$TEFAN MtTROt

Dulceca pelinul

r

deditura rao

s86 $]'Er-AN MI'r'ROr

(a se) incura - a alerga precum caii(a se line) landra - a se fine unul dupi altul, cam {brl rostligav - mofturos la mtncarelinie - strada principali a unui satligteavi - otovaloitre - marginile de lemn ale ciru[ei(a-gi minca) rhoanga - (a-qi irosi) via[a(a) mili - a-i fi miliniclrcllit - murdar, slinosnimiezi - amiazlntrvleg - prostovannoanten - miel in[drcatorceag - arpagicotic - unealta metaliciL cu care se ctrrifi de pimdnt fierul sau brizdarul

pluguluipantaliu - strdmb(a se) posm[gi - a se usca precum un posmagprotomengh€r - un fel de atArnltorsanchie/-iu - Llrsuze, ursuzscundaci - miruntlsiteav - rlgrrgitsnagi - vlag5, puteregurli[i - drurn de acces la gosea

guglef - partea din spate a ceruteitilv- tiugltocsun - posac, posomordttofolog - cu mers greoi, irnpiedicatzurzanl: benchetuiall

CuFnrus

cAnrBe lurAr - CADEREA lN crRI. Secerig......, ...;..........9

II. Cumnatul Gheorghe . ..... . . 16III.Viscol . ..,...26IV. Prinpilnie.. ,;..;...36Y. 7,ile cJe vari , . . . i . . ; . . , , , . . . 43

VI. Un strain .

vrr Miru. .......:......:.::.:.: :.. :.:.. :. ..'.....2iVIIII. Cirulacuprosri ,....71IX.Ugtubeie. ....... ....80

.X. Carnedeom. .....:. BBXI. Fuga ....... lOt

XII.Romila........ ..:.... ..:......;.t15XIIL lreleagi. ...:124XIV. Cimitirul desfin1i. .........131XV.Ancheti ..,.i;....142

XVILDirninelideiarni. ....;.. .........161XVIII. Departe..... ......172XIX.BadetrGhinea ....;......;.1g2XX.C{1eaua ....1g8

XXI. In zbor... .....;...195XXII. foiarnare.... .......205

CARTEAADoUA-ULTTMII........215

IlStrigoiul. ...22gIII. Domnu'Chirif[ . -..240IV. Doui ncvcste. ..... .2SeV. StIncug. ....269

VII. Schimbarea..... ..:303VIII. O tobiin cer.. . :....IX.Mareairnpirfeali. ..::::....... ..'rliX.America. ....... ...346

XI. Fintina r..........360Xll.Tractir .....374

XIII. Lumeaoamenilor. .........3ggXIV Vulpea .. . .. 401

s88 $'i'Er-AN MIl',l{OI

CATTCA A tTEiA - EVANGHELIA DUPA IOANA

DTNPOEZTTLELUIFANUTA .....:..495Unmiclcubotdcghealn. .......' 495

cSlina. ...497Buniculmeu... ...500Mersulpestele ....502Floriledalbe ......504BaladaluiStancu. ........506Malcioaci. .......509lntr-o joie ........ 511

$iruridecocori. ...513Lerui-iler.... ....515lntotlrcereainrai.. .......516Un cal. . . . . 518

FiulluiFeleagi ....520Virrcolinditorii.... ......523Blliureartu .......528BaladaluiGodinel .... ^...530unchiulmeu"' "' 53iMegterul .........532La o ntntl. . ' . . . . . 534

Moartealui Ulmeanu .....536Inzbor. ...539Povcsteauncimimirligi...... .....54ILaunparastas .....543R5mas-bun .......546Strigoiul. .........547Aldejurnitate .....551Icrtareadepaicate. ........553vasilca "''556Secerig '... 558

Desprezbor... .."560Povestemirrcinoasi .......562Unstrig.it. . '......563Maqinadescris. ...565Buzunarecugriu. ... '....567BaladaluiTuturuz ........569Pomelnic ...-.....572Mortul " " 574

Bolnavidcprimlvarir .....577

Referin{e critice 579

biblioteca rao

FIC',IIUNTI

c,l,A,!-lcll)irlr.rrrt ....l,,lrtrrrr \\i,llq:rnu ( irrtlrr . .

cl.;\$l-L:I.C,(iNi lll:l\I.U( ) lt:-\-N l,\r'ir.r Allrr*.l:rtttlr r\q,'r'\\'rlliarrr lll.rkr'( :l r.rr1c. ltrrk,rrskit,,.,,rqlr llrrrrrilL..\llrrt (j;rtrrus

Allrrt (i.rrrrus & l{, rril (ilr:rrIlicrrl l)r'lilx's .......\\'illiarr l)rrrll<rrcr......

\lir lrll lirrr, itult.Anrlrr. ( iirI.\\'it,,lrl (,,rrrrlrtrnri<./ . . . . .. .

.l,,lrrr ( l'l l;rrirI J,'r rrirtttr I Irssr' . . .

.J,'lrrr lrrirrq

.l.rrrr,..f,,rrr'lll .i lt'tr,rll.rrz h;tll;t

(.1:rrrrli,, \l;r(ri...\rrrlr, \l.rlraur

'l'lx'rlr;r{ \l:ttlI(,;rlrrrl (,:rrr iir \l:irr;rr, z.\lrrr, r'l l\rrrst.\rrt,,irr,,l, Srrint-llsulrirr.l'lt ncslo Salritlo .

\\'illi:rrr Sarrrl ;rrr( llrrrrlt' Sittxrr . .

.lolrrr Stcirrlxtk

St< lirrr Zncig . . .

.\clolul /ui lilnilmt(\en al:t fu]. l.i) t llt1ii (ul. /1

l',tn,li:;i lnnul,,tI ln lrc: ir./inilit(i,inl,rtl, inuthil:,1t ilttt lruD\tt.ui l,iltti ,lu m7 y rlt, 7"r,tnt

()nwh' tj lntru( |ilr'.t l,onluti M ( i- I !:i!)

()ilunul ) lhaltl I (hn tu alornr ),\lhttgui in !,inini ).\ut'hun.a Sntkil.it a ,\iir/r t?!ti.\ik a .\iilifittii a l'ot(.\tii irulitte llaiut Ttnlrn n c,ihu,iri!,i a Lwatli h lithfi | llolonaniia O funh\hi a l'( l,atul lt mwtL( in ink tu | lnttoil,'Arninlirifu h Lurlu ru.juiliilyhafu) Iiu:-,lllotit I hnLngnlb) (it.vnt.t l llahtlatie.-/urnal (t,1. l, tol- 21 l lcrlntlilllo'lu:lrt ii I inlilniru ir,\anttrtlitu/1. lt, ni,n t.\',tt, i i (itii,l, ln ) () l, nti.lmtn.vloia.ttni (2 iol.)LuntLt tiyhi lr Orrl .l l)hni b ui gri.ti ) Ili,luii lrnlru m an

t'iklul fu dilr a l)ou,i.\l)1r!(r.t.tufi(()ntlnalLnli 1til. l) a (in:lnrnhnki (t01. ll) | Con'slnnltnli(ul. lll)I t ;t,il inthnltl,itiu I iil,itiltu nttLit.ilhi(itctrihtii. (itlu rgrhi a ,\;Pint!il I -l,lutul inuiuu Q (itrwl

lltthi rghi a l\u.tliti I l-olk lu lllinur ) (h.v llwllmlnul;l'ijtlit I ( iw riu ) Ocht h tiiitt allnilru I ..\rrtn tnil .ti 1it un listun

liuoi I 0nntlt,\:ri.\ori ftilt o nkilnoithili.woi lul- l) i l\rui (i,ol. !)(inulfu unurui I .,\i,ltni'in.frntill' I ,lLnlutifu lil llhhv./ttl,nnliunul l.luuhi I (itryiLltl'i*nilt liltiului I (intirul lortilh I.,Yol1i.lini luni ) lIilao.j./un l rurn' | ..foia lutu a Oil,ihii .u (:hdily

,\ufltk ',hutiumtu ) tlttnt. 0hwhlul

.t|orpka ln ilrr.',i\u- l,\iuntb I umbro

I )L' ltrtl L' lr l-) ri I rutilt.urtlii ) litritn 1tntru nhni I ht.rtii ) ltLlitgii ) .\iti rii, nnintili I l)rtnul murii a liih nilllii,Vlhtu h 1rc! rulu:,0 lt llno:u LLrlintli ) l.tl5nitllnona ,l lul nnnilL a lh,ht I l'ullttn' nugri I I luiloo (in'*j (ifu t ui.t o /tt .\im .'Jut.r i ,llitlrttfu islotiti ) 0 unhlir fuh lln.i.t t l\lutrr | ,\oilrriunI tliilna!i4 lullirilnugini h linl,tllillfu lrnhu./uniil ttmthnann o]uuifu wwu ) llih.il lL ryiil

A(: l.Olr,t..!tQ I.L!,\l.9").\lll l l lll)tt^,\l\irr1arr,\rr<hcliarr.. . . ,

Itiizvrrr lorn lioarrllris,\ugustiu lirzura....,.

lrrclrr ()\i(liu (-:lrir\i( i

( ristilrr Cirxirtr.\.rrr s..r I ). \lirri5. . . .

5t, lirrr \litrrri

Glosar..... 585

r. SECERT$

O imensi gArli de griu era cimpul. Abia cAnd te apropiai de ea,

atzeai clipocitul valurilor. Din capul satului, distingeai doar o ap[galbeni din care se ridicau brusc, vrdnd parcl sd se arunce in cer,

pilcuri de plsiri giligioase. Altminteri, linigtea era deplini.Soarele, galben qi el, fhcea ca aerul si fie la culoare ca mierea. Nu

gi la gust, ins[.Pentru Marin Biolaru, care tocmai lisase satul in urmi, cufun-

dindu-se in imensitatea galbeni a cimpului, aerul era amar. Avea

gust de cucuti. Amlreala aceasta, pe care n-o simfea doar in guri, cidin creqtetul capului pXni-n cilcXie, ba chiar gi in gAnduri, nuveneade la vinul bdut peste noapte,la Gogonaru, cu Pietrocili gi Fane Lici.

Turnase, ce-i drept, cam fbri misuri in el, dar nu era prima oaricdnd se intdmpla asta. CAnd se a$ternea la biut, Marin nu mdsuranici vinul, nici timpul. Amdndoui curgeau cu nemiluita. Bea piniil uitau sfinfii, cum ii pldcea maicd-sii, Tudora, s[ spun[.

Noaptea trecuti venise Pietrocil[ cu o vadri de zaibir. Nu era

deloc coclit. Iar musca de o[et nu mugcase inci din el. Ziceai cd e

abia stdtut din fiert. Cam trecuse vremea vinului. La pufini oamenise mai gisea ceva prin butoaie, in general drojdie, dar Pietrociliadusese un vin tAnir,limpede gi fifnos, care ie imbia si te lupti cu el

pAnd la capit. Marin se luptase, uitAnd si-l mai intrebe pe Pietrocillde unde-l luase. Mai impoitant decAt lucrul acesta era faptul cI el

ii chemase ca sd le dea de b6ut. Nu era nimic surprinzitor sau neo-biqnuit in asta. Cei trei se cinsteau cu r1ndul, ori de cAte ori aveau

ocazia. Pietrocili pusese cheful de noaptea trecutS. la cale dintr-un

10 $TEI-AN MI'IROI

motiv foarte serios. De reguli, lor nu le trebuia vreun motiv anume

si chefuiasci. Era totuna pentru ei 9i cind existau, 9i cAnd nu exis-

tau motiye. De data aceasta, exista unul. Pietrocila iEi cump[rase oi.

Nu doui, nu trei, ci o turmi intreagi. Se pricopsise zurbagiul cu

patruzeci de caPete.

Mai demult, cand abia le didusera gi lor tuleiele, intr-o seari de

primlvari, ieqili pe vale si vadd cum igi legdnau fetele rnari qoldurile

qi .o* le chiuiau sfArcurile talelor sub bluze, cei trei s-au pomenit

gdndindu-se Ia viitor. Adicl la ziua cind vor fi birbali. ziua aceea,

i"ndep6rtati, nedesluEita atunci pe de-a-ntregul, insemna pentru ei

oruiiude a-gi plimba in voie degtele pe nigte golduri imbiecioase, ca

alea intilnite acolo, pe vale, qi de a vedea mai de aproape cAt de tare

dogoresc lAfele date in PArg6."Ar fi fost grozay ca viitorul si fie numai atat. cum rSmanea insl

cu munca la cimp? Pentru ce deveneau ei blrbafi, dacl nu pentru a

lua din zorii primiverii ogorul in picioare, curifAndu-se de 1lrinade sub unghii qi de pe tilpi doar odati cu vet-rirea iernii? Dar numai

pdnl priillvaia urmetoare, cind iariEi ii va striga pimAntul s6le

goleasca de snagi tinerefile, impulinAndu-le, de la o primlvari la

alta, Ei viafa, gi Puterea.Fane Lici, Pietrocili gi Marin, c[ruia cei doi ii spuneau Mancioacl'

aga cum chiar maml-sa, Tudora, ii zisese, alintindu-l, de mic' hot[-

rasere, atunci cind pandeau dintre gherghini fetele ieqite la plim-

bare, si nu se faci piugari, asemenea celorlalli bnrbali din satul lor'

Dar ce altceva s[ se faci? Nimeni din Grosu Ei din satele invecinate

nu devenise altceva. Ei auziseri ci te pofi ocupa qi de alte lucruri pe

lumea aceasta. Faptul ci la Grosu, chiar 9i Ia Grosu, erau un felcer'

un popi gl un invnletor insemna c[ puteai ajunge qi,aqa ceva' adici

domn, insi domnia nu era in niciun caz pentru ei' Alde Mancioacl'pietrocila gi Fane Lici Ei toli cei asemenea lor aveau inci din fagi vii-

toarea ocupalie stabilite.impe4it pe oameni gi gospodirii, pimAntul era intotdeauna

pu{in. iu rr.t ioc, insl, era mult. PimAntul da ocol satului Ei se pier-

i.u i" zare cdtvedeai cu ochii. Oriincotro ai fi pornit-o, i;i ieEea cAm-

pul in cale. Nu puteai fugi niciunde de el, peste tot era cAmp' qi

camput trebuia muncit. Cine si-l munceasc'i daci nu ei gi cei ca ei?

DULCE CA PELINUL 11

Ei bine, in seara aceea de primlvari, in mintea lor de biietani care

jinduiau dupl vtrsta cand se d6, dezlegare la dragoste, a-incollit

dorinla de a se face altceva decAt plugari. $i-au hotardt si se faci cio-

bani. tr indeletnicire care-i finea aproape de pimAntul din vecinl-

tatea satului, dar nu frinli de mijloc sau ingenuncheafi, ci verticali.

Sprijinifi in bite, ca nigte tartori' Chiar aqa a spus unul dintre ei

rizirnd:tartori. Va avea fiecare turma lui de oi 9i va fi tartor'

Pentru Pietrocill venise zi:ua cu pricina' Ajunsese tartor' aqa

cum visaseri tustrei cdndva. $i acesta era, intr-adevlr, un motiv

serios si petreacl plni in zort,la Gogonaru'

CArciumarul sla strdmbat ,i[el cAnd i-a v[zut venind cu vinul

lor. puteau s[ meargl oriunde cu gf,leata de zaibar. Pe malul gdrlei, la

pldure, pe drumul din spatele bisericii, lAngl vii sau la poarta oricl-

ruia dintre ei. Dar Mancioacd s-a impotrivit:

- B[i, Pietrocill, eqti tartor sau nu?

- Sunt, Marinici, sunt! a rispuns Pietrocili fudul'

- pli, ai v[zut tu tartor si bea pe marginea qar-rlului sau pitit intre

vii? Hai si mergem la Gogonaru!CArciumarul ar fi vrut si le vindl vinul lui, dar i-a primit 9i aqa'

chiar s-a pre{hcut ci se bucurl. $tia c[ nu se poate pune cu nebunii.pAni la mlezul nopfii s-a terminat vinul din gileati, nu insl qi che-

ful lor de petrecere, aqa c[ i-au cerut gazdeisl le dea de biut in con-

tinuare. pe la al doilea cintat al cocoEilor, Mancioacl a trimis dupl

Anghelina, ibovnica lui. Femeia a venit cu ochii umflali de somn'

iar iana s-a crlpat de ziul n-a fbcut decAt si picoteasci intr-un colt,

firri cabirbatul ce-o chemase s[ se sinchiseasci de ea'

infierbintat de b[uturi, Mancioaci s-a pus pe cAntat, amdnAnd

pentru mai tArziu clipa cind avea s-o bage in seami pe mogAldeala

iu fustl di, incdpere. AtAt de tArziu, incAt se luminase de ziui 9i

Anghelina sforiia de una singurl in circiuma lui Gogonaru' uitati

acolo de Marin, care plecase spre casl. Mindica, nevasta cArciuma-

rului, se trezise si deretice prin gospodirie'

- Du-te, fato, acas5, a zgAlfdit-o ea pe Anghelina, ci se pune de

nimiezi, acuE!

Era chiar la nlmiezi cind Marin a auzit o voce tunindu-i frr[mili in ureche:

t2 lj'fEl-AN MITROI

- Mancioaci, scoal'mi, n-auzi?

- Ce e, mi? a ingiimat el buimac, deschizAndu-Ei, dup[ inde-

lungi eforturi, ochii.L-avizrtt deasupra lui pe Petre Jiric6.- Md bliatule, i-a spus aproape cu mili acesta.

- Ce e? Ce s-a intAmplat? a sirit Mancioaci in picioare.

- Nimic, ce sI fie! i-a rispuns firici. A murit tac-tu.

- Cum?! a intrebat fliciul, mai mult mirat decAt indurerat. A murittata?! Cum s[ moari?! $i de ce?!

De ce, de ne ce, Ion Biolaru murise. in miezul verii, in miezul unei

zile din miezul viefii.irr."prrr. seceriEul griului qi el tliase o postafS, dupa care a adunat

la mijloi o parte din spicele retezate.Era primul snop din anul,acela'

Obosit, s-a agezat pe mirigte cu spinarea rezematl de snopul incro-

pit. Aga l-a prins moartea: singur, in mijlocul ci-mpului galben, vegheat

de soarele galben al miezului de vari. Acelaqi soare care acum spo-

regte parci amdreala din trupul lui Marin.S-a trezit din mahmureali indatl ce-a auzit de moartea tatSlui slu.

Petre Jirici venise de la cimp cilare si-i aduci vestea nenorocirii.

Rimas singur, s-a uitat prin curte si vadl daci mai este careva

acasa. Era [la micu', Ivan, mezinul familiei. L-a strigat qi i-a spus

si-l urmeze.Au pornit amdndoi spre capltul satului, iar de aici, mai departe,

citre laigul uriaqei intinderi de griu, pentru a se convinge ci tatll lor

zace fariviaTa la umbra primului minunchi de spice din anul acela.

Privind de departe, pireau doi snopi, sprijinindu-se unul pe altul'pe cel de grdu il secerase un pic mai devreme Ion Biolaru. cine il sece-

rase, insi, pe el, seceritorul? Cine?!

Era prima intAlnire directi a lui Mancioaci cu moartea. Mai

vizuse oameni morfi pAni atunci, fusese Ei la citeva inmormantiri,dar flrl s[ se sinchiseasci prea tare, Ihri si-qi simt[ sufletul r[v[Eit ca

in ceasul de acum, cind se pripidise unul de-al lui, cAnd se stinsese o

viafi care fbcea parte din viafa sal

Privind trupul tatilui s'iu, din care sufletul fugise spre cer sau

poate nu spre cer, ci aiurea, intr-o direclie necunoscutl, pe cAmpul

iot atit de intins ca Ei cerul, pe Mancioacd il incerca nu atAt un senti-

ment de tristefe, cit unul de revolti'

DULCE CA PELINUL 13

De ce, adic6, sI se stingi atAt de brusc omul acesta care ii era

tatS?! Din cite Etia, n-avusese nici timp, nici motive si se bucure

prea mult de viall. Pentru Ion Biolaru, ca pentru toli cei de teapa lui,

Lucuriile se amdnau continuu. El avea mereu altceva de flcut decit

si se bucure. Ba de mers la sapd, ba de secerat la grAu, ba de cules la

porumb, ba de rinit zdpada, ba de plecat la orag, ca sd mai vindiceva, ci-i crescuserl copiii qi nu ingiduia s[-i vadi plecAnd descul!

sau dezbrica{i 'la

Ecoal6. Pe [ia care apucaseri si faci qcoali. Din

qase, patru invifaser[ un pic de carte: Petrana, Dudici, Vasile qi Ivan'

Marin, care era cel mai mare, 9i Vasilca, niscuti la doi ani dupi el,

nu gtiau nici mlcar si se isclleascl; ei n-au avut cind si meargl la

Ecoall pentru ci erau patru mai mici in urma lor, un cArd de frafi ce

le-a dat pinl tArziu, spre adolescenll, de treabl.

Pe Ion Biolaru il prinsese moartea cu toate bucuriile aminate.

inlelesese el ceva din viafa pe care-o trlise? DacI nu, de ce ii venise

atAt de repede sfArEitul?

Cu ce greqise tatll lui de-l lovise Dumnezeu atit de niprasnic?

Dar daci nu Dumnezeu decisese ca viala plugarului Biolaru si se ter-

mine aEa pe nea$teptate? Nu, asta era exclus. Mancioacd qtia inci de

mic c[ numai Dumnezeu ia viefile oamenilor. El le di 9i tot el le ia.

Prin urtnare, faptul ci Ion Biolaru murise insemna ci aceasta

fusese voia Domnului.Cel de Sus hotlrAse aga, nu altcinevalBine, bine, dar el, Marin, ca fiu mai mare, nu stltuse niciodati de

vorbi despre unele lucruri cu tatil siu. Abia acum, cind il vedea

dormind, ca un copil cu pirul c[runt,lingi snopul de grAu flcutchiar de el din primele spice secerate in anul acela, Mancioaci se

gAndea c[ ar fi vrut sd-i puni citeva intrebiri celui rlmas f[r5 via{i'Si-l intrebe despre pimAntul de sub ei, care, privit dinspre cer, e

poate tot un fel de cer unde risar noaptea stele, ca-n cerul de sus, qi

zboar6, nevizute de ochii oamenilor, stoluri de ingeri. Zboari'pedracu', Eopti Mancioacl surprins de nistruEnicia gAndurilor care-i

bubuiau prin cap.

Ar fi vrut sl rid[, dar se temea ci rAsul lui l-ar fi putut trezi din

somn pe copilul ce imprumutase chipul tatilui slu qi c[zuse rdpus

de somn acolo, pe miriEte.

t4 l;'l'El.AN MI'I'ROI

Despre ce are el de fdcut de-acum incolo, ar mai fi vrut Marin

si-l intrebe pe cel mort.,,Acu' te-ai gisit tu si intrebi asta, i s-a plrut lui Marin ci-l aude pe

taic5L-sdu spunindu-i. Pini acum de ce n-ai fhcut-o? Ce-ai pizit?!"Dar Ion Biolaru nu vorbise.Ticea.Odatl cu el, t[ceau gi lanul de grAu, qi cerul, qi depdrtirile. Dar

liniqtea nu duri prea mult, fiindci se auzi huruind dinspre sat o

c[rufi. Era Vasile. Venea in goana mare, imboldind caii cu biciul s[alerge mai iute.

Dar mai iute de atdta nu se putea. Atelajul trosnea din toate

incheieturile, iar caii erau leoarci de niduqeali.Vasile a venit de-a dreptul prin griu, chiar in locul unde se aflau

frafii sii. Pe lon Biolaru l-a descoperit mai tirziu, abia dupl ce a

oprit caii la un pas de snopul de care mortul iqi rezemase spinarea'

- Mi-a zis Jirici. Venii si-lluim, a spus Vasile f[ri s[ se apropie

de riposat.- Me, da' o lum6nare n-ai adus? s-a pomenit el ci-l intrebi

Mancioaci.Nu adusese.

- Poate c[ nici nu trebuia, a zis Mancioac[ atunci cAnd l-a vizutpe \y'asile ci ridici din umeri. Nu vezi ce de lumini e aici? La ce simai fie nevoie de lumd'nare?

Era, intr-adev5r, multi lumini pe cAmp. Ea venea de Ia soare, dar,

in acelaqi timp, gi de pe plmint. cregtea din graul ce se vllurea in toate

plrlile, cAt vedeai cu ochii. CAnd au urcat trupul tatilui lor in ciruli,punandu-i ca aqternut citeva poloage din grdul secerat mai devreme,

Mancioacl qi-a adus aminte ci nu-i povestise niciodatl bitranuluidespre hotirirea sa de a se face cioban. Despre o gtoazS, de lucruri ar

fi vrut si vorbeascd acum cu birbatul culcat pe spate, intre loitre' $isd-i puni cAteva intrebiri. Dar nu se mai putea. Nu avea si se mai

poati niciodati, constatare care l-a umplut pe Marin de revolti'

S-a ridicat in picioare la capul lui Biolaru qi, misurdnd cu privi-rea cimpul de pe care tocmai plecau, s-a gAndit o clipi s[ urle'

- Cum adici? a prins el sl se intrebe cu vocea sugrumati de

revoltl. El se intoarce acasi mort qi voui nici mlcar nu vi pasi?

DULCE CA PELINUL 15

Marin striga la grAul care venea dupi ei, de-o parte Ei de alta adrumului, poate gi la plslrile ce croncineau muiate de cildur6, pe

sus. Era supirat pe tot p5mantul din preajmd, pe vlzduh, pe c1mp. ilscotea din minfi faptul cd grAul nu d[ niciun semn de pirere de riupentru tatll sdu care murise, de fapt, pentru el. Dar ce putea sd facd

grAul? Cum si-i arate pisirile lui Ion Biolaru ci moartea lui neaq-

teptatd le-a intristat? Avea cAmpul guri s6-i spunl mortului: ,,Osi-mi fie dor de tine, Ioane. Ai fost un om de treabi! Zin cd midoare inima fiindci te-ai dus"?

Marin se agtepta ca fie griul, fie vlzduhul, fie plsirile aflate inzbor sI se impotriveascd in vreun fel pleclrii definitive de pe lume a

lui Ion Biolaru. VizAndu-le indiferente, s-a gAndit si facl el ceva. Darqi-a dat seama cl nu putea schimba nimic din ordinea intAmpllrilordinjurul lui. Ceea ce trebuia sd se petreacl se petrecea. Tatilui siu iifusese dat si-gi sfirgeasci zilele in lanul de grAu, cu secera-n min[,pentru cd aga trebuia si se intAmple. Dar de ce trebuia s[ se intlmpleaqa nu-i spunea nimeni. $i nici el singur nu putea sI-gi spuni.

Cuprins de certitudinea acestei neputin[e, birbatul robust, cuochi veseli, care nu deosebea zilla de noapte, atunci cind era rost de

vin gureg ori muieri arzoaice, el, malul de om, c[ruia nu-i prea tul-burau gtndurile necazurile viefii qi relele multe ale lumii, qi-a pre-schimbat strigdtul de revoltd in pldns.

Doar cAteva clipe a plins, atAt. Suficient, ins[, ca frafii mai micisl-l vadi qi si se uite intrebitori unul la altul. Nu-l mai vizuseriplingind pAni atunci. $i n-aveau si-l mai vadi vreodati. Nu numaiei, ci nimeni altcineva.

- Mi! i-a avertizat el, observdndu-le uimirea. Vi snopesc in b6-taie dacd povestiti cuiva cd m-a[i vdzut plingdnd. N-am plins, afiinleles?! Ce vedefi voi e de la soare.

Dar Mancioaci minlea. Nu era de la soare. Lafel a minlit qi dup[inmormAntare, cdnd, degi ii plicea,arefuzatsi guste din colivd, spu-nind c[-l usturi la burtl dacl mininc6. De fapt, era suplrat pe

grAul din care era frcuti coliva, socotindu-l in continuare vinovat demoartea tatllui slu. Din grAu era ficuti Ei piinea, insl el n-a avutnimic impotriva ei. A continuat s-o mindnce ca gi mai inainte, chiardaci ea i s-a pirut, in ziua in care l-au coborit pe Biolaru in pdmAnt,amarl... Ca fierea de amar6!...