se înspăimântau, aduceau jertfe din ciurzi întregi de vite, ca să împace pe zeii lor, pe idoli, căci credeau că ei s’au mâniat pe omenime şi îi trimite semne rele, de pedepse şi bătăi.

3

NOUTĂŢI— An nou fericit dorim tuturor ce­

titorilor, prietinilor şi sprijinitorilor gazetei noastre.

— Dl Iuliu Maniu preşedintele parti­dului nat ţărănesc a plecat din Wiena spre Italia. Aici are şi o misiune importantă pentru ţară.

— Dl G. Mironescu, preşedintele con­siliului de Miniştrii a plecat Luni din ţară în străinătate, unde are de lucru ca Mi­nistru de externe al României Pe timpul absenţei sale va presida consiliile de mi­niştrii dl Mihai Popovici.

— Duminecă şi Luni a nins în în­treagă ţara. Frigul s’a întărit în toate păr­ţile. Dar nicâiri încă nu avem ger.

— Lucrările parlamentului. In preaj­ma crăciunului a fost votată legea pentru reducerea salariilor funcţionarilor. Salariile dela 8000—4000 vor fi reduse cu 5 pro­cente, dela 4000—10.000 cu 10 procente, dela 10000—15000 cu 15 procente, dela 15000—20000 cu 20 de procente, dela 20000—50000 cu 22 procente apoi cu 30 procente şi celea mai mari cu 50 de pro­cente adeca la jumătate. Au redus salari, funcţionarilor Anglia, Italia, Germania şi Bulgaria. Parlamentul român va vota în­dată după serbători legea prin care se re­duce camăta împrumuturilor la bănci la 14—18 procente şi alte legi folositoare.

— Se aduce la cunoştinţă că umbla­rea cu sfânta Cruce în anul 1931 va fi după următorul program: Duminecă în 4 lan. 1931 în Hăieuşi şi o parte din Ma- ieri. Luni în 5 Ian. în Maieri, Cetate gi restul din Maieri. Cu stima prot. Florian Rusan. Alba-Iu!ia, la 27 Dec 1930.

Nu uitaţi că în ziua de 61. c. seara la orele 9 va avea loc festivalul artistic dansant al studenţilor universitari, secţia Cluj, în sala „Caragiale“ cu următorul program: 1. Cuvântul preşedintelui dnul Dorin I. Pop, 2. Dl Bazil Gruia va ceti din vommul dsale de poezii „In ţara toam­nei“ 3. Serenada din Ambrozio şi Balada de Porumbescu solo de vioară cu acompi de pian dşoarele: Ica Roşea şi Rori Păcu- rariu. 4. Dl Coriolan Bârbit va ceti din volumul dsale de nuvele „Anny“. 5 „Li­niştea casai" comedie într’un act de Cour- telaine, cu următoarea distribuţie : Valen­tina dş. Tenzi Handa, Tinelle dl Andrea H a viu. 6. Petite causerie de N. O. - Albi, la pian dş. Rori Păcurariu. 7. O doină de Brediceanu solo tenor dl I Pop, la pian dş. Rori Păcurariu.

Advocatul Dr. Ioan Pop cu înce­pere din 1 Decemvrie 1930, ş-a redeschis (reactivat) cancelaria advocaţialâ în Alba- uţ'a, strada Gin. Coandâ No 6. 1—3

C alo m n ie prin p re s ăIn urma celor publicate în „Curen­

tul" de azi Dl. prof. Andrea va da în judecată — atât pe coresp. ziarului C. Drivas cât şi pe ceilalţi calomniatori.

Ciiifi şl răspân­dit! ziarul

„ĂLBA-IULIA^

1

2 AL.BA-XUUA 1 Ianuarie 1931

D ela C o m ite tu l d e c o n d u ­c e re a l g azete i „Alba-lulia“

ApelCătre membrii partidului şi abo­

naţii gazetei.Delegaţia judeţeană a P. N. T. în

şedinţa sa extraordinară din 16 Dec. 1930 încredinţându-ne subsemnaţilor conducerea reorganizării gazetei noas­tre judeţene, ne luăm voie să Vă avi­zăm, că am luat întâile măsuri pentru ziua de 1 .Ian. 1931.

Invităm pe toţi adevăraţii membrii ai partidului nostru să ne deie tot con­cursul lor moral şi material.

Abonaţi cu toţii gazeta noastră şi plătiţi toţi cari aţi luat angajament, co­tizaţia lunară de ajutor pentru gazetă.

Trecutul gazetei, activitatea ei dela înfiinţare şi până mai zilele trecute şi ce ea urmăreşte pentru viitorul ţării, neamului şi partidului nostru, merită atâta recunoştinţă şi sprijin dela toţi adevăraţii membrii. Nu încape nici-un motiv de sustragere sau refuz! Celce nu-i cu noi, este în contra noastră.

Mai cerem prietenilor noştri şi cola­borare la gazetă prin articoli, informaţii, veşti şi publicaţii.

Vom pune gazeta noastră sub o con­ducerea technică de esperţi şi buni mânuitori ai condeiului,' iar adminis­traţia în mâni de încredere.i

Veniţi-ne cu toţii în ajutor!

Alba-lulia la 31 Dec. 1930.Comitetul de conducere:

D r. E m il Pop, Gavrilă C rişan

D r. Ştefan Pop

Boabe de tămâie.

CU DUMNEZEUDe vreai să-ţi meargă ziua ’n plin Şi rod să ai în braţul tău,Când zorii dimineţii vin,Te scoală vesel şi senin;

Cu Dumnezeu!

De vreai ca noaptea lin s’o treci Uşor să fie somnul tău,Gândind la viaţa cea de veei Pe căpătâiu capul să-ţi pleci:

Cu Dumnezeu!

De vreai ca ceeace munceşti La ceriu să-ţi ducă duhul tău,Să ’ncepi voios şi să zoreşti,Ca lucrul bine să-l sfârşeşti:

Cu Dumnezeu!

De vreai şi chinuri şi necaz Să fie spre folosul tău,Nu te ’nspâimânte-a lor talaz,Să suferi şi să mori de-i caz:

Cu Dumnezeu! Ion M. Gârleanu.

M oartea Iui Vintilă Brâtiauu

Numărul nostru trecut a a lus o notă politică hazlie reprodusă din „Solia Dreptăţii“ din Orăştie, care a publi­cat-o atunci, când se zvonea, căd. Vin- tilâ Brâtianu se retrage dela şefia par­tidului liberal. Era vorba de moartea lui politică. Cine să gândea sâ chiar moară Vintilă Brătianu. Regretăm coin­cidenţa întâmplătoare.

Totuşi, nu mult după apariţia şi spedarea ziarului nostru, moartea tru­pească a şefului partidului liberai era fapt împlinit.

Luni, 22 1. c. după masă dl Vintilă Brătianu, plimbânduse prin grădina sa dela Mihâeşti, jud. Vâlcea, 1 a lovit un atac de apoplecsie, căzând la pă­mânt. Ridicat fiind de cătră ai săi — doamna era la Bucureşti — a fost în­grijit de 2 medici aduşi repede din Râmnicu Vâlcea. Seara după ora 10 însă i-a urmat al doilea atac, care după ora 11 i-a stins viata.

Nime nu se aştepta la un aşa des- nodâmânt surprinzător la un om dârz şi hotărât, cum era Vintilă Brătianu. Partidul liberal ca şi întreagă ţara, a rămas adânc impresionat, Parlamen­tul şi Senatul au ţinut şedinţe de do­liu, în cari preşedinţii corporaţiilor le­gislative si şefii tuturor partidelor, pre­cum şi reprezentantul guvernului au ţinut vorbiri comemorative.

M. Sa Regele a trimis telegramă de condoleanţă familiei.

Imormântarea a avut loc Sâmbătă,a treia zi de crăciun.

I s au făcut funerarii naţionale, a- deca guvernul a hotărât, sâ i se facă ceremoniile îndatinate la moartea oa­menilor maii şi binemeritaţi pentru ţară, pe spesele statului. Familia însă a declarat, că spesele le va suporta însăşi. Mortul a fost dus dela Mihăeşti ia Florica în cavoul familiei Brătia­nu încă de Vineri, a doua zi de cră­ciun şi Sâmbătă îrnmormâolat. A slu- git I. P. S. Patriarhul Miron Cristea, s ’au ţinut foarte multe vorbiri.

In toate vorbirile se constată, că Vintilă Brătiunu a fost un om de-o putere de muncă rară, român cu mare iubire cătră ţară. Că va mai fi avut şi greşeli în părerile sale, se poate, ca orice om, dar’ a fost o personalitate de o adâncă convingere în părerile sale şi cu o putere de voinţă* rară în execu­tarea planurilor conforme convingerii sale. Ne rugăm cu toţii pentru odihna sufletului lui, în faţa mormântului său proaspăt.

** *Duminecă, în ziua următoare în-

Îmmormântăîii fostului şef liberal, s’au adunat membrii de conducere al parti­dului, spre a-şi alege preşedinte în lo cui Iui. A fost ales cu unanimitate dlI. G. Duca întotdeauna credincios ade rent al lui Vintilă Brâtianu.

Mai este o fracţiune de liberali, cei »rupaţi in jurul dlui IeanT. Fiorescu.

Astfel liberalii din ţara noastră sunt împărţiţi în trei fracţiuni, fiecare afir­mând despre sine, că ar fi adevăratul partid liberal.

C onsiliului d e Mtuişft ri com uni-

Ziarul „Szamos“ din Satu-Mare, în numărul său din 23 Septembrie 1930, publică o corespondenţă primită dela un presupus corespondent al său din Londra, cu privire la un raport al Ataşatulni Comercial al Marii Britanii la Bucureşti, în care i se atribuie aces­tei afirmaţiuni de o deosebită gravitate asupra situaţiei economice în România.

Suntem autorizaţi a da cea mai ca­tegorică desminţire afirmaţiuniior zia­rului în chestiune, cu atât mai mult]cu cât rapoartele ataşatului Comercial al Marii Britanii la Bucureşti se publică pe măsura aparaţiunii lor, fiind deci la îndemână oricărei persoane de bună credinţă care ar voi sâ se documenteze asupra conţinutului lor.

Luând act de incorectitudinea sus- numitului ziar care încearcă prin astfel de mijloace sâ impieteze asupra acti­vităţii agenţilor diplomatici srăini din România, ţinem sâ adăugăm că Ata­şatul Comercial Britanic în România care urmăreşte de aproape evoluţia vie- ii noastre economice, a accentuat tot­deauna progresele pe cari le realizează gospodăria noatră naţională, cu toată înrâurirea crizei mondiale, prin care trece întreaga Europă.

Domnia Sa s ’a dovedit în orice îm­prejurare un zelos propagator al unor raporturi economice cât mai strânse intre Anglia şi România.

Georgiştti însă nu vreau să fuziom ze nici acuma cu vechiul partid liberal, ci rămân maideparte în partid separat.

P ră v ă lie d e v ân zareDin cauze familiare se vinde o prăvă­

lie bine asortată în Alba-lulia, de coloniale vopseluri şi mărunţişuri care stă de 40 ani şi are clientelă mare. Informaţiuni la administraţia ziarului

AN U N Ţ.

Subsemnatul aduc la cunoştinţa Onor. public din Alba-lulia şi jur că cu data data de 15 Noemvrie

a. c. mi-am deschis atelier de

B L Ă N Ă R I Eîn str. Simion Bămuţiu No. 1

Rog sprijinul O n o r . public.IOAN JMU

4 ALBA-IULI A 1 Ianuvrie 1931

— Anunţ. Cu onoare aduc la cunoştinţa credincioşilor parohiei ortodoxe române centrale, că umblarea eu sf. cruce pe la casele creştinilor în 1931 ee va face după următorul program : Duminecă în 4 Ianua­rie intre Ampoaie, Broadâr, str. Sf. Ni- colea str. Măreşeşti şi str. Oituz. Luni în 5 Ianuarie Oraşul nou, str. Vasile Alexan­dri, Piaţa M. Viteazul, str. A. lancu, Că­lăraşilor, N. Filipescu, str. Bucovinei, 5 Vânători, Regina Maria, Gh. Coşbuc Mă­reşti, Emineseu, Gh. Bariţiu, Coandă, Gri- gorescu şi restul parohiei. Cu stimă Ale­xandru Baba paroh-protopop.

— Erupţie de vulcan. Pe insula lava a erupt vulcanul Merspi astupând sate în­tregi lavă şi omorând mai mult ca 1.300 oameni.

— Cum putem face ca sacii şi funii­le să ţie mai mult. Punem 1 kgr. coajă de stejar în 14 litri de apă l'erbinte. După aceea muiem sac şi funiile în această apă Tăria zamei de coajă de stejar întră în ţâsături şi sacii şi funiile capătă o trăini­cie foarte mare.

— Pe urma pierderilor dela New» York. Un bogătan mare american din Mont re al şi-a pieidut toată averea Ja bursa din Ntw-York când cu criza mare, de care sm fost scris. Yâzându-se sărac, şi-a ucis nevasta şi copilul şî apoi şi-a tăiat şi el bengeta. Aşa face cine se leagă de comorile cele pământeşti şi nu se îmbo­găţeşte într’u Domnul.

— Zahăr contra tusei la copii. Sefieibe ciz înîi’en vas pâră când nu mai rămâne decât foarte puţină apă. Se pune apoi intPo pânză raiâ şi se stoic bine boabele fierte. Zeama sc-urcă din ele se varsă peste zahăr carat, care se fierbe pâ- nâ se îngroaşă bine. Se întinde apoi pe o tavă unsă cu puţin unt de lemn. Când începe să se întărească, îl tăiem în bucă­

ţele şi-l punem în cutii. Când copii tu­şesc le dtm câte o bucată de zahăr, de

acesta 2—3 ori pe zi. Tusa trece.— Aviz. Aduc la cunoştinţa iubiţilor

mei enoriaşi, că în ziua de 4 Ianuarie Du­minecă, voiu umbla cu sf. Cruce prin oraş şi Str. V. Alexandrii, iar în o Ianuarie, Luni pe la Instituţii, Str. Sf. Nicolae Di âm- bar, Oituz, Mărăşti, Mârâşeşti, Baibu Lău­tar şi Andreiu Mureşan. Rog pe acei Prea- stimaţi enoriaşi, cari şi-au luat domiciliu în acest oraş în cursul acestui an, să-şi comunice adresa Oficiului parohial lomân unit din str. Reg. Maria No 15 ss. Vasile Urzica protopop-paroh.

— în g rijiţi ca să nu degere pom ii că e aici iarna. Pomii sufărâ de ger ca ş oamenii. Nu lăsaţi pomii să sufere, mai a- les pe cei tineri. Infăşuraţi-i cu funii de pae de jos până sus la coroană. Faceţi-le în jur şi un muşuroi.

— Cuele, şu rubu rile se pot feri de ru­gină, dacă înainte de a le întrebuinţa, le în­călzim în foc până la roş, apoi le răcim vârându-le în oloi rece de in.

— In Rusia la Leningrad s’au ciocni un tren cu un tranvai de călători, au fost omorâţi 28 călători, iar 19 călători au fost grav răniţi.

— Soarele pe pământ. E o minune ce s’a făcut în America. Anume americani1 au iscodit o lampă uriaşă, care luminează cu putere do 1385 milioane de lumini. E un adevărat soare p i pământ. Lumina a- cestei lampe e atât de puternică, încât în nopţile senine, luminează cu razele ei până la 480 kgr. Spre cer ajunge lumina până la 1125 kilometri, fiindcă aerul e mai rar In timpul nopţii acesta lampă luminează drumul maşinilor de sburat. Tot acestea lampă poate prtziee şi vremea, adecă poate arăta când va fi ploaie, brumă şi altele, Ferbinţeala lampei acest ia e atât de mare, încât omul la 100 metri depăr­tare se arde. Pe la miezul nopţii, la o de­părtare de 60 kgr. ou ul poate să cetească şi să scrie,

— Ce să facem ca să nu crape scân­durile de lucru. Ca să nu crape scându­rile de lucru, să ţin eâtere zile în apă în care s’a topit sare, făcând astfel, un captă nici de razele soarelui şi nici de vânt şi se pof lucra uşor.

chitanţa constatând depunerea judecăto­rească prealabilă a garanţiei şi să semneze condiţiunile de licitaţie § 247 150 170 le­gea LX 1881 § 21 legea 2£L 1908.

Dacănimeni nu oferă mai mul cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigare este dator să între­gească imediat garanţia fixată conform procentului preţului de strigare la aceaşi parte procentuala a preţului ce a oferit § 25 XLI 1908.

Alba-Iulia, la 3 Dec. 1980. ss. S. Muntean judecător.

pentru eonf. Henegar.

No. 4817—1930 exee. F&ifeîscatâe ele l i c i t a ţ i e

Albonofi ssf&rolA l b a - I u l i a "

Jud. mixtă Alba-Iulia secţia c.f.

No. 2159—1930 e. f.

E x t r a c t d in p t i b l i c a t i u n e d el i c i t a ţ i e .

In cerere de executare făcută de urmă­ritoarei Sebeşana Banca poporală s. a. c) a urmăritului Julian I. Vulcu.

Judecătoria a ordonat licitaţiunea din nou în ce priveşte imobilele situate îji co­muna Târtâria circumscripţia judecătoriei mixte Alba-Iulia cuprinse în c. 1. a comu­nei Târtăria No. 541 şi anume: locul de păşune de sub A f 43 No. top. 1723 c-u prerul de strigare 16.000 arătorul de sub A f 44 No. top. 641 eu preţul de strigare 45C0 lei arătorul de sub A 45 No top. 612 cu preţul de Irigare 10.000 lei arătorul de sub A t 46 No top. 643 cu preţul de stri­gare 10.000 lei pădurea de sub A f 56 No top. 1691—1—239 cu preţul de_ stri­gare 18.000 lei grădina de sub A f 57 No top. 220—6 cu preţul de strigare 10 000 lei grădina de sub A f 58 No top. 220— 11 eu preţul de strigare 15 000 lei grădina de sub A f 60 No top. 219—1 eu preţul de strigare 2000 lei grădin de sub A f 62 No top.' 215—1—8 cu preţul de strigare 3000 lei pădurea de sub A f 66 No top. 1691—1—46—20 cu preţul de strigare lei 60C0 grădina de sub A f 67 No top. 1691 —4 —46—21 eu preţul de strigare 6000 lei pădurea de sub A f 68 No top. 1691- 1—46—22 cu preţul de strigare 6500 lei pădurea de sub A i* 66 No top. 1691 1- 46—24 eu urtţul de strigare 12500 lei pă­durea de sub A f 70 No top. 1691—1— 46—26 cu preţul de strigare 6000 lei pă­durea de sub A f 73 No top. 1691 1 167—1 cu preţul de strigare 30 000 lei pă­durea de sub A f 77 No top. 1691-167- 14—19 cu preţul de strigare 6000 lei pă­durea de sub A f 78 No top. 1691—1— 167—14—26 cu preţul de strigare 18.000 lei şi pădurea de sub A f 79 No top. 1691—1—46—52—1 cu preţul de strigare 120.000 lei pentru încasarea creanţei de 414,400 lei cap şi acces.

Licitaţiunea se va ţinea în ziua de 13 Ianuarie 1931 ora 10 la casa comunală a corn. Târtăria.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vândute pe un preţ mai mic de cât a doua treimi din preţul de strigare.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 20 de procente din preţul de strigare drept ga­ranţie în numerar sau în efecte de cauţie socotite după cursul fixat în § 42 legea LX 1881 sau să predee aeeluiaş delegat

Subsemnatul portărel aduc la cunoştinţă publică, că in urma decisuiui No. G. 8619—1930 a! jud. de Ocol Alba-Iulia în favorul iui Drâgan Ana repr. prin Dr. Ştefan Pop advocat din A-Iulia pentru su­ma de lei 471 capital 10°/° interese din 1 Nov. 1927 şi pentru spese în 483 lei deja statorite şi cele ce vor urma se defige ter­min spre electuirea licitaţie pe ziua de 10 Ian- 1931 ora 9 d. m. în’ com. Alba-Iulia la dom. urmâiitei pe când şi unde se vor vinde prin licitaţie obiectele secvestrate şi anume: 1 viţel roşu, 1 vitea preţuite în 4000 lei.

Aloa-Iulia la 28 Noemvrie 1930.ss. CZAKO, portărel.

No. 3419—1930 exec.Subsemnatul portărel aduc la cunoştinţă

publică, c;i în urma decisului No G. 8623 930 al jud. de Ocol Alba-iulia în favo­rul lui Rusan Ion 1. Gheorghe repr. prin Dr. Ştefan Pop adv. d n Alba-iulia pen­tru suma lei 5200 capital 6 procente in­terese din 6 Mai 1925 pentru spese în 2363 lei bar-i deja statorite şi cele ce vor urma se defige termin spre efectuirea li­citaţiei pe ziua de 10 lan. 1931 ora 10 d. m. în Alba-iulia la debitorilor pe când şi unde se vor vinde prin licitaţie obiectele secvestrate şi anume: 1 car, berbec, că­ruţă, ceas, dulap preţuite în 4600 lei.

Alba-iulia la 28 Noembrie 1930.ss. CZAKO portărel

A A l A A l & A A l A A A l A A A A A

2 ?e singură librărie şi tipografie rom a neascâ în Alba-iulia, palatul Băncii

„Izvorul1' Pi iţa Mihai Viteazul

aranjată cu cei mai variat şi modern material. Execută prompt şi cu pretu­

rile cele mai variate.Asortat cu rechizite pentru birouri, cărţi de poveşti, ilustrate pentru sărbătorişi anul nou cu preţurile cele mai reduse.

Scrisori cu plicuri în cutie dela 59 până la 150 lei.

Cine cumpără de 500 lei facem gratis 100 cârti de vizită.

▼ f f W f l W f l T I T T f T V

Tipografia ,ALBA“ Societate pe asţii Alba-iulia. Red. resp. ALEXANDRU CR1ŞAN