8/2/2019 Dr_omului

1/64

1

Drepturile omului n viata de fiecare zi

Impactul activittii Consiliului Europei n domeniul

drepturilor omului

8/2/2019 Dr_omului

2/64

8/2/2019 Dr_omului

3/64

3

Aceast publicatie a fost realizat cu ajutorul unui consultant, dl. J.R.Jamieson.

Publicatia nu cuprinde nici o interpretare oficial asupra instrumentelor juridice mentionate care

s angajeze statele membre, organismele statutare ale Consiliului Europei sau alte organisme.

8/2/2019 Dr_omului

4/64

4

Cuprins

Introducere

Consiliul EuropeiProtectia drepturilor omului si a liberttilor fundamentale 6

Activitti 8

Structuri 8

Parteneri 10

I. Consiliul Europei: organizarea si structurile de protectie

si promovare a drepturilor omului 11

Comitetul Ministrilor 11

Adunarea Parlamentar 12Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa 13

Organizatii neguvernamentale (ONG-uri) 13

Secretariatul Consiliului Europei 14

Conventia European a Drepturilor Omului 15

Conventia European pentru prevenirea torturii si a

tratamentelor sau a pedepselor inumane sau degradante 19

Carta Social European 20

Programul Demosthenes: consolidarea reformelor democratice n

Europa Central si de Est

24

II. Impactul activittii Consiliului Europei 26

Dreptul la viat 26

Interzicerea torturii si a tratamentelor sau pedepselor

inumane sau degradante 28

Dreptul la libertate si la siguranta persoanei 30

Dreptul la un proces echitabil 32

Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului

si a corespondentei 33Libertatea de exprimare, de opinie, de constiint si de religie 36

Libertatea de intrunire pasnic si libertatea de asociere 39

Protectia locului de munc 41

Dreptul ntregii populatii la protectie social 44

Dreptul la protectia snttii 44

Dreptul la securitate social 45

Dreptul la asistent social si medical si dreptul de a beneficia de

serviciile sociale

47

Dreptul la instruire 47

Dreptul la respectarea bunurilor proprii 50

Dreptul la alegeri libere 52

Interzicerea discriminrii 53

8/2/2019 Dr_omului

5/64

5

Protectia drepturilor minorittilor nationale 57

Egalitatea n drepturi a femeii si a brbatului 58

III. O sfidare a viitorului 60Edificarea Casei comune Europene 60

Respectarea angajamentelor 61

Perspective 61

8/2/2019 Dr_omului

6/64

6

Introducere

Consiliul Europei:

Protectia drepturilor omului

si a liberttilor fundamentale

photo - page.7: Winston Churchill ntr-o atitudine caracteristic

Moartea si suferinta oamenilor, precum si distrugerea oraselor n timpul celui de-al doilea

rzboi mondial, au constrns liderii europeni s ia msuri pentru a mpiedica repetarea

acestor drame. Ca rspuns la un proiect anterior apartinnd lui Winston Churchill,

guvernele a 10 tri europene s-au ntrunit, pe data de 5 mai 1949, pentru a nfiinta

Consiliul Europei, ale crui scopuri erau acelea de a actiona pentru o mai mare unitate

ntre membrii si prin intermediul unor acorduri si actiuni comune n domeniul

economic, social, cultural, stiintific, legislativ si administrativ si pentru mentinerea si

evolutia ulterioar a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale.

Pornind de la o organizatie ce cuprindea 10 tri, Consiliul Europei s-a transformat

ntr-o organizatie interguvernamental, pan-european, numrnd, n 1997, 40 de state

membre, si 5 tri aflate n procesul de aderare.Obiectivele Consiliului Europei sunt, astzi, tot att de relevante si importante

cum erau cu aproape 50 de ani n urm, n momentul nfiintrii Organizatiei. In urma

schimbrilor spectaculoase, ce au avut loc la sfrsitul anilor 80 n Europa Central si de

Est, Consiliul Europei a sprijinit eforturile acestor tri aflate pe calea adaptrii la viata

democratic si a respectrii drepturilor omului.

Calea spre o democratie autentic si deplina respectare a drepturilor omului este

ndelungat, si plin de obstacole. Situatia actual din Europa este o ilustrare a dificulttii

acestui proces. Conflictele din fosta Iugoslavie, amplificarea intolerantei, a rasismului, a

antisemitismului si a xenofobiei, nivelul crescut al somajului si al numarului de persoane

lipsite de adpost, sint doar cteva dintre problemele cu care se confrunt Europa astzi.

Consiliul Europei continu se actioneze n sprijinul idealurilor democratice,asigurnd universalitatea drepturilor omului prin promovarea de standarde comune n

toate statele membre, n beneficiul tuturor cettenilor indiferent de originea acestora.

Europenii sunt ndrepttiti s se bucure de drepturile lor - civile, politice, economice,

sociale si culturale - si Consiliul Europei caut s promoveze fiecare dintre aceste

drepturi, ca parte a unui ntreg indivizibil.

8/2/2019 Dr_omului

7/64

7

On white background - page 8

Democratiile nu se transform n regimuri naziste peste noapte. Rul avanseaz perfid, prin

intermediul unei minoritti, care, practic, acapareaz prghiile de control. Una dup alta,

liberttile sunt suprimate, la toate nivelele. Opinia public si ntreaga constiint national

este asfixiat []

E nevoie s se intervin nainte de a fi prea trziu. Trebuie s existe undeva o constiint care

s trag semnalul de alarm pentru natiunea amenintat de coruptia progresiv, s o

previn de pericol.

Pierre-Henri Teitgen,

fost Ministru de Justitie al Frantei,

ntr-un discurs

rostit la scurt timp dup nfiintarea

Consiliului Europei,

5 septembrie 1949

photo - page.8: Consiliul Europei s-a ridicat din ruinele rzboiului

8/2/2019 Dr_omului

8/64

8

Drepturile omului sunt o tem predilect in activitatea Consiliului Europei.

Acest lucru se reflect n activittile acestei organizatii, n structurile sialegerea partenerilor si.

ActivittiConsiliul Europei a elaborat numeroase si variate programe n domeniul

drepturilor omului si multe dintre activittile sale, din domeniul social, juridic, al

educatiei sau cultural, integreaz si dimensiunea drepturilor omului.

StructuriConsiliul Europei realizeaz aceste activitti diverse printr-o serie de structuri ce

beneficiaz de diferite mecanisme si mijloace. Unele dintre acestea sunt structuri politice:Comitetul Ministrilor este organul executiv, care orienteaz eforturile organizatiei;

comisiile guvernamentale de experti - urmresc activittile ce le sunt ncredintate de

ctre Comitetul Ministrilor, si anume elaborarea de recomandri, rezolutii, conventii si

alte texte cu sau fr caracter juridic; Adunarea Parlamentar - reprezint instanta

deliberativ a Consiliului Europei, reunind reprezentanti ai parlamentelor nationale; si

Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa care sprijin progresul

democratiei, la nivel local si regional.

Alte instrumente juridice cu sau fr structuri juridisdictionale, functioneaz n

baza conventiilor sau acordurilor ncheiate n cadrul Consiliului Europei. Printre cele mai

importante astfel de instrumente se numr:

. Conventia European a Drepturilor Omului

. Conventia European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau a

Pedepselor Inumane sau Degradante

. Carta Social European

. Conventia-cadru pentru Protectia Minorittilor Nationale

on white background - page. 9

Cteva activitti, ale Consiliului Europei, n domeniul drepturilor omului:

. protectia drepturilor civile si politice prin intermediul procedurii de plngere individual,

care permite audierea unor presupuse inclcri ale Conventiei Europene a DrepturilorOmului de ctre Comisia European si de ctre Curtea Drepturilor Omuliu

. protectia drepturilor sociale si economice prin intermediul sistemelor de monitorizare,

respectrii angajamentelor asumate de statele membre, pe de o parte prin redactarea unor

rapoarte asupra acestor chestiuni; si, pe de alt parte prin intermediul unui sistem de

plngeri colective

. protectia persoanelor private de libertate, prin intermediul unui sistem de vizite efectuate

de ctre Comitetul pentru prevenirea torturii si a tratamentelor sau a pedepselor inumane

sau degradante

. protectia drepturilor minorittilor nationale

. actiunea n favoarea egalittii dintre femei si brbati

. lupta mpotriva rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului si a intolerantei

8/2/2019 Dr_omului

9/64

9

. conlucrarea strns cu mass-media n probleme legate de libertatea de expresie si drepturile

omului

. promovarea informrii asupra drepturilor omului si sustinerea educatiei n scoli si a unorgrupuri profesionale n domeniul drepturilor omului

. cooperarea cu organizatii ale drepturilor omului si institutii pentru protectia drepturilor

omului (Ombudsmen, Comisii Nationale, etc.)

8/2/2019 Dr_omului

10/64

10

ParteneriConsiliul nu poate actiona izolat pentru a-si atinge scopurile, care snt

consolidarea democratiei si punerea n aplicare a drepturilor omului. Astfel, acesta se afl

n strns legtur cu o serie de parteneri guvernamentali, organizatii interguvernamentale

si non-guvernamentale (ONG-uri), care cuprind asociatii profesionale.

In cadrul arhitecturii organizatiilor europene, Consiliul Europei se ocup de

domeniul vast al securittii democratice, care nu poate fi asigurat fr protectia si

promovarea drepturilor omului. Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Europei

coopereaz si completeaz activittile altor organizatii precum: Uniunea European,

Uniunea Europei Occidentale, Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa

(OSCE), Organizatia Natiunilor Unite, si agentiile sale specializate, si Tratatul

Atlanticului de Nord (NATO). Un mare numr de ONG-uri internationale au statut

consultativ pe lng Consiliul Europei, si, mpreun cu alte ONG-uri nationale si locale,

urmresc cu regularitate activittile Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului,

si contribuie la realizarea acestora.

8/2/2019 Dr_omului

11/64

11

I.Consiliul Europei:organizarea si structurile de

protectie si promovare a

drepturilor omului

Comitetul Ministrilor

Comitetul Ministrilor este organul de decizie al Consiliului Europei prin

intermediul cruia sunt adoptate si realizate acordurile si actiunile comune ale statelor.Comitetul este alctuit din ministrii afacerilor externe ale statelor membre. Reprezentantii

oficiali permanenti ai acestora, aflati n Strasbourg, pot actiona si pot lua decizii n

numele ministrilor de externe ai trilor lor. Programul anual de activitti

interguvernamentale, stabilit de ctre Secretariat, precum si bugetul, se adopt pe baza

propunerilor fcute de experti guvernamentali.

Una dintre cele mai importante functii ale Comitetului Ministrilor este adoptarea

conventiilor si acordurilor care sunt obligatorii pentru statele care le ratific. De

asemenea, acesta face recomandri statelor membre - n unele situatii, si statelor ne-

membre - si adopt rezolutii si declaratii. Acestea sunt texte ce cuprind declaratii,

propuneri sau luri de pozitie asupra anumitor probleme politice sau asupra unor actiuni

pe care guvernele statelor membre le ntreprind. Multe dintre ele, odat adoptate,contribuie la dezvoltarea unor noi politici si activitti n cadrul Organizatiei si a statelor

membre.

Dialogul interguvernamental desfsurat n cadrul Comitetului Ministrilor este

sustinut de ntlniri ce au loc o dat la doi sau trei ani, ale ministrilor europeni

responsabili n anumite domenii de activitate ale Consiliului Europei (justitie, educatie,

etc.). Aceste ntlniri la nivel nalt dau, deseori, un nou impuls activittilor la un nivel

european sau national.

In 1993, dialogul interguvernamental a dobndit o amploare mai vast, n urma

reuniunii sefilor de state si de guverne de la Viena, n cadrul creia a fost adoptat o

Declaratie prin care s-au conturat o serie de domenii de actiune prioritare ale Consiliului

Europei. Acestea cuprindeau mbunttirea eficientei Conventiei Europene a DrepturilorOmului prin nfiintarea unei Curti unice, elaborarea unor instrumente politice si juridice

referitoare la protectia minorittilor nationale si continuarea eforturilor de combatere a

rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului si a intolerantei.

In subordinea Comitetului Ministrilor functioneaz comitete interguvernamentale

care abordeaz multe dintre problemele majore ale societtii europene, cu exceptia celor

legate de aprare. Drepturile omului se afl n centrul atentiei acestor comitete indiferent

dac se ocup de domeniul mass-media, al cooperrii juridice, drogurilor, snttii,

securittii sociale, educatiei, culturii, sportului, tineretului, puterilor locale sau regionale

sau al conservrii naturii.

8/2/2019 Dr_omului

12/64

12

photo - page11: Comitetul Ministrilor

on white backgrpund - page.11

Comitetul Ministrilor a adoptat rezolutii, recomandri si declaratii, n diverse

domenii, printre care se numr:

. reglementarea folosirii de ctre politie a datelor personale

. obiectii de constiint la adresa serviciului militar obligatoriu

. reguli europene de organizare a nchisorilor

. institutia Avocatului Poporului

. detinutii strini

. asistent si consultant juridic

. azilul acordat persoanelor aflate n pericol de a fi persecutate

. predarea si nvtarea n scoli a drepturilor omului.

Adunarea Parlamentar

In timp ce Comitetul Ministrilor ia decizii si elaboreaz politici, Adunrea

Parlamentar, numit si constiinta democratic a Europei, este un forum de dezbateri si

reflectie, care abordeaz probleme pe termen-lung precum si subiecte de actualitate.

Membrii si sunt parlamentari, alesi de parlamentele nationale. In urma studiului

aprofundat realizat de ctre membrii si n cadrul comisiilor, Adunarea adopt rezolutii si

formuleaz recomandri pentru actiunea ulterioar a Comitetului Ministrilor.De asemenea, Adunarea detine un rol esential n procesul de examinare a cererilor

statelor candidate la aderarea la Consiliul Europe. Ea examineaz conformarea acestora la

conditiile de baz pe care trebuie s le ndeplineasc. Adunarea Parlamentar emite

recomandarea favorabil, pe baza creia Comitetul Ministrilor accept candidatura

statelor pentru aderarea la Consiliul Europei.

In 1989 Adunarea a creat statutul de invitat special pentru a-si dezvolta

legturile cu organele legislative ale noilor democratii, implicndu-le astfel n activitatea

sa, chiar nainte ca acestea s detin statutul de membru deplin.

Raportorii Adunrii, supravegheaz si formuleaz recomandri privitoare la

ordinea juridic si situatia drepturilor omului n trile care ader la Consiliul Europei.

Aceste demersuri coordoneaz eforturile depuse n domeniul drepturilor omului de ctre

statele care s-au angajat pe calea democratiei autentice. Din momentul n care o tar

devine stat membru, Adunarea si Comitetul Ministrilor continu monitorizarea respectrii

angajamentelor luate. Aceste angajamente pot fi obligatii incluse n conventii ratificate,

garantii pentru oprirea executrii condamnatilor la moarte, sustinute de abolirea pedepsei

capitale, precum si garantarea independentei puterii judiciare. Sistemul de monitorizare

se aplic tuturor statelor membre indiferent de vechimea aderrii lor la organizatie, fiind

un mijloc de respectare si consolidare a standardelor sustinute de ctre Consiliul Europei.

Adunarea Parlamentar a contribuit la adoptarea, de ctre Comitetul Ministrilor, a

unui mare numr de conventii, acorduri, rezolutii si recomandri. Cteva exemple de

8/2/2019 Dr_omului

13/64

13

propuneri care au fost analizate, si ulterior adoptate, ca acorduri juridice, de ctre

Comitetul Ministrilor sunt: abolirea pedepselor cu moartea n timp de pace, Conventia

European pentru prevenirea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane si

degradante, Conventia-cadru pentru protectia minorittilor nationale. In ultima vreme,

sprijinul acordat de Adunrea Parlamentar pentru crearea unei Curti unice, n vederea

mbunttirii si accelerrii procesului de abordare a plngerilor depuse la Strasbourg

referitoare la pretinse violri ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, a reusit s

deblocheze impasul politic n care ajunsese dezbaterea acestei probleme.

Adunarea continu s sustin abolirea total a pedepsei cu moartea, precum si o mai bun

protectie a drepturilor copilului si a drepturilor solicitantilor de azil.

On white background - page.12

Adunarea Parlamentar a adoptat recomandri si rezolutii n diferite domenii,

printre care:

. abolirea pedepsei capitale

. psihiatrie si drepturile omului

. violri masive si flagrante ale drepturilor omului pe teritoriul fostei Iugoslavii

. secte si noi miscri religioase

. drepturile minorittilor

. drepturile copiilor

. SIDA si drepturile omului

. traficul de copii si alte forme de exploatare a copiilor

photo - page.13 : Adunarea Parlamentar

Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa

Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa este un forum semi-

parlamentar, bi-cameral, care se ntruneste, n sesiune plenar, o dat pe an. Acesta

dezbate probleme de interes cettenesc, la nivel local si regional, scopul su principal

fiind ntrirea bazelor democratice n noile state membre sau candidate, si promovarea

cooperrii regionale si transfrontaliere. Asemenea Adunrii, Congresul a acordat statutul

de invitat special reprezentantilor puterilor locale si regionale din statele ce urmeaz sdevin noi membri.

Organizatii neguvernamentale (ONG-uri)

Rolul important al organizatiilor neguvernamentale (ONG-uri) nu trebuie trecut

cu vederea: aproximativ 350 ONG-uri internationale, ce reprezint societatea civil, au

statut consultativ pe lng Consiliul Europei, ofer sfaturi valoroase comitetelor

interguvernamentale si ale Adunrii, si se afl n legtur direct cu Secretariatul. Multe

dintre acestea se axeaz integral sau partial pe probleme din domeniul drepturilor omului.

8/2/2019 Dr_omului

14/64

14

Aceste ONG-uri joac un rol esential n difuzarea informatiei si explicarea

normelor fixate de ctre Consiliul Europei, n domeniul drepturilor omului. De asemenea

ele furnizeaz informatii importante diverselor organe ale conventiilor: n special Curtii

Europene a Drepturilor Omului, prin prezentarea unor observatii cu titlu de amicuscuriae (informatii ce contribuie la analizarea problemelor pe care le ridic un caz dat),sau Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), prin furnizarea de date

generale si specifice asupra conditiilor de detentie si de viat n nchisori, si organismelor

de control ce supravegheaz aplicarea Cartei Sociale Europene. In acest caz, n momentul

n care va intra n vigoare protocolul aditional al Cartei, rolul ONG-urilor va depsi

simpla furnizare de informatii, ele putnd, de asemenea, s depun plngeri colective

adresate comitetului de experti independenti ai Cartei.

Secretariatul Consiliului Europei

Secretariatul international, aflat la Strasbourg, n Franta, este format din membri

provenind din majoritatea statelor membre. Acesta asigur continuitatea si expertiza

necesar pentru functionarea organismelor si structurilor Consiliului Europei si a bunei

derulri a programelor anuale de activitti .

Ca o dovad a angajrii Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului,

aproximativ 250 din cei 1.500 de angajati sunt direct implicati n probleme ale drepturilor

omului, multi altii ocupndu-se zilnic cu acestea.

Pe data de 29 iunie 1995 un nou Palat al Drepturilor Omului al Consiliului

Europei a fost inaugurat oficial la Strasbourg. Conceput de renumitul arhitect Sir

Richard Rogers, cldirea are la intrare un hol circular cu pereti construiti integral dinsticl simboliznd transparenta activittii Consiliului Europei n domeniul drepturilor

omului.

Directia Drepturilor Omului concentreaz activittile legate de drepturile omului

care se afl n afara competentelor organismelor de control instituite de Conventia

European a Drepturilor Omului, alte directii fiind implicate, n mod regulat, n

sectoarele lor de activitate, n probleme ale drepturilor omului.

On white background - page.14

Dimensiunea activittilor Consiliului Europei

In scopul promovrii si difuzrii informatiilor privitoare la activitatea Consiliului Europei ndomeniul drepturilor omului, a fost nfiintat, n cadrul Organizatiei, un Centru de

Informare pentru Drepturile Omului. Acesta asigur servicii de informare si de

documentare (o bibliotec specializat) pentru cei interesati si a elaborat o serie de baze de

date consacrate jurisprudentei organelor conventiei. Acest centru caut s sensibilizeze att

publicul larg ct si specialistii n domeniul drepturilor omului adresndu-se n special

anumitor grupuri profesionale ca: functionarii din politie si personalul penitenciarelor.

Pentru a satisface nevoile specifice trilor din Europa Central si de Est, au fost nfiintate

Centrele deInformare si Documentare pentru Consiliul Europei n urmtoarele tri:Bulgaria Polonia Slovacia

Estonia Republica Ceh Ucraina

Letonia Romnia Ungaria

8/2/2019 Dr_omului

15/64

15

Lituania Federatia Rus Fosta Republic Iugoslav

a Macedoniei

O mare parte din activitatea Consiliului Europei este efectuat de Secretariatmpreun cu consultanti si experti numiti, n general, de guverne. Activitatea

interguvernamental a Organizatiei e sustinut de comitetele interguvernamentale,

specializate, care pregtesc proiecte, documente si texte juridice. Acestea formeaz,

deseori, baza conventiilor, recomandrilor, rezolutiilor si declaratiilor adoptate ulterior de

Comitetul Ministrilor.

Secretariatul organizeaz conferinte si seminarii, furnizeaz informatii si

expertiz, si public documente ce cuprind o tematic vast adresat publicului larg, dar

si universittilor, profesorilor, copiilor si grupurilor profesionale ca: avocati, functionari

din politie si juristi.

On white background - page.15

Principalele sectoare de activitate al Consiliului Europei

. drepturile omului si mass-media

. afaceri juridice

. afaceri sociale si economice

. mediu

. sntate public

. puteri locale

. educatie, cultur si sport

. tineret

Conventia European a Drepturilor Omului

Conventia reprezint ncununarea activittii Consiliului Europei. Noilestate membre sunt obligate s o semneze n momentul aderrii si s oratifice n decursul unui an.

Predecesoarea direct a Conventiei este Declaratia Universal a Drepturilor

Omului din 1948. Printre precedentele istorice notabile se numr, din 1215, Magna

Carta n Anglia, care instituie dreptul la un proces echitabil si la o ordine juridic

impartial, Declaratia de Independent a Statelor Unite ale Americii, adoptat n 1776, si

Declaratia Drepturilor Omului si a Cetteanului votat n Franta n 1789. Desi, astzi,aceste documente sunt depsite de evolutia domeniului, ele reprezint trepte importante

pe drumul egalittii drepturilor pentru toate fiintele umane.

Conventia European a Drepturilor Omului reprezint, pentru statele semnatare,

prima etap pe calea garantrii colective a unor drepturi enuntate n Declaratia

Universal a Drepturilor Omului. Aceste state s-au angajat s asigure tuturor

persoanelor aflate sub jurisdictia lor o serie de drepturi si libertti civile si politice

definite n Conventie. Protocoalele aditionale au extins lista initial a drepturilor, iar

jurisprudenta Curtii Europene si a Comisiei Europene a Drepturilor Omului, a ntrit si a

dezvoltat aceste drepturi, demonstrnd astfel natura dinamic si evolutiv a sistemului.

8/2/2019 Dr_omului

16/64

16

Toate statele contractante, cu exceptia Irlandei, a Norvegiei si a Regatului Unit, au

integrat Conventia n propria lor legislatie, astfel nct jurisdictiile interne s recurg la

dispozitiile acesteia, integral, n cazul uneia sau alteia dintre spete. Dup epuizarea

tuturor cilor de recurs intern, orice persoan, care se consider lezat n drepturile sale,

poate cuta s obtin restabilirea situatiei la Strasbourg pentru o pretins nclcare a

Conventiei, de ctre statele contractante. Institutiile de la Strasbourg nu se substituie

jurisdictiilor nationale, ci, sunt, ntr-un anumit sens, o prelungire a acestora.

Acordul statelor suverane de a permite unei instante supranationale s repun n

cauz hotrrile instantelor interne si angajamentul de a executa hotrrile acesteia, care

poate presupune schimbri n legislatia statelor si plata unor compensatii, reprezint un

pas istoric fr precedent n dreptul international. Acest fapt pune n practic teoria

naturii fundamentale a drepturilor omului, plasnd drepturile mai presus de legislatiile si

practicile nationale ale statelor. De asemenea, el exprim conceptul democratic, canumite drepturi si libertti fundamentale ale individului nu trebuie s fie subordonate

autorittii statale sau mruntelor sale interese politice.

Statele contractante pot, de asemenea, s deschid o actiune n instant mpotriva

unui alt stat contractant sub forma unei plngeri interstatale. Pn n prezent, s-au

nregistrat putine cazuri de acest fel dar nclcrile drepturilor omului la care se refereau,

au fost, n fiecare caz, foarte grave.

Structur si procedur

Conventia instituie o Comisie si o Curte European a Drepturilor Omului

nsrcinate s examineze plngeri individuale si interstatale. Membrii Comisiei sijudectorii sunt total independenti, fiind alesi de Comitetul Ministrilor si Adunarea

Parlamentar.

Plngerile sunt supuse, nti, Comisiei n timpul uneia dintre sesiunile sale, care

sunt organizate aproape n fiecare lun. Din cele peste 26.000 de plngeri primite de la

nceputul activittii sale, n 1955, majoritatea au fost declarate inadmisibile fie deoarece

erau nefondate, sau nu priveau problemele prevzute n Conventie, fie pentru c erau

ndreptate mpotriva unor state ce nu sunt parte la Conventie. Au fost declarate admisibile

aproximativ 1900 de plngeri.

On white background - page.16

(Exemple de) state ce au luat msuri n urma unei hotrri a Curtii Europene a

Drepturilor Omului

Austria a modificat articole importante din Codul su de procedur penal, precum si

instructiunile referitoare la tratamentul detinutilor spitalizati si ntregul sistem de asistent

juridic.

Belgia si-a revizuit legislatia referitoare la vagabondaj si a adoptat msuri n sensul

subventionrii scolilor francofone din zona flamand. De asemenea Belgia si-a modificat

codul civil n scopul acordarii de drepturi egale copiilor legitimi si nelegitimi.

8/2/2019 Dr_omului

17/64

17

Danemarca a modificat legea privind ncredintarea spre ngrijire a copilului.

Franta a adoptat o lege referitoare la secretul comunicatiilor telefonice.

Grecia a modificat o lege referitoare la detentia provizorie.Italia, a integrat n noul su cod de procedur penal, adoptat n 1988, dispozitiile care

impun prezenta avocatilor aprrii n timpul procedurii juridice, inclusiv n fata Curtii de

Casatie.

Olanda a modificat codul penal militar si legea referitoare la internarea pacientilor bolnavi

mintal.

Suedia si-a modificat legea asupra instructiei religioase obligatorii.

Elvetia a modificat integral sistemul de organizare judiciar si procedura penal aplicat

armatei federale si a revizuit dispozitiile din codul civil referitoare la privarea de libertate n

casele de corectie.

Regatul Unit a interzis pedepsele corporale n nvtmntul public.

Din momentul n care o plngere este declarat admisibil, Comisia ncurajeazprtile n sensul ajungerii la o ntelegere amiabil. Dac acest lucru nu este posibil,

Comisia ntocmeste un raport prin care se stabilesc faptele si se exprim un aviz juridic

privitor la violarea - n spet - a Conventiei, aviz pe care l transmite Comitetului

Ministrilor.

In decurs de 3 luni de la transmiterea raportului ctre Comitetul Ministrilor, de

ctre statul interesat, Comisia sau, n unele situatii, petitionarul, l pot aduce n fata Curtii.

Aducerea unui caz n fata Curtii presupune, n general, o audiere public la

Strasbourg. Hotrrea Curtii, la care se ajunge prin vot majoritar, este definitiv si

obligatorie pentru statele interesate. Statele respective trebuie s ia msurile necesare

pentru a asigura conformarea cu deciziile Curtii si cu drepturile prevzute n Conventie.

Curtea poate obliga un stat s plteasc o compensatie financiar, incluznd despgubirilesi costul procedurilor.

In cazul n care Curtea a stabilit c a fost nclcat Conventia, Comitetul

Ministrilor supravegheaz executarea hotrrii, verificnd luarea msurilor corective care

se impun, din punct de vedere administrativ sau legislativ.

Reforma

In ultimii ani, numrul de cazuri examinate de ctre Comisie si Curte a crescut n

mod considerabil, odat cu cresterea prestigiului Conventiei. Ca urmare, pot interveni

ntrzieri importante, de 5 sau mai multi ani, nainte de pronuntarea hotrrii de ctreCurte. In scopul reducerii ntrzierilor si a cresterii eficientei mecanismului de protectie a

drepturilor omului, Comitetul Ministrilor a hotrt, n 1993, reformarea structurilor

actuale si nlocuirea Comisiei si a Curtii cu o Curte unic si permanent. Mecanismul

necesar realizrii acestor schimbri este inclus ntr-un protocol aditional al Conventiei

(Protocolul Nr.11) si va fi pus n practic dup ratificarea protocolului de ctre statele

contractante.

Graphic - page.17

Petitii ctre Comisia European a Drepturilor Omului 1955-95

8/2/2019 Dr_omului

18/64

18

Simplified diagram on white - page. 18

Schem simplificat a mecanismului de control al Conventiei Europene a

Drepturilor Omului

8/2/2019 Dr_omului

19/64

19

Din momentul nfintrii unei Curti unice si permanente, majoritatea spetelor vor fi

examinate de ctre Camerele Curtii, si doar n cazuri exceptionale va fi sesizat Curtea n

plenul ei. Comitetul Ministrilor va continua s supravegheze executarea hotrrii Curtii,

dar nu va mai decide asupra fondului spetei. Dreptul la recurs individual va fi automat,

precum si jurisdictia Curtii n spetele individuale sau ntre state. Astfel, statele nu vor mai

avea posibilitatea de a nu accepta aceste dispozitii.

Conventia European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor

sau a Pedepselor Inumane sau Degradante

Pericolul de a fi supus torturii sau tratamentelor sau pedepselor inumanesau degradante este mai mare n locurile unde persoanele sunt private delibertate.

Putine lucruri se stiu despre ceea ce se ntmpl n spatele usilor nchise ale

nchisorilor, sectiilor de politie, asezmintelor psihiatrice si altor asemenea institutii.

Acesta este motivul adoptrii Conventiei Europeane pentru Prevenirea Torturii si a

Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante n anul 1987, care a intrat n

vigoare n 1989. Conventia completeaz sistemul de protectie asigurat de ctre Conventia

European a Drepturilor Omului prin nfiintarea unui Comitet European pentruPrevenirea Torturii (CPT).

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT)

Acest Comitet este format din experti independenti si impartiali, provenind din

diverse domenii, cum ar fi dreptul, medicina, regimul penitenciar si politic.

On white background- page.19

Comitetul pentru Prevenirea Torturii :

. a subliniat importanta formrii profesionale a personalului nsrcinat cu aplicarea legii ( n

domenii cum ar fi aptitudini de comunicare interpersonal, diversitatea cultural si

prevenirea sinuciderii);

. a recomandat ca persoanele retinute de politie s aib dreptul de a informa pe cineva despre

retinerea lor, de a fi asistate de un avocat si de a fi examinate de un doctor la alegerea lor;

. a criticat conditiile necorespunztoare de detentie si regimurile inacceptabile din

penitenciare ;

. a recomandat ca detinutii s petreac o parte nsemnat a zilei n afara celulei si s poat

realiza activitti variate (inclusiv s studieze, s fac sport, s presteze activitti

profesionale);

. a insistat asupra dreptului persoanelor detinute de a primi ngrijire medical;

8/2/2019 Dr_omului

20/64

20

. a stabilit norme ntr-o serie de domenii (ex. izolarea n celul, disciplina, contactul cu lumea

exterioar, plngerile si procedurile de inspectie).

Experti ai Comitetului viziteaz locuri de detentie, mai ales nchisorile, sectiile de

politie, centrele de detentie a strinilor, zonele de detentie din armat sau institutiile

psihiatrice, pentru a vedea felul n care sunt tratate persoanele private de libertate.

Comitetul are acces nelimitat n locurile de detentie si poate interoga, n particular,

detinutii sau oricare alt persoan care poate furniza informatii relevante, inclusiv

organizatiile neguvernamentale (ONG-uri) care actioneaz n domeniul drepturilor

omului precum si autorittile (responsabilii locurilor de detentie).

Scopul strngerii acestor informatii este de mai curnd acela de a ntri protectia

detinutilor mpotriva torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, si

nu de a condamna statele respective pentru abuzurile semnalate. In urma vizitelor sale

periodice sau ad-hoc, Comitetul trimite guvernului trii vizitate, un raport prin care sesolicit informatii sau formuleaz recomandri si comentarii. Statul respectiv este rugat

s furnizeze, drept rspuns, un raport interimar, n decursul a sase luni, si un raport

detaliat n dousprezece luni. Rapoartele CPT-ului si ale statelor implicate sunt

confidentiale, dar a devenit o practic curent publicarea acestora, cu acordul statelor.

Prin publicarea acestor informatii se ntreste rolul preventiv, nejurisdictional, al

Comitetului. In mod exceptional, dac un stat refuz s coopereze sau s-si amelioreze

situatia n lumina recomandrilor CPT-ului, Comitetul poate decide s fac o declaratie

public. Aceast sanctiune nu a fost folosit dect o singur dat, cu referire la Turcia, n

decembrie 1992.

Carta Social European

O democratie nu merit acest nume atta timp ct nu asigur protectia ntregului

ansamblu de drepturi ale omului, economice si sociale, precum si a drepturilor civile si

politice.

Din momentul deschiderii sale spre semnare, n anul 1961, Carta Social

European a dat statelor membre posibilitatea de a se angaja n protectia unui numr mare

de drepturi economice si sociale pentru cettenii Europei.

Aceste drepturi, mpreun cu drepturile civile si politice, continute de Conventia

European a Drepturilor Omului, formeaz un tot indivizibil si reprezint un proiect

ambitios pentru statele Europei.

On white background - page.20

Drepturile civile si politice precum si drepturile socio-economice nu trebuie s constituie

dou grupuri distincte, deoarece nu trebuie uitat faptul c antagonismul dintre acestea a

generat doctrine diametral opuse. Toate aceste drepturi sunt egale si indivizibile. Nu se poate

opta ntre ele. Prin abolirea unui singur drept vor fi suprimate si celelalte. Democratia nu se

poate baza pe jumtti de msur.Fragment din discursul rostit de

Polys Modinos,

8/2/2019 Dr_omului

21/64

21

fost Secretar General Adjunct al Consiliului Europei, cu prilejul primei sesiuni a Comitetului Expertilor

Independenti ai Cartei Sociale Europene, din 16 decembrie 1966.

Drepturile garantate de Cart pot fi mprtite n 3 categorii: protectia muncii,

protectia social pentru ntreaga populatie si protectia special n afara mediului de lucru

. Prtile contractante nu sunt obligate s accepte toate dispozitiile Cartei. Cu toate acestea

exist un nucleu dur al drepturilor pe care statele trebuie s se angajeze s le respecte. De

asemenea, a fost fixat un numr minim de drepturi la care statele sunt obligate s

subscrie.

Mecanismul de control

Prtile contractante au obligatia de a prezenta, n mod regulat, rapoarte privitoare

la aplicarea Cartei, care constituie fundamentul dispozitivului de control.

Aceste rapoarte sunt examinate nti de un Comitet de Experti Independenti,

alesi de ctre Comitetul Ministrilor si asistati de un observator al Organizatiei

Internationale a Muncii (ILO). Acest Comitet formuleaz o apreciere juridic asupra

modului n care statele respect angajamentele luate pe care o transmite Comitetului

Guvernamental, compus din reprezentanti ai prtilor contractante al Cartei, asistati de

observatori din partea organizatiilor europene ale muncii si din partea patronatului.

Comitetul Guvernamental examineaz situatia trilor care par a nu-si ndepliniobligatiile, si, pe baza unor consideratii de natur social, economic si politic,

pregteste recomandri care vor fi adoptate de Comitetul Ministrilor .

Comitetul Ministrilor adreseaz recomandri statelor care nu se conformeaz

prevederilor Cartei.

On white background - page.21

Drepturile incluse n Carta Social European

Protectia muncii

. dreptul la munc: inclusiv dreptul la orientare si formare profesional;

. protectie la locul de munc: dreptul la conditii de munc si la remunerare corespunztoare,

precum si dreptul la remunerare egal pentru femei si brbati pentru o munc egal;

. dreptul sindical, dreptul la negociere colectiv, dreptul muncitorilor la informatie si

consultri precum si dreptul de a participa la determinarea si ameliorarea conditiilor la locul

de munc;

. protectie special pentru anumite categorii de muncitori: copii si tineri, femei, persoane

handicapate, imigranti;

Protectie social pentru ntreaga populatie

8/2/2019 Dr_omului

22/64

22

. dreptul la protectia snttii, dreptul la securitate social si dreptul la asistent social si

medical, dreptul de a beneficia de servicii sociale;

Protectie special n afara locului de munc

. drepturi pentru copii si tineri, mame, familii, persoane handicapate, muncitori imigranti sifamiliile lor, persoane n vrst.

Scheme - page.22

Consiliul Europei

CARTA SOCIALA EUROPEANA

Rapoarte ale guvernelor Observatii

asupra implementrii ale partenerilor

Cartei sociali si ale

organizatiilor

ne-guvernamentale

COMITETUL DE EXPERTI INDEPENDENTI

Apreciaz din punct de vedere juridic, conformitatea

legislatiei, reglementrilor si practicii nationale cu

obligatiile ce decurg din Cart

COMITETUL GUVERNAMENTAL

Selecteaz pe baza considerentelor depolitic social si economic, situatia

care ar trebui s fac obiectulrecomandrilor

adresate statelor n cauz

COMITETUL DE MINISTRI

Adopt o rezolutie la sfrsitul

fiecrui ciclu de control

8/2/2019 Dr_omului

23/64

23

ADUNAREA

PARLAMENTARA Adreseaz recomandri statelor

care nu se conformeaz n

Dezbateri periodice pe totalitate Cartei

probleme sociale

Adunarea Parlamentar este, de asemenea, asociat acestei proceduri, si

ncepnd cu anul 1992, ea a folosit concluziile Comitetului de Experti Independenti ca o

baz pentru dezbaterile periodice de politic social.

Perspective

In trecut Carta Social European nu s-a bucurat de acelasi sprijin politic precum

corespondenta sa, Conventia European a Drepturilor Omului. Statele au ezitat, mai ales

n perioadele dificile din punct de vedere economic, s promoveze unele obligatii pe care

le considerau oneroase. Fireste c msurile de angajare a ntregii mase salariale, de

asigurare a protectiei sociale pentru ntreaga populatie precum si a protectiei speciale n

afara locului de munc, sunt foarte costisitoare. Cu toate acestea, consecintele sociale si

politice ale neglijrii acestor aspecte pot costa mai mult.

O important decizie politic a fost luat n noiembrie 1990, pentru a relansa

Carta n scopul mbunttirii mecanismului de control si extinderii numrului de drepturi

protejate si al mbogtirii continutului lor.

In 1991 a fost adoptat un Protocol de amendament al Cartei, prin care s-aumodificat modalittile de adoptare a recomandrilor de ctre Comitetul Ministrilor.

Astfel, n prezent, pentru ca o recomandare s fie adoptat, este nevoie de votul a dou

treimi din prtile contractante ale Cartei, si nu dou treimi din numrul statelelor membre,

ca pn acum. Protocolul a consolidat rolul Comitetului de Experti Independenti si a

mbunttit procedura de consultare cu reprezentantii patronatelor si sindicatelor precum

si cu ONG-urile.

Recent, a fost adoptat si un alt protocol care adug o procedur de formulare a

plngerilor colective la mecanismul actual de control, care va intra n vigoare odat cu

ratificarea sa de ctre cinci prti contractante ale Cartei. Aceast procedur de plngere

colectiv confer o dimensiune nou si o important mai mare Cartei Sociale, aceasta

permitnd organizatiilor de muncitori si de angajati, precum si organizatiilor ne-guvernamentale (ONG-uri) s depun plngeri, n cazul n care se consider c a avut loc

o nclcare a Cartei, de ctre prtile contractante.

Versiunea revizuit a Cartei Sociale Europeane a fost adoptat recent de ctre

Comitetul Ministrilor si a fost deschis spre semnare la data de 3 mai 1996. Printre

schimbrile propuse se numr: lrgirea principiului nediscriminrii si adugarea unor noi

drepturi, cum ar fi dreptul la protectie, de concediere, dreptul muncitorului la demnitate,

dreptul muncitorilor, cu obligatii familiale, la sanse si tratament egal, dreptul la protectie

mpotriva srciei si excluderii sociale, si dreptul la o locuint decent.

Carta revizuit a fost semnat de urmtoarele state: Austria, Belgia, Danemarca,

Finlanda, Franta, Grecia, Italia, Portugalia si Suedia.

8/2/2019 Dr_omului

24/64

24

Exist semne ncurajatoare n ceea ce priveste dorinta mai multor state europene

de a accepta prevederile Cartei Sociale Europene. De acum nainte, important este

punerea n aplicare a drepturilor consacrate de Cart, pentru ca aceasta s joace acelasi rol

ca si Conventia European a Drepturilor Omului. Structurile n schimbare din Europa

Central si de Est, precum si mutatiile n domeniul muncii care au loc n aceast zon

ntresc necesitatea si importanta unui instrument precum Carta Social European.

On white background - page 23

Carta Social European este n vigoare n urmtoarele 20 de state europene:

Austria Grecia Olanda

Belgia Islanda Portugalia

Cipru Irlanda Regatul Unit al Marii Britanii

Danemarca Italia SpaniaFinlanda Luxemburg Suedia

Franta Malta Turcia

Germania Norvegia

De asemenea, ea a fost semnat, dar nu a fost nc ratificat, de urmtoarele state:

Elvetia Romnia

Liechtenstein Slovacia

Polonia Ucraina

Republica Ceh Ungaria

Programul Demosthenes:

consolidarea reformelor democratice n Europa Central si de Est

Schimbrile democratice spectaculoase petrecute n Europa Central si de Est de

la sfrsitul anilor 80, au creat o mai mare nevoie de asistent din partea Consiliului

Europei, acordat trilor care traverseaz perioada de tranzitie ctre democratie. Consiliul

Europei a actionat prin elaborarea unor programe specifice, cum este Programul

Demosthenes, prin care acestor state, le-a fost pus la dispozitie experienta Consiliului

Europei n construirea unei societti democratice, bazate pe suprematia dreptului si peprotectia drepturilor omului.

Programele referitoare la drepturile omului s-au axat pe reformele constitutionale

si legislative si mai recent, s-a acordat o mai mare important activittilor de formare a

grupurilor profesionale ca: juristii si reprezentantii mass-media. Programele sunt destinate

autorittilor si agentiilor guvernamentale si pot fi bilaterale sau multilaterale. Tot mai

des Consiliul Europei colaboreaz cu asociatiile profesionale si organizatiile ne-

guvernamentale, n cadrul efortului de a ntri rolul societtii civile.

Proiectul Demo-Droit, legat de programele drepturilor omului, se axeaz pesistemul juridic, independenta puterii judectoresti, accesul la justitie, reforma codului

8/2/2019 Dr_omului

25/64

25

penal si codului de procedur penal. Un alt proiect, Planul Themis, const n programede formare, printre altele, a politistilor, a magistratilor (judectorilor), a reprezentantilor

ministerului public, si a administratiei penitenciarelor.

Aceste programe continu s acorde prioritate activittilor Consiliului Europei, n

special acelor activitti legate de justitie si de drepturile omului, unde eforturile sunt

orientate n sensul asistentei pentru integrare n institutiile si structurile europene si

conformrii cu normele nscrise n Conventia European a Drepturilor Omului.

Pentru a veni n ntmpinarea solicitrilor trilor din Europa Central si de Est,

care nu sunt nc state membre ale Consiliului Europei, a fost lansat o serie de proiecte,

la scara Marii Europe pentru a favoriza dezvoltarea societtii democratice si protectia

drepturilor omului.

On white background - page. 24

Tipuri de activitti din cadrul Programului Demosthenes

. misiuni de experti care contribuie la rezolvarea problemelor legislative si

administrative specifice;

. organizarea de seminarii care reunesc experti din diverse tri;

. sprijin acordat initiativelor institutiilor guvernamentale si ne-guvernamentale n scopul

promovrii unei mai bune informri si formri n domenii cum ar fi cel al drepturilor omului;

. vizite de studiu de ctre nalti oficiali, universitari, juristi, parlamentari si reprezentanti ai

ONG-urilor;

. promovarea unei mai bune informri si documentri prin intermediul a noi publicatii,

traduceri , nfiintarea centrelor de informare si documentare, etc.;

. participarea expertilor guvernamentali n activitatea comitetelor de experti ale Consiliului

Europei;. reprezentarea masiv a societtii civile n cadrul a numeroase conferinte si colocvii.

8/2/2019 Dr_omului

26/64

26

II. Impactul activittii

Consiliului Europei

Dreptul la viat

Dreptul la viat, protejat prin lege, este stipulat de Articolul 2 al Conventiei

Europene a Drepturilor Omului. Acest articol protejeaz individul mpotriva mortiiimpuse n mod arbitrar, de ctre un stat, dar nu interzice recursul la pedeapsa capital

dac legea o prevede. In scopul remedierii acestei lacune, Adunarea Parlamentar a

Consiliului Europei a contribuit la adoptarea, n 1985, a unui protocol aditional la

Conventie, prin care este abolit pedeapsa capital n timp de pace. Adunarea

Parlamentar continu s fac propuneri pentru abolirea definitiv a pedepsei capitale,

att n timp de pace, ct si n timp de rzboi. Intre timp, Adunarea Parlamentar ca si

Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei ncurajeaz statele membre, care nu au abolit

pedeapsa capital, s consimt la un moratoriu de facto sau de jure, n privinta executriisentintelor de condamnare la moarte.

Din fericire, au existat putine cazuri referitoare la nerespectarea dreptului la viat,

aflate sub examinarea organelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Cele maigrave cazuri de condamnare nejustificat la moarte au loc n timp de rzboi si n timpul

conflictelor sociale, si s-au aflat, n trecut, la originea unor procese interstatale n temeiul

Conventiei Europene. In procesul initiat de Cipru mpotriva Turciei, n urma interventiei

Turciei n partea de nord a Ciprului, din iulie si august 1974, Comisia a constatat c

armata de la Ankara a procedat la numeroase executii sumare, concluzie sustinut, pe

deplin, si de ctre Comitetul Ministrilor. Chiar dac nu a fost, nc, gsit o solutie

politic n urma acestei interventii a Turciei, nu trebuie subestimat importanta rolului pe

care l-ar putea avea un organism quasi-jurisdictional independent, cum este Comisia, care

s stabileasc consecintele unor atari violri ale drepturilor omului.

On white background - page.27 - the right side

Statele membre ale Consiliului Europei care au ratificat Protocolul Nr.6 al

Conventiei Europene a Drepturilor Omului referitor la abolirea pedepsei capitale

Austria Malta

Danemarca Norvegia

Elvetia Olanda

Finlanda Portugalia

Franta Republica Ceh

Germania Romnia

8/2/2019 Dr_omului

27/64

27

Islanda San Marino

Irlanda Slovacia

Italia Spania

Liechtenstein SuediaLuxemburg Ungaria

on white background - page.27 - the left side

Recomandarea 1246 (1994) a Adunrii Parlamentare asupra abolirii pedepsei

capitale

In aceast recomandare Adunarea Parlamentar si-a declarat nemultumirea profund n

legtur cu uciderea, n mod legal, a cincizeci si nou de persoane n anul precedent, si cel

putin 575 de detinuti asteapt s fie executati n unsprezece state ale Consiliului Europei, si

n alte sapte state, ale cror adunri legislative aveau statut de invitat special n acel

moment.

Mai recent, n cazulMc Cann si altii c.Regatul Unit(1995), Curtea a constatat cexecutia a trei teroristi, membri ai Armatei Republicane Irlandeze, suspectati a fi

implicati ntr-un atentat cu bombe, a reprezentat o nclcare nejustificat a dreptului la

viat. Curtea a respins alegatia conform creia omuciderile au fost premeditate, dar a

criticat modul n care a fost organizat si controlat operatiunea fortelor de securitate.

Under photo - page.28

Abolirea pedepsei cu moartea

Abolirea pedepsei cu moartea, reprezentat simbolic n acest desen din calendaruldrepturilor omului al Consiliului Europei. (Conceptie: JE, TU, IL, Bernard Btrmieux;ilustratii: Wozniak)

8/2/2019 Dr_omului

28/64

28

Interzicerea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau

degradante

Prejudicierea integrittii fizice si mentale a unei persoane prin tortur, tratamente

sau pedepse inumane sau degradante este interzis prin Articolul 3 al Conventiei

Europene a Drepturilor Omului. Numeroase spete au fost deferite organismelor de la

Strasbourg, printre care si o singur spet cu caracter interstatal, care a ajuns la CurteaEuropean a Drepturilor Omului. In acest caz, Irlanda c. Regatul Unit(1978), Curtea acondamnat tratamentul necorespunztor n timpul interogatoriului unor indivizi suspectati

de acte de terorism, ceea ce a avut ca urmare introducerea de noi reguli referitoare la

interogarea detinutilor de ctre guvernul Regatului Unit al Marii Britanii.

In alte cazuri, Curtea a fost nevoit s ia n considerare practica btii copiilor ca

o form de pedeaps n scoli. In urma constatrilor Curtii n cazul Campbell si Cosans c.Regatul Unit(1982), pedeapsa corporal a fost scoas n afara legii n scolile de stat dinRegatul Unit.

Relele tratamente aplicate persoanelor private de libertate se afl ncontradictie cu conduita civilizat chiar dac sunt folosite sub forme mai blndesi nu sunt duntoare doar pentru victim dar sunt degradante si pentruautorittile care le impun si le autorizeaz.

I-ul Raport General al CPT

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) - a elaborat, de la

nfiintarea sa n 1989, numeroase acte normative n scopul protectiei detinutilor mpotriva

torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Acestea acoper diverse

aspecte ale detentiei, printre care - izolarea n celul, disciplina, contactul cu lumea de

afar, plngeri si proceduri de inspectie.

O mare parte din activitatea CPT se concentreaz asupra examinrii conditiilorvietii de zi cu zi a detinutilor, probleme precum cazarea, activittile zilnice, igiena

personal si serviciile medicale.

In decursul vizitelor sale, CPT a observat conditii foarte diferite n locurile de

detentie, de la forme moderate ale relelor tratamente pn la tortur. De exemplu, n

declaratia sa public asupra Turciei (1992), CPT-ul a ajuns la concluzia c practica

torturii si alte forme severe ale relelor tratamente a persoanelor din arestul politiei

continu s fie, n aceast tar, fenomene larg rspndite.

CPT-ul ia n considerare o serie de standarde internationale (nefiind ns constrns

s le respecte) printre care se afl si Regulile Penitenciare Europene ale Consiliului

Europei, din 1987, care stabilesc standardele minime n privinta aspectelor administratiei

8/2/2019 Dr_omului

29/64

29

penitenciarelor, care sunt esentiale pentru asigurarea unor conditii umane si a

tratamentelor pozitive. Aceste reguli asigur criterii realiste, de baz care pot ajuta

statele s-si evalueze progresele n domeniu si care reflect punctul de vedere curent,

conform cruia privarea de libertate constituie singura pedeaps la care sunt supusi

detinutii, acestuia netrebuind s-i fie asociate relele tratamente.

Printre initiativele importante, extra-juridice, ale Consiliului Europei se numr

recomandrile si rezolutiile Comitetului Ministrilor asupra:

. statutului, recrutrii si formrii personalului din penitenciare (Rezolutia (66) 26)

. detentiei provizorii (Rezolutia (80) 11)

. detentiei si tratamentului detinutilor periculosi (Rezolutia (82) 17)

In prezent se pregteste un protocol aditional la Conventia European aDrepturilor Omului, care cuprinde drepturi suplimentare pentru persoanele private de

libertate. Odat adoptat, acest protocol suplimentar va ntri protectia oferit detinutilor

de ctre Consiliul Europei.

Alte initiative ale Consiliului Europei n acest domeniu constau n organizarea de

seminarii si programe de formare pentru functionarii de politie si personalul

penitenciarelor, precum si publicarea a diverse materiale referitoare la drepturile omului

adresate acestor grupuri profesionale.

On white background - page.29

Practici considerate a fi tratamente inumane n spetele interstatale Irlanda c.

Regatul Unit (1978)

. punerea la zid: fortarea detinutilor de a sta cteva ore ntr-o pozitie dificil

. capusonarea : acoperirea pentru o perioad de timp a capului detinutului cu un sac

. expunerea la glgie/zgomot

. privarea de somn

. privarea de mncare si butur

on white background - page.30

Alte cazuri referitoare, n principal, la integritatea psihic

. Biciuirea cu vergi n Insula Man (Tyrer c. Regatul Unit, 1978)

. Riscul de a fi expus torturii sau tratamentelor inumane n caz de expulzare (Cruz Varas si

altii c. Suedia, 1991)

. Conditii de detentie n spitale psihiatrice (Herczegfalvy c. Austria, 1992)

. Violent psihic n timpul retinerii la politie (Tomasi c. Franta, 1992).

8/2/2019 Dr_omului

30/64

30

Dreptul la libertate si la siguranta persoanei

Left side of page 30 of the English original:under Eluards poem and painting :

Libertate, eu scriu numele tu: pictur de Paul Eluard, donatie a Frantei ctre Consiliul Europei.

Acest drept este prevzut de Articolul 5 al Conventiei Europene a Drepturilor

Omului. Originile sale istorice se regsesc n Magna Charta din Anglia anului 1215,si sunt reafirmate de legea din 1679 referitoare la Habeas Corpus (nsemnnd adetine corpul delict).

Importanta Articolului 5 a devenit evident odat cu deferirea primelor spete

organelor de la Strasbourg. Aproape o treime din primele 10.000 de plngeri proveneau

de la persoane particulare private de libertate.

Articolul 5 garanteaz protectia liberttii fizice a persoanei si mai ales dreptul

acesteia de a nu fi arestat sau detinut n mod abuziv. El prevede anumite drepturi

procedurale de baz cum ar fi: dreptul de a fi informat n cel mai scurt timp posibilasupra motivelor arestrii, dreptul de a fi adus cu maximum de urgent n fata unui

magistrat investit cu puteri judectoresti ct si dreptul de a deschide o actiune n justitie

prin care tribunalul s poat hotr in modul cel mai rapid cu putint asupra legalittii

detentiei sau asupra prelungirii acesteia.

In timpul vizitelor efectuate n diverse tri, Comitetul pentru Prevenirea Torturii

(CPT ) nu a ezitat s fac guvernelor anumite recomandri n privinta acestor drepturi

procedurale, ncurajnd statele n care lipsea legislatia viznd protectia acestor drepturi,

s o elaboreze si s o aplice.

Dreptul la libertate si la siguranta persoanei s-a aflat n centrul programelor de

instruire si seminariilor organizate de Consiliul Europei pentru anumite grupuri

profesionale ca, de exemplu, functionarii de politie, personalul penitenciarelor,procurorii, avocatii si judectorii. Mai mult dect att, Consiliul Europei a oferit n mod

frecvent consultant, la nivel de experti, trilor aflate n cutarea modalittilor de a-si

armoniza legislatia intern cu standardele elaborate de organismele de la Stasbourg n

acest domeniu.

Right side of page 31 of the English original (on white background):

Exemple de cazuri aflate sub incidenta articolului 5:

8/2/2019 Dr_omului

31/64

31

Bozano contra Franta, 1986

Curtea a apreciat c mprejurrile n care a avut loc arestarea si expulzarea petentului din

Franta n Elvetia nu sunt legale si nici compatibile cu dreptul la siguranta persoanei.Brogan si altii contra Marii Britanii, 1988

Curtea a hotrt c retinerea petentilor n conditiile prevzute de legislatia pentru

prevenirea terorismului, pe o perioad mai lung de patru zile, fr ca instanta s se fi

pronuntat asupra legalittii detentiei acestora, a constituit o nclcare a dreptului lor de a fi

adusi fr ntrziere n fata unui magistrat investit cu puteri judectoresti.

De Wilde, Ooms si Versyp contra Belgiei, 1970/71

Curtea a hotrt c procedura pus la dispozitia petentilor n scopul contestrii legalittii

detentiei lor n baza legislatiei mpotriva vagabondajului nu le permitea un recurs de natur

s le garanteze contestarea ndelungatei lor privri de libertate, mergnd de la sapte luni la

un an si nou luni.

8/2/2019 Dr_omului

32/64

32

Dreptul la un proces echitabil

Dreptul la un proces echitabil, att in domeniul civil ct si penal, este garantat de

Articolul 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Este dreptul cel mai des

invocat de ctre reclamanti.

Notiunea de proces echitabil cuprinde multe aspecte. Cel mai important este

dreptul de a fi audiat n mod echitabil, n mod public si ntr-un interval de timp

rezonabil, de ctre o instant independent si impartial, legal constituit.

Articolul 6 contine de asemenea: principiul prezumtiei de nevinovtie pn n

momentul stabilirii vinovtiei, dreptul acuzatului de a dispune de timpul si de nlesnirile

necesare pregtirii aprrii, dreptul de a se apra el nsusi sau de a beneficia de asistent

judiciar, de a cita martori sau de a folosi ajutorul gratuit al unui interpret, dac acest

lucru se dovedeste necesar.

Durata exagerat a procedurilor civile sau penale a constituit obiectul multorplngeri formulate mpotriva diverselor state si examinate de ctre Curte. Astfel, Italia a

trebuit s revizuiasc mai multe prevederi din cadrul codurilor de procedur civil si

penal n ncercarea de a stvili numrul mare de plngeri care asaltau Strasbourgul

privind durata procedurilor interne.

Comisia European a Drepturilor Omului diversific modalittile de asigurare a

protectiei dreptului la un proces echitabil. Articolul 13 ofer oricrei persoane dreptul de

a formula un recurs valabil dac aceasta consider c i-au fost lezate drepturile garantate

de Conventie. Faptul c n legislatia national nu sunt prevzute ci de recurs valabil,

constituie prin el nsusi o nclcare a prevederilor Conventiei. Orice stat contractant

trebuie s pun la dispozitia justitiabililor ci de recurs mpotriva unor presupuse

nclcri ale Conventiei.Alte drepturi legate de notiunea de proces echitabil sunt:

. neretroactivitatea legilor penale (Articolul 7)

. dreptul la recurs n domeniul penal (Protocolul Nr.7, Articolul 2)

. despgubirea acordat n cazul condamnrii pe nedrept (Protocolul Nr.7,

Articolul 3)

. dreptul de a nu fi judecat si condamnat de dou ori pentru aceeasi infractiune

(Protocolul Nr.7, Articolul 4)

In cadrul Consiliului Europei s-au organizat o serie de activitti menite s

promoveze diverse aspecte legate de dreptul la un proces echitabil. In domeniul juridic,

8/2/2019 Dr_omului

33/64

33

Comitetul Ministrilor a adoptat o recomandare privind independenta, eficienta si rolul

judectorilor chemnd guvernele s consolideze toate msurile necesare n promovarea

independentei si eficientei actului de justitie (Recomandarea Nr. R (94) 12). Un mare

volum de munc a fost depus n acest domeniu de ctre Comisia European pentru

Democratie prin Drept, un organ consultativ care si-a concentrat eforturile asupra

reformelor constitutionale si juridice n trile din Europa Central si de Est, ct si asupra

formrii juristilor din aceste tri.

Right side of Page 32, English version (on white background)

Exemple de spete sub incidenta Articolului 6

Curtea a apreciat c s-a produs o nclcare a Articolului 6 al Conventiei prin prelungireanejustificat a procedurii ntr-o spet cu privire la suspendarea dreptului de a conduce o

clinic si a dreptului de practic a medicinei: procedura durase aproape 11 ani n primul caz

si aproape 7 ani n cel de-al doilea. (Knig c. Germania, 1978). Tot astfel, Curtea a socotit

contrar prevederilor Articolului 6 o procedur penal care s-a desfsurat timp de aproape 10

ani doar n cadrul unei singure instante judiciare ( Milasi c. Italia, 1987).

In cazulAirey c. Irlanda, 1979, Curtea a apreciat c reclamantei i fusese refuzat accesul la

justitie, ntr-o procedur de divort, deoarece nu putuse beneficia de asistent juridic n

momentul n care aceasta i-ar fi fost strict necesar.

In cazul Allenet de Ribemont c. Franta, 1995, Curtea a hotrt c anumite declaratii

publice cu privire la vinovtia acuzatului aflat n detentie provizorie, ce fuseser fcute de

ctre Ministrul de Interne si de nalti functionari din Politie, nclcau principiul prezumtiei

de nevinovtie.

Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a

corespondentei

Romanele: 1984, de George Orwell, si Mndr lume nou, de AldousHuxley, ilustreaz foarte pregnant modul n care statul poate s intervinbrutal n viata privat si de familie a cettenilor, violndu-le domiciliul sisecretul corespondentei.

Aceste drepturi sunt protejate prin intermediul Articolului 8 al Conventiei

Europene a Drepturilor Omului. Curtea a afirmat n mod limpede c statele au datoria de

a nu mpiedica exercitarea acestor drepturi, cu exceptia anumitor mprejurri, foarte clar

definite de acelasi articol (ca de exemplu acelea prevzute de lege si necesare ntr-o

societate democratic pentru realizarea unui numr limitat de obiective prioritare, cum ar

fi: aprarea sigurantei publice sau protectia snttii si a moralei, etc.). Curtea a fcut

chiar un pas mai departe, socotind c n anumite mprejurri statul are datoria de a actiona

n scopul asigurrii punerii efective n practic a dreptului la respectarea vietii private si

de familie, a domiciliului si a corespondentei.

8/2/2019 Dr_omului

34/64

34

Un drept strns legat de cel consacrat de Articolul 8 este dreptul persoanei de a se

cstori si de a ntemeia o familie, protejat de Articolul 12 al Conventiei. Desi acest

articol nu garanteaz si dreptul la divort, n cazul F. c. Elvetia (1987), Curtea a hotrt cinterdictia temporar de a se recstori impus unui brbat care divortase deja de trei ori

constituie o nclcare a dreptului de a se cstori.

Carta Social European contine un numr important de prevederi cu privire la

copii si la familie. Potrivit Articolului 7 (10) din Cart, copiii si adolescentii trebuie

aprati de pericolele fizice si morale. Comitetul Expertilor Independenti cere statelor s

furnizeze informatii despre subiecte ca, de exemplu, abuzurile svrsite asupra copiilor,

violenta n snul familiei, accidentele casnice, delincventa juvenil, etc.

Right side of page 33, English version (on white background):

In anumite cazuri, Curtea s-a pronuntat mpotriva anumitor activitti ale statelor

prin care senclcau prevederile Articolului 8

. supravegherea secret si nregistrarea convorbirilor telefonice (cazul Huvig c. Franta,

1990)

. supravegherea corespondentei detinutilor(Campbell si Fell c. Marea Britanie, 1984);

. interzicerea relatiilor homosexuale ntre adulti care consimt la acest tip de relatii si care au

peste 21 de ani (Norris c. Irlandei, 1988);

. plasarea sau mentinerea copiilor n institutii de asistent public n conditiile n care printii nu fuseser implicati n procedurile prin care fuseser adoptate aceste msuri

judectoresti sau atunci cnd ei nu aveau dreptul de a-si vizita copiii institutionalizati

(Olsson c. Suedia, 1988;O., H.,W., B. si R. c. Marea Britanie, 1987)

. expulzarea strinilor n circumstante care au dus la nclcarea dreptului la viata de familie

(Moustaquim c. Belgia, 1991).

Articolul 16 al Cartei priveste prestatiile sociale si familiale, dispozitiile fiscale si

msurile menite s ncurajeze construirea locuintelor adaptate nevoilor familiei, toate

acestea reprezentnd elemente de protectie a familiei.

Articolul 17 al Cartei contine dispozitii speciale privind protectia mamei si a

copilului. Problemele examinate n acest context de ctre Comitetul Expertilor

Independenti includ asistenta economic acordat mamelor nainte si dup nastere,

protectia acordat mamelor necstorite precum si copiilor lipsiti de un cmin,

procedurile de adoptie si de tutel a orfanilor. Comitetul socoteste c discriminrile lacare sunt supusi copiii nscuti nafara cstoriei sunt contrare prevederilor Articolului 17.

Drepturile muncitorilor migranti si ale familiilor lor sunt ocrotite de Articolul 19

al Cartei. Totusi acestea sunt drepturi acordate numai muncitorilor migranti provenind din

statele contractante. Se stipuleaz n mod special, obligatia statelor de a facilita pe ct

posibil, reunificarea familiilor muncitorilor strini.

Exist numeroase alte activitti ale Consiliului Europei n favoarea respectrii

vietii particulare si de familie.

Left side of Page 34, English version ( on white background):

8/2/2019 Dr_omului

35/64

35

Intr-unul dintre state, membrii bolnavi ai unei familii de muncitori migranti nu puteau fi

adusi n tar pentru rentregirea familiei dect n cazuri exceptionale si pentru motive

sociale sau umanitare. Comitetul Expertilor Independenti a estimat c aceast situatie ar fi

putut crea situatii incompatibile cu prevederile Cartei.(Concluzii vol.V, pag.134)

Dezvoltarea informaticii si a prelucrrii automate a datelor a dus la cresterea

riscului ca autorittile publice si societtile comerciale s utilizeze inadecvat volumul

urias de informatii privind persoanele particulare si s intervin n viata privat a

acestora. Consiliul Europei a ncurajat statele membre n elaborarea unei legislatii

nationale capabile s previn astfel de abuzuri, legislatie bazat pe principiile definite de

Conventia European pentru Protectia Persoanelor n privinta Prelucrrii Automate a

Datelor Personale. A fost nfiintat un comitet consultativ pentru a contribui la punerea ei

n practic.In plus, Comitetul Ministrilor a formulat o serie de recomandri adresate

guvernelor statelor membre, printre care figureaz cele referitoare la protectia datelor

automatizate, a bncilor de date medicale (1981); a cazierelor judiciare (1987); a datelor

privind personalul salariat (1989); a celor privind pltile si alte tranzactii financiare

(1990); ca si asupra comunicrii acestor date unor terte persoane, de ctre institutiile

publice (1991). Recomandrile privind protectia datelor personale n domeniul

telecomunicatiilor si n special n domeniul serviciilor telefonice au fost adoptate de ctre

Comitetul Ministrilor n februarie 1995.

Ca si alte aspecte ale societtii, att viata de familie ct si nsusi conceptul de

familieau evoluat n mod considerabil si rapid. Consiliul Europei a avut grij s reflecte

aceast nou abordare n numeroase instrumente juridice. Recomandrile trateaz variiaspecte ale drepturilor egale ale sotilor sau ale partenerilor necstoriti. Printre

principalele Conventii referitoare la copii se numr: Conventia european asupra

adoptiei copiilor, 1967; Conventia european asupra statutului juridic al copiilor nscuti

n afara cstoriei, 1975; Conventia privind ncredintarea spre crestere si educare a

copiilor din 1980. In 1995 s-a adoptat o Conventie cu privire la exercitarea drepturilor

copiilor. Conform prevederilor acesteia, copiii trebuie s beneficieze de asistent

procedural pentru a fi n msur s-si valorifice drepturile ce le sunt recunoscute prin

Conventia Natiunilor Unite privitoare la la drepturile copilului.

Middle of Page 35, English version:

Respectarea vietii private si de familie

Below the illustration, on Page 35, English version:

Respectarea vietii private si de familie, asa cum este ilustrat de calendarul drepturilor

omului al Consiliului Europei (Design JE, TU, IL, Bernard Btrmieux; ilustratie de

Wozniak)

8/2/2019 Dr_omului

36/64

36

Libertatea de exprimare, de opinie, de constiint si de religie

White background, on Page 36, English version:

Libertatea de expresie se aplic nu numai informatiilor sau ideilor care sunt primite

favorabil dar si acelora care ofenseaz, socheaz sau deranjeaz statul sau orice alt segment

al populatiei. Aceasta nseamn pluralism, tolerant si spirit deschis, n absenta crora nu

putem vorbi de existenta unei societti democratice. Prin urmarefiecare formalitate,

conditie, restrictie sau sanctiuni impuse n acest domeniu trebuie s fie proportional cu

legitimitatea scopului urmrit.

Handyside c. Marea Britanie, 1976

Libertatea de expresie, care este protejat de Articolul 10 al Conventiei, este

socotit drept una din cheile de bolt ale democratiei. Ea este un element esential din caredecurg alte drepturi si libertti, si, totodat, consecinta logic a dreptului la libertatea de

gndire, de constiint si de religie care face obiectul Articolului 9 al Conventiei.

Left side of Page 36, English version (on white background):

Alte exemple de spete avnd ca obiect libertatea de exprimare:

. decderea din drepturile conexe liberttii de expresie, impus n Belgia ca urmare a

colaborrii unor persoane cu fortele de ocupatie (De Becker c. Belgia, 1962);

. defimarea a doi judectori neprofesionisti n Groenlanda (Barford c.Danemarca,1989)

si defimarea functionarilor publici n Islanda (Thorgeir Thorgeirson c. Islanda, 1992);

. restrictii impuse dreptului unor agentii de consultant din Irlanda de a oferi femeilor

nsrcinate informatii asupra posibilittilor de a ntrerupe sarcina pe teritoriul Marii Britanii

(Open Door si Dublin Well Woman c. Irlanda, 1992);

. refuzul de a autoriza o companie specializat n produse electronice casnice s prezinte un

program public al unei televiziuni strine, pe care l prelua direct din satelit prin intermediul

unei antene parabolice particulare (Autronic AG c. Elvetia, 1990);

. condamnare penal pentru infractiunea de defimare a Guvernului ca urmare a scrierii

unui articol ce atrgea atentia publicului asupra crimelor si atacurilor comise de grupuri

narmate mpotriva unor cetteni basci. In articol se arta c gruprile operau fr a fi

vreodat pedepsite, la ordinele guvernului. (Castells c. Spania, 1992).

8/2/2019 Dr_omului

37/64

37

Avnd n vedere cele de mai sus, nu este deloc surprinztor c au fost deferite

Curtii Europene a Drepturilor Omului un numr mare de spete referitoare la libertatea de

expresie, unul dintre cele mai celebre fiind Sunday Times c. Marea Britanie, 1979. Acestcaz a pornit de la o hotrre judectoreasc emis de un tribunal britanic pentru a

mpiedica ziarul Sunday Times s publice un articol referitor la un proces aflat pe rol.

Articolul aducea la cunostinta opiniei publice faptul c numerosi copii se nscuser cu

malformatii grave deoarece mamele lor luaser, n timpul sarcinii, un medicament numit

thalidomid. Curtea a hotrt c respectiva ordonant judectoreasc a nclcat

libertatea de expresie: articolul din Sunday Times era de interes public si publicul avea

dreptul de a-i cunoaste continutul, chiar dac procesul al crui obiect l constituia

medicamentul era nc pe rol. In lumina acestei hotrri, s-a modificat legea britanic

privind mpiedicarea bunei desfsurri a actului de justitie.

Libertatea de exprimare se coroboreaz cu ndatoriri si responsabilitti si poatefi subiectul multor restrictii necesare ntr-o societate democratic. Curtea a aplicat

riguros limitele dreptului la libertatea de expresie. In cazulHandyside c. Marea Britanie(1976), Curtea a hotrt c statul a fost ndrepttit s aplice restrictii fat de publicarea

Micului manual rosu pentru scolari o carte avnd drept scop educatia sexual a tinerilor

dar care a fost considerat o publicatie obscen n virtutea influentei negative pe care ar

fi putut-o avea asupra moralittii tinerilor cititori.

DesiConventia European asigur un nalt grad de protectie a drepturilor omului,

mai sunt nc necesare si alte actiuni n scopul ntririi si promovrii dreptului la

libertatea de expresie.

In cadrul Consiliului Europei, Comitetul Ministrilor a luat pozitie n aceast

problem prin intermediul Declaratiei sale asupra Liberttii de Expresie si Informare din29 Aprilie 1982, declaratie ce fixeaz drept obiective: respectarea drepturilor enuntate de

Articolul 10, garantarea absentei cenzurii, a controlului sau constrngerilor arbitrare n

domeniul mijloacelor de comunicare n mas , si sustine, de asemenea, cu trie existenta

unui larg spectru de mijloace de comunicare independente, ce reflect diversitatea ideilor

si opiniilor.

Conventia european privind televiziunea transfrontalier, deschis spre semnare

n mai 1989, a intrat n vigoare n 1993. Conventia ofer si cadrul juridic necesar difuzrii

programelor radiodifuzate transfrontier, fiecare parte contractant angajndu-se s

garanteze receptia programelor din strintate si retransmisia lor integral n teritoriu, cu

conditia respectrii unui set de reguli minimale. Conventia este deschis si statelor

nemembre, fiind ncurajate s adere la ea toate statele din Estul si Centrul Europei si stin seama de prevederile sale la elaborarea legislatiei interne. Exist o directiv similar

a Uniunii Europene Televiziunea fr frontiere, iar cele dou organizatii mentin un

contact strns att n acest domeniu, ct si n acela al drepturilor de autor si a drepturilor

conexe.

Adunarea Parlamentar a adresat mai multe recomandri Comitetului Ministrilor,

referitoare la independenta mijloacelor de comunicare si a accesului publicului la un ct

mai larg evantai de stiri, informatii si opinii, mai ales prin intermediul serviciilor publice

de radiodifuziune si de televiziune .

8/2/2019 Dr_omului

38/64

38

Right side of Page 37, English version ( on white background):

Pe ordinea de zi a mass-media: dreptul de a primi si a difuza informatii

La Conferinta Ministerial asupra Politicilor de comunicare n mas, care a avut loc la Praga

n decembrie 1994, s-au adoptat o Declaratie si un Plan de Actiune, drept instrumente

politice necesare s relanseze activitatea n mai multe domenii mass- media ca de pild:

. concentrarea mijloacelor de informare (care tinde s limiteze sursele de informatii si de

comentarii) si transparenta mijloacelor de informare (pentru a se cunoaste cine sunt

proprietarii si deci, cine le dirijeaz);

. accesul la informatiile detinute de autorittile publice;

. confidentialitatea surselor de informare ale jurnalistilor;

. evaluarea implicatiilor noilor tehnologii n materie de telecomunicatii pentru titularii

drepturilor de autor si drepturilor conexe si, la un mod mai general, consecintele acestora

asupra drepturilor omului si a valorilor democratice;

. pirateria sonor si audiovizual; strategiile luptei profesionistilor din mass-media mpotriva

intolerantei;

. linii directoare privind prezentarea violentei in mass-media.

Ministrii au adoptat cu acest prilej o serie de principii si un cadru de actiune, sub forma unei

rezolutii menite s orienteze dezvoltarea serviciului public de radio si televiziune puternic si

independent. O alt rezolutie contine principiile necesare garantrii exercitrii liberttilor si

drepturilor omului n profesia de jurnalist, bazate att pe Articolul 10 al Conventiei Europene

a Drepturilor Omului ct si pe jurisprudenta Comisiei si Curtii. S-a adoptat, de asemenea, si

o declaratie care a dus la elaborarea textelor asupra protectiei jurnalistilor n situatii de

conflict si tensiune.

In strns legtur cu dreptul la libertatea de expresie este dreptul lalibertatea de gndire, de constiint si de religie.

Putine spete n legtur cu acest drept au fost aduse n fata Curtii Europene a

Drepturilor Omului, desi ne putem referi la un caz privind interzicerea prozelitismului

n Grecia (Kokkinakis c. Grecia, 1993). Cu toate acestea, Consiliul Europei a studiat maimulte aspecte importante legate de acest drept, si mai ales de obiectiunea de constiint la

efectuarea serviciului militar obligatoriu. Asupra acestui subiect, Comitetul Ministrilor a

adoptat o recomandare care enunt urmtorul principiu fundamental:

Orice persoan supus obligatiei efecturii serviciului militar si care,

constrns fiind din motive de constiint, refuz folosirea armelor, trebuie s aibdreptul s fie scutit de aceast obligatie, (n anumite conditii) Persoana poatendeplini un serviciu alternativ (Rec. (87) 8).

Adunarea Parlamentar continu s acorde o atentie special problemelor legate

de acest drept. Ea a cercetat subiecte extrem de diversificate, ca, de exemplu, anumite

campanii n favoarea amnistierii universale a tuturor prizonierilor de constiint (Rezolutia

801 (1983)) si Sectele si noile miscri religioase (Recomandarea 1178 (1992)).

8/2/2019 Dr_omului

39/64

39

Libertatea de ntrunire pasnic si libertatea de asociere

Popoarele din trile Europei Centrale si de Est au provocat prbusirea regimurilor

totalitare sub care triser timp de multe decenii tocmai ca urmare a afirmrii acestor

drepturi. Pornind din Polonia, unde miscarea sindical Solidaritatea a netezit drumul

ctre democratie, si ajungnd n Albania, unde demonstratiile pasnice de strad au nchis

un capitol din istoria uneia dintre cele mai izolate tri din Europa, popoarele, prin

actiunea lor colectiv, au reusit s provoace schimbri fundamentale n viata lor.

In cadrul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, aceste drepturi fac obiectul

Articolului 11. Prin ntrunire se ntelege ntlnirea oamenilor cu scopul de a schimba

idei si opinii, n afara cadrului oficial pe care l implic termenul de asociatie. In cazul

Plattform rzte fr das Leben c. Austria, 1988, Curtea a hotrt c statul are obligatia

de a acorda protectie grupurilor care si exercit dreptul de ntrunire pasnic. Speta eraconstituit n jurul unei manifestatii contra avorturilor, n timpul creia participantii au

solicitat protectia politiei mpotriva unei eventuale contrademonstratii.

Libertatea de a forma sau de a adera la un sindicat constituie o component a

liberttii de asociere. In opinia Curtii Europene a Drepturilor Omului, Articolul 11

protejeaz n mod egal si dreptul de nonafiliere la un sindicat. In cazul Young, James siWebster c. Marea Britanie, 1981, Curtea a decis c monopolul sindical al angajrilor,care i obliga pe candidatii la un anume post s devin membri ai sindicatului, pentru a-si

putea pstra ulterior slujba, constituia o nclcare a Conventiei.

In strns legtur cu prevederile Conventiei se afl si Articolul 5 al Cartei

Sociale Europene, care garanteaz angajatilor ct si patronilor dreptul de a se organiza

spre a-si putea proteja interesele economice si sociale. De exemplu, lucrtorii seorganizeaz de obicei, ntr-un sindicat. Exercitarea efectiv a dreptului la libertatea de

asociere face necesar autorizarea sindicatelor de a participa la negocieri colective, de a

tine ntruniri si de a avea acces la locul de munc. Este de asemenea necesar protectia

lucrtorilor mpotriva concedierilor pe motivul apartenentei lor la sindicat sau a activittii

lor sindicale. Comitetul Expertilor Independenti a socotit c, la fel ca si Articolul 11 al

Conventiei, Articolul 5 al Cartei Sociale include si dreptul de nonafiliere la un sindicat.

Dreptul la negocieri colective este enuntat n Articolul 6 al Cartei. Statele si

asum angajamentul de a favoriza consultrile paritare ntre lucrtori si patroni,

ncheierea de contracte colective si folosirea procedurilor de conciliere si arbitraj.

8/2/2019 Dr_omului

40/64

40

Articolul 6 mai prevede dreptul lucrtorilor si al angajatorilor de a ntreprinde actiuni

colective. Aceasta implic dreptul la grev, care pentru lucrtori reprezint mijlocul de

exprimare cel mai puternic. Carta Social European a fost primul tratat de drept

international care a recunoscut dreptul la grev. Alte forme de actiuni colective ce pot fi

initiate de lucrtori sunt refuzul de a lucra ore suplimentare si greva japonez. Ct despre

patroni, ei pot riposta prin nchiderea fabricii. Cu toate acestea, concedierea lucrtorilor

pe motivul participrii lor la grev constituie o nclcare a prevederilor Cartei.

Libertatea de asociere se aplic de asemenea oricror altor organizatii, nu doar

sindicatelor. Organizatiile non-guvernamentale (ONG) nu ar putea s-si desfsoare

activitatea n mod eficient dac dreptul la asociere nu ar fi garantat. Sub fostele regimuri

totalitare din Europa Central si de Est, existau foarte putine ONG-uri n functiune.

Acum,

cnd libertatea de asociere a fost reintrodus n aceste tri, numrul lor a crescut.Consiliul Europei ofer ajutor acestor noi organizatii prin intermediul unor seminarii si

ateliere consacrate rolului si modului de functionare al ONG-urilor ntr-o societate

democratic.

Right side of Page 39 , English version (on white background):

Articolul 11 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului

1. Orice persoan are dreptul la libertatea de ntrunire pasnic si la libertatea de asociere,

inclusiv dreptul de a constitui mpreun cu alte persoane sindicate si de a se afilia unor

sindicate pentru aprarea intereselor sale.

Articolul 5 al Cartei Sociale Europene

In vederea garantrii sau promovrii liberttii lucrtorilor si a patronilor de a constitui

organizatii locale, nationale si internationale n scopul aprrii intereselor lor economice si

sociale si a liberttii de a adera la aceste organizatii, prtile contractante se angajeaz s nu

includ n legislatia lor intern prevederi care s mpiedice exercitarea acestui drept si s nu

aplice prevederile legale astfel nct s aduc atingere acestui drept

photo - page. 39

8/2/2019 Dr_omului

41/64

41

Protectia locului de munc

Dat fiind numrul mare de tri europene confruntate cu fenomenul de crestere a

ratei somajului, devine din ce n ce mai important necesitatea de a ocroti dreptul la

munc ct si aceea de a promova orientarea, formarea si reconversia fortei de munc. Fat

de schimbrile spectaculoase petrecute pe piata muncii, lucrtorii trebuie s se poat

adapta unei tehnologii n permanent evolutie. Avnd n vedere timpul mediu consacrat

de un muncitor activittilor specifice locului su de mun, demnitatea sa nu este

respectat dect dac muncitorul se bucur efectiv de drepturile sale. Este, deci, important

ca ele s fie protejate, deoarece cursa spre competitivitate, pornit acum n Europa, duce

la cresterea riscurilor de exploatare a personalului.In chiar primul articol al Cartei Sociale Europene se stipuleaz c prtile

contractante trebuie s accepte drept una dintre responsabilittile si obiectivele lor debaz realizarea si mentinerea unui ct mai nalt si stabil nivel al locurilor de munc, cuscopul realizrii timpilor integrali de munc.

Numeroase prevederi ale Cartei Sociale Europene privesc nu numai dreptul la

munc - n care se includ, de asemenea, orientarea si formarea profesional - ct si

conditiile de munc si salarizare.

Acestea cuprind:

. o durat rational a zilei si sptmnii de lucru (Articolul 2 (1));

. srbtori legale pltite (Articolul 2 (2));

. un concediu anual, pltit, cu durata de minimum dou sptmni (Articolul 2 (5));

. o perioad de repaos sptmnal (Articolul 2 (5));

. norme de securitate si igien a muncii (Articolul 3);

. participarea la determinarea si mbunttirea conditiilor de munc si ale mediului de

lucru (Articolul 3 al Protocolului Aditional);

. o remunerare echitabil, incluznd plat egal (att pentru brbati ct si pentru femei) la

munc de valoare egal, un spor de plat pentru orele de munc suplimentare si un termen

rezonabil de preaviz n cazul ncetrii activittii (Articolul 4);

. orientare si formare profesional (Articolele 1 (4), 9, 10 si 15 (1));

8/2/2019 Dr_omului

42/64

42

Se acord o protectie special categoriilor de lucrtori care sunt n mod potential

cei mai dezavantajati si vulnerabili de pe piata muncii.

Left side of Page 41, English version (on white background):

Comitetul Expertilor Independenti

. a considerat c o perioad sptmnal de lucru de 48 pn la 50 de ore (inclusiv cele

suplimentare) este prea lung;

. a precizat notiunea de remunerare echitabil fixndu-i o limit decent: un salariu

(inclusiv asistenta social) care este mai mic de 68% din salariul mediu pe economie, nu este

considerat satisfctor pentru a asigura un nivel de trai decent.

Photo on the right side of Page 41, English version

O protectie special este acordat celor mai expuse la riscurile discriminrii si

celor mai vulnerabile dintre categoriile de muncitori.

Copiii sunt protejati prin intermediul prevederilor Articolului 7 al Cartei. Vrsta

minim d