ELIZA ENE-CORBEANU

Yiagala Curte

suFLETr nArAcITE.JURNALUL UNOR CRIMINALI

I

tfid

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

ENE.CORBEANV,ELIZAViafa la curte : suflete riticite : jurnalul unor criminali /

Eliza Ene-Corbeanu. - Bucuregti: RAO Distribufie' 2019

ISBN 978-606-006-236-3

821.135.1

34

RAO Distribufie

Str. Birgiului nr. 9-11, sector I' Bucureqti, Rominia

www.raobooks.comwww.rao.ro

ELIZA ENE-CORBEANUViafa la Curte

Suflete rdtdcite. Iurnalul unor crirninali

Toate drePturile rezervate

@ RAO Distribulie' 2019

Pentru Prezenta edilie

2019

ISBN 978-606-006-236-3

Cuvdnt-inainte

Sub roba talentului

Degi este foarte tiniri gi mai are multe de spus societifii roml-ne$ti, permitefi-mi si constat ci doamna avocat Eliza Ene-Corbeanu

s-a nescut sub o stea norocoase. Se Pare, de fapt e cert, ci Eliza a avut

parte la botez nu doar de ursitoare cu studii in Drept, ci de una spe-

cializatd in talent literar. Altfel nu se explici modul in care sipti-r ir

mdni de siptimini igi risipegte furiile, nelinigtile, compasiunile inunul dintre cele mai citite editoriale ale Evenimentului zilei.

La lansarea primului volum din Viala la Curte, am indriznitsi-mi arog un pic din paternitatea acestui proiect editorial. Mirel()urea a incurajat-o si scrie, Dan Andronic a publicat-o, iar eu i-am

facilitat intilnirea cu unul dintre cele mai mari grupuri editoriale

din Rominia, daci nu cumva primul, RAO. Deci, daci Mirel ar fiun fel de tati, Dan, unchi, mie nu-mi mai rimAne decAt rolul de

rnitugi, una de-a doua. Lisind gluma la o parte, prefala din primulvolum a domnului Alex $tefbnescu demonstreazd c|n:u m-am inqe-

lat in privinf aElizei. Are talent cu carul si nu o spun eu, ci cel mai

nrare critic literar in viafi, autorul fundamentalei opere Istoria lite-

raturii romdne contemporane (1941-2000), care, aidoma mie, nu a

clutat artificii juridice, spefe, hachile avocd{egti, ci talent... Suflet

rreimprigtiat, ciagezat cuminte, sub forml de cerneali, spre nemu-

rirea bibliotecilor, mereu hapsdne gi neindestulate de culturi.Prefelele lungi sunt plicticoase gi pot cidea in desuetudine prin

tloui moduri. Ori este prea laudativi, aproape hagiografici, ori este

ELIZA ENE-CORBEANU

desfiinlatoare pentru simplul motiv ci nu s-a referit qi la prefalator

care, muqcat de ispita orgolit'loi, e rd'zbunltor 9i profetic' Eu nu fac

nici una, nici alta. Eu constat cltEliza e talentati' $i ci textele ei

merit[ citite. certifi c clateun suflet mare 9i o penifi ecologisti' Nu

distruge pentru celulozd' pidurile patriei' Ai insi griji' Eliza' ispita

scrirului e demonici' iar ambiliile copleqitoare' diabolice' Sl nu te

pierzi in pidurea, in codrul falsei vanitlfi' RimAi aceeagi! Talent ai'

slavi Domnului! Bafti!

Lect. univ. dr. Florian BICHIR

Cercetitor qtiinfific al Academiei Romine'

Centrul de Istorie qi Civilizalie Europeani Iaqi

lrina, suflet riticit

A intrat lavorbitor tirAndu-gi picioarele, ca 9i cum lanfuri grele ar

li impiedicat-o si pigeasci. Avea pirul strins cu un elastic din ila cu

care leagi bitranele legitura de pitrunjel. Vedeam in ea un amestec

ciudat de silbiticie qi inocenfi, care te impingea si fi afli povestea'

Irina avea 20 de ani, dar pufina ei viafi concentrase suferinfa

rrnui intreg univers. Un copil cu trup de femeie, o femeie cu suflet

rlc copil, asta era ea. Privea stingheri, frecdndu-gi miinile de emo-

[ic sau, pur gi simplu, pentru ci nu gtia ce si faci cu ele.

Era frumoasl, dar acum gtiu ci ar fi dat orice ca si evadeze din

lrupul ista care ii adusese numai nenorociri'* Buni ziua, domnule avocat. Vi mu\umesc ci afi venit si mi

vt'tlcli. M-am gi mirat cdnd m-au anuntat c[ mi-a venit avocatul,

pentru ci eu n-am bani de aga ceva'

- Am fost desemnat avocat din oficiu, i-a rlspuns sec 9i proto-

t ollr birbatul. Mi plitegte statul.

V<rrbele lui sunaseri atit de tiios, de parcd ar fi fost trimisul lui

l)rrrnnezeu pe plmant, si-i mdntuie pe picatogii cei netrebnici.

.,Si eu ce trebuie si fac? a intrebat lrina.

Sd-mi semnafi aceste documente.

Asta-i tot?

l)4. Am inleles ci ali recunoscut fapta, deci vom merge pe o

I rrtl ividualizare a pedePsei.

8 ELIZA, ENE-CORBEANU

-Peoce?- Asta e problema mea. Sunt chestiuni prea tehnice ca si le pri-

cepefi. O si vorbesc cu mama dumneavoastri ca si imi aduci niqte

caracterizbri de la vecini, prieteni'

- Eu n-am mame, nici asta nu Etili? Sau nu v-a spus domnul

procuror?Irina era dezamdgitl. Avocatul ista nu era ca aceia pe care 1l

vizuse ea prin filme. Genul care face orice ca s6 iEi scoati clien-

tul nevinovat.

- Totugi, nu vre{i si gtifi cum s-a intAmplat? Poate mi rilzgdn-

desc Ei nu mai recunosc' Vreau si mi asculte 9i pe mine cineva'

- Nu qtiu la ce m-ar ajuta si vi ascult' Domnul procuror m-a

chemat pentru o recunoaqtere. N-am timp s[ ascult poveqti' ciL mai

am gi alli inculpafi care mi aqteapti'

- Atunci refuz si imi fifi avocat' Am voie?

- Cum dori{i, e dreptul dumneavoastri'

- O zibuni, domnule avocat din oficiu' Sper si nu ne mai intil-

nim niciodati.

$i, uite aga, se duc naibii drepturile inculpa!ilor' oricit de funda-

mentale ar fi ele. Irina a devenit un personaj de rechizitoriu' iar viafa

ei a fost capturati intre copertele unui stufos dosar penal' Nimeni

n-o invilase ce si spuni, cum qi cit si vorbeasci' fusese singuri

impotriva tuturor.Ce-i drept, procurorul ii diduse un alt avocat din oficiu' la fel

de interesat de cauzhca 9i primul' Totul se rezuma la un formalism

lipsit de substanli, in care avocatul il asista pe actzat fbri si qtie

cire sunt acuzafiile, dupi care semna, fbri si citeasci' declara{ii'

procese-verbale de aducere la cunoqtinli 9i, in general' cam tot ce i

se punea sub nas.

Irina era acuzat| de omor deosebit de grav qi stitea arestati

preventiv de mai bine de un an' N-o vizitase nimeni in timpul ista'

.a parirrli n-avea, bunica era qi ea moartl, iar sori-sa zicea in comi

intr-un pat de sPital.

Viala la Curte 9

lncepuse si se obignuiasci cu traiul dupd gratii, ci altfel n-avea

lncotro. indurase ea pedepse mult mai rele decAt asta. igi primea

zilnic coaja de pAine qi bruma de mdncare, mullumind bunului

I)umnezeu ci la pugcirie n-avea cine s6-i rupi oasele'

Colegele de celuli se cam temeau de ea - mai toate erau fie con-

tlflmnate, fre acuzate de fapte lipsite de violenfi. Femei de casi, ce

nu striviserl mai mult de un g6ndac de bucitirie in viafa lor, tremu-

ruu la gAndul ci printre ele se afli o criminali. in general, in pugci-

ric oamenii se diferenfiazi precum infrac{iunile din codul penal.

Aia cu fapte grave sunt ocol'ifi, dar temufi. Nu-i de colo si ftiacuzat

rle umor deosebit de grav. Cu atdt mai mult pentru o femeie'

Dar Irina mai avea o calitate care ii atrisese dispreful celorlalte

ll'mei - fusese prostituati de lux.

- $i curvi, gi criminali, asta e prea de tot'

- Pii daci nu le ajunge munca cinstiti, e mai ugor si dai din

lirnd.

- Ce {i-ar mai fi plicut Ei fie si ai un fund din care si dai, hai,

rrrni taci!

- Ce vorbegti tu de munci cinstiti, Vasilico? Tu, cu delapidarea

lu cle doui milioane, egti cinstea intruchipati, nu?

- Auzi, eu mlcar am fbcut-o cu capul, nu cu altceva.

- Acum, fiecare cu ce are mai de pref. Ia mai lisafi fata in pace,

cil rru v-a fbcut nimic!(lea care ii luase apdrarea Irinei era o fostijudecltoare,acuzat1

rle lapte de corupfie. Curiozitatea profesionali o indemna si se apro-

Pie cle lrina. Fata asta ascundea o poveste interesanta. fudecitoarea a

Inr:ercat si intre in vorb5:

- Cefi ani ai, Irina?

- l)e unde gtii cum mi cheami? \.- Aici, toati lumea se cunoaqte cu toatl lumea. Sunt siguri ci 9i

lu qtii numele meu.* Nu te cunosc. Lumea vorbegte ci ai luat qpagi pentru dosare.

Nu-nri pasi. Oricum, toati justifia e corupti.

10 ELIZA ENE.CORBEANU

- $i despre tine vorbeqte lumea ci eqti o curvi 9i o criminali'

Dar eu nu ml gribesc si judec'

- P[i, uite c[ eu chiar sunt qi curvi, 9i criminall'

- Egti prea aspri cu tine. Daci' vreodatl simfi nevoia si vorbeqti

cu cineva, sunt aici.

- Daci gi judecitorul care o si mi judece e corupt ca tine?

sinceritatea intrebirii era riscolitoare. ce si-i rispundi?

Copila asta avea tot dreptul si se indoiasci' Realiza ci orice ar fi

spus nu i-ar fi redat lrinei increderea'

- Nu tofi judecltorii sunt corupfi, vei vedea' O si ai parte de un

proces corect.

- Tu nu qtii pe cine am omorit' Oamenii iia sunt rizbunitori 9i

au foarte mu\i bani. Aproape ci mi-au omorit sora'

|udecitoarea s-a ridicat si plece' Irina a prins-o de mini fbri sd

spuni nimic gi frri si o priveasci. Au stat aqa minute in gir' ca doui

statui de ceari ce par vii dar se topesc la prima atingere' in sfhrqit'

cineva voia si o asculte.

- Vrei o figari?- Nu fumez, Irina.

S-auagezatunalingicealalti,punindu-gigindurileinordine'-PlrinfiimeiaumuritcAndaveaml0ani'Ne-acrescutbunica'

aEa cum s-a priceput 9i ea. E greu la fari cu doui fete pe cap' Cu toate

astea, ea s-a chinuit gi ne-a {inut pe amindoui la qcoali' Muncea de

dimineala pini seara ca s[ ne cumpere mincare 9i haine' Sori-mea

a fost uncopil tare bolnivicios. Noroc ci aveam un vecin' doctor la

Buziu, gi ne aducea medicamente'

Acum vreo patru ani a venit la bunica o femeie din sat 9i i-a

spus ci biiatul ei gi-a ftcut firm6 de recrutare pentru Spania'

- Ce-i aia recrutare? a intrebat bunica'

- Adici le gisegte loc de munce, babo' N-o trimili pe'Irina ca sa

te mai ajute cu banii?

- Ba n-o trimit' Irina mea se face doctorifi la Iaqi'

Femeia a rAs de gdndurile bunicii 9i m-a abordat direct:

Viala la Curte l l

- Aazi,Irino, cdt o mai chinuifi pe a bitrini? N-a muncit des-

ttrl pentru voi?

- $i eu ce si-i fac, tanti Elena? Ci nu mi lasd sd mi angajez, zice

nrl tcrmin gcoala, si mi fac doctorifd.

- Nu-i de tine asta, egti prea frumoasi gi prea degteapti ca si*rf ungi intr-un spital. Nu wei tu si mergi in Spania si lucrezi?

- $i cu sor6-mea ce fac?

- li trim4i bani gi, cAnd te pui pe picioare, o iei gi pe ea.

- Nu pot, ci asta chiar vrea si invefe si se faci doctorifi.

- Atunci, o lagi in pace. i1i vezi deviala ta gi le trimifi bani.

- $i cAfi bani, tanti Elena?

- La inceput, cam doui-trei mii de euro. Pe urmi vezi gi tu..- Da'nu gtiu limba.

- Nici nu-{i trebuie

$i, uite asa, m-am trezit in Spania. Am lisat-o pe bunica inlrrcrimi. Sori-mea, supdratd gi ea, imi tot citea de pe internet despre

,rltc f'ete care au ajuns prostituatele Europei. in microbuzul cu care

rrrrr lrlecat, mai erau zece fete de prin toati Moldova, dar niciunatllrrtre ele nu gtia ce vom face odati ajunse in Spania. Era prima datit i\ntl iegeam din lari gi am stat cu fala lipiti de geam, minu-t t{lrtclu-m5, de toate frumusefile.

(lAnd am ajuns, ne-am cazatla un motel de la marginea unuirrrrrqi. Pentru mine arita extraordinar, dar alte fete ziceat ci era o

rrrizerie. Am cdzat frinte de oboseali. in toiul nopfii, am simfito rrrfind care imi apisa gura qi o respirafie urAt mirositoare ce

rrr ir trezit.llund, frumoaso!

Atit am auzit, dupi care am intrat in panic6. Eram singurlIrrlr tur pat, iar un birbat incerca si mi dezbrace. Am inceput s[

lllr, rlr()ment in care m-a lovit. Am leginat citeva clipe. CAnd mi-am

rcvurit, in jurul meu se aflau patru birbafi care rAdeau 9i mi pri-velrr. Am simlit ci nu mai am haine gi am vrut si md acopir.

lllr'bntul care mi lovise m-a oprit.

T2 ELTZA ENE-CORBEANU

- Egti virgind? m-aintrebat unul dintre ei'

In momentul ila a intrat tanti Elena:

- Ce plangi ca proasta? Desfr-1i picioarele alea, ci oamenii igtia

n-au plitit ca s6 se uite la tine.

- Tanti Elena, ce se intdmpli? Ce vor de la mine?

- Nu mai face pe mironosifa, ci gtii foarte bine' Parci ar fi

prima dati!

- Dar mi-afi promis altceva. Eu n-am ficut asta in viafa mea'

- Te pomenegti ci eqti fatl mare 9i a dat norocul peste mine!

Mlrim preful, asta facem.

Femeia s-a tirguit cu cei patru spanioli, dar la vremea aia nu

pricepeam ce vorbesc. Cert e ci virginitatea mea a imbogifit-o pe

tanti Elena, iar cei patru proxeneli au hotirdt si mi cumpere'

Cu sufletul strins de frici, mi uitam spre fereastri cu gindul si

strig dupi ajutor. M-am repezit flri si mi gindesc 9i am reugit

sn ieschid geamul gi si mi arunc in gol' Numai ci unul dintre cei

patru spani,oli mi-a ghicit gindurile 9i m-a prins de picior' alun-

gindu-mi moartea salvatoare.

- Trebuie si-i dim o lecfie curvei' Ce daci e virgini' nu putem

si ne bucurirn Ei noi un Pic?

Au tras la sorfi care si fie norocosul 9i a cigtigat cel care mi

lovise. Avea o infbligare inspiimintitoare 9i o for{d care te paraliza'

Mi-a sfaqiat hainele gi m-a trintit pe jos. in cidere mi-am fracturat

clavicula dreapti, iar osul aproape ci mi-a stripuns carnea' Urlam

de durere. celeii din jurul meu se distrau. Au inghilit fiecare cate o

pastild gi s-au incurajat unul pe celilalt' M-au stors ca pe o viti qi

m-au despicat ca pe un animal. Nu mai simfeam nimic' Leginam

periodic. Mi-era doar sete. $i scArbi, o mare scArbi'

Irina s-a oprit din povestit. A fbcut o paazl lungl 9i parci i

avzeavbiteile inimii cind retriia momentele de inceput' |udecl-

toarea o privea cu mili 9i uimire. Oare cAti suferinli o fi adunat

sufletul lsta chinuit de copil cu trup de femeie? Ar fi vrut s[ o min-

gAie, s-o imbri;iqeze cu mAini pirinteqti, dar ceva o oprea'

Via{a la Curte 13

- Sirmani fati, abia ai crescut ci te-ai qi ofilit. Dumnezeu si teajute si treci peste toate.

- Dumnezeu nu le ajutd pe curve.

- Nu mai vorbi aga, il manii.

- Pulin imi pas6. Unde era el cdnd i-am cerut ajutorul? Nu i-apisat nici de lacrimile, nici de luminirile mele. Dreptatea mi-amlhcut-o singuri.

- E ora mesei, Irina, sd mergem. Promite-mi ci mai stim de vorbi.S-au despir{it fbri nicio promisiune. in captivitate, totul e provi-

zoriu. Peste citeva zile, judecitoarea a fost pusi in libertate. A ple-r.:at ftri sd-gi ia la revedere de la lrina.

Dar timpul are talentul de a gterge amintiri gi, in scurtd vreme,judecdtoarea a uitat pAnn qi chipul celei care atit de mult o impresio-nase. in plus, propriile probleme ii micinau minfile gi ii ameninfau

litrertatea. intr-o zi,s-a intAlnit cu o fosti colegi de celuli. impirfeauircelagi complet de judecati, aga cum impirfiseri cei trei metripitrafi de gratii. Sentimentul de deznidejde era acelagi.

- Mi-a respins toate probele. Sunt ca gi condamnati, se viitajudecdtoarea.

- Nu erai tu aia increzitoare in justifie? Mai qtii cum incercai sirrc convingi pe toate?

- Auzi, de Irina ai mai auzit ceva?. E tot arestatd?

- Cand mi-au dat mie drumul, tocmai o anunfaseri ci i-a muritsora. Dar n-au l6sat-o si meargi si o vadi.

- Dumnezeule, gi-a pierdut gi sora! Fata asta chiar e blestemati!'lir Etii ceva despre viala ei? De ce a fost arestatd?

- Doar ce vorbea lumea. Ci a fost prostituati si a omorit, de

lirpt, a micelirit doi birbafi. Cici drept rdzbunare pentru sori-sa.Sincer, mi-era cam frici de ea.

- A incercat si imi povesteasci intr-o zi cAte ceva. A fost infio-rltor. Mi-ag dori mult sd o revdd.

Vestea ci sora ei murise cizuse peste Irina ca o boald grea.

Itc{'uza si mai mindnce sau si vorbeasci.. Arestul preventiv i se

14 ELTZA ENE-CORBEANU

prelungea nefiresc de mult, ca o prevestire a pedepsei ce o aqtepta'

Treia de la o prelungire la alta' De fapt, e mult spus ci tr6ia - respira'

clipea, se miqca cu gesturi striine 9i mecanice' ca o amintire a omu-

lui care odati triise in ea.

Degi avocatul din oficiu o sfbtuise si recunoasci faptele' Irina

se incipilAnase si nu o faci.

- Poate aga mi ascultl 9i pe mine cineva' Poate gisesc un jude-

cltor si mi infeleagi. Am pierdut tot - ce-mi mai rimAne?

- Cum doregti, i-a rispuns avocatul' Probele sunt covirgitoare

gi toate in defavoarea ta.

- De parci tu ai fi citit dosarul meu"'

- Am citit rechizitoriul Parchetului'

- Probabil ci atit vor citi Ei cei care mi vor condamna'

- Miine e primul termen de judecati' Poli da o declarafie'

daci vrei.

- Daci vreau? Tu qtii de cind aqtept momentul ista?

Dimineala a gisit-o cu nigte cearcine adAnci sub ochi' Mii de

intrebiri i se inghesuiau in minte, sute de scenarii niscocise in aEtep-

tarea primului termen de judecati' Ce si spuni' cum si inceapi?

Irinaaintratinsaladejudecaticumdinileincituqate'ciu-tAndcudisperarenigteochicares-oinfeleagi.}udecitorullipsea'

$edinfa inci nu incepuse. Avocatul din oficiu s-a apropiat de ea qi

i-a intins citeva hArtii pe care trebuia si Ie semneze'

- Vrei ceva?

- Ag vrea si plAng, n-am mai incercat de mult'

- Nu te sfituiesc s-o faci. La judecitoarea asta nu line cu

lacrimile.

- Ridicafi-vi, intr[ instanfa, a strigat grefierul'

- Declarim deschisi qedinla de judecati' putefi lua loc'

intr-adevir, pregedinta completului avea aerul unui om hot[rAt

si nu se lase impresionat de nimic' Procurorul' tot femeie' afiga

acea aroganfi nepisitoare pe care i-o didea funcfia' Parci abia

Viala la Curte 15

il$tepta si ii pdrjoleascd in nisipul fierbinte al codului penal pe tofiinculpalii igtia netrebnici care stiteau cu capetele plecate.

- Facefi apelul, doamni' grefier, in catza numirul unu.

Asta era Irina. S-a ridicat timid cand gi-a auzit numele, asJeptAnd ca

gi ceilalli inculpafi din boxi si-i faci loc pani la microfon. Pregedinta

rr intrebat-o daci nu doregte si-gi recunoasci faptele, pentru a benefi-

eia de o reducere de pedeapsi. Aga cerea codul de proceduri penali.

- De ce toatd lumea mi obligi si recunosc? Eu vreau si fiunscultati,, destul mi s-a inchis gura.

- Domnule avocat, nu i-afi explicat inculpatei cum trebuie si se

eomporte la primul termen de judecati?

- Ba da, doamni presedinte, dar clienta mea nu doregte si se

iuclece pe procedura simplificati.

- Am infeles. Inculpat, doregti si dai declaralie azi?

- Da.

- Mai inainte de asta trebuie si dim citire actului de sesizare, ca

sr\ gtii de ce egti acuzati. Cu asta trebuia si incepem, dar ne-am luatr'u altele. Deci, spune rechizitoriul ci ai fost trimisi in judecati, lnstare de arest preventiv, pentru doui infracfiuni de omor deosebit

rlc grav. Ci in seara de 23 noiembrie, in timp ce intrefineai relafiiscxuale cu victima - Tudor Aurel -, i-ai aplicat acestuia mai multelrrvituri de cufit in zona inimii, precum gi in zona organelor geni-

lrrlc, provocAndu-i leziuni incompatibile cu viafa. Ulterior, ai sec-

Iionat membrele cadavrului, dupi care le-ai aruncat la groapa de

grlroi a oragului. A doua zi,la data de 24 noiembrie, l-ai ademenit

1rt' I'ratele victimei Tudor Aurel, numitul Tudor Cristian, in locu-irr[l ta, unde afi intrefinut raporturi sexuale. Ca qi in cazul primeilrrli'ac{iuni, ai procedat in aceeagi manieri, aruncdnd membreleIrrll'rioare gi cele superioare ale cadavrului la groapa de gunoi.I\'rilru a se sustrage tragerii la rdspundere, inculpata a pdrdsit fara,liind identificatd la data de 10 ianuarie pe teritoriul Spaniei. Camrrril(.ir sunt faptele, pe scurt. N-am si citesc tot rechizitoriul, ci tim-

I'rrl rru ne permite. Hai si-{i aszim declaralia.

16 ELIZA ENE-CORBEANU

- Doamni preqedinte, eu sunt o fati slraci' n-am mami' n-am

tati. M-a crescut bunica. Pe mine qi pe sora mea' care a murit' iar

domnul comandant de la penitenciar nu m-a llsat si mi duc si o

ingrop. Acu vreo ciliva ani, a venit la bunici-mea o vecini 9i i-a zis

si mi trimiti Ia munci in Spania' Bitrdna nici n-a wut si aud[' dar

eu pe wemea aia eram un copil prost 9i n-am ascultat-o'

Tanti Elena - aqa o chema pafemeia aia care m-a picilit si plec -,rr-u rrarrarrt la nigie proxeneli spanioli' care erau pe mAni cu nigte

,o-Urrt din Gahfi. Aqtia le aduceau in fiecare luni cite cincispre-

zece fete,adunate de pe la larl,faritfamilie' qi le obligau si se prosti-

lrieze. Cateerau mai frumoase qi aveau ceva in cap trdLiau mai bine'

Ajungeau in case de oameni bogafi' in hoteluri scumpe' primeau

cadouri, excursii.

- $i tu in ce categorie te-ai incadrat? a intrebat-o preqedinta'

rupdndu-i Eirul gindurilor'Irina a privit-o nedumeriti, vrind parci si-i spuni: "Te

indo-

ieqti de frumuselea mea?" GAnduri amare au nipidit-o qi a inceput

din nou si vorbeasci:

- Cind m-a vdndut tanti Elena' eram virginl' Cei care m-au

cumpirat au avut grijd. si se ocupe de asta chiar in prima noapte' in

Spiu. Am fost violati pini la leqin' iar a treia zi etam deja scoasl

la produs, pe marginea goselei, ca ultima prostituati'

- Existi o clasificare a prostitufiei?

Arogan{a preqedintei nu a intrerupt-o pe Irina' Vorbea fhr[ si-i

mui pes! de rea4iile pe care le provoca' Cuvintele {Aqneau ca dintr-o

ur-e, ".

se descirca automat, ciuruind totul in jur:

- Zi dezi intrefineam raporturi sexuale cu minimum 10 bnrbati'

Cei care mi cumpiraseri m[ supravegheau, ca si nu pot fugi sau

anunla polifia. Am cunoscut bestii, birbali perverqi qi ticiloqi' burtoqi

libidinoEi care, Pentru propria satisfac{ie' mi despicau' Am indurat

toate felurile de durere, atat de mult 9i atAt de des' incit am ajuns s[

"" -" simt nimic. in pulinele momente de singuritate' mi-ag fi dorit

si pling, dar nu mai aveam lacrimi' le transformasem in venin'

Viafa la Curte 17

- Haidefi si revenim la fapte, ci nu suntef i aatzatd de prostitu-

lie. Cind qi unde i-a!i cunoscut pe frafii Tlrdor?

- Stafi ci nu pot si povestesc aga, cu pasze.

- Ce spunefi dumneavoastri sunt chiar povegti gi nu au leg6-

turi cu cavza.

- Am in{eles. Era mai bine pentru dumneavoastri daci recu-

nogteam ci i-am omorit gi gata.

Cu moralitatea cit o catedrali, procuroarea de gedin{i a simfit

ncvoia si intervini:

- DoamniL pregedinte, poate ci ar fi mai potrivit si-i punem

lntrebiri inculpatei. in ritmul ista ne apuci noaptea.

- Doamni procuror, eu conduc Eedinfa gi nu-mi amintesc si vili dat cuvdntul. Este dreptul inculpatei de a da declarafii. Continuafi.

Irina a tresirit. Parci-i unsese cineva rdnile cu miere. in sfdrgit,

putea si-gi curefe sufletul:

- Aq dori un pahar cu apd, daci se poate. Mi s-a uscat gAtul.

Sunt plecati de la penitenciar de la 5.00 dimineata.

- Sigur, s[-i dea cineva o sticli cu api inculpatei.

Dar cine? Irina era a niminui. $i-a intors ochii spre sali qi a

vilzut doar oameni ce o priveau piezig. in ochii lor era doar o crimi-

rrali care nu meriti nici micar un pahar cu api.

- Domnule jandarm, da[i-i, vi rog, sticla mea' E neinceputi, a

vorbit pregedinta.

Irina a biut cu sete. Piciturile de api au avut efectul unei torfe

,rprinse intr-o guri cu paie.

- Eram mai multe fete din Romdnia care lucram pentru spani-

oli. Ghinionul ne strAnsese pe toate laolaltd, dar suferinfa, in loc sirrt' uneasci, ne invrijbea una impotriva celeilalte. Aga am ajuns sirrc tr.rrnirn intre noi, iar spaniolii stiteau linigtili ci nu vom merge la

polilie. Daci vreo fati incerca si puni mdna pe telefon sau si fug5,,

t clclalte o trigeau inapoi gi cereau pedepse aspre pentru ea.

Multe fete au sfirs,it arse, mutilate, drogate sau chiar inecate.

Victimele se transformaseri in criminale.