dreptul familiei-p. curte de apel-proba teoretica-grila nr. 1

Concurs de promovare efectiv ă si pe loc a judec ătorilor şi procurorilor în func ţii de execu ţie

- 29 martie 2015 -

Grila nr.1

Dreptul familiei - Proba teoretica - Parchet de pe lângă Curte de Apel Grila nr.1Dreptul familiei

1 După desfacerea c ăsătoriei, atunci când se ac ţioneaz ă în scopul ap ărării drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdic ţie:

procurorul poate introduce acţiune în constatarea nulităţii absolute a respectivei căsătorii;

nu se poate introduce acţiune în constatarea nulităţii absolute a respectivei căsătorii;

acţiunea în constatarea nulităţii absolute a respectivei căsătorii poate fi introdusă numai în termen de 6 luni de la data desfacerii căsătoriei.

A.

B.

C.

ARăspuns:2 Obliga ţia de restituire a darurilor pe care logodnicii le- au primit în considerarea logodnei sau pe

durata acesteia, dar în vederea c ăsătoriei, intervine:

atunci când logodna a încetat prin voinţa ambilor sau a unuia dintre logodnici;

doar atunci când logodna a încetat din motive independente de voinţa logodnicilor;

doar atunci când logodnicii s-au căsătorit şi a intervenit divorţul.

A.

B.

C.

ARăspuns:3 Căsătoria este anulabil ă pentru inciden ţa următoarelor motive:

existenţa unei relaţii de rudenie de gradul al III-lea, pe linie colaterală, între soţi;

persoana care încheie căsătoria este deja căsătorită;

căsătoria este încheiată între tutore şi persoana minoră aflată sub tutela sa.

A.

B.

C.

CRăspuns:4 Atunci când raportul de filia ţie nu este legal stabilit, îns ă presupusul descendent a comis asupra

presupusului ascendent o infrac ţiune a c ărei calificare presupune existen ţa raportului de filia ţie:

hotărârea penală nu poate fi pronunţată înainte de rămânerea definitivă a hotărârii civile privitoare la raportul de filiaţie;

hotărârea penală se pronunţă înainte de rămânerea definitivă a hotărârii civile privitoare la raportul de filiaţie, deoarece se aplică principiul de drept „penalul ţine în loc civilul”;

răspunderea penală a presupusului descendent şi soluţionarea procesului civil vizând raportul de filiaţie nu au legătură între ele.

A.

B.

C.

ARăspuns:5 Din culpa exclusiv ă a so ţului reclamant, divor ţul se pronun ţă:

când a existat o separare în fapt a soţilor de cel puţin 2 ani, iar reclamantul îşi asumă responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei;

numai dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvenţională;

când starea sănătăţii sale face imposibilă continuarea căsătoriei.

A.

B.

C.

ARăspuns:6 Ac ţiunea în stabilirea filia ţiei fa ţă de mamă poate fi introdus ă oricând:

de moştenitorii copilului, împotriva pretinsei mame;

de copil, în timpul vieţii sale, personal, sau, după caz, prin reprezentant legal, împotriva moştenitorilor pretinsei mame;

de moştenitorii copilului, împotriva moştenitorilor pretinsei mame.

A.

B.

C.

BRăspuns:7 Soţul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de înch iriere:

nu poate fi obligat să plătească celuilalt soţ o indemnizaţie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuinţă, dacă divorţul a fost pronunţat din culpa exclusivă a acestuia din urmă;

va plăti locatorului jumătate din chiria stabilită anterior, indiferent de acordul sau dezacordul locatorului în această privinţă;

nu ar putea beneficia şi de pensie de întreţinere din partea celuilalt soţ.

A.

B.

C.

ARăspuns:

Pagina 1 of 9Timp de lucru: 3 ore


8 În caz de desfacere a c ăsătorie, instan ţa:

nu va putea obliga pe unul dintre soţi să plătească celuilalt soţ o prestaţie compensatorie, dacă divorţul s-a pronunţat din culpă comună;

este obligată să dispună revenirea soţiei la numele avut anterior căsătoriei;

va putea constata că regimul matrimonial dintre soţi a încetat la data separaţiei în fapt a acestora, dacă din probe rezultă o astfel de situaţie, chiar dacă niciunul dintre soţi nu a formulat o cerere în acest sens.

A.

B.

C.

ARăspuns:9 Potrivit noului Cod civil, minorul care cere între ţinere de la p ărin ţii săi se afl ă în nevoie:

dacă nu se poate întreţine din munca sa;

dacă nu are bunuri;

numai dacă urmează cursuri şcolare.

A.

B.

C.

ARăspuns:10 În materia obliga ţiei de între ţinere:

mijloacele celui care datorează întreţinerea nu pot fi dovedite cu martori;

pensia de întreţinere nu se poate stabili sub forma unei cote procentuale din veniturile celui care datorează întreţinerea;

pensia de întreţinere poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară formulării cererii de chemare în judecată, în cazul în care introducerea acesteia a fost întârziată din culpa debitorului.

A.

B.

C.

CRăspuns:11 Pentru ca o persoan ă să poate primi un copil în plasament sunt absolut nec esare, printre altele,

următoarele condi ţii legale:

să deţină certificat de asistent maternal;

să aibă domiciliul în România;

să aibă absolvite studii de specialitate în materia creşterii şi îngrijirii copilului.

A.

B.

C.

BRăspuns:12 În cazul desfacerii c ăsătoriei pe cale judiciar ă, ca regul ă, regimul matrimonial dintre so ţi înceteaz ă:

la data rămânerii definitive a hotărârii de divorţ;

la data introducerii cererii de divorţ;

la data la care rămâne definitivă hotărârea de partaj cu privire la bunurile comune sau la data încheierii tranzacţiei prin care soţii convin asupra partajului bunurilor comune.

A.

B.

C.

BRăspuns:13 Modificarea m ăsurilor cu privire la drepturile şi îndatoririle p ărin ţilor divor ţaţi faţă de copiii lor minori

se poate dispune, de c ătre instan ţa de tutel ă, conform normelor noului Cod civil:

doar dacă măsurile au fost stabilite după intrarea în vigoare a noului Cod Civil;

şi la cererea procurorului;

doar dacă, după 1 octombrie 2011, modificarea unei astfel de măsuri se solicită în calea de atac exercitată împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat în fond divorţul părinţilor.

A.

B.

C.

BRăspuns:14 Părintele care nu are exerci ţiul autorit ăţii p ărinte şti cu privire la copilul s ău:

are dreptul de a primi din partea unităţii şcolare informaţii despre rezultatele obţinute la învăţătură de copil;

nu mai are dreptul să-şi exprime consimţământul la adopţia copilului;

nu poate avea niciun fel de legături personale cu copilul.

A.

B.

C.

ARăspuns:15 Decăderea din exerci ţiul drepturilor p ărinte şti:

scuteşte părintele de obligaţia de a da întreţinere copilului;

se soluţionează fără participarea procurorului;

se poate dispune numai cu privire la anumite drepturi părinteşti, dacă, în acest fel, nu sunt primejduite creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor.

A.

B.

C.

CRăspuns:



16 Adop ţia poate avea loc:

numai până la împlinirea vârstei de 14 ani de către persoana ce se solicită a fi adoptată;

numai până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către persoana ce se solicită a fi adoptată;

după ce persoana ce se solicită a fi adoptată a devenit majoră, dacă adoptatorul a crescut-o în timpul minorităţii sale.

A.

B.

C.

CRăspuns:17 Este permis ă adop ţia simultan ă sau succesiv ă de către dou ă persoane:

dacă adoptatorii sunt soţ şi soţie;

dacă este în interesul superior al copilului;

dacă adoptatorii sunt persoane de acelaşi sex.

A.

B.

C.

ARăspuns:18 Încetarea adop ţiei produce efecte cu privire la prestarea între ţinerii:

atât pentru trecut, cât şi pentru viitor, deoarece întreţinerea se restituie;

pentru trecut, deoarece întreţinerea pentru viitor se acordă în continuare dacă există nevoi ale celui care a avut statut de adoptat;

pentru viitor, deoarece nu se mai prestează întreţinere.

A.

B.

C.

CRăspuns:19 Latura personal ă a autorit ăţii p ărinte şti vizeaz ă:

dreptul părinţilor de a alege dacă este necesară sau nu frecventarea de către copil a cursurilor şcolare;

dreptul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani de a sesiza instanţa de tutelă pentru schimbarea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale;

dreptul părinţilor de a cere copilului care a împlinit vârsta de 14 ani să urmeze pregătirea şcolară şi profesională pe care o doresc aceştia.

A.

B.

C.

BRăspuns:20 Dacă divor ţul este pronun ţat din culpa exclusiv ă a pârâtului, acesta :

nu poate beneficia sub nicio formă de întreţinere de la celălalt soţ;

poate fi obligat să plătească o prestaţie compensatorie în favoarea celuilalt soţ pe un termen care nu poate fi mai lung de 20 de ani;

pierde drepturile pe care legea sau convenţiile încheiate anterior cu terţii le atribuie acestuia.

A.

B.

C.

CRăspuns:


Drept procesual civil - Proba teoretica - Parchet d e pe lâng ă Curte de Apel Grila nr.1Dreptul familiei

21 Dreptul de dispozi ţie al p ărţilor:

presupune, printre altele, dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa justiţiei prin sesizarea instanţei cu o cerere de chemare în judecată;

are caracter absolut;

nu este limitat în ipoteza în care instanţa introduce forţat în cauză, din oficiu, alte persoane, în condiţiile art. 78-79 din Codul de procedură civilă.

A.

B.

C.

ARăspuns:22 În cadrul no ţiunii de ac ţiune civil ă, se pot include:

numai cererile principale şi apărările de fond;

apărările pârâtului privind faptul operării compensaţiei legale totale anterior introducerii acţiunii;

numai cererile în justiţie, cu excluderea apărărilor de fond sau procedurale.

A.

B.

C.

BRăspuns:23 Cu referire la capacitatea procesual ă de folosin ţă:

copilului i se recunosc drepturile procesuale din momentul concepţiunii numai dacă se naşte viu;

pot sta în judecată, atât în calitate de reclamant, cât şi de pârât, asociaţiile fără personalitate juridică numai dacă sunt constituie potrivit legii;

cererea formulată de o persoană juridică lipsită de capacitate procesuală de folosinţă va fi respinsă ca neîntemeiată.

A.

B.

C.

BRăspuns:24 Cererea de str ămutare întemeiat ă pe motive de siguran ţă public ă:

este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va putea să solicite dosarul cauzei instanţei de la care se cere strămutarea;

este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizarea sa putând fi făcută de către partea interesată, în orice fază a procesului;

se soluţionează prin hotărâre care nu este supusă vreunei căi de atac ordinare sau extraordinare.

A.

B.

C.

ARăspuns:25 Cererea de interven ţie voluntar ă principal ă:

se poate face şi în apel, dacă părţile atrase în calea de atac convin în acest sens, chiar şi tacit;

se va formula întotdeauna în formă scrisă;

nu este inadmisibilă dacă se fomulează în legătură cu soluţionarea unui conflict de competenţă.

A.

B.

C.

BRăspuns:26 Termenul de apel pentru procuror curge:

de la pronunţarea hotărârii, în toate cazurile când a participat la judecarea pricinii;

de la comunicarea hotărârii, în toate cazurile când aceasta este supusă comunicării către părţi;

de la comunicarea hotărârii, cu excepţia cazului când procurorul nu a participat la judecarea cauzei.

A.

B.

C.

CRăspuns:27 Dacă prin aceea şi hot ărâre au fost solu ţionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care

unele sunt supuse apelului, iar altele recursului:

hotărârea în întregul ei este supusă apelului, termenul de exercitare fiind de 30 de zile;

hotărârea în întregul ei este supusă căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală;

termenul de apel va fi cel prevăzut prin legi speciale, dacă este cazul.

A.

B.

C.

ARăspuns:



28 Dacă în cuprinsul hot ărârii atacate este inserat ă o men ţiune inexact ă cu privire la calea de atac deschis ă contra acesteia, iar partea interesat ă exercit ă acea cale de atac:

instanţa învestită cu soluţionarea căii de atac o poate respinge ca inadmisibilă, caz în care hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, la cerere, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată;

instanţa învestită cu soluţionarea căii de atac poate dispune recalificarea acesteia;

instanţa învestită cu soluţionarea căii de atac o va respinge, în toate cazurile, ca inadmisibilă, întrucât partea are obligaţia să exercite numai calea de atac prevăzută de lege, fiind fără relevanţă juridică menţiunea inexactă inserată în dispozitivul hotărârii judecătoreşti atacate.

A.

B.

C.

BRăspuns:29 Măsura disjungerii nu poate fi dispus ă:

dacă judecarea cererii de intervenţie voluntară principală ar fi întârziată de cererea principală;

dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenţie voluntară principală;

în privinţa cererii de intervenţie voluntară accesorie, cu excepţia cazului în care judecarea sa întârzie soluţionarea cererii principale.

A.

B.

C.

ARăspuns:30 Aplicând sanc ţiunile înc ălcării condi ţiilor de execitare a ac ţiunii civile:

instanţa va anula cererea de chemare în judecată promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, dar numai dacă taxa judiciară de timbru a fost achitată;

instanţa va respinge, în toate cazurile, ca lipsită de interes calea de atac promovată de partea împotriva căreia au fost respinse integral pretenţiile formulate în primă instanţă;

instanţa va putea aplica o amendă judiciară pentru formularea unor cereri repetate de recuzare, cu nerespectarea motivelor prevăzute de lege.

A.

B.

C.

CRăspuns:31 Pârâtul va fi scos din proces:

numai în ipoteza admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale;

atunci când pârâtul, ulterior formulării cererii de intervenţie în condiţiile art. 68-70 din Codul de procedură civilă, recunoaşte datoria bănească pentru care a fost chemat în judecată şi declară că vrea să o execute până la închiderea dezbaterilor inclusiv în recurs;

atunci când pârâtul a cărui evacuare din imobil se solicită, după admiterea în principiu a cererii de intervenţie în condiţiile art. 68-70 din Codul de proceduă civilă, declară că va preda imobilul celui al cărui drept de folosinţă va fi stabilit prin hotărâre judecătorească, imobilul urmând a fi sechestrat judiciar.

A.

B.

C.

CRăspuns:32 Principiul contradictorialit ăţii:

impune, printre altele, ca înscrisurile depuse de părţi la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor, să nu fie luate în seamă de instanţă la pronunţarea soluţiei;

nu presupune în mod necesar punerea în discuţia părţilor a concludenţei obiectivelor unei expertize propuse spre administrare, într-un proces ce se judecă cu citarea părţilor;

se aplică inclusiv în etapa deliberării şi a pronunţării hotărârii judecătoreşti în privinţa unui incident procedural.

A.

B.

C.

ARăspuns:33 Introducerea for ţată în cauz ă, din oficiu, a altor persoane:

poate fi dispusă într-un proces în cadrul căruia nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană;

se va dispune în caz de coparticipare procesuală obligatorie, în procedură contencioasă, chiar dacă părţile se opun;

nu poate opera dacă, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, iar judecătorul pune în discuţia părţilor această chestiune, doar pârâtul este de acord cu introducerea terţului în proces.

A.

B.

C.

ARăspuns:



34 Cererea de chemare în judecat ă:

se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, la data sesizării acesteia, dacă legea nu prevede altfel;

se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază reclamantul, însă numai în ipoteza în care domiciliul sau sediului pârâtului este necunoscut;

formulată împotriva mai multor debitori principali şi debitori obligaţi accesoriu se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia.

A.

B.

C.

ARăspuns:35 Pentru motivul de revizuire privitor la existen ţa hot ărârilor definitive potrivnice, sunt supuse

revizuirii:

numai hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul;

chiar şi hotărârile care nu evocă fondul;

numai hotărârile instanţelor de recurs.

A.

B.

C.

BRăspuns:36 În cadrul procesului civil, procurorul:

poate participa şi pune concluzii, în oricare fază a acestuia, chiar şi atunci când legea nu prevede expres;

are dreptul să exercite calea de atac prevăzută împotriva hotărârilor pronunţate în favoarea persoanelor puse sub curatelă, chiar şi atunci când nu a participat la judecată;

are dreptul să ceară punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti, în toate cazurile.

A.

B.

C.

ARăspuns:37 Constituie excep ţie procesual ă de ordine public ă:

excepţia necompetenţei teritoriale în ipoteza cererii în evacuarea unui imobil;

excepţia necompetenţei teritoriale în ipoteza cererii în declararea nulităţii absolute a unui contract;

excepţia necompetenţei teritoriale în ipoteza cererii formulate de un moştenitor împotriva altui moştenitor de predare a unui bun succesoral.

A.

B.

C.

CRăspuns:38 Sesizat ă fiind cu solu ţionarea excep ţiei de neconstitu ţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (4) şi ale

art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiin ţarea, organizarea şi func ţionarea asocia ţiilor de proprietari, Curtea Constitu ţional ă:

a admis excepţia astfel cum a fost formulată;

a admis numai excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 230/2007, apreciind că acestea aduc atingere dreptului persoanelor interesate de a accede efectiv la justiţie;

a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (4) din Legea nr. 230/2007, apreciind că acest text de lege, care reglementează procedura ce trebuie urmată pentru adoptarea hotărârilor în adunarea generală a asociaţiei de proprietari, restrânge dreptul la apărare al proprietarilor care nu au avut cunoştinţă de adunarea generală şi nici posibilitatea de a participa la dezbateri.

A.

B.

C.

BRăspuns:39 În jurispruden ţa Înaltei Cur ţi de Casa ţie şi Justi ţie s-a re ţinut c ă:

dacă, după prorogarea de competenţă, cererea de chemare în garanţie este disjunsă, instanţa nu va declina competenţa de soluţionare a acesteia în favoarea instanţei care în mod normal ar fi fost competentă să judece această cerere dacă ar fi fost formulată pe cale principală, chiar dacă cererea principală a fost soluţionată între timp;

dacă, după prorogarea de competenţă, cererea de chemare în garanţie este disjunsă, instanţa este în drept să-şi decline competenţa de soluţionare a acesteia în favoarea instanţei care în mod normal ar fi fost competentă să judece această cerere, dacă ar fi fost formulată pe cale principală;

nu operează prorogarea de competenţă în privinţa cererii de chemare în garanţie, dacă aceasta ar fi de competenţa unei alte instanţe decât cea învestită cu soluţionarea cererii principale.

A.

B.

C.

ARăspuns:



40 Nulitatea nu este condi ţionat ă de existen ţa unei v ătămări procesuale în cazul:

în care din alcătuirea instanţei nu a făcut parte procurorul, deşi participarea sa la judecată era obligatorie potrivit legii;

nulităţii relative, în toate cazurile;

în care citaţia nu cuprinde menţiunea datei emiterii sale.

A.

B.

C.

ARăspuns:


Jurisp CEDO-aspecte civile - Proba teoretica - CA+P CA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.1Dreptul familiei

41 Conform jurispruden ţei CEDO:

pentru a fi contrară art. 14 din Convenţie, discriminarea trebuie să se bazeze pe unul dintre criteriile enumerate limitativ în acest articol;

jurisprudenţa contradictorie nu poate, în nicio circumstanţă, da naştere unei discriminări în sensul art. 14 din Convenţie;

o discriminare constă în a trata în mod diferit, cu excepţia justificării obiective şi raţionale, persoane aflate în situaţii comparabile.

A.

B.

C.

CRăspuns:42 Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conven ţie:

statul are dreptul de a expropria bunuri – inclusiv orice drepturi la despăgubire consfinţite de lege - şi de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor, prin mijloace legislative;

un drept la compensaţie integrală este garantat, în orice circumstanţe, o compensare numai parţială făcând privarea de proprietate nelegitimă, în toate cazurile;

neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti ce recunoaşte un drept la despăgubire, dacă suma nu a fost stabilită, nu constituie, în nicio împrejurare, o ingerinţă în dreptul de proprietate.

A.

B.

C.

ARăspuns:43 Conform jurispruden ţei CEDO:

art. 6 în latura sa civilă se aplică tuturor procedurilor contravenţionale judecate, potrivit dreptului intern, în baza Codului de procedură civilă, întrucât gradul de pericol al faptei nu atinge nivelul de gravitate al infracţiunii;

nici litera nici spiritul art. 6 din Convenţie nu împiedică o persoană să renunţe de bunăvoie la garanţiile care sunt consacrate în acesta în mod expres sau tacit, însă această renunţare trebuie să fie neechivocă şi să nu fie contrară niciunui interes public important;

art. 6 nu impune judecătorului naţional să ofere un răspuns specific şi explicit la mijloacele de probă decisive pentru soluţionarea procedurii.

A.

B.

C.

BRăspuns:44 Conform jurispruden ţei CEDO:

obligaţia pozitivă care decurge din art. 8 din Convenţie, de a adopta măsuri pentru respectarea vieţii private, trebuie să se aplice în cazul în care afirmaţiile susceptibile să afecteze reputaţia unei persoane depăşesc limita criticilor acceptabile din perspectiva art. 10 din Convenţie;

limita între obligaţiile pozitive şi negative ale statului în raport cu art. 8 se pretează unei definiţii precise;

atunci când Curtea analizează respectarea dreptului la viaţă privată, nu se poate orienta spre o examinare minuţioasă a unor comunicate de presă referitoare la viaţa privată şi reputaţia unei persoane, întrucât aprecierea probelor revine judecătorului naţional.

A.

B.

C.

ARăspuns:45 Conform jurispruden ţei CEDO,

dreptul de acces la o instanţă nu implică şi speranţa legitimă că decizia instanţei va fi pusă în executare silită, întrucât executarea silită are relevanţă numai la calculul termenului rezonabil;

limitările dreptului de acces la justiţie sunt conforme cu art. 6 numai în cazul în care acestea au un scop legitim şi în cazul în care există un raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit;

dreptul de acces la justiţie nu este absolut, întrucât poate permite restricţii admise implicit, fiind, prin chiar natura sa, reglementat de către stat, însă condiţiile impuse de stat pentru acces la justiţie nu pot fi supuse controlului instanţei europene.

A.

B.

C.

BRăspuns:


Jurisp CJUE-aspecte civile - Proba teoretica - CA+P CA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.1Dreptul familiei

46 Potrivit jurispruden ţei CJUE, o cerere pentru pronun ţarea unei hot ărâri preliminare în interpretare, conform art. 267 TFUE, va fi declarat ă inadmisibil ă:

atunci când instanţa naţională care solicită pronunţarea hotărârii preliminare a ridicat din oficiu problema de interpretare a dreptului Uniunii Europene, iar părţile s-au opus sesizării CJUE;

atunci când interpretarea dreptului Uniunii Europene solicitată de instanţa naţională nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul acţiunii principale;

atunci când instanţa naţională care solicită pronunţarea hotărârii preliminare a cenzurat, în prealabil, întrebările formulate de părţi.

A.

B.

C.

BRăspuns:47 Potrivit jurispruden ţei CJUE, printre condi ţiile în care un stat membru este obligat s ă repare

prejudiciul cauzat unei persoane particulare, prin încălcarea dreptului Uniunii Europene care îi este imputabil ă, atunci când înc ălcarea în cauz ă decurge dintr-o hot ărâre a unei instan ţe de ultim grad de jurisdic ţie, se num ără:

condiţia ca încălcarea să fie suficient de gravă;

condiţia ca, pentru încălcarea respectivă, judecătorii care au produs-o să fi fost sancţionaţi anterior;

condiţia ca încălcarea să se fi produs în mai multe cauze similare.

A.

B.

C.

ARăspuns:48 Potrivit jurispruden ţei CJUE, dispozi ţiile art. 1 şi art. 2 alin.(1) şi alin.(2) lit.a) din Directiva 2000/78 a

Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalit ăţii de tratament în ceea ce prive şte încadrarea în munc ă şi ocuparea for ţei de munc ă, trebuie interpretate în sensul c ă:

interzicerea discriminării directe este limitată la persoanele care au ele însele un handicap;

interzicerea discriminării directe este limitată la persoanele care au un handicap locomotor;

interzicerea discriminării directe nu este limitată la persoanele care au ele însele un handicap.

A.

B.

C.

CRăspuns:49 Articolul 183 din Directiva 2006/112/CE a Consili ului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun a l

taxei pe valoarea ad ăugat ă trebuie interpretat în sensul c ă se opune ca o persoan ă impozabil ă care a solicitat rambursarea excedentului de tax ă pe valoarea ad ăugat ă achitat ă în amonte din taxa pe valoarea ad ăugat ă pe care o datoreaz ă să nu poat ă ob ţine din partea administra ţiei fiscale a unui stat membru dobânzi de întârziere aferente ramburs ării efectuate tardiv de aceast ă administra ţie pentru o perioad ă în care erau în vigoare acte administrative care e xcludeau rambursarea şi care au fost anulate ulterior printr-o decizie judec ătoreasc ă, potrivit hot ărârii CJUE din cauza:

BCR Leasing IFN;

Gran Via Moineşti;

Rafinăria Steaua Română.

A.

B.

C.

CRăspuns:50 Potrivit jurispruden ţei CJUE, articolul 4 alin.(2) din Directiva 93/13/C EE a Consiliului din 5 aprilie 1993

privind clauzele abuzive în contractele încheiate c u consumatorii trebuie interpretat în sensul c ă termenii "obiectul principal al contractului":

acoperă întotdeauna o clauză cuprinsă într-un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, în temeiul căreia pentru calcularea ratelor împrumutului se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute;

nu acoperă o clauză cuprinsă într-un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, în temeiul căreia pentru calcularea ratelor împrumutului se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute decât în cazul în care se constată că respectiva clauză stabileşte o prestaţie esenţială a acestui contract care, ca atare, îl caracterizează;

nu acoperă niciodată o clauză cuprinsă într-un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, în temeiul căreia pentru calcularea ratelor împrumutului se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute.

A.

B.

C.

BRăspuns:


dreptul familiei-p. curte de apel-proba teoretica-grila nr. 1

Documents