Nr. 250. Braşov, Luni-Marţi în 13 (26) Noemvrie 1912. Anul LXXV,

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul : pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe »/, an 12 cor., pe = |»/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe */, an 20 |j

franci, pe */4 an 10 franci. h

dezolata..,Poate nici când n a ieşit la

iveală în mod mai straniu deca­denţa parlamentarizmului şi consti- tuţionalizmului maghiar ca tocmai în zilele aceste şi poate nici când nu ni-s’a arătat în mod mai bătă­tor la ochi deosebirea cea mare între vieaţa parlamentară politică a Austriei şi cea a Ungariei ca toc­mai în decursul desfâşurărei acti­vităţii delegaţiunilor întrunite la Budapesta.

Monarhia noastră trece astăzi printr’o situaţie extrem de gravă, provocată de războiul balcanic. Ştirile despre mobilizarea armatei austro-ungare sunt la ordinea zilei şi cu toate destninţirile semiofi- cioase ne putem aştepta în fiecare moment la surprinderi cu urmări incalculabile. Speranţele în menţi­nerea păcii se împuţinează pe zi ce merge şi nori amenin­ţători întunecă tot mai mult orizontul speranţelor monarhiei în- tr’o aplanare pacinică a situaţiei externe tulbure.

întrebarea, care ne zace tutu­ror pe buze este: Putea-se-va de- lătura conflictul îi armat? Ştirile cari sosesc în loc să ne liniştească, ne umplu cu fiori. Sârbia îşi men­ţine atitudinea provocatoare şi pare a desconsidera cu totul prestigiul monarhiei, iar ştirile despre mobi­lizarea armatelor ruseşti spre gra­niţele Germaniei şi Austriei se menţin diu nou. In Berlin au loc consfătuiri importante între arhidu­cele moştenitor şi şeful statului major austro-ungar cu factorii com­petenţi germani, tot din Berlin ne vine o ştire despre un început de mo­bilizare a armatei germane, iar foaia oficială ungară publică un comunicat, prin care se opreşte ziarelor publicarea de ştiri despre ori-ee mişcări militare pe teritoriul monarhiei...

Toate aceste lapte şi măsuri numai pacea n o prevestesc ci din contră sunt menite să potenţeze In măsură şi mai mare agitaţia spiritelor..

Firesc ar fi, ca o astfel de

situaţie nesigură, care durează de săptămâni de zile, să ne găsească pregătiţi sau cel puţin să amelio­reze situaţiunea internă politică creând stări normale şi prielnice, cari să poată preîntimpina cu a- plombul necesar pericolul ce bate la uşe. Durere însă, la noi — vorbim de Ungaria — numai stări normale interne politice nu sunt; parcă ne-ar lipsi cu totul înţelegerea gravităţii situaţi unei exterioare, căci iată în ce colori triste ni se prezentă situaţia internă a Ungariei.

Delegaţiunile, cari şi au termi­nat Sâmbătă activitatea, ne-au i- lustrat încă odată abnormitatea stărilor noastre interne politice. Lucrările delegaţiunei austriaco, a cărei reprezentanţi au fost aleşi pe baia sufragiului universal, au atras luarea aminte a întregei lumi. Reprezentanţii tuturor popoa­relor din Austria au luat cuvântul şi ţinând cont de pericolul iminent extern, şi-au spus cu toată fran- cheţa cuvântul, arătând aspiraţiu- nile popoarelor lor şi indicând mijloacele, cari singure sunt în stare să consolideze numeroasele naţionalităţi austriace întrun pu­ternic mănunchiu de popoare. Rând pe rând s’au ridicat reprezentanţii popoarelor, între cari n-a fost cel din urmă reprezentantul celor 250*100 Români bucovineni, Ro­mânul Isopescu, desfăşurând in atenţia tuturor postulatele lor în dreptăţite naţionale. întreaga presă mondială a fost unanimă a cons­tata nivoul înalt al desbaterilor delegaţiunei austriace, pătrunse de un spirit nou, sănătos şi moral.

In schimb ce ne-a fost dat să vedem şi auzim în Ungaria în a- ceste zile de grea încercare? Ode- legaţiune anemică, păzită de bajo- netele gendarmiîor cu eschiderea opoziţiei şi cu totala desconsiderare a spiritului democratic; un „contra- parlament“ ridicol, lipsit de vlagă sub conducerea cameleonului Appo- nyi şi o dare de samă a ipocritului Tisza, care s’a dovedit din nou de cel mai mare duşman al votului universal, care singur ar mai putea turna vieaţă în maşinăria zdrunci­nată a statului. Concluzia?!

Se veştejesc florile mele:Garoafe albe, verzi resede,Se sting... şi nici un ochiu nu vede Cât dor de vieaţă duc cu ele.

Un vis senin de primăvară Le-a iost vieaţa de o clipă,Şi-au destrămat toate ’n risipă Petalele ’n amurg de sară.

Blând resfirând al lor adoare S-au irosit tainic în glastrii: Plăpânde flori, dragi ochi albaştri, Povestea voastră cât mă doare.

Bistriţa. Emil A. Chiţ fa

— La aniversarea a 50-a a poetului. —

Lipsea, 23 Nov.

Gerhart Hauptmann, vecinie tână­rul poet, împlineşte 50 ani. El, care pentru străinătate este reprezentantul literaturei moderne germane, va fi săr­bătorit în toate ţările nemţeşti; Europa

*) Din volumul „Şoapte“ ce e sub tipar.

a ţinut să-i dea acestei serbări un as­pect şi mai solemn prin acordarea pre­miului Nobel pentru literatură.

Pentru a înţelege pe Hauptraaon, care grăieşte din drame, trebuie să-i cunoşti vieaţa, trebuie să şti cari com­ponente psihice au determinat fantazia şi cugetarea sa.

Se naşte în 15 Noemvrie 1862 în Silezia, care a dat literaturei germane aţâţi corifei, cum sânt Eopisch, princi­pele Schönaich-Carolath, Eichendorff, Holtei şi Freytag. Ţeara aceasta, bo­gată în industrie, bogată în proletariat ii dă lui Hauptrnann mediul celor mai multe drame, d. e. «Die Weber> şi «Vor Sonnenaufgang». In munţii ei, cari au dat naştere renumitului basm «Rübe­zahl» joacă drama sa «Die versunkene Glocke».

Băiatul Gerhart creşte în sâoui familiei sale, între împrejurări mate­riale şi culturale fericite. La şcoală nu prea învăţa. Ajunge in 1880 la şcoala de «bele arte» din Breslau. Aci cu­noaşte cercuriie artistice, pe cari le descrie mai târziu în «Michaei Kra» mer» ri comedia «Kollege Crampton». Sub protecţia marelui mecenat, ducele Carol Alexandru de Saxa-Weimar ca­pătă dreptul să urmeze cursurile uni­versităţii din Jena, unde ascultă pe Euckon, Liebmann şi Hăokel, In călăto-

R E D A C Ţ I A ,TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

In Ungaria parlamentarizmul şi constituţionalismul sunt în plinâde- cadenţă şi dacă astăzi se mai men­ţin la suprafaţă, au s’o mulţă- mească puterei armate. „Parlamen­tul inteligenţei“ al faimosului Tisza a dat complect faliment în faţa par­lamentarismului austriac, a cărui rădăcini zac în massele sănătoase ale milioanelor popoarelor austriace. Iu delegaţiunea austriacă vedem manifestându-se pe reprezentantul român al celor vre o două sute mii Români bucovineni,— în Ungaria cele peste 3 milioane Români n-au nici un singur reprezentant ales de acest popor. In Austria vedem în toate acţiunile tronâad principiul e> galităţii, la noi în Ungaria deţine puterea şi dictează o mână de oii- garhi, păziţi de cordoane militare, iar poporul, încercat de atâtea ne­norociri cu deosebire în anul acesta, se speteşte sub greutatea dărilor, emigrează sau moare de tubercu­loză. Unica reformă, cea a sufra­giului universal, care ar mai putea să saneze situaţia desolată, se desconsideră şi se calcă în picioare, căci reforma electorală anunţată de Tisza la Arad, care va fi depusă în curând pe biroul camerei, n’are alt scop, decât asigurarea din nou a puterei oligarhiei cu totala des­considerare a drepturilor fireşti ale poporaţiunilor acestei patrii neno­rocite.

La graniţele ţării ne pasc sute de pericole, iar în ţară parlamen­tarismul şi constituţionalismul e reprezentat prin suliţi. O situaţie mai dezolată şi nenorocită nici că se poate închipui în zilele prin cari trecem!

Ad infinitum. Prim-minîstrul Lu­kács a declarat unui ziariste & proiectul- electoral e terminat, dar prezentarea Iui nime nu ştie când se va face, pen- trucă în privinţa aceasta Lukács a zis :

— Aşa cred, că încă înainte de Crăciun il voi putea prezenta în ca­ro eră.

Va să zică iarăş amânare. Numai în timpul din urmă Lukács a promis proiectul electoral pe Septemvrie, dar nu s-a ţinut de cuvânt.

A zis apoi, că-1 aduce în cameră

rille ce le face în Italia mai întâi se încuibă In inima sa o mare jale pen­tru soartea prcletarîilor, simţământ care-1 însufleţeşte mai târziu să scrie dramele sale sociale. Se însoară şi se aşează în Berlin, unde de obicei tră- eşte şi azi — afar de timpul pe care-1 petrece în Silezia, Italia şl Grecia. Me­diul de oraş mare îl inspiră să scrie «Die Ratten», «Der Bieberpelz» şi altele.

Nu-i aci locul, să tratăm mai pe larg opera sa. Publicul nostru cunoaşte mult prea puţine din creaţiunile sale. Trebui© să ne mulţumim a stabili în iiniamente generale caracteristica şi însemnătatea operei sale.

Hauptrnann este ioarte des numit poiet naturalist; nouă ne pare, că a- serţiunea aceasta este falsă. Da, este naturalist în mijloacele saie artistice, In limba sa, nu însă în londul drame­lor. Subiectele şi-le scoate din vieaţa reală, — mai ales din vieaţa claselor obidite, — şi le descrie cu o putere sugestivă, oare poate fl numită natura­listă. Iasă concepţia sa despre om, tendinţa sa de-a împăca conflictele vie ţii moderas, de-a duce ia izbândă drep­tatea — acestea suot caracteristicele unei poezii idealiste. Un poiet materia- i!st şi naturalist nu va aduce »ethos«-ul la acea învingere, la care ajunge în

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe ao 20 coroane, pe l/, an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai des« după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

după delegaţiuni. Acum iară îl amână înspre sărbătorile Crăciunului — ad infinitum.

Motivul nouei amânări se zice, că este temerea lui Lukács, că proiectul va produce o sciziune chiar în partidul muncii şi astfel guverbul voieşte să se voteze întâi budgetul şi proiectul de recruţi, apoi să cunoască lumea capo d’opera iui Lukács: proiectul electoral.

Crăciunul nu este departe, să ve­dem!

Cameră- Azi sa u început şe­dinţele camerei ungare. Conform unei declaraţii a lui Lukács, pu­blicată în „Pester L loyda, progra­mul camerei este următorul:

Azi, L u n i, şedinţă formală , Miercuri alegerea unei comisii de 21. în chestia reviziei regulamen­tului camerei. Joi se va începe discuţia asupra proiectului de budget. Vor urm a apoi proiectul de recruţi şi de pensiuni.

Enunciaţlum impirtante asupra si­tuaţia! din Balcani. Corespondentul din Berlin al ziarului „Pesti Napló« a avut o convorbire cu ambasadorul rus Oâten Sacken şi ministrul sârb Bogdanovici de la Berlin asupra situaţiei din Bal­cani. Contele Osten Sacken a declarat Í următoarele :

In momentele de faţă pacea euro­peană atârnă de un flr de păr. Echili­brul îi menţin puterile triplei alianţe şi triplei înţelegeri. Război însă nu va fi, pentru că nu poate să fie. Un port în Adriaticá oonstitue însă o chestie vitală pertru Serbia. Primul ministru Pasici este un diplomat distins, «i el va reuşi sa convingă pe Austria că un port sârb în Adriatica nu periclitează do ioc interesele comerciale ale monar- j biei. Totuşi d-că Austrii* nu permite Serbie; să pună stăpânire pe un port in Adriatica, atunci Serbia trebue să renunţe la această pretenţie şi să se rí tragă, deşi are la spate puterile tri­plei înţelegeri.

Bogdanovici a declarat următoa­rele :

Un port sârb în Adriatica este o chestie vitală pentru Şerbi3. Sunt spe­ranţe că diplomaţii sârbi se vor con­ving« că Serbia obţinând un port în Adriatica, nu vor face concurenţă por­turilor Triest şi Fiume.

Alegerile parlamentare In România.Alaltă-eri au avut loc în România ale­gerile colegiului 11 de cameră termi- nându-se cu următorul rezultat: Au fost aleşi 15 conservatori din 28 candi­daţi, 38 conservatori democraţi din 40 candidaţi, 13 liberali, un naţionalist (dd N. lorga în Prahova), iar şease candidaţi conservatori au rămas în ba­lotaj, Cauza căderii unor candidaţi con­servatori se reduce la neînţelegeri lo­cale şi animozităţi personale între con­servatori şi conservatori democraţi.

Intre alţii au fost aleşi d-nii N. Flava, I. T. Florescu, C. C. Bacalbaşa V. Ionescu, A. Bădărău, liberalii G. Mâr- zescu, Principele Basarab Brâncoveanu, Ionescu Quintus, G. Poienaru, V. G. Morţun etc.

D-i N. Iorga a fost ales îu Pra­hova. D*1 A. C. Cuza, care a candidat la Iaşi, a întrunit 808 voturi, rămânând în minoritate.

P r o h a R z k a tu co n ced iu . O tele­gramă din Priaren anunţă laconic, că dispăru­tul consul şi-a Început eri, Duminecă, conce­diul.

Mobilizările Rusiei. Cu toate des- mi nţirile oficiale, Rusia pare a ii in plină mobilizare. Ziarul >Reichspostu află din Petersburg, că pregătirile pen­tru mobilizare au începui de mult timp. E<e vor fi terminate până la finea lu- nei Noemvrie. In toate districtele mili­tare deia graniţă corpurile de armată au fost puse pe picior de r&zboiu. S’au luat întinse măsuri militare la Vilna, Odessa, Varşovia, Kiew şi Moscova. Re­gimentele active de cazaci au fost diri­jat© spre graniţă. In Polonia rusească pregătirile militare sunt aproape ter­minate.

0 telegramă din Viena a - nunţă, că de vre-o două săptă­mâni Rusia concentrează forţe

< militare însemnate la graniţa de sud şi vest. Ambasadorul austriac cerând informaţii în această p r i­vinţă dela ministrul de externe Sassanov, acesta a recunoscut, că se fac însemnate concentrări de trupe, insă Rusia n ’are intenţiuni agresive faţă de Austria.

Din Varşovia se anunţă, că gu­vernul rus a terminat toate măsurile luate in vederea mobilizărei.

»Hanaeles Himmeifahrt« şi »Die We­ber«; şi nu va scrie bazme dramatizate ca „Die versunkene Glocke«.

Două mari motive sunt reprezen­tate în dramele sale. Tânărul Haupt­mann simte şi sufere cu clasele dejo* site pe cari 1© descrie atât in vieaţa lor familiară cât şi In păşirea lor în masse. Mila şi durerea pentru nedrep­tăţile sociale inspiră primul şir al dra­melor sâle, dala »Vor Sonnenaufgang« până la »Fiorian Geyer«. Bărbatul Haupt­mann începe să se ocupe cu problema metafizică, vecinie nedezlegată a vieţii şi a morţii, care trece ca un fir roşu prin şirul ultimelor sale drame dela »Veisunkene Glocke« până la »Und Pippa tanzt«, pentru a ajunge la con­vingerea că : »Moartea e cea mai uşoară formă a vieţii, opera măiastră a vecini- cei iubiri«.

Adversarii cei mulţi, pe cari Haupt­mann îi aie şi i a avut, i-au combătut pe toate căile şi cu toate mijloacele. Pare paradoxal când susţinem, că po- iectul prezentului german a avut o su­medenie de nesuccese. Multe din cele mai bune drame pe cari le-a scris au fost fluerate la prima reprezentaţie. Şi aceste nesuccese sunt a-se mulţumi în primul rând originalităţii sale deose­bite, care nu vrea să se plece faţă de convenţionalizme seci. Original este

Hauptrnann, când serie drame, cari n’au un erou, ci în cari însăşi massa e eroul. Original este, când în dramele saie In­troduce momentul reflexiv. Nu mai pu­ţin original este în zugrăvire de subti­lităţi caracteristice pentru întreaga ac­ţiune ; în stilul dramelor saie, în cari,— dacă putem zice aşa, — Introduce contactul pitoresc de lumină şi întu- nerec; în limba sa întreţesută de idio- tizme şi provincializme.

Încă chiar şi adversarii săi sunt siliţi să admită genialitatea sa, să ad­mită însemnătatea sa covârşitoare pen­tru literatura germană modernă. Şi chiar şi adversarii săi trebue să recu­noască Îndreptăţirea sărbătoririi sale. Şi este un gest frumos şi semnificativ din partea studenţimii din Lipsea, cari cu ocazia serbării ce o dă în cinstea doctorului de onoare a universităţii lor,— de altcum cea mai mare serbare e re so dă în cinstea 32 în Germania,— au pus în program şi reprezentarea dramei »Fiorian Geyer«, a cărei ne- succes atât îl amârâse ia timpul său pe poiet.

M,

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 250. 4012 iá»*__

In gara militară din Varşovia se află un număr enorm de vagoane. Lo­comotivele sunt gata de plecare.

D u p ă in fo rm a ţiu n ile z ia ru lu i » V tro * guvernu l rus a com un ica t P o r ţ i i t că trupele ruse vo r ocupa unele oraşe d in A rm e n ia , în tre c a r i JErzerum ş i l i f l is , spre a a- pă ru populaţia arm eană.

Danew la Bucursşti. Guvernul bul­gar a notificat ministerului de externe al României, că preşedintele Sobraniei Danew, care participă actualmente Ia tratativele de pace între Turcia şi Bul­garia, va sosi în curând Ia Bucureşti. Dela această vizită se aşteaptă lămu­rirea situaţiei încordate între Bulgaria şi România din cauza cunoscutelor compensaţii terioriale, ce le-ar pretiode România.

Alegerea prezidentului Statelor-Unite. Rezultatul final ai alegerii de prezident al Ftatelor-Unite din America, este următorul: Pentru Wilson s au dat 6 milioane 223 mii de voturi, pentru Roosewelt 4 milioane 177 mii şi pentru Taft 3 milioane 416 mii. Electorii s-au îm­părţit astfel între cei 3 caudidaţi: W il­son 429, Roosewelt 90 şi Taft 12

Agitaţii războinice.Cele două zile din urmă sunt

pline de agitaţii războinice. Lumea se alarmează, că se fac mobilizări în Ru­sia, la noi, ba chiar şi în Germania. Prin urmare războiul e inevitabil. Di­plomaţia însă neagă, că s’ar face mo­bilizare. Adevărul se pare a fl Ia m ij­loc: Mobilizare formală încă nu s’a făcut nici îu Rusia, nici la noi. S’au făcut însă concentrări de armată în Rusia, în părţile spre frontiera Austriei (Galiţia). Ruşii recunosc concentrarea de trupe, dar pretextează, că măsura aceasta nu este îndreptată contra mo­narhiei noastre, ci a fost recerută de stări administrative militare interne.

Atât până azi. Ce va urma nu se ştie, cu toate că diplomaţia crede încă 1» menţinerea păcii. Dacă pacea se va turbura, vina principală o va a- vea Ruşia, care se pare a susţinea pre- tensiunile Sârbiei, îndeosebi a portului cerut de Sârbi pe malul Adriaticei.

Ştirile de mobilizare şi războinice sunt alimentate şi prin diferite împre­jurări, între cari este şi ordinul privi­tor la ştirile despre mişcările trupelor.

Interzicerea ştirilor.

Oficiosul «Budapesti Közlöny» pu­blică ordinul prin care se interzice presei de-a publica ori ce mişcare de trupe. Ordinul are Nr. 1966 din 1912 şi este următorul: Ministrul ungar men­ţine ordinul dat la 20 Martie 1909 cu privire la publicarea mişcărilor de trupe prin presă. Textul este următorul: De oarece unele ziare publică articole cu privire la mişcarea trupelor şi referi­toare la orice măsuri militare provo­când astfel nelinişte prin populat io, ministerul ungar interzice presei de a publica once ştire reteriioare ia con­centrarea forţelor militare, acUvdalea acestor forţe, sau despre situaţia forti­ficaţiilor, despre cantitatea armelor şi muniţiilor, calitatea şi cantitatea ali­mentelor sau ori ce transporturi mi­litare.

Astfel de pubiicaţiuni prin presă se pedepsesc cu 5 ani închisoare şi 8000 coroane amendă.

Acest ordin nu se referă la ştirile oficiale publicate îa preta.

Budapesta 23 Noemvrie 1912.ss. Lukács

La M. Sa.

M. Sa a primit Sâmbătă îu au­dienţă pe mai mulţi factori competenţi militari, pe ministrul de externe şi alţi poiiticiani. S’a discutat şi s’au luat dispoziţii cu privire ia situaţie.

In urma acestora s’au cristalizat următoarele păreri:

Situaţia continuă a fi critică. Până acum nu s’a produs vreun rezultat pozitiv dia care s’ar putea deduce că relaţiunile dintre Austria şi Serbia s’ar fi îmbunătăţit. Ştirea despre mobiliza­rea armatei ruseşti şi concentrarea trupelor la graniţa austriacă a fost primită în cercurile politice din Viena cu cea mai mare lin’şte.

Scopul acestei mobilizări nu

se cunoaşte ia Viena Dacă scopul ei ar fi săv intimidez pe Austria când a- ceasta ar încerca să-şi realizeze planu­rile, atunci Rusia se înşeală, de oarece Austria nu va ceda de loc din preten­ţiile ei.

Un comunicat.

Din Viena se anunţă că ministe- terul de externe a publicat eri urmă­torul comunicat asupra situaţiei exter­ne: Eri seară reprezentanţii monarhiei din streinătate au primit instrucţiuni să dea guvernelor respective asigurări asupra intenţiunilor paşnice ale monar­hiei, dar să ceară şi din partea celor­lalte mari puteri declaraţiuni indentice.

La întrebarea ambasadorului austro-ungar din Petersburg relativ la mişcările de trupe din Rusia, Ministrul rus de externe a răspuns că Rusia nu urmăreşte tendinţe agresive faţă de mo­narhie. In ce priveşte mişcările trupe­lor ruse, d. Sasonov a declarat că to­tul se reduce la unele dispoziţiuni mi­litare de interes local.

Împărţirea armatei noastre.

Armata Austro-Ungară se com­pune din 16 corpuri (1,600,000 de sol­daţi). Rezidenţa acestor corpuri, după care se numesc şi corpurile, se află în următoarele loc »ri: 1 corp Cracovia, 2 Viena, 3 Graţ, 4 Budapesta, 5 Pojou, 6 Caşovia, 7 Timişoara 8 Praga, 9 L e i­meritz, 10 Przeinysl, 11 Lemberg, 12 Sibiiu, 13, Agram, 14 Insbruck, 15 Se- raievo, 16 Zara.

1 In situaţia de acum monarhia ar fi ameninţată ia nord si sud. Amăsurat acestei împrejurări să face şi pregătirea corpurilor de armată, anume 11 la nord şi 12, 13, 15 şi 16 ia sud

Mobilizarea Germaniei.

in Berlin domneşte o mare agi­taţie din cauza măsurilor de mobilizare Au fost chemaţi la arme foarte mulţi rezervişti, deşi în cercurile diplomatice se crede î » menţinerea păcii. In pri­vinţa mobilizări ziarul ceh »Cehski «{ovo* din Praga este informat din Berlin dospre următoarele:

Rezerviştii a cinei corpuri de a r­mată au primit ordine de chemare. In total au fost cheuiaţi sub drapej 130.000 rezervişti, cari vor fi trimişi ia graniţa de sud.

La Berlin.

Moştenitorul nostru de ?rou, Fran cisc B’erdhnand a plecat Vineri Ia Ber­lin, ca să ia parte împreună cu împă­ratul Wilhelm ia vânătoarele dela Spriu- ge. Moştenitorul a fost primit cu multă afabilitate şi a conferit cu împăratul. Natural, că s-a discutat asupra chestie: din Balcani. Se zice, că s-a discutat în special ţinuta Rusiei şi s-au luat hotă­râri ia p i vi aţa propunerilor lui Poimare şi Asguih.

Sâmbătă a sosit la Berlin şi şeful statului major Schemua şi conierâud. cu şeful statului major prusiac, Moltke, s-a întors încă în aceeaşi zi ia Viena

Asupra acestor întrevederi »Vos- sische Zeitung« scrie: Prezenţa genera­lului Schemua în Berlin aproape nu are nevoe de comentarii. Scopul acestei călătorii e serios, dar nu alarmant. A- ceastă vizita e o dovadă ca Austro- Ungaria persistă cu tărie îu atitudinea de până acum şi că aliata sa e hotă­râtă sâ-i rămână crodin ioasă.

„Kölnische Ztg* a primit o depe­şă din Berlin care protestează în contra combinaţiuniior de diferite fapte şi in- formaţiuni tinzând a prezenta situaţia ca fiind gravă Ziarul constată că nu există nici o conexitate intre prezenţa la Berlin a generalului Schemua şi vi­zita moştenitorului tronului austro-un­gar la împăratul Wilhelm. Generalul Schemua nu a avut nici un contact nici cu împăratul Wilhelm nici cu Francisc Ferdinand.

Turcii înaintează.T r a t a t iv e le de p a c e c o n tin u ă .

Ştirile de eri şi de azi sosite de pa câmpul de războiu sunt fa­vorabile Turcilor. Armata turcească continuă cu succes operaţiunile la Caataîgea faţă de armata bulgară, care pare estrem do istovită. Se semnalează deasemer ea, că o ar­mată turcească s’a strâns în faţa Salonicului şi stă gata de luptă pentru a recuceri acest oraş.

Dealtă parte armata sârbească, terminând operaţiile In Albania, va pleca în ajutorul Bulgarilor ia Cea- talgea.

Tratativele de pace, continuă.

Londra 24 Nov. »Daily Telegraph» află din Constantinopoi că bulgarii au început să părăsească to te poziţiunile pe cari le-au ocupat Marţi Ia Ceatalgea, Retragerea trupelor bulgare a surprins pe turci, mai mult pentru faptul că de 3 zile bulgarii au început atacul decisiv pe toată linia. De aci se deduce că ar­mata bulgara nu se simte destui de tare pentru a ţine piept armate^ tur­ceşti. Bulgarii şi-au evacuat toaie po- ziţiunile, rezcrvăndu-şi numai câteva coline, unde se întăresc săpând şanţuri.

Constantinopcl 24 Nov. Lupta con­tinuă pe aripa dreaptă. Artileria bul­gară, care nu dispună de tunuri grele, e inferioară celei turce. In lupta dela Buiuk-Cecmedje au căzut 2000 bulgari. Pretutindeni bulgarii sunt respinşi cu mari pierderi. In unele puncte trupele turce au luat ofensiva.

Constantinopoi 24 Nov. Joi după«miază armata turcă sprijinită de va­sele de războiu, a atacat în apropiere de Sîl*vri aripa dreafkâ bulgară, c'-irz înaintase in cursul nopţii. Focul vaselor da război şi bateriilor din forturi a durat toată noaptea. La orele 6 dimi­neaţa după încetarea focului artileriei, aripa stângă turcă a atacat pe bulgari. Lupta a durat până la amiaz. Turcii an ocupat mai multa poziţiuni impor­tante aie bulgarilor.

Constantinopoi, 24 Nov. Se anun ­ţă d in Salonic, că co rp u rile de arm ată turceşti de sub com anda genera lilo r K a rassa im şi D ja v id paşa au apăru t în fa ţa Salon icu ­lu i. Com andanţii ce lor două co r ­p u r i de arm ată turceşti au in v ita t pe com andantul ga rn lz ioanei g re ­ceşti d in Salon o să predea oraşu l în term en de 24 ore.

Sofia, -24 Nov. Grecii se tem că cei 40.0o0 soldaţi turci, cari se retrag de ia Monaslir spre lanina, vor rup/ linia armatei greceşti şi vor mai pu­tea rezista încă câteva săptămâni. Cir­culă chiar svonul că cei 40.000 tura se află în apropiere de Salonic şi vor să ta e linia de retragere a armatei greceşti. Trupele greco-sârbe îşi concen­trează acum toate forţele să silească armata turcă de a se retrage spre A l­bania.

Paris, 24 Nov. Se anunţă di** Durazzo, că Is tn a il Kem al a p ro ­clama* independenţa A lban ie i in num ele tu tu ro r albanez tor.

Trupele munteaeureue se află iângt râul Mat şi în cazul ce! mai bun voî* sosi la Durazzo abia după 5 zile. Muntenegrenii nu grăbesc cu înainta­rea, de oare ce nu vor sâ mai verse şi alt sânge în interesul Albaniei. La Cetinge se crede, că peste 6 zile se va încheia armistiţiu şi până atunci se va rezolva chestia, dacă muntenegrenii mai trebue să înainteze.

Ştiri mărunte.

Belgrad, 24 Nov. Trupele sârbeşti au ocupat Ohrida.

Bjeka, 24 Nov. Generalul Marti- riovici fiind informat c i trupele turceşti din Scutiri aveau de gând sh stabilească o comunicaţie cu mirdiţii a retras trupele sale din San Gîovani di Medua c acentrându-Ie îa f i ţa Scutariior

Gonsiantiaop&l 24 Nov. Se asigură că holera a scăzut simţitor în armata turcească dela Ceatalgea.

Executarea bulei„Christifideles” .

Cu datul de 17 Noemvrie 1912 s-a promulgat dela Nunţiatura dm Viena decretul de executare a bu­lei papale şi cu acelaş dat s-a tri­mis tuturor protopopilor şi paro­hilor nouei dieceze următoarea circulară a Nunţiului Rafael Sca- pinelli:

sReverendissimiior Domni Proto­popi, Parohi, şi cMoralalţi preoţi ai diecezei de Hajdudorcg, mântuire dela Domnul.

Prin decretul acestei Nunţiatur Apostolice, dat în ziua de azi, se face executarea canonici a bulei «Christefi- deles» emanate eu dtul 7 Iurie 1912, prin care Preafericitul Părinte a înfi inţ&t noua dieceză de Hajdudorog.

Prin acelaş decret, cu auctoritatea Apostolică în mod special d'.logaiă Nouă din partea Sfântului Scaun, am constituit şi numit de Administrator Apostolic ai nonînfiinţftei dieceze pe Ilustrissimu! şi Reverendissimui Domn Antoniu fapp , Episcopul de Muncaciu, până când se va prevedea In mod definitiv dieceza aceea cu un Păstor propriu.

Demândâ aşadară şi porun­ceşte Sfinţia Sa, ca mai sus lău­

datul episcop de Muncaciu din ziua aceasta să primească admi­nistrarea apostolică f i guverna­rea diecezei de Hajdudorog: prin urmare voi, Reverendissimilor Domni, puşi sub iurisdicţia a- celuiaş, trebuie să-l consideraţi pe vrednicul Prelat de superiorul vostru legitim, şi sunteţi rugaţi să-i prestaţi în DomnvA devota­ment, reverinţă şi supunere: căci el reprezintă în mod direct şi expres pe Părintele comun al cre­dincioşilor, ca pe voi să vă în ­drepte în îndeplinirea slujbei şi în procurarea mântuirei sufletelor încredinţate grifei voastre.

Nu vi-se pune în frunte un Păs­tor vouă necunoscut, ci unul a cărui ştiinţă, prudinţă, dragoste şi zel desi­gur că nu vă *unt ascunse: el pe toţi îi va primi blând cu aceeaşi părintească îmbrăţişare şi cu sfatul său va face destul dificultăţilor proprii aie slujbei voastre, mai ales ca sc tractează în­tru n chip oarecare de pregătirea unei noui direcţii. Insă nu îndată, oum bine ştiţi, va începe amintita, aşa să zic noua direcţie; căci Incd pe timp de trei ani se permite in slujbe sacre folo­sinţa limbei liturgice ce s a uzat până acum în diversele parohii, eschisa tot­deauna limba ungurească, care nici­odată nu va fi permis aă se întrebuin­ţeze în acţiunile liturgice. După trece­rea acestui timp, se va întrebuinţa în funcţiunile liturgice limba greacă an tico, carf? precum ştiţi a fost limba li­turgică primitivă & ritului vostru Ve­nerabil. Limba aceasta, dacă deja nu o ştiţi, cu ajutorul lui Dumnezeu o veţi învăţa în restimpul acesta, ba încă vă veţi îngriji ca şi mirenii cari iau parte ir* acţiunile liturgice cu respuu- surlie lor, aă o înveţe, cel puţin să o cetească. Limbile vernaculo în funcţiu­nile extraliturgice sa permit şi pe vii­tor ca şi mai înainte, chiar şi in ru­găciunile publice dar extraliturgice şl cu atât mai vârtos în rugăciunile pri­vate, în predicare şi în cateheză: care predicare şi catechizare are să se facă în limba de care să folosesc cu toţii, ba şi în limbi deosebite, dacă una nu se înţelege da toţi.

I e altcum, toţi catolicii de ori-ce limba, de ori-ce rit, de ori-ce naţiune, sunt doară fraţi în Hristos şi trebue să aibă dragoste frâţiască unii faţă de alţii; şi Preafericitul Părinte, ca locţiitorul lui Hristos pe pământ, pe toţi îi cuprinde in iegăturilo dragostei sale binevoitoare şi îi iubeşte : ton anume cari aderează iuvăţăturilor catolice formează o turmă sub unul şi acelaşi Păstor. El, modelând pe dumnezeascul Păstor, în toate dis­poziţiile şi poruncile sale, priveşte bi­nele sufletelor tuturor de-opotrivă şi mântuirea ior vecini că. Ei, care biae a cunoscut devotamentul vostru şi alipirea de Scaunul Apostolic Roman, centrul unirei şi singurul port al mântuirei eterne, cu siguranţă ţine că voi, Reve­rendissimilor domni, întrucât vă priveşte pe voi, vă veţi îngriji, ca îu mijlocul credincioşilor încredinţaţi sârguinţei voastre binecunoscute, să dureze netur­burate pacea lui Hristos, liniştea şi în­crederea firească în sfântul Scaun şi în vrednicul Prelat, ce o reprezentă In gu­vernarea nouei voastre dieceze ; ştiind că Biserica nu cearcă decât binele spi­ritual şi prin cooperarea voastră spe- reazâ că se va şi obţinea In mijlocii credincioşilor voştri etc.

*

« U n i r e a » publicând textul a- cestei bule ajunge ia următoarele con* cluziunl curioase:

1. Că de Roma a fost de to­tului tot străin gândul de a ne maghiariza prin Introducerea lim­bei ungureşti în biserică. Tăria neobicinuită cu care se inzistă în continuu împotriva limbei maghiare ca limbă liturgică, în toate, abso­lut în toate actele, cari au purces din Vatican dela 7 Iunie, datul publicării bulei, până la 17 Noem- viie, datul ultimei cerculare, ne dă cea mai solidă dovadă a aser­ţiune! noastre şi cea mai puter­nică rază de nădejde în recâştiga- rea Parohiilor noastre;

2. că nu scopuri politice a ur­mărit Roma în înfiinţarea nouei dieceze şi

3. că, precum cu toată uşu­rinţa cetim printre şire şi cum ştim pozitiv din cercuri absolut demne de crezământ, Roma ria putut face altceva de ce a făcut, atât au fost de grele motivele ce s’au uzat faţă de tea, motive pe

cari le-am fi simţit şi noi Românii şi poate noi mai mult ca ori cine, şi cari par’că apasă mai mult ca mmt decât Hajdudorog Mai multe de altă dată.

Nou ordin iu afacerea Episcopiei gr. cat. magh,

In foaia «Cultura creştină» nr. 17 să publică o rouă dispoziţie pontificală în afacerea serviciului divin d?ii no sa Episcopie. Prin acea scriptă se impune energic ca limbă liturgică c* a greaca şi se opreşte fölödre?*, limbei maghiare la liturgie, dându-l drept a o folosi numai la serviciile neiiturgic . Aceasta dispoziţie foaia numită o caracteri­zează de un fruct al acţiune* Episco­piei gr. c&t. române şi o publică eu oarecare bucurie şi satisfacţie înso­ţind u-o de următoarele cuvinte elogi­oase: «Tăcerea semnificativă a tuturor organelor maghiare do publicitate des­pre scrisoarea nunţiului este şi ea o dovadă mai mult, câ chestia maghiari­zării prin biserica catolică nu va ii cea mai succeasă m>şcaro de întărire a elementului maghiar». Noi nu putea împărtăşi întru toate aceasta piirere foarte optimistă a organului dela Blaj. După părerea noastră aceasta nouă dispoziţie poate să aducă ceva uşurare celor loviţi prin buia «Christifideles», dar numai în cazul, când Episcopatul nostru şi comitetul de 50 vor desvolta cuvenita energie, altcum aceasta nu va schimba nimic din urmările daunăcioase ai« bulei «Christîiideles».

Pentru noi conţine ceva uşurare pasajul următor din ncua dispoziţie şi deci nu e vorbă de rugăciunile publice, dar neliturgice, cu atât mai puţin de cele private, nici de predicarea cuvân­tului iui Dumnezeu..., care este a re face în limba vernacuiâ do care se fo­loseşte poporul, ba chiar şi în mat multe limbi, dacă una nu ar fi deajurs înţeleasă de toţi.

Din pasajul acesta reiese fără în­doială, că pontificele roman iasă comu­nelor bisericeşti dreptul de a-şi hotărî ele care limbă, ori limbi, să le folosească ia serviciile neiiturgice.

Dar, în cazul când comunele în urma nouei dispoziţii vor tăcea şi vor lăsa ca tacite noua superioritate bise­ricească să le impună ca limbă verna- cula şi înţeleasă d* toţi, cea maghiară, (dunei peste limba română şi graiul românesc ai acelor cumane să poate trage clopotul.

Deci, acum trebue ca acele co­mune să şi mauiieste dorinţa, ca ele doresc, ca în ele per integram, ori nu­mai îu parte să funcţioneze limba ro­mână ca limbă vernacuiâ, în un mod, care să ajungă ia urechile Romei.

Cum ar fi să fie aceasta manifes­tare trebue să preocupe pe aleşii nea­mului nostru şi ilustrul cor episcopesc.

Eu, după modesta nea părere, cred că mai întâi ar fi foarte consult daci s-ar convoca respectivele comune ia o consfătuire, unde fára nici o in­gerinţă să-şi aleagă ele limba verca- culă, ori limbile înţelese, dacă doresc două limbi.

Aceste coscluze să le subştearnă ia Roma prin o deputaţiuae condusă de unui din Episcopi.

întrebarea este cine sa conducă aceste adunări? Foarte natural ar fl ca ele să fia condus? şi convocata de preoţii şi protopopii acelor comune. Dar conducerea acestora nu ar duce la rezultat. Ştirn că orice mişcare în aceasta I privinţă organele adm, o taxează de a- gitaţîe contra 1. statului, pentru aceea nu ' a’ar cuveni, ca pe preoţii acai*. foarte j avizaţi la congrua statului încărcaţi cu i familie să-i expunem prigonirilor şi să ̂creăm din ei şi numai din ei martiri ai J bisericii şi neamului. Şi do o am voi să o facem nu ani isbuti

Convocarea şi conducerea acestor adunări ar cădea ori la sarcina co­mitetului de 50, sau a Episcopatului ori a amândurora In înţelege:©.

Eu cred. că chiar în urma nouei dispoziţii pontificale, fiecare Episcop din cd atacaţi are dreptul de a trimite un reprezentant al său, cares â întrebe acele comune în care limbă doresc că li sh facă funcţiunile «acre ueiit^rgico. In aceasta guvernul nu cred că are drp- tul să-i împedoce,,

Ar fi fost datoria ţa pontificelui, ca ei prin un reprezentam 4 său, să în­trebe acele comune înainte do a !e uoi cu noua Episcopie.

Nu ar strica dacă Episcopatul nos­tru ar cere el dela nunţiul papal ca prin un reprezentant ai său aâ se Şi­cul te acele comune, ca aşa acele să-şi poată esprima dorinţa faţă de noua dispoziţie, liber, neafiuite de organele statului. i

Asortiment enorm de mobile de prânzător, dormi- j

tor, salon şi odăi de domni. Comande după desin.

Serviciu punctual'Grünwald Fabrică de mobileBRAŞOV, Strada Porţii 33. Preţuri eftine. (26 17)

Nr. 250 -1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3,

Dacă vom sta în apatie, în spe­ranţă că vouă dispoziţie pontificală nu 8 m ilitariza poporul, îl vom verde. Un popor, oare la liturgie va nuzi o li«5i ne mai auzită, ia alte funcţii o Utl, care mi i este maternă în şcoală, Io conveniri nu vine în contact decât » oameni de altă limbă, ni oi chiar prin minua . napi po d-t conserva dra fDSlea limbei materne L’rRoma no* a p- ritas udaţi eă porumbjl fript nusboară ia gura niîîiiviiui.

Dup!i modest a mea părere ah*1 n 1 este M a n e opri Scripta pontificală a- paieşta (ie folosirea a două limbi Wuacule. O i cine ştie, câ a servi în o ii^i nuoiai acela poate care o cu- noaşto şi vorbeşte încă corect. Pentru a- c ua în ioţelcsui acelei scripte pontifi • ala, aed preot re ar servi în comune cii doua limbi vernaeule ar trefla1* să le şîie vorbi curat şi core't. Din iceasta cauză cred, că e o datorinţâ pentru ibsîrul nostru cor episeopesc. a in sensul acelei scripte să pretindă a candidaţii de preoţi aplicaţi în acele toina e iu care va fi decretată limba română de vernaculă ori decretată ca »2*a limbă eă o cunoască perfect, cea ce numai atunci să va putea când in se- laiuariui teologiei de Hajdudorog să va ropuoe liirba română. Ceace ar »rebui o pretindă Kpiscopatui iios'ru de a mă. Oo va tace Episcopatul nos-

I ?i comitetul do 50, nu pot să ştiu. doresc din inimă ca chestia nouei scripte papale să schimbe situaţia mai sp't) Dine. Doresc ca buuui Dzeu să

celor chemaţi înţelepciune spre uliii drumu potrivit, ca nu cumva togaudu-so ia rio-na, sa ni se râs- buuth >iiu v’am aat posibilitatea do a fi iiirma dar nu aţifăcuto«, i r guvern-1 bine zi ca: » ■?.» drept neuzat e neexis- lenu.

Un preot de pe La Cluj.

Situaţia Aromânilorîn Macedonia.

Pe Românii macedoneni îi agită o (bestie foarte importantă şi care cere i grabnică rezolvire din partea condu­ctorilor Români.

Se ştie că în urma înaintării ar­matelor celor patru puteri aliate teri- ariul din Macedonia pe care locuesc li Aromânii a fost ocupat, fie de bul- pri, 80 de Sârbi, fie de Greci.F Toţi aceştia şi în deosebi Bulgarii ţi Grecii n-au trăit in bună armonie |CU populaţiunea românească din Mace­donia.r Acum, ei devenind stăpânitori prin 'puterea armată a ţinuturilor locuite de Români, au crezut momentul oportun si se răzbune contra lor.

Astfel Grecii mai ale** au ucis câţiva fruntaşi aromâni, au schingiuit pe alţii, au ocupat Î11 sfârşit şoolile şi bisericile româneşti

Aromânii o-au cui să se plângăcontra acestor atrocităţi, n-au cui cere ajutor, de oarece imperiul otoman, ai tai cetăţeni nu mai are nici o putere la aceste ţinuturi.

Se îcţeJege, că situaţiunea aceasta »pus în îngrijorare pe toţi Aromânii din ţară, cari îşi văd familiile din a- eeste localităţi expuse sălbătâciei duş­manilor lor greci şi bulgari., Vineri seara mai mulţi din ei s-au tfjcunifc la sediul socieftăţoi macedo- tfflikâ din Bucureşti şi discutând a- £>astă gravă situaţiune, a hotărât să wâ guvernului român luarea sub pro-

1 statului, a elementului românesc Un Macedonia.

Acest iueru s-a cerut şi în întrunirea ni fost convocată pe ari Dumineca în nla Eforiei.

Adunarea societăţii noas­tre teatrale.

— Raportul général al comitetului M âţii pentru fond de teatru român iupre activitatea sa din anul 1911/12.—

(Urmare şi fine.)

Averea Societă ţii. Amănunte despro Întreaga gesţiune flnanţiară şi despre star«» averii Societăţii şi fondu­rilor Dr I. Mihu şi Procop. Cazotti, nu Vidăm la acest loc, căci Vă acludein, ciadnexe, raportul casaarului, Jurnalul de clisă, Bilanţul şi Inventarul, din care ie poate vedea felul cum a condu* Oo- nitetul administraţia averii Societăţii, in cadrul budgetului stabilit de ultima

adunare generală n’am eşit. Starea averiiSocietăţii cu finea lunei lui Iunie, când se îacheio exerciţiul financiar a! anului, a fost peate tot: cor. 552.967 93 Averea s’a sporit în anul din urmă cu cor. 24,130.49. întreaga avere a So­cietăţii : hârtii de valoare şi Iibele de depunere, se păstează şi acum, gratuit Ia institutul Albina Braşov.

Împreună cu rapoartele de cassâ Vă presentăm şi budgetul pentru anul 1912/23.

Membrii Societăţii sunt: a) funda­tori, cu taxa achitată; 128 şi-cu taxa în rate: 96, b) pe viaţă, cu taxa achi­tată 188 şi-cu tax*. în rate.* 690, c) or­dinari 171 şi d) ajutători; 5 Cu total Societatea are: 1279 membri. După cum se vede numărul mai mare de membri îl prezintă aceia, cari s’au înscris cu îndatorirea de a-şi plăti îaxe:e de membri, fundatori şi pe viaţă, în 10 rate anuale. Păcat însă, că din aceia prea puţini îşi împlinesc obligamentui luat cu ocaziunea înscrierii. Mulţi nici nu mai răspund provocărilor adresate de cassarul Societăţii. Deasemenea îşi achită neregulat taxele cei puţini mem­brii ordinari Introduşi în {listă. Dar şi dacă toţi şi-ar achita regulat taxele, totuşi n’am putea fi muiţămiţi cu acest număr de membri, fiind cu mult prea mic în raport cu numărul, ce reprezen­tăm noi în această ţară. Avem durerea a Vă comunica, tă anul trecut am per- dut mai mulţi membri şi anume pe: luiiu Cav, de Puşcariu membru funda­tor. Dr Traien Putici, Nicolae Dima (Hu­nedoara) Iacob Maca vei1: (Făgăraş) Ale­xandru Pop. (Cerneşti) Chirtop Vasile (Câmpeni) Gavrilă Vărtic (Bistriţa) mem­bri pe viaţă. Dr. Livia de Lemeuyi Dr Alexandru Pop (B laj)Drloan Boreia (Sibiu), Dr Stef. Erdelyi (Oraştie) mem­bri ordinari.

Biblioteca teatrală, edată de libră­ria Ciurcu, sub conducerea şi suprave­gherea Comitetului constă din 32 de numeri. In anul ultim s’au mai admis 3 piese, prelucrări din literatura fran­ceza, cari u’au ajuns încă sub tipării».

Anuarul Societăţii, pe anul 1910/11 a apărut în August şi s’a împărţit membrilor Societăţii; instituţiilor cul­turale, bărbaţi*oi distinşi ai neamului nostru.

Terminând cu acestea raportul nostru genera1, ne rugăm, ca onorata adunare generală să binevoiascâ:

1) să ia în general la cunoştinţă raportul despre activitatea Comitetului ;

2) să-şi exprime condoienţele faţă de membrii decedaţi ai Societăţii.

3) Să aducă hotărâre în chestiu­nea demisiunii din comitet a dlui An- toniu Mocsonyi de Foen.

4) Să aprobe angajarea pe un an a diui Dr. Horia Petra Petrescu iu condiţiile arătate în ace^t raport.

5) Să admită întrebuinţarea fon­dului disponibil — conform planului de acţiune *1 ultim, ai pt. A spre scopul indicat atât iu acest raport, cât şi în proiectul do budget.

6) cenzurând socotelile, actele şi registrele de cassă ale exerciţiului fi­nanciar 1911/12 atât cu privire ia ave- rea Societăţii, cât şi a fondurilor : Dr. 1. Mlhu şi Procop. Cazotti, şi găsindu-ie iu ordine să dea Comitetului absoiu- lo ru l;

7) să admită budgetul prezentat pentru anul 1912/13, atât în ce pri­veşte distribuirea venitului averii So­cietăţii, cât şi al fondurilor: Dr. I. Mihu şi Procop. Cazotti.

Din şedinţa Comitetului Societăţi pentru fond de teatru român, ţinută In Biaşov ia 1/14 Noemvrie u. 1912.

Virgil Oniţiu v. prezident.

Dr. losif Blayu secretar.

Ş T i R I .-- 12 Noemvrie v. 1912.

N o i m e m b r i i p e v ie a ţ ă l a s o c ie ­ta te a n o a s t r ă t e a t r a lă s’au mai în­scris dintre învăţătorii noştri bra­şoveni, precum aflăm, d-nii Candid Muştea jun. şi Ionel Baboie.

Trăiască!

Psntru fondul ziariştilor români.D-nul Victor iciozan, candidat de preot din Băseşti (Caraş-Severiu) a trimis prin adm. »Drapelului« 10 cor. pentru fon­dul ziariştilor români, din prilejui cunu­niei sale cu d-şoara Cornelia M. Răbă- gia, fiica preotului din Drinova. Să tră­iască !

Logodnă. Eugenia Pop şi Oheorghe Catari fldanţaţi. — 18 Noemvie 1912. Morlaca—Tur.

Pentru Soc de lectură din Giiy.Rev. d-n canonic din Blaj Lr. Va sile

Suciu, vicepresidentul Asociaţiuneî, a trimis pentru Societatea de lectură din Cluj, al cărei membru protector a fost ales, suma de 50 coroane. Primească binevoitorul donator sincere mulţumiri. — Comitetul.

Ştiri diQ România. Duminecă în 18 Noemvrie se va deschide în sala A te­neului din Bucureşti congresul agricol, organizat de Societatea română de agri­cultură. La accrt congres, care va dura 3 z'le, vor trata problemele cele mai actuale ale plugăriei, profesori, agronomi şi agricultori de o reputaţiune stabilită. Cu acest prilej în seara de 19 Nov. se va da un festival artistic în aula Ate­neului român. Festivalul se va deschide prin o conferinţă asupra trecutului a- griculturei româneşti, ţinută de d*l prof Neculae lo r ga.

— Asupra focului dela fabrica de petrol > Lumina* din Ploeşti se mai a* nunţă: Incendiul a fost stins, salvate fiind toate rezervoarele cu petrol din jurul fabrice!- Pagubele se ridică la a* proape 100 mii lei. Fâcându-se apelul lucrătorilor, s-a stabilit că nici unul din ei nu lipseşte, deci nu e de înregistrat nici o victimă omenească.

Prima conductă de gaz metan. DinTârgul-Mureşului se anunţă, că a-au în­ceput lucrările pentru construirea pri­mei conducte de gaz metan, care por­nind din Şermăşei va trece prin Balda, Fr&ta şi Agârbiciu până la Turda, o d stanţă de 52 cbilometri. In Turda se va folosi pentru fabrica chemică, ce se înfiinţează acum, cantitatea de 80.000 metri cubici de gaz metan pe zi, iar pentru oraşul Turcia s-a socotit cantita­tea de 60.000 metri cubici. Din Turda conducta va fi continuată până în Uioara, adecă pe o distanţă de 26 chilometri. Pe întreagă linia acestei conducte se vor înfiinţa trei staţiuni de compre­siune: în Şermăşei, Balda şi Turda. Cheltuelile pentru instalarea conductei se urcă la suma do l '/2 milion co­roane, din care 1 milion tace costul conductei până la Turcia.

Războiul din Africa ds sud între englezi şi buri, a costat pe satul brita­nic suma rotundă de cinci miliarde mărci Revis*a „Internaciona Socialisto“ , arată oe s’ar fi putut face cu banii aceştia. Din suma de cinci miliarde mărci s’ar fi putut construi: 100 orăşele cu grădini cu câte 100 ) de case, costând fiecare câte 25.000 franci; 2 milioane pensiuni pentru bătrâni, adică 625 franci anual pentru fiecare; 1000 de parcuri publice, pea'ru câte 625.000 franci; 50.000 case cu cinci pâoâ la opt odăi, cu odaie do baie şi o grădină, costând fiecare casă10,000 franci; 500.000 grădini de familie costând 625 franci flecare; 1250 clă­diri pentru scopuri culturale, cu preţul de 250.000 franci; 100 locuinţe pentru cei fara adăpost pentru 1.250.000 franci. 500 case de bolnavi pentru2 50,000 franci, 200 şcoli superioare pentru 625.000 franci; 100 biblioteci publice pentru 500 000 franci; 100 băi populare pen­tru 500.000 franci; 200 case pentru săraci, costând 250.000 franci; 50 case de orfani costând 1.250.000 franci; 20 şcoli pentru 1.250.000 franci; 200 bărci de salvare, costând 18.750 franci; 100 spitale plutitoare pentru marinari, costând 250.000 franci; 10 sanatorii de mare pentru 2.500.000 franci; 1000 case populare pentru 25 000 franci; 20 aziluri pentru suma de 1.250.000 franci. Toate aceste instaiaţiuni şt aşezăminte cultu­rale ar fi necesitat cam suma cheltuită în războiul amintit.

Noul episcop sârbesc de Buda. Delaalegerea lui Lucian Begdauovici de pa­triarh în Carloviţ, episcopia gr. or. sâr­bească de Buda, al cărei conducător fu­sese patriarhul, a rămas vacantă. Se zvonise în urmă, că această episcopie se va desfiinţa, acum însă se afirmă, că episcopia de Buda va rămânea şi pe mai departe şi că noul ei episcop va fi Dr. George Zslbkovics.

De teama războiului. Din Cernăuţise anunţă, că în urma zvonurilor de mobilizare, populaţia a asaltat eri toate băncile pentru a-şi ridici depunerile. Aglomeraţia şi agitaţia luase proporţii atât de mari, încât a trebuit să inter­vină poliţia, ga să susţină ordine -u

Gbeitueiilo stâtulor pentru milita­rism şl pentru instrucţia populară. Dăm câteva date, din cari se poate vedea interesul ce-1 poartă stăpânitorii pentru susţinerea şi întărirea militarismului şi şi pentru luminarea păturilor populare. Iată ce cheltuesc statele europene în cursul unui an:

Austria cheltueşte pentru armată 292 milioane, pentru cultura poporului 193 milioane; Ungaria pentru armată 172 milioane, pentru cultura poporului 40 milioane; Germania, pentru armată,

1112 milioane, pentru cultura poporu­lui, 372 milioane; Franţa, pentru arma­tă, 1044 milioane, pentru cultura popo­rului, 293 milioane; Anglia, pentru ar­mată, 1655 milioane, pentru cultura poporului, 375 milioane; Italia, pentru armată, 409 milioane, pentru cultura poporului 64 milioane; Rusia, pentru armată, 768 milioane pentru cultura poporului 60 milioane ; Spania, pentru armată, 180 milioane, pentru cultura poporului 45 milioane ; Belgia, pentru armată, 63 milioane, pentru cultura po­porului 15 milioane; Danemarca, pentru armată, 24 milioane, pentru cultura po­porului 11 milioane; Svedia, pentru ar­mată, 85 milioane, pentru cultura po­porului 19 milioane; Serbia, pentru ar­mată, 20 milioane, pentru cultura po­porului 6 milioane; România, pentru armată 42 milionne, pentru cultura po­porului 20 milioane; Olanda pentru ar­mată 90 milioane, pentru cultura po­porului 20 milioane; Norvegia, pentru armată 25 milioane, pentru cultura po­porului 14 milioane; Portugalia pentru armată 49 milioane, pentru cultura po­porului 3 milioane; Grecia pentru ar­mată 27 milioane, pentru cultura popo­rului 5 milioane;

In total statele europene cheltu esc pentru militarism 6233 milioane, iar pentru şcoale şi biserici, nici a patra parte (1450 milioane).

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului .* Své lcely şi l ié t i , fabrică de mobile.

iiifl Braşoî şi Ţara-Bârsei.Conferenţeîe despărţământului

»Braşov« al „Asociaţiuneî“. După cum suntem informaţi seria de con ferenţe, care este plănuită pentru iarna aceasta în Braşov, se va in- ceps Dumineca viitoare, în 1 Dec.n. Primul conferenţiar va fi d-1 Dr. Horia Petra-Petreseu. Vom informa publicul cetitor la timp despre programul stabilit.

In biserica Sf. Adormiri din ce­tate a oficiat eri pentru primadată noul nostru preot militar d-1 llie Hociotâ, rostind o predică ocazională în faţa soldaţilor români din garnizoana ora­şului. După serviciul divin s’a oficiat un parastas întru pomenirea de veci a binefăcătorului Asociaţiuneî meseriaşi­lor noştri Mihaiu Stroiescu şi a mem­brilor ei fundatori, la care au asistat în corpore membrii Asociaţiuneî în frunte cu preşedintele P. Pop.

După amiazi s’au împărţit haine şi încălţăminte ucenicilor ocrotiţi de Asociaţiunea meseriaşilor.

Transferarea soldaţilor supranu- mărari în rezerva de întregire. Magistra­tul oraşului publică următorul avis: Pă rinţii recruţilor înrolaţi anul acesta în armată, cari doresc ca din motive pon- deroas i familiare fii lor să fie trecuţi în rezsrva suplinitoare (Erzatzrezerve), se încuaoştiinieazâ, câ terminul final pentru petiţiile de scurire s’a prelungit până ia începutul lunei Decemvrie. A* mănuate dă secţia magistratului.

Tragere la tir. Se aduce la cu­noştinţa publică, că în 26 a lunei cur. dela oarele 8—11 a. m. vor avea loc exerciţii de tragere la tir pe locul de puşcat, de câtrâ Cristian.

Pesta porcină a încetat cu ziua de azi pe teritoriul oraşului.

Apollo-Bioskop. Marţi şi Mercuri în 26 şi 27 Noemvrie: Târg în Ame­rica (vedere). Flota austro-ungarâ (ve­dere). Prinzătoare de muşte (humor). Bunii cetăţeni (humor). Proba de foc (dramă) 500 metri. Cu singurul drept de jucat, noutate senzaţională: »Bă­nuiala« (dramă în 3 acte) filmul lung 1500 metri.

Afară diu program: »Face râu, cu părere de rău«. Amantul nevestei (dramă socia’ă senzaţională în 3 acte) filmul lung 1500 metri.

Joi şi Vineri program nou.

Adunare învâţătorească.— Desp. Bia-Sânmărtin. —

Despârţâmâutul Bir» Sânmărtin al Re niufli învăţător lor gr.- cat. din Arbidiecezâ ai-a ţiuut adunarea gene­rală de toamnă la 19 Noemvrie st. n. a. c. în comuna Jidvem.

Pe când a ajuns în fruntea aces­tui despărţământ învăţătorul Demetriu L. Todoran, în rândurile învăţâtorimei din acest ţinut se observă o nouă pul- zaţiune de vi aţă.

Se retn arcă şi de data aceasta in­teresul viu al învăţătorilor, căci s-au prezentat în număr aproape complect.

După punctele din program se În­cinge o vie discuţie asupra tem ei: «Cum s’ar putea propune mai cu succes limba română in şcol. poporale? Cu marebu* curie am ascultat espunerile instructive ale d-lui loma Cocişiu. Se întreprinde o nouă colectă între cei prezenţi In fa­vorul orfelinatului încasându-se 14 cor. Suma totală colectată de acest despăr­ţământ e preste 200 cor.

Cu mulţumire sufletească pot a- firma, că învăţătorimea acestui desp. conşUe de chemare* sa impusă de in­teresele neamului a cărui slujbaşi sun­tem în zbuciumul de a afla mijloacele pentru satisfacerea îndatoririlor multi­ple, a întâlnit un bun părinte şi un sincer iscusit tovarăş de drum în per­soana domnului protopop losif Lita.

Se constată şi de data aceasta faptul dureros, că nici la aiunarea a- ceasta preoţimea de pe aici nu a ţinut de cuviinţă să ia parte, dovedind o ne- Interesare faţă de chestiunile şcoaiei cari sunt chestiunile de vieaţă ale nea­mului. Trist lucru.

Vasile Abusian, învăţător.

C'ărfA ş i reviste*Au apărut:

Cauzele dezastrelor noastre de /. Ursu, prof. universitar. — Arad, 1912. Tipogr. «Concordia». Soc. pe acţii.

Calendariu pe anul comun dela Christos 1913, Întocmit după gradurile şi clima Ungariei şi a României. Asul al şasezeci şi doilea. — Sibiiu. Editura şi tiparul tipografiei arhidiecezane. Pre­ţul 80 fii.

A apărut şi se află de vânzare la redacţia ziarului » Gazeta Transilvanieit, Bjdrnsterne Bj5rnson »Tânăra păreche«: piesă în două acte. Tradusă de Petre Cârsteanu. Preţul 40 fileri.

Venitul acestei broşuri este destinat » Fondului ziariştilor români din Un­garia«.

TIMEŞTIRI.BudapeSta} 25 Nov. (Prin tele­

fon) Socialiştii şi opoziţia au ţinnt eri o impozantă adunare contra războiului şi pentru votul univer­sal. S-a demonstrat contra guver­nului. Iscându se tumulturi a in­tervenit poliţia. Sunt numeroşi ră­niţi.

— Şedinţa de azi a camerei a fost de scurtă durată. Opoziţia, fiind parlamentul încanjurat de gendarmi, n-a participat la şe­dinţă.

Rusia sprigineşte postulatul Sftr- biei de-a obţine portul la Adriatică. Se confirme mobilizările şi monarhia, Ger­mania şi Rusia. Principele Henric al Prusiei a plecat la Petersburg. China şi Iaponia mobilizează trupe la gra­niţele Rusiei.

POŞTA ADMINISTRAŢIUNEI.Aur* Oaneea, par. In Baoifalu. Tri-

mite-ţi ca taxă de publicare 6 cor. Atonoi se va publica.

d. Cit. (O idee) Noi trebue să. ”ştîm cine ne scrie. Oomunicaţi>ne numele.

EL €r. in Z iir ie lt Merge cu ziua de azi. Te rugăm a ne scrie când şi când.,

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp

Redactor responzabii: loan Brotea.

U ş o r c a p e a n a . M a i t r a in ic e c a p ie le a -Despro avantajele

călcâe de gumirecunoscute

Pentru comoditatea cumpărătorilor din Transilvania, am deschis o Filială în stil mare în B ra şo v , strada porţii Nr. 60.Biinte de a vă procura mobile, vizitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabiiă de concurenţa, având cel mai mare deposit

Fabrică de mobile Székely şi RétiJHarogvásárhely, Széchenyi-ter 47. Braşov, Strada Porţii 60.

........................Se creditează^: fără urcarea preţului şi plată în rate.................................

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

I nr m mhbbm m m — warnimai mareAm onoare a aduce la cunoştinţa Onor. mei muştirii din Braşov şi împrejurime, că în urma circulaţiei streinilor do

peste vara — devenită obiceiu în oraşul nostru — prăvălia mea de

haine nentrn bărbaţi, b ie ţ i copii ei fetiteam aranjat-o cu cel mai bogat şi mai iin asortiment de haine confecţionate, esclusiv, la comandă. — Din acest depozit, după ce partea cea mai mare a fost cumpărată peste vară, mai ales, de streinii vizitatori, — au mai rămas, între altele:

Pardesiuri de toamnă, paltoane de iarnă, blăni pentru orăşeni şi voiajori, şolovari, haine pentru bărbaţi, băeţi copii şi fetiţe,pe cari le vând cu cele mai moderate preţuri, oferind astfel oricui ocazia ca cu bani puţini să-şi poată procura haine fine, pregătite la comandă.

Rog sprijinul binevoitor şi cât mai multe comande din partea Onor. public.

Cu deosebită stimă

Succesorul N. P. Goldmann: SAMUEL L1P0T.Braşov, Târgul Inului 33. (Palatul Cell).

Magazin special pentru Linoleum Muşama şi mărfuri de gumi.

Braşov, Strada vămei 9 9 (C o lţ o l d e là S t r . M ih a e l WeiSSOnor. public se invita a visita prăvălia fără a fi silit a

cumpăra. Preliminare de spese şi informaţi uni se dau bucuros. Mostre se trimit gratia şi franco.

Industria Linoleum.

în fiecare stil şi execuţie, s e gă ­sesc ieftine, şi pe lângă cele mai avantajicase condiţii la

Asociaţiunea de vânzare de mobile,S tx e tc L a V ă x a â i ^Tr© 3 6 .

Tot aci se găsesc; dormitoare, elegaiste* sofirage?!!, odăi pentru domni şi alte aran­

jamente interioare.Covoare de Tolnay :u preţui febricei sa capătă numai aici

— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

Pălării pentru dame!!!De genre cel mai fin, în Velour, Fiuche, Ca­tifea, şi Pâslă de mătase, en preţuri miracu­

loase de ieftine la

M . L O T T ch

f!ţ!141my-iM'v.iilfl\tâlUfjm!:ii

ic vienesB R A Ş O V , Strada Porţi 32.

m

t ir*Ţ0

ratai

invenţie nouă!Inventată de Ilende Gerfleljff tinichigiu şi Hosszu Victor------ 2 T © c c u la r I u . e c o x a .o a x o .ic .înregistrată sub Nr. 21,803 la oficiul r. u avantajele tocularu- Jui: 50— 60# curăţă lemnele, fiind ca gazurile ce ese din leum se ard de tot. 1. Ferbe şi frige mai curând, 2. Olanele nu trebue căptuşite Preţul unui facular de a 10 cor. însus.

Pe sama hotelierilor, cafegiilor, şi fabricanţilor, lucrat din cei mai bun material, după preimilnar de spese şi măsură.

Com&ude se poate face la ffe**de Cîergely, tinichigiu Strada Neagră Nr. 19, Braşov.

Tot acolo se poa c Sma vi dere, fă ră a enm păra.

JNr. 14460/912.

Publicaţie de licitare oficioasă.In scop de a se încassa contribuţiile neplătite la vreme restan

ţele dărilor de stat, taxele şi aruncările, conform disposiţiilor §§ lor 67— 74 din Art. de Lege X L IV din 1883 am ordonat a sc ţinea i* citaţiune publică pentrn vânzarea obiectelor zălogite.

Locul ţinerii licitaţiunei.in La zi de licitaţie în Brassó, Brassó, Piaţa Francisc Iosif, 6

Decemvrie 1912 la 9 ore a. m.In a ii-a zi de licitaţie în Brassó, Piaţa Francisc Iosif 7 Decem­

vrie 1912 la 9 oare a. m,

Descrierea obiectelor zălogite.1. Mobile de casă şi ornamente 3001 cor. 2. Pian 200 cor. 3.

Pianin 100 cor. 4. Ceasuri 75 cor. 5. Maşini de scris 450 cor. 6. Inel cu petrii de briliant 100 cor. 7. Măşini de cusut 290 cor. 8. Cisme 50 cor. 9. Animale de cară 980 cor.

Condiţiile de licitare.1. in ziua primă de licitaţie se vor pune în vânzare toate obie»-

fcole zălcgite, al căror preţ nu trec peste 100 cor. vânzându-se în orice caz şi sub preţul de estimare, dacă se vor oferi pe cel puţin 3/4 d n preţul de estimare.

2. La a II a zi de licitaţie se vor vinde toate obiectele zălogi.e fără considerare, dacă se ofere pe ele chiar mai puţin ca s/4 par.e din preţul de estimare, putând a le cumpăra acela, care au ofeiit mai mult.

3. Preţul de cumpărare are a se depune imediat în bani gata.

Brassó, în 23 Noemvire 1912.

Oficiul de dare orăşenesc.

Âvis.Din cauza sezonului înainta

se vinde cu preţ foarte iei' tin

Pălării de dameîn localul cu pălării de dam«

Iohanna Schmidt, <1 -3 Strada Prundului Nr. 9.

Băutură es« lentă şi cuţ hun, care | duce sânge Recomandaţi medici conţi boalei de am mie, lipsă i sânge, nervoşi tate, reconn

lescenţă. '— Influinţea a producerii sângelui, int&rind muşchii şi nerii dă apetit Ară a avea ceva urmii neplăcute asupra stomacului sau I dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor una mică Cor. 2.— . Se eapălă farmaciile.

Depozitul principal la:

GUIDO FABRITIUSfa rm a tla t in S lb tla .

Aviz.Am onoare a face cunoici

prea onoratului public, că de lumea cunoscută „ Halva1 poate căpăta şi procura totdeam proaspătă la subscrisul producei atât en detaile cât şi en gros,

Ou toată stimaS e r k is Agop,

*_80 Braşov, Strada aţei

Reisz Miksa, Fabr i că de mobi leBékéscsaba, nagyvárad, Braşov,^ vamei 3 2.

Mobile de calitate superioară de tâmplărie şi tapeţate. — Cu preţuri convenabile pe lângă 'garanţie. Aranjament complect de locuinţe. Planuri industriale artistie. Contoar de desemn. Planuri gratuite.

Telefon 513,

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU, BRANIfcSCE & COMP: BRAŞOV.