DREPTURILE OMULUI(1,7 intr 1)Precizati continutul conceptului de 'drepturi naturale ale omului'.Conceptul de 'drepturi naturale ale omului' semnifica ideea ca omul detine o natura (esenta)anterioara societatii si ca scopul oricarei guvernari este sa protejeze aceasta natura,sa asugure respectarea drepturilor naturale:dreptul la viata,la libertate si proprietate,considerate,de pe pozitii teologice privilegii pe care Dumnezeu le a acordat oamenilor.In tipologia drepturilor omului,drepturile naturale sunt considerate negative,intrucat statul,prin interventiile sale, nu le poate spori,ci doar diminua.Le poate insa apara impotriva indivizilor dispusi sa incalce libertatile celorlalti.(1,7intr 5)Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in legatura conceptele de 'actiune morala'si de 'drepturi ale omului'.Orice 'actiune morala exprima cerinta repectarii 'drepturilor omului'.(1,8 intr5) formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'stat de drept' si ' dreptul la viata'.Caracteristica fundamentala a statului democratic, numit si 'stat de drept' este respectarea drepturilor inalienabile ale omului, cum ar fi , de exemplu,'dreptul la viata'.(1,8intr3) Explicati una din caracteristicile drepturilor omului,mentionata explicit. drepturile omului au un 'caracter universal',in sensul ca orice

persoana umana ,indiferent de rasa ,etnie ,credinta religioasa,sex ori pozitie sociala se afla sub protectia acestora.Caracterul universal al acestor drepturieste surprins chiar in titlul ultimei declaratii asupra drepturilor omului,adoptata de adunarea Generala a O.N.U in 1948,denumita DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI.Caracterul universal al acestor drepturi rezulta si din faptul ca cerinta respectarii lor angajeaza comunitatea internationala si institutiiile acesteia,precum O.N.U,care are obligatia de a interveni in cazul in care un anumit regim politic incalca in mod flagrant drepturile propriilor cetateni.(1,9intr3) Explicati una din caracteristicile drepturilor pozitive,mentionata explicit. Una din caracteristicile drepturilor pozitive ale omului este faptul ca vizeaza asigurarea de conditii pentru realizarea efectiva a unora din drepturile fundamentale ale omului,cum sunt dreptul la viata sau dreptul la fericire,care sunt drepturi naturale(si negative,totodata).Ca drept negativ,dreptul la viata are in vedere interdictia organelor de ordina ale statului de a suprima viata vreunuia dintre cetateni.Ca drept pozitiv, dreptul la viata se concretizeaza in preocuparea statului de a asigura cetatenilor lui servicii de ocrotire a

sanatatii ,fara de care dreptul la viata ramane doar un drept negativ si formal.Cat priveste dreptul la fericire si acesta ramane doar un drept formal,daca in clasele de jos ale societatii exista multa suferinta provocata de saracie,de absenta mijloacelor de a te manifesta ca persoana demna.De aceea, in lista drepturilor omului , articolul 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului subliniaza dreptul oricarei persoanela un nivel de trai care sa i asigure sanatatea si bunastarea,ceea ce obliga guvernelestatelor semnatare sa asigure celor indreptatiti la sprijin, ajutoare sociale care sa i protejeze contra suferintelor provocate de saracie.(1,9intr 4)Prezentati succint,tipologia drepturilor omului,dreptul la proprietate. Dreptul la proprietate este unul din drepturile naturale si negative ale omului si consta ion dreptul oricarei fiinte umane de a poseda bunuri si de a se bucura de uzufructul lor.Posedarea de bunuri are la baza diverse acte economice,precum productia sau cumpararea de bunuri.Adeptii principiului egalitarismului au contestat legitimitatea acestui drept pe baza faptului ca el intemeiaza inegalitatile economice dintre oameni.Statele comuniste au incalcat flagrant dreptul la proprietate prin masuri de confiscari de avere ori de nationalizari.(1,10intr4)Prezentati succint ,din perspectiva tipologiei drepturilor omului dreptul la conditii de munca

echitabile si corecte.Dreptul la conditii de munca echitabile si corecte este unul din drepturile negatuve ale omului si are in vedre obligatia statului de a-si exercita atributiile de intermediar in relatia dintre patronat si salariati si nu prin mobilizari de resurse.Statul reglementeaza prin legi probleme precum varsta legala de munca,asigurarea conditiilor de protectie a muncii,dreptul salariatilor de a obtine venituri din salarii proportional cu munca depusa ,cuantumul salariului minim pe economie,etc(1,12 intr5)Formulati un enunt filozofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'discriminare' si de 'drepturi ale omului'. Orice fel de 'discriminare'(pe motive etnice,de rasa,religioase,sexuale,etc)este condamnata de statele democratice,semnatare ale Declaratiei Universale ale Drepturilor Omului,deoarece reprezinta incalcari ale 'drepturilor omului'.( 1,13intr4) Prezentai succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libertatea de asociere.Libertaea de asociere este o expresia a dreptului mai general la libertate ce reprezinta unul din drepturile naturale(si negative,in acelasi timp)ale omului.Acest drept are in vedere dreptul persoanelor de a se asocia in partide politice,sindicate,asociatii umanitare,ecologiste etcfara restrictii din partea autoritatilor,cu exceptia acelor asocieri care au ca scop incalcari ori limitari ale

drepturilor omuli(organizatii politice extremiste).Regimurile politice totalitare,fie ele naziste,fasciste ori comuniste, au ingradit sau chiar desfiintat dreptul la asociere. .

(1,14intr5) formulati un

enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de actiune imorala si de drepturi ale omului. Actiunile care au ca efect incalcari ale drepturilor omului sunt actiuni imorale.

(1,21intr6) Formulati

un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'democratie'si de 'drepturi ale omului'. Democratia este un tip de regim politic care s a impus pe scena politica a lumii ca siingura alternativa la regimurile politice caracterizate prin incalcari frecvente ale 'drepturilor omului'.( 1,16 intr2) Enumerati 2 documente/idei care au stat la baza aparitiei Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Declaratia pentru Independenta coloniilor britanice din America(1776) si Declaratia pentru Drepturile Omului si ale Cetateanului(Franta,1789). (1,14intr4) Prezentati succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libertatea de intrunire pasnica. Dreptul la libertatea de intrunire pasnica este o expresie a dreptului mai general la libertate care reprezinta unul din drepturile naturale(si negative,in acelasi timp)ale omului.Acest drept are in vedere dreptul persoanelor de a se asocia in vederea exprimarii unui protest colectiv,in cazul in care un centru de

putere(autoritati ale statului,patronate) au luat decizii care contravin intereselor diverselor grupuri,cu conditia ca aceste manifestatii sa fie autorizate de catre autoritatile locale ale statului.Regimurile politice totalitare,fie ele naziste,fasciste sau comuniste,au ingradit sau chiar au desfiintat dreptul la libertatea de intrunire pasnica. (1,16intr3) Explicati una din caracteristicile dreptului de a intemeia o familie ,mentionata explicit. Articollu 16 din declaratia Universla a Drepturilor Omului(1948) stipuleaza dreptul oricarei perechi(barbat si femeie),cu incepere de la implinirea varstei legale,"fara nici o restrictie in ce priveste rasa,nationalitatea sau religia"de a se casatori si de a intemeia o familie.Dreptul de a intemeia o familie este o consecinta a dreptului la libertate si fericire ,intrucat decizia de a se casatori este expresia unei initiative personale,impotriva careia nici o instanta nu este indreptatita sa intervinasi,totodata,este expresia aspiratiei indreptatite pentru fiecare fiinta umana de a dobandi fericirea.Articolul mentionat marcheaza indeosebi legatura dintre acest drept si dreptul la libertate"Casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti"De remarcat ca articolul 16 se refera la cuplul barbat femeie si nu la cuplurile homosexualecare,totusi,in unele state,si au capatat,in urma unor presiuni anti discriminare,dreptul la

viata de familie. (S1V1intr4)Prezentati succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,deosebirea existenta intre dreptul unei persoane la asistenta medicala gratuita si dreptul sau la viata. Drepturile omului,inscrise in diferite corpuri de legi sau declaratii,sunt de 2 tipuri:'drepturi negative',adica acele drepturi a caror realizare nu presupune interventia statului(dreptul la viata,la libertate,la proprietate,la fericire)si 'drepturi pozitive',adica acele avantaje care rezulta din serviciile pe care statul le pune la dispozitia cetatenilor(ajutoare sociale,de somaj,concediu medical platit,etc).Dreptul unei persoane la asistenta medicala gratuita este un drept pozitiv,intrucat statul mobilizeaza resurse pentru garantarea acestui drept,in timp ce dreptul la viata este un drept negativ pe care statele totalitare uneori il incalca(asasinarea evreilor in regimul nazist,a opozantilor politici in regimurile comuniste).( S1V2intr5) Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'drept la libertate' si 'drept negativ al omului'.Dreptul la libertate reprezinta unul din drepturile negative ale omului,intrucat el este respectat numai daca statul se abtine sa intervina in viata unei persoane.(S1V3intr2)Enumerati trei drepturi pozitive ale omului.a)Dreptul de a beneficia de servicii gratuite de educatie scolara;b)Dreptul

persoanelor disponibilizate de a beneficia de salarii compensatorii;c)Dreptul persoanelor active de a beneficia de concedii de maternitate sau paternitate.(S1V4intr2)Enumerati trei drepturi negative ale omului.Dreptul la viata ,dreptul la libertate ,dreptul la fericire.(S1V4intr3)Explicati una din caracteristicile drepturilor?(negative)ale omului,mentionata explicit. 'Dreptul la viata' a fost apreciat ca unul din drepturile fundamentale ale omului ,fiind considerat un drept natural pe care nici un regim politic nu l poate desconsidera.Formulat explicit in toate declaratiile privitoare la drepturile omului,dreptul la viata interzice organelor de ordine ale statului sa foloseasca suprimarea vietii opozantilor ca mijloc de intimidare si de realizare a controlului social.In guvernarile in care pedeapsa capitala este acceptata,pentru fapte abominabile ale unor criminali sau tradatori,mai intai,prin sentinta judecatoreasca este suspendat dreptul la viata si apoi se decide suprimarea vietii condamnatului.Dreptul la viata a fost incalcat frecvent de regimurile politice totalitare.Regimul nazist a incalcat dreptul la viata a oligofrenilo si bolnavilor psihici,dar si unor minoritati ,precum evreii sau romii.In regimurile comuniste,in perioada de "dictatura a proletariatului",multi

oameni politici ai regimului politic anterior au fost asasinati in inchisori si in lagare de munca.(S1V4intr 5)Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'stat de drept' si 'drepturi inalienabile ale omului'.Caracteristica fundamentala a statului democratic,numit si stat de drept,este respectarea drepturilor inalienabile ale omului.(S1V5intr5)Formulati un enunt filozofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'stat de drept; si de 'drepturi pozitive ale omului'.Semnatare alew DECLARATIEI UNIVERSALE ALE DREPTURILOR OMULUI(1948),statele democrate de astazi,definite si ca 'state de drept' ,respecta toate 'drepturile pozitive ale omului',cuprinse in declaratie ,precum dreptul la educatie,la asistenta medicala,la ajutor de somaj etc.(S1V5intr 4)Prezentati succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libera circulatie. Dreptul la circulatie este o expresie a dreptului mai general la libertate.Este,evident,un drept negativ,intrucat statul actioneaza in aceasta privinta doar in sensul limitarii lui.Conform continutului acestui drept,orice persoana este libera sa calatoreasca oriunde crede de cuviinta in masura in care resursele materiale de care dispune ii permit aceasta.Statele democrate nu limiteaza acest drept decat pentru persoanele care au fost puse in libertate in mod conditionat si care n- au voie ,din

acest motiv,sa paraseasca localitatea de resedinta un anumit numar de ani sau luni, precum si pentru persoanele care sunt sub vizorul vreunui organ de ancheta si in legatura cu care o instanta judecatoreasca a decis anchetarea lui in stare de libertate.In regimurile totalitare dreptul la libera circulatie era incalcat frecvent,foarte multor persoane interzicandu-li-se calatoriile in strainatate.(S1V6 intr 5)Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de drepturi inalienabile si de drepturi ale omului.Dreptul la viata , la proprietate,la libertate si fericitre sunt considerate 'drepturi inalienabile' de care trebuie sa se bucure orice persoana,in baza statutului ei de fiinta umana si de aceea au fost inscrise in toate documentele care cuprind 'drepturi ale omului'.(S1V6intr1)Precizati continutul conceptului de 'drepturi ale omului'.'Drepturile omului' reprezinta acele privilegii de carwe trebuie sa se bucure fiintele umane in relatiile lor cu autoritatile politice.Ele sunt gandite ca sisteme de imunitati ce interzic autoritatilor interventii care pot avea ca efect anularea sau limitarea lor.Legitimitatea unei guvernari este conditionata de masura in care aceasta respecta drepturile cetatenilor.In caz contrar,acestia se simt indreptatiti sa se revolte impotriva unui astfel de guvernamant samavolnic.Incalcarea dreptului la libertate,prin arestari abuzive,la proprietate,prin nationalizari abuzive,ori

la viata,prin folosirea asasinatului politic reprezinta un motiv suficient de puternic pentru ca societatea civila sa se revolte impotriva unei asemenea guvernari.(S1V6intr4)Prezentati succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la educatie. Dreptul la educatie este unul din drepturile pozitive ale omului,deoarece angajeaza autoritatile statului in activitati de finantare a sistemului de invatamant si de acordare gratuita a serviciilor de invatamant si educatie in unitatile de invatamant public.Intrucat educatia este cheia egalitatii de sanse intre toti membrii tineri ai societatii, realizarea acestui drept obliga statul la mobilizarea de resurse pentru dezvoltarea si intretinerea bazei materiale a invatamantului,pentru acordarea de burse de merit,ori a burselor sociale.ETICA APLICATA(1,10intr3) Explicati succint una dintre caracteristicile demersului teoretic al eticii aplicate,mentionate explicit.Una din caracteristicile demersului teoretic al eticii aplicate este 'caracterul practic si inductiv' opus caracterului teoretic, abstract si deductiv al sistemelor traditionale de etica.Caracterul inductiv al eticii aplicate consta in derivarea unor principii morale prin analiza mai multor fapte concrete sau in identificarea principiilor morale care pot justifica anumite practici (precum avortul)destul de raspandite in societate si de multe ori acceptate de legile

statului.de exemplu ,Michael Tooley, adept al practicarii avortului, ajustificat legitimitatea acestei practici pe baza principiului indreptatirii la dreptul la viata ,care revine doar fiintelor umane in calitatea lor de persoane,adica de fiinte capabile de constiinta de sine.foetusul nu are contiinta de sine ,deci nu este o persoana,deci nu are dreptul la viata.(1,16 intr5)Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in legatura conceptele de 'etica aplicata' si de 'moralitate a unei actiuni' Etica aplicata aduce argumente pentru recunoasterea,daca nu a'moralitatii unor actiuni"controversate,precum avortul sau eutanasia,cel putin pentru indreptatirea fiintelor umane de a alege astfel de practici care sunt considerate compatibile cu viata morala si demna.(1,17 intr4)Prezentati succint o perspectiva asupra raportului existent intre practicarea eutanasiei si respectarea drepturilor omului. Practica eutanasiei genereaza controverse morale deoarece se afla aici in conflict dreptul la viata cu liberatate de a alege suprimarea vietii ca mijloc de eliberare de sub povara unei suferinte de nesuportat.Solicita eutanasia acele persoane care nu pot recurge la sinucidere fie din considerente religioase,fie din neputinta de a intreprinde un aci suicidal din pricina suferintei fizice cauzate de boala.Controversele morale apasa asupra persoanei solicitate sa

intreprinda actul de suprimare a vietii,pentru ca el oscileaza intre respectarea dreptului muribundului de a fi scutit de inutilele ore sau zile de chin si dreptul la aceste ultime ore de viata.

(1,20intr4) Prezentati

succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libertate. Dreptul la libertate este unul din cele mai cunoscute drepturi negative ale omului,incalcat frecvent de diverse regimuri politice mai vechi sau mai noi.Prin ingradirea dreptului la libertate,guvernarile tiranice sperau sa impiedice initiative politice populare menite sa le primejduiasca stabilitatea.Dreptul la libertate vizeaza dreptul la initiativa economica,dreptul la opinie,la asociere,la manifestarea convingerilor religioase ori politice.Dreptul la libertate nu se poate satisface decat prin respectarea unor reguli care restrang in mod egal campul de manifestare a libertatii,atfel incat fiecare sa aiba parte de o liberatate egala cu a tuturor celorlalti(Paradoxul libertatii;"Daca vrei sa fii liber,accepta sa fii mai putin liber").

(1,20intr 1) Precizati

continutul conceptului de "eutanasie". compus din cuvintele grecesti"eu"care inseaman Bine' si 'thanatos"care inseamna moarte ,termenul de eutanasie(moarte buna,sau moarte cu intentii bune)desemneaza practica suprimarii

vietii unei persoane care sufera de o boala incurabila,la cererea acesteia,pentru a o scuti de suferinte inutile.In situatia in care pacientul este in coma si fara sperante de reabilitare fizica si mintala,si nu poate solicita el insusi eutanasierea,familia cere adesea medicilor deconectarea de la aparatul care l mentine in viata in mod artificial si costisitor.Eutanasia este o practica legalizata doar in putine dintre statele lumii de azi ,ea fiind puternic respinsa de organizatiile religioase. (1.18intr3)Explicati una din caracteristicile demersului eticii aplicate ,mentionata explicit. Una din caracteristici este caracterul practic si inductiv,opus caracterului teoretic,abstract si deductiv al sistemelor traditionale de etica.Caracterul inductiv al eticii aplicate consta in derivarea unor principii morale prin analiza mai multor fapte concrete sau in identificarea principiilor morale care pot justifica anumite practici(precum avortul)destul de raspandite in societate si de multe ori acceptate de legile statului. O adoua caracteristica a acestui demers teoretic este domeniul de cercetare care il constituie problemele controversate ale moralei ce nu si gasesc dezlegari prin mijlocirea teoriilor traditionale ale eticii.Vom insista asupra celei de a doua caracteristici.Acceptarea solutiei avortului pe baza argumentului

respectarii dreptului la viata al foetusului implica o incalcare a dreptului femeii de a decide liber si in cunostinta de cauza in privinta descendentei.Arespecta acest drept,care vizeaza deopotriva libertatea si fericirea unei femei,inseamna ,implicit,o desconsiderare a dreptului la viata a embrionului uman.Reflectand asupra acestei teme controversate,Michael Tooley,reprezentant important al curentului eticii aplicate,justifica dreptul femeii la intreruperea unei sarcini pe baza argumentului ca foetusul nu este o persoana(adica fiinta capabila de constiinta de sine)si deci nu are dreptul moral la viata. (S1V2intr1)Precizati continutul conceptului de 'etica aplicata'. Etica traditionala, fie ea teleologia sau deontologica,se confrunta adesea cu probleme 'controversate',fara solutie in sistemul de norme si valori ale respectivelor perspective teoretice.Problemele de care se ocupa etica aplicata sunt acelea care au generat o multitudine de argumente pro si contra,neputand fi invocat nici un principiu moral in functie de care sa se ofere o solutie unanim acceptabila.Practici ,precum cea a avortului sau eutanasiei,au o multime de adversari si de sustinatori.In privinta avortului,aproape toate statele au decis sa il permita in timp ce cultele religioase il resping ca pe un pacat de moarte.In privinta eutanasiei,exista un

acord destul de puternic intre legislatie(doar in cateva state eutanasia este permisa de lege) si religie.Etica aplicata nu se opune celei traditionale,principiile morale generale fiind cele care ghideaza problematizarile ei,dar,spre deosebire de etica traditionala,etica practica renunta la tratarea unor teme abstracte,precum cea a binelui si raului,concentrandu si atentia asupra unor situatii de viata concrete ,precum cele amintite deja.( S1V2intr2) Enumerati trei teme/probleme care constituie obiectul eticii aplicate. a)Avortul,adica interventia medicala de suprimare a unei sarcini nedorite b)Eutanasia(uciderea din mila a unei persoane care nu mai poate indura suferintele provocate de o boala letala,precum cancerul,la cererea respectivei persoane c)Clonarea umana ,adica realizarea unei copii a unui individ uman,prin tehnologiile specifice ingineriei genetice( S1V3intr3) Explicati una dintre formele eutanasiei ,mentionata explicit.Filozoful american contemporan James Rachels(1941-2003)distinge intre 'eutanasia activa'(suprimarea vietii unui suferind la cererea acestuia) si 'eutanasia pasiva'(retragerea mijloacelor medicale de sprijin pentru a grabi moartea unui pacient incurabil,in ciuda suferintelor la care pacientul este astfel supus).Dupa parerea lui Rachels,eutanasia pasiva este mai condamnabila din punct de vedere moral decat cea activa pentru ca se asociaza cu trairea unor suferinte greu de suportat.Este de

presupus ca eutanasia pasiva ,intrucat nu este interzisa de lege,este o practica mult mai raspandita decat eutanasia activa,condamnata de catre Biserica si de Stat.De exemplu,decizia multor familii din societatea traditionala taraneasca de a trata un batran bolnav doar cu rugaciuni si impartasanie,datorita inaccesibilitatii serviciilor medicale(distantea mare fata de oras,pretul ridicat al tratamentului)este o forma de eutanasie pasiva destul de raspandita.Rachels citeaza cazul copiilor care se nasc cu sindronul Down,care nu pot supravietui fara o interventie chirurgicala,dar,supravietuind,vor deveni o povara pentru familie si pentru societate,datorita retardului mintal sever caracteristic sindromului.Uneori,medicii si familia deci sa nu efectueze operatia,lasand copilul sa moara in chinuri.FILOSOFIE,SENSUL VIETII(1,12 intr4)Prezentati succint o perspectiva asupra raportului exstent intre filosofie si viata. Filozofia ,ca pregatire a gandirii pentru cunoasterea absoluta,devine si un mod de viata,pentru ca asigura celui initiat in domeniul filozofiei un anumit mod de a-si organiza si desfasura viata.Pentru ca intr un fel se desfasoara viata celui care traieste in nestiinta(ca prizonierii din pestera lui Platon)si in alt fel se desfasoara viata celui care are acces la lumina intelepciunii si la stralucirea esentelor,precum

prizonierul eliberat,care are astfel acces la ceea ce este etern,absolut si adevarat.Filozofia il indruma pe om in viata ,il ajuta sa evite ceea ce este inutil sau daunator pentru fericirea personala,este o cale a accesului spre fericire(Platon,Epicur,etc).(1,20intr5)Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de "natura umana" si se "sens al vietii". Pentru Aristotel,'natura umana' consta in sociabilitatea innascuta a fiintei umane ,definita ca 'zoon politikon'(animal social)si de aceea 'sensul vietii'individuale consta in dobandirea fericirii prin asocierea cu ceilalti in cadrul statului. (S1 intr 4)Precizati succint,din perspectiva filozofiei lui L.Blaga,rolul/importanta creatiilor culturale in implinirea sensului existentei umane. Omul,in conceptia lui Lucian Blaga,este o existenta intru mister si pentru revelare,adica o fiinta capabila sa treaca dincolo de orizontul imediat al satisfacerii nevoilor vietii,intr un alt orizont,cel al 'misterului',un orizont transcendent,al tainelor ontologice,care nu se va dezvalui niciodata,dar pe care omul nu va inceta niciodata sa l sondeze in vederea deslusirii lui.Rezultatul acestor stradanii revelatorii sunt operele culturale(artistice,filozofice,stiintifice),adica produse ale creatiei culturale.Omul trebuie inteles asadar ca o existenta pentru care creatia,cu expresiile ei stilistice si revelatorii,devine sensul adanc al vietii.( S1 intr 5) Formulati un

enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'filosofie' si de 'viata'.Filozofia a reprezentat intotdeauna o stradanie a filozofilor de a oferi oamenilor un indrumar pentru viata.(S1intr3)Explicati opinia lui L.Wittgenstein privind rolul/functia filosofiei,mentionata explicit. Pentru Ludwig Wittgenstein(1889-1951),reprezentant al gandiri neopozitiviste,filozofia nu mai este considerata o doctrina,adica un ansamblu de idei,ci o activitate de clarificare a gandurilor noastre,o analiza critica a limbajului in vederea eliminarii"incurcaturilor"generate de folosirea improprie a unor cuvinte.Asadar,filozofia,in conceptia lui Wittgenstein,nu mai urmareste,precum filozofia traditionala,obtinerea unei imagini definitive,unice asupra realitatii si nici rezolvarea definitiva a unor probleme.Filozofia trebuie sa devina un fel de terapie mentala,menita sa elibereze gandirea de capcanele limbajului.De exemplu ,folosirea substantivului "timp" ne predetermina sa gandim timpul mai degraba ca pe un lucru,ca pe o substanta,decat ca pe o relatie.Judecand filozofia si stiintele dintr o perspectiva logicista,Wittgenstein considera ca intere lume si limbaj exista o corespondenta,astfel,obiectelor le corespund numele lor(substantivele),iar faptelor le corespund propozitiile.Filozofia

devine astfel activitatea de clarificare a limbajului enuntat despre obiecte si fapte,adica de clarificare a popozitiilor stiintelor naturii,singurele care au sens.Propozitiile filozofiei traditionale trebuie abandonate pentru ca sunt lipsite de sens.(S1intr 1)1)Precizati sensul etimologic al conceptului de filosofie TermenulFILOZOFIE(FILOSOFIE)provine din limba greaca,compunandu se din filo(iubire,prietenie) si sofia(intelepciune).Asadar,etimologic,filozofia inseamna iubirea de intelepciune.Termenul a fost creat de Pitagora sau Heraclit,la Pitagora aparand,dupa unele marturii antice(Cicero,printre altii)justificarea ca intelept nu poate fi decat zeul,omul poate fi doar aspirant la conditia intelepciunii divine,poate deveni doar iubitor de intelepciune(filosofos).( S1intr 2) Enumerati doua intrebari care circumscriu problematica sensului vietii. Una din intrebari poate viza viata ,ca energie proprie naturii terestre,preocupandu-ne rostul pentru care pe planeta Pamant a aprut acest mod de organizare a lumii materiale,acest 'elan vital'de care vorbea Bergson,care,prin evolutie,ajunge sa se manifeste prin specia umana.adoua intrebare vizeaza sensul vietii umane individuale.De ce traim?Viata noastra se desfasoara fara nici un rost ascuns sau are un sens,un talc care ne depaseste?(S1V3intr5 ) Formulati

un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de sens al vietii si de creatie culturala. In conceptia filozofului roman Lucian Blaga,adevaratul 'sens al vietii' individuale este implicarea in acte de "creatie culturala'.(S1V5intr3)Explicati opinia lui Sartre despre sensul existentei umane,mentionata explicit. Jean-Paul Sartre(1905-1980)este un reprezentant al existentialismului ateu.In conceptia existentialista,termenul'existenta'nu mai este folosit pentru a desemna realitatea,lumea ,in general ci pentru a desemna fiinta umana individuala si pentru a marca distinctia dintre animal si om.Animalele doar traiesc,numai omul exista.Pentru Sartre,existenta umana individuala nu are un sens predeterminat,deoarece omul este capabil de libertate,iar sensul vietii individuale se defineste prin alegerile pe care le pereaza persoana.Pentru om,adevarata problema nu este cea privitoare la existenta lui Dumnezeu,care sa i determine fiecarui individ,din afara, un sens al propriei existente, olinie a destinului, ci daca tot ce i se intampla omului exprima chiar propria alegere.Sentimentul pe care il traieste uneori omul ca intamplarile din viata lui sunt diferite de alegerile lui este tocmai sentimentul absurdului asupra caruia au insistat filozofi existentialisti.In concluzie,putem afirma ca sensul existentei consta in manifestarea libertatii si a

responsabilitatii absolute a omului.

(1,7intr 5) Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in legatura conceptele de 'actiune morala'si de 'drepturi ale omului' Orice 'actiune morala' exprima cerinta repectarii 'drepturilor omului'. (1,8 intr5) formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'stat de drept' si ' dreptul la viata' Caracteristica fundamentala a statului democratic, numit si 'stat de drept' este respectarea drepturilor inalienabile ale omului, cum ar fi , de exemplu,'dreptul la

viata'.( 1,9intr 4)

Prezentati succint,tipologia drepturilor omului,dreptul la proprietate. Dreptul la proprietate este unul din drepturile naturale si negative ale omului si consta ion dreptul oricarei fiinte umane de a poseda bunuri si de a se bucura de uzufructul lor.Posedarea de bunuri are la baza diverse acte economice,precum productia sau cumpararea de bunuri.Adeptii principiului egalitarismului au contestat legitimitatea acestui drept pe baza faptului ca el intemeiaza inegalitatile economice dintre oameni.Statele comuniste au incalcat flagrant dreptul la proprietate prin masuri de confiscari de avere

ori de nationalizari.(

1,10intr4) Prezentati succint ,din perspectiva tipologiei drepturilor omului dreptul la conditii de munca echitabile si corecte. Dreptul la conditii de munca echitabile si

corecte este unul din drepturile negatuve ale omului si are in vedre obligatia statului de a-si exercita atributiile de intermediar in relatia dintre patronat si salariati si nu prin mobilizari de resurse.Statul reglementeaza prin legi probleme precum varsta legala de munca,asigurarea conditiilor de protectie a muncii,dreptul salariatilor de a obtine venituri din salarii proportional cu munca depusa ,cuantumul salariului minim pe economie,etc. (1,12

intr5) Formulati un

enunt filozofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'discriminare' si de 'drepturi ale omului'. Orice fel de 'discriminare'(pe motive etnice,de rasa,religioase,sexuale,etc)este condamnata de statele democratice,semnatare ale Declaratiei Universale ale Drepturilor Omului,deoarece reprezinta incalcari ale

'drepturilor omului'.(

1,13intr4) Prezentai

succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libertatea de asociere. Libertaea de asociere este o expresia a dreptului mai general la libertate ce reprezinta unul din drepturile naturale(si negative,in acelasi timp)ale omului.Acest drept are in vedere dreptul persoanelor de a se asocia in partide politice,sindicate,asociatii umanitare,ecologiste etcfara restrictii din partea autoritatilor,cu exceptia acelor asocieri care au ca scop incalcari ori limitari ale drepturilor omuli(organizatii

politice extremiste).Regimurile politice totalitare,fie ele naziste,fasciste ori comuniste, au ingradit sau chiar desfiintat

dreptul la asociere.(

1,14INTR4) Prezentati

succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libertatea de intrunire pasnica. Dreptul la libertatea de intrunire pasnica este o expresie a dreptului mai general la libertate care reprezinta unul din drepturile naturale(si negative,in acelasi timp)ale omului.Acest drept are in vedere dreptul persoanelor de a se asocia in vederea exprimarii unui protest colectiv,in cazul in care un centru de putere(autoritati ale statului,patronate) au luat decizii care contravin intereselor diverselor grupuri,cu conditia ca aceste manifestatii sa fie autorizate de catre autoritatile locale ale statului.Regimurile politice totalitare,fie ele naziste,fasciste sau comuniste,au ingradit sau chiar au desfiintat dreptul la libertatea de

intrunire pasnica.(

1,14intr5) formulati un

enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de actiune imorala si de drepturi ale omului. Actiunile care au ca efect incalcari ale drepturilor omului sunt

actiuni imorale.(

1,16intr3) Formulati un

enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'democratie'si de 'drepturi ale omului'. Democratia este un tip de regim politic care s a impus pe scena politica a lumii ca siingura

alternativa la regimurile politice caracterizate prin incalcari frecvente ale

'drepturilor omului'.(

S1V1intr4) Prezentati

succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,deosebirea existenta intre dreptul unei persoane la asistenta medicala gratuita si dreptul sau la viata. Drepturile omului,inscrise in diferite corpuri de legi sau declaratii,sunt de 2 tipuri:'drepturi negative',adica acele drepturi a caror realizare nu presupune interventia statului(dreptul la viata,la libertate,la proprietate,la fericire)si 'drepturi pozitive',adica acele avantaje care rezulta din serviciile pe care statul le pune la dispozitia cetatenilor(ajutoare sociale,de somaj,concediu medical platit,etc).Dreptul unei persoane la asistenta medicala gratuita este un drept pozitiv,intrucat statul mobilizeaza resurse pentru garantarea acestui drept,in timp ce dreptul la viata este un drept negativ pe care statele totalitare uneori il incalca(asasinarea evreilor in regimul nazist,a opozantilor politici in regimurile

comuniste).(

S1V2intr5) Formulati

un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'drept la libertate' si 'drept negativ al omului'. Dreptul la libertate reprezinta unul din drepturile negative ale omului,intrucat el este respectat numai daca statul se abtine sa intervina in viata unei

persoane.(S1V5intr 4) Prezentati succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libera circulatie. Dreptul la circulatie este o expresie a dreptului mai general la libertate.Este,evident,un drept negativ,intrucat statul actioneaza in aceasta privinta doar in sensul limitarii lui.Conform continutului acestui drept,orice persoana este libera sa calatoreasca oriunde crede de cuviinta in masura in care resursele materiale de care dispune ii permit aceasta.Statele democrate nu limiteaza acest drept decat pentru persoanele care au fost puse in libertate in mod conditionat si care n- au voie ,din acest motiv,sa paraseasca localitatea de resedinta un anumit numar de ani sau luni, precum si pentru persoanele care sunt sub vizorul vreunui organ de ancheta si in legatura cu care o instanta judecatoreasca a decis anchetarea lui in stare de libertate.In regimurile totalitare dreptul la libera circulatie era incalcat frecvent,foarte multor persoane interzicandu-li-se calatoriile in

strainatate.(

S1V6intr4) Prezentati

succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la educatie. Dreptul la educatie este unul din drepturile pozitive ale omului,deoarece angajeaza autoritatile statului in activitati de finantare a sistemului de invatamant si de acordare gratuita a

serviciilor de invatamant si educatie in unitatile de invatamant public.Intrucat educatia este cheia egalitatii de sanse intre toti membrii tineri ai societatii, realizarea acestui drept obliga statul la mobilizarea de resurse pentru dezvoltarea si intretinerea bazei materiale a invatamantului,pentru acordarea de burse de merit,ori a burselor sociale.

1. Explicati una din caracteristicile demersului eticii aplicate ,mentionata explicit. Una din caracteristici este caracterul practic si inductiv,opus caracterului teoretic,abstract si deductiv al sistemelor traditionale de etica.Caracterul inductiv al eticii aplicate consta in derivarea unor principii morale prin analiza mai multor fapte concrete sau in identificarea principiilor morale care pot justifica anumite practici(precum avortul)destul de raspandite in societate si de multe ori acceptate de legile statului. O adoua caracteristica a acestui demers teoretic este domeniul de cercetare care il constituie problemele controversate ale moralei ce nu si gasesc dezlegari prin mijlocirea teoriilor traditionale ale eticii.Vom insista asupra celei de a doua caracteristici.Acceptarea solutiei avortului pe baza argumentului respectarii dreptului la viata al foetusului implica o incalcare a dreptului femeii de a decide liber si in cunostinta de cauza in privinta descendentei.Arespect

a acest drept,care vizeaza deopotriva libertatea si fericirea unei femei,inseamna ,implicit,o desconsiderare a dreptului la viata a embrionului uman.Reflectand asupra acestei teme controversate,Michael Tooley,reprezentant important al curentului eticii aplicate,justifica dreptul femeii la intreruperea unei sarcini pe baza argumentului ca foetusul nu este o persoana(adica fiinta capabila de constiinta de sine)si deci nu are

dreptul moral la viata.2. Explicati succint una dintre caracteristicile demersului teoretic al eticii aplicate,mentionate explicit. Una din caracteristicile demersului teoretic al eticii aplicate este 'caracterul practic si inductiv' opus caracterului teoretic, abstract si deductiv al sistemelor traditionale de etica.Caracterul inductiv al eticii aplicate consta in derivarea unor principii morale prin analiza mai multor fapte concrete sau in identificarea principiilor morale care pot justifica anumite practici (precum avortul)destul de raspandite in societate si de multe ori acceptate de legile statului.de exemplu ,Michael Tooley, adept al practicarii avortului, ajustificat legitimitatea acestei practici pe baza principiului indreptatirii la dreptul la viata ,care revine doar fiintelor umane in calitatea lor de persoane,adica de fiinte capabile de constiinta de sine.foetusul nu are contiinta de sine ,deci nu este o persoana,deci

nu are dreptul la viata.3.

Precizati continutul conceptului de 'etica

aplicata'. Etica traditionala, fie ea teleologia sau deontologica,se confrunta adesea cu probleme 'controversate',fara solutie in sistemul de norme si valori ale respectivelor perspective teoretice.Problemele de care se ocupa etica aplicata sunt acelea care au generat o multitudine de argumente pro si contra,neputand fi invocat nici un principiu moral in functie de care sa se ofere o solutie unanim acceptabila.Practici ,precum cea a avortului sau eutanasiei,au o multime de adversari si de sustinatori.In privinta avortului,aproape toate statele au decis sa il permita in timp ce cultele religioase il resping ca pe un pacat de moarte.In privinta eutanasiei,exista un acord destul de puternic intre legislatie(doar in cateva state eutanasia este permisa de lege) si religie.Etica aplicata nu se opune celei traditionale,principiile morale generale fiind cele care ghideaza problematizarile ei,dar,spre deosebire de etica traditionala,etica practica renunta la tratarea unor teme abstracte,precum cea a binelui si raului,concentrandu si atentia asupra unor situatii de viata concrete ,precum cele amintite deja.4. Precizati continutul conceptului de "eutanasie". compus din cuvintele grecesti"eu"care inseaman Bine' si 'thanatos"care inseamna moarte ,termenul de eutanasie(moarte buna,sau moarte cu intentii

bune)desemneaza practica suprimarii vietii unei persoane care sufera de o boala incurabila,la cererea acesteia,pentru a o scuti de suferinte inutile.In situatia in care pacientul este in coma si fara sperante de reabilitare fizica si mintala,si nu poate solicita el insusi eutanasierea,familia cere adesea medicilor deconectarea de la aparatul care l mentine in viata in mod artificial si costisitor.Eutanasia este o practica legalizata doar in putine dintre statele lumii de azi ,ea fiind puternic respinsa de organizatiile religioase.5. Prezentati succint,din perspectiva tipologiei drepturilor omului,dreptul la libertate. Dreptul la libertate este unul din cele mai cunoscute drepturi negative ale omului,incalcat frecvent de diverse regimuri politice mai vechi sau mai noi.Prin ingradirea dreptului la libertate,guvernarile tiranice sperau sa impiedice initiative politice populare menite sa le primejduiasca stabilitatea.Dreptul la libertate vizeaza dreptul la initiativa economica,dreptul la opinie,la asociere,la manifestarea convingerilor religioase ori politice.Dreptul la libertate nu se poate satisface decat prin respectarea unor reguli care restrang in mod egal campul de manifestare a libertatii,atfel incat fiecare sa aiba parte de o liberatate egala cu a tuturor celorlalti(Paradoxul libertatii;"Daca vrei sa fii liber,accepta sa fii mai putin liber").6. Explicati una din

caracteristicile drepturilor?(negative)ale omului,mentionata explicit. 'Dreptul la viata' a fost apreciat ca unul din drepturile fundamentale ale omului ,fiind considerat un drept natural pe care nici un regim politic nu l poate desconsidera.Formulat explicit in toate declaratiile privitoare la drepturile omului,dreptul la viata interzice organelor de ordine ale statului sa foloseasca suprimarea vietii opozantilor ca mijloc de intimidare si de realizare a controlului social.In guvernarile in care pedeapsa capitala este acceptata,pentru fapte abominabile ale unor criminali sau tradatori,mai intai,prin sentinta judecatoreasca este suspendat dreptul la viata si apoi se decide suprimarea vietii condamnatului.Dreptul la viata a fost incalcat frecvent de regimurile politice totalitare.Regimul nazist a incalcat dreptul la viata a oligofrenilo si bolnavilor psihici,dar si unor minoritati ,precum evreii sau romii.In regimurile comuniste,in perioada de "dictatura a proletariatului",multi oameni politici ai regimului politic anterior au fost asasinati in inchisori si in lagare de munca.7. Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de drepturi inalienabile si de drepturi ale omului. Dreptul la viata , la proprietate,la libertate si fericitre sunt considerate 'drepturi inalienabile' de care trebuie sa se bucure orice persoana,in baza

statutului ei de fiinta umana si de aceea au fost inscrise in toate documentele care cuprind 'drepturi ale oumlui' 8. Formulati un enunt filosofic afirmativ care sa puna in legatura conceptele de 'etica aplicata' si de 'moralitate a unei actiuni' Etica aplicata aduce argumente pentru recunoasterea,daca nu a'moralitatii unor actiuni"controversate,precum avortul sau eutanasia,cel putin pentru indreptatirea fiintelor umane de a alege astfel de practici care sunt considerate compatibile cu viata morala si demna.9. Formulati un enunt filozofic afirmativ care sa puna in relatie conceptele de 'stat de drept; si de 'drepturi pozitive ale omului'. Semnatare alew DECLARATIEI UNIVERSALE ALE DREPTURILOR OMULUI(1948),statele democrate de astazi,definite si ca 'state de drept' ,respecta toate 'drepturile pozitive ale omului',cuprinse in declaratie ,precum dreptul la educatie,la asistenta medicala,la ajutor de somaj etc.10. MORALITATEA ACTIUNILOR UMANE In literatura filozofica,problema moralitatii actiunilor umane a fost cercetata din mai multe perpective etice,care pot fi clasificate in doua mari curente,cel al eticii TELEOLOGICE(TELOS=scop,moralitatease apreciaza analizand scopurile urmarite si efectele actiunilor)si cel al eticii DEONTOLOGICE(DEONTOS=datorie,moralitatea actiunilor se decide analizand gradul de conformitate intre

actiune si datoria morala fixata prin sistemul normelor).Vom insista asupra acestei orientari din filozofia morala ,al carei principal reprezentant a fost filozoful german Immanuel Kant(1720-1804)In conceptia kantiana,ratiunea umana are puterea sa deduca din principiile ei,pe o cale strict a priori(deci fara a recurge la generalizari ale exeprientelor morale)intreg setul de obligatii(datorii)pe care o persoana le are fata de semenii ei in calitatea ei de fiinta sociala.Aceasta putere a mintii omenesti de a stabili independent,prin propriile rationamente,care sunt poruncile morale pe care trebuie sa le respecte a fost numita de Kant "autonomia vointei".Asadar,vointa autonoma are puterea de a impune unei persoane ce anume trebuie sa faca pentru ca actiunea sa sa aiba valoare morala ,adica sa fie sursa binelui in relatie cu semenii.Omul actioneaza,dupa Kant, fie din inclinatii(instinct,afinitati,obisnuinte),fie din datorie.Actele savarsite strict din inclinatie ,chiar daca sunt conforme datoriei,nu au valoare morala.de exemplu,satisfacerea nevoilor alimentare.Ele sunt conforme cu datoria ,fiindca fiecare individ are datoria sa actioneze pentru conservarea propriei existente,dar cel mai adesea sunt savarsite din inclinartii si deci nu au valoare morala.In aceeasi categorie intra si actele de generozitate savarsite din "bunatatea inimii",adica din inclinatie.Valoare

morala au doar actele savarsite din datorie si nu din inclinatie. O binefacere capata valoare morala daca este savarsita de o persoana care nu este inclinata spre generozitate si nu dispune de resurse pentru a fi generos cu semenii.Kant respinge intemeierea actiunilor umane pe inclinatii(sentiment), cum argumenta cu cateva decenii inainte Rousseau,deoarece inclinatiile sunt oscilante,pe cand ratiunea este statornica si porunceste permanent ce este bine de facut.Dupa opinia lui Kant, maxima crestina "Iubeste l pe aproapele tau ca pe tine insuti,"cu adaosul "chiar si pe dusmanul tau"exprima profund aceasta conceptie asupra moralitatii.Iubirea de sine inseamna "ingrijire de sine",deci si iubirea aproapelui se concretizeaza in acte de ingrijire a celui de langa tine.Cel mai adesea parintii ishi iubesc copiii din inclinatie si la fel pe acele persoane indragite,dar actele fiind conforme cu datoria sunt corecte din punct de vedre moral ,desi nu au valoare morala.Cine are insa puterea sa l ingrijeasca pe un dusman ajuns intr o situatie limita acela actioneaza exclusiv din datorie si fapta lui are o profunda semnificatie morala. Interventiile pompierilor pentru salvarea victimelor unui incendiu au o profunda semnificatie morala din perspectiva kantiana(deontologica),pentru ca cei salvati sunt persoane straine ,fata de care nu exista un atasament oarecare(inclinatie),deci actiunea este savarsita exclusiv din datorie si chiar contra inclinatiei

firesti de a evita riscul(instinctul de conservare).La fel trebuie considerate si actele de ingrijire medicala a bolnavilor cu risc major de contaminare(bolnavi cuHIV,tuberculoza,lepra)Fara indoiala,astfel de actiuni sunt apreciate la superlativ si din alte perspective ,cum ar fi cea teleological.Principala obiectie care s ar putea aduce perspectivei kantiene asupra moralitaii este rigiditatea,inflexibilitatea ei,pretentia de a cere oamenilor sa devina un fel de "automate morale"."Minciuna este rea in sine"spune Kant,si deci actiunile medicilor de a proteja psihicul pacientului ,neinformandu l asupra gravitatii bolii sale,sau incurajandu l (printr o minciuna)ca n are nimic grav(minciuna cu scop nobil)sunt considerate de Kant ca acte imorale,intrucat incalca porunca de a spune adevarul,desi minciuna aici este destinata intretinerii unui tonus psihic pozitiv care poate contribui la insanatosire,in timp ce depresia ce sa r putea instala in constiinta celui care afla crudul adevar i ar putea agrava starea de boala.Etica teleologica accepta minciuna cu scop nobil si majoritatea persoanelor cu o buna orientare morala practica acest tip de menajare a persoanelor sensibile. Intrebare:mentionarea unei consecinte asupra modului in care este apreciata moralitatea unei actiuni ce are ca scop acte caritabile pentru batrani,din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice raspuns:Batranii aflati in

dificultate sunt un grup tinta catre care se indreapta multe dintre actele caritabile.E o datorie a celor aflati in putere sa i ajute pe batrani,sa le ofere ajutoare materiale si mai ales ingrijire.Reprezentantii eticii deontologice apreciaza ca fiind valoroase din punct de vedere moral astfel de interventii,dar cu conditia sa fie savarsite din datorie si nu din inclinatie si mai ales nu dintr o inclinatie diferita de continutul datoriei.Cand un politician aduce ajutoare materiale la un camin de batranisi realizeaza actul de donatie in prezenta unui cameraman al unui post de televiziune,mizand pe avantajele electorale ale gestului,atunci actiunea in cauza are ca suport inclinatia de a obtine avantaj electoral si nicidecum mila fata de suferintele batranilor nevoaiasisi,de aceea,din perspectiva deontologia,respectivul act de caritate este mai degraba o actiune imorala,desi este corecta din punct de

vedere moral.11. RAPORTUL EXISTENT INTRE PLACERE SI MORALITATEA UNEI ACTIUNI. Orientarea din filozofia morala,care pune accentul pe placere,ca sursa a fericiri,poarta numele de "hedonism"(din grecescul "hedone",care inseamna placere).Aceasta orientare etica s a conturat inca din Antichitate prin afirmarea a doua scoli filozofice ,scoala 'cirenaicilor',intemeiata de Aristip din Cirene(un contemporan de al lui

Platon,435-355)si,jumatate de secol mai tarziu,Scoala lui Epicur(341-270),adica a "epicureicilor",scoala care,prin discipoli,va supravietui cateva secole de filozofie elenista si romana.Cirenaicii sustineau ca toate placerile sunt bune pentru suflet,chiar si cele care provin din fapte necuviincioase si ca deci nu trebuie facuta distinctie intre placeri.De asemenea,ei mai distingeau intre 'placeri de miscare',traite in insusi actul de satisfacere a trebuintelor si "placeri de repaus",traite dupa incetarea tulburarii produse de trebuintele nesatisfacute.Ei socoteau ca fiind mai importante pentru suflet placerile de miscare decat celelalte.Dimpotriva,Epicur distingea intre placeri ,aprecia ca fiind mai valoroase placerile spirituale decat cele "ale pantecului",prin durata si intensitatea lor,ele putand fi intensificateoricat de mult fara a produce satietate cum se petrece in cazul celorlalte placeri.De asemenea,el prefera placerile de repaus celor de miscare,definind placerea ca starea de liniste a sufletului instalata dupa ce au incetat suferintele provocate de trebuintele nesatisfacute.Afirmatia hedonista ca placerea este cel mai bare bine pentru om nu trebuie interpretata in sensul ca desfatarea simturilor e binele lui suprem.cel mai mare bine este satisfacerea optima a placerilor demne de un om(placerile intelectului,ale imaginatiei si

afectivitatii create de admirarea operelor de arta,ale actelor morale,placere pe care o simtim in recunostinta ce o citim in privirile celui ce a beneficiat de ajutorul nostru).Daca principiul etci este placerea,rezulta ca trebuie sa ne preocupam nu numai de binele propriu(pentru ca asta ar insemnsa egoism),ci si de binele(placerea)tuturor oamenilor.Afi preocupat de binele(placerea )altora, la fel de mult ca si de propriul nostru bine,este esenta moralitatii.Multe personalitati cunoscute ,din lumea filmului su a altor arte,care dispun de resurse financiare deosebite(Madona, de exemplu),s au remarcat in ultimul timp prin decizia de a infia copii din tari sarace din lumea a treia(Africa,Asia),optiune laudabila din punct de vedere moral,deoarece salvand de la saracie si analfabetism cateva fiinte nevinovate,se creeaza in felul acesta un bine , o placere pentru repectivele fiinte. Doctrina hedonista,atat cea din antichitate cat si cea din epoca moderna(utilitarismul)a fost combatuta de pe pozitiile filozofiei crestine(in Evul Mediu),dar si de pe pozitiile rationalismuluimodern,indeosebi cel kantian,pentru acentul pus pe placere in determinarea binelui.In conceptia kantiana cautarea placerii tine de inclinatie ,si nu de datorie,ori inclinatiile (instabile si deci trecatoare)nu

constituie un temei solid pentru moralitate.Doar ratiunea,sursa principiilor care formeaza sistemul datoriilor,poate intemeia cu adevarat conduita morala,fiindca ratiunea,spre deosebire de sentimente,de inclinatii,ramane neschimbata. Intrebare:precizarea conceptiei personale despre teza filozofica potrivit careia "toate actiunile care conduc la obtinerea placerii sunt morale" Raspuns:Din punctu meu de vedere,este falcs ca toate actiunile care conduc la obtinerea placerii sunt morale.De exemplu ,actiunile care conduc la obtinerea placerilor sadice sunt generatoare de suferinta pentru altii,si ,prin urmare,nu pot fi considerate morale.Chiar Epicur avertiza ca nu orice placere este compatibila cu moralitatea."cand spunem ca placerea este scopul vietii,nota el,prin placere nu trebuie sa intelegem placerile viviosilor sau placerile ce constau din desfatari senzuale",deci e limpede ca nu toate placerile sunt fundament pentru morala.Cred ca placerea intemeiaza cu adevarat actiunea morala cand are ca tinta mai degraba pe cei aflati in suferinta decat propria persoana.A ne produce noua insine placeri tine de normalitatea vietii,de firescul ei,dar omul este o fiinta sociala si ,in aceasta calitate,are obligatia de a contribui si la dobandirea capitalului de placere al altora ,indeosebi al celor mai putin apti sa si creeze ,prin forte

proprii,placerile specifice vietii. 12. PROBLEMATICA DEMOCRATIEI,DIN PERSPECTIVA FILOZOFICA Valorile democratice au fost promovate inca din antichitate in legatura cu participarea cetatenilor la conducerea cetatii.Democratia ateniana a ramas celebra in istoria ideilor politice prin institutiile create,dar si prin temenul "democratie"care ,etimologic,semnifica "puterea"(kratos)"poporului"(demos).Principalele valori ale democratiei sunt:libertatea individuala,dreptatea sociala,egalitate in fata legii,participarea cetatenilor la viata politica.Unul din cei mai importanti ganditori contemporani care au reflectat la problematica valorilor democratice a fost Karl Popper(1902-1994) surpinzator se dovedeste punctul de vedere formulat de acesta,conform caruia "democratiile nu sunt forme de suveranitate populara",cum cred multi ,inselati de etimologia termenului,ci sunt,de fapt"institutii menite sa ne apere impotriva dictaturii".Conducerea societati este realizata de elitele politice,cea mai mare parte apopoultiei ramanand in afara actului de guvernare.esential pentru o democratie este totusi faptul ca ea trebuie sa ofere posibilitatea de schimbare a guvernului fara varsare de sange atunci cand acesta comite incalcari ale drepturilor individului.Democratia poseda un set de metode egalitare de control democratic,cum sunt alegerile generale sau guvernul reprezentativ care sunt

instrumente institutionale de protectie impotriva tiraniei. caracteristica enuntata mai sus cu privire la democratie poate fifolosita ca un indicator care ne permite sa distingem intre un regim politic democratic si unul totalitar.Faptul ca regimul comunist al lui Ceausescu n a putut fi schimbat decat prin varsare de sange este o marca a caracterului sau tiranic-dictatorial.Dimpotriva,faptul ca ,dupa 1990,guvernarile sa u schimbat fara violenta,in urma alegerilor,indica functionarea institutiilor democratiei in romania. Liderii comunisti au argumentat impotriva unui asemenea punct de vedere propunand o distinctie intre democratia burgheza,considerata ca o 'falsa democratie'ce tolereaza inegalitati economice nedrepte si 'democratia socialista' considerata'autentica democratie'intrucat numai intr un regim politic comunist se infaptuieste cel mai bine unul din principiile democratiei si anume egalitatea.Intr adevar,democratia de tip liberal,la care se refera Popper,nu reprezinta suveranitatea poporului,pentru ca cei mai multi sunt cei care se confrunta cu saracia si care,din aceasta pricina,n au acces la mecanismul guvernarii.Democratia burgheza,sunt de parere acesti ideologi de inspiratie marxista,nu este o democratie adevarata(o manifestare a puterii celor multi),ci un mecanism de dominatie a maselor populare de

catre elitele politice puse in serviciul claselor sociale bogate. Intrebare:mentionarea unei consecinte asupra functionarii unui regim democratic , in cazul ingradirii de catre o autoritate publica,in mod nelegitim,a libertatii de exprimare a jurnalistilor Raspuns:Este limpede ca ideea de democratie are un anumit inteles in vocabularul marxist si alt inteles in cel algens=dirii filozofico-politice liberale,in care democratia este strans legata de libertate si de respectarea tuturor drepturilor.Tendinta naturala de evolutie a unui stat consta in intensificarea controlului asupra societatii civile si ingustarea campului de actiune al democratiei.Una din caile de limitare a functionarii democratiei este ingradirea libertatii de exprimare a jurnalistilor care deranjeaza de multe ori prin semnalarea multor cazuri de abuz sau de incompetenta.sunt cunoscute multe situatii cand jurnalistii au fost reclamati pentru calomnie sau chiar condamnati pentru asemenea delicte.Presa,definita in mod inspirat"caiinele de paza al democratiei",daca nu si mai poate indeplini misiunea,atunci,treptat,in acel stat,guvernantii vor abuza de puterea lor,amenintand insasi randuiala democratica.

13. Prezentati succint o

perspectiva asupra raportului existent intre practicarea eutanasiei si respectarea drepturilor omului. Practica eutanasiei genereaza controverse morale deoarece se

afla aici in conflict dreptul la viata cu liberatate de a alege suprimarea vietii ca mijloc de eliberare de sub povara unei suferinte de nesuportat.Solicita eutanasia acele persoane care nu pot recurge la sinucidere fie din considerente religioase,fie din neputinta de a intreprinde un aci suicidal din pricina suferintei fizice cauzate de boala.Controversele morale apasa asupra persoanei solicitate sa intreprinda actul de suprimare a vietii,pentru ca el oscileaza intre respectarea dreptului muribundului de a fi scutit de inutilele ore sau zile de chin si dreptul la aceste ultime

ore de viata. 14. Enumerati trei teme/probleme care constituie obiectul eticii aplicate. a)Avortul,adica interventia medicala de suprimare a unei sarcini nedorite b)Eutanasia(uciderea din mila a unei persoane care nu mai poate indura suferintele provocate de o boala letala,precum cancerul,la cererea respectivei persoane c)Clonarea umana ,adica realizarea unei copii a unui individ uman,prin tehnologiile specifice ingineriei genetice.15. Explicati una dintre formele eutanasiei ,mentionata explicit. Filozoful american contemporan James Rachels(1941-2003)distinge intre 'eutanasia activa'(suprimarea vietii unui suferind la cererea acestuia) si 'eutanasia pasiva'(retragerea mijloacelor medicale

de sprijin pentru a grabi moartea unui pacient incurabil,in ciuda suferintelor la care pacientul este astfel supus).Dupa parerea lui Rachels,eutanasia pasiva este mai condamnabila din punct de vedere moral decat cea activa pentru ca se asociaza cu trairea unor suferinte greu de suportat.Este de presupus ca eutanasia pasiva ,intrucat nu este interzisa de lege,este o practica mult mai raspandita decat eutanasia activa,condamnata de catre Biserica si de Stat.De exemplu,decizia multor familii din societatea traditionala taraneasca de a trata un batran bolnav doar cu rugaciuni si impartasanie,datorita inaccesibilitatii serviciilor medicale(distantea mare fata de oras,pretul ridicat al tratamentului)este o forma de eutanasie pasiva destul de raspandita.Rachels citeaza cazul copiilor care se nasc cu sindronul Down,care nu pot supravietui fara o interventie chirurgicala,dar,supravietuind,vor deveni o povara pentru familie si pentru societate,datorita retardului mintal sever caracteristic sindromului.Uneori,medicii si familia deci sa nu efectueze operatia,lasand copilul sa moara in chinuri. 16. Problema raportului existent intre utilitatea si moralitatea unei actiuni O varianta a etcii hedoniste,fundamentata in antichitate de Aristip din Cirene si Epicur,este

si"utilitarismul"englez ,doctrina elaborata la sfarsitul secolului al 18 lea de J.Bentham(1748-1832)si dezvoltata in secolul al 19 lea de John Stuart Mill(1806-1873) J.S.Mill propune ca idee-reper a eticii sale,'principiul utilitatii" sau ,c u alte cuvinte,"principiul celei mai mari fericiri",conform caruia o actiune este corecta in masura in care tinde sa produca fericirea.Prin fericire trebuie sa intelegem,dupa Mill,placerea,sau cel putin,absenta durerii,iar prin nefericire,durerea ,sau ,cel putin ,privarea de placere.Daqr,placerile nu sunt toate la fel,de aceea valoareamorala a unei actiuni depinde de numarul celor care apreciaza efectele binefacatoare ale respectiveio actiuni.Este evident ca o actiune care produce placere unui numar m,ai mare de beneficiari are o valoare incomparabil mai mare decat o actiune care genereaza placere(fericire)doar pentru cel care efectueaza actiunea.Totodata,sunt mai de pret placerile superioare,cum sunt cele spirituale,comparativ cu placerile materiale,fiziologice.Mill face distinctia intre omul superior,care cunoaste o gama foarte larga de nevoi,mai ales din cele superioare si de aceea este mai intotdeauna nemultumit si omul simplu,inferior care se rezuma aproape in exclusivitate la nevoi materiale si care poate fi multumit mult mai usor. In societatea contemporana,se manifesta un larg interes pentru soarta

planetei,pentru destinul generatiilor viitoare.Se implica in acest sens atat structuri institutionale guvernamentale,cat si noj -guvernamentale,atat structuri institutionale nationale ,cat si europene sau internationale.Activistii ecologisti desfasoara o activitate(adesea riscanta)deosebit de valoroasa sub aspect moral,fiindca vizeaza nu numai fericirea generatiei prezente,ci si a generatiilor viitoare care si ele au dreptul la un mediu natural curat ,sanatos,favorabil vietii. Doctrina utilitarista poate fi atacata de pe pozitiileeticii deontologice pentru ca punand accentul pe actele destinate diminuari sau anularii suferintei,ori pe actele generatoare de placere,poate accepta ca fiind morale o serie de acte care sunt in contradictie cu poruncile morale.De exemplu poate justifica spargerea unei farmacii daca salvarea unei persoane accidentate n ar fi posibila decat folosind medicamente existand in depozitul acelei farmacii inchise.Pentru adeptii eticii deontologice ,o asemenea actiune este,in mod evident,imorala.Dar ne putem intreba:ce este mai important,sa respectam orbeste,ca niste automate morale,niste principii sau sa salvam viata unui om?intrebare;precizarea modului in care este evaluata moralitatea unei actiuni caritabile ,din perspectiva unui reprezentant al etici utilitariste raspuns;etica utilitarista are largi aplicatii in aprecierea activistilor fundatiilor

umanitare,care au ca obiect de activitate ingrijirea unor varstnici fara familie si fara adapost,sau a unor copiiabandonati.Oastfel de misiune se dovedeste deosebit de valoroasa din perspectiva utilitarista,deoarece efectele ei produc fericrea la un numar foarte mare de beneficiari;este mai valoroasa decat actiunea de ingrijire a propriilor copii.Aici optiunile lui Mill se apropie de cele ale lui Kant care pretuia mai multactiunile savarsite din datorie decat cele savarsite din inclinatie.Ingijirea propriilor copii tine atat de datorie cat si de inclinatie,in timp ce actiunile caritabile sunt savardsite cel mai adesea exclusiv din

datorie. 17. PROBLEMATICA VALORILOR MORALE ,DIN PERSPECTIVA FILOZOFIEI Vaorile morale fundamentale ,in jururl carora pivoteaza gandirea etica,sunt BINELE siRAUL.Si alte valori,precum dreptatea si nedreptatea,cu rezonanta si in sfera reflectiilor de filozofie politica,apartin semnificatiei binelui si raului.Dar problema cruciala in filozofia morala este urmatoarea : Cum recunoastem BINELE si RAUL?Adeptii etcii teleologice(tellos in lb greaca "scop")considera ca o actiune este buna ,daca scopul urmarit este generos,adica vizeaza un avantaj nu numai pentru sine,ci si pentru altii si este rea daca realizarea propriului interes presupune sacrificarea intereselor celorlalti.Conditia

minimala pentru ca o actiune sa fie apreciata ca apartinand sferei binelui este ca ea sa urmareasca cel putin un avantaj pentru sine care sa nu afecteze interesele altei persoane sau grup.Adeptii eticii deontologice(deontos lb greaca "datorie")apreciaza ca binele rezulta din conformitatea unei actiuni cu normele morale .Orice actiune care tre prezinta o incalcare a unei asemenea norme este definita ca rea. Un filozof al moralei ,destul de cunoscut si studiat astazi,este John Stuart Mill(1806-1873) apartinand directiei teleologice din filozofia morala,mai precis,orientarii hedoniste(placerea e scopul vietii;hedone in lb greaca "placere"),Mill propune ca idee-reper a eticii sale,"principiul utilitatii"sau ,cu alte cuvinte,"principiul celei mai mari fericiri",conform careia o actiune este corecta in masura in care tinde sa produca fericrea.Prin fericire ,trebuie sa intelegem ,dupa Mill,placerea sau cel putin ,absenta durerii,iar prin nefericire,durerea ,sau ,cel putin ,privarea de placere.Dar ,placerile nu sunt toate la fel,de aceea valoarea morala a unei actiuni depinde de numarul celor care apreciaza efectele binefacatoare ale respectivei actiuni.Este evident ca o actiune care produce placere unui numar mai mare de beneficiari are o valoare incomparasbil mai mare deact o actiune care care genereaza placere(fericire)doar

pentru cel care efectueaza actiunea.Totodata ,sunt mai de pret placerile superioare,cum sunt cele spirituale,comparativ cu placerile materiale,fiziologice. Actiunile caritabile sunt in general actiuni de mare valoare morala ,mai ales daca sunt destinate unui mare numar de persoane.De exemplu,un concert al unui artist indragit,sustinut intr un camin de pensionari,este o actiune de o mare valoare morala prin cantitatea sporita de fericire pe care o produce. (6puncte) Doctrina utilitarista a fost atacata la aparitie de catre moralistii de orientare spiritualista si religioasa pentru accentul pus [pe placere,fiind considerata o invatatura buna mai degraba pentru porci.Este evident ca acesti critici ai lui Mill au redus ideea de placere la placerile fiziologice,cum sunt cele alimentare sau sexuale.Impotriva unei astfel de obiectii,Mill subliniaza accentul pus de utilitarism pe placerile superioare specifice oamenilor instruiti,intr o maniera care aminteste de alt filozof hedonist(Epicur),care in antichitate fusese si el atacat pe nedrept ,cu argumente similare. Intrebare :mentionarea unei consecinte morale ce deriva din nerespectarea demnitatii fiecarei persoane Raspuns:Una din placerile pe care le resimte fiecare persoana este cea care rezulta din satisfacerea nevoii de a fi respectat.De

aceea,respectarea demnitatii fiecarei persoane este o norma morala de mare pretin etica utilitarista.Si etica deontologica a lui Kant argumenteaza profund aceasta obligatie morala pe baza conceptului imperativului categoric,care este formulat d filozof in urmatorii termeni:"Actioneaza in asa fel incat sa tratezi umanitatea din persoana ta si din cea a oricarei alteia intotdeauna in acelasi timp ca scop si niciodata numai ca mijloc".Conform acestui enunt imperativ,este imoral nu numai sa tratezi pe cineva numai ca mijloc,dar sa te tratezi si pe tine insuti ca pe un instrument al altuia.Asadar nu numai umilirea celuilalt este un act imoral,dar si umilinta proprie.Un sistem social in care sunt tolerate actele de injosire a unor indivizi sayu grupuri de indivizi,prin atitudini rasiste,antisemite,xenofobe,este un sistem social corupt,incapabil sa se racordeze la valorile morale ale unei societati cu adevarat democratice si umaniste.