OSTALIONUL,,

Fondator Emil PROªCAN

PPMã tot

plimb prin nã-dejdea acestuitimp, acestuipãmânt ºi daumereu de tineascuns, pre-cum copilãriacelor ce numai pot plân-

ge, precum locurile devenite acum deºarte, pre-cum viaþa celor mai mulþi!

Te caut peste tot unde pãmântul îºiplânge nevoia mâgâierilor tale! Te caut princâmpurile goale, prin ascunjiºurile dealurilor, înurmele pãdurilor retezate, prin privirile rãtãciteal neantulului ireversibil ºi prin toate colþurileaºteptãrii!

Te caut sã te dojenesc, sã te mângâi, sãte îmbrãþiºez, sã mã conving cã exiºti! Te cautsã sper, sã pot sã mai sper, sã-mi pot chema într-o zi de dumincã toþi copii acasã sã mâncãmîmpreunã ºi sã încercãm sã vorbim! Da, sã vor-bim! Aºa cum se întâmpla la masa de sub teiuldin curtea ta când þi se umplea sufletul debucurie ascultându-i pe fiecare. Te bucurai ºi nuschiþai nici un zâmbet! „Bucuriile ºi necazuriletrebuiesc þinute numai în tine! Dacã le dai dru-mul te sãrãcesc ºi-þi poþi pune pezevenchii decopii pe niºte gânduri pentru care nu suntpregãtiþi”, aºa spuneai!

Fãrã tine viaþa se mutã definitiv încer! Te intuiesc ºi te simt prin toate locurile ceau fost copilãria cuiva ºi ºtiu cã trãieºti în fiecaredin noi, acolo de unde ne vine zâmbetul,întristarea ºi putinþa de a înþelege tot ce esteneînþeles. Nu poþi fi ucis de nimeni ºi nimic,Exiºti pe undeva ºi peste tot, faci parte din viaþapãmântului ºi vei exista atâta timp cât ºi el vafii! Mã gândesc cã lipsa ta are cu siguranþã unmotiv ºi nu aº vrea sã te tulbur.

Întreg pãmântul îþi trãieºte jalea, tris-teþea, tãcerea... Lipsa ta se simte zguduitor pestetot! Ceva din identitatea noastrã s-a pierdut peundeva! Amintirile despre tine ºi desprecopilãriile lumii sunt rãstignite în cãutãri împi-etrite!

Þesala, plugul, grapa, hamul, coasa,jugul cu reste, fluierul, chimirul, buciumul,cãruþa, sania de lemn, teascul, lojniþa, rodanul,arcerul, teocul, secera, putineiul..., sunt prãfuitecu uitare, tãcere ºi inutilitate. Casele învelite cuºindrilã au pereþii crãpaþi, precum obrazul tãutrecut prin aceleaºi aºteptãri ºi intrã încet, încetîn pãmânt în dorinþa de a se ascunde sau a fimângâiate!

Te vãd în amintiri înmãrmurite zâm-bind în cãmaºa de borangic cusutã de muiereata în taina nopþilor lungi de iarnã!

Zâmbetul tãu lumina totul în jur!Astãzi tristeþea singurãtãþii tale întristeazã totul!Pãdurile, cãrãrile, munþii, câmpiile..., chiar ºiatunci când sunt miruite de primãvarã cu verdeºi floare, au frumuseþea resemnatã! O frumu-seþe tãcutã, parcã vinovatã de faptul cã existãfãrã tine, fãrã mâinile tale.

Satele pe care le-ai nãscut sunt goaleºi triste, Ioane, scufundate parcã pe fundul unuiocean aºteptând pietrificarea liniºtii! O lume atãcerii în care urmele tale þipã mocnit, ca ecoulunui bocet prelung. Ce anume s-a întâmplat? Ceurlet pustiitor a produs goliciuna satelor ºi apãmântului? Ce anume te-a îndepãrtat de

pãmânturi de au rãmas pustii, cu anotimpuri ºizile inutile?

Cimitirul este tot acolo, dar mor-mintele nãpãdite de hãþiºuri, ca ºi gânduriletale, fac liniºtea sã fie tot mai aplecatã pestepãmântul acoperitor, întunecind chiar în amiazamare singurãtatea! Câte o bãtrânã mai plângefãrã lacrimi, cu vocea sugrumatã, fãrã vlagã,ceva ce nu mai are de mult ºi de care nici nu-ºimai aduc aminte.

Am vãzut anul acesta cele mai multelanuri de floarea soarelui, cele mai multe ºivaste din viata mea! Cãmpuri întregi îºi uneaucu cerul culoarea din care sunt fãcute flãcãrilegutuii, ale aurului ºi ale zâmbetului copiluluibãlai!

M-am gândit cã te-ai întors ºi aiînceput sã-þi mângâi iarã pãmânturile tale ºi sãle faci sã lumineze! Dar de ce atât de multãfloarea soarelui sau „sora soarelui” cum îþiplãcea þie sã-i zici? De ce atâta galben de soaredintr-o datã pe pãmânt?

Am intrat în imensitatea unui lan!Vroiam sã vãd de aproape minunea galbenã ºi sãsimt urmele tale! Erau milioane de floareasoarelui! Ca niºte ostaºi ce-ºi supuneau unuiordin nemiºcarea ºi privirea erau! Toate cu„faþa” spre soare! Galbenul auriu era perpendi-cular pe razele soarelui, pãrând cã se hrãnesc dinflãcãrile de acolo pe care, apoi, le trimiteau înpãmânt.

M-am apropiat ºi am privit atent! Mãuitam minute în ºir numai la o singura plantãdevenitã acum pentru mine miracol! Apoi mãroteam brusc, parcã sã le surprind o miºcaresecretã, fãceam câþiva paºi, mã apropiam de altaºi alta ºi alta! Nu erau la fel! Fiecare „sorã asoarelui” avea personalitatea ei! Simþeam cãsunt vii ºi mã simt!

Aveam senzaþia cã dacã o sã mai insistîn „studiul” meu, o sã le aud respiraþia! Emoþieºi chiar teamã simþeam! Priveam corpul lor cape un piedestal al unei statui! L-am atins! Eraaspru ca palmele mâinilor tale, Ioane! Oasprime caldã ºi vie! La fel ºi frunzele! Nervuriproeminente precum cele de la gãtul tãu când teroteai cu mâna streaºinã la ochi ca sã priveºticerul, sã ºtii dacã va ploua! În vârful piedesta-lului explozia de galben strânsã într-un cerc curotunjimea perfectã, ca ºi a soarelui, ca ºi aceeadin jurul capului sfinþilor! ªtiam cã aceastãrotunjime conþine secretul rotirii dupã soare.Priveam mut de uimire ºi încercam sã gãsesc oexplicaþie. Dacã ar fi stat în nemiºcare numaispre sud, ar fi primit toatã ziua lumina soareluiîn acest uriaº ocean galben. Dar ea a preferat sãfie ochi în ochi cu soarele, sã nu-l scape dinvedere niciun moment! De ce oare? De ce toatese sincronizau perfect în aceastã miºcare anemiºcãrii? Miºcare în nemiºcare! ªi aceiaºi pefuriº la toate! Ce forþe nevãzute le fac sã seroteascã?

Spre asfinþit, tot ca la o comandã, seîntorc cu spatele la soare ºi cu faþa spre rãsãrit!Un batalion uriaº care a primit comanda de a seîntoarce spre est, spre a aduce pe Pãmântdimineaþa, rãsãritul, soarele! Parcã ar spune:

-Hei, Soare, sã nu te rãtãceºti! Noisuntem aici! Te aºteptãm! Pe aici, în aceastãdirecþie a chemãrii noastre sã vii! Numai peaici! ªi ce-ar face oamenii, copacii ºi toatevietãþile pãmântului dacã ai veni dupã pofte ºipe unde þi-ar trãzni prin cap? Suntem aici ca sã

ºtii în orice moment pe unde ºi când sã vii! Noite rotim pe tine, ºi nu tu pe noi, aºa cum credoamenii! Sau poate:

-ªtii foarte bine, Soare, cã trebuie sã neasculþi ºi sã ne respecþi! Fãrã noi ai lua-o razna!Lãsat de capul tãu, cine ºtie pe unde ai ajunge!

Apoi, mi-a venit în minte importanþarãsãritului! Direcþia în care întunericul nopþiieste învins, iar noi aºteptãm dimineaþa. Loculacela unde cerul se uneºte cu pãmântul ºi noi netrimitem rugãciunile ºi închinãrile noastre, di-recþia spre care se aºeazã altarele bisericilorlumii!

Lumile de Floarea Soarelui ne duclumina soarelui!

Extraordinar! Fantastic! ªi totuºi ade-vãrat! Un adevãr pe lângã care am trecut pânãacum nepãsãtor! Uriaº adevãr ºi mister!

Cerul are aici complici, intruºi,oameni de veghe, îngeri vegetali sau cum amputea numi lumile de floarea soarelui care sunt„înþelese” cu Soarele!

De ce anul acesta pe pãmânturile tale,Ioane, au poposit cele mai multe lumi de floareasoarelui? Tu ai fãcut asta?

M-am aºezat acolo, în lanul imens, lapicioarele uriaºe cu miros de mir ºi candele aleaºteptãrii! Glasul a mii de greieri, care cu sigu-ranþã ºtiau, m-a trezit! Se înserase! Dorinþagrabnicã de a se face mai repede dimineaþã saupoate numai rânduiala pãmântului, trãseseîntunericul peste ziua de mai ‘nainte! M-am ridi-cat ºi am pornit pe drumul ce trebuia sã mãdepãrteze de lanul de floarea soarelui, darsimþeam acea lume, cu tot ce reuºisem sau nureuºisem sã înþeleg, în urma mea. Un singurglas de greieri mi se pãrea cã e acum! Am întorscapul ca pentru a rãspunde unei chemãri!Siluetele a mii de statui ce puteau chema culuminã, lumina, stãteau înfipte în întunericulpãmântului! Dimineaþã lumina se va scurge încercurile galbene, apoi prin corpul lor, în el, înPãmânt!

Luminile de Floarea Soarelui aduclumina soarelul în pãmânt! În pãmântul nostrueste, deci, luminã ºi lesne o putem simþi cândmergem desculþi!

Apoi m-am gândit la seminþele defloarea soarelui care dau sfinþenia mirului, caredau uleiul din candele ºi lumina rugãciunilor ! Totul este ºi trebuie sã fie luminã!

Apoi m-am gândit din nou la tine,Ioane, la viaþa ta, la multele tale necazuri, laîntunericul din viaþa celorlaþi oameni!

Oare cum ar fi dacã noi, toþi oameniipãmântului, ne-am strânge cu toþi ai tãi laolaltãsã aºteptãm împreunã dimineaþa! Sã primimîmpreunã lumina! Sã ne închinãm împreunã ºisã trimitem Cerului prin gândurile noastre ouriaºã rugãciune, o singurã rugãciune rostitã detoþi cei ce locuim Pãmântul:

- Noi, oamenii Pãmântului, am pãºitpeste întuneric ºi ne-am strâns cu toþii aici, înlumina Soarelui Tãu! Într-un singur gând ºi cuo singurã dorinþã ne-am strâns! Te rugãm,Doamne, sã faci sã rãmânã lumina Soarelui Tãumereu în noi! În fiecare moment al paºilornoºtri sã faci sã o primim, pentru a avea mereufaþa spre Tine!

ªi tot mai multe întinderi nesfârºite defloare a soarelui Pãmântul primeºte?

ªtii Ioane, de ce!

CE MAI FACI, IOANE?

Început la nivel naþional, cumultele probleme care „s-au nãscut”pe parcursul acestuia, recensãmântuldin 2011 s-a încheiat. Cu toate cãrezultatele oficiale sunt aºteptateabia în trimestrul al doilea al anului2012, am cerut furnizarea datelorexistente în urma centralizãrii aces-tora la nivel local, date care suntprovizorii, pentru a vi le aduce lacunoºtinþã, domnului Secretar aloraºului Mizil...

PPaaggiinnaa 1111

DDee vvoorrbbãã ccuu ddiirreeccttooaarreeaaªªccoolliiii NNrr..11 –– ddooaammnnaa LLuummiinniiþþaaNNiiþþuu PPaaggiinnaa 44

CE DECIZIEVOM LUA?

Natura îºi urmeazã drumulneabãtut ºi în curând vom intra dinnou în iarnã. Deja primele semne auapãrut, chiar mai devreme decât ne-am fi aºteptat. Nu ar fi asta problema,deoarece iarna este un anotimp foartefrumos ºi deosebit din punct devedere al tradiþiilor noastre.

PPaaggiinnaa 88

Rar mai auzim acum cuvântul,CULTURÃ pronunþat de oameni, înspecial tineri! Puþini dintre noi ne mairegãsim atraºi de acest cuvânt sau desemnificaþia lui. Din ce în ce parcã el „sepierde” în jurul...

PPaaggiinnaa 33

CRÂMPEIEDE CULTURÃPRAHOVEANÃ

RECENSÃMÂNT 2011!

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

„ CUM ESTEªCOALA

ASTÃZI, AªAVA FI ÞARA

MÂINE!”

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru ºi agriculturã interior 29 Registratura ºi arhiva interior 16Casierie buget-contabilitate interior 26Impozite ºi taxe - persoane juridice interior 21 250 390- persoane fizice interior 24- casierie interior 19Poliþist local de serviciu interior 23

ETAJUL I

Investiþii, integrare europeanã, achiziþii publice ºi marketing interior 18 251 373Administrare patrimoniu ºi mediu interior 30Stare civilã interior 28 Resurse umane ºi audit public intern interior 38Administraþie ºi gospodãrire comunalã 250885Informaticã interior 37Administraþie publicã interior 34Buget-contabilitate interior 22 251 230Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin

Registratura, Impozite ºi taxe, care au program pânã la 13.30

Audienþe

Primar - luni: 10.00 - 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 - 14.00Secretar - joi: 10.00 - 12.00Director executiv - joi: 10.00 - 12.00

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51,250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

IINN SSLLUUJJBBAA TTAA,, OOMMUULLEE!!

Mi-am dorit dintotdeauna sã intruîn dialog cu dumneavoastrã, sã vã aflu pro-blemele, opiniile ºi tot ce mai poate fi rezol-vat ori înþeles de instituþia primãriei.

Mai ales acum, când existã maimult ca oricând peste tot lacrimã, cândneînþelegerea a ceea ce se întâmplã în jurîmbracã cele mai terifiante forme, acum, maimult ca oricând, oamenii au nevoie deoameni!

M-aº bucura sã aveþi încredere ºi sãîncercaþi sã vã apropiaþi problemele de insti-tuþia noastrã, de puterea mea de a face ceva

pentru dumneavoastrã!

Cristina COLÞ

ÎÎnn uurrmmãã ccuu ccââtteevvaa zziillee ttaattããll mmeeuu aa mmuurriitt!!ÎÎnn aaffaarrãã ddee ffaappttuull ccãã aa ffoosstt ttaattããll mmeeuu,, aa ffoosstt uunn oomm bbuunn,, cciinnssttiitt,, ccoorreecctt,,

ddeevvoottaatt mmuunncciiii,, ffooaarrttee ssiimmþþiittoorr aall vviieeþþiiii ddiinn jjuurr!!PPeerriiooaaddaa cceeaa mmaaii ffrruummooaassãã aa vviieeþþiiii ssaallee ººii-aa ppeettrreeccuutt-oo îînn rrããzzbbooii ººii pprriizzoonniieerraatt!!SSiinngguurreellee lluuii bbuuccuurriiii aauu ffoosstt ssããrrbbããttoorriillee ddiinn aann,, aannoottiimmppuurriillee ººii bbuuccuurriiiillee mmeellee!!

NNeeccaazzuurriillee lluuii aauu ffoosstt mmuulltt mmaaii mmuullttee!!DDaarr,, ccuu ttooaattee ccãã ssiimmtt nneevvooiiaa,, nnuu îînn iinntteennþþiiaa ddee aa vvoorrbbii ddeesspprree ttaattããll mmeeuu mm-aammaaddrreessaatt ppuubblliiccaaþþiieeii dduummnneeaavvooaassttrrãã.. EEll,, aallããttuurrii ddee mmaammaa ººii ccooppiillããrriiaa mmeeaa,, vvoorr

rrããmmâânnee îînnttoottddeeaauunnaa îînn mmiinnee ººii ccrreedd ccãã ee ddee aajjuunnss!!ÎÎnn aacceellee zziillee îînn ccaarree aamm mmaaii ppuuttuutt ssãã-ii pprriivveesscc ttrruuppuull iinneerrtt,, aamm pprriimmiitt

mmuullttee mmeessaajjee ººii pprreezzeennþþaa ffiizziiccãã aa mmuullttoorr ooaammeennii ººii vvrreeaauu ssãã llee mmuullþþuummeesscc..VVãã mmuullþþuummeesscc ttuuttuurroorr,, ooaammeennii aaddeevvããrraaþþii,, ppeennttrruu ccãã îînn aacceellee mmoommeennttee

aaþþii ffoosstt aallããttuurrii ddee mmiinnee!! NNuu aamm aavvuutt ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa sscchhiimmbbaa aattuunnccii ccuuvviinnttee,,ddaarr vv-aamm ssiimmþþiitt aallããttuurrii ddee dduurreerreeaa ssuuffeerriinnþþeeii mmeellee ººii pprreezzeennþþaa ffiieeccããrruuiiaa aa pprroodduuss

îînn mmiinnee uunn sseennttiimmeenntt nnoouu ppee ccaarree nnuu ssuunntt îînn ssttaarree ssãã vvii-ll ttrraadduucc,, ddaarr ccaarree mmããoobblliiggãã ssãã vvãã ssppuunn ddiinn ttooaattãã ffiiiinnþþaa mmeeaa::

VVãã mmuullþþuummeesscc!!VVãã mmuullþþuummeesscc!!VVãã mmuullþþuummeesscc!! CCuu ssttiimmãã ººii rreeccuunnooººttiinnþþãã,,

EEmmiill PPrrooººccaann

Dupã o analizã superficialã ºisumarã a evenimentelor ºi oamenilor pecare i-am întâlnit în ultima vreme, am înþe-les cã lupta fiecãruia dintre noi pentruexistenþã devine tot mai grea, iar viitorulnu se aratã însorit ci, mai degrabã fur-tunos. Iatã un lucru care ar trebuie sã nesperie ºi sã ne trezeascã. O realãameninþare a existenþei umane. De aici ºitristeþea oamenilor, de aici neajunsurile,durerea, ura ºi ce mai putem noi oameniisuporta, sperând la o lume normalã ºiordonatã.

Sigur, sunt multe de spus desprelumea normalã ºi ordonatã. O lume pecare ne chinuim s-o vedem, deºi ea e de-parte de noi. Rãsfoind paginile copilãriei,simþind-o din nou, trãind-o când ºi când,regãsim, deºi negãm metafizic, aceastãlume. De fapt, situatia este mult mai com-plicatã ºi mult mai tristã!

Vom încerca sã vã prezentãm pecât putem, prin intermediul acestei rubricidin publicaþia noastrã, mici crâmpeie dinviaþa semenilor noºtri, trãirile lor, neajun-surile lor, sã înþelegem tristeþea lor ºi,poate aºa, o vom înþelege ºi pe a noastrã.

Este vorba de familia D.V, fami-lie compusã din cinci membri, dintre caretrei copii, în vârstã de 17, 14 ºi 4 ani. Maideparte voi da curs celor relatate:

„Nu am vrea sã fim compãtimiþi,probabil cã viaþa nu e durã doar cu noi,sunt mulþi alþii care o duc mult mai rãudecât noi. E adevãrat cã ne este din ce în cemai greu, de când singurul care aducea unsalariu în casã, de doi ani nu-l mai aduce,ne este foarte greu, mai ales cu trei copii.Soþul meu a rãmas fãrã servici, a lucrat laRelaxa, însã dupã cum probabil cunoaºteþisituaþia de acolo, a fost dat în ºomaj în fe-bruarie acum doi ani. Acum, negãsind unalt loc de muncã, munceºte cu ziua pe tim-pul verii ºi în aceastã perioadã, pe unde esolicitat, pentru a reuºi sã mai aducã unban în casã. Eu nu lucrez, nu am lucrat dinmai multe motive, unul l-a reprezentatcopii, iar al doilea, starea mea de sãnãtate

care nu mi-a permis asta. Avem ºi acum datorii, sume con-

sistente pe care le-am împrumutat pentru ane putea permite o centralã pe gaz. Nu maispunem cã de multe ori, pentru a nu maiface datorii la întreþinere, am fost nevoiþi sãînchidem la bloc ºi sã mergem la þarã, lapãrinþi. Acum dãm drumul la centralã oorã dimineaþa ºi orã seara. Copiii noºtri auprogram la calculator câte o jumãtate deorã ºi asta doar atunci când învaþã. (ºiacesta a fost cumpãrat cu mari eforturi ºipe timpul când lucram, dar ca fiind o nece-sitate copiilor) Televizorul merge ºi el doarseara puþin. ªi toate astea, pentru a faceeconomie ºi a nu ne mai îndatora. Ca ve-nituri în casã sunt alocaþiile copiilor ºi aju-torul social pe care îl primim. ªi pentru el,ca sã nu-l pierdem, îndeplinim acele ore demuncã care sunt prevãzute. Soþia mea esteºi foarte bolnavã, ultima datã a cheltuit250 de lei pe medicamente, în mãsura încare sunt compesate.

Oricât am vrea sã le oferim copi-ilor noºtri un trai decent, fãrã lipsuri ma-jore, nu le putem promite asta acum, mã-car sã-i putem întreþine în ºcoalã. Tot ceam reuºit pânã acum sã facem cât de câtprin casã am fãcut în timpul serviciului pecare l-am avut ºi prin muncã proprie.

Acum, ne rugãm sã ieºim diniarnã. Proviziile noastre de iarnã constândîn câteva kilograme de ceapã, varzã, ardei,cartofi ºi, aºa trãim! Îi mulþumim luiDumnezeu pentru cã le avem ºi pe-astea!ªtiu cã acum se stã foarte prost cu locurilede muncã, sper sã-mi gãsesc repede un altloc de muncã, pentru cã nu se va putea trãila nesfârºit în aceastã situaþie.”

Cu siguranþã, aºa nu se va puteatrãi la nesfârºit. Multele nedreptãþi de carene lovim zi de zi, oameni care aleargãdupã o lume normalã, suspinând tristeþilevieþii ºi încurajându-se singuri pentru vre-murile ce va sã vinã, ne îndeamnã sãmergem mai departe pe acest drum vechi,nu de noi bãtãtorit!

Oamenii de lângã noi!

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 3

Rar mai auzim acum cuvântul,CULTURÃ pronunþat de oameni, în spe-cial de tineri! Puþini dintre noi ne mairegãsim atraºi de acest cuvânt sau de sem-nificaþia lui. Din ce în ce parcã el „sepierde” în jurul „societãþii de consum” , oconstrucþie de mucava, care, cu siguranþã,mult nu va rezista. Cu toate acestea, la noiîn oraº, chiar dacã nu vã vine sã credeþi,cultura s-a menþinut ºi a înflorit într-unmod surprinzãtor. La noi în oraº, ea existã!Asta o demonstreazã nenumãratele eveni-mente culturale care ne-au bucuratsufletele, iar unul, cel mai recent, a avut locpe data de 03.10.2011, sub titulatura „Crâmpeie de culturã prahoveanã” organi-zat de „Sãptãmâna Naþionalã a Volun-tariatului”, la care ºi oraºul nostru a fostpartener prin Centrul Europe Direct.Parteneri ai proiectului au fost ºi: Muzeulde Istorie ºi Arheologie Prahova, FundaþiaZamolxes, revista „Cutezãtorii” ºi publi-caþia „Incomod” Prahova.

La deschiderea manifestãrilor, amavut parte de o frumoasã introducere, atâtîn sfera evenimentului propriu zis, dar ºi înculturã, autoarea fiind prof. VirginiaApostol, dir. adj. la Colegiul Agricol„Gheorghe Enescu” Siseºti.

Au participat elevi de la toateºcolile din oraºul nostru, cadre didactice,

precum ºi doamnelebibliotecare.Tema proiectul erasimplã ºi educativã:„Promoveazã ºi tuvalorile culturale!”.Manifestarea este defapt continuarea unalt proiect, începutanul trecut, al Di-recþiei Judeþene pen-tru Tineret ºi SportPrahova, finanþat deaceasta din urmã.

În primafazã a proiectului,cea de anul trecut,elevii de la toateliceele din Ploieºticare au dorit sãcunoascã ce în-seamnã cultura ºis-o descopere, auvizitat tot ce în-seamnã case me-moriale prahove-ne, totul finalizân-du-se cu amena-jarea unei expoziþii foto la MuzeulJudeþean de Artã Prahova "Ion Ionescu-Quintus".

Dupã cum amintea în deschideredoamna Virginia Apostol, proiectul arerolul de a le deschide orizonturi tinerilor ºia deschide interesul acestora în aceastãdirecþie. La întrebãri ca: Ce reprezintãcuvântul valori ºi ce este cultura?, eleviiºcolilor noastre au rãspuns: „Valoarea esteceva foarte deosebit ºi care trebuie preþuit”,„Valoarea este ceva de preþ”, „ Cultura re-prezintã cunoºtinþele pe care noi le acumu-lãm”, „Valoarea este ceva care se dobân-deºte pe loc sau se câºtigã în timp”, „Va-loarea nu constã în bani, cât în ceva su-fletesc”, „Valoarea sufleteascã e mai

importantã decât cea materialã”.Elevii au fost realmente încântaþi

sã descopere ce mari personalitãþi de careînvãþaserã la ºcoalã, au o legãturã aparte cujudeþul Prahova ºi cu Mizil!

Personalitãþi ca: Nichita Stãnescu,Ion Luca Caragiale, Iulia Hasdeu, BogdanPetricel, Cezar Petrescu, Nicolae Gri-gorescu, George Enescu, Paul Constan-tinescu, Nicolae Iorga, Ion Ionescu-Quintus (fost primar al Ploieºtiului), Con-stantin Stere, Familia Belu, Brâncoveanu,Matei Basarab, Grigore Cantacuzino, darnu în ultimul rând regii României, Carol I

ºi regina Elisabeta, Ferdinand ºi reginaMaria, Carol al II-lea ºi regina Elena.

Casele memoriale au fost de ase-menea vizionate, iar o parte au fost pre-zentate pe You tube ºi nu întâmplãtor! Cipentru a le arãta tinerilor cã pot învãþalucruri educaþionale, adevãruri despre ei,despre lumea care i-a creat, despre cei careau fost ºi sunt foarte importanþi pentru þaralor, dar, mai întâi de toate, sunt persona-litãþi ale meleagurilor pe care ei trãiescacum ºi cu care ar trebui sã se mândreascã.

Un mare adevãr a fost spus dedoamna Virginia Apostol, acela cã, dacãsuntem atenþi la aprecierile date pe internetmarilor personalitãþi ale României, vedemcã cele mai multe dintre ele sunt date de

strãini, ori asta demonstreazã cã noi nuºtim sã ne apreciem ºi sã ne promovãm va-lorile. Alþii o fac! Noi nu! Noi încerãmdoar sã imitãm, ceea ce nu este bine.

În încheiere, elevilor le-a fostlansatã o invitaþie din partea revistei„Cutezãtorii” pentru a deveni... reporteri.Pentru acest lucru ei urmau sã prezinte 5fotografii comentate, binenþeles cu tentãculturalã, trimise pânã pe data de 30noiembrie. În urma unui concurs judeþean,cei care au cel mai bun reportaj vor aveaonoarea ºi deosebita plãcere de a-ºi vedeapropriul reportaj publicat în viitoarelenumere ale revistei Cutezãtorii.

Finalul l-a constituit un filmuleþde scurt metraj, realizat de unul din volun-tarii acestui proiect, cu o coloanã sonorãaxatã pe muzica lui George Enescu ºi a luiPaul Constantinescu. Filmuleþul a reflectato prezentare impresionantã ºi sinteticã atuturor personalitãþilor prahovene.

S-a propus popularizarea în rân-dul tinerilor a acestor personalitãþi, care auavut legãturã cu Prahova, pornind de laideea cã valorile nu sunt mediatizate. Ceeace este trist!

Echipa proiectului este formatãdin: prof. Virginia Apostol, prof. IonescuDãnuþ, prof. Rizea Diana, prof. ªeitanGeorgiana, prof. Rotaru Florina, prof.Popescu Sorin, prof. Mihai Asofie, toþiprofesorii muncind foarte mult larealizarea acestui proiect.

Grupul þintã este format din 200de tineri din: Valea Cãlugãreascã,Bãrcãneºti, Câmpina, Boldeºti-Scãieni,Vãlenii de Munte ºi Mizil.

Aceastã acþiune nu se opreºte aici.Echipa de la „Sãptãmâna Naþionalã aVoluntarialtului” va pleca cu caravana latoate ºcolile generale care nu au acces uºorla informaþii.

Frumos din partea lor! Le urezsucces în continuare ºi câþi mai mulþi tinerivoluntari!

CRÂMPEIE DE CULTURÃ PRAHOVEANÃ

Cristina COLÞ

În urmã cu 7 ani, într-o zi deoctombrie, 27 de liceeni din Mizil ºi câþivaentuziaºti, puneau bazele Cenaclului literar„Agatha Grigorescu Bacovia”. Din pãcate,dar ºi din fericire, elevii aceia minunaþi ºiadolescenþele lor zburãtoare, dupã 2-3 sau4 ani, au plecat spre zãrile fireºti ale desti-nului lor, dar am luat-o, de fiecare datã, dinnou de la capãt. Nu fãrã ei, deschizãtorii de„drum”, nici fãrã cei ce i-au urmat, pentrucã „absolvenþii” cenaclului s-au întors, oride câte ori au avut ocazia, sã-ºi salute, cusufletul, amintirile.

Iatã, doar câteva nume: RamonaApostol, Andreea Aprodu, Andrei Badea,Adriana Bogdan, Alexandra Comºa,Ruxandra Dobre, Anca Elisei, CostinIonescu, Claudia Matache…

Am mers împreunã în excursiitematice ºi în muzee, am vãzut Ipoteºtiullui Eminescu, am þinut o ºedinþã de cenaclula Muzeul „Iulia Hasdeu”, am câºtigatcâteva premii literare ºi, mai ales, amdevenit prieteni.

Apoi a apãrut revista “Fereastra”,un nucleu de memorie pentru visele noas-tre. ªi Concursul Naþional de Literaturã“Agatha Grigorescu Bacovia”, în acestedouã oglinzi având, nu o datã, privilegiulde a descoperi nume de referinþã ale lite-

raturii ºi artei ro-mâneºti: Grigore Vie-ru, Adrian Pãunescu,Fãnuº Neagu, IonGheorghe, Dan Puric,Mircea Diaconu, Tati-ana Stepa, Raul Câr-stea...

Despre con-curs trebuie sã maispunem cã participareaa fost, de la an la an, tot mai numeroasã ºimai... internaþionalã (de exemplu, anulacesta au participat concurenþi din Spania,Italia, Anglia, Germania, Noua Zeelandã,Ucraina, Republica Moldova, Cipru, Qatar- câºtigãtoarea Premiului I la Poezie deacolo ne-a contactat!) mulþi dintre câºtigã-torii premiilor afirmându-se pe „scena” li-teraturii: Aida Hancer, Diniº Adrian,Florentina Loredana Dalian, Bargan Eca-terina, Andreea Teliban ºi mulþi, foartemulþi alþii, majoritatea dintre ei studenþi sauelevi de liceu (Deniz Otay, este - credemnoi - o mare promisiune literarã la numai18 ani!).

Tot revista ne-a adus în preajmaunor modele de care avem foarte marenevoie ºi, o spunem cu umilinþã, dar ºi cuîncântare, nu ºtim cum vom putea „plãti”

materialele dãruite „Ferestrei” de MagdaUrsache, Passionaria Stoicescu, VictoriaMilescu, Mariana Ionescu, Melania Cuc,Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Istrate,Florentin Popescu...

La fel cum ne onoreazã excelen-tele relaþii de colaborare pe care la avem curevistele: Actualitatea literarã (redactor ºefNicolae Silade), Vatra Veche (redactor ºefNicolae Bãciuþ), Citadela (Aurel Pop),Oglinda Literarã (Gheorghe Neagu) sauJurnalul de Vrancea - on line (Liviu IoanStoiciu).

Am publicat o antologie de cena-clu ºi una a concursului, dar ºi un AlmanahCultural, editat cu consecvenþã în ultimii 4ani.

Acestea sunt realitãþi. Restul…suntem noi.

Aºadar, în ziua de 3 noiembrie amluat-o de la capãt „bãtrânii studenþi înminte”: Emil Proºcan, prof. Stanciu Geta,prof. Burlacu Luminiþa, prof. BãdicioiuLaurenþiu, Mãnãilescu Lucian ºi… 26 deliceeni: Poliþeanu Andreea, Neagu Andre-ea, Ispas Sabin, Cîrstea Bogdan, NovacMaria, Stan Nicoleta, Cristescu Larisa-Mo-nica, Andrei Aldona, Stoican Florentina,Stan Vasilica, Stãnciulescu Dãnuþ, ChivuAlin, Goia ªtefan-Claudiu, Sora Mãdãlin,Viºan Leon-Ionuþ, Galeº Ana-Maria,Cãtãlin Mãdãlina, Petrescu Ariadna, Ili-escu Cosmin, Burlacu Mãdãlina, FirescuBianca, Bîrcã Ana-Maria, Coºciug Car-men, Andrei Ana-Maria, Cujbã Andreea ºiLixandru Andreea-Sorina.

Chiar dacã a fost doar o incursiunede (re)cunoaºtere în teritoriul „inamic” alliteraturii, tinerii noºtri colegi au avut curajnu numai sã citeascã, dar ºi sã… critice.

Ceea ce, s-o recunoaºtem, nu ni s-a mai prea întâmplat, la prima întâlnire cu„recruþii” aspiranþi la gloria literarã.

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

Un nou început pentru Cenaclul“Agatha Grigorescu Bacovia”

Nr. 87 /decembrie 2011 Pagina 4

RReeppoorrtteerr:: SSttiimmaattãã ddooaammnnãã,, aaºº ddoorriissãã îînncceeppeemm ddiissccuuþþiiaa nnooaassttrrãã pprriinn aa vvããpprreezzeennttaa cciittiittoorriilloorr nnooººttrrii!!

LLuummiinniiþþaa NNiittuu:: M-am nãscut însatul Colceag, judeþul Prahova, în anul1974. Am urmat Liceul „I.L.Caragiale” dinPloieºti ºi apoi Facultatea de Litere dincadrul Universitãþii din Bucureºti, pe caream absolvit-o în anul 1997. Sunt profesorde limbã francezã ºi îmi desfãºor activi-tatea la ªcoala cu clasele I-VIII Nr.1 Mizil,din anul 1998. Sunt cãsãtoritã, soþul meufiind tot cadru didactic, profesor de edu-caþie fizicã la ªcoala „Sfânta Maria” dinoraºul nostru. Am un copil în vârstã de 8ani, Eduard, care este elev în clasa I.

Am fost numitã în funcþia dedirector al ºcolii la data de 1 iulie 2011 ºiconsider cã este o onoare ºi un privilegiu sãfiu directorul acestei ºcoli. Am pornit ladrum cu gândul de a menþine tradiþiileºcolii, de a valorifica toate oportunitãþilecare apar pentru afirmarea ºcolii pe plan

local, judeþean ºi chiar naþional, de aîmbogãþi baza materialã, de a atrage fon-duri extrabugetare ºi sponsorizãri pentruºcoalã.

RR..:: CCuu ccee ggâânndduurrii ººii pprrooiieeccttee aaþþiippoorrnniitt llaa aacceesstt ddrruumm,, ddeelloocc ffaacciill ººii ccee pprree-ssuuppuunnee aacceeaassttãã eexxppeerriieennþþãã??

LL..NN..:: Obiectivul principal esteatragerea unui numãr cât mai mare de copiispre ºcoala noastrã, menþinând nivelul ridi-cat de exigenþã, ordine, curãþenie ºi disci-plinã. Proiectele sunt foarte multe, dar aºdori sã menþionez: modernizarea bazeisportive, amenajarea platoului din curteainterioarã, reabilitarea catargului port-drapel, colectarea selectivã a deºeurilor,modernizarea aleii de acces în curtea ºcolii,amplasarea mai multor bãnci ºi coºuri degunoi, montarea de camere video, parche-tarea sãlilor de clasã, plantarea de arbori încurtea ºcolii.

În toate aceste proiecte ne bazãmºi pe sprijinul primãriei, care a rãspuns

prompt cererilor noastre, demarând dejalucrãrile de modernizare a platoului ºi aaleii de acces. Un alt obiectiv este impli-carea ºcolii în acþiuni de voluntariat ºicreºterea numãrului de activitãþi extracur-riculare.

RR..:: SSãã nnee îînnttooaarrcceemm llaa ttiittlluull iinntteerr-vviiuulluuii nnoossttrruu „„ccuumm eessttee ººccooaallaa aassttããzzii,, aaººaavvaa ffii þþaarraa mmââiinnee!!””.. CCuumm ccoommeennttaaþþii aacceesstteessppuussee aavvâânndd îînn vveeddeerree ssiittuuaaþþiiaa aaccttuuaallãã aaîînnvvããþþããmmâânnttuulluuii rroommâânneesscc??

LL..NN..:: Indiferent de cum estevãzutã situaþia actualã a învãþãmântuluiromânesc, produsul ºcolii este dezvoltareaelevului în sensul educãrii, culturalizãrii,civilizãrii acestuia. ªcoala trebuie sã fiepentru elev ca o a doua familie, care sã-iofere modele de comportament, sã-lresponsbilizeze, sã-l conducã pe calea inte-grãrii în societate. ªcoala are datoria de atransforma copiii de azi în oamenii demâine, indiferent de criza economicã ºisocialã prin care trece societatea.

RR..:: FFooaarrttee mmuullttee iinnssttiittuuþþiiii ddeeîînnvvããþþããmmâânntt ssee ccoonnffrruunnttãã ccuu pprroobblleemmeelleeggaattee ddee ssuupprraassoolliicciittaarreeaa ccllaasseelloorr.. CCaarreeeessttee ssiittuuaaþþiiaa ªªccoolliiii NNrr..11 îînn aacceeaassttãã pprriivviinnþþãã

ººii ddaaccãã aavveeþþii aallttee pprroobblleemmee aaºº ddoorrii ssãã lleeccoommeennttaaþþii..

LL..NN..:: Consider cã la ªcoala Nr.1este respectat raportul între numãrul deelevi ºi spaþiul utilizat de aceºtia, colec-tivele claselor fiind echilibrate, atât canumãr de elevi, cât ºi ca nivel intelectual.

Trebuie sã mai amintesc cã în con-formitate cu obiectivele propuse pentruacest an ºcolar de cãtre MinisterulEducaþiei, ºcoala noastrã va urmãri redu-cerea absenteismului ºi optimizarea eva-luãrii elevilor.

Închei, revenind la cea de-a douaîntrebare a interviului – a fi director, pentrumine înseamnã apogeul carierei de profe-sor, mai ales din perspectiva faptului cãprovin dintr-o familie de cadre didactice.

Consider de asemenea cã meritãmvotul de încredere al pãrinþilor care au alessã-ºi dea copiii la ºcoala noastrã.

RR..:: VVãã mmuullþþuummeesscc ººii vvãã ddoorreesscc ssããoobbþþiinneeþþii rreezzuullttaattee ddee eexxcceeppþþiiee îînn ttoott ccee vv-aaþþiipprrooppuuss,, rreezzuullttaattee ccaarree ssãã rreefflleeccttee aattââttmmuunnccaa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee,, ccââtt ººii ssâârrgguuiinnþþaaeelleevviilloorr!!

Vineri, 11 noiembrie 2011, a avutloc faza pe zonã la fotbal – liceu, CerculPedagogic Mizil, din cadrul OlimpiadeiNaþionale a Sportului ªcolar. Competiþia s-adesfãºurat la Liceul Teoretic „BrâncoveanuVodã” din Urlaþi, la sala de Sport a oraºului.

La eveniment au participat echipereprezentative ale urmãtoarelor licee:Grupul ªcolar „Tase Dumitrescu” – Mizil,profesor Angelica Matei; Liceul Teoretic„Grigore Tocilescu” – Mizil, profesor Ma-rian Moise; Liceul Teoretic „BrâncoveanuVodã” – Urlaþi, profesor Doru Stãnescu ºiGrupul ªcolar „Ciorani”, profesor

Alexandru ªtefan.Dupã tragerea la sorþi, au avut loc

urmãtoarele meciuri, rezultatele fiindurmãtoarele:

1. Liceul Teoretic „Grigore Toci-lescu” – Grupul ªcolar „Tase Dumitrescu”:scor 1 – 1

2. Grupul ªcolar „Ciorani” – Li-ceul Teoretic „Brâncoveanu Vodã”: scor0 – 0

3. Grupul ªcolar „Tase Dumi-trescu” – Liceul Teoretic „BrâncoveanuVodã”: scor 5 -2

4. Liceul Teoretic „Grigore

Tocilescu” – Grupul ªcolar „Ciorani”: scor2 -2

5. Grupul ªcolar „Ciorani” –Grupul ªcolar „Tase Dumitrescu”: scor 1-4

6. Liceul Teoretic „BrâncoveanuVodã” – Liceul Teoretic „GrigoreTocilescu”: scor 6 -2

La sfârºitul competiþiei, clasamen-tul arãta astfel:

Locul I – Grupul ªcolar „TaseDumitrescu” – Mizil (5 puncte)

Locul II – Liceul Teoretic„Brâncoveanu Vodã”- Urlaþi (3 puncte)

Locul III – Grupul ªcolar Ciorani(2 puncte)

Locul IV – Liceul Teoretic„Grigore Tocilescu” – Mizil (2 puncte)

În cadrul competiþiei s-au remar-cat elevii: ªogârdea Alexandru, CiopârtacAndrei, Nica Claudiu, Coarfã Cãtãlin,Frusinoiu Alexandru ºi Moise Victor – dincadrul Grupului ªcolar „Tase Dumitrescu”– Mizil.

Felicitãm participanþii pentrucomportamentul exemplar ºi le urãm suc-ces la competiþiile viitoare!

PPrrooffeessoorr AAnnggeelliiccaa MMAATTEEII

„„ CCUUMM EESSTTEE ªªCCOOAALLAAAASSTTÃÃZZII,, AAªªAA VVAA FFII

ÞÞAARRAA MMÂÂIINNEE!!””DDee vvoorrbbãã ccuu ddiirreeccttooaarreeaa ªªccoolliiii NNrr..11 ––

ddooaammnnaa LLuummiinniiþþaa NNiittuu

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Aºa cum v-am obiºnuit înnumerele precedente ale publicaþiei noas-tre, pentru a fi la curent cu recentele prob-leme ce vizeazã aria de activitate a lucrãto-rilor Formaþiunii de Poliþie Rutierã, l-amabordat pe domnul subcomisar de poliþieAdrian Þurcaº, care ne-a pus la dispoziþieurmãtoarele informaþii:

Din pãcate, în ultima perioadã, peraza de competenþã a lucrãtorilor de PoliþieRutierã Mizil, numãrul accidentelor de cir-culaþie a fost într-o continuã creºtere, toateacestea petrecându-se pe fondul nerespec-tãrii regulilor de circulaþie de cãtrebicicliºti ºi pietoni.

În acest context, lucrãtorii dePoliþie Rutierã, s-au preocupat în vedereareducerii numãrului de astfel de eveni-mente, întocmind în acest sens un plan demãsuri în care au fost incluse sarcini pro-prii cât ºi pentru ceilalþi lucrãtori ce auatribuþii de Poliþie Rutierã.

Totodatã, au fost create pliante cu

mesaje cãtre bicicliºti ºi pietoni extrase dinOUG 195/2002 ºi au fost organizate acþi-uni tematice cu forþe mãrite.

Exemplificãm în acest sens, acci-dentul ce a avut loc la data de 31.10.2011,

în jurul orelor 13.25, când elevul P.M.A.,din cadrul Grupului ªcolar „TaseDumitrescu”, a traversat strada printr-unloc nepermis, în fugã ºi fãrã sã se asigure,la intersecþia DN1B cu str. M.Kogãlniceanu, fiind acroºat de un autotur-ism ce circula regulamentar, având direcþiaBuzãu cãtre Ploieºti – rezultând vãtãmareacorporalã a elevului. Un alt eveniment

nedorit a avut loc la data de 14.11.2011, peDN1B, în jurul orei 9.15, în zona super-marketului „Lidl”, când numita E.F. s-aangajat în traversarea strãzii printr-un locnepermis, fãrã sã se asigure, fiind acciden-

tatã grav de un autoturism care seîncadrase pe DN1B, prin viraj dreapta,venind de pe aleea dinspre ªcoala Nr.1.Aceasta a fost acroºatã cu partea dreaptãfaþã a autoturismului ºi a cãzut pe parteacarosabilã.

Exemplificarea unor astfel deaccidente ar putea continua, dar ne oprimaici ºi vã transmitem urmãtorul mesaj de

care vã rugãm sã þineþi cont indiferentde calitatea dumneavoastrã de participantla trafic: „„SSttoopp aacccciiddeenntteelloorr!! VViiaaþþaa aarree pprrii-oorriittaattee!!””

Pentru cã ne aflãm în plin sezonrece, vã reamintim stimaþi conducãtoriauto sã respectaþi urmãtoarele: conduceþiprudent, cu viteza adaptatã continuu lacondiþiile meteo, de drum ºi trafic; nu con-duceþi autovehicule dupã ce în prealabil aþiconsumat bãuturi alcoolice; asiguraþi-vãde funcþionarea corespunzãtoare a sis-temelor de iluminare-semnalizare, cât ºi acelui de climatizare/dezaburire; utilizaþicorect luminile de întâlnire, chiar ºi pe tim-pul zilei; utilizaþi centurile de siguranþã.

În speranþa cã ne-aþi înþeles cã estenecesar sã respectaþi regulile de circulaþiece vã privesc, vã mulþumim cã aþirecepþionat mesajele noastre, astfel încât înurmãtorul numãr al acestei publicaþii sãvorbim numai de bine!

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 5

CASETA LUNIICalendar decembrie

SArbAtori religioase ortodoxe

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

6132027

7

142128

8

15

2229

219

162330

3

10172431

41118

25

5121926

6 decembrie - Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei7 decembrie - Sfânta Muceniþã Filofteia de la Curtea de Argeº18 decembrie - Cuv. Daniil Sihastrul; Duminica dinaintea Naºterii

Domnului22 decembrie - Sf. Petru Movilã, Mitropolitul Kievului25 decembrie - Naºterea Domnului Iisus Hristos (Crãciunul)27 decembrie - Sfântul Arhidiacon ªtefan, Întâiul Mucenic

1 decembrie - Ziua Naþionalã a României3 decembrie - Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Handicap6 decembrie - Sãrbãtoarea Sf. Ierarh Nicolae, patronul spirutual al

municipiului Brãila7 decembrie - Ziua Internaþionalã a Aviaþiei Civile8 decembrie - Ziua Constituþiei României9 decembrie - Ziua Internaþionalã Împotriva Corupþiei10 decembrie - Ziua Internaþionalã a Drepturilor Omului13 decembrie - Ziua Tipografilor 18 decembrie - Ziua Minoritãþilor Naþionale

1 decembrie - 143 de ani de la naºterea actorului Ion Brezeanu (d.1940)

2 decembrie - 88 de ani de la naºterea sopranei elene Maria Callas(d. 1977)

4 decembrie - 128 de ani de la naºterea istoricului literar NicolaeCartojan (d. 1944)

5 decembrie - 48 de ani de la moartea dramaturgului ºi prozatoru-lui Ion Anestin

7 decembrie - 98 de ani de la naºterea scriitorului francez AlbertCamus (d. 1960)

8 decembrie - 108 ani de la moartea pãrintelui muzicii coraleromâneºti, Gavriil Musicescu

8 decembrie - 83 de ani de la naºterea scriitorului Toma GeorgeMaiorescu

11 decembrie - 18 ani de la moartea actriþei Elvira Popescu 12 decembrie - 103 ani de la moartea compozitorului Eduard

Wachmann, primul dirijor ºi director al Filarmonicii Române.12 decembrie - 28 de ani de la moartea actorului Amza Pellea13 decembrie - 28 de ani de la moartea poetului Nichita Stãnescu14 decembrie - 93 de ani de la naºterea actorului, eseistului ºi tra-

ducãtorului Radu Beligan 15 decembrie - 123 de ani de la naºterea Cellei Delavrancea, dis-

tins om de culturã român (d. 1991)17 decembrie - 169 de ani de la naºterea Reginei României,

Elisabeta, soþia Regelui Carol I, scriitoare (d. 1916)

11 ddeecceemmbbrriiee –– RRoommâânniiaa22 ddeecceemmbbrriiee –– EEmmiirraatteellee AArraabbee

UUnniittee 55 ddeecceemmbbrriiee –– TTaaiillaannddaa

66 ddeecceemmbbrriiee –– FFiinnllaannddaa1133 ddeecceemmbbrriiee –– SSff.. LLuucciiaa2233 ddeecceemmbbrriiee - JJaappoonniiaa ((zziiuuaa

îîmmppããrraattuulluuii))

Proºcanu Constantin (1913)

Buga Alexandrina (1936)

Goia Constantin (1967)

Dumnneezeeu sã-ii oodihnneesccã-nn paccee!

SArbAtori Laice

S-aau îndepãrtat munþii, spune vânãtorul bãtrân: Între un copac ºi altul sunt milioane de aºteptãri, între un gând ºi altul sunt prãpãstii ameþitoare,

drumurile au orbit ºi nu mai duc nicãieri, paºii pipãie vãzduhul ºi se pierd în hãþiºuri...

S-aau îndepãrtat vãile, simte vânãtorul bãtrân: Pânã mâine sunt câteva anotimpuri,

copilãria îi stã pe umãrul stângºi pe cel drept înnopteazã cântecul cucuvelei.

S-aau îndepãrtat zãrile ºi vânãtorul bãtrânaude stelele ºi norii cum se pierdîn foºnetul de toamnã al inimii...

Obosit se aºeazã pe o piatrã ºi priveºteprin cãtarea puºtii o Siberie de întâmplãricu ochi de lup, urletul hãmesit al durerii

rãscolind cerul pustiu...

Pe urmã e un fel de primãvarã repedeca o apã de munte, învãþându-ll puþinã iubire,

câtã sã-ii ajungã pentru cina de tainãdupã o zi prea scurtã pentru muncilecare i-aau bãtãtorit mâinile ºi sufletul.

Varã a fost o singurã datã în viaþa lui,o varã cu un surâs de copil, un fel de

înnegurare duioasã, adulmecând fericirea...

Acum e toamnã din nou ºi vânãtorul bãtrânurcã pe cãrãri neºtiute,

spre piscul înalt, pentru ultima întâlnire cu fiara...

Lucian Mãnãilescu

Membri Consiliului Local, colectivul Primãriei Mizil ºi redacþia ziarului „Poºtalionul” sunt alãturi

de domnul primar Emil Proºcan, pentru pierdereasuferitã ºi transmit

condoleanþe familiei îndurerate!

VÂNÃTORUL BÃTRÂN(În memoria lui nenea Costicã Proºcan)

Aldea Marin (1925)Cioroianu Marghiloman (1929)Tãnase Iacob

CCuu nneemmããrrggiinniittãã dduu-rreerree îînn ssuufflleett,, aannuunnþþããmm ttrree-cceerreeaa llaa cceellee vveeººnniiccee aa cceelluuiiccee aa ffoosstt uunn bbuunn ssooþþ,, ttaattãã,, bbuu-nniicc ººii pprriieetteenn,, TTããnnaassee IIaaccoobb..„„NNeeaa TTããnnaassee””,, aaººaa ccuumm îîllccuunnooººtteeaamm ººii îîll ssttrriiggaamm ccuuttooþþiiii,, mmeerreeuu ttee vvoomm aaººtteeppttaa llaappiiaaþþãã,, mmeerreeuu nnee vvoomm ggâânnddii llaa

ppoovveeººttiillee mmaattaallee ººii vveeººnniiccvveeii rrããmmâânnee îînnttiippããrriitt îînn ggâânn-dduurriillee ººii iinniimmiillee nnooaassttrree..

DDoommnnuull ssãã ttee ooddiihhnneeaassccããîînn ppaaccee!!

UUnn bbuunn pprriieetteenn,, BBeebbee UUrrssuu

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 6

Este vorba de Toma MariusDobrescu, un mizilean în vârstã de 44 deani, pe care l-am descoperit cu puþin timpîn urmã ºi în una din zilele trecute am reuºitsã-l vizitez.

RReeppoorrtteerr:: ÎÎnn pprriimmuull rrâânndd vvrreeaauu ssããvvãã mmuullþþuummeesscc ccãã aaþþii aacccceeppttaatt ssãã ssttaaþþii ddeevvoorrbbãã ccuu mmiinnee ººii ssãã vvãã ddeesscchhiiddeeþþii ssuufflleettuullccããttrree mmiizziilleennii.. PPeennttrruu aassttaa,, îînncceepp pprriinn aa vvããmmuullþþuummii!! IIaarr mmaaii ddeeppaarrttee,, aaºº vvrreeaa ssãã-mmiissppuunneeþþii ccââtteevvaa lluuccrruurrii ddeesspprree dduummnneeaavvooaass-ttrrãã..

MM.. DD..:: –– Nu ºtiu dacã despre minesunt multe de spus. Dupã cum vedeþi, situ-aþia mea este una mai complicatã, care nu-mi permite sã mã exprim aºa cum aº vrea.Voi încerca însã sã vã rãspund, evident, laîntrebãrile dumneavoastrã.

RR.. –– OObbsseerrvv ccãã ssuuffeerriiþþii ddee oo bbooaallããggrreeaa,, ccaarree nnuu vvãã ppeerrmmiittee ssãã mmeerrggeeþþii,, ssããaaddmmiirraaþþii fflloorriillee,, ppoommiiii,, ppããssããrriillee îînn zzbboorr,, ssããaalleerrggaaþþii...... ssãã ffaacceeþþii ttoott ccee uunn oomm aarree ddrreeppttuullssãã ffaaccãã.. DDuummnneeaavvooaassttrrãã nnuu aavveeþþii mmaarreeppaarrttee ddiinn aacceessttee ddrreeppttuurrii.. DDee ccâânndd vvãã aaffllaaþþiiîînn aacceeaassttãã ssiittuuaaþþiiee??

MM..DD..- De când mã ºtiu! La douãsãptãmâni dupã naºtere am fãcut un ictermecanic ºi de-aici boala mea. Mi-a fostafectat sistemul locomotor, nu am pututmerge niciodatã pe picioarele mele, întot-deauna am fost dus în braþe, în cãrucior, aºacum mã vedeþi acum.

RR.. –– DDaa,, vvãã vvããdd ººii aaccuumm îînnttrr-uunnccããrruucciioorr,, lleeggaatt ccuu nniiººttee ccuurreellee ppeennttrruu aa vvããþþiinnee îînn aacceell ssccaauunn.. NNuu ººttiiuu ddaaccãã aassttaa ppooaatteeffii nnuummiittãã oo vviiaaþþãã uuººooaarrãã!! AAºº vvrreeaa ssãã ttrreecc llaassuubbiieeccttuull ccaarree mm-aa mmaarrccaatt ººii mmaaii mmuulltt ººii,,ccaarree mm-aa ffããccuutt ssãã vviinn llaa dduummnneeaavvooaassttrrãã..ªªttiiuu ccãã ddiinnccoolloo ddee ttrraaggeeddiiaa ppee ccaarree oo ttrrããiiþþii,,aavveeþþii oo mmaarree ppaassiiuunnee,, uunn ddaarr ppoott ssppuunnee,,ssccrriieeþþii!! EEssttee aaddeevvããrraatt??

MM.. DD.. - Da, este adevãrat. Scriu.M-am nãscut, pot spune, cu aceastã pasi-une, poate ca o compensaþie la neputinþa lacare sunt condamnat... Eu nu am mers laºcoalã, însã am fãcut niºte cursuri depregãtire esenþialã în a scrie, a citi, a socoticu doamna profesoarã AlexandrescuElena, profesoarã de istorie ºi geografie.Îmi plãcea sã ºi citesc, citeam des. Caautori preferaþi îi pot enumera peShakespeare ºi Jules Verne. Ei sunt ca ooglindã pentru mine.

RR.. –– CCee îînnsseeaammnnãã ppooeezziiaa ppeennttrruudduummnneeaavvooaassttrrãã??

MM.. DD.. –– Prin poezie simt cã viaþaare un sens. Dacã nu ar exista poezia pen-tru mine, probabil nu i-aº fi gãsit un sensvieþii.

RR.. –– EExxttrraaoorrddiinnaarr rrããssppuunnssuull dduumm-nneeaavvooaassttrrãã,, ppeennttrruu aassttaa vvãã aaddmmiirr ººii mmaaiimmuulltt ººii,, ccuu ssiigguurraannþþãã vvãã vvoorr aaddmmiirraa ººii cceeiiccaarree vvãã vvoorr cciittii ppoovveesstteeaa.. CCaarree aa ffoosstt pprriimmaappooeezziiee ccaarree aaþþii ssccrriiss-oo??

MM.. DD.. –– Prima poezie am scris-ocu ocazia zilei de naºtere a surorii mele. Cupuþin timp în urmã îl pierdusem pe tata, iarsora mea a avut o strânsã legãturã cu el. ªi

eu aveam, dar fetele se înþeleg întotdeaunamult mai bine cu taþii. Iar eu am vrut sã-ifac un cadou, o poezie cu dedicaþie cãtretata. Poezia se numea „ Scrisoare”.

RR.. –– VV-aamm îînnttrreebbaatt ddee pprriimmaappooeezziiee,, ddaarr vvrreeaauu ssãã-mmii ssppuunneeþþii,, ccâânndd aaþþiiîînncceeppuutt ssãã ssccrriieeþþii??

MM.. DD.. –– Am început sã-mi scriupropriile poezii la vârsta de 31 de ani. Înprezent cred cã am în jur de 400 de poeziiscrise. Spun „scrise” pentru cã în mine suntmult mai multe nescrise. Dar nu scriunumai poezii, scriu ºi prozã, povestiri,

eseu, aforisme. Cel mai mult îmi placecând scriu prozã. Mã simt mai liber, poeziatotuºi te limiteazã.

RR.. –– NNee ppuutteeþþii eennuummeerraa ccââtteevvaa ddiinnppooeezziiiillee ppee ccaarree llee-aaþþii ssccrriiss??

MM.. DD.. –– Sigur cã da. „Eternaprovocare”, „Iubire, te numesc speranþã”,„Vibraþii”, „Nobleþea de a fi”, „În ajun deCrãciun”, sunt multe, vi le-aº spune petoate însã, aþi umple pagina doar cu titluride poezii.

RR.. –– DDaa,, aavveeþþii ddrreeppttaattee.. AAºº vvrreeaa ssã㺺ttiiuu ccaarree eessttee ppooeezziiaa cceeaa mmaaii aapprrooppiiaattãã ddeedduummnneeaavvooaassttrrãã?? AAvveeþþii oo ppooeezziiee ddee ssuufflleett??ÎÎnn ggeenneerraall,, ssccrriiiittoorriiii aauu cceevvaa aall lloorr,, ddeessuufflleett..

MM.. DD.. –– Sigur, „Nobleþea de a fi”pentru mine este cea mai frumoasã poeziea mea. Ca o caracteristicã a scrierilor melesunt trei elemente: cunoaºtere, demnitate ºidragoste. Iar în aceastã poezie le-am contu-rat cel mai bine. Poezia mea mai exprimã ºidificultãþile prin care un om se zbate sãtreacã prin viaþã, dar am ºi poezii careexprimã frumuseþea vieþii. Poezia mea,

sunt gânduri pentru realizarea faptelorbune. Tind sã cred cã dacã de la mine arînvãþa cineva sã facã bine, o pot face ºi alþii.

RR.. –– CCâânndd ssccrriieeþþii?? CCuumm ssccrriieeþþii??MM.. DD..–– Scriu în fiecare zi, de obi-

cei dupã amiaza între orele 14:00 ºi 17:00,însã nu am un program fix. Am un calcula-tor dupã cum vedeþi, mã dau foarte aproapede el ºi cu mâna dreaptã scriu. Nu mã potfolosi decât de mâna dreaptã. ªi aºa,obosesc foarte repede, dar îmi gãsesc pu-terea de a scrie întotdeauna. Când scriu,

simt cã trãiesc!RR.. –– DDee-aa ddrreeppttuull uulluuiittoorr!! MMãã uuiitt

llaa dduummnneeaavvooaassttrrãã ººii îînnccãã nnuu ppoott ssãã ccrreedd ccããaavveeþþii aattââttaa sseennssiibbiilliittaattee,, îînnþþeelleeggeerree.. TTrrããiirrii......NN-aaºº vvrreeaa ssãã mmãã îînnþþeelleeggeeþþii ggrreeººiitt,, ccii ddooaarr ssããmmãã ccrreeddeeþþii ccãã vvãã ccoonnssiiddeerr uunn OOMM eexxttrraa-oorrddiinnaarr,, ddeeoosseebbiitt!! LLuummeeaa ggâânndduurriilloorr îînnccaarree dduummnneeaavvooaassttrrãã ttrrããiiþþii ee pplliinnãã ddee lluummiinnã㺺ii mmuulltt mmaaii nnoorrmmaallãã ddeeccââtt vvaaccaarrmmuull ddeeaaffaarrãã îînn ccaarree nnooii ttrrããiimm!! ÎÎmmii ssppuunneeaaþþii ddeesspprreeccããrrþþii,, ccââttee aaþþii ssccrriiss??

MM.. DD.. –– Opt, pe care le-am termi-nat ºi una am început-o de curând, nu amscris decât vreo 5 pagini la ea.

RR.. –– CCee-aa îînnsseemmnnaatt ffiieeccaarree ccaarrtteeppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrãã??

MM.. DD.. –– Nu aº putea sã fac o dife-renþiere, toate sunt importante pentru mine,însã pot spune cã prima carte a însemnat unînceput, a doua a fost ca o autodepãºirepentru mine, pentru cã vroiam mai mult, atreia a fost mai mult o conjuncturã, trebuiasã scriu în continuare, nu puteam fãrã ºicam atât, restul au venit pur ºi simplu.

Primele trei le-am scris cu ajutorul mameimele, eu îi dictam ºi ea scria pe un caiet,celelalte am început sã le scriu eu direct lacalculator, aºa am început sã scriu ºi prozã.

RR.. –– CCââtteevvaa ttiittlluurrii??MM.. DD.. –– „Întrebare”, este ºi singu-

ra carte care am copertat-o, situaþia finan-ciarã nepermiþându-mi sã-mi scot cãrþileprintr-o editurã; a urmat-o apoi „Forþã ºisensibilitate”, „Roadele fanteziei”, „Aripi”,„Printre vânturi ºi spini”, „Simþire ºi argu-ment” (degeaba ai simþire dacã nu ai ºiforþã de a argumenta), „Dublaj” ºi „Umbregânditoare”.

RR.. –– MMãã aavveeþþii ººii oo aallttãã ppaassiiuunnee îînnaaffaarrãã ddee lliitteerraattuurrãã??

MM.. DD.. –– M-a pasionat mereu ºiºtiinþa. Poate chiar paradoxal cu ce fac eu.Mã uit la televizor când e un documentardespre ºtiinþã. Îmi place!

RR.. –– AAccuumm aaºº vvrreeaa ssãã ppããttrruunndd îînnaallttãã rraammuurrãã,, mmaaii eemmoottiivvãã,, ccee îînnsseeaammnnããffaammiilliiaa ppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrãã??

MM.. DD.. –– Familia pentru mine esteun punct de sprijin. Fãrã ei, nu ne-am aflaazi discutând de mine. Când l-am pierdutpe tata, a fost o mare pierdere, dar mama n-a încetat niciodatã sã-mi fie alãturi. Pentruasta îi mulþumesc enorm. Familia m-a þinutîn viaþã! Dupã ea, poezia!

RR.. –– VVãã aaddrreesseezz aaccuumm oo îînnttrreebbaarree,,ppooaattee rreettoorriiccãã,, ccee aaººtteeppttããrrii aavveeþþii ddee llaa vviiaaþþãã??CCuumm vveeddeeþþii lluummeeaa ddee aaffaarrãã??

MM.. DD.. –– De la viaþã, ca ºi de laoameni de fapt, aºtept doar înþelegere. Eusunt o persoanã foarte profundã, pentrumine un cuvânt are o semnificaþie mai ra-dicalã. Am avut multe decepþii în viaþamea. Oamenii trebuie sã înþeleagã cã sepoate trãi ºi mai frumos, nu doar acesthaos. Lumea de afarã...Vorba lui Eminescu:„Toate-s vechi ºi nouã-s toate!” Aºa vãd eulumea de afarã. Unii oameni vãd în minedoar handicapul meu ºi nu vãd omul dinmine. Din cauza asta cer înþelegere de laviaþã. Pe aceastã cale vreau sã-i transmitmulþumiri din toatã inima mãtuºei meleElena Ciobanu, pentru cã ea a fost singura,dupã mama, care m-a înþeles.

RR.. –– CCrreedd ccãã nnooii ttooþþii ccaarree vvããddeessccooppeerriimm ppoovveesstteeaa dduummnneeaavvooaassttrrããppuutteemm îînnvvããþþaa mmuullttee lluuccrruurrii ddeesspprree iimmppoorr-ttaannþþaa vviieeþþiiii ººii ccuumm aannuummee oo ppuutteemm ffaaccee mmaaiiffrruummooaassãã.. PPuutteemm îînnvvããþþaa ssãã pprriivviimm îînnooaammeennii ppeennttrruu aaii ddeessccooppeerrii,, ppeennttrruu aa-iiaapprreecciiaa ººii rreessppeeccttaa.. VVãã mmuullþþuummeesscc,, MMaarriiuussDDoobbrreessccuu,, ººii ccuu ssiigguurraannþþãã nnee vvoomm rreevveeddeeaa!!

Am ieºit în stradã! În timp ce mãplimbam prin sufletul plin de luminã alomului cu care discutasem, paºii îmi purtaucorpul aproape inert printre oameniigrãbiþi, preocupaþi, triºti sau veseli. O zi detoamnã cu frunze muribunde, o ziobiºnuitã de toamnã ºi totuºi foartedeosebitã!

IIuubbiirreeaa nnuu eessttee ssaaccrriiffiicciiuuIIuubbiirreeaa eessttee nnuummaaii aarrmmoonniieeIIuubbiirreeaa eessttee ccrreeaattiivviittaatteeªªii ddiinn iiuubbiirree ssee ppooaattee,,NNaaººttee lliibbeerrttaattee..

CCããccii ddee llaa aannttiiccii ppâânnãã mmââiinneeIIuubbiirreeaa eessttee,, aa ffoosstt ººii vvaa ffiiSSuupprreemmaa vvaallooaarree îînn lluummeeCCããccii ffããrrãã eeaaNNiiccii vviiaaþþaa nnuu eexxiissttãã..

IIuubbiirreeaa eessttee cchheemmaarreeÎÎnn oorriiccee ccoollþþ ddiinn uunniivveerrssDDaarr nnuummaaii cceeii ccee aauu ssiinncceerriittaatteeªªttiiuu ccuu aaddeevvããrraatt aacceesstt lluuccrruu ssuubblliimm..

PPrriinn ccuurraajj ººii pprriinn îînnþþeelleeppcciiuunneeCCuu ttooþþiiii aarr ttrreebbuuiiee ssãã aavveemmAAcceeaassttãã ssuubblliimmãã aarrmmoonniiee OOgglliinnddaa ssuufflleetteelloorr nnooaassttrreeªªii ccaa oo sstteeaa ccaarree nnuu ssee vvaa ssttiinnggee..

ÎÎnn ssuufflleettuull mmeeuu ddee ppooeettÎÎnncceerrcc pprriinn aallee mmeellee vveerrssuurriiIIuubbiirree mmeerreeuu ssãã ddããrruuiieesscc,,

SSiinncceerriittaatteeaa ggâânndduurriilloorr mmeelleeCChhiiaarr uunn ssiinngguurr oomm SSppeerr ssãã-nnþþeelleeaaggããAA ffii mmaaii bbuunn ººii mmaaii aammaabbiillEEssttee ssppeerraannþþãã ccrreeaattooaarree..

LLããssaaþþii ccaannddeellaa aapprriinnssã㪪ii ccããlldduurraa eeii cceeaa bbllâânnddãã,,SSuufflleettuull ssãã vvãã îînnccããllzzeeaassccããÎÎnn aacceeaassttãã sseeaarrãã ssffâânnttãã..

LLããssaaþþii ccaannddeellaa aapprriinnssã㪪ii lluummiinnaa eeii ddiivviinnãã,,MMiinntteeaa ssãã vvãã lluummiinneezzeeSSãã vvãã-aadduuccãã aarrmmoonniiee..

LLããssaaþþii ccaannddeellaa aapprriinnssããCCuu iiuubbiirree ººii iieerrttaarree,,BBuuccuurriiii ss-aavveeþþii îînn ccaasseeªªii bbeellººuugg ss-aavveeþþii ppee mmaassãã..

PPeennttrruu ccaa-nn aacceeaassttãã sseeaarrããÎÎnnggeerriiii ssãã ssee ccoobbooaarree,,PPeennttrruu ttooþþii ººii ffiieeccaarreeSSãã ssee dduuccãã vveesstteeaa mmaarree..

Cristina COLÞ

DDEESSPPRREE VVIIAAÞÞÃà ªªII OOAAMMEENNII

VViiaaþþaa nnee ppooaarrttãã ppee ddrruummuurriillee eeiiddee cceellee mmaaii mmuullttee oorrii nneebbããnnuuiittee,,nneeccuunnoossccuuttee.. AArree ffrruummuusseeþþii,, ttrriisstteeþþii,, ssttããrriiddee vveegghhee,, aaººtteeppttããrrii...... NNee aarraattãã ffaaþþaa,, nneeîînnttooaarrccee ssppaatteellee ssaauu,, nnee llaassãã ppee nnooii ssãã-iiddeessccooppeerriimm aassccuunnzziiººuurriillee.. ÎÎnn oorriiccaarree ddiinnccaazzuurrii vviiaaþþaa eessttee,, ccuu ssiigguurraannþþãã,, oo lluuppttããccuu rreeaalliittaatteeaa,, ccaarree ppooaattee ffii ttoolleerraannttãã,, dduurrããssaauu cchhiiaarr ffrruummooaassãã.. RReeaalliittaatteeaa aarree îînnbbooggaattuull eeii aarrsseennaall îînnttrreeaaggaa ppaalleettãã aa ttrrããiirr-iilloorr ppee ccaarree þþii llee ppooaattee ooffeerrii ssaauu ppuurr ººiissiimmpplluu þþii llee ppooaattee iimmppuunnee.. DDaa,, rreeaalliittaatteeaappooaattee ffii oo ffeeeerriiee ccaarree ssãã-þþii lluummiinneezzeezziilleellee ººii ssuufflleettuull ssaauu ppooaattee ffii ccrruunnttãã,,nneemmiillooaassãã.. CCiinnee ddiirriijjeeaazzãã îîmmppããrrþþiirreeaaaacceessttoorr aattââtt ddee ddiivveerrssee ooffeerrttee?? GGrreeuu ddee

ssppuuss!! UUnniiii vvoorrbbeesscc ddee ddeessttiinn,, aallþþiiii ddeennoorroocc,, ddee îînnttââmmppllaarree ssaauu cchhiiaarr ddee ppoossii-bbiilliittaatteeaa nnooaassttrrãã ccaa pprriinn mmuunnccãã,, ddoorriinnþþãã,,ppeerrsseevveerreennþþãã,, ssãã aalleeggeemm.. PPooaattee!! DDaarrppoovveesstteeaa ppee ccaarree vvrreeaauu ssãã vv-oo ddeessttããiinnuuiiîînn ccoonnttiinnuuaarree eessttee ddeesspprree vviiaaþþaa uunnuuii oomm,,ccaarree ccuu ttooaattee eeffoorrttuurriillee ddee ddoorriinnþþãã,, ppeerrssee-vveerreennþþãã,, nnuu aa rreeuuººiitt ssãã iinnfflluueennþþeezzee pprreeaammuulltt rreeaalliittaatteeaa îînn ccaarree ttrrããiieeººttee,, ddaarr aarreeuuººiitt ssãã-ººii ccoonnssttrruuiiaassccãã oo lluummee aa lluuii,, oolluummee pprroopprriiee îînn ccaarree aa ddeessccooppeerriitt ssaauu aasseemmããnnaatt mmuullttee ffrruummuusseeþþii ººii zzââmmbbeettee..

EEssttee oo ppoovveessttee aaddeevvããrraattãã,, ooppoovveessttee ttrriissttãã,, ddaarr ººii ffrruummooaassãã,, oo ppoovveesstteeccaarree ppee mmiinnee mm-aa mmaarrccaatt ººii mm-aa ffããccuutt ssããîînnþþeelleegg aallttffeell vviiaaþþaa..

MMAARRIIUUSS DDOOBBRREESSCCUU

NOBLEÞEA DE A FI

ÎN AJUN DE CRÃCIUN

Nr. 87/ decembrie 2011 Pagina 7

La 1 decembrie 1918, Aduna-rea Naþionalã de la Alba Iulia, constitu-itã din 1228 delegaþi ºi sprijinitã depeste 100.000 de persoane adunate laeveniment din toate colþurile Ardealuluiºi Banatului, a adoptat o Rezoluþiunecare consfinþeºte unirea tuturor româ-nilor din Transilvania ºi întreg Banatul(cuprins între râurile Mureº, Tisa ºiDunãre) cu România.

Ziua de 1 decembrie 1918marcheazã bilanþul luptei românilorpentru întregire statalã, care vine sãîncununeze precedentele acþiuni alefraþilor din Basarabia (27 martie 1918)ºi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjuncturainternaþionalã creatã în urma PrimuluiRãzboi Mondial ºi a ºtiut sã se afirme încontextul miºcãrii de eliberare apopoarelor ºi al victoriei principiuluinaþionalitãþilor în Europa.

Legea Unirii a fost ratificatãprin Decretul-Lege No. 3631 din 11

decembrie 1918 de cãtre regeleFerdinand I ºi votatã de AdunareaDeputaþilor în ºedinþa din 29decembrie 1919, în una-nimitate.

Rezoluþia U-nirii e cititã de Va-sile Goldiº la AlbaIulia, 1 decembrie1918: „Adunareanaþionalã a tutur-or românilor dinTransilvania, Ba-nat ºi Þara Ungu-reascã, adunaþi prinreprezentanþii lor în-dreptãþiþi la Alba Iuliaîn ziua de 18 noiembrie /1 decembrie 1918, decreteazãunirea acelor români ºi a tuturor te-ritoriilor locuite de dânºii cu România.Adunarea proclamã îndeosebi dreptulinalienabil al naþiunii române la întregBanatul, cuprins între Mureº, Tisa ºi

Dunãre.”Aºa cum subliniazã ºi istoricul

Florin Constantiniu, „Ma-rea Unire din 1918 a fost

ºi rãmâne pagina ceamai sublimã a isto-

riei româneºti. Mã-reþia ei constã înfaptul cã desã-vârºirea unitãþiinaþionale nu esteopera unui ompolitic, a nici u-

nui guvern, a niciunui partid, este

fapta istoricã a între-gii naþiuni române.

Marea Unire nu a fostrezultatul participãrii Româ-

niei la rãzboi. Nici partizani An-tantei, nici cei ai Puterilor Centrale nuau avut în vedere revoluþia din Rusia ºidestrãmarea monarhiei austro-ungare.

Raþionamentul lor s-a înscris

formulei tradiþionale a raportuluide putere interstate: victoria Antanteine va da Bucovina, Transilvania ºiBanatul, victoria Puterilor Centrale neva da Basarabia; o biruinþã o excludeape cealaltã, astfel cã nimeni nu vedeacum ar fi cu putinþã ca toate acesteprovincii sã intre aproape simultan înfrontierele Vechiului Regat.

Nu o victorie militarã a stat latemelia României Mari, ci actul devoinþã al naþiunii române de a-ºi daarmãtura teritorial-instituþionalã careeste statul naþional.

O necesitate istoricã – naþi-unea trebuie sã trãiascã într-un statnaþional – s-a dovedit mai puternicãdecât orice guvern sau partid, culpabilde egoisme sau incompetenþã, ºi,punând în miºcare naþiunea, i-a datacea forþã uriaºã ca peste toate adver-sitãþile sã dea viaþã aspiraþiei sale:statul naþional.”

– ZIUANAÞION

ALÃ

A

ROMÂNIEI1D

EC

EM

BR

IE

Dupã cum cred cã aþi observatdeja, Monumentul eroilor din primulrãzboi mondial, grup statuar amplasat înscuarul din centrul oraºului, este strãjuitacum de douã tunuri. Raþiunea instalãriiacestora fiind determinatã de acþiunilede refacere, reconstruire ºi aducere la

forma iniþialã, pânã în cele mai micidetalii, a monumentului.

Acesta a fost realizat în 1921 decãtre sculptorul Ioan Iordãnescu ºi dedi-cat ostaºilor Regimentului 72 Infanteriedin Mizil cãzuþi la datorie în campaniadin anii 1916 -1917. ªi atunci la

dezvelire a avut de o parte ºi de alta câteun tun. Pe un piedestal masiv, cu profilerotunjite lateral ºi înalt de 1,80 m, se aflãamplasat un grup statuar, ronde-bosse,turnat în bronz (2,70 m), compus din treipersonaje, de mãrime naturalã. Pers-onajul central îl constituie o femeie, încostum naþional, simbolizând Patria, cuun drapel în mâna stângã ºi cea dreaptãfiind ridicatã în semn de omagiu; cele-lalte douã personaje ale grupului statuarînfaþiºeazã un soldat ºi o femeie cu ocarte deschisã pe genunchi, aceastaîntruchipând Istoria.

Pe frontispiciul monumentuluiremarcãm un meplat de bronz ce redã oscenã de luptã din Primul RãzboiMondial, precum ºi inscripþia: ““EErrooiilloorrddiinn RReeggiimmeennttuull 7722 IInnffaanntteerriiee.. OOnnooaarree

vvoouuãã!! PPaattrriiaa vvãã eessttee rreeccuunnoossccããttooaarree””, iarpe laturile piedestalului o placã de bronzcu chipul Reginei Maria ºi lista cunumele celor 18 ofiþeri din aceastã uni-tate cãzuþi în luptele din prima confla-graþie mondialã, precum ºi celelaltejertfe date de acest regiment în campaniadin 1916 - 1917: 2 plutonieri, 25 ser-genþi, 49 caporali ºi 1086 soldaþi.

Pe lângã celelalte elemente cares-au adãugat în timp monumentului,pentru a respecta întru totul imagineainiþialã a acestuia, vom gãsi de aziînainte ºi cele douã tunuri, situate de-oparte ºi de alta a monumentului, sim-boluri cu multã încãrcãturã, ale PrimuluiRãzboi Mondial în care ºi-au pierdutviaþa milioane de oameni.

Dupã cum v-am promis înnumãrul trecut al publicaþiei noastre, vãprezentãm în continuare Primãria oraºuluiMizil, precum ºi lista salariaþiilor dinacele timpuri ºi interesantele funcþii aleacestora.

Astfel, continuãm cu:

OOffiiþþeerrii ddee SSttaarree CCiivviillããIancu Georgescu; C. Grigorescu; VasileStoicescu; Ioan Viºinescu; Ion Tomescu.

CCaassiieerriiNicolae Ionescu, 1923 – 1927;Zamfir ªerbãnescu, 1930 – 1944;Ion Ciurea, 1944 – 1950.

SSaallaarriiaaþþii aaii PPrriimmããrriieeii,, 11993366 –– 11994499Ion St. Iordache, Iordache, impiegat regi-

straturã;Ecaterina Apostolescu, impiegatstare civilã; Paulina Pãtraºcu, impiegatcasierie; Vasile Furtunã, impiegatcasierie; Constantin I. Rãdulescu, agentde percepþie; Nicolae Rotãrescu, agentde percepþie; Marcel Chivulescu, agentde percepþie; Dumitru Andronache, imp-iegat dactilografie; Teodora Dragomir,curierã; ªtefan D. Dragomir, paznic.

BBiisseerriiccaa ddiinn FFeeffeelleeii ((ssttaatt ssaallaarriiii ddiinn11992233)) Preot Eftimie Dumitrescu;

Cântãreþ Ion S.Popa; Paracliser DumitruDumitrescu ºi apoi Mareº Ionescu.

SSaallaarriiaaþþii SSeerrvviicciiuull CCaassiieerriieeii –– 11992233Alexandru Constantinescu, perceptor;Gheorghe Alexandrescu, perceptor;Gheorghe Cãlin, perceptor;ªtefan Grigorescu, perceptor;Constantin Gorãneanu, perceptor;Alexandru Mãnciulescu, controlor;Vasile B. Oprescu, controlor;ªtefan Davidescu, controlor;Marin O. Bãrbãlãtescu, controlor;

Constantin N. Dãscãlescu, controlor;Constantin P. Constantinescu, revizorcomunal.

SSeerrvviicciiuull CCaassiieerriiee 11992299Gheorghe Oprescu, secretar;Dumitru Andronache, impiegat;Tudor ªerbãnescu, impiegat;Stan Apostol, impiegat;Simion Mihãilescu, contabil;Matei Mihai, perceptor;Vasile N. Furtunã, perceptori;ªtefan Popescu, agent de percepþie;Constantin Rãdulescu, agent de percepþie;Vasile Ciucã, agent de percepþie;Grigore Nicolescu, agent de percepþie;Gheorghe Custurã, revizor comunal.

Cristina COLÞ

emember...R

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

AªA A FOST ªI

ATUNCI!

Pagina 8

Vizavi de fe-n o m e n u l

care ia am-ploare, cel alcâinilor vaga-

bonzi, dom-nul primar aparticipat înziua de

24.11. a.c. la o ºedinþã prezidatã de dom-nul prefect Dobre Adrian Florin, în care afost prezentat un act normativ potrivitcãruia, fiecare localitate are obligaþia sã-ºiconstruiascã un adãpost de câini. Primãriaoraºului nostru a construit un astfel de adã-post, încã de acum doi ani (este singuraprimãrie din judeþ care are un asemeneaspaþiu de adãpostire al câinilor fãrã stã-pân), dar insuficient din punct de vederecapacitiv, þinând cont de faptul cã în jurul

oraºului nostru se deverseazã regulat unnumãr impresionant de câini.

Actul normativ amintit mai susprevede ºi obligaþia consultãrii populaþieiîn legãturã cu omorârea sau nu a acestoranimale, drept pentru care vã rugãm sã vãexpuneþi opinia.

“Vreþi sã fie omorîþi sau nu, câiniicomunitari?” Aºteptãm opiniile dumneav-oastrã la cutia poºtalã a primãriei, prin e-mail: primaria@primaria-mizil.ro, sau lanumerele de telefon: 0244/250008,0244/250027. Iatã ce declarã domnul pri-mar, referitor

“Deoarece, spre marea mea sur-prindere, am constatat cã sunt persoanecare doresc uciderea fãrã milã a câinilorfãrã stãpân, simt nevoia câtorva precizãri.

În milenara sa istorie, poporulromân nu a dat niciodatã dovada cã s-ar fi

aplecat asupra unor acte de cruzime, cidimpotrivã, þãranul român (pe el îl consi-der eu exponentul poporului român), s-apurtat cu grijã, milã, înþelegere ºi dragostefaþã de copaci, animale, ape, pãmânt...,creând cu toate acestea legãturi sufleteºti.

În satele româneºti nu au existatniciodatã câini fãrã stãpâni, aceºtia, alãturide celelalte animale, fãcând parte dinfamilia ºi viaþa lor. Câinii aºa-ziºi“vagabonzi”, au deja o mare traumã: nu austãpân! Menirea lor datã de Dumnezeueste sã ne apere pe noi! Sunt nenumãrateexemple ºi cazuri de devotament total alcâinilor faþã de stãpânii lor, a þãranilor.

În virtutea acestor calitãþi ºiinstincte, neavând un stãpân, exersându-ºiîn perimetrul în care trãiesc dorinþa de aapãra ºi pãzi, pot deveni, mai ales în tim-pul nopþii, agresivi, ca ºi în curtea unui

potenþial stãpân.În Elveþia existã Ziua Naþionalã a

Câinelui. Pentru cã un “Saint Bernard”, uncâine uriaº cu reale calitãþi de salvator, afost împuºcat de cel de-al 40-lea om scosde acesta dintr-o avalanºã ce se produsesecu puþin timp în urmã. Omul respectiv,aflat în stare de ºoc, vãzându-se târât decâinele uriaº, de spaimã, a scos pistolul ºil-a împuºcat. Ulterior, acest om, ºi-a dedi-cat tot restul vieþii creºterii ºi îngrijiriicâinilor, iar guvernul elveþian a decretataceastã zi ca ºi zi naþionalã a câinelui.

Sunt multe motive care mãîndreptãþesc sã vã sugerez tuturor sãreflectaþi asupra acestei hotãrâri.

Poporul roman are deja multenecazuri ºi probleme, are nevoie de aju-torul necontenit al lui Dumnezeu ºi nu deniºte pãcate”.

De multe ori am încercat sã vãprezentãm, pe cât am putut, cazurisociale din oraºul nostru, oameninecãjiþi, neajutoraþi, chiar ºi situaþii cutotul deosebite care meritau toatãatenþia.

Am fãcut-o de fiecare datã pen-tru a identifica greutãþile cu care se con-fruntã o parte dintre locuitorii oraºuluinostru, dar ºi pentru a putea oferi omânã de ajutor.

Doresc sã vã prezint în conti-nuare o problemã existentã în oraºulnostru. Din verificãrile fãcute ºi dindatele oferite de Biroul de AsistenþãSocialã din cadrul primãriei oraºuluiMizil, avem un total de 2.652 persoanecare beneficiazã de ajutoare alimentare,conform art. 3 din HG. Nr. 600/2009,ajutoare oferite de Consiliul JudeþeanPrahova ºi care vizeazã categoriile celemai defavorizate de persoane, dupã cumurmeazã:

- Famiile ºi persoanele singurecare au stabilit dreptul la un venit

minim garantat acordat în baza Legii nr.416/2001, în oraºul nostru având unnumãr de 1381 astfel de familii;

- ªomerii care beneficiazã deidemnizaþie de ºomaj acordatã potrivitprevederilor Legii nr. 76/2002 - 203persoane;

- Pensionarii sistemului publicde pensii ale cãror drepturi obþinute dinpensie sau, dupã caz, din pensii cumu-late, se aflã sub 400 lei/lunã - 436 per-soane;

- Persoanele cu handicap grav ºiaccentuat, adulþi ºi copii neinstituþiona-lizaþi - 605 persoane.

Aceste persoane, primesc peri-odic urmãtoarele produse alimentare:paste fãinoase, fãinã, mãlai, orez, bis-cuiþi, lapte praf, care însumeazã în cur-sul unui an urmãtoarele cantitãþi pentrufiecare membru al familiei:

- Biscuiþi – 1,1 kg;

- Paste fãinoase – 2 kg;- Fãinã – 15 kg;- Mãlai – 10 kg;- Orez – 9 kg;- Lapte praf – 1,5 - 2 kg.

În oraºul nostru avem un numãrdestul de mare de persoane care benefi-ciazã de astfel de ajutoare, conformlegii. Este o realitate! Sunt mulþi bãtrânicare nu au ce sã punã pe masã, multefamilii care fac faþã cu greu existenþei.

Însã, ce vreau sã aduc lacunoºtinþã este abuzul ºi nesimþireaunora dintre cei care se regãsesc pe lis-tele de acordare a acestor ajutoare, vor-bim aici de populaþia din cartier, carefolosesc prilejul pentru a face bani prinvânzarea acestor produse primite gratu-it! Aceste persoane fac abuz de lege ºise complac în “a sta degeaba ºi aprimi”. Vã atenþionãm cã multe dintreaceste familii, sunt numeroase ºi benefi-ciazã de aceste cantitãþi pentru fiecaremembru al familiei.

Este absolut nedrept pentru ceilalþi care aºteaptã aceste ajutoare ca omânã întinsã.

S-a încercat de multe ori sã seanalizeze cu mare atenþie situaþiile careimpun acordarea acestor ajutoare, însã,în conformitate cu legea, sunt mulþi ceicare au dreptul sã le primescã. Deci,unde este incorectitudinea?

Am þinut realmente sã aducspre cunoºtinþa dumneavoastrã aseme-nea întâmplãri, deoarece s-a întâmplatca o cunoºtiinþã sã fie abordatã de unuldintre beneficiarii acestor ajutoare, careîi oferea spre vânzare produsele primitepentru subzistenþa sa ºi a familiei sale.

Asta se întâmplã când lãsãm calucrurile sã meargã aºa, fãrã sã neimplicãm! Asta se întâmplã când toatãRomânia „închide ochii” la nedreptãþi.

Eu sper ca nu acesta sã fiefinalul, aºteptând totuºi reacþii ºi schim-bare.

Nu ºtiu cum sã încep, dar proba-bil cã voi începe prezentându-vã realitatea.De fapt, chiar despre asta este vorba,despre realitate, deoarece, trist sau nu, ease regãseºte din ce în ce mai accentuatã pefeþele, în casele ºi în buzunarele noastre.

Realitatea este ceea ce numimacum România! Mizeria în care ne târâmºi, culmea, pe care o acceptãm cu indife-renþã! Am ajuns de mult timp la concluziacã românul are talentul în a se complace încele mai mizere situaþii, în lipsuri, sãrãcieºi, ce este mai dureros, este cã, pe zi cetrece, devenim orbi în faþa nedreptãþilor ºi,paradoxal, în faþa aºilor din mânecã pecare îi avem, dar nu vrem sã-i folosim.

România noastrã, patria noastrã,se scufundã din ce în ce mai mult în mâlulde ºireticluri ale unora, ale celor pe care,de fapt, nu-i intereseazã România, nu-iintereseazã poporul român ºi valorile aces-tuia.

Peste tot se furã! Când foloseamînainte noþiunea „furat”, ne gândeam doarla cei care, prin natura lor, aveau acest„dar” ºi îi uitam pe cei care au dobânditrepede acest „hobby” ce a devenit brandnaþional. Oare de ce României i s-a puseticheta de „Romania”?

În afarã de cei „autentici”, credcã un mare rol l-am jucat noi toþi! Noi toþi,pentru cã am trecut nepãsãtori pe lângã osituaþie infracþionalã, noi toþi, pentru amînchis ochii când un tatã îºi viola copilul,când un soþ îºi omora în bãtaie soþia, cândni se furau pãmânturile, când ni se lua ºilibertatea de a fi, când am acceptatînmulþirea maºinilor scumpe ca pe o starede normalitate, neîntrebându-ne de undeprovin banii, când am trecut nepãsãtori pelângã cei care nu aveau ce sã punã pe masãºi li se mai micºorau ºi pensiile, salariilesau celelalte venituri care veneau de la stat.Pentru cã nu ne-am întrebat de ce se întâm-plã toate astea, dar mai ales, nu ne între-

bãm ce o sã se întâmple în continuare cunoi!

Tot mai mulþi oameni aleg sãmigreze în continuare, deºi acolo undepleacã, din mai multe puncte de vedere, leeste mult mai rãu ca aici. Toate þãrile civi-lizate au început sã ne arate cu degetul ºi sãne trateze cu dispreþ!

Despre România, nu prea ºtim cemai e ºi a cui mai e! Realitateademograficã s-a schimbat brusc, precum ofurtunã ivitã din senin într-o zi de varã.Suntem “colonizaþi” de o populaþiecertãreaþã ºi nesimþitã, venitã din niciostepã, adusã de niciun avion. E ca ºi cumundeva, în secret, cineva ar fi pornit omaºinãrie de produs noroi, care acoperã,încet-încet, noþiunea de Sadoveanu, Eliadesau Nichita.

Lumea de pe stradã nu mai e ceape care o ºtiam din copilãrie. Nenea Marinºi tanti Ioana, familie veche, cu casãgospodãreascã într-un sãtuc liniºtit ºi fru-mos, au lãsat în urmã doi copii, care la rân-dul lor au fãcut ºi ei copii, care, în cele dinurmã, au ales drumul strãinãtãþii, lãsând lao parte viaþa de aici, copilãria lor minunatãºi locurile natale. La fel s-a întâmplat cujumãtate de sat. În locul lor au apãrutrufele colorate ºi boxele scoase pe fereas-trã.

În locul bunicii care spuneapoveºti frumoase nepoþilor, a apãrut “buni-ca” ce-ºi trimite nepoþii la cerºit sau dupãbãuturã. Noul domn Goe nu mai e nicimãcar simpatic: e un viitor combinator ºidealer de droguri, “viitor” din care vreþivoi, în afarã de viitorul þãrii lui.

În situaþia când stãm cu mâinile însân, aºteptând „o minune”, ce se va alegede noi? Cu siguranþã, fiecare avem saucunoaºtem pe cineva care de-abia trãieºtede azi pe mâine. Ce facem pentru a-l ajuta?Sau altfel zis, v-aþi întors privirea cãtre el?Cred cã nu! ªi asta demonstreazã cã celede mai sus sunt realitãþi, demonstreazã cãsuntem un popor care nu ºtie sã se apere ºi

sã reacþioneze. Dacã nu vom învãþa sã

facem asta, cu siguranþã cã suntempierduþi! De-a dreptul pierduþi!

Umanitatea este singura armãpe care o putem folosi pentrua învinge în acest rãzboi mizer

ºi pentru a ne pãstra identitatea.România e þara noastrã ºi

a noastrã trebuie sã rãmânã!Nu putem sã ne lãsãm în continuarevânduþi. Nu trebuie s-o pãrãsim la

greu sau sã le-o facem altoracadou!

Cum ne vom elibera? Se vând mâinile întinse,se vând ajutoare!

Pagina realizatã de Cristina COLÞ

Nr. 87 / decembrie 2011

NI SE PROPUNE SÃ OMORÂM CÂINII, SUNTEÞI DEACORD?

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 9

Presa internã clocoteºte,paginile centrale titreazã cu litere de-o ºchioapã: zona euro se scindeazã.De parcã zona euro n-ar fi cuprins dinstart douã tabere: stãpânii ºi restul,adicã þãrile de sub scara U.E. Estulcomunist, acceptat în uniune cu con-diþia de a-ºi distruge propria eco-nomie, de a se transforma în piaþã dedesfacere pentru vest ºi în consumatorde credite, a fost lãsat la un nivel deexistenþã (mai degrabã subzistenþã),care seamãnã cu ceva între viaþã ºimoarte.

Nici vorbã de fraternitate întreþãrile membre. Stãpânii din vest auporuncit mereu sclavilor din est! Dincând în când e bine sã mai iau ºi bis-turiul în mânã. Altminteri, cadavrelede pe nãsãlie se ridicã ºi trântesc uºanoastrã de perete! Ce ºanse am sã fiuauzitã? Practic, puþine. De ce-aº fi

auzitã, dacã am refuzat sãpozez goalã pe coperta uneireviste când mi s-a propus?Necuratul m-a pus mereu sã facciocul mare, ºi mã întreb cât demult am ºifonat VIP-urile de peagenda curentã, atâta timp câtele nu sunt o valoare recunos-cutã, un nume în spiritualitateanoastrã, legat de realizãri denotorietate, de o faimã merita-tã. Ruºine mie! E ca ºi cum unoarecare s-ar fi apucat sã facã ocompletare a picturilor lui Ce-zanne sau cãrþilor lui Cervan-tes. Pãi, e frumos? Distanþareaintelectualilor faþã de senti-mentul românesc al fiinþei, blo-carea celor buni ºi promovareaparveniþilor mizerabili în func-þie de criterii non-valorice, numã mai uimeºte. Cum se spuneîn Ardeal: ãsta criter de gândire

sãnãtoasã!

Aliniem în categoria ade-vãruri ºtirea oficialã conform cãreia,pe 30 octombrie 2011, s-a nãscutpãmânteanul cu numãrul 7 miliarde.Populaþia Terrei depãºeºte un pragistoric ºi declanºeazã semnale de alar-mã în rândul statisticienilor. Soluþia?Stoparea creºterii accelerate, care seva face fie natural, fie brutal, a de-clarat Maurice Strong, secretarul ge-neral al Summitului Pãmântului. Dacãlumea nu va înþelege cã ritmul naºte-rilor este prea ridicat, consecinþele,chiar dacã nu imediate, vor presupuneboli, foamete, rãzboaie, care vorreduce numãrul locuitorilor planetei.Fals! Nu vã mai bateþi capul degeaba,domnilor statisticieni! Pãmântul aresuficiente resurse de hranã! Cã elesunt dirijate în hambarele puterilor

mondiale, nu echitabil, conform nece-sarului, pe naþiuni, e altceva. Dumne-zeu a poruncit: creºteþi ºi vã înmulþiþiºi umpleþi Pãmîntul! Procedeulstrãvechi de tulburare a apelor e înmare vogã, declanºarea panicii colec-tive stârneºte reacþii uimitoare înlumea aceasta îngrãditã de mecanis-mele puterii ºi de nenumãratele lorobstinaþii (Don Brasco). Însã, ziarelede scandal se cred influente ºi, defapt, nu stârnesc nici mãcar milã, cidoar repugnanþã cu eroismul de bor-del, cu ºtirile bombastice, cu serialuldivorþurilor ºi bãtãilor din lumeabogãtaºilor.

Ar trebui sancþionate lipsa desimþ a ridicolului ºi prostia exhibateprin intermediul mijloacelor de comu-nicare în masã, care invocã originali-tatea post-modernã, deºi nu-s decâtforme jignitoare de iritare, prin careîºi pierd timpul, încercând sã-l piardãºi pe-al publicului. Ar trebui sã seîntrebe care este poziþia lor în dezba-terile majore ale vremii? Deºi înþelegmai puþin problemele reale aleprezentului, dau lecþii de viaþã cu aºa-zisele vedete, în timp ce simptomelecare traduc un blocaj lãuntric al socie-tãþii româneºti vorbesc despre o boalãîn sine, mult mai gravã, declanºatã totde mass-media ºi de lipsa unui eroismsocial, împietrit de fapt, în haosul de-mocraþiei.

Nu mai luaþi în seamã ziarelede scandal, ele nu þin de o piaþã aideilor, nici de spiritul vremurilor încare trãim. Nu luaþi în seamã elitelegoale, vehiculate pe prima paginã,aceste nonvalori, care, ciudat, au pri-zã la mase, în tiraje ruºinos de mari.Sã acuzãm, sã arãtam cu degetul spreziariºtii care au transformat canale de

informare în bordel, spre cei care seînfruptã nemeritat din dulceaþa glo-riei!

Priviþi cu atenþie cotarleleV.I.P., care pânã mai ieri trãiau înhaitã pe marginea drumului ºi serepezeau sã muºte roþile maºinilor, ºicu cât era mai luxoasã maºina, cu atâtlãtrau mai furios la roþi. Ce-ar face eledacã, într-o zi, n-ar mai trece niciomaºinã pe drum? Ar fi haite de câiniºomeri. Vai!, dar ce s-ar face publicul,dacã s-ar pomeni deodatã fãrã nudi-tatea care le populeazã gustul?! N-armai ºti ce întrebuinþare sã dea vieþii,acestea fiindu-le mãruntul sens alexistenþei lor, dar ºi lucru manual alposturii de ziarist. Tare mi-e teamã cãacest public, în lipsã de altceva, va dafuga în librãrii ºi va cumpãra toatecãrþile scriitorilor pe care nu-i citeºtenimeni. Pãi, dragi colegi, jurnalismulînseamnã operã de artã, numai atuncicând, scriind o frazã, faci luminã înjur. La voi în paginã, pe întuneric, nudai decât de funduri goale, de sili-coane, de bârfe, bãtãi, sex, sânge,pornografie ºi de jale mare. Tãcereanoastrã e votul democratic-anonim pecare îl primeºte decãderea. Adevãrultrist e cã jurnaliºtii nu-i scot pe in-telectuali la rampã. Cicã dacã ar ieºinu fac bani, sunt plicticoºi ºi i-arfluiera lumea pentru cã n-au nimic deoferit. Culisele sunt lumea lor. Acolole stã bine, îºi pot da micile spectacoleºi se pot aplauda între ei. Aceasta edemocraþia, aceasta e libertatea!Vorba filosofului-teolog Petre Þuþea:“În democraþie, prostul te bate peumãr ºi-þi spune: ce faci, frate?”.

Libertatea de dupã gard, dedupã blocuri!

MMaarriiaa DDiiaannaa PPooppeessccuu,, AAggeerroo SSttuuttttggaarrtt

REDAÞIZÂMBETULUNUI ÎNGERDE FETIÞÃ!

REDAÞIZÂMBETULUNUI ÎNGERDE FETIÞÃ!

REDAÞIZÂMBETULUNUI ÎNGERDE FETIÞÃ!

REDAÞIZÂMBETULUNUI ÎNGERDE FETIÞÃ!

Banii pot fi viraþi în urmãtoarele conturi:

euroRO12RZBR0000060014108148 sau

leiRO56RZBR00000600141081132.

Vã mulþumim!

Se numeºte Ana MariaRãducanu, are 7 ani ºi din nefericireîn prezent nu se poate deplasa decâtcu ajutorul unui cãrucior cu rotile,deoarece suferã de maladia “leggcalve perthes-oosteocondrita capfemural ºold stâng”, mai precis nuva mai putea merge niciodatã.

Pãrinþii sunt în stare de ºoc,având în vedere ºi faptul cã fetiþa nua avut niciun fel de probleme desãnãtate de acest gen. Astfel cã dinluna mai, fetiþa zulufatã ºi cu zâm-

bet larg a fost condamnatã lanemiºcare ºi tristeþe.

Vestea bunã este fap-tul cã aceastã fetiþã ar puteamerge din nou, dacã ar fioperatã la Viena, vestea ceatristã este aceea cã operaþia costã49.000 de euro, iar pãrinþii nu dis-pun de aceºti bani.

ªtiu cã traversãm o perioadãfoarte grea, dar vreau sã cred cãacest lucru nu a distrus bunãtateadin noi, de aceea fac un apel cãtre

dumneavoastrã ºi vã rog sã ajutaþicu cât puteþi aceastã fetiþã, oricebãnuþ conteazã, este un pas înaintecare va ajuta la vindecarea ei.

Demonstraþi cã mizilenii ausuflet ºi cã în ciuda tuturor vicisitu-dinilor sunt OAMENI!

EROISM DE BORDEL

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 10

Pe data de 22 noiembrie pensio-narii mizileni au sãrbãtorit 54 de ani de laînfiinþarea Casei de Ajutor Reciproc aPensionarilor Mizil, prilej cu care a fostinauguratã ºi o salã de lucru destinatãacestora.

Invitaþii de onoare ai evenimen-tului au fost: domnul primar EmilProºcan; domnul Viorel Dima, director alRaiffeisen Bank Mizil; domnul ChioaruGheorghe, preºedinte al „FederaþieiOmenia” Bucureºti.

C.A.R.P. Mizil este o asociaþiecare deserveºte interesele a 6 900 demembri cu domiciliul în Mizil ºi în 33 decomune învecinate.

Fãcând un bilanþ al activitãþii

C.A.R.P. Mizil din acest an, vã informãmcã: au fost acordate un numãr de 3140 deîmprumuturi; au fost decontate parþialcheltuielile de transport pentru un numãrde 74 de persoane care au fost în diferitestaþiuni din þarã; au fost acordate ajutoarenerambursabile unui numãr de 18 per-soane cu boli grave – pentru tratament; aufost efectuate 17 excursii gratuite la careau participat un numãr de 816 membri; s-a achitat moºtenitorilor membrilor

decedaþi, în acest an (163 persoane) sumade 71 000 lei.

Un alt motiv de bucurie pentrupensionari este aceastã salã de lucru încare aceºtia pot desfãºura mai multe acti-vitãþi, cum ar fi: membrii se pot întâlni înacest loc pentru activitãþi recreative; se vororganiza mese festive pentru diverseocazii, dar ºi mese pentru comemorareaunor membri; au fost deja contactate so-cietãþile „GRAL Medical” pentru prele-varea de probe în vederea efectuãrii unoranalize medicale ºi „MARISOL” pentrustabilirea unui program de control oftal-mologic cu tarif redus sau chiar zero pen-tru membri; se vor þine adunãri generale ºiºedinþe cu colaboratori etc.

Pensionarii prezenþi la evenimentl-au apaludat ºi i-au mulþumit domnuluiprimar Emil Proºcan pentru sprijinul ofe-rit în a obþine gratuit, terenul pe care a fostedificatã aceastã salã de lucru.

La rândul sãu, dumnealui le-aurat acestora multã sãnãtate ºi zile liniºtite,pentru a se bucura, aºa cum se cuvine, deaceastã etapã a vieþii.

Învãþãmântul superior reprezintãun stimulent major al competiti-vitãþii economice în econo-mia bazatã pe cunoaº-tere, un învãþãmântsuperior de calita-te fiind esenþialpentru atinge-rea obiective-lor economiceºi sociale. Caurmare a unuinumãr tot maimare de locuride muncã carenecesitã calificãri denivel înalt, intrarea înînvãþãmântul superior ºiabsolvirea acestuia de cãtre tot maimulþi tineri este necesarã pentru ca UE sãatingã obiectivul Strategiei Europa 2020de 40 % de absolvenþi ai învãþãmântuluisuperior sau echivalent.

În plus, cercetarea ar trebui sãatragã ºi sã reþinã mai mulþi tineri prinoferirea unor condiþii de încadrare înmuncã atractive. Realizarea acestorobiective va necesita o abordare din maimulte unghiuri, având ca scop moder-nizarea învãþãmântului superior, asigu-rarea calitãþii, excelenþei ºi transparenþeiºi stimularea parteneriatelor într-o lumeglobalizatã.

Unele universitãþi europene sesitueazã printre cele mai bune din lume,însã nu pot sã-ºi exploateze la maximumîntregul potenþial. Învãþãmântul superiora suferit din cauza unei lungi perioade deinvestiþii insuficiente, pe lângã o creºteresemnificativã a numãrului de studenþi.Comisia reitereazã faptul cã, într-oeconomie bazatã pe un grad ridicat decunoºtinþe, un minim de investiþii totalede 2 % din PIB (fonduri publice ºi privatecombinate) este necesar pentru a avea unsistem universitar modern ºi performant.Universitãþile ar trebui sã dispunã decompetenþa de a-ºi diversifica veniturileºi de a-ºi asuma o mai mare responsabili-tate pentru viabilitatea financiarã pe ter-men lung. Statele membre trebuie sãdepunã eforturi mai susþinute pentrumodernizarea învãþãmântului superior îndomeniile programei, guvernanþei ºifinanþãrii, prin implementarea prioritãþilorconvenite în contextul procesului de laBologna, suþinând o nouã agendã decooperare ºi reformã la nivelul UE ºi con-centrându-se pe noi provocãri în contex-

tul Strategiei Europa 2020.Menþinerea unui nivel înalt decalitate este crucialã pentru

atractivitatea învãþãmântu-lui superior. Asigurarea

calitãþii învãþãmântuluisuperior trebuie con-solidatã la niveleuropean, prin sus-þinerea cooperãriiîntre pãrþile intere-sate ºi instituþii.Comisia va monito-

riza progresul ºi vastabili prioritãþi în acest

domeniu într-un raportcare urmeazã sã fie adoptat

în 2012 ca rãspuns la Reco-mandarea Parlamentului European ºi aConsiliului.

Într-o lume mai globalizatã ºimai mobilã, transparenþa în ceea ce pri-veºte performanþa instituþiilor de în-vãþãmânt superior poate stimula atât com-petiþia, cât ºi cooperarea, putând fi unstimulent pentru continuarea îmbunãtãþi-rilor ºi a modernizãrii. Cu toate acestea,clasificãrile internaþionale existente potoferi o imagine incompletã a perfor-manþelor universitãþilor prin acordareaunei importanþe prea mari cercetãrii ºiprin excluderea altor factori esenþiali carecontribuie la succesul unei universitãþi,cum ar fi calitatea predãrii, inovarea,implicarea regionalã ºi internaþionali-zarea. Comisia va prezenta în 2011 rezul-tatele unui studiu de fezabilitate pentrudezvoltarea unui sistem alternativ multi-dimensional global de clasificare a uni-versitãþilor, care þine cont de diversitateainstituþiilor de învãþãmânt superior.Capacitatea de inovare a Europei va nece-sita parteneriate bazate în domeniulcunoaºterii ºi legãturi mai strânse întreeducaþie, cercetare ºi inovare („triunghiulcunoaºterii”).

Aceasta include exploatarea lamaximum a rolului Institutului Europeande Inovare ºi Tehnologie (EIT) ºi a acþiu-nilor Marie Curie, învãþând din expe-rienþa acumulatã din ambele. În acestcontext, Comisia va consolida ºi va ex-tinde activitãþile platformei europene pen-tru dialog între universitãþi ºi întreprinderi(Forumul UE pentru dialogul între uni-versitãþi ºi întreprinderi), cu scopul de aspori capacitatea de inserþie profesionalãa studenþilor ºi de a dezvolta rolul edu-caþiei din „triunghiul cunoaºterii”.

ZI FESTIVÃ PENTRUC.A.R.P. MIZIL

Promovarea atractivitãþiiînvãþãmântului superiorpentru economia bazatã

pe cunoaºtere

NNee-aa bbuuccuurraatt ssccrriissooaarreeaadduummnneeaavvooaassttrrãã,, ccaa ddee ffiieeccaarree ddaattããccâânndd pprriimmiimm sseemmnnaallee ddeesspprree ppuubbllii-ccaaþþiiaa nnooaassttrrãã ““PPooººttaalliioonnuull””..

SSuunntteemm îînn sslluujjbbaa ooaammeenniilloorrººii oorriiccee sseemmnnaall ccaarree ddoovveeddeeººttee aacceessttlluuccrruu nnee bbuuccuurrãã ººii nnee oobblliiggãã îînnaacceeeeaaººii mmããssuurrãã..

DDaaccãã ppuutteeþþii îînnlleessnnii oo ccoollaa-bboorraarree îînnttrree ppuubblliiccaaþþiiiillee oorraaººeelloorrnnooaassttrree,, aamm ffii îînnccâânnttaaþþii ssãã îîmm-ppããrrttã㺺iimm cciittiittoorriilloorr nnooººttrrii iinnffoorrmmaaþþiiiirreecciipprrooccee..

VVãã ttrriimmiitteemm îînn îînnttrreeggiimmeeaarrttiiccoolluull ssoolliicciittaatt ººii vvãã uurrããmm ccaa aapprroo-pprriiaatteellee ssããrrbbããttoorrii ssãã ffiiee ccââtt mmaaiiaapprrooaappee ddee iinntteennþþiiiillee dduummnneeaavvooaass-ttrrãã..

DDiinn ppaarrtteeaa mmiizziilleenniilloorr,,ssaalluuttããrrii ººii uurrããrrii ddee bbiinnee ttuuttuurroorrllooccuuiittoorriilloorr oorraaººuulluuii SSiinnaaiiaa..

CCuu ssttiimmãã,, RReeddaaccþþiiaa ppuubblliiccaaþþiieeii

„„PPooººttaalliioonnuull””

Mã numesc Dumitru Badea,un pensionar cãruia îi mai pasã încãde „Mama Românie” ºi vã scriu dinSinaia.

Întâmplãtor sau poate nu, amcitit un exemplar din publicaþia dum-neavoastrã lunarã „Poºtalionul” (nr.55/feb.2009), singurul gãsit la Casade Culturã „Carmen Silva” dinSinaia.

Sincer, mi-a plãcut cumeste întocmit ºi conþinutul acestuia,drept pentru care þin sã felicit atâtcolectivul redacþiei, cât ºi Primãriei

oraºului Mizil. Prin amabilitateadumneavoastrã, aº îndrãzni sã îl rog

pe domnul Adrian Ionescu, autorul

articolului „ªerpii din Insula ªerpi-lor”, de la pagina 10, sã-mi trimitãserialul cu articolul care a compusistoria insulei ªerpilor.

Pentru osteneala de a-micopia ºi expedia articolele respective,vã rog sã-mi spuneþi cât ºi cum sã mãachit.

PS. Am sã încerc sã propunconducerii Casei de Culturã „CarmenSilva” din Sinaia sã facem un schimbde publicaþii între cele douã oraºeprahovene Sinaia – Mizil.

CCuu ssttiimmãã,,DDuummiittrruu BBAADDEEAA

SSiinnaaiiaa

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Stimate domnule Dumitru Badea,

Bãnuiala e serviciul de spionaj aloamenilor neînarmaþi pentru viaþã.

În fiecare tren al lumii, viaþa cir-culã pe compartimente.

Era atât de urât, încât atunci cândse strâmba, pãrea mai puþin urât.

Suntem chit, tinere confrate.Dumneata nu mã cunoºti ºi eu nu terecunosc.

Poþi sã fii într-o ureche ºi totuºifoarte serios la treabã: dacã eºti ac.

ªi dacã ai chelit, ce?Parcã pe lumea asta nu

sunt ºi vulturi pleºuvi?Focul sacru nu se aprinde cu

chibrituri!Numai covoarele se nasc ca sã fie

cãlcate în picioare.Când þi se cuvine ceva, sã nu ceri.

Pretinde!Viitorul unui om, ca ºi al unei

lumi, se construieºte, nu se viseazã.Te-ai întrebat vreodatã câte mâini

au fãcut pâinea, pe care, cu una singurã, oduci la gurã?

Fãrã mâna omului, omenirea ar fitrãit în patru labe.

ÎÎNNVVÃÃÞÃÃMMIINNTTEE

Dragi prieteni prahoveni,

Nr. 87 / decembrie 2011

RR.. –– PPeennttrruu îînncceeppuutt,, ccee nnee ppuutteeþþiissppuunnee ccuu pprriivviirree llaa ccee pprreessuuppuunnee uunnrreecceennssããmmâânntt aall ppooppuullaaþþiieeii ººii aall llooccuu-iinnþþeelloorr??

ªª..MM.. - Recensãmântul populaþieiºi al locuinþelor reprezintã la un anumitmoment, într-o etapã istoricã a unui stat,interesul statului asupra situaþiei sociale asupuºilor sãi ºi asta s-a manifestat cainteres de stat de când a apãrut în istorieinstituþia statului.

RR.. –– DDiinn ccââttee ppeerrssooaannee ss-aa ccoomm-ppuuss eecchhiippaa ccuu ccaarree ss-aa eeffeeccttuuaatt rreecceenn-ssããmmâânnttuull ººii ccuumm aa ddeeccuurrss aacceessttaa??

ªª..MM.. - În conformitate cu dis-poziþiile H.G, nr. 1502/2009, s-a organi-zat în România recensãmântul populaþieiºi al locuinþelor, care a avut ca punct dereferinþã data de 20.X.2011, iar perioadade recenzare a fost 20.X – 31.X.2011. Înaceastã situaþie, autoritãþile publiceadministrativ executive ale unitãþiloradministrativ teritoriale, au avut obligaþiasã constituie Comisiile Locale pentruactiviatea de recenzare, cu responsabili-tatea organizãrii conform condiþiilor dis-puse de lege ºi a rezultatelor recenzãrii înteritoriu. Conform dispoziþiilor legii,Comisia Localã de organizare a recen-sãmântului în oraºul Mizil, coordonatã dedomnul primar Emil Proºcan, a organizatactivitatea de recenzare, funcþie de situ-aþia cadastralã, în 55 de sectoare derecenzare, 8 secþii de recenzare ºi o cir-cumscripþie de recenzare urbanã la nivelde localitate. La întrebarea dumneavoas-trã, dacã tot suntem la structura numericãa persoanelor cu care s-a efectuat recen-sãmântul, vã pot spune urmãtoarele: amavut 55 de recenzori de sectoare, 8 recen-zori ºefi de secþie ºi un recenzor ºef decircumscripþie urbanã, cu care, dupã pã-rerea mea, recensãmântul s-a efectuat înbune condiþii.

RR.. –– CCee pprroobblleemmee aaþþii îînnttââmmppiinnaatt,,îînn ssffeerraa eevveenniimmeenntteelloorr mmaaii ddeeoosseebbiittee,,ddaaccãã aacceesstteeaa aauu eexxiissttaatt??

ªª..MM.. - Evenimente deosebite auexistat! ªi acestea au fost rezultatele“bâjbâielii” Comisiei Centrale la nivelnaþional pentru realizarea recensãmântu-lui în perioada respectivã, generate dediscuþii din cadrul mediului politic, con-tradictorii, cu privire la intervievarea ce-tãþenilor, dacã este necesar CNP-ul(codului numeric personal). Pe lângã fap-tul cã s-a adoptat, în conformitate cunormele Comunitãþii Europene, o proce-durã, un numãr de întrebãri de inter-vievare a persoanelor recenzate ºi com-pletãrii unui numãr de 7 formulare pentrugospodãrii ºi situaþia membrilor dingospodãria respectivã, s-a dat un termenfoarte scurt, prin efectul legii, de numai10 zile, pentru realizarea recenzãrii într-un sector, cu dimensiunea medie de 80 –100 de gospodãrii, ceea ce a însemnatfoarte puþin. Termenul de numai 10 zile acondus la un mare efort ca duratã în timpºi, uneori, imposibilitate pentru recen-zorul de sector sã realizeze recenzarea înconformitate cu tipologia formularelor derecenzare ºi posibilitatea cetãþenilorrecenzaþi de a rãspunde întrebãrilor laintervievare.

Concluzia: perioada de recen-zare 20.X – 31.X.2011 a fost foartescurtã. ªi pun aceastã concluzie, dacã mãgândesc la recensãmântul agricol care aavut loc în anul 2010, perioada 01.12 –31.12.2010. Dacã la un recensãmânt agri-col unde numãr gãinile, purcelu’, alteanimale ºi categoria de terenuri, în caream avut de completat 4 categorii de for-mulare, la care se cerea inclusiv CNP-ul(codul numeric personal), n-am înþeles ºinu înteleg de ce pentru recensãmântulpopulaþiei ºi al locuinþelor, unde s-a cerut

în 7 formulare de recenzare, o plajã deîntrebãri de 5 ori mai mare decât la recen-sãmântul agricol din 2010, perioada derecenzare a fost mai micã?

RR.. –– CCuumm ccoonnssiiddeerraaþþii nnoouuttããþþiilleelleeggiissllaattiivvee îînn ddoommeenniiuull aaccþþiiuunniiii ddee rreecceenn-zzaarree??

ªª..MM.. - Nu sunt noutãþi legislativeîn domeniu activitãþii de recenzare ºispun asta pentru cã nu m-aþi întrebat„noutatea legislativã în raport cu carelege”? Dacã privim situaþia întrebãrilor laintervievarea cetãþeanului în raport cuultimul recensãmânt de acest gen, cel din2002, atunci sigur cã apar noutãþi majoredispuse de lege, cu privire la situaþiaclãdirilor, a domiciliului persoanelor, asituaþiei reºedinþei la momentul recen-zãrii, asupra migrãrii persoanelor ºiasupra motivelor migrãrii, îndeosebi pen-tru pentru un loc de muncã ºi asigurareamijloacelor de existenþã.

RR.. –– CCaarree ssuunntt nnoouuttããþþiillee îînn cceeeeaaccee pprriivveesscc ddaatteellee rreecceennzzaattee??

ªª..MM.. - Raportat la datele recen-sãmântului din 2002 ºi þinând seamã defaptul cã abaterea pãtraticã medie pentruinterpretarea statisticã este de 25%, pã-rerea mea este cã avem o situaþie maibunã ºi mai echilibratã în raport cu anul2002. Aº da un singur exemplu în acestsens: dacã în 2002 se evidenþia numeric odiferenþã între persoanele de sex mas-culin ºi cele de sex feminim, în favoareacelor din urmã (1056 de persoane), con-form datelor din 2011, aceastã diferenþãeste de 429. Problema nu este nici îmbu-curãtoare, nici alarmantã, ci necesitãcomentarii!

RR.. CCaarree ssuunntt rreezzuullttaatteellee pprroovvii-zzoorriiii aallee rreecceennssããmmâânnttuulluuii??

ªª..MM.. –– Rezultateele sunt urmã-toarele:

Numãrul total de persoane recen-

zate la momentul de referinþã - 14.155,din care:

- 696 sunt persoane plecate înstrãinãtate

- 92 persoane temporar prezente- populaþia stabilã (totalul per-

soanelor prezente + persoane temporarabsente) este de 13.367, dintre care:

- bãrbaþi – 6.469 - femei – 6898DDuuppãã eettnniiee:: - români – 11.180; - romi – 2.176 (declaraþi)- maghiari – 5- turci – 4- alte etnii – 2DDuuppãã rreelliiggiiee::- ortodocºi – 12.541- romano-catolici – 9 - reformaþi – 1- baptiºti – 2- penticostali – 726- adventiºti de ziua a ºaptea – 28- creºtini dupã Evanghelie – 14- evangheliºti – 11- evangheliºti (Biserica Evan-

ghelicã Românã) – 1- martorii lui Iehova – 20- alte religii – 4; - fãrã religie – 4- atei – 5- musulmani – 1DDuuppãã lliimmbbaa mmaatteerrnnãã:: - românã – 12.258- romanes – 1.101- turcã – 4- maghiarã – 2- alte limbi materne – 2Numãrul de clãdiri cu destinaþie

de locuinþã – 3.231 Numãrul de locuinþe con-

venþionale – 4.959.

Pagina 11

ÎÎnncceeppuutt llaa nniivveell nnaaþþiioonnaall,, ccuu mmuulltteellee pprroobblleemmee ccaarree „„ss-aauu nnããssccuutt””ppee ppaarrccuurrssuull aacceessttuuiiaa,,rreecceennssããmmâânnttuull ddiinn 22001111 ss-aa îînncchheeiiaatt.. CCuu ttooaattee ccãã rreezzuullttaatteellee ooffiicciiaallee ssuunntt aaººtteeppttaattee aabbiiaaîînn ttrriimmeessttrruull aall ddooiilleeaa aall aannuulluuii 22001122,, aamm ssoolliicciittaatt ffuurrnniizzaarreeaa ddaatteelloorr eexxiisstteennttee îînn uurrmmaacceennttrraalliizzããrriiii aacceessttoorraa llaa nniivveell llooccaall,, ddaattee ccaarree ssuunntt pprroovviizzoorriiii,, ppeennttrruu aa vvii llee aadduuccee llaa

ccuunnooººttiinnþþãã,, ddoommnnuulluuii SSeeccrreettaarr aall oorraaººuulluuii MMiizziill,, ªªtteeffaann MMaarrcceell,, ccaarree nnee-aa rrããssppuunnss llaa uurrmmããttooaarreellee îînnttrreebbããrrii::

RECENSÃMÂNT 2011!

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Pe data de 4 noiembrie, s-afinalizat reabilitarea catargului port-drapel de pe platoul din curtea ªcolii„Sfânta Maria” din oraºul nostru.

La iniþiativa domnului profesorNitu Virgil, cu contribuþia financiarã adomnului lt. col. în rezervã Cristea Ion ºibeneficiind de sprijinul material alPrimãriei Mizil, ªcoala „Sfânta Maria” adevenit prima ºcoalã din oraºul nostru,care dovedeºte concret interesul pentrurevalorizarea însemnelor naþionale.

Vã reamintim faptul cã tot laaceastã ºcoalã, a avut loc în primãvaraacestui an, înfiinþarea cercului elevilor„Cultul Eroilor”.

Sperãm cã acest curent de reva-lorizare a însemnelor naþionale sãcuprindã toate ºcolile din oraºul nostruprecum ºi întreaga societate româneascã.

*Având în vedere faptul cã sediul

fostei primãrii unde activa bibliotecaOrãºeneascã ºi Centru Europe Direct vaintra în reparaþii capitale, vã informãmcã pentru moment Biblioteca îºi va sus-penda activitatea, iar Centrul se va mutadeasupra Bãncii Transilvania. Vomreveni cu detalii în numãrul viitor alpublicaþiei noastre despre viitorul sediual Bibliotecii ºi despre data la careaceasta îºi va redeschide activitatea.

*În parculeþul din faþa Policlinicii

Mizil, lucrãtorii Serviciului Public deGospodãrire au început operaþiile nece-sare amplasãrii bustului marelui poetAdrian Pãunescu, operã aparþinând scul-ptorului George Dumitru. Lucrãrile suntpreconizate a fi terminate la data de 15ianuarie 2012.

*De la începutul anului pânã în

prezent, domnul primar Emil Proºcan a

primit în audienþã, un numãr de 350 depersoane, care i-au solicitat sprijinul înrezolvarea unor diverse probleme.

*Zilele trecute am avut plãcerea

sã cunosc un alt fel de pensionar ºianume unul foarte talentat ºi cu multepasiuni. Se numeºte Nicu Tatomirescu,are 70 de ani ºi de când a ieºit la pensie,mai precis din anul 1956, scrie poezii,cântã la trei instrumente, favorit fiindpianul ºi... nu are de gând se se opreascãaici.

Rãsfoind câteva din sutele depoezii ale Domniei Sale, am fost plãcutsurprinsã sã constat cã o bunã parte din-tre ele sunt despre Mizil, despre cumaratã acum oraºul nostru, spunând prin-tre altele „Ce s-a realizat în ultimii 10ani, nu s-a fãcut în 100 de ani”.

GGRRUUPPAAJJ IINNFFOORRMMAAÞÞIIOONNAALL

Gabriela NEGOIÞÃ

Nr. 87 / decembrie 2011 Pagina 12

A fost odatã ca niciodatã un bietlustragiu care îºi câºtiga existenþa… da, aþighicit!… lustruind pantofii domnilor careintrau ºi ieºeau dintr-o clãire impozantãdin centru. Niciodatã nu ºtiuse exact ceclãdire este aceea în faþa cãreia lucra de anide zile, poate era o bancã, poate era obursã, poate vreun minister important –

însã domnii bine îmbrãcaþi care intrauacolo opreau deseori la el pentru a-ºi lus-trui pantofii. Lustragiul nostru era priceputîn ceea ce fãcea, folosea numai cremã depantofi de cea mai bunã calitate ºi eravesel ºi optimist.

Într-un cuvânt, era mulþumit cumunca lui, iar clienþii lui la fel, aºteptându-ºi rãbdãtori rândul la lustruit. Într-o zi însã,s-a oprit la el un client nou, mai deosebitde ceilalþi, care l-a întrebat prietenos:

- Ce faci aici? Ce-i cu tine aºa devesel? Nu þi-a spus nimeni de criza finan-ciarã?

Ce-i drept nu-i spusese nimeni,nici unul dintre domnii aceia bine îmbrã-caþi care intrau în bancã sau ce-o fi fostacolo, probabil toþi la curent cu criza!

- Poate nu le pãsa de tine saupoate n-au avut suflet sã îþi spunã, însãcriza financiarã e pe drum ºi ne va afectaabsolut pe toþi, nu va scãpa nimeni, nicimãcar tu, un biet lustragiu! Aºa cã dacã aiun dram de minte îþi iei mãsuri din timp, ca

sã nu fi luat pe nepregãtite. Aceasta emeseria mea, sunt expert, ºtiu ce vorbesc!

Dupã plecarea domnului binevo-itor lustragiul nostru rãmase pe gânduri.Poate cã într-adevãr niciunul dintre clienþiilui nu îl considerase demn sã îl punã lacurent cu criza financiarã. Noroc cu dom-nul cel prietenos care îi voia binele…

Aºa cã lustragiul a început sã iamãsuri încât sã nu fie luat pe nepregãtite decriza financiarã.

Pentru început folosea mai puþinãcremã de pantofi ºi de proastã calitate.Apoi a început sã aloce mai puþin timpfiecãrui client, dupã cum se spune…“Timpul costã bani!”. A început sã socia-lizeze mai puþin cu aceºtia – criza e crizã,nu mai e timp de micile bârfe ºi discuþii...

Preocupat de criza financiarã,devenise îngândurat, tãcut ºi îºi fãcea trea-ba de mântuialã.

Aºa cã, încetul cu încetul, clienþiicei mai fideli, cãrora le plãceau veselia ºicalitatea muncii lustragiului, au început sãse rãreascã.

Dupã un timp, lustragiul nostru arãmas fãrã clienþi ºi a dat faliment. ªi aces-ta este momentul în care lustragiul nostrueste foarte fericit: “Ce m-aº fi fãcut dacãexpertul nu m-ar fi prevenit la timp?Acum aº fi fost probabil luat penepregãtite de criza financiarã…”

Povestea lustragiuluiDEBUT

SSTTEEAA,,CCUUVVÂÂNNTT,,PPOOVVEESSTTEE

RRããssppuunnss::AAmm pprriimmiitt ppooeezziiiillee dduummnneeaa-

vvooaassttrrãã,, mmãã bbuuccuurr ccãã aaccuumm,, îînnttrr-oolluummee îînn ccaarree ssee eexxeerrsseeaazzãã aassiidduuuu,,ffããccããttuurriillee,, kkiicchh-uurriillee,, ssttaarreeaa ddee aannoorr-mmaalliittaattee,, dduummnneeaavvooaassttrrãã aavveeþþii aasseemmee-nneeaa pprreeooccuuppããrrii..

ÎÎnn pprriivviinnþþaa ppooeezziiiilloorr ttrriimmiissee,,vvrreeaauu ssãã vvãã ssppuunn ccãã mmaaii eessttee nneevvooiieeddee eexxeerrcciiþþiiuu,, ddaarr,, þþiinneeþþii aapprrooaappee!! SSuunnttmmoottiivvee ddee aa ffii lloocc ddee mmaaii bbiinnee..

VVãã iinnvviitt llaa ººeeddiinnþþeellee cceennaacclluu-lluuii nnoossttrruu lliitteerraarr.. ppeennttrruu aacceeaassttaa vvãã

rroogg ssãã lluuaaþþii lleeggããttuurraa ccuu BBii-bblliiootteeccaa oorraaººuulluuii MMii-zziill,, tteelleeffoonn:: 00224444-225500..889977..

VVãã uurreezz ssuucccceess ººii vvãã

aaººtteeppttããmm!!EEmmiill PPrrooººccaann

Cu lacrimi reci în ochii triºti ºi goi,Tu pleci cu groazã-n suflet la rãzboiªi laºi în urmã viaþã, fraþi, pãrinþi“Mã voi întoarce teafãr!” le promiþi.

Zadarnic strigã biata mamãSã nu te duci, cã-i este teamãTu pleci cu hotãrârea ta la drum,Sã le asiguri lor un trai mai bun.

ªi printre tancuri ºi arme de focÞi-ai pus destinul ºi viaþa ta în joc.Cu sacrificiu te dedici… ºi-n sufletarzi,Cã mor în luptã atâþia camarazi.

Acasã, ei aºteaptã veºti… ºi-aºteatã...ªi din televizor, ca un blestem, deodatãI-a sfârtecat pe toþi o veste cruntã:Încã un soldat a fost rãpus în luptã.

ªi le zâmbeºti frumos în poza din tele-vizor,Te-ai dus la luptã…ºi-ai murit cu dorul

lorSã fii eroul nostru, al tuturor.Dar pentru tine rãzboiul s-a sfârºit,E pace acum… Dormi liniºtit!

O zi din viaþã aº vrea sã fiu o steaSã te veghez din oºtile cereºti,Sã mã priveºti ºi vise sã rosteºti,Sã-þi împlinesc dorinþele aº vrea.

O zi din viaþã aº vrea sã fiu cuvântSã mã porþi pe buze, sã mã rosteºti cudrag,Sã mã aºterni într-al rugilor ºirag,Sã-þi alin inima cu un cânt.

O zi din viaþã aº vrea sã fiu povestePoveste de iubire ce-n inimã-þi ajunge Dar, când zilele din viaþã se vor scurge,Voi fi stea, cuvânt, poveste

((EEnnaacchhee SSiimmoonnaa,, CCoonndduurraattuu))

EROUL(în memoria militarului

Cãtãlin Ionuþ Marinescu, cãzut la datorie în Afganistanla 10 mai 2011 )