DmNe MeNoAcHE

.bffi{r*6111 6 rm6,rr gir*,

Coni'nrISTORIE

DUDUIA. Introducere .

194s,1946.

1947.

1948.

t949.19s0.

15

19

53

89

125

163

183

191

205

1951

1e52.

t953.1954.

1955.

1956.

t957.1958.

219

229

237

243

251

Bibliografie. 2s5

257

262Mulgumiri.

COPACABANA PALACE HOTELAvenida Atlantica,374

8 ianuarie 1946

Tantzi draga mea,

Ieri a sosit Czartoryskit, ne-am vizut gi ceasuri am stat de vorbi. Am fost atit de

dornic[ si gtiu ce facefi amAndoi. Mu(umesc, draga mea, pentru cele doui zgirzi.Din nenorocire, in lipsa lui Constantin, mi-a murit cilelul meu favorit, sirmanulnu a suportat clima. Clima acestei flri este insuportabill, in momentul de fafi avem

39-40 gr. gi umiditate de l20o/o. Aqa c[ ifi inchipui cum detracteazd organismul orice

aliment ce nu sti in frigider, putreze$te in cAteva ore.

Cildurile merg crescAnd in fiecare zi. Eu nu suport cildura Ei de cind sunt aici

sunt mai mult culcati decAt sculati. Suftr de o anemie teribili. imi scrii c[ Paul Weil-ler a spus ci rAd cu risunet. Nu, dragl Tantzi, nu mai gtiu si rid gi de altfel oameniiaici nu gtiu si vadi, nu gtiu s[ vorbeasc[, nu gtiu si trliasci. Sunt atitea de spus inaceasti direcfie.

+Imi spui ci Iancu2 este delegatul Crucii Roqii, gi eu am lucrat trei ani gi 7luni, am

fost gefb de secfiune gi a trebuit si trec trei examene in limba englezdqi sunt mindri

I Prinlul Konstanty (Constantin) Czartoryski (1913-1989); pirin[ii acestuia, Olgierd gi MechryldaCzartoryski, se stabiliseri in Brazilia gi erau vizitatori constanli ai Regelui Carol al Il-lea la Rio de

]aneiro, la fel ca gi Konstanty Czartoryski gi solia lui Karolina (niscuti contesi de Plater-Zyberk la7 decembrie L9l7,in Minsk).

2 Ion (|ean sau Iancu) Cosicescu (n. 1891, comuna Pogoanele, Buziu), avocat, soful lui Tantzi; din19,14 a fost delegatul Societalii Nalionale de Cruce Roqie a RomAniei pentru Suedia, Norvegia, Danemarcagi toate republicile Americii de Sud, perioadi ln care va intra in contact mai des cu Regele Carol al Il-lea gi

Elena Lupescu; ulterior a devenit unul din reprezentanlii,CAROMAN" in lirile scandinave.

C.\ /?cnu.diln

cici la toate trei am ie$it prima. Americanii sunt foarte severi cu examenele lor. Amo vaste experienle qi diplomd gi 6 grade, adicl toate. Cred ci mi-am ficut datoriamai ales ci romdnce nu erau aduse fiind considerate popor dugman, eu am fost so-licitati de ei.

i1i scriu toate astea pentru a-fi spune ci n-am stat cu brafele incrucigate. Nu qtiudacd gtili c-am fost prizonieri in Spania 6 luni qi daci nu fugeam am fi fost masacrafide nemfi. De acolo mi se trage toatd boala, cici am fbcut o anemie pernicioasi qi

nu mi pot reface cici am slibit 26 kg in trei luni. $i aga mai departe, ag putea dragamea si-{i povestesc multe, multe de tot, dar vreau si le dau uitdrii. Aici lumea nu eprea Preocupati de cele ce se petrec peste api. Toate evenimentele de acolo aici suntfapte diverse.

Sper ca intr-o zi si cunogti pe nevasta lui Constantin; este o fiinf[ adorabil[. Audoi b[ie]i1 adorabili. cel mare, de trei ani, este marele meu flirt. Nu gtiu dac[ site sfhtuiesc sl mergi in momentul de fafi in fari, este atAt de greu de spus, dar cumte infeleg, cu cAt am voiajat cu atdt mai mult imi creqte mAndria de ce frumoasi

{ard avem gi ce mindri trebuie sd fim cici firi mari, bogate nu ajung la cllciiul $riinoastre.

in Elvelia mi se spune ci viala este grea gi fantastic de scump6, de restul lumii numai vorbesc. Ce veqti ai din far[? AtA]i au murit ci mi ingrozesc. Pacea cea multdoriti nu are aerul de a veni. Lumea in general este ingrijorati gi in agteptare. Careeste acolo spiritul? Masacrele din Europa flcute de nemfi sunt nemaipomenite, iti ste

mintea pe loc - am vizut refugiafi din pir]ile acelea gi ne-au spus a$a orori ci nopfide-a rindul am plAns. Dumnezeu e mare gi pldteqte la wemea Lui.

Ne-a spus Constantin ci egti frumoasi gi eleganti, a$a cum te-am cunoscut, mibucur atAt. CAt ag dori sd te vid, cAte am avea a ne spune. Mi bucur de Dinu Franaso-vici, m[ bucur Pentru Martf qi Richard3. in cAteva clipe va veni doctorul si mi vadi.

1 Konstanty (Constantin) Czartoryski gi Karolina au avut doi copii: Karol Henryh niscut la 8 de-cembrie l942,la Rio de faneiro, gi Krzysztof Hubert, niscut pe 26 august l945,1aRio de |aneiro.

2 Mary, solia lui Richard Franasovici.3 Richard Franasovici (1883-1964), politician gi diplomat, membru PNL; ambasador la Vargovia gi

Paris, apoi dupirdzboi a fost ministru plenipotenliar Ia Londra gi Berna; membru al delegatiei romAnela Conferinla de pace de la Paris; dtp6, 1947, reprezentant al exilului rominesc.

22

8,,tr*

$tiu dinainte ce va spune: ,,M-me, je ne peux rien vous faire, le climat yous tude"l . Asta

imi spune regulat gi iari imi va da o noul serie de vitamine.

Dragi Tantzi, scrie-mi; imi face mare plicere. Crezi ci veli veni aici? Te pir[sesc,doctorul a venit gi mi duc si ascult iar verdictul care nu variazl. Multe gdnduri bune

lui Iancu.

Te imbriligez at drag,

Duduia

[Rio de faneiro]5 februarie 1946

Lage2 se glsegte la Terezopolis3 in proprietatea 1or, M-me Lagea este la New

York de 4 luni. Urdlrenii s-au intors din Terezopolis unde au fost cu Lage infiecare zi.

Azi s-a terminat carnavalul. Slavi Domnului, clci a fost infernal. Am primit azi

o scrisoare din fari, mi-a ficut atita plicere s[ vid slova unei prietene care sirmanagi-a pierdut solul gi doi copii in bombardament Ei care este atAt de stoici Ei curajoasi.

Zice Ei ea ci viafa este foarte scumpi, ci nu rizbegte s[-qi facd. o rochie, totul merge

pe mAncare. Vorbegte gi ea de seceti gi zice ci a fost nemaipomeniti, cum a rimasnumai cu 50 ha gi are o maml gi un tati, bolnavi, se poate foarte greu descurca.

Vorbegte de bombardamente qi cum a pierdut tot ce avea mai scump, sof gi copii, ifiinchipui cu cit[ durere expune aceste clipe.

Thntzi dragi, gi scrisoarea mea a luat proporfii. Scrie-mi draga mea, imi face atAta

plicere. Spune-i te rog lui Iancu cele mai bune gAnduri qi te rog rispunde daci Iancu

1 ,,Doamne, nu vi pot face nimic, climatul vi ucide" (in francezd,in original).

2 Renaud Lage, industriag brazilian (n. 1S80), fiul lui Antonio Martins Lage.3 Teres6polis este situat intr-o regiune muntoasi a Braziliei, in statul Rio de |aneiro.a ZeliaPereirade Sousa Lage, solia lui Renaud Lage.

23

31)*fr*

crede ci, cdteva zeci deldzi crt. cele necesare pot fi trimise in !ari, voi vorbi imediatcu Pregedintele Republicii de aici.

Te imbrifigez ct dragEi dor,Duduia

$i pe mine te rog si-mi ierlimdzgdleala, sunt culcati, e cald, gi am pufind febra.Rdspunde repede, repede.

c:--C0c--q:r

COPACABANA PALACE HOTELAvenida Atlantica,374

4 martie 1946

Tantzi dragi,

Acum o orl am primit scrisoarea D-tale, yezi ce repede a venit, sunt dezolat[ cia mea a ficut atit. Aceasta o voi expedia Expres. i1i mullumesc, Tantzi dragi pentrugtiri, sunt triste unele din ele, dar totugi vin de la voi.

in timpul ce citesc scrisoarea, Constantin m-a chemat la telefon, sirmanul, at6t elcdt gi sofia lui mi cheami de doui ori pe zi ca sd qtie cum imi merge cici de cAtevas[ptimini, din cauza caldurii nemaipomenite sunt culcati gi m[ simt mizerabil. Amslibit in aceast[ lund 9 kg, igi inchipui c6 nu-mi lipsea decdt aceasta.

I-am transmis lui Constantin cele ce m-ai rugat, iar el i1i siruti mAinile gi estedezolat c[ nu venifi aici. Mi roagi sd v6 spui gandurile cele mai bune.

Da! draga mea, lumea este atdt de diferiti de a noastr[, sunt egoigti, nu-i inte-reseazi decAt fiinfa lor, durerile ce curg in lume gi mizeria ce domnegte pe celilaltcontinent nu-i intereseazi gi o declari sus si tare.

Am multe cunogtiinfe, prieteni, in afari de Constantin qi sofia lui care sunt gi eidin altl lume. in momentul de fa][, de trei zile este carnaval aici, lumea este nebund,umbl6 beati de eter pe strizi gi cum Dumnezeu nu prea le-a dat mult[ minte au inmini fiecare nenorocit de negru, alb, copiii, pompe cu eter, imprdgtie in jurul lor ca

24

C-l\ f)cDUillto,

sd fac[ ambianfi gi umbld dansAnd,,Sambd'zi qi noapte; de trei zile Tam-Tamul bate,

miros a n[dugeald, pentru aceste trei zile au economisit tot anul. Mic, mare sunt pe

stradi, orice activitate e paralizati, nu ies jurnale, n-ai pAine, magazinele inchise,

servitorii plecafi, in fine un haos.

Milioane se cheltuiesc dar n-ar da un franc pentru o operi de binefacere gi dure-

rile celor de peste ape nu-i intereseazd. Mexicanii sunt diferifi, buni qi gata si ajute

pe to{i fhrl diferen![. Trei ani Ei patru luni cdt am lucrat la Crucea Rogie Americaniam v[zut multe Ei ii cunosc. Amici de orice moment, nu sunt oportunigti gi detestd

aceasti speli de oameni, iubesc qi sunt pentru totdeauna prieteni pAni la moarte.

Nu gtii ce binecuvAntare sunt acestea. Am fost atAt de mAndri s[-i fac si-mi iubeasc[

fara gi propaganda a prins ridlcini c[ci ei qtiu ci fara noastr[ este o fari frumoasS

gi oamenii nu sunt atAt de rii. Aici lucrez pentru nenorocifii din Europa,tricotezzigi noapte cici sufhr de insomnie, am in momentul de fali gata22 costume complete

pentru copiii de 5-7 an| Este tot ce pot face aici cdci cum !i-am spus lumea nu este

interesatd de nimic.

Via{a devinepe zi ce trece mai scumpd, servitorii sunt o problemi, iar locuinfe nu

sunt. Pe de alti parte lumea se zbate gi nu qtie in fiece zi ce surprizl iese. Sper c6-i va

lumina Bunul Dumnezeu.

Draga mea, mullumeEte in fiecare clipl, nu gtii ce fericit[ eqti ci vezi viscolul,

nu-!i pofi imagina ce este ani de-a rAndul si nu vezi zlpada. Clldurile tropicale sunt

sftEietoare si aceasta continuu te distruge...

Ela s-a despirfit de Puiu Dumitrescul, era fatal. Probabil cd Gong s-a repezit dupd

Lilman gi pentru EIla pe carc a dirijat-o toatd viafa. Mi intreb cum a gisit Iancu Pa-

risul. Dupi scrisorile ce le primesc de acolo pare o viafd grea, lipsuri Ei nu se poate

trii decit pe urma pielei negre. Cred ci Mary gi Richard2 sunt fericili de-a merge la

Londra, dar acolo ii aqteapti o via[[ foarte grea, lipsurile gi restricfiile sunt mai mari

decAt chiar in timpul rizboiului Ei ei n-au ,,Marchd noir"3. Prietenele mele din Anglia

imi scriu greutilile mari prin care trec gi o lipsl completd de servitori. Eu le trimet

1 Fost secretar particular al Regelui Carol al Il-lea.2 Franasovici.3

,,Pia1e neagrdi' (in francezd, in original).

8,r8*

de la New York pachete cu alimente gi ele mi binecuvAnteazi, imi spun ci e o fericirefiece pachet. Mizeria este enormi in Anglia. De aici nu se pot trimite nici chiar pa-chete din cauza transporfurilor.

Sn gtii Tantzi dragi ci-mi face o pllcere nespusi s[ stau de vorbi cu D-ta chiarpe hirtie, si stau de vorbi pe limba mea cici m-a obosit sd vorbesc zilnic 4-5limbi.La bitrinele am invifat spaniola qi portugheza, spaniola o vorbesc la perfecfie gi-miplace, dar portugheza este foarte urit[. Daci nu m-ai vizut trecAnd examenul inenglez6. gi totul in termeni medicali, emofiile la examene, ai fi avut de ce ride. Suntfoarte mdndri de cele trei certificate ale Crucii Rogii Americane gi mai mindri dea fi prima la toate examenele. A fost greu, cici cum [i-am spus, am fost solicitat[ depreqedint[ ca si intru, eram singura Rominci gi cum biata Romdnie era considerati

fari inamic6, situafia mea era grea.

La infiin{area filialei americane in Mexic Ai cand au inceput inscrierile pentruexamene au fost 83 inscrise la primul examen, am trecut cu 100 puncte, deci in capintre 93 americance, T mexicance,4l englezoaice, g olandeze, franfuzoaice2 candi-date,2 australiene, 1 rominci (eu), l1 poloneze, 4 iugoslave, gi 3 cubaneze. La primulexamen au fost eliminate 47.La al doilea am trecut iar cu 100 de puncte, deci iar amfost in cap qi au fost eliminate 32.Laal treilea examen am trecut cu 99 de puncte, deciam rimas iar in cap gi au fost eliminate 19. Imediat am primit qefia secfiei de pansa-mente, o munci titanici; orele de serviciu de la 8 dimineala la 1 gi de la 3-8 seara, zil-nic. Mincam un sandwich pe co\ul mesei cici locuiam la capitul celilalt al oraquluigi nu aveam timp si merg gi si mi intorc.

De la Washington ne bombardau cu telegrame. Trimit e 40-50-70 mii pansamenteformat X-Y, toate trebuiau f[cute minufios cici sunt foarte severi. De cAte ori nutrebuia si renunf la dineuri, recep]ii gi mi apuca 12 noaptea la Crucea Rogie. intr-obuni zi comitetul m-a ales qefl a cantinei, deci doui secfii dintr-o dati gi o zi pesiptimdni biroul central. Atunci am cerut ajutoare gi am cerut o doamni RomAnci,mi s-a aprobat gi am adus o RomAnci care a fost admirabili, m-a secundat cu undevotament admirabil, pe urmi s-au cerut voluntare gi am adus o serie de Romince,a$a cu duhul bldnde{ii am putut pune la contribu{ie qi biata RomAnie.

Aceasti munci de ani de zile insi mi-a ruinat sinitatea. Consolarea mea e cin-am stat cu brafele incrucigate c6nd suferinlele domneau. Am un colliqor de onoare

8,,8*

pe tabloul Crucii Rogii Americane. Trei ani gi patru luni n-am cunoscut alt vegmdntdecdt uniforma Crucii Rogii, in majoritate mergeam gi ore suplimentare cdnd muncaera peste misuri. Acasi tricotam nopfile vegminte pentru solda{i, port pe piept cumAndrie medalia, nu-mi pare riu ci sufbr azi consecinfele acestei munci, cici am datun randament frumos.

Iati draga mea cu ce am contribuit pentru lari gi cred ci mi-am fbcut datoria.

i1i scriu toate astea nu ca si mi laud, cici nu e firea mea dupl cum bine qtii. Cred

c[ aici daci Iancu poate expedia mai departe in fari, pot face ceva printr-un relief .

Pot trimite cAteva zeci deldzi ca haine gi medicamente, intreabi pe Iancu dac[ poate

expedia in far[. Am fost de c1teva ori intrebati gi nu am gtiut ce rlspunde. De aici inSuedia este ugor cici sunt vapoare regulat suedeze.

Ce si-{i mai spun de via}a de aici? Femeile sunt nebune, birbafii la fel, triiesc noap-

tea qi dorm ziua, toaletele sunt predileclia lor gi nu mai vorbesc de bijuterii. |oaci cirfi qi

anume Pif paf andepierd sute de mii intr-o noapte gi ripesc sofii prietenelor lor. Acesta

este un tablou. Celelalte sunt mai greu de spus. N-ar da o centimi unui sirac gi stau la

telefon si faci intrigi. Evident ci toate astea nu sunt pentru firea mea. Reshrl imagi-neazd-fisingurl. Pentru Europa, aceasti mentalitate gi in plus clima este distrugitoare.

cr--C0C--e-"

COPACABANA PALACE HOTELAvenida Atlantica,374

14 aprilie 1946

Tantzi draga mea,

intorcAndu-mi de la un lung dar pentru o dati agreabil diner amgisit scrisoarea

D-tale din 24 martie. Cum vezi, pogta cu Suedia este o calamitate cici din Franfa

primesc in 5 zile iar din Portugalia am primit in 3 zile. "fantzi dragi, sunt orele

3 noaptea, nu-mi e nicio urmi de somn, insomniile mele merg crescind, dar a putea

27

I ,,Aiutor" (in englezi, in original).