Vorbele lui rlmdn agl]ate acolo, in bezna care ne desparte glasurile.Uneori glseam alinare aici, dar, in ultimele trei luni, am g6sit numainelinigte. Spaliul acesta a devenit mai degrabd o ascunzitoare laindemind. Nu pentru mine, ci pentru el. MI dureau degetele, aga c[mi le-am relaxat, flr[ si-mi dau seama cAt de tare strdnsesem pdnd

atunci telefonul mobil.Colega mea de camerl, Raegan, stitea cu picioarele incrucigate

lingi valiza mea deschisl de pe pat' Nu qtiu ce expresie aveam pefa$, dar a flcut-o sI mi prindi de mini. T/.? a goptit ea.

Am dat din cap.

- Te rog, pofi sI spui ceva? a intrebat T.].

- Ce vrei s[ spun? Mi-am impachetat lucrurile. Mi-am luatliber. Hank i-a dat deja lui |orie turele mele.

- Mi simt ca un mare dobitoc. Mi-ar pllcea s[ nu fie necesarsi plec, dar te-am avertizat. Cdnd am un proiect in desfrgurare, potfi chemat in orice moment. Daci ai nevoie de ajutor cu chiria sau dealtceva...

ro Dulcea uitare

Jamie McGuire 1l

- Nu weau banii tii, i-am spus gi m-am frecat la ochi.

- Credeam ci va fi un weekend pe cinste' Dumnezeu imi e

martor.

- Eu credeam cE mAine dimineafl md urc ln avion, in schimb,

m[ suni gi-mi spui c[ nu pot veni. Din nou.

- $tiu c[ ai senzafia ci sunt un mizerabil. ili lur c[ le-am spus

ci am planuri importante. Dar cAnd intervine ceva, Cami..' trebuie

si-mi fac meseria.

Mi-am $ters o lacriml de pe obraz, dar nu l-am ldsat s[-qi dea

seama ce pling. Mi-am stlpinit tremurul din voce.

- $i vii acasl de Ziua Recunogtinfei, atunci?

El a oftat.

- Aga vreau. Dar nu qtiu dacl pot. Depinde dacd se terminl

asta. Chiar mi-e dor de tine. Mult. Nici mie nu-mi place situalia.

- O s[ ai vreodat[ un Program mai bun? am intrebat eu'

I-a luat mai mult decdt ar fi trebuit s[-mi rdspundi.

- $i dac[ [!aE spune ci probabil nu?

Am ridicat din sprincene. M[ aqteptam la acest rlspuns, dar nu

m[ aqteptam s[ fie atit de... sincer.

- lmi pare r[u, a zis el.

Mi l-am imaginat cum se crispeazl.

- Tocmai am ajuns la aeroport. Trebuie s[ inchid.* Da, bine. Vorbim mai incolo.

Mi-am forlat vocea si sune egal. Nu voiam si par supirati. Nu

voiam s[ creadl c[ sunt slab[ sau sentimentali. El era puternic qi

increzitor gi ftcea ce avea de flcut flrl si se pl6ngi. incercam s[ fiu

qi eu aEa, de dragul lui. Dac[ m-aq fi viiclrit pentru ceva ce el nu

putea rezova, n-ar fi ajutat cu nimic.

El a oftat din nou.

- $tiu ci nu ml crezi, dar te iubesc.

- Te cred, i-am zis, gi chiar il credeam.

Am apisat butonul rogu de pe ecran gi nli-am llsat telefonul s[

cadi pe pat.

Raegan era deja gata si-mi panseze rinile.

- L-au chemat la munc[?

Am dat din cap.

- Atunci, poate c[ voi doi va trebui sI fi]i pur gi simplu spon-

tani. Poate il surprinzi cu o vizitl gi, dacl e chemat cit timp eqti

acolo, il poli aqtepta. Cind se intoarce, continuali de unde ali r[mas.

- Poate.

M-a strAns de mtn[.

- Sau poate e un robofel care ar trebui si inceteze si creadi cislujba lui e mai importanti decit tine?

Am clitinat din cap.

- A muncit din greu pentru slujba asta.

- Nici mlcar nu qtii cu ce se ocupi.

- f,i-am spus. Se folosegte de diplomd. Se specializeaziinanalizlstatistic[ 9i reconfigurarea datelor, orice ar insemna asta.

Mi-a aruncat o privire suspicioasl.

- Mda, gi mi-ai mai spus sd pistrez asta secret. Ceea ce mI face

s[ cred ce nu e in totalitate sincer cu tine.

M-am ridicat gi mi-am golit valiza, virsdnd tot ce era in ea pe

cuverturi. De obicei imi flceam patul doar cind impachetam, aqa ciam observat acum materialul de un albastru-deschis al cuverturii, cu

cateva tentacule bleumarin de caracatif[ deasupra ei. T.I. o ura, dar

mie imi plicea si mI simt imbrifigati in timp ce dormeam. Cameramea era compusi din lucruri ciudate qi neprevizute, dar aEa eram,

de fapt, qi eu.

Raegan a scotocit prin grlmada de haine gi a scos o bluz[ neagricu umerii goi gi partea din fate strategic sfigiat[.

- Avem amindoui noaptea liberi. Ar trebui s[ iegim. Si ne

serveascl qi noui bdutura cineva o datl in via]d.

I-am smuls bluza din mdn[ 9i am studiat-o in timp ce migAndeam la propunerea ei.

- Ai dreptate. Aga ar trebui. Luim magina ta sau $trumful?Raegan a ridicat din umeri.

rz Dulcea uitare

Iamie Mccuire 13

- Eu aproape ci nu mai am benzini gi nici nu primim baniipdni mdine.

- Atunci luim $trumful.Dup[ o turi rapidI la baie, Raegan gi cu mine am sdrit in feepul

meu vechi qi modificat, de culoare albastru-deschis. Nu era in cea

mai buni forml, dar, la un moment dat, cineva avusese suficienti

viziune gi dragoste incdt si-l transforme intr-un hibrid intre un |eep

9i o camioneti. Odrasla risfllatl care renunfase la facultate qi care

fusese stlpina $trumfului intre acel proprietar gi mine nu l-a iubitla fel de mult. Pernele de pe scaune se vedeau in locurile unde pielea

neagrd se rupsese, mocheta avea g[uri de $gari gi pete, iar plafo-

niera trebuia inlocuiti, dar aceastl neglijenfl a insemnat c[ am dat

mai pulini bani, iar un autoturism aproape gratis era cel mai potrivit.Mi-am prins centura de siguranli qi am bigat cheia in contact.

- Si spun o rugiciune? a intrebat Raegan.

Am rlsucit cheia, iar $trumfirl a scos un zbdrndit bolnlvicios.Motorul a inceput si bolboroseasci, apoi sI toarci, si amdndoud

am aplaudat. Plrinlii mei au crescut patru copii dintr-un salariu de

muncitorin fabricl. Nu le-am cerutniciodatlsimd ajute s[-mi cumplro maginl, ci m-am angajat la magazinul local de inghelati cind am

implinit cincisprezece ani gi am pus deoparte ISZ de dolari qi u cenfi.

$trumfrrl nu era deloc magina la care visasem in copilirie, dar 55o de

dolari miau cumpdrat independenla, iar asta era ceva neprefuit.

Douizeci de minute mai tArziu, Raegan qi cu mine eram incealalt[ parte a oragului qi strlbiteam parcarca cu pietrig de la Red

Door incet gi uniform, de parc[ am fi fost filmate in timp ce ne

flceam intrarea pe un soundtrack gmecher de tot.

Kody stitea la intrare, cu miinile lui mari cit capul meu. Ne-a

lintuit cu privirea in timp ce ne apropiam.

- Cir[ile de identitate.

- Du-te dracului! s-a ristit Raegan. Lucrlm aici. $tii cdfi ani

avem.

El a ridicat din umeri.

- Tot trebuie si-mi aritati nigte acte.

M-am lncruntat la Raegan, iar ea gi-a dat ochii peste cap, scoto-

cind ln buzunarul de la spate.

- Dac[ nici pAn[ acum nu $tii celi ani am, avem o problem[.

- Haide, Raegan. Nu m[ mai bate la cap gi lasi-m[ si vtrd drlco-

venia.

- Ultima dati cdnd te-am llsat si vezi ceva nu m-ai mai sunat

trei zile.

El s-a crispat.

- N-o s[ treci niciodat[ peste faza aia, nu-i aga?

Raegan i-a aruncat cardul de identitate lui Kody, iar acesta l-a

prins la piept. S-a uitat fix la el qi apoi i l-a lnapoiat, privindu-milntrebltor. I-am dat permisul de conducere.

- Credeam c[ eqti plecatl din ora9, a zis gi a privit ln jos lnainte

de a-mi da lnapoi cardul de plastic sublire,

- Poveste lungl, am spus gi mi-am lndesat permisul ln buzu-

narul de la spate.

|eangii lmi erau atit de strAmti,lncdt m[ miram c[ mai lnclpuse

ceva ln ei, in afari de propriul meu fund.

Kody a deschis uga rogie imensi, iar Raegan i-a zimbit dulce.

- Mulfumesc, dragule.

- Te iubesc. S[ fii cuminte.

- Mereu sunt cuminte, a zis ea gi i-a flcut cu ochiul.

- Ne vedem cind ies de la muncl?

- Da.

M-a tras dincolo de uqi.

- Suntefi cel mai ciudat cuplu din lume, i-am zis eu cu voce

tare, ca s[ acoplr muzica.

Basul imi vibra in piept gi eram destul de sigurl c[ fiecare sunet

imi ftcea oasele sd tremure.

- Da, a repetat Raegan.

Ringul de dans era deja aglomerat cu puqti de la facultate, tran-

spirali gi beli. Primul semestru era in plin[ desfrgurare. Raegan s-a

r4 Dulcea uitare

Jamie Mccuire t5

indreptat c[tre bar qi s-a agezat la capltul acestuia. Jorie i-a flcut cu

ochiul,

- Vreli sI v[ eliberez nigte scaune? a intrebat ea.

Raegan a scuturat din cap"

- Faci asta pentru cd vrei bacgigul meu de asear[!

Jorie a izbucnit ln rAs" Plrul lung 9i platinat i se revlrsa in valuri

peste umeri, cu c$teva guvile negre. Purta o rochip neagr[ scurt[qi bocanci militari gi apisa butoanele casei de marcat ca s[ cheme

pe cineva ln timp ce vorbea cu noi. Toate lnvtrfaserlm s[ facem mai

multe lucruri deodatl gi sd ne migclm de parc[ fiecare bacqig era de

roo de dolari. Daci serveai suficient de rapid, aveai gansa si ajungi

la barul din partea de est, iar bacgigurile dintr-un weekend de acolo

erau echivalente cu o lun[ muncitl ln mod obiqnuit.

Acolo eram eu barmanili de un an, la doar trei luni dupl ce

fusesem angajatl la Red Door. Raegan lucra chiar lAngl mine qi

lmpreun[ plstram maginlria unstr la perfec]ie. forie gi cealalti

barmanild, Blia, serveau la barul din partea de sud, dinspre intrare.

Acesta era practic un chiogc, de-asta le pllcea la nebunie c$nd eu sau

Raegan eram plecate din orag.

- Deci? Ce vre[i s[ befi? a lntrebat iorie.Raegan s-a uitat la mine, apoi din nou la forie.

- Whisky cu l[mdie.

M-am strimbat"

- Eu flri llmiie, te rog.

Dupi ce |orie ne-a dat bduturile, Raegan gi cu mine am gisit o masl

liber[ gi ne-am a$ezat, uimite de bafta noastr[. in weekend era mereu

aglomerat qi o masl liberl la orazece gi jumltate nu era ceva obignuit.

f,ineam in mAn[ un pachet nou-nouf de flglri gi l-am lovit ugor

cu palma ca s[ le aranjez, apoi am rupt plasticul, deschizdndu-I. Degi

la Red aerul era atAt de imbicsit incdt simplul fapt de a fi acolo m[{Icea si simt cl fumam un pachet de }igiri deodati, era plicut sistau la o masi 9i sl mi relaxez. Cind lucram, aveiun de obicei timp

doar pentru un fum, iar restul |ignrii il aruncam.